Procesul de Fabricatie al Produselor Realizate de Bosch

BIBILIOGRAFIE

[NUME_REDACTAT]- [NUME_REDACTAT] Calității;

[NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], Marketing management; Strategy and Cases, [NUME_REDACTAT]. [NUME_REDACTAT]&Sons, [NUME_REDACTAT], 1997;

[NUME_REDACTAT]-[NUME_REDACTAT];

Foltean F., LĂDAR L., DOBRE C., IONESCU G., NEGRUȚ C., Marketing, [NUME_REDACTAT], Timișoara, 2000;

http://doingbusiness.ro/financiar/raport/1433641/robert-bosch-srl/;

http://www.standard.md/libview.php?l=ro&idc=303&id=880;

http://firme.efin.ro/robert-bosch-srl-cui-5541546

https://wiki.ece.cmu.edu/ddl/index.php/Cordless_drill#Cordless_Drill_Product_Analysi_Report;

[NUME_REDACTAT] Cristian, Managementul Inovǎrii, [NUME_REDACTAT] press, București 2007;

[NUME_REDACTAT] Cristian, Managementul inovǎrii, Editura Politehnicǎ, București 2012;

[NUME_REDACTAT], Managementul marketingului, [NUME_REDACTAT], București, 1997;

[NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT], Marketing tradițional și marketing electronic, [NUME_REDACTAT], Timișoara, 2002;

[NUME_REDACTAT] Ionescu, Managementul proceselor industriale, [NUME_REDACTAT] Press, București 2014;

[NUME_REDACTAT] Ionescu, Excelența industrialǎ, practica și teoria calitǎți, Editura Economicǎ , București 1997;

www.bosch.com;

www.boschtools.com;

www.bosch-home.com;

www.bosch-pt.com;

www.boschrexroth.com;

www.boschautoparts.com;

www.bosch-professional.com;

www.boschsecurity.com;

www.bosch-do-it.com;

INTRODUCERE

Am ales să studiez mașinile de găurit/înșurubat cu acumulator Bosch, pentru cǎ nu sunt numai performante, ci stabilesc totodată noi standarde în ceea ce privește dimensiunile și greutatea redusă. Ele conving prin greutate optimă, robustețe și durată îndelungată de funcționare a acumulatorului.

Am ales firma Bosch deoarece este una dintre cele mai mari firme de electrocasnice, scule electrice, scule de gradinǎ, din lume. Am ales Bosch pentru cǎ tehnologia ei depășește cu mult media în domeniu și consider cǎ este una dintre cele mai mari firme în domeniu, din lume.

Produsele sunt căutate pentru fiabilitatea și durata relativ mare de folosință. Dintre cele mai cunoscute bormașini pentru profesioniști, pe piață se remarcă mărcile: Bosch (57%), Hilti (12%), Black&Decker (10%), Makita (9%) si Metabo (7%).

Bormașinile marca Bosch sunt prezente pe piața românească cu două game: hobby și profesionale. În oferta de bormașini, cele profesionale dețin o pondere de circa 80%, iar cele hobby, 20%. Mașinile de găurit, profesionale sau hobby, sunt alimentate la rețea sau la acumulatori. Mașinile de găurit rotopercutante pot fi cu percuție mecanică sau electropneumatică, indiferent dacă sunt profesionale sau hobby. Celelalte sunt cu alimentare la 220 V și cu acumulatori. Mașinile de găurit profesionale pentru beton pot fi și ele cu percuție mecanică, electropneumatică și cu acumulatori. Sculele profesionale pentru lemn sau fier sunt, la rândul lor, alimentate la 220V sau cu acumulatori.

BOSCH GSR 1440-LI Mașina de găurit și înșurubat cu acumulator este produsul pe care doresc să îl îmbunătățesc. Este cea mai ușoară mașină de găurit/înșurubat cu acumulator din clasa sa. Are o greutate de numai 1.2 kg, fapt ce asigură o manevrare perfectă și un lucru fară efort.

Are un angrenaj planetar nou cu 2 trepte de putere pentru utilizări diversificate și în forță la înșurubare și găurire.

Sistemul ECP ([NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]) protejează acumulatorul împotriva suprasolicitării, supraîncălzirii și a descărcării profunde.

În 2013, divizia de Scule electrice și accesorii și-a reafirmat poziția de lider în România în ciuda condițiilor dificile ale pieței, generate de evoluția industriei construcțiilor care a cunoscut o perioadă de stagnare.

În special în domeniul sculelor electrice cu acumulatori, Bosch a înregistrat creșteri de două cifre. Bosch a fost primul producător de aparate cu acumulatori litiu-ion care a satisfăcut cu succes nevoile clienților și pieței.

Nemții urmăresc ca în anul 2014 să crească volumul de vânzări între 3 și 5%.

Una din modalitățile prin care poate fi atinsă această cifră am considerat că ar fi îmbunătățirea acestei bormașini astfel încât să corespundă mai bine cerințelor clienților.

Pentru a ajunge la realizarea aceastei îmbunătățiri, în lucrarea de față mi-am propus să abordez următoarele capitole: conceptul de produs în cadrul căruia voi analiza din punct de vedere teoretic termenul de produs, prezentarea firmei, capitol în care voi prezenta date despre firma Bosch și despre serviciile oferite de firmă și în plus voi efectua și o analiză financiară a fimei folosindu-mă de bilanțul contabil al firmei și de contul de profit și pierdere.

După această parte voi aborda produsele realizate de firma Bosch și voi începe să studiez mașina de găurit BOSCH GSR 1440-LI analizând procesul de fabricație al produsului și realizând apoi o analiză a valorii pentru a vedea măsura în care produsul poate și trebuie îmbunătățit.

În ultimul capitol voi efectua o noua analiză a valorii cu valorile propuse de mine, astfel încât produsul să fie echilibrat și să corespundă mai bine cerințelor clienților. Ultima parte a acestei lucrări va cuprinde o analiză a eficienței acestei îmbunătățiri în care voi efectua și o progrnoză a cifrei de afaceri pentru următorul a iar în final voi prezenta concluziile acestei lucrări.

Din cauza faptului că subiectul este unul recent, imprevizibil și există posibilitatea apariției zilnice a unor noutăți și evenimente, documentarea a fost făcută și din articolele de specialitate din mass-media și de pe internet.

CAPITOLUL I. NOȚIUNI INTRODUCTIVE DESPRE PRODUS

Conceptul de [NUME_REDACTAT] accepțiunea de marketing produsul reprezintă ansamblul elementelor care declanșează cererea, ansamblul care înglobează, pe lângă forma materială a acestuia, întreaga ambianță care îl înconjoară alcătuită dintr-o gamă tot mai largă de elemente legate de dimensiunile produsului, formă, culoare, conținut, greutate, structură etc. Produsul cuprinde ideea care-i dă forma, modul de prezentare, numele și marca, calitatea, vârsta, prestigiul pe care îl oferă producătorul și comportamentul vânzătorului. Se vorbește, tot mai mult, despre imaginea produsului, respectiv despre sinteza reprezentărilor mentale de natură cognitivă, afectivă, socială și personală a produsului în rândul cumpărătorilor. Imaginea produsului este o componentă motivațională de natură subiectivă, fiind rezultatul modului în care un produs sau o marcă se percepe de consumatorii sau utilizatorii săi. Această imagine a produsului este rezultatul unor procese psihice și a experienței, care pot influența și determina deciziile de cumpărare. Orice informație nouă chiar și caracteristica tehnică parțială poate influența și modifica imaginea globală a produsului și chiar a firmei producătoare.

În mod tradițional firmele erau organizate în jurul produsului. Ele trăiau pentru și prin produs. Logica de marketing a antrenat modificări majore în definirea produsului, propunând o nouă regândire a acestei noțiuni și definirea ei în funcție de consumator.

Dacă abordăm un produs în cuplul "consumator-produs", trebuie să renunțăm la o definire obiectivă a produsului pentru a o înlocui cu propria viziune a consumatorului.

Trebuie să substituim logica industrială care vede produsul prin componentele sale și performanțele sale fizice, unei sau mai multor logici ale cumpărătorilor pentru care atributele produsului sunt nu numai fizice, ci și de ordin psihologic și sociologic. Valoarea atașată acestor atribute variază după cum consumatorul percepe produsul la nivel de dorință, în momentul de cumpărare sau în timpul fazei de posesiune și utilizare. Astfel, realitatea produsului este cu totul alta nu numai de la un individ la altul, dar în timp și pentru același individ. Un produs poate fi identificat prin:

caracteristicile sale tehnice principale;

serviciile prin care se face util când este posedat și utilizat;

conținutul său simbolic care s-ar putea defini ca o formă de serviciu imaterial înapoiat posesorului.

Caracteristicile tehnice ale produsului au o importanță tot mai mare când ele sunt recunoscute de consumator. Ele dobândesc atunci o putere semnificativă. Forma produselor permite diferențierea lor pe de o parte, iar pe de altă parte pot fi recunoscute printre produsele concurenților. De formă depinde adesea comoditatea de folosire și calitatea performanțelor.

Aspectul fizic al produsului poate fi în mod egal încărcat de simbolism, în mod general, produsul vehiculează informație. Este un adevărat "media", pentru că aparența fizică, culorile, conținutul și inscripțiile sunt în cele din urmă mesaje transmise consumatorului. Dezvoltarea design-ului sau esteticii industriale și alimentare face dovada importanței recunoscute a puterii semnificative a formelor. Forma și modul de condiționare a produsului au un rol tot mai important astăzi, când devine din ce în ce mai dificil a identifica diferențe între produse având în vedere inovațiile tehnologice majore.

Conținutul simbolic al produselor se exprimă prin aceea că noi, în marea majoritate, "suntem practic inconștienți în viața curentă de realitatea tehnologică a obiectivelor" și este sigur că dorințele noastre de cumpărare și achizițiile noastre sunt puternic influențate de simbolurile atașate produselor și mărcilor. Dacă conținutul simbolic al produselor variază de la un individ la altul, trebuie arătat că produsul se modifică în timp și este la fel de important chiar dacă pare inaccesibil în ochii consumatorului.

Definirea produsului nu se oprește însă aici. De-a lungul timpului au fost formulate o multitudine de definiții. Evident că nu ne propunem să încercăm să analizăm întreg spectrul definitoriu al produsului. Vom supune atenției în continuare, definirile ce le-am considerat relevante și interesante.

Abordarea teoretică definește produsul în multiple moduri care, în esență sunt identice sau asemănătoare:

prin produs se înțelege un ansamblu de atribute sau de caracteristici fizice și chimice tangibile, reunite într-o formă identificabilă, potrivit destinației pe care o are;

produsul este orice lucru care poate fi oferit pe o piață în scopul interesului, al achiziționării, utilării sau consumului și care poate satisface o dorință sau o nevoie;

produsul constituie o serie de atribute tangibile și intangibile pe care un vânzător le oferă unui potențial client și care satisface dorințele sau nevoile acestuia. Astfel, un produs poate fi un bun fizic, serviciu, însă de cele mai multe ori este o îmbinare între cele două.

Produsul poate fi definit deci ca un ansamblu structurat de atribute ce conferă consumatorilor un set de avantaje (beneficii) așa cum este el perceput pe piață.

Atributele sunt caracteristici tangibile și intangibile, reale sau percepute, prin care produsele sunt identificate și diferențiate în cadrul universului din care fac parte. De obicei, ele sunt specificate prin trăsături și beneficii (avantaje).

Trăsăturile reprezintă acele atribute ale produsului ce constau în caracteristici identificabile cum ar fi: componente, materii prime și auxiliare; structuri și parametri de funcționare; servicii adiționale; particularități estetice; performanțe; preț; mărci de comerț etc. Valoarea unei trăsături este dată de nivelul la care este prezentată respectiva caracteristică.

Avantajele (beneficiile) constituie un atribut al produsului, exprimat în termeni legați de ceea ce primește consumatorul de la produs. Ele se pot concretiza în câștiguri economice, economii de timp și/sau de efort, bunăstare, satisfacții senzoriale etc. Deși strâns legate, beneficiile au trăsături diferite, dar toate trebuie privite atât sub aspectul lor real, cât mai ales al celui perceput.

În viziunea de marketing, așa cum am mai menționat, produsul cuprinde atât componente corporale-tangibile, cât și componente acorporale. În legătură cu aceste componente, în marketing se utilizează noțiunea de produs global sau metaprodus. Acesta apare ca un ansamblu de elemente corporale, acorporale, comunicaționale și simbolice:

elementele corporale se referă la materialitatea și structura fizico-chimică a produsului;

elementele acorporale privesc numele, marca, instrucțiunile de utilizare, condițiile de livrare și transport, condițiile de plată și de credit, protecția juridică prin brevete și licențe, termenul de garanție, service-ul etc;

elementele comunicaționale sunt cele care privesc mesajele care configurează imaginea publică a produsului și a mărcii, publicitatea, relațiile publice și promovarea vânzărilor;

elementele simbolice sunt cele care se referă la statutul social, cultural sau profesional pe care-l conferă produsul consumatorului sau utilizatorului său și care poate fi moral sau mai puțin moral, permis sau nepermis, încurajat sau descurajat de opinia publică, cu statut de lux sau statut de sărăcie etc.

De asemenea, din perspectiva strategică de marketing trebuiesc reținute și următoarele aspecte semantice ale noțiunii de produs:

caracterul sistemic al produsului;

avantajele pe care consumatorul le caută în produs și care-i conferă acestuia o anumită utilitate;

percepția produsului pe piață;

conceperea produsului din perspectiva marketingului societal.

1.1.1.[NUME_REDACTAT]

Noțiunea de produs poate fi abordată și pornind de la o anumită scară de ierarhizare în funcție de aria pe care acesta o acoperă, deoarece orice produs se află în legătură cu o serie de alte produse, în teoria și practica de marketing, ierarhizarea se realizează pe 7 niveluri:

articolul – reprezentând unitatea de bază definită prin caracteristicile sale foarte concrete (dimensiuni, preț etc.) ale fiecărui bun individual în parte (bormașina marca x, culoarea neagră, pentru beton, etc.);

marca – respectiv numele asociat mai multor articole care permite identificarea originii și caracteristicilor (Mașini de gǎurit marca x);

tipul de produse – constituit din articole care se prezintă într-o anumită formă distinctă față de altele (Mașini de gǎurit, Mașini de gǎurit cu percuție);

gama de produse – produse aparținând aceleiași categorii care sunt strâns legate între ele deoarece se utilizează în același mod sau se vând aceluiași tip de clienți, în același loc și la prețuri apropiate;

categoria de produse incluzând toate produsele din aceeași familie care prezintă o anumită coerență funcțională (Mașini de gǎurit);

familia de produse – constituită din toate categoriile de produse care au ca destinație satisfacerea aceleași nevoi;

tipul de nevoie – reprezentând nevoia fundamentală căreia i se răspunde printr-un ansamblu (o familie) de produse.

La unele bunuri, o parte din cele 7 trepte ale scării de ierarhizare prezentate pot lipsi, încadrarea lor în eșaloanele rămase devenind o operație mai simplă, în teoria și practica marketingului se utilizează uneori alți doi termeni:

sistem de produse, care desemnează o categorie de articole diferite, dar "legate" între ele, care sunt folosite în același timp (compania "Nikon" vinde aparate de fotografiat cu obiectivul de 35 mm împreună cu un set de lentile, filtre și alte piese care formează un sistem de produs);

mix de produs (sau sortiment de produse) – ansamblul produselor și articolelor pe care un vânzător le pune la dispoziția cumpărătorilor.

1.1.2.[NUME_REDACTAT]

Produsele și serviciile existente pe piață pot fi clasificate după mai multe criterii:

a) în funcție de durabilitatea și caracterul lor tangibil, sunt:

mărfuri perisabile (multe sortimente de produse agroalimentare, berea, icrele, fructele, legumele etc.) care devin epuizabile după un număr mic de utilizări, sau doar după o utlizare iar intervalul de timp în care acestea pot fi utilizate (consumate) este mic.

mărfuri neperisabile – bunuri tangibile care au, în mod normal, o întrebuințare mai îndelungată (frigidere, bormașini, îmbrăcăminte, încălțăminte etc.);

servicii (frizerie, coafură, reparații etc.) caracterizate prin intangibilitate, inseparabilitate și perisabilitate.

b) în funcție de obiceiurile de cumpărare, avem:

produse cumpărate în mod curent, pe care clienții au obiceiul să le achiziționeze în mod frecvent, rapid și cu un efort minim (pâinea, țigările, ziarul etc.);

produse cumpărate pe baza unor reflecții, pe care cumpărătorii le achiziționează după ce în prealabil le-au comparat cu altele sub aspectul unor caracteristici tehnico-economice precum: calitate, preț, stil etc. (îmbrăcăminte, produse de uz casnic etc.);

produse de specialitate – care prezintă caracteristici unice și imagini de marcă foarte clar definite, imprimând cumpărătorilor un efort de alegere substanțial (autoturisme, bijuterii etc.);

produse a căror cumpărare nu necesită nici un fel de reflecții prealabile datorită faptului că sunt necunoscute sau la care cumpărătorii nu s-au gândit niciodată (unele lucrări de artă, enciclopedii etc.).

c) în funcție de destinație, produsele pot fi:

de consum neproductiv – cuprinzând toate bunurile materiale și serviciile destinate populației (consumatorilor finali);

de consum productiv (bunuri industriale) destinate producerii altor bunuri materiale sau servicii.

d) în funcție de modul în care intră în procesele de producție și în structura costurilor cumpărătorilor, bunurile industriale pot fi: materii prime, materiale, echipamente, furnituri și servicii.

Există și clasificări care consideră, simultan, un număr mare de caracteristici ale produselor oferite pe piață. Astfel, în Belgia se realizează următoarea grupare:

mărfuri roșii – adică produse care "ard" repede, în sensul că durata consumului este redusă, frecvența de cumpărare este ridicată, decizia de cumpărare ridicată etc.;

mărfuri portocalii – sunt cele care comportă caracteristici medii sub toate aspectele de ordin comercial;

mărfuri galbene – produse cu mișcare lentă, durată de consum îndelungată, decizie de cumpărare dificilă etc.

1.2.Ciclul de viațǎ al produsului

Conceptul de ciclu de viață al produsului rezultă dintr-un efort de interpretare a istoriei comerciale a unui număr mai mare de produse, istorie de-a lungul căreia pot fi identificate faze având caracteristici și cerințe distincte.

Prin ciclul de viață al unui produs se înțelege perioada scursă între momentul apariției produsului (sau a ideii de produs), destinat satisfacerii unei anumite nevoi, și momentul dispariției acestuia de pe piață. Ciclul de viață al unui produs reflectă evoluția acestuia în raport cu celelalte produse concurente.

Conceptul reprezintă un model util pentru descrierea caracteristicilor comune ale creșterii și descreșterii vânzărilor pe parcursul vieții unui produs. Desigur, nu toate produsele urmează același model, iar produsele diferite trec prin ciclul de viață cu viteze diferite (unele durând mai mult, altele dispărând după o scurtă perioadă de succes).

În cadrul ciclului de viață al unui produs se disting două subcicluri:

unul inovațional, care înglobează perioadele de cercetare fundamentală și aplicativă, în cadrul cărora sunt pregătite premisele apariției propriu-zise a produsului și care influențează evoluția acestuia în fazele care urmează;

altul de dezvoltare economică care este expresia relației care există între timp și vânzări (în cazul ciclului comercial de viață) sau între timp și profitul obținut din vânzarea produsului (în cazul ciclului de rentabilitate).

Noțiunea de ciclu de viață al unui produs este definită pornindu-se de la patru ipoteze:

produsul în cauză are o viață limitată;

vânzarea acestuia traversează diferite stadii de evoluție;

profiturile obținute sunt diferite în funcție de fiecare stadiu de evoluție;

strategiile de gestiune și de marketing diferă de la o fază la alta a evoluției. Se impun de asemenea, următoarele precizări:

ciclul de viață al produsului nu este tot una cu intervalul de timp cât produsul se află la dispoziția posesorului său, interval care se poate prelungi dincolo de dispariția lui de pe piață (de moartea lui comercială), exemplu elocvent fiind aici pager-ele care deși erau moarte comercial, încă se aflau la dispoziția consumatorilor fiind utilizate în continuare o anumită perioadă de timp;

acest ciclu nu se confundă nici cu ciclul de viață al grupei de produse din care el face parte (unele produse dispărând de pe piață încă în perioade în care celelalte bunuri din categoria din care el face parte se află în plin avânt), motiv pentru care ciclul de viață al grupelor (categoriilor, claselor, familiilor) de produse sau ale mărcilor nu trebuie confundate.

Caracteristicile ciclului de viață al unui produs pot fi evidențiate foarte bine prin intermediul următoarei reprezentări grafice:

Caracteristicile ciclului de viață al produselor

Prima fază, cea de introducere se caracterizează prin: vânzări scăzute, costuri mari pentru producător, pierderi financiare, consumatori care testează, puțini concurenți.

În faza de creștere se manifestă creșterea vânzărilor, scăderea costurilor pentru consumator, creșterea profitului, creșterea numărului de consumatori, mai mulți concurenți.

În cea de a treia fază se ajunge la apogeul vânzărilor, cel mai scăzut cost pentru consumator, cel mai mare profit, producție de masă, număr de concurenți stabili.

În faza de declin are loc o scădere a vânzărilor, o scădere a costului pentru consumatori, scăderea profitului, concentrarea bazei consumatorilor și scăderea numărului concurenților.

1.2.1.Etapele ciclului de viațǎ al produsului

Ciclul de viață al unui produs este considerat de obicei, așa cum am mai spus intervalul de timp cuprins între momentul apariției acestuia pe piață și momentul dispariție sale de pe acea piață.

Putem aprecia că, fiecare produs traversează în decursul timpului său mai multa faze similare cu cele ale vieții umane. Se disting în mod obișnuit următoarele faze:

faza de lansare (nașterea și copilăria);

faza de creștere sau de dezvoltare (adolescența);

faza de maturitate (vârsta adultă);

faza de declin (bătrânețea și moartea).

Durata totală a vieții unui produs și durata fiecărei faze în parte a vieții sale sunt foarte variabile, de exemplu:

Există produse fără vârstă și care par că trebuie să fie eterne în faza de maturitate. Poate fi exemplificat aici cazul [NUME_REDACTAT], aspirinei sau pâinii.

Produsele de modă spre exemplu au de obicei cicluri scurte, în categoria acestor produse se remarcă produsele vestimentare create de diveși designeri (case de modă) și prezentate într-o anumită colecție. Tot aici poate fi remarcat și un exemplu banal de pe piața românească, când a fost lansat un breloc pentru chei care la un simplu fluierat începea să piuie. Cei care au conceput produsul au pornit de la ideea că, mulți oameni își pierd cheile în locuri unde își petrec timpul în mod frecvent sau în accesoriile purtate de obicei (haine, genți etc). Utilitatea produsului, pe lângă cea de grupare într-un singur loc a cheilor era reprezentată și de o modalitate foarte ușoară (printr-un simplu fluierat) de a le găsi în cazul pierderii. S-a vizat de asemenea și aspectul divertismentului. Ceea ce părea la început un foarte bun succes de piață, s-a transformat rapid într-un produs în declin deoarece produsul se vindea foarte bine prin demostrații, iar locul ales de distribuitori pentru a-l lansa pe piață a fost litoralul care propunea un vad comercial excelent și o predispoziție mare a potențialilor clienți de a achiziționa produse de divertisment, suveniruri etc. Inițial impactul a fost mare, ulterior demonstrațiile de pe litoral a vânzătorilor și cumpărătorilor (pentru prieteni) au început să enerveze, să fie deranjante ajungându-se la un impact negativ, în final s-a încheiat și sezonul estival și odată cu el și ciclul de viață al „brelocului piuitor" a intrat în declin pronuțat.

Există produse surpriză care au un ciclu foarte scurt, caracterizat printr-o foarte rapidă fază de lansare și de dezvoltare urmată de un declin imediat. Aici se poate exemplifica produsul pager care a cunoscut o lansare și o dezvoltare fulminantă fiind însă urmate de un declin și moarte aproape instantanee în momentul în care a apărut telefonul mobil care deservea aceeași nevoie (de comunicare) însă mult mai bine, substituind astfel pagerul. De declinul pagerului și amortizarea investiției în el a profitat pe piața românească (și nu numai) compania [NUME_REDACTAT] care a lansat o promoție foarte amplă oferind consumatorilor fideli mii de pagere ce au fost achiziționate de la producători la prețuri foarte mici având în vedere că reprezentau o comandă enormă în condițiile declinului evident al produsului. Promoția a avut un impact deosebit deorece materialele promoționale (pagerele) au fost percepute de consumatorii [NUME_REDACTAT] la o valoare foarte mare având în vedere că pe piață achiziția unui pager însemna încă, o investiție destul de mare și mulți consumatori din segmentul tinerilor sau al persoanelor cu venituri sub medii nu ar fi fost dispuși să facă o astfel de investiție.

În mod general, durata totală de viață a unui produs este foarte dificil, chiar imposibil de prevăzut. Durata de viață a produselor tinde să descrească sub presiunea inovației și a versatilității consumatorilor. Multe produse ating din plin faza de maturitate, când ele trebuie să fie deja înlocuite. Politica definită pentru prima fază trebuie evaluată cu timpul, pentru a fi întotdeauna adaptată reacțiilor concurenților și evoluției piețelor.

A. Faza de lansare este cea în care modelul ciclului de viață al produsului prevede o evoluție lentă a vânzărilor, din următoarele cauze:

firma nu stăpânește foarte bine procesul de fabricație fiind posibil să existe încă unele incertitudini asupra tehnologiei utilizate;

cumpărătorii potențiali manifestă conservatorism în schimbarea obiceiului de consum și de producție (în cazul consumatorilor organizaționali);

distribuitorii sunt prudenți în privința comercializării produselor noi, ce nu sunt cunoscute încă de cumpărători, durata lansării va fi, prin urmare, în funcție de receptivitatea cumpărătorilor și consumatorilor.

În această fază are loc introducerea produsului pe piață. Ea este precedată de generarea ideilor și conceperea produsului, de testarea acestuia și de omologarea prototipului și a seriilor pilot, în această fază are loc o creștere lentă a vânzărilor și a profitului putându-se înregistra chiar pierderi temporare.

Ritmul lent de creștere a vânzărilor se explică prin: probleme tehnice complexe; o anumită rezistență a consumatorului față de noul produs datorită necunoașterii acestuia.

În această fază nu trebuie să se omită asigurarea protecției juridice a dreptului de proprietate industrială asupra ideilor, produselor, modelelor, desenelor și a mărcilor, prin brevetarea și înregistrarea la Oficiul de Stat pentru Investiții și Mărci.

Ca regulă generală, în această fază prețurile au tendința de a fi ridicate. Costurile sunt mari, iar nivelul producției este scăzut. De asemenea, bugetul promoțional atinge cel mai ridicat procentaj din cifra de afaceri. Promovarea produsului este absolut necesară pentru:

informarea clienților potențiali asupra existenței produsului;

realizarea unor prezentări și demonstrații privind calitatea și utilizarea produsului.

În această fază momentul crucial îl constituie "decolarea" propriu-zisă a produsului, scop în care se pot organiza saloane de prezentare: cocktail-uri; prezența produsului în expoziții și târguri, campanii promoționale, de relații publice etc.

Multe produse nu trec de această etapă dacă cei care au încercat produsul nu s-au simțit satisfăcuți. Ei nu vor repeta cumpărarea, nu vor recomanda produsul prietenilor și colegilor, în aceste situații vânzările nu vor crește, ci chiar vor scădea.

"Decolarea" este punctul în care produsul care oferă consumatorilor beneficii reale a supraviețuit și trece în perioada de creștere rapidă a vânzărilor, în timp ce produsele dovedite nesatisfăcătoare (neatractive pentru clienți) vor fi retrase de pe piață.

B. Faza de creștere-dezvoltare se caracterizează printr-o dezvoltare rapidă a vânzărilor datorită următoarelor cauze:

primii consumatori sau utilizatori satisfăcuți de produs repetă cumpărarea, influențând și pe alți cumpărători potențiali (crește rata de ocupare);

distribuirea produsului se realizează printr-un număr mare de distribuitori, favorizând difuzia sa pe piață (crește rata de penetrare).

Dacă produsul este primit bine pe piață, fiind ajutat și de o promovare convingătoare (eventual și de umbrela unei mărci de prestigiu), vânzările încep să crească rapid. Convinși că produsul poate avea succes pe piață, apar concurenții care copiază o mare parte din idea de bază a pionierului dar introducând, probabil, și elemente noi.

Pe măsură ce piața crește, noii concurenți își pot mări vânzările prin atragerea de noi clienți, evitându-se escaladarea prețurilor, astfel încât toată lumea poate înregistra profit. Numai după ce piața ajunge la maturitate și scade numărul celor care cumpără produsul pentru prima dată, începe războiul prețurilor subminându-se astfel profitul.

În această etapă prețurile rămân constante sau scad ușor pe măsură ce cererea crește. Cheltuielile de promovare se mențin la un nivel constant sau mai ridicat pentru a contracara concurența și a informa în continuare consumatorii. Vânzările cresc rapid determinând o scădere a raportului promovare-vânzări.

Profiturile cresc deoarece cheltuielile de promovare se repartizează la un volum mai mare de vânzări iar costurile unitare pe produs scad mai repede decât prețurile.

Este căutată exclusivitatea în distribuție și dezvoltarea afacerii prin sistem de franchising. Sunt căutate noi piețe interne și chiar externe. Accentul de promovare cade pe crearea cererii selective, respectiv a preferinței pentru o marcă.

În această fază se dezvoltă noi capacități de producție și se extind cele existente. Se recrutează și se formează forța de muncă la scară mare. Se creează și se dezvoltă rețele de distribuție. Toate acestea înseamnă cheltuieli mari de capital apelându-se adesea la credite. Succesul de piață al produsului constituie una din garanțiile recuperării capitalului investit și ale rambursării creditului. Pe întreaga durată a fazei de creștere, marja de profit rămâne ridicată.

În această perioadă firma poate utiliza următoarele strategii de marketing pentru a susține cât mai mult timp creșterea rapidă a vânzărilor:

îmbunătățește calitatea produsului adăugând noi caracteristici calitative;

adoptă noi modele și o serie de produse strategice;

pătrunde pe noi segmente de piață;

realizează o mai bună acoperire cu produse, folosind noi canale de distribuție;

scade prețurile pentru a-i atrage pe cumpărătorii mai sensibili la preț;

trece de la publicitatea care aduce în atenția consumatorului produsul, la publicitatea care creează preferința acestora pentru respectivul produs.

Firma care va practica aceste strategii de expansiune își va consolida poziția față de concurență, dar aceasta necesită cheltuieli suplimentare, determinând un compromis între obținerea unei cote mari de piață și a unui profit imediat ridicat, în acest caz, ea va reuși să cucerească o poziție dominantă pe piață numai dacă va investi în îmbunătățirea produsului, în promovare și distribuție, renunțând la obținerea imediată a maximului de profit, în speranța obținerii de profituri mai mari în etapa următoare.

C. Faza de maturitate începe să se manifeste, mai devreme sau mai târziu, prin încetinirea ratei de creștere a cererii globale (stabilizarea cererii globale). Cauzele stabilizării cererii globale sunt:

rata de ocupare și rata de penetrație a produsului sunt foarte mari și probabil că nu vor mai crește;

tehnologia s-a stabilizat și nu mai suportă modificări;

piața este acoperită printr-o distribuție intensivă.

Faza de maturitate începe în momentul în care ritmul de creștere al vânzărilor începe sa scadă, iar volumul vânzărilor tinde să se stabilizeze, în cadrul ei, cifra de afaceri și profitul ating nivele maxime.

În această fază pot exista trei perioade distincte:

maturitatea în creștere – în decursul căreia volumul vânzărilor continuă să crească lent, din ce în ce mai încet, ca urmare a atragerii spre produs a ultimilor cumpărători potențiali;

maturitatea stabilă – caracterizată prin faptul că volumul vânzărilor tinde să rămână relativ constant;

maturitatea în declin – când volumul vânzărilor înregistrează o tendință ușoară de scădere ca urmare a saturării nevoilor sau a apariției unor concurenți.

Saturarea apare în timpul etapei de maturitate, în momentul în care creșterea vânzărilor ajunge să fie nulă. De aici încolo, nu mai există o creștere a dimensiunilor pieței, orice non-consumator relativ apărut pe piață înlocuind doar pe unul care a renunțat să mai cumpere produsul, iar vânzările constând doar în cumpărări repetate ale clienților existenți sau cumpărări de înlocuire.

De regulă faza de maturitate durează mai mult decât fazele precedente. Schimbările de modele pot genera cumpărări de înlocuire. Odată cu stabilizarea sau scăderea ușoară a vânzărilor, încep să se manifeste fluctuații asupra capacității de producție, care provoacă o acutizare a concurenței și începe războiul prețurilor, al căror nivel coboară treptat. Bugetul de promovare începe să crească ca urmare a scăderii marjei brute a profitului iar lupta concurențială se deplasează lent în planul comunicării și promovării. Unele firme încep să-și mărească bugetele de cercetare în scopul aducerii pe piață a celor mai performante variante și versiuni constructive ale produsului. De asemenea, unele firme renunță la produsele mai puțin profitabile, preferând să-și concentreze efortul asupra produselor mai rentabile și asupra produselor noi.

D. Faza de declin se caracterizează printr-o reducere structurală a cererii datorată următoarelor cauze:

apariția pe piață a unor produse noi mai performanțe, care înlocuiesc produsele existente;

modificarea preferințelor și a obiceiului de consum, produsele existente devenind demodate;

schimbări de mediu economic, social, politic (modificarea unor norme).

Faza de declin marchează scăderea continuă a vânzărilor și profitului, până la anularea acestora. Declinul poate fi lent sau rapid. Vânzările pot să tindă spre nivelul O sau să se stabilizeze la un nivel scăzut, făcând nerentabil produsul.

Vânzările scad din următoarele motive:

progresul tehnologic, care permite obținerea unor noi produse care să acopere mai bine sau mai ieftin aceeași nevoie;

modificarea gusturilor și pretențiilor consumatorilor, determinându-i să se orienteze spre alte mărci;

importul unor produse similare, dar mai ieftine;

restrângerea sau chiar stingerea nevoii de consum.

Pe măsură ce vânzările și profitul scad, unele firme ies de pe piață, cele rămase putând reduce numărul ofertelor în sensul restrângerii gamei de fabricație; reducerea ofertei propriu-zise; renunțarea la unele circuite de distribuție; reducerea efortului promoțional; scăderea prețului etc.

În general, producătorii abandonează greu produsele vechi. Decizia de abandon este întârziată din diverse cauze: de natură sentimentală, de speranța revigorării vânzărilor, etc.

Managerii vârstnici abandonează de regulă produsele mai greu decât cei tineri, ultimii fiind mai receptivi la nou în timp ce majoritatea celor vârstnici se debarasează mai greu de vechile produse.

1.3.Gama de produse

În majoritatea situațiilor, produsul nu este singur, el se încadrează într-o anumită gamă de produse. Aceasta reprezintă o grupă de bunuri ce se înrudesc prin caracteristice similare privitoare la materia primă folosită pentru obținerea lor, prin tehnologia de fabricație sau prin destinație.

Gama sau portofoliul de produse a unei firme reprezintă ansamblul articolelor și a liniilor de produse pe care aceasta le oferă spre vânzare.

În cadrul gamei se disting mai multe articole, linii de produse sau tipuri de produse.

Linia semnifică un grup omogen de produse sub aspectul materiei prime sau tehnologiei de fabricație folosită. Deci, fiecare linie este compusă din diferite varietăți ce gravitează în jurul produsului de bază.

Dimensiunile gamei de produse se definesc prin: lărgime, lungime, profunzime și omogenitate.

Lărgimea gamei este măsurată prin numărul de linii de produse ce o compun (ex: produse din lapte, lapte pasteurizat, iaurt, brânzeturi, smântână, frișcă);

Profunzimea gamei este măsurată prin numărul de produse distincte pe care le cuprinde o linie (ex. lapte pasteurizat – normal condensat, dietetic);

Lungimea gamei este numărul total al produselor sale, adică suma produselor tuturor linilor;

Omogenitatea gamei se referă la gradul de asociere a diferitelor linii de produse în consumul final, în procesul de producție și distribuție etc.

Toate aceste 4 dimensiuni ale mix-ului de produs sunt importante pentru definirea strategiei de produs a unei firme, în acest sens, firma-și poate coordana activitatea pe 4 căi:

mărind sau diminuând numărul liniilor de produse (extinzând sau concentrând mix-ul);

lungind sau scurtând fiecare linie de produs;

creând sau renunțând la mai multe variante de produse (mărind sau diminuând profunzimea mix-ului);

mărind sau reducând omogenitatea liniilor.

Dezvoltarea unei game sortimentale poate urmări scopuri promoționale. Astfel, adăugarea unor articole de calitate superioară și cu un preț mai ridicat poate mări prestigiul celorlalte sortimente din gamă, dar se pot adăuga gamei articole de calitate redusă și cu un preț mai mic pentru a atrage noi cumpărători. La prima variantă există riscul pierderii consumatorilor datorită asocierii tuturor produselor din gamă cu un preț ridicat, iar la varianta a doua există riscul pierderii consumatorilor prin asocierea de către aceștia a produselor, cu o calitate scăzută.

Nu există reguli pentru a defini lungimea optimă a unei game. Ea se deduce din strategia de marketing care s-a adoptat. Este esențială referința constantă la o axă strategică bine definită. Ceea ce trebuie însă condamnat sunt dezvoltările anarhice de game de produse care cresc prin hazard, oportunități și circumstanțe. Gamele lungi și scurte au fiecare avantaje și inconveniente.

Avantajele gamei scurte de produse:

1) Concentrarea eforturilor firmei asupra unui număr mic de produse:

foarte bună cunoaștere a produselor de către vânzători, a căror eforturi nu sunt dispersate;

concentrarea efortului publicitar;

probleme minime de fabricație;

urmărirea ușoară a produsului de către șefii de produse.

2) Fiecare produs înainte de a avea o cifră de afaceri importantă, se poate spera să aibă costuri de fabricație mai mici, deci competitive.

3) Administrarea vânzărilor este mai simplificată.

4) O mai bună gestiune a stocurilor, și implicit suportarea unui cost limitat și bine comensurat.

Dezavantajele gamei scurte de produse:

1)Puține modalități de alegere pentru consumator, consumatorul va alege între produsul considerat și un produs concurent, în loc să aleagă între mai multe din produsele firmei considerate. Anumite segmente importante riscă să nu fie exploatate.

2) Investiții importante în eforturile de distribuție pentru un număr mic de produse.

3) Vulnerabilitatea firmei la un puternic atac al concurenței asupra unuia din produsele sale.

4) Vulnerabilitatea la o recesiune, chiar și parțială a pieței.

5) Vulnerabilitatea la o evoluție a gusturilor consumatorului.

6) Dificultăți pe toate planurile (producție, marketing, organizare) pentru a înlocui un produs important.

Avantajele gamei lungi de produse:

1) Posibilitatea de exploatare a mai multor segmente de piață.

2) Posibilitatea de organizare a gamei în jurul produselor lider (efect de complementaritate) între care se sprijină reciproc.

3) O mai mare flexibilitate de acțiune în raport cu reacțiile pieței și ale concurenței.

Dezavantajele unei game lungi de produse:

1) Riscul împrăștierii eforturilor pe fiecare produs.

2) O mai puțin bună cunoaștere a produselor. Unele produse sunt total sau parțial date uitării de managerul de produs:

3) Administrarea vânzărilor este mai complexă.

4) Cost ridicat de stocaj. Risc crescut de ruptură de stoc.

5) Posibilitatea de "canibalizare", un produs dezvoltându-și cifra sa de afaceri cu cheltuielile unui alt produs al firmei.

În cadrul unei game se pot distinge mai multe tipuri principale de produse:

1)Produse lider, în jurul cărora este construită gama. Sunt produsele care aduc cei mai mulți bani, ele au în general o mare pondere din cifra de afaceri. Dispariția lor "brutală" ar provoca în majoritatea cazurilor dificultăți adesea de netrecut.

2)Produse de atracție care, așa cum le indică și numele, au ca rol atragerea clientului și care fac să se vândă, direct sau indirect, un produs lider. Adesea produsele de atracție sunt versiuni simplificate ale produselor lider. Foarte adesea de asemenea sunt produsele de apel, respectiv care au cel mai bun raport calitate – preț. Se pot include în categoria produselor de atracție și produsele de prestigiu care costă adesea scump firma, și care sunt făcute pentru a "înălța" renumele mărcii respective, creându-se astfel o imagine bună pentru a vinde mai bine celelalte produse.

3)Produsele care pregătesc viitorul, sunt acelea care sunt chemate să înlocuiască produsele lider, precum și acelea care sunt concepute să facă tranziția între două produse lider.

4)Produsele regulatoare, sunt produse ce absorb cheltuielile fixe și compensează fluctuațiile vânzărilor produselor lider.

5)Produsele tactice, au rolul de a „chinui" concurența sau de a răspunde rapid la o acțiune a concurenților în scopul evitării pierderii loialității și a diminuării numărului distribuitorilor și implicit a pierderii apropierii de consumatori.

1.4.Produsele noi

1.4.1. Conceptul de produs nou

Noțiunea de "produs nou" este folosită pentru a descrie situații foarte diverse. Astfel, produsul nou a fost definit diferit de către diverși autori. Am reținut în continuare definirile la care subscriem cel puțin într-o oarecare măsură. Produsul nou este orice produs care se deosebește sub aspect constructiv și funcțional de cele existente concretizându-se în:

un produs cu totul nou (care conduce la apariția unei noi piețe);

o nouă marcă (care permite firmei să pătrundă pe o piață existentă);

o extindere a gamei (prin prelungirea unei linii de produse deja implementată);

un produs perfecționat (cu performanțe mult superioare celor existente);

un produs similar (sub aspectul caracteristicilor fizico – chimice), dar mult mai ieftin etc.

Un produs nou este pur și simplu produsul care este perceput ca nou de către consumatori.

Prin produs nou se înțelege cel original, îmbunătățit, modificat sau cu o nouă marcă.

Prin produse noi la nivelul unei firme se înțeleg produsele care sunt noi pentru unitatea respectivă, indiferent dacă sunt cu totul originale sau dacă reproduc produse aflate deja pe piață, ori aduc unele modificări substanțiale produselor existente sau sunt fabricate după o licență cumpărată.

Conform unui studiu publicat de Booz, Allen și Hamilton, există 6 categorii de produse noi în funcție de noutatea lor pentru firmă și pentru piață.

produse de noutate mondială: sunt cele care creează o piață complet nouă;

linii de produse noi: sunt cele care permit unei firme să pătrundă pentru prima oară pe o piață bine organizată;

adăugări la liniile de produse existente: sunt cele care măresc liniile de produse ale unei firme (prin mărimea ambalajului, aromă, culoare, etc.);

îmbunătățiri ale produselor existente: cele cu performanțe îmbunătățite sau cu o valoare superioară care înlocuiesc produsele existente;

repoziționări: cele existente destinate unor piețe sau segmente de piață noi; reduceri de stoc: sunt cele cu performanțe similare la costuri mai mici.

1.4.2. Inovația și dezvoltarea produselor noi

Produsele noi aduc o infuzie de vitalitate în cadrul firmei, ajutând-o nu numai să supraviețuiască, dar și să crească. Principalele avantaje obținute în urma lansării de produse noi sunt:

se constituie într-o sursă de venituri pe termen lung;

contribuie la reducerea dependenței față de un singur produs;

contribuie la îmbunătățirea imaginii firmei, aducându-i o aură de "inovator";

se pot constitui în soluții de valorificare superioară a actualelor produse secundare (ex: valorificarea deșeurilor);

contribuie la creșterea gradului de utilizare a capacităților de producție existente în intervale fără cerere (ex: rețelele de restaurante "fast-food" au introdus și meniuri de mic dejun pentru a-și atrage clienții și dimineața);

pot exploata din plin un sistem de distribuție deja bine pus la punct.

Când o firmă se decide să lanseze un nou produs are un anumit număr de opțiuni strategice:

poate să cumpere un produs de la o altă firmă și să-l vândă în cadrul propriului complex de produse;

să cumpere un produs de la o altă firmă, să-i creeze un nume de marcă și să-l vândă ca parte a propriei linii de produse;

să negocieze licența de producție de la deținătorul patentului;

să cumpere o firmă și să vândă produsele acesteia în cadrul complexului de produse proprii;

să dezvolte un nou produs folosindu-și propriile produse.

Numai ultima alternativă poate fi considerată inovație.

Viața produselor se scurtează din ce în ce mai mult sub presiunea inovațiilor tehnologice, a schimbării rapide a gusturilor consumatorilor și a concurenței.

Aceasta face necesară înnoirea permanentă a gamei sortimentale, care să răspundă într-o mai mare măsură cerințelor reale și de perspectivă ale consumatorilor și să valorifice superior toate resursele de materii prime ale firmei în condiții de eficiență.

Se disting 3 tipuri de inovație:

Variante ale produselor existente.

Inovații dinamice.

Inovații revoluționare.

a) Inovațiile privind variante ale produselor existente în consum. Ele pot avea ca obiect exploatarea anumitor segmente de piață, creșterea cererii primare sau a cererii de înlocuire printr-o politică deliberată de diferențiere a produselor actuale. Aceste inovații pot avea de asemenea ca scop camuflarea sau justificarea unei creșteri de preț. Politica de blocaj a prețurilor are ca și consecință multiplicarea inovațiilor de acest tip.

b) Inovațiile dinamice modifică mai mult obiceiurile și comportamentele de cumpărare și de consum, dar nu antrenează în general schimbări radicale.

c) Inovațiile revoluționare au la origine noi parteneri de consum și fac loc produselor care erau necunoscute până atunci. Este cazul invențiilor și inovațiilor în domeniul automobilelor, calculatoarelor, televizoarelor. Aceste 3 tipuri de inovații corespund cu gradele crescătoare de schimbări aduse obiceiurilor de consum. Ele corespund în mod egal și cu gradele crescătoare a dificultăților tehnologice și de marketing pentru punerea la punct a produsului.

Descoperirea unei idei de produs nou și dezvoltarea sa înaintea lansării pe piață, sunt evident mult mai simple în cazul unei modificării minore a produsului decât în acela a unei inovații dinamice sau revoluționare.

Conceptul de produs nou, în sens tehnic, nu este identic cu sensul acestuia în accepțiunea de marketing, unde sistemul de referință este mai larg datorită opticii de abordare a produsului.

Gradul de noutate a unui produs este cu atât mai mare cu cât reînnoirea antrenează modificarea tuturor componentelor colective ale acestuia, conferindu-i o multitudine de noi însușiri. Este necesar ca modificarea componentelor produsului să fie sesizată de consumator pentru a-i antrena o schimbare de atitudine.

Noutatea trebuie să se evidențieze clar pe piață pentru că altfel ar putea să rămână nesesizată. Prin urmare, un produs nou este un bun care prezintă una sau mai multe însușiri noi sau modificate, sau un bun care pune în valoare o însușire ce nu a fost cunoscută față de produsele existente pe piață.

Produsul nou este rezultatul unui proces de creație în care rezultă un număr relativ mare de idei care sunt supuse unor procese de selecție succesive, confundate fiind cu restricțiile impuse de potențialul firmei, de cerințele pieței și necesitatea asigurării rentabilității.

Între ideea de produs și lansarea sa pe piață, produsul nou traversează o lungă fază de gestație, a cărei principale etape sunt:

filtrarea ideilor și selecționarea lor;

definirea conceptului și testarea acestuia;

analiza economică și punerea la punct a produsului;

elaborarea produsului;

elaborarea planului de marketing;

pregătirea politicii de comercializare.

T. Levitt a dezvoltat conceptul de “produs total” definit prin patru cercuri concetrice (fig.1.). Astfel, cel care se vinde nu este un produs, ci este un mix alcătuit din produs, service, înțelegere, speranță.

produs generic (valoare de întrebuințare)

caracteristici tipologice

produs așteptat (caracteristici tangbile)

subînțelese

produs achziționat(caracteristici

atrăgătoare, facilități) creează satisfacție

produs potențial (perfecționare

ulterioară)

Fig.1. Produsul total

1.4.3 Produsul modernizat se realizează pentru a menține vânzările. Un produs se învechește când costul producției actuale realizate cu mijloacele de muncă existente este mai mare decât costul producției realizate cu mijloace de muncă noi plus investiția necesară pentru mijloacele de muncă noi înmulțită cu coeficientul normal al eficienței economice.

Modernizarea apare dacă sunt câteva caracteristici noi; sunt valori mai bune pentru aceleași caracteristici; are loc o reducere a consumului de materiale și energie încorporate.

Produsul modernizat susține volumul vânzărilor în condițiile în care cererea se apropie de saturație și produsul se află în declin, prin prelungirea ciclului de viață al acestuia.

Dar modernizarea favorizează îndeosebi pe beneficiar deoarece produsul, încorporând progres tehnic într-o măsură mai mare decât cel vechi, amplifică forța celorlalți factori de producție, conducând pe această cale la creșterea eficienței economice. Modernizarea permite ca facând cheltuielile mai mici decât cele necesare realizării unui nou proiect, să se mențină competitivitatea produsului.(sorin [NUME_REDACTAT] proceselor industriale.

Planul produsului este un document comun client-furnizor ce conține toate indicațiile necesare pentru a desfășura activitatea de proiectare. În plan se indică toate caracteristicile produsului, modul de instalare, ambalare și transport, modalitatea de verificare și asigurarea calității. El trebuie să furnizeze indicații despre restricțiile din procesul de producție, volumul de producție și programul de producție. Planul nu este un document suficient pentru a desfășura producția, ci cuprinde date pe baza cărora se va dezvolta proiectarea.

Elaborarea planului revine compartimentului marketing. În acest scop trebuie să se înțeleagă cerințele clientului, să se cunoască capacitatea proprie de realizare a produsului, să se aducă la cunoștință clientului care sunt limitele proiectantului și fabricantului.

Planul cuprinde următoarele aspecte: descriere generală; misiunea produsului (condiții ambientale, de utilizare, de fiabilitate, prestații); restricții legale (legi, norme, regulamente); instrucțiuni (de instalare, de utilizare și mânuire, piesele de schimb necesare); restricții pentru asigurarea calității.

Un plan de realizare a unui produs este prezentat Tabelul 1.1:

Planul de realizare produs

După proiectare se realizează Dosarul produsului, care este format din documentația de execuție, programul de încercări, rapoartele de omologare, lista materialelor utilizate, lista componentelor cumpărate, lista utilajelor, lista SDV-urilor și AMC-urilor.

1.4.4. Configurația unui produs. Definirea configurației este un proces științific folosit pentru identificarea cerințelor și apoi a carateristicilor calitative ale unui produs.

Realizarea configurației pornește de la specificațiile stabilite pentru produs care se transpun într-un plan de configurație.

Procesul managerial de transformare a specificațiilor în cerințe tehnice este numit managementul configurației. Specificațiile sunt stabilite pornind de la baza oferită de marketing, concepție, dezvoltare experimentală ( fig.2)

Specificație client

Specificație funcțională

Specificație produs

Specificație proces

Specificație material

Specificație instalare

Specificație servicii

Fig 2. Bazele configurației

Realizarea unui produs depinde de acuratețea cu care se definesc specificațiile. O modificare radicală a specificațiilor, mai ales în fazele finale de realizare a produsului, conduce la creșterea semnificativă a costurilor produsului. Dar până se validează o configurație de bază a proiectului, specificațiile sunt în permanență revizuire.

Cerințele trebuie să arate clar ce trebuie realizat în produs, trebuind preluate doar acele cerințe fundamentale pentru sistemul ce se proiectează. O atenție deosebită trebuie acordată realizării interfețelor. Cerințele identificate trebuie să fie realizabile și verificabile. Numărul optim al cerințelor unei specificații este între 50 și 250, pe baza lor elaborându-se planul configurației.

CAPITOLUL II. PREZENTAREA GENERALÃ A FIRMEI BOSCH

2.1.Bazele firmei

În 1886, [NUME_REDACTAT] a înființat “Atelierul de mecanică fină și inginerie electrică” în Stuttgart. Acesta a reprezentat momentul nașterii companiei [NUME_REDACTAT] GmbH, care este activă astăzi la nivel global. Încă de la început, istoria companiei a fost caracterizată de forța inovatoare și de angajamentul față de societate. Am făcut un scurt rezumat al momentelor importante din cei peste 125 de ani de activitate din arhivele noastre. 

2.2.Istoricul firmei

Producția de serie a sistemului de injecție directă benzină DI Motronic (2000)

În 2000, Bosch a revenit la sistemul direct de injecție benzină, o idee care a generat multă vâlvă în 1954, când a fost utilizat la Mercedes 300 SL. Aspectul inovator al DI Motronic a fost reprezentat de "baza de sarcină stratificată", care ardea un nor localizat de amestec aer-combustibil, generat de injecția directă, reducând astfel consumul cu 10 la sută.

Bosch a preluat controlul [NUME_REDACTAT] AG, realizând fuziunea cu divizia de tehnologie de automatizare, pentru a crea [NUME_REDACTAT] AG (2002).

După achiziționarea renumitului specialist în tehnologie industrială, [NUME_REDACTAT] AG, Bosch a realizat fuziunea dintre companie și divizia de automatizare proprie, pentru a forma [NUME_REDACTAT] AG. În 2002, noua subsidiară a realizat zece la sută din vânzările [NUME_REDACTAT], ajutând la realizarea unei structuri mai echilibrate a corporației.

[NUME_REDACTAT] AG din Wetzlar (2003)

La un an după ce Bosch a achiziționat pachetul majoritar de acțiuni de la Buderus AG în 2003, diviziile de tehnologie a încălzirii ale celor două companii au fuzionat. Buderus este o companie cu vechime, ale cărei începuturi se regăsesc în data de 14 martie 1731, când [NUME_REDACTAT] Buderus a preluat concesiunea uzinei metalurgice de la Friedrichshütte, de lângă Laubach.

Achiziționarea furnizorului de soluții de sănătate la distanță [NUME_REDACTAT] Network din [NUME_REDACTAT], California (2007)

În 2007, Bosch a achiziționat furnizorul de soluții software [NUME_REDACTAT] Network, specializat în soluții inovatoare de sănătate la distanță. Această mișcare a anunțat revenirea Bosch în domeniul tehnologiei medicale, sub o altă formă. Până la începutul anilor 1990, Bosch a fabricat echipament medical pentru spitale și cabinete medicale. [NUME_REDACTAT] Hero este specializată în soluții de sănătate la distanță, dezvoltând și distribuind software, care este utilizat în afara mediului clinic, pentru evaluarea informațiilor de sănătate ale pacientului.

Achiziționarea producătorului de module solare ersol [NUME_REDACTAT] AG (acum [NUME_REDACTAT] Energy AG (2008)

Achiziționarea producătorului de module solare ersol [NUME_REDACTAT] AG, din Erfurt, în 2008, a reprezentat un pas important al companiei Bosch în direcția extinderii portofoliului de sisteme și componente pentru generarea de energie din surse regenerabile. Datorită caracterului finit al combustibililor fosili și a necesității de reducere a emisiilor de CO2, Bosch se așteaptă ca utilizarea surselor regenerabile de energie să joace un rol tot mai important pe viitor. Achiziția a dus la înființarea diviziei [NUME_REDACTAT] Energy.

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] GmbH din Immenstaad (2008)

În 2008, Bosch a achiziționat [NUME_REDACTAT] Technology GmbH, redenumită [NUME_REDACTAT] Innovations GmbH din 1 ianuarie 2011, cu sediul central în Immenstaad la Bodensee, în sudul Germaniei. Compania a fost înființată în 1997 și a dezvoltat soluții software pentru clienți internaționali, în special în domeniul financiar și al asigurărilor. [NUME_REDACTAT] Innovations dezvoltă de asemenea soluții de sistem pentru "Internetul obiectelor și serviciilor", intrând în acest mod într-un nou domeniu de afaceri.

Începutul producției la sistemul de frânare de urgență predictive (2010)

Sistemul de frânare de urgență predictiv de la Bosch, care ajută șoferii la evitarea coliziunilor posterioare, a fost introdus în producție de serie pentru prima dată în anul 2010. Sistemul combină programul electronic de stabilitate ESP cu senzorul radar LRR3 al sistemului de direcție adaptiv ACC, completat de un senzor video.

2010 Prima serie de autovehicule produse în serie cu tehnologie completă tip hibrid paralelă

Variantele hibride ale [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] S, care au intrat în producția de serie în 2010, conțin tehnologie hibrid oferită de către Bosch. Aceasta este prima dată, când modelele indicate sunt oferite cu un sistem hibrid complet, paralel. Pe lângă componentele esențiale, precum sistemul electronic de alimentare și motorul electric, Bosch furnizează și "creierul" vehiculelor, sub forma unității de control Motronic, pentru autovehicule hibrid.

În 2011 Bosch începe producția de serie pentru sistemele de acționare eBike

Componentele individuale ale sistemului Bosch eBike au fost adaptate cu atenție unele față de celelalte. Unitatea de acționare și sistemul electronic de alimentare, pachetul de acumulatori și unitatea de încărcare, unitatea HMI montată pe ghidon, toate acestea se constituie într–un sistem ușor de acționare, care este puternic și robust în același timp, dispunând de un grad înalt de stabilitate, datorită centrului de greutate central, jos, cu un grad de oscilații redus.

2.3.Firma BOSCH în [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] SRL este reprezentanța în România a [NUME_REDACTAT], unul din cele mai mari grupuri din domeniul industrial privat, având aproximativ 302 500 de angajați și o cifră anuală de afaceri de peste 51,5 miliarde de EURO. [NUME_REDACTAT] activează în România din 1994. Acesta deține patru companii în patru orașe. [NUME_REDACTAT], Bosch este prezent din anul 1994 cu o societate de distribuție de scule electrice, sisteme de încălzire, sisteme de securitate, siguranță și comunicații, și echipamente auto pentru piața de aftermarket, dar și cu BSH Electrocasnice, din 1999.

[NUME_REDACTAT], din 2005 se află o unitate de producție pentru tehnică liniară, care este în prezent extinsă cu o unitate de producție destinată industriei auto. [NUME_REDACTAT] se află din anul 2008 un centru de comunicare. [NUME_REDACTAT] construiește în Cluj-Napoca un nou centru de producție pentru fabricarea și dezvoltarea de unități electronice de comandă destinate industriei auto. Numărul total de angajați ai concernului Bosch în România este de circa 1.300 de persoane.

[NUME_REDACTAT] este un lider global în furnizarea de tehnologii și servicii. În anul fiscal 2013, cei aproape 281.000 de angajați au generat vânzări de 46,1 miliarde de euro (Notă: Ca urmare a unei modificări în normele legislative care reglementează consolidarea, cifrele din 2013 pot fi comparate doar într-o măsură limitată cu cifrele din 2012). [NUME_REDACTAT] este structurat în patru sectoare de activitate: tehnologie auto, tehnologie industrială, bunuri de larg consum, energie și echipamente pentru construcții. [NUME_REDACTAT] cuprinde [NUME_REDACTAT] GmbH și cele aproape 360 de filiale și companii regionale din peste 50 de țări. Prin includerea partenerilor comerciali și de service, Bosch este reprezentat în aproximativ 150 de țări. Această rețea internațională de dezvoltare, producție și vânzare reprezintă fundația creșterii continue a concernului german.

În 2013, Bosch a investit aproximativ 4,5 miliarde de euro în cercetare și dezvoltare și a înregistrat aproape 5.000 de patente pe plan internațional. Aceasta înseamnă o medie de 20 de patente pe zi. Prin toate produsele și serviciile sale, Bosch sporește calitatea vieții, oferind soluții care sunt atât inovatoare, cât și utile. În acest fel, compania oferă la nivel mondial „Tehnică pentru o viață”.

Compania a fost înființată în 1886 la Stuttgart de către [NUME_REDACTAT] (1861-1942), sub denumirea „Atelier de mecanică fină și inginerie electrică”. Structura specială a proprietății [NUME_REDACTAT] GmbH asigură libertatea antreprenorială a grupului Bosch, permițând companiei să planifice și să facă investiții semnificative pentru asigurarea viitorului său. 92 de procente din acțiunile [NUME_REDACTAT] GmbH sunt deținute de fundația caritabilă [NUME_REDACTAT] Stiftung GmbH. Majoritatea drepturilor de vot sunt deținute de [NUME_REDACTAT] Industrietreuhand KG, un trust industrial. Funcțiile de conducere antreprenorială ale grupului sunt îndeplinite de acest trust. Restul de acțiuni sunt deținute de familia Bosch și de [NUME_REDACTAT] GmbH.

2.4.Servicii oferite de BOSCH

Vă oferim cea mai cunoscută marcă de pe piața service-urilor auto

[NUME_REDACTAT] Service: o marcă de încredere pentru calitate, competență și fiabilitate în service-urile auto.

Cea mai cunoscută imagine de service din Europa (peste 7.000 de service-uri partenere).

Imagine distinctă și unitară: elemente de imagine exterioară și interioară, salopete, caiete de service, steaguri, display-uri, inscripționarea autovehiculelor, etc.

Organizăm pentru clienții dumneavoastră acțiuni atractive de marketing

Acțiuni anuale cu reduceri de preț la piese și accesorii auto și servicii de manoperă;

Materiale publicitare, postere și elemente de decor pentru crearea unui spațiu de vânzare adecvat;

Pagină de internet cu promovarea activă a partenerilor [NUME_REDACTAT] Service și a acțiunilor promoționale ale rețelei;

Reclamă în revistele de specialitate cu menționarea tuturor partenerilor din rețea.

Vă punem la dispoziție un program intens de școlarizare și bază de date cu informații tehnice

Studierea teoretică și practică a tuturor sistemelor autovehiculelor, în funcție de complexitatea lor;

Competențe largi atât asupra sistemelor de injecție Diesel și benzină, cât și asupra sistemelor de frânare, confort, siguranță, etc.;

Actualizarea cursurilor cu cele mai noi descoperiri în domeniu;

Bază de date ce include informații detaliate precum analize de defecțiuni și consemnarea lucrărilor de reparații.

Beneficiați de cel mai cuprinzător program de piese și accesorii auto

Bosch este cel mai mare producător independent de piese și accesorii auto;

Gamă variată de produse (150.000 repere);

Calitate de primă dotare;

Acoperire mare de piață, deservind aproape toate mărcile auto existente;

Actualizare permanentă a programului de piese în concordanță cu parcul auto din România.

Vă oferim cele mai moderne echipamente de service. Bosch sprijină service-urile partenere prin dezvoltarea celor mai moderne echipamentede service:

Testere de motor și diagnoză;

Standuri de frână și linii complete de inspecții tehnice;

Testere pentru analiza noxelor;

Aparate pentru testarea acumulatorilor;

Aparatură pentru reglat geometria direcției;

Standuri de centicubat și dispozitive pentru verificat și reglat componente Diesel.

2.5. Clienți și furnizori

Bosch monitorizează calitatea serviciilor prestate de partenerii săi de service din branșa termotehnicii

Bosch a dezvoltat singurul serviciu online de pe piața de termotehnică din România, care monitorizează zilnic gradul de satisfacție a clienților service-urilor partenere, măsurând doi indicatori de calitate: eficiența și rapiditatea răspunsului la solicitările clienților. Programul, demarat în toamna anului 2009, include parteneri de service Bosch și monitorizează serviciile de termotehnică oferite de aceștia, comparând cu media națională rezultatul obținut de fiecare firmă parteneră în parte. Mai mult, persoanele care au nevoie de un service de termotehnică au la dispoziție un număr național unic 021.33.BOSCH, prin care pot face comanda de service, iar trei zile mai târziu sunt sunați de un call center pentru a analiza gradul lor de satisfacție referitor la calitatea serviciilor obținute.

Divizia de [NUME_REDACTAT] are în total 153 de parteneri de service recomandați, prezenți în toate județele din România. În cadrul programului Bosch, participă peste 200 de puncte de lucru, care sunt monitorizate din perspectiva rapidității și eficienței serviciilor oferite. Una din noutățiile proiectului constă în faptul că are o platformă online, care oferă partenerilor de service și reprezentanților Bosch acces direct și în timp real la rezultatele obținute, comparându-le cu o medie a punctajului realizat la nivel național.

’’Programul are un mare succes printre partenerii noștri, reprezentând un barometru foarte important prin care se poate vedea evoluția unei firme atât pe parcursul mai multor luni, cât și în comparație cu media națională. Astfel, gradul de satisafacție al clienților noștri nu poate decât să crească, ceea ce reprezintă scopul principal al acestui proiect. Partenerii noștri își pot îmbunătăți calitatea serviciilor și pot simți direct pulsul pieței și al clienților. Astfel, Bosch se asigură că toți clienții care au cumpărat soluții de încălzire marca Junkers, Bosch sau Buderus beneficiază de cele mai bune servicii’’ a afirmat [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] Termotehnică, [NUME_REDACTAT] S.R.L.

Bosch desfășoară acest program prin intermediul [NUME_REDACTAT] Center din Timișoara care asigură recepția comenzilor de service și studiul permanent al satisfacției clienților referitor la activitatea de garanție și post garanție. [NUME_REDACTAT] Center sună toți clienții la trei zile de la recepționarea comenzilor pentru a măsura gradul de satisfacție al acestora, punându-se un mare accent pe răspunderea la solicitări în 24 de ore și pe rezolvarea comenzilor din prima vizită, dar și pe comportamentul tehnicienilor sau serviciile primite în ansamblul lor.

Bosch oferă clienților săi un număr național unic prin care pot suna la un service de termotehnică, iar importanța apelării la un număr unic crește în perioada de toamnă – iarnă, când datorită vârfului de sezon, liniile telefonice ale multor dispecerate de service sunt ocupate.

Organizarea call center-ului garantează preluarea a 95% din apeluri în primele 20 de secunde, implicând numărul de operatori necesari în acest sens. Astfel, clienții pot lansa foarte ușor solicitările lor, urmând ca acestea să fie imediat direcționate către partenerul de service în măsură să le rezolve.

[NUME_REDACTAT] 2000 SRL din București este unul din partenerii Bosch cu cele mai bune rezultate: rapiditate în onorarea intervențiilor de 100% și o eficiență peste media națională. [NUME_REDACTAT] 2000 SRL este o firmă specializată în service de termotehnică și a înregistrat recent clientul cu numărul 15 000 de la începutul activității sale până în prezent. Peste jumătate din clienții săi sunt clienți Junkers. Marea majoritate a serviciilor prestate constau în puneri în funcțiune, autorizări sau verificări tehnice periodice oferite clienților Junkers.

"Parteneriatul dintre noi și Bosch este foarte vechi, încă de la înființarea firmei noastre în 1997. Suntem foarte bucuroși de faptul că Bosch este alături de noi și într-un moment important pentru firma [NUME_REDACTAT] – în noiembrie 2009 am înregistrat clientul [NUME_REDACTAT] cu numărul 15 000, care întâmplător sau nu, este chiar un client Junkers" a afirmat [NUME_REDACTAT], director general Termoservice.

2.6. Analiza financiarǎ a firmei BOSCH :

Bilanț contabil în RON – ROBERT BOSCH SRL (Tabelul 2.1)

Cont de profit și pierdere în RON – ROBERT BOSCH SRL (Tabelul 2.2)

Indicatori financiari derivați din Bilanț–ROBERT BOSCH SRL (Tabelul 2.3)

Indicatori de profitabilitate –ROBERT BOSCH SRL (Tabelul 2.4)

Indicatori de eficiență –ROBERT BOSCH SRL (Tabelul 2.5)

Pentru calculul acestor indici financiari am folosit următoarele formule:

Tabelul 2.3:

Gradul de îndatorare = Total datorii/Capital propriu

Rata de îndatorare globală= Datorii totale/Active totale

Rata capitalului propriu = Capitaluri proprii/Total active

Tabelul 2.4:

Marja de profit brut= Profit brut /Cifra de afaceri

Marja de profit net= Profit net/Cifra de afaceri

Rentabilitatea capitalului propriu înainte de impozitare= Profit brut/Capital propriu

Rentabilitatea capitalului propriu după impozitare= Profit net/Capital propriu

Tabelul 2.5:

Viteza de rotație a stocurilor= Stoc mediu*365/Cost vânzări

Viteza de rotație total active= Cifra de afaceri/Activ total

[NUME_REDACTAT] de Afaceri și a [NUME_REDACTAT]: Graficul 2.1 și 2.2

Graficul 2.1 Graficul 2.2

CAPITOLUL III. PROCESUL DE FABRICAȚIE AL PRODUSELOR

3.1.Produsele realizate de BOSCH

Mașinile de găurit/înșurubat

Mașinile de găurit/înșurubat cu acumulator Bosch nu sunt numai performante, ci stabilesc totodată noi standarde în ceea ce privește dimensiunile și greutatea redusă. Ele conving prin greutate optimă, robustețe și durată îndelungată de funcționare a acumulatorului.

Mașini de găurit cu percuție

Mașinile de găurit cu percuție cu acumulator de la Bosch din clasele de voltaj de 10,8 V până la 36 V – sunt scule electrice pentru cele mai dificile aplicații de înșurubare și găurire în lemn și metal, cât și de găurire cu percuție în zidărie.

Ciocane rotopercutoare

Compact și puternic: un ciocan rotopercutor cu acumulator de la Bosch oferă o libertate de mișcare nelimitată. Datorită tehnicii optimizate a mecanismului de percuție, el garantează un avans de lucru rapid și la găurirea cu percuție în betonul foarte dur.

Șurubelniță cu impact

Micile pachete de forță pentru situațiile dificile de lucru: cu un moment de torsiune de până la 650 Nm șurubelnițele cu impact cu acumulator Bosch sunt adevărate pachete de forță, atunci când vine vorba despre fixarea și deșurubarea de șuruburi.

Ferăstraie verticale

Tăierea cu ferăstraiele verticale de la Bosch din clasele de voltaj de 14,4 V și de 18 V – înseamnă productivitate foarte mare la tăiere și transmitere a forței patentată de Bosch. Prin utilizarea de materiale de bună calitate și ușoare, ferăstraiele verticale cu acumulator sunt manevrabile și extrem de flexibile.

Ferăstraie sabie

Ferăstraiele sabie cu acumulator de la Bosch taie fără efort lemn, profile și tablă din oțel. Schimbarea pânzei de ferăstrău are loc în numai câteva secunde datorită mecanismului SDS – fără a mai fi necesară altă sculă. Ferăstraiele sabie cu acumulator de la Bosch sunt multitalente autentice.

[NUME_REDACTAT], adaptare și reparare perfectă cu scula electrică multifuncțională GOP 10,8 V-LI Professional de la Bosch. Tăieri la nivel, șlefuire și tăieri cu intrare directă în material – multicutter-ul cu acumulator oferă posibilități de utilizare diversificate prin sortimentul său de accesorii multiple.

[NUME_REDACTAT] cu acumulator de la Bosch sunt deosebit de puternice, având totodată o greutate redusă și convingând prin precizia lor. Cuțitul reversibil din carburi metalice convinge prin tăișul său foarte ascuțit și face posibilă schimbarea rapidă a cuțitului, fără să necesite ajustare fină dificilă.

Polizor unghiular

Polizorul unghiular cu acumulator manevrabil de la Bosch pentru șlefuire, tăiere sau degroșare.

[NUME_REDACTAT] lămpi cu acumulator aduc lumina în locurile întunecoase. Lămpile cu acumulator de la Bosch sunt disponibile în clasele de voltaj de 10,8 V-LI până la 18 V și oferă o luminozitate puternică însoțită de o durată de funcționare îndelungată. Iar aceasta, cu același acumulator ca și al celorlalte scule electrice din clasa de voltaj a sistemului lor.

Ferăstraie cu bandă

Ferăstrăul cu bandă cu acumulator convinge prin dimensiunile compacte și greutatea redusă. Aceasta permite utilizarea plăcută și confortabilă – în special la lucrările deasupra capului.

[NUME_REDACTAT] de șantier de la Bosch asigură sonorizarea potrivită pentru șantier – redare perfectă a pieselor muzicale transmise la radio cât și a tuturor formatelor MP3.

Mașini de găurit unghiulare

Mașina de găurit unghiulară cu acumulator de la Bosch este adecvată în special pentru lucrările de găurire în spații înguste. Cu mandrina sa de dimensiuni reduse și grosimea mică, ea ajunge peste tot.

Tehnica măsurării

Noutățile de tehnica măsurării de la Bosch sunt întotdeauna și inovații care oferă sectorului de construcții posibilități de utilizare complet noi. Noua nivelă laser pentru podele GSL 2 Professional permite vizualizarea denivelărilor suprafețelor mari de pardoseală cu un singur aparat. Și în tehnica detectării Bosch oferă opțiuni unice, ca de exemplu camera de inspecție cu acumulator GOS 10,8 V-LI.

Mașini de găurit cu percuție

Mașinile de găurit cu percuție și șurubelnițele profesionale de la Bosch satisfac cele mai ridicate exigențe în ceea ce privește puterea, versatilitatea și precizia. Mașinile de găurit cu percuție de la Bosch sunt dezvoltate pentru utilizatorii profesioniști cu exigențe foarte ridicate privind puterea și durata de viață.

Mașinile de găurit cu percuție fabricate in “stil” german au atins noi standarde, ele avantajează clientul prin:

Dimensiune redusă;

Greutate redusă;

Durata indelungată de funcționare a acumulatorului;

Cele mai bune materiale folosite pentru o mai mare durabilitate. Oțelul inoxidabil se află în tendințe. Iar astăzi el acoperă un procent important din suprafețele metalice ce urmează a fi prelucrate, tendința fiind crescătoare. Un potențial enorm, care pe dumneavoastră, ca specialiști din industrie și prelucrarea metalelor, vă pune în fața unor provocări deosebite, pentru depășirea cărora aveți nevoie de unelte speciale: în funcție de ce urmează să faceți, dacă trebuie să îndepărtați culoarea de revenire, cordoanele de sudură sau să eliminați prin șlefuire zgârieturile.

Bosch a dezvoltat și construit motorul fǎrǎ perii pentru a oferi de 2 ori mai multa putere și de pânǎ la 3 ori o durata de viațǎ mai mare a acestuia.

[NUME_REDACTAT] intelligence

Treapta 1 – pentru lucrǎri de precizie (0-1200 rpm, 19 Nm forta, 0-2700 bpm);

Treapta 2 – oferǎ performanțǎ maximǎ pentru majoritatea aplicațiilor (0‑2650 rpm, 135 Nm forta, 0-3550 bpm), prindere Hex 1/4”

Bosch LITHIUM-ION baterii care îți oferǎ de 2 ori mai mult timp de utilizare, cu 20% mai multǎ putere și de pânǎ la 2 ori durata de viațǎ mai mare, putând fi utilizate pânǎ la -18ºC, fațǎ de alte tehnologii Li-Ion, livratǎ cu 2 acumulatori Bosch LITHIUM-ION 2.0Ah, încǎrcǎtor 40 min. și cutie de transport.

În domeniul afacerii cu piese de schimb, procesul se caracterizează întotdeauna printr-un flux de produse în două sensuri, ceea ce complică și mai mult procedura. Astfel, este esențial să existe siguranța expedierii imediate a piesei de schimb corecte, către dealerul de piese auto sau atelierul de service, și în același timp trebuie să se asigure expedierea rapidă și în mod adecvat a piesei uzate la recondiționare. În consecință, pentru a asigura funcționarea fără discontinuități a procesului, sunt necesare structuri regionale. Bosch efectuează recondiționarea pieselor în cadrul unei rețele globale. Acest lucru înseamnă că Bosch este în măsură să asigure, la nivel mondial, dealerilor de piese de schimb și service-urilor auto, o gamă extinsă de produse recondiționate pentru a fi comercializate local.

Prin preluarea companiei daneze [NUME_REDACTAT] A/S, la începutul anului 2008, Bosch a reușit să-și consolideze în mod considerabil poziția pe această piață importantă. În prezent, programul Bosch pentru piese de schimb include aproximativ 9.000 de piese din 27 de grupe de produse, inclusiv mărcile [NUME_REDACTAT] și HC Parts. Integrarea activităților desfășurate de compania [NUME_REDACTAT] în cadrul departamentului [NUME_REDACTAT] Aftermarket a adus în plus trei noi game de produse pentru recondiționarea demaroarelor, alternatoarelor și compresoarelor A/C, sub marca HC-Parts, care cuprinde aproximativ 2.500 de unități.

De asemenea, compania daneză specializată în sistemele electrice utilizate în industria de automobile a îmbogățit gama de produse Bosch pentru atelierele de service cu marca Cargo, sub care se comercializează o gamă vastă de piese de schimb pentru sistemele electrice auto, cuprinzând unsprezece linii de produse și aproximativ 11.000 de coduri de comandă.

3.2.Procesul de producție al produsului ales pentru îmbunǎtǎțire

În sens restrâns, producția se referă la activitățile care contribuie la transformarea materialelor în produse. Resursele organizației trebuie unite într-un proces de transformare (de conversie) din care apar rezultatele sub forma produselor și serviciilor. Există:

1.procese de atelier (job-shop process) -care se desfășoară în mici unități de producție: atelirere de reparații, laboratoare de cofetărie, bucătăria unor restaurante etc.;

2.procese de fabrică (factory process) -care se desfășoară în unități mari de producție;

3.procese de birou (office process) – care se desfășoară în instituții publice, în institute de cercetare științifică, dar și în compartimentele administrative din întreprinderiș

4.procese de proiect (project process)- sunt procese unicat care necesită realizarea unei structuri temporareș

Primele trei procese sunt procese repetitive, care se desfășoară în organizații existente în momentul apariției cererii pentru un anumit produs.

Tipul de producție

Procesul de producție reprezintă o succesiune de operații care contribuie la generarea unui rezultat prestabilit. O activitate transformă parțial intrările în ieșiri, ieșirea dintr-o activitate fiind intrarea în activitatea următoare. Fiecare activitate adaugă valoare.

Procesul de producție fig.(3) cuprinde activitățile conduse de oameni și desfășurate cu mijloace de muncă pentru transformarea obiectelor muncii în produse finite. Procesul de producție este alcătuit din procese tehnologice, procese de muncă și procese naturale.

Procesul tehnologic cuprinde o serie de procese parțiale de fabricație: procese de bază (prin care semifabricatu ajunge produs finit), procese auxiliare (creează condițiile materiale necesare desfășurării proceselor de bază și auxiliare) și procese anexe (care cuprind activități cu un caracter colateral procesului de producție)

Fig.3. Procesul de producție

Procesele de bază sunt, la rândul lor, primare (turnare, forjare) de prelucrare și de finisare (montaj). În procesele auxiliare se includ: procesele de reparații, de fabricare a SDV-urilor, de producere a energiei.

Procesele de servire sunt: procesul de transport intern, gestionarea depozitelor, distribuirea energiei. Procesele anexe includ: confecționarea ambalajelor, valorificarea deșeurilor, regenerarea uleiurilor etc.

Ținând seama de intervenția omului în procesul de producție se deosebesc procese manuale, procese mecanice și procese automate.

Elementul de bază al procesului tehnologic este operația de care răspunde un execuntant, la un anumit loc de muncă. Ea constituie suportul diviziunii muncii, fiind elementul principal al normării muncii. Operația se descompune în faze și treceri.

Tipul de producție reprezintă o clasă de procese de producție caracterizate prin aspecte calitative comune. Practica industrială a impus trei tipuri de procese de producție: de masă, de serie (mare, mijlocie, mică) și individuale (tabelul 10.1). Ele au fost definite de [NUME_REDACTAT].

Cunoașterea tipului de producție este importantă deoarecere el influențează amploarea pregătirii tehnice, nivelul de specializare, formele și metodele de organizare și conducere operativă a producției.

Încadrarea unui proces de producție într-un anumit tip se face utilizând următorii factori calitativi: stabilitatea fabricației, omogenitatea producției, nivelul înzestrării tehnice. Metodele de stabilire a tipului de producție trebuie să țină concomitent de toți factorii calitativi menționați anterior și nu numai de cei cantitativi, precum volumul de producție sau ritmul mediu de fabricație.

De exemplu, se apreciază ca serie mare dacă pentru automobile se fabrică 80 000-200 000, pentru camioane 20 000000-30 000, pentru locomotive 150-200. În economiile de comandă producția de serie reprezintă 80%.

Trasăturile tipurilor de producție: Tabelul 3.1

Tipul de producție reprezintă o dinamică în timp. El se modifică în special ca urmare a schimbării următorilor factori: evoluția nivelului tehnic al utilajelor; gradul de mecanizare și automatizare; procedeele tehnologice; calificare forței de muncă; volumul de producție; înzestrarea cu SDV-uri; regimul de lucru, etc. Sensul evoluției acestor factori este diferit, uneori contradictoriu. Astfel, creșterea volumului de producție duce la evoluția tipului de producție spre serie mijlocie și mică.

Factorii tehnici și organizatorici se pot schimba la intervale mari de timp, dar factorii economici se schimbă la intervale mici.

Amplasarea utilajelor depinde de tipul producției:

-pentru producție de unicate și serie mică- amplasarea se face după criteriul tehnologic (organizându-se ateliere cu grupe omologate de mașini);

-pentru producție de serie mică și mijlocie- amplasarea se face simultan după criteriul tehnologic și al distanțelor de transport (proiectându-se celule de fabricație);

-pentru producție de serie mică și masă- amplasarea se face după tehnologia obiectelor de fabricație (proiectându-se linii de fabricație).

Amplasarea pe grupe omogene de mașini. Utilajele cu aceeași funcție tehnologică sunt amplasate în spații comune, apărând ateliere de strungărie, de frezare de rectificare etc.

Avantajele acestei amplasări sunt: utilizarea deplină a mașinilor-unelte, adaptabilitatea la modificările din tehnologia produselor, continuitatea lucrului în cazul defectării utilajelor. Dezavantajele ce apar sunt circulația înceată a pieselor, creșterea duratei de fabricație, probleme suplimentare pentru transportul intern din cauza distanțelor mari de străbătut, dificultăți în conducerea producției.

Criteriul de optimizare în amplasarea pe grupe este asigurarea unui grad mare de utilizare a suprafețelor.

Amplasarea utilajelor pe linii de fabricație. Linia de fabricație reprezintă o succesiune de mașini necesare realizării unui produs. În aceast fel apar ateliere de axe, de carcase, de angrenaje etc. Avantajele liniei de fabricație sunt simplificarea transportului intern, simplificarea conducerii operative, scurtarea ciclurilor de fabricație.

Dezavantajele ce apar se referă la rigiditatea sistemului (orice modificare în tehnologie duce la modificări în linia de producție), riscul întreruperii fabricației în cazul avarierii unui utilaj.

Producția poate fi în flux simplu (când nu se prevăd mijloace mecanice pentru transport interoperațional) sau în flux complex (cu mijloace de transport mecanice). Liniile de fabricație pot fi linii mono-obiect (pe care se fabrică un singur produs) și multi-obiect. Fluxul poate fi continuu sau discontinuu.

Configurații ale liniilor de fabricație:

-sistemul bandă rulantă- pe o bandă rulantă se execută același produs, trecerea la alt produs necesitând reorganizarea benzii. Munca executanților este normală. Configurația nu este neapărat o linie dreaptă, putând fi un U sau S.

– sistemul sincron- pentru o operație sunt mai multe locuri de muncă fig.(4), între operații fiind locuri de stocare. În acest caz muncitorii nu depind unii de alții și productivitatea poate să crească;

-sistemul conveior divizat- se aplică la fabricația unor produse diferite care au operații comune. La început se execută operațiile comune, după care producția se face pe o bandă pentru fiecare produs.

Fig.(4) Producția sincronă

Proiectarea unei linii implică următoarele operații:

stabilirea numărului de sortimente ce se prelucrează pe aceeași linie: se formează clase de produse care prezintă similitudine maximă din punct de vedere constructiv și tehnologic (pe bază de tipizare și unificare)

se calculează cantitățile de produse pentru fiecare sortiment;

se determină succesiunea operațiilor (fazelor), indicată prin relații de precedență;

se stabilesc duratele operațiilor

Amlasarea utiliajelor în celule de fabricație. Celula reprezintă un grup neomogen de mașini amplasate astefel încât să se poată prelucra piese cu operații tehnologice diferite. Celulele pot fi clasice (alcătuite din mașini-unelte specializate) și celule flexibile ce cuprind mașini-unelte cu comandă numerică, robot de alimentare, magazii de scule, sistem de control al pieselor și autodiagnosticare.

Cuplarea mai multor celule flexibile printr-un mecanism de transport și stocare, conducerea lor cu un calculator de proces formează un sistem flexibil de prelucrare.

La organizarea celulară, ciclul de fabricație se reduce cu 50%, stocurile de producție neterminată se reduc cu 30%, productivitatea se dublează.

Amplasarea utilajelor în secțiile de montaj. Un studiu efectuat în SUA arată că 22% din forța de muncă industrială lucrează la montaj. Utilajele folosite pentru montaj fac parte din trei categorii: mijloace pentru asamblare (aceastea execută operații de înșurubare, deformare plastică, lipire și sudare), mijloace de mainipulare (folosesc pentru depozitare, alimentare, orientare), mijloace de transport (sunt asemănătoare cu cele de la prelucrări mecanice).

[NUME_REDACTAT] pe linia de montaj sunt 50 de operații care durează 20 min (producția este de 6500 buc/an). [NUME_REDACTAT] pentru un camion sunt 12 000 puncte de sudură. Sudarea se face cu roboți, care fac și controlul sudurii (au camere video). Sunt folosiți 600 de roboți și 370 de ingineri pentru supravegherea lor.

Asamblarea staționară- întregul proces de asamblare se realizează la un singur loc de muncă de către o persoană sau o echipă. Asamblarea staționară se folosește în cazul în care produsul montat este de mari dimensiuni (de exemplu un avion). Asamblarea staționară se poate faci și pe postamente (de exemplu, în cazul motoarelor).

Asamblarea în flux- reperul de bază al produsului ce trebuie asamblat se deplasează la posturile de lucru amplasate într-o succesiune determinată de-a lungul unei linii de asambla în flux. La fiecare post se execută un grup de operații de către un muncitor sau o echipă: de exemplu, motoarele ce se fabrică în serie mare sunt asamblate în acest fel. Motorul se deplasează continuu, iar subansamblurile sunt asamblate staționar. Operațiile au o durată egală cu a ritmului de asamblare (sau un multiplu al lui). Montajul în flux nu permite muncitorilor buni să-și mărească productivitatea, iar ritmul de lucru poate fi variat între limite foarte strânse.

În ultimul timp s-a introdus montajul cu echipe de muncă, între echipe creându-se depozite tampon. De exemplu, această metodă se aplică la montarea automobilelor. Muncitorii sunt organizați în formații de 10-20 de lucrători, fiecare răspunzând de o grupă de operații corelate. Fiecare colectiv are un atelier propriu în care se poate lucra simultan la șase automobile. Între ateliere sunt zone tampon pentru șase autovehicule. Transportul între ateliere se face cu cărucioare eletrice. Tactul este de 3 minute. Fiecare atelier este alimentat independent.

Avantajele unei astfel de asamblări sunt: investiția este cu 10% mai mică decât la o linie obișnuită; timpul de lucru este mai mic, calitatea mai bună; se aplică rotația muncii; controlul îndeplinirii normelor se face cu calculatorul; condițiile de muncă sunt mai bune; ponderea absențelor scade de la 19% la 14%; întreprinderea se adaptează mai ușor la schimbarea constructivă a produsului.

Bormașina este foarte eficientă având în vedere numărul mic de piese care intră în componența ei și costurile reduse pentru fabricarea ei. Cele mai multe piese sunt produse în masă prin tehnici cum ar fi turnarea prin injecție. Din perspectiva asamblării mașina de găurit este foarte bine concepută. Cadrul de exemplu fixează foarte bine componentele împreună iar acesta este fixat la rândul lui cu ajutorul unor șuruburi. Unul din domeniile ce ar putea fi îmbunătățit este reprezentat de numărul de șuruburi utilizate. Există 5 tipuri distincte de șuruburi iar patru dintre acestea ar putea fi consolidate.

Schema atelierelor de producție a mașinii de găurit

Schema de asamblare a unei astfel de bormașini este următoarea:

Piesele componente, funcțiile și procesele de fabricație ale pieselor sunt descrise în tabelul 3.2

OPERAREA CU BORMAȘINA

Toate burghiele și capetele de surubelniță de până la 10 mm pot fi montate în mandrina aparatului. Mandrina este fixată cu ajutorul unui șurub cu filet pe stânga.

Reglarea turației se va face în funcție de scopul în care este utilizată bormașina.

ATENTIE! Un reglaj incorect poate conduce la ruperea șurubului.

În timpul găuririi se poate bloca motorul, de aceea încercați să evitați acest lucru.

Este indicat pentru înșurubare să folosiți turațiile mici, iar pentru găurire turațiile mari.

Bormașina permite reglarea în 16 pași de strângere pentru a evita distrugerea capetelor de șurubelniță și a burghielor. Prin rotirea mandrinei, puteți fixa pasul necesar, începând cu 1 (pas corespunzător pentru rotirea ușoară a șuruburilor), pâna la 16 (rotirea dificilă a șuruburilor sau găurire). Selectați cu grijă cuplul de strângere în funcție de necesități. Acest lucru va mări durabilitatea aparatului.

Cea mai importantă caracteristică a unei bormașini fără fir este durata de viață a bateriei, deoarece timpul utilizatorului pentru a finaliza o activitate este constrâns de durata de viață a bateriei. În cazul în care un utilizator este în mijlocul unui proiect și bateria moare nu există nicio modalitate de a face mai multe progrese până când nu se reîncarcă bateria.

Mai mult decât atât, este nevoie de mult mai mult timp pentru a încărca bateria. Prin urmare, utilizatorii vor lăsa bateriile lor conectate la sursele de încărcare mai mult timp pentru a fi siguri că acestea să se încarce cum trebuie.

Acest lucru creează o problemă serioasă deoarece o cantitate excesivă de energie este risipită.

3.3.Analiza valorii

Noțiuni cu care operează metoda Analiza valorii

Valoarea unui produs este dată de consumul de muncă mediu (la nivelul societății) pentru realizarea acelui produs.

Valoarea de întrebuințare a unui produs este determinată de proprietățile fizice și chimice capabile să satisfacă o necesitate a membrilor societății.

Funcțiile unui produs reprezintă acele calități ale produsului care determină efectul util. Funcția este o componentă elementară a valorii de întrebuințare și nu trebuie confundată cu necesitatea socială. Analiza funcțională a produsului oferă posibilitatea identificării funcțiilor inutile și înlăturării din produs a suportului lor material, reducându-se astfel costurile.

O clasificare a funcțiilor produsului este următoarea:

Funcțiile obiective sunt funcțiile care contribuie direct la realizarea Vî a produsului, sunt măsurabile dispunând de o anumită dimensiune tehnică, fapt care face să fie percepute direct de către beneficiarul produsului. O funcție obiectivă a unui frigider este: "produce frig", funcție măsurabilă în grade de temperatură. În nici un caz funcția obiectivă a unui frigider nu este: "conservă alimentele" care exprimă o necesitate socială ce a impus construirea acestui obiect.

Funcțiile subiective participă în mod direct la realizarea valorii de întrebuințare, dar nu sunt subiectiv măsurabile. In general, aceste funcții sunt asociate design-ului unui produs și pot conduce la creșterea valorii de întrebuințare.

Insușirile estetice ale unui produs pot impresiona foarte diferențiat pe utilizatori.

Funcțiile auxiliare sunt obiective măsurabile cu o anumită unitate de măsură, dar nu contribuie la realizarea Vî. Funcțiile auxiliare condiționează realizarea unor funcții obiective sau subiective. De exemplu, funcția obiectivă a unui bec electric cu filament este transformarea energiei electrice în energie luminoasă, dar prin soluția tehnică adoptată trebuie acceptată și funcția auxiliară "degajă căldură", fără de care funcția obiectivă nu se poate realiza.

AV urmărește, în măsura în care este posibil, să elimine sau să reducă din efectul funcțiilor auxiliare, care generează costuri mari fără a contribui la mărirea Vî.

Principiile analizei valorii

a) Principiul concepției funcționale. Funcțiile sau valorile de întrebuințare elementare derivă totdeauna din necesitatea socială. Ele reprezintă însușiri ale produsului, măsurabile cu una sau mai multe unități de măsură, iar rezultatul acestei măsurători este dimensiunea tehnică a funcției.

AV proiectează fiecare funcție în parte ca și cum ar fi niște produse elementare diferite. Aceste proiecte parțiale se asamblează într-un tot rezultând concepția de ansamblu a produsului, care trebuie să răspundă totdeauna unei necesități sociale.

În AV, punctul de plecare al unui studiu nu este produsul fizic, ci nomenclatorul de funcții și dimensiunile lor tehnice care derivă dintr-o necesitate socială dată.

b) Principiul dublei dimensionări a funcțiilor produsului. Funcțiile unui produs au o dimensiune dublă: o dimensiune tehnică exprimată printr-o unitate de măsură adecvată și o dimensiune economică exprimată prin cost. Costul total al produsului este rezultatul însumării costurilor funcțiilor.

c) Principiul maximizării raportului dintre Vî și costuri. Pentru a se realiza o competitivitate maximă este necesar ca produsul să aibă o valoare de întrebuințare cât mai mare realizată cu costuri cât mai mici. De cele mai multe ori nu se realizează o proporționalitate între costurile funcțiilor și contribuția acestora în Vî.

d) Principiul concepției integrate. Obiectul AV este produsul marfă. Rezultă că în AV nu se analizează piese sau subansamble izolate. Acestea există numai în virtutea unei anumite soluții constructive date, dar luate ca atare nu răspund unei necesități sociale. AV se poate aplica și la repere sau subansamble care se înscriu într-o funcție care-și găsește motivarea în contextul concepției integrate.

Piesele de schimb reprezintă un caz particular. Ele sunt mărfuri, deci se pot studia prin AV. Piesele de schimb răspund unei necesități sociale și aceasta decurge din faptul că fac parte integrantă din concepția unui anumit produs.

Metodologia aplicării AV

AV poate fi aplicată la produsele existente în vederea îmbunătățirii funcționale și reducerii costurilor, cât și la nivelul concepției produselor (value engineering) urmărind realizarea unor produse performante cu costuri mici.

Alegerea unui produs pentru a fi studiat prin AV trebuie să țină seama de anumite criterii, și anume:

importanța produsului pentru întreprindere;

ponderea produsului în volumul producției;

rentabilitatea produsului;

consumul de materiale, combustibil;

poziția produsului pe curba de viață.

In vederea începerii unui studiu de AV pentru un produs este necesară culegerea următoarelor categorii de informații:

informații privind necesitatea socială a produsului. Aceste informații servesc la stabilirea structurală și volumului nevoilor sociale la care trebuie să răspundă produsul analizat. De aici rezultă gama de tipodimensiuni, cât și limitele maxime și minime ale dimensiunilor tehnice ale funcțiilor produsului. Studiile de marketing pot aduce importante informații în această etapă;

informații tehnice și tehnologice care trebuie să exprime în ce măsură dotarea tehnică și tehnologiile utilizate sunt apte pentru a realiza produsul reconceput;

informarea pe plan economic – are în vedere datele necesare pentru stabilirea justă a costurilor, pentru a putea determina în mod corect raportul dintre valoarea de întrebuințare și costuri. Aceste informații trebuie să ofere posibilitatea stabilirii cu exactitate a costurilor pentru fiecare reper al produsului, cât și pentru operațiile tehnologice.

Stabilirea nomenclatorului de funcții și a limitelor dimensiunilor lor tehnice. Formularea funcțiilor unui produs este o operație pretențioasă. Pentru evitarea unor erori care se fac în mod frecvent este necesar să se țină cont de anumite precizări, printre care:

funcție este distinctă de altă funcție dacă adaugă prin sine însăși valoare de întrebuințare produsului și poate exista independent de altă funcție; precizarea este valabilă numai pentru funcțiile obiective și subiective;

o funcție este auxiliară dacă nu adaugă prin sine însăși valoare de întrebuințare produsului, ci condiționează existența uneia sau a unor funcții obiective sau subiective;

să nu se confunde necesitatea socială cu funcțiile produsului;

să nu se confunde funcția cu soluția tehnică adoptată;

să nu se confunde funcțiile cu efectul lor;

să nu se confunde funcțiile cu dimensiunea tehnică adoptată;

să nu existe funcții derivate din alte funcții.

Dimensionarea tehnică a funcțiilor

Dimensiunile tehnice ale funcțiilor vor trebui să exprime performanțele produsului existent, în varianta constructivă analizată și se obțin prin măsurători tehnice (dacă este posibil).

Atunci când se concep soluții noi, dimensiunile tehnice ale funcțiilor vor fi condiționate de rezultatele prospectării necesităților sociale și determinate prin anumite calcule tehnice.

Unitățile de măsură pentru fiecare funcție trebuie astfel alese încât să poată exprima ceea ce caracterizează valoarea de întrebuințare considerată și o deosebește de alte valori de întrebuințare.

Determinarea ponderii funcțiilor în valoarea de întrebuințare totală a produsului

Nivelurile de importanță a funcțiilor produsului se stabilesc cu scopul determinării contribuției fiecărei funcții în realizarea Vî a produsului, pe baza consultării unui eșantion reprezentativ de utilizatori ai produsului, cât și a specialiștilor din întreprindere sau din afara ei.

Stabilirea ponderii funcțiilor în valoarea totală de întrebuințare nu are în vedere o cuantificare a valorilor de întrebuințare elementare, ci numai compararea lor din punct de vedere al importanței, ținând cont de opinia eșantionului consultat.

Stabilirea nivelului de importanță a funcțiilor se face utlizând o matrice pătrată în care, atât pe orizontalâ, cât și pe verticală se plasează funcțiile produsului exprimate simbolic prin literele alfabetului. Completarea matricei se face cu respectarea următoarelor reguli:

funcțiile se compară două câte două; dacă se constată că o funcție A este mai importantă decât altă funcție B, atunci pe coloana funcției A la intersecția cu linia funcției B se trece cifra 1, iar în coloana funcției B la intersecția cu linia A se trece cifra 0;

în căsuțele diagonalei matricei se trece cifra 1 pentru toate funcțiile;

dacă se apreciază că două funcții sunt la fel de importante, atunci în matricea funcțiilor se vor folosi o singură linie și coloană pentru ambele funcții;

nivelul de importanță al unei funcții se obține prin însumarea cifrelor înscrise în coloana funcțiilor respective;

șirul natural al numerelor de la 1-n ordonează funcțiile din punct de vedere al importanței lor;

funcțiile auxiliare nu se introduc în matrice deoarece ele au același nivel de importanță ca funcțiile obiective pe care le condiționează;

după determinarea nivelului de importanță a funcțiilor se stabilește ponderea acestora în Vî.

Dimensionarea economică a funcțiilor

Orice funcție este legată de purtătorii ei materiali care pot fi repere și subsansamble, de aceea este necesar să calculăm costurile tuturor elementelor care materializează o funcție. Repartizarea pe funcții și însumarea acestor costuri conduce la dimensionarea economică a funcțiilor, respectiv la stabilirea costului fiecărei funcții în parte, luând în considerare gradul de participare al elementelor materiale (repere, elemente de reper, subansamble) la materializarea funcției.

De asemenea, se vor determina cheltuielile cu manopera pe operații și repere, iar cheltuielile de regie se vor repartiza cu o cheie asupra tuturor reperelor.

Pentru dimensionarea economică a funcțiilor se va utiliza un tablou cu dublă intrare:

pe verticală se vor înscrie toate funcțiile produsului (obiective, subiective și auxiliare);

pe orizontală verticală se vor trece reperele, materialul respectiv și operațiunile tehnologice;

în coloana "cost total" se trec costurile pe repere, separat pentru materiale și separat pentru operațiile tehnologice;

costurile din coloana "cost total" se defalcă pe funcții (atât materialul, cât și manopera).

Repartiția costurilor pe funcții se realizează cu ajutorul unor chei care țin seama de nivelul de importanță al funcțiilor. Pentru sistematizarea datelor se intocmește un tabel sinteză al repartiției costurilor pe funcții.

Stabilirea funcțiilor: tabelul 3.3

Determinarea ponderii funcțiilor: Tabelul 3.4

Stabilirea nivelelor de importanță a funcțiilor (prin STEM): Tabelul 3.5

∑=36

Stabilirea costului funcțiilor: Tabelul 3.6

Stabilirea costului teoretic: Tabelul 3.7

Stabilirea calculului teoretic (Ecuația 3.1 și 3.2):

A=2542.6/2831.5=0.897(Ecuația 3.1)

α =arctang α=41.89ᴼ(Ecuația 3.2)

Ecuația dreptei (Δ) este dată în relația: Yi = Xi * a ( cu originea in 0,0) unde coeficientul unghiular ”a” se determină prin mCMMP

Unghiul α = arctg a

Conform mCMMP avem formula:

Grafic 3.1

Concluzii grafic 3.1

După cum se observă pe grafic

-Funcțiile F2, F3, F4 sunt pe dreapta de regresie acestea fiind echilibrate.

-Funcțiile F1, F5, F6 sunt sub dreapta de regresie, au utilitate mai mare decât valoarea de cost , acestea pot fi de slabă calitate. Noi trebuie să reușim să aducem funcțiile F1, F5, F6 cât mai aproape de dreapta de regresie pentru a realiza un produs bun.

Dreapta cu albastru este la 41.89 grade.

3.4.Îmbunǎtǎțirea produsului

Indiferent dacă este vorba despre lucrări simple de fixare și montaj sau de diametre mai mari de găurire în lemn sau beton: mașina de găurit Bosch vă oferă rezerve mari de putere pentru toate aplicațiile de găurire. Mașinile de găurit cu percuție Easy, Universal sau Expert din generația Compact de la Bosch sunt întotdeauna exact ceea ce vă trebuie: datorită tehnicii orientate spre viitor și ergonomiei optimizate, găsiți întotdeauna mașina potrivită pentru dumneavoastră. Cu angrenaj în 1 sau 2 trepte sau sistem [NUME_REDACTAT], cu o mașină de găurit Bosch din generația Compact găuriți oricând adaptând turația la structura materialului și puteți înșuruba controlat.

Mașinile de găurit cu percuție de la Bosch conving prin randamentul ridicat și tehnica foarte modernǎ. Bosch își îmbunatǎțește produsele și totodatǎ performanța acestora prin service piese de schimb.

Bosch vă oferă piesele potrivite pentru sculele dumneavoastră electrice ca polizoare unghiulare sau mașini de găurit: de la rotor și perii de cărbune până la acumulatori și încărcătoare.

Indiferent dacă este vorba despre șurubelniță cu acumulator, ciocan rotopercutor sau ferăstrău circular de banc, aici găsiți piesa de schimb potrivită pentru fiecare sculă electrică în parte, de înaltă calitate, prelucrată precis și care se potrivește exact la aceasta. Vă garantăm o disponibilitate de mai mulți ani a pieselor de schimb, chiar după ce scula dumneavoastră electrică a ieșit din fabricație.

Bosch oferă doua posibilități de comandare: direct la distribuitorul dumneavoastră autorizat sau prin hotline-ul nostru de service, prin e-mail sau fax. Dacă vă comandați piesa de schimb până la orele 12:00, livrarea către service-ul central sau catre distribuitorul dumneavoastră se va face de regulă deja în ziua următoare. Vă rugăm să rețineți că piesele de schimb pot fi montate numai de către personal specializat.

Bosch vă oferă un service fiabil de piese de schimb pentru scule electrice profesionale, comod și în orice moment, online, piesa de schimb potrivită printr-un click.

Reparațiile de la [NUME_REDACTAT] scurte de întrerupere a lucrului datorită reparațiilor Bosch: în numai câteva zile vă primți înapoi scula electrică în perfectă stare.

Personalul nostru de specialitate corespunzător calificat repară repede și sigur sculele electrice defecte în centrul de service Bosch. Expedierea are loc nebirocratic, astfel încât dumneavoastră să vă primiți înapoi sculele dumneavoastră electrice în perfectă stare în maximum cinci zile. După fiecare reparație se efectuează un test de siguranță.

Bosch vă oferă două posibilități de a folosi service-ul de reparații: puteți expedia direct scula electrică defectă la noi sau o puteți preda la magazinul DIY din apropierea dumneavoastră. Puteți să ne indicați nr. dumneavoastră de telefon mobil și veți primi estimarea costului de reparație comod și rapid prin SMS .

Bosch are pentru clienții sǎi servicii suplimentare

Vă oferim mai mult decât service-ul nostru de reparații și piese de schimb. Bosch se ocupă de întreținerea sculelor dumneavoastră electrice și de calibrarea aparatelor dumneavoastră de măsură.

Pe lângă service de reparații și piese de schimb Bosch vă oferă multe alte servicii. Bosch se ocupă, de exemplu, și de calibrarea aparatelor de măsură și întreținerea sculelor electrice. Și tema sustenabilității este importantă pentru noi: Bosch asigură returnarea și reciclarea sculelor electrice și a acumulatorilor uzați.

În plus aici vă informăm despre consultanța shop in shop de care puteți beneficia în magazinele DIY selecționate, direct de la specialiști.

O investiție bună, service-ul de întreținere [NUME_REDACTAT] regulată prelungește durata de viață a sculelor dumneavoastră electrice. De aceea, întreținerea acestora în centrul de service Bosch este o investiție bună. Personal de specialitate corespunzător calificat efectuează întreținerea de regulă în trei până la maximum cinci zile.

Derularea are loc întocmai ca la o reparație: vă trimiteți scula electrică direct la centrul de service sau v-o aduceți la distribuitorul dumneavoastră, care se ocupă în continuare de întreținerea acesteia. Completați în acest scop formularul de reparații și bifați simplu punctul „Întreținere“. Prețul pentru întreținere depinde de costurile cu aceasta. De aceea vă prezentăm un deviz estimativ.

Îmbunǎtǎțiri aduse de BOSCH pentru mașinile de găurit/mașinile de înșurubat.

Pentru îmbunǎtǎțirea acestora s-au adǎugat noi accesorii mașinilor de găurit :

Burghie pentru metal, tip HSS-R, DIN 338. Utilizare universală și pericol scăzut de rupere. Burghiul universal performant. Un burghiu elicoidal robust din oțel rapid, elasticitate ridicată și pericol scăzut de rupere datorită fabricării prin deformare la cald. Utilizare universală pentru cele mai diverse metale și materiale plastice dure. Disponibil și în set. Se recomandă agent de răcire! Materiale de lucru:

Fier;

Oțel aliat;

Oțel nealiat;

Metale neferoase;

Fontă cenușie;

Materiale plastice dure.

Burghie pentru metal, tip HSS-G, DIN 338. Realizat prin șlefuire integrală, înaltă precizie a rotirii concentric. Burghiul profesional pentru toate situațiile de lucru. Un burghiu elicoidal șlefuit de precizie, cu filet dreapta, din oțel rapid , realizat prin șlefuire integrală, cu un foarte bun avans de găurire. Utilizare universală pentru cele mai diverse metale și materiale plastice dure. Disponibil și în set. Se recomandă agent de răcire! Materiale de lucru:

Fier;

Oțel aliat;

Oțel nealiat;

Metale neferoase;

Fontă cenușie;

Oțel turnat;

Materiale plastice dure.

Set burghie pentru metal HSS-G cu tijă hexagonală de 1/4" conform DIN 3126E6-E6.3. Burghiu pentru metal din oțel rapid șlefuit de precizie. Burghiul precis pentru metal pentru introducere directă în sistemul hexagonal de prindere accesorii de 1/4". Astfel găurirea cu mașina de găurit/înșurubat cu acumulator devine foarte simplă – fără schimbarea capului de șurubelniță. Avans rapid de găurire și vârful burghiului rectificat încrucișat, autocentrant, cu o precizie ridicată a rotirii concentrice. Adecvat pentru metal, fontă cenușie, oțel turnat și materiale plastice dure. Materiale de lucru:

Oțel aliat;

Oțel nealiat;

Metale neferoase;

Fontă cenușie;

Oțel turnat;

Materiale plastice dure.

Burghie pentru metal, tip HSS-Co, DIN 338. Vârf de burghiu autocentrant 135°, tăiș în cruce conform DIN 1412 C. Expertul pentru sortimentele de oțel dure sau rezistente. Un burghiu elicoidal șlefuit de precizie, cu filet dreapta, din oțel rapid , realizat prin șlefuire integrală. Acest burghiu se evidențiează prin începerea sigură a găuririi fără punctare prealabilă și precizia ridicată a mișcării concentrice. Adecvat pentru oțel aliat și nealiat, oțel inoxidabil (V2A/V4A) și fontă. Disponibil și în set. A se lucra numai cu agent de răcire! Materiale de lucru:

Oțel aliat până la 1000 N/mm;

Oțel nealiat;

oțel inoxidabil;

Fontă cenușie;

Oțel turnat.

Burghie pentru metal, tip HSS-TiN, DIN 338. Pastila burghiului în unghi de 135°, tăiș în cruce conform DIN 1412C. Pentru găurire rapidă, curată și calitate foarte bună a suprafețelor prelucrate. Un burghiu elicoidal șlefuit de precizie, cu filet dreapta, din oțel rapid , realizat prin șlefuire integrală. Asigură începerea sigură a găuririi fără punctare prealabilă. Avans rapid de găurire cu frecare foarte redusă. Utilizare universală pentru cele mai diverse metale, plexiglas și materiale plastice dure – a nu se întrebuința pentru aluminiu! Disponibil și în set. Se recomandă agent de răcire! Materiale de lucru:

Fier;

Oțel aliat până la 900 N/mm;

Oțel nealiat până la 900 N/mm;

Cupru;

Bronz;

Fontă cenușie;

Materiale plastice dure;

Plexiglas.

Burghiu în trepte HSS. Fără găurire prealabilă în tablă foarte subțire. Ideal pentru găurirea rapidă, foarte precisă al tablei subțiri. Burghiu în trepte, șlefuit din oțel rapid, este fără bavuri și are nouă trepte de găurire pentru diametre de la 4 până la 20 mm. Adecvat pentru metale neferoase, tablă de oțel și materiale plastice. Materiale de lucru:

Tablă din oțel;

Metale neferoase;

Materiale plastic.

Zencuitor HSS 5 tăișuri, conform DIN 335. Cu cinci tăișuri de 90°. Pentru adâncirea și debavurarea rapidă și ușoară a găurilor. Pentru pregătirea găurilor în vederea prelucrării în continuare. În prim plan se situează zencuirea și debavurarea pentru îmbinările nituite sau cu șuruburi. Destinat prelucrării metalelor neferoase, oțelurilor aliate și nealiate, materialelor plastice, lemnului. Materiale de lucru:

Metale neferoase;

Oțel;

Lemn;

Materiale plastic.

Burghiu pentru cofraje din tablă CV Fără găurire prealabilă în tablă. Adecvat pentru găurirea fără trepte a tablei subțiri. Burghiele pentru tablă au o formă conică și un diametru care crește continuu. Spre deosebire de burghiele elicoidale uzuale, burghiul pentru tablă freacă continuu tabla, astfel încât se poate evita o blocare bruscă. Materiale de lucru:

Metale neferoase;

Materiale plastic.

Zencuitor HSS 3 tăișuri, conform DIN 335 Cu trei tăișuri de 90°. Pregătire perfectă a găurilor în vederea prelucrării în continuare. Pentru adâncirea și debavurarea îmbinărilor nituite sau cu șuruburi la metale neferoase, oțel aliat și nealiat și fontă cenușie. Materiale de lucru:

Oțel aliat;

Oțel nealiat;

Metale neferoase;

Fontă cenușie.

Set zencuitoare cu 1 tăiș. Zencuitoare șlefuite din oțel de scule. Set de 3 zencuitoare pentru adâncirea și debavurarea simplă, rapidă a materialelor moi. Zencuitoarele din oțel de scule șlefuit au un tăiș de 90° conform standardului pentru scule. Cu diametre de 8, 10 și 12 mm, zencuitoarele sunt adecvate pentru metale neferoase, materiale plastice și lemn. Materiale de lucru:

Materiale plastic;

Lemn;

Metale neferoase.

CAPITOLUL IV. EFECTELE ÎMBUNÃTÃȚIRII PRODUSULUI

În prezent, producătorii se află într-o situație concurențială provocatoare și, deseori, se spune că pentru a fi competitiv pe piață, produsele necesită o îmbunătățire permanentă. Spunându-i deseori unui antreprenor că el are nevoie să-și îmbunătățească continuu produsele sale, el va înțelege mai întâi că produsele pe care le oferă nu sunt bune, din moment ce trebuie îmbunătățite, ceea ce nu este corect, deoarece prin expresia „îmbunătățirea produselor" se subînțelege ameliorarea proceselor de producție care conduc la obținerea:

unor produse performante;

beneficiilor și rezultatelor așteptate;

satisfacției pentru părțile interesate;

neconformităților ținute sub control;

eficacității și eficienței afacerii și a organizației.

Trebuie să menționăm că standardele sunt documente normative care descriu procese de elaborare a obiectivelor, cât și concentrare a resurselor (prin responsabilități, competențe, materiale, date, timp, bani) și realizarea acestora. Ele selectează cele mai importante caracteristici ale produselor/serviciilor, care reflectă cât mai exact calitatea acestora, stabilesc limitele acestora, stabilesc limitele indicilor care să permită separarea reală a nivelurilor de calitate, precizează metodele de analize și încercări pentru verificarea calității, fixează condițiile pentru menținerea nivelului calității etc.

Procese care țin cont de caracterul dinamic al produselor determină direcțiile care conduc la o îmbunătățire reală a lor și stabilesc condițiile de calitate spre îndeplinirea cărora să fie îndreptate eforturile producătorilor. În momentul în care producătorii, prin mijloace specifice, îndeplinesc condițiile de calitate prescrise, standardul periodic este revizuit pentru a include noile condiții care să-i stimuleze în continuare pe producători pentru îmbunătățirea continuă a calității.

Fiecare producător poate să utilizeze standardele, abordând propria strategie. Una dintre strategii este utilizarea standardelor deja existente ca o sursă de informare din care se obțin beneficii prin reducerea riscului de a nu fi competitiv pe piață. Un standard deja existent conține soluții verificate, iar informarea se referă la gradul de dezvoltare tehnologică în acel moment (cum ar fi standardele de produs) sau cerințele esențiale determinate de reglementările în vigoare (cum ar fi standardele europene armonizate sub directive). Conformitatea cu standardul existent asigură pătrunderea pe o piață existentă și extinsă cu beneficiile care rezultă din această oportunitate. Conformitatea cu un standard nou deschide un segment nou de piață, promovând o recunoaștere internațională. Standardele constituie prima cale pentru demonstrarea conformității cu reglementările și legislația, ceea ce poate influența alegerea pieței.

Efectele îmbunătățirii și costurile

În funcție de poziția funcțiilor pe graficul 3.1 din capitolul anterior, identificăm grupurile:

pe dreaptă, au un raport echilibrat între cost și ponderea de utilitate: F2, F3 și F4 ;

sub dreaptă, au costuri mai mici decât ponderea de utilitate: F1, F5 și F6 ;

Având în vedere aceste clasificări și constatări, considerăm necesară îmbunătățirea manevrabilității și asigurarea unei greutăți mai mici a mașinii, ce ajută la realizarea funcțiilor F5 și F6. Prin scăderea costurilor motorului și creșterea costurilor cu acumulatorul, vom obține următoarele rezultate :

Stabilirea costului teoretic: Tabelul 3.8

Astfel după îmbunătățire s-au obținut următoarele rezultate:

Stabilirea calculului teoretic (Ecuațiile 4.1 și 4.2)

A=2671.2/2831.5=0.943 (Ecuația 4.1)

α =arctang α=43.31ᴼ (Ecuația 4.2)

Grafic 4.1

Eficiența îmbunătățirii

În urma îmbunătățirilor adusede către mine produsului, am obținut unele modificări ale rapoartelor utilitate-cost reușind să aduc pe dreapta de regresie funcțiile F5 și F6, funcții responsabile de asigurarea transportului ușor și de manevrabilitatea mașinii de găurit.

Soluția pe care o propun pentru îmbunătățirea propriu-zisă a produsului este de realizare a unui acumulator mai ușor și montarea unui motor mai slab calitativ decât cel ce există în prezent în componența bormașinii. Pentru aceasta am scăzut prețul motorului și am crescut costul acumulatorului.

Am ales aceste două mari componente deoarece în ele este concentrată mai mult de jumătate din greutatea mașinii de găurit.

Acestă soluție propusă de mine va spori manevrabilitatea aparatului și implicit va reduce dificultatea de transportare a acestuia. De altfel acestea reprezintă cerințele primare ale utilizatorilor în ceea ce privește acest produs. Datorită acestei îmbunătățiri volumul vânzărilor poate crește considerabil.

Soluția propusă de mine se încadrează în același nivel al costurilor însă funcțiile sunt mult mai bine echilibrate decât în varianta actuală a produsului.

În eventualitatea în care s-ar merge pe varianta realizată de mine consider că BOSCH și-ar atinge obiectivul de a avea o creștere a vânzărilor pe piața sculelor electrice mai mare cu 5% decât în anul precedent fapt ce îi va asigura în continuare poziția de lider pe această piață.

Având în vedere că Bosch a înregistrat o cifră de afaceri de 252.213.874 RON pe piața românească anul trecut, o creștere de 5% ar duce această cifră la valoarea de 264.824.567 RON.

[NUME_REDACTAT] această lucrare mi-am propus să îmbunătățesc calitatea unui produs realizat de o firmă. Am ales firma Bosch deoarece este liderul pe pieța sculelor electrice din România. Mi-am concentrat atenția către mașina de găurit Bosch GSR 1440-LI deoarece acest tip de produs (bormașină cu acumulator) a avut un rol important în succesul companiei.

Pentru a avea o mai bună imagine a companiei am realizat un scurt istoric al companiei, în care am urmărit momentele cheie ce au contribuit la dezvoltarea companiei. Înainte de a analiza produsul ales pentru îmbunătățirea am realizat o analiză financiară a firmei pe baza bilanțului și a contului de profit și pierdere. Concluzia acestei analize este că Bosch se află pe o pantă ascendentă, cifra de afaceri crescând de la an la an.

Pentru a avea o imagine mai bună a produsului am analizat procesul de fabricație bormașinii Bosch GSR 1440- LI observând că majoritatea reperelor ce intră în componența mașinii de găurit se obțin prin operația de turnare prin injecție, sau sunt obținute de la furnizorii cu care Bosch are astfel de angajamente. Procesul de fabricație este apoi finalizat prin asamblarea tuturor reperelor în ateliere specializate.

Pentru îmbunătățirea produselor sale, Bosch a adaptat mașinile de găurit astfel încât pe acestea să se poată fixa burghie de mai multe feluri, în funcție de necesitate.

Înainte de a propune ce trebuie îmbunătățit la această bormașină am realizat analiza valorii produsului. Pe baza rezultatelor și a graficului obținut am observat că două dintre funcții (F5 și F6 care asigură transportul respectiv manevrabilitatea bormașinii) nu erau echilibrate în ceea ce privește raportul utilitate-cost.

Soluția pe care am propus-o pentru a îmbunătăți produsul și pentru a remedia această problemă a fost de a dota bormașina cu un motor de calitate mai slabă și un acumulator mai bun, mai ușor. Pentru aceasta am scăzut costul motorului de la 200 la 180 și am crescut costul acumulatorului de la 30 la 50, costul total al produsului ramânând același.

Am efectuat o nouă analiză a valorii cu noile date și în urma rezultatelor obținute am observat că funcțiile F5 și F6 se aflau de această dată pe dreapta de regresie, deci am reușit să le echilibrez și implicit să îmbunătățesc calitatea produsului reușind astfel ce mi-am propus la începutul lucrării.

BIBILIOGRAFIE

[NUME_REDACTAT]- [NUME_REDACTAT] Calității;

[NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], Marketing management; Strategy and Cases, [NUME_REDACTAT]. [NUME_REDACTAT]&Sons, [NUME_REDACTAT], 1997;

[NUME_REDACTAT]-[NUME_REDACTAT];

Foltean F., LĂDAR L., DOBRE C., IONESCU G., NEGRUȚ C., Marketing, [NUME_REDACTAT], Timișoara, 2000;

http://doingbusiness.ro/financiar/raport/1433641/robert-bosch-srl/;

http://www.standard.md/libview.php?l=ro&idc=303&id=880;

http://firme.efin.ro/robert-bosch-srl-cui-5541546

https://wiki.ece.cmu.edu/ddl/index.php/Cordless_drill#Cordless_Drill_Product_Analysi_Report;

[NUME_REDACTAT] Cristian, Managementul Inovǎrii, [NUME_REDACTAT] press, București 2007;

[NUME_REDACTAT] Cristian, Managementul inovǎrii, Editura Politehnicǎ, București 2012;

[NUME_REDACTAT], Managementul marketingului, [NUME_REDACTAT], București, 1997;

[NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT], Marketing tradițional și marketing electronic, [NUME_REDACTAT], Timișoara, 2002;

[NUME_REDACTAT] Ionescu, Managementul proceselor industriale, [NUME_REDACTAT] Press, București 2014;

[NUME_REDACTAT] Ionescu, Excelența industrialǎ, practica și teoria calitǎți, Editura Economicǎ , București 1997;

www.bosch.com;

www.boschtools.com;

www.bosch-home.com;

www.bosch-pt.com;

www.boschrexroth.com;

www.boschautoparts.com;

www.bosch-professional.com;

www.boschsecurity.com;

www.bosch-do-it.com;