Politica Agricola Comuna Si Piata Laptelui In Romania

Agronomie

Politica Agricola Comuna Si Piata Laptelui In Romania

Byadmin ianuarie 1, 2024

ANEXE

ANEXA I Principalele reglementări europene în sectorul lapte și produse lactate

Regulamentul (CE) nr. 1255/1999 din 17 mai 1999 privind organizarea comună a pieței în sectorul laptelui și produselor lactate

Regulamentul (CE) nr.1788/2003 de stabilire a unei prelevări în sectorul laptelui și al produselor lactate și Regulamentului (CE) nr.595/2004 de stabilire a normelor de aplicare al acestuia.

Regulamentul (CE) nr. 1468/2006 din 4 octombrie 2006 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 595/2004 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1788/2003 al Consiliului de stabilire a unei prelevări în sectorul laptelui și al produselor lactate

Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 din 29 septembrie 2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune și de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori și de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 2019/93, (CE) nr.1452/2001, (CE) nr.1453/2001, (CE) nr.1454/2001, (CE) nr.1868/94, (CE) nr.1251/1999, (CE) nr.1254/1999, (CE) nr.1673/2000, (CEE) nr.2358/71 și (CE) nr. 2529/2001 și a Regulamentului (CE) Nr. 1973/2004 de stabilire a normelor de aplicarea acestuia

– Trebuie definite condițiile comune pentru plățile directe aferente diferitelor scheme de sprijin din cadrul politicii agricole comun

– Plata integrală a ajutorului direct trebuie condiționată de respectarea normelor în materie de terenuri, de producție și de activitate agricolă. Respectivele norme trebuie să urmărească integrarea, în organizarea comună a pieței, a standardelor de bază în materie de mediu, de siguranță a produselor alimentare, de sănătate și de bunăstare animală, precum și de bune condiții agricole și de mediu. Dacă aceste standarde de bază nu sunt respectate, statele membre ar trebui să suspende ajutorul direct, parțial sau integral, după criterii proporționate, obiective și progressive

– De îndată ce reforma se aplică integral, în regim trebuie integrate plățile revizuite pentru orez și grâu dur, precum și plățile în sectorul laptelui și produselor lactate. Plățile pentru cartofii pentru amidon și pentru furaje uscate trebuie, de asemenea, integrate în regim, dar pentru industria de prelucrare trebuie menținute prețuri distinct

– Prima pentru produsele lactate și plățile suplimentare. Începând cu 2007, valorile corespunzătoare primelor pentru produsele lactate și plăților suplimentare și care trebuie acordate în 2007 sunt incluse în schema de plată unică. Noile state membre pot, totuși, să decidă ca valorile corespunzătoare primelor pentru produsele lactate și plăților suplimentare să se includă, integral sau parțial, în schema de plată unică începând cu 2005. Drepturile stabilite în temeiul prezentului alineat se modifică în consecință.

– Începând din 2004 și până în 2007, producătorii de lapte pot beneficia de o primă pentru produsele lactate. Prima se acordă pe an calendaristic, pe exploatație și pe cantitate individuală de referință eligibilă pentru acordarea primei și disponibilă în exploatație.

– Prima pentru vacile de alăptare se acordă fiecărui agricultor care, timp de douăsprezece luni de la data depunerii cererii, nu livrează lapte sau produse lactate care provin din exploatația sa; Livrarea laptelui sau a produselor lactate direct de la exploatație la consumator nu împiedică acordarea primei.

– Plățile pe cap de animal pentru vaci de lapte se pot efectua exclusiv cu titlu de cuantum pe tonă din cantitatea de referință eligibilă pentru primă și disponibilă în exploatație

Regulamentul (CE) NR. 1152/2007 din 26 septembrie 2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1255/1999 privind organizarea comună a pieței în sectorul laptelui și produselor lactate.

-stabileste nivelul ajutorului pentru laptele furnizat către elevii din instituțiile de învățământ și prevede adaptarea nivelului de ajutor pentru alte produse de acest tip. În vederea simplificării sistemului de distribuire a laptelui în școli, răspunzând în același timp tendințelor actuale din domeniile sănătății și nutriției, ar trebui stabilită o rată forfetară de ajutor pentru toate categoriile de lapte.

ANEXA II Producția totală de lapte

Sursa: www.fao.org – FAOSTAT Agriculture

ANEXA III Producția mondială de lapte de vacă, în anul 2010 (mii tone)

Sursa: www.fao.org – FAOSTAT [NUME_REDACTAT]: www.fao.org – FAOSTAT Agriculture

ANEXA IV Producția totală de lapte de vacă în țările din [NUME_REDACTAT], în anul 2010 (mii tone)

Sursa: www.fao.org – FAOSTAT Agriculture

ANEXA V Prețul laptelui crud în [NUME_REDACTAT] – ianuarie 2010 (euro/100 kg)

Sursa: [NUME_REDACTAT] – Agriculture and [NUME_REDACTAT]

ANEXA VIEvoluția efectivelor de vaci de lapte și bivolițe pe regiuni de dezvoltare, în anii 2008-2010(capete)

Sursa : [NUME_REDACTAT] de Statistică, Tempo online, 2011

ANEXA VIIEvolutia producției de lapte vacă și bivoliță muls (mii hl)

Sursa : [NUME_REDACTAT] de Statistică, Tempo online, 2011

ANEXA VIII Structura producției de lapte pe tipuri de exploatații, în anul 2010 (%)

Sursa: [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT]

ANEXA IX Județele în care sunt distribuite produsele [NUME_REDACTAT]: www.lactatenatura.ro

ANEXA X Date privind activitatea financiară a societății

Sursa: Bilanțul prescurtat al S.C. [NUME_REDACTAT] S.A

ANEXA XI Evoluția veniturilor și cheltuielilor SC [NUME_REDACTAT] SA lei

Sursa: Contul de profit și pierdere al S.C. LACTATE NETURA S.A. și calculații proprii

Dinamica veniturilor și cheltuielilor pe perioada 2007-2011

Sursa: Contul de profit și pierdere al S.C. LACTATE NETURA S.A.

ANEXA XII Structura personalului

Sursa: Date informative Natura

ANEXA XIII Ecuațiile care descriu evoluția indicatorilor sunt:

Pentru cifra de afaceri:

Tabel de calcul pentru previzionarea cifrei de afaceri

Pentru venituri

Pentru cheltuieli totale

Pentru profit brut

CUPRINS

INTRODUCERE

Una dintre problemele stringente cu care s-a confruntat și se confruntă omenirea o reprezintă securitatea alimentară a populației. Aceasta în condițiile în care populația globului crește în mod constant, iar resurse de hrană au un caracter relativ limitat și sunt distribuite inegal din punct de vedere al amplasării. Acesta este și motivul pentru care se caută crearea unui cadru general și coerent în ceea ce privește politicile în domeniul agriculturii și alimentației.

Dezechilibrele dintre cererea și oferta de produse agricole la nivelul diferitelor state a condus în mod nemijlocit la importul sau exportul de produse agricole, fapt ce afecta pe termen scurt și mediu veniturile șiimplicit posibilitățile de dezvoltare ale micilor fermieri locali. Pentru a proteja producția internă și pentru evitarea dezechilibrelor între cererea și oferta deproduse agricole a apărut necesitatea unor reglementări interstatale în domeniu.

[NUME_REDACTAT] Comună (PAC)este printre primele politici comune ale [NUME_REDACTAT]. A apărut din necesitatea creării unui cadru coerent în ceea ce privește producția, exportul și importul și consumul bunurilor agroalimentare la nivelul țărilor care făceau parte din uniune.

În lucrare am ales să tratez piața laptelui, dat fiind faptul că acesta este unul din produsele de bază în alimentație și, în plus, constituie unul din produsele agricole care au făcut obiectul reglementărilor privind piața produselor agricole.

Lucrarea de față este structurată pe trei capitole, având ca temă „PAC și piața laptelui în România- abordări și propuneri”.

În primul capitol am tratat aspecte legate de piața laptelui în contextul [NUME_REDACTAT] Comune, dat fiind faptul că, odată cu intrarea României în [NUME_REDACTAT], este necesară alinierea la reglementările acesteia.

Capitolul al doilea cuprinde o analiză a pieței laptelui în România în contextul mai larg al acesteia la nivel mondial și ținând seama de efectivele de animale atât la nivelul țării, cât și pe regiunile de dezvoltare.

Lucrarea include o analiză a situației pieței laptelui din România atât la nivel național, cât și în profil teritorial, în context mondial și european pentru perioada 2007-2012.

Piața mondială și europeană a fost analizată prin prisma producțiilor de lapte.

Pentru identificarea cauzelor care au condus la declinul permanent al ofertei interne de lapte din România, au fost surprinse în evoluție exploatațiile de animale pentru lapte (vaci, bivolițe) și producțiile în cadrul regiunilor.

Dat fiind faptul că alături de aciditate, pH și substanța uscată, densitatea laptelui constituie un element de bază în aprecierea integrității și calității acestuia, analiza a fost făcută în litri sau în kilograme, funcție de datele avute la dispoziție. Modul de transformare a ținut seama de faptul că densitatea este dată de raportul între greutatea (în kilograme) a unui litru de lapte la temperatura de 20º Celsius și greutatea aceluia și volum de apă la temperatura de 4º Celsius. În practică, ea se exprimă în grade densimetrice, care reprezintă ultimele două zecimale ale valorii densității. Astfel, dacă unlitru delapte are în momentul determinării densitatea de 1,029 spunem că are 29º densimetrice.

Limitele normale de variație ale densității laptelui sunt cuprinse între 1,027 si 1,033 cu o valoare medie 1,029.

Transformarea cantitatii de lapte din litri în kilograme:

, unde

= cantitatea de lapte în kg

= volumul de lapte în l

= densitatea

Studiul de caz (capitolul 3) l-am efectuat pe Societatea comercială [NUME_REDACTAT] SA, Târgoviște, unul dintre procesatorii importanți de lapte din România.

Concluziile desprinse în urma analizei regionale a indicatorilor specifici reflectă diferențe de competitivitate în cadrul acestora.

CAPITOLUL 1. [NUME_REDACTAT] Comună în sectorul producerii și procesării laptelui

Noua politică PAC

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] își continuă schimbarea profilului interior începută încă din 2001. Are loc transferarea fondurilor din Pilonul 1 în Pilonul 2 al PAC.

În iunie 2003 a fost adoptată reforma fundamentală a PAC. Prin această reforma se dă producătorilor agricoli libertatea de a produce în funcție de cerințele pieței. Principalele subvenții vor fi plătite independent de producție, în condiții clar definite. Elementele cheie ale reformei PAC sunt:

1. SFP și plăți independente de producție (se are în vedere și evitarea abandonului de producție);

2. SFP este strict condiționat de respectarea condițiilor de mediu, securitate alimentară, bunăstarea plantelor și animalelor, păstrarea în bune condiții a terenurilor agricole;

3. Extinderea politicilor de dezvoltare rurală (cu bani UE);

4. Reducerea plăților directe („modulation”) către marile ferme și reorientarea fondurilor spre politici de dezvoltare rurală;

5. Definitivarea, până în 2013, a unei discipline financiare. Are loc trecerea la centrarea, într-o mai mare măsură, pe calitate în loc de cantitate și schimbarea completă a modului de subvenționare a agriculturii, prin orientarea spre piață, prin: subvenții decuplate, prin introducerea sistemului de modulare, a sistemului degresiv (de reducere treptată) a plăților garantate fermierilor (2006–2012) și prin respectarea regulilor încrucișate

(cross-compliance).

Obiectivele politicii comunitare din domeniul laptelui

Politica comună din domeniul laptelui, asemenea altor politici sectoriale agricole, este fundamentată pe obiectivele globale ale PAC specificate la articolul 33 din Tratatul de instituire a [NUME_REDACTAT]. Din cauza dificultății de a îndeplini în mod simultan toate aceste obiective, ierarhia priorităților fixate pentru organizările comune ale pieței se poate modifica de-a lungul timpului.

Reglementările referitoare la OCP în sectorul laptelui se referă în mod explicit la următoarele patru obiective:

echilibrul pieței laptelui. Echilibrul se referă la ajustarea cantitativă a ofertei în funcție de cererea de pe piața laptelui și la eliminarea excedentelor structurale;

stabilizarea prețurilor la lapte și la produsele lactate. Stabilitatea se apreciază pe baza evoluției prețurilor de producție. Analiza evoluției prețurilor de consum oferă și ea anumite indicii cu privire la impactul OCP asupra consumatorilor;

asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru populația din sectorul agricol. Creșterea venitului individual presupune creșterea productivității exploatațiilor. Ajustarea structurală este parte integrantă a OCP din sectorul laptelui, chiar dacă în elaborarea politicii agricole trebuie să se țină seama de necesitatea de a opera treptat modificările adecvate;

îmbunătățirea competitivității produselor lactate pe piețele internaționale. Competitivitatea trebuie obținută, printre altele, prin alinierea prețurilor europene la cele mondiale, structural inferioare. Obiectivul privind competitivitatea a devenit una dintre axele majore ale acțiunii Comisiei, după ce în 2003 s-a luat decizia de a se reduce nivelul de sprijinire a pieței și de a se introduce ajutoare directe la venituri pentru producătorii de lapte.

1.3 Dinamica și politica curentă de sprijin a sectorului laptelui în UE -27

În sectorul laptelui și al produselor lactate, [NUME_REDACTAT] de Piață a fost în continuă dinamică de implementare din 1968 până în prezent, ea urmând trendul general al ajustării [NUME_REDACTAT] Comune ca reacție la evoluția socio- economică a statelor membre și la presiunea globalizării. O reformă radicală este necesară în următorii ani, deoarece spre deosebire de alte sectoare unde reformele au fost mai substanțiale, în acest caz schimbările au fost mai lente. Principalul obiectiv al politicii sectorului are strânsă legătură cu obiectivul clasic al PAC, asigurând venituri sigure producătorilor și procesatorilor, prin subvenționarea exporturilor, a surplusului de piață, a retragerilor în cazul scăderii prețurilor mondiale și susținerea prețurilor. Agenda 2000 și reforma acesteia [NUME_REDACTAT] Review (2003- 2004) a schimbat o parte din filozofia sprijinului și în acest sector, în direcția încurajării producătorilor și procesatorilor spre afaceri orientate tot mai mult spre piață și îmbunătățirii competitivității.

În prezent politica comună pentru lapte și produse lactate include trei tipuri de instrumente de sprijin și anume: sprijinul pieței interne,plăți directe acordate fermierilor și unele instrumente de sprijin ale comerțului extern. Principalele documente legislative care reglementează sectorul sunt prezentate în ANEXA I.

1.5 Măsuri de sprijinire și control

Unul dintre obiectivele PAC este de garantare a unui nivel mai bun al agriculturii. Politica agricolă comună intervine în accelerarea transformărilor structurilor agricole, prin următoarele măsuri de sprijin și control.

Măsurile de sprijin pentru piața internăîn vederea stabilizării și susținerii prețurilor pot fi clasificate astfel:

Măsuri de stabilizare a pieței prin:

intervenție publică pentru achiziționarea untului și laptelui praf degresat în vederea susținerii prețurilor acestora (cumpărare prin intervenție, stocare și apoi vânzare);

măsuri de stocare privată pentru unt și smântână, lapte praf degresat și brânzeturi, în vederea eliminării dezechilibrului pe piața produselor lactate ca rezultat al cererii și ofertei (depozitare sezonieră destinată protejării procesatorilor);

măsuri de control a comerțului internațional prin măsuri de protecție la graniță (protecție tarifară ridicată, prețuri minime de import și contingente) și subvenții la export.

Măsuri de stimulare a cererii prin :

scheme de sprijin pentru achiziționarea la prețuri reduse de către organizațiile nonprofit a untului, concentratului de unt și smântână pentru utilizarea la produse de patiserie și înghețată;

sprijin pentru utilizarea laptelui praf degresat pentru furajare;

sprijin pentru utilizarea laptelui praf degresat pentru producerea caseinei;

sprijin pentru consumul de lapte în școli;

sprijin pentru consumul de lapte destinat persoanelor cu dizabilități.

Măsuri de sprijinire a veniturilor fermierilordestinate atenuării pierderilor datorate scăderii prețurilor de intervenție prin:

schema de plată unică (care din 2007 include și prima pentru producția de lapte realizată conform cotei și prima suplimentară sau prima pentru suprafața de pășune permanentă).

Măsuri de control (limitare) a ofertei prin:

sistemul de cote de producție, introdus în 1984 pentru a limita cantitatea de lapte subvenționată din bugetul UE și menținerea cheltuielilor bugetare la un nivel acceptabil și predictibil. Inițial s-a dorit menținerea acestui instrument timp de zece ani, însă pe parcurs (în 1992, 1999 și apoi la [NUME_REDACTAT] Review în 2003 s-a decis ca acest sistem să se mențină până în 2015, iar decizia unei eventuale prelungiri să se ia ulterior). Elementul cheie al acestui instrument îl reprezintă de fapt cantitatea de lapte (care îndeplinește anumite standarde de calitate și un anumit procent de grăsime reglementat prin lege) pe care o poate livra pe piață (spre procesare sau prin vânzare directă) fiecare țară membră UE (și fiecare producător al statului membru deoarece cota națională este compusă din cotele individuale pentru fiecare producător) și care nu este supusă penalităților în cazul în care nu se depășește. Fiecare țară membră are libertatea de a-și face politica sa în ceea ce privește transferurile de cote atât la nivel regional, cât și în cadrul categoriilor (vânzări directe și livrări spre procesare), gradul de libertate și mobilitate fiind, după unii specialiști, determinant în mișcările structurale ale producției și procesării;

prelevări (taxare) în cazul depășirii cantităților stabilite prin cote.

Procesul de extindere al UE a determinat apariția pe piața unică, în anul 2008, a încă 103 milioane de noi consumatori și o mărire a cotei de lapte cu 24,5 milioane de tone față de cota stipulată odată cu reforma din 2003, astfel că valoarea totală a cotei pentru UE-27 se cifrează acum la 142 milioane de tone.

Unul dintre obiectivele Reformei din 2003 (MTR) a fost crearea unui nou sector agricol competitiv și adaptat economiei de piață, bazat pe standardele privind protejarea mediului înconjurător și sănătatea animalelor. Sectorul laptelui și al produselor lactate a fost și el vizat de acest obiectiv. Principalele modificări s-au regăsit asupra următoarelor aspecte specifice instrumentului politic folosit pentru sprijinirea sectorului:

– reducerea prețului de intervenție la unt și lapte praf degresat;

– compensarea parțială a reducerii prețului de intervenție pentru producătorii de lactate;

descurajarea utilizării mecanismelor de achiziționare de unt la intervenție: prin deschiderea unei proceduri de licitație pentru cumpărarea la intervenție în plus față de achiziționarea a 30 000 de tone la preț fix;

-expirarea sistemului de cote la 1 aprilie 2015;

– amânarea cu un an a creșterii treptate a cotelor cu 1,5%, în trei etape de câte 0,5% pentru 11 state membre, așa cum s-a prevăzut în Agenda 2000. Creșterea corespunde unei cantități de 1,4 milioane de tone de lapte;

reducerea prelevării suplimentare: în patru etape, de la 35,63 EUR/100 kg în 2003/2004 la 27,83 EUR/100 kg începând cu 2007/2008. La acea dată se estima că prin reducerea prețului garantat la unt și lapte praf degresat se va descuraja producția, iar procesatorii vor fi stimulați să-și diversifice oferta prin fabricarea unor produse cu valoare adăugată mare (brânzeturi și produsele lactate proaspete).

Creșterea simultană a cotei UE și a potențialului de consum ar fi fost promotorii stimulării și restructurării procesării și implicit a unei producții suplimentare în amonte, care ar fi putut încuraja afacerile în sectorul de producție a laptelui, mai ales în rândul tinerilor agricultori.

CAPITOLUL 2. Piața laptelui

2.1 Piața mondială și europeană a laptelui

În anul 2012 producția totală mondială de lapte a fost de 625,8 milioane de tone (ANEXA II). Principalele tari producatoare de lapte in 2012 sunt India cu 8,63%, China cu 6,04%, Brazilia și [NUME_REDACTAT] cu 5,16%, respectiv 5,05% din producția mondială. În 2010, in emisfera sudică, producția principalilor exploatori a crescut față de 2009: în [NUME_REDACTAT] cu 8,57%, Argentina cu 1,31%.

Producția în SUA, s-a stabilizat în 2012 la 90,9 milioane de tone, după mai multe creșteri anuale semnificative.

Din raportul [NUME_REDACTAT] din iulie 2012 rezultă că, la momentul respectiv, piața mondială prezintă un grad ridicat de volatilitate deoarece cantitățile comercializate erau mici comparativ cu producția și consumul total. Prețurile pe piața mondială au scăzut considerabil din cauza efectului combinat al unei creșteri a producției în alte țări furnizoare ([NUME_REDACTAT] Australia, Argentina, Brazilia și SUA) și al unei scăderi a cererii la nivel mondial corelată cu criza economică.

Figura 1. Producția mondială de lapte de vacă, în anul 2012 (mii tone)

Sursa: www.fao.org – FAOSTAT [NUME_REDACTAT] o producție totală de 150,9 milioane tone lapte de vacă (24,13% din producția mondială de lapte de vacă) în anul 2012, [NUME_REDACTAT] (28) se situează pe primul loc în lume, fiind urmată de [NUME_REDACTAT] ale Americii (14,52%) și India (8,63%).

Producția de lapte de vacă la nivelul [NUME_REDACTAT] a crescut în anul 2012la 150,9 mil tone de la 150,5 mii tone în anul 2011 (0,99%).

Principalii producători de lapte de vacă din cadrul UE-28, în anul 2012, au fost în ordinea importanței: Germania și Franța, producția cumulată a acestor țări reprezentând 36,09 % din producția de lapte a [NUME_REDACTAT].

Figura 2. Producția totală de lapte de vacă în țările din [NUME_REDACTAT], în anul 2012 (mii tone)

Sursa: www.fao.org – FAOSTAT [NUME_REDACTAT] de lapte medie mondială pe vacă în anul 2012 a fost relativ scăzută, de doar 2309 kg/an. Cele mai mari producții medii au fost înregistrate în Israel (10214 kg/an), [NUME_REDACTAT] (9332 kg/an) și Canada (8395 kg/an). De remarcat este faptul că, țări precum Brazilia, India deși se aflau printre marii producători de lapte de vacă, au înregistrat randamente scăzute, de 1307 kg/an, respectiv 1172 kg/an.

Producția medie de lapte de vacă a [NUME_REDACTAT] în anul 2012 a fost de 6117 kg/an. Se poate menționa că, în marea majoritate a țărilor europene, randamentele înregistrate depășesc pragul de 5000 kg, excepție făcând doar trei țări (printre care și România), ale căror producții medii se situează în jurul valorii de 3500 kg/an. Cele mai mari producții se înregistrează în Danemarca (8539 kg/an), Suedia (8396 kg/an), Finlanda (8040 kg/an).

În ceea ce privește prețul laptelui crud ( ianuarie 2013) în țările [NUME_REDACTAT], acesta a fost cuprins între limite destul de largi, de la 51,4 euro/100 kg în Cipru, până la 24,5 euro/100 kg în Lituania.

2.2 Piața națională a laptelui

2.2.1 Cota laptelui

Cota de lapte a fost introdusă în [NUME_REDACTAT] în anul 1984, restricționând producția țărilor membre la nivelul anului 1982, astfel încât tendința de creștere a producției, înregistrată în acea perioadă să nu conducă la o scădere prea mare a prețului laptelui, fapt care ar fi dus la afectarea nivelului veniturilor producătorilor (crescătorilor de vaci), aceasta cu atât mai mult cu cât nivelul veniturilor în agricultură rămăsese în urma celor din celelalte domenii.

Fiecare stat membru al U.E. deține o cotă națională de lapte cu două componente:

1. livrare;

2. vânzare directă, cu un procent de grăsime național de referință.

[NUME_REDACTAT], cota națională de lapte este cantitatea de lapte și produse lactate care poate fi comercializată de către producătorii de lapte din România pe parcursul anului (perioada de 12 luni care începe la data de 1 aprilie și se încheie la data de 31 martie a anului următor).

Cota de lapte stabilită prin negociere cu [NUME_REDACTAT] este repartizată pe producători astfel încât suma cotelor individuale să nu depășească cota națională.

Cota națională rămâne constantă, dar se diminuează în condițiile în care, timp de doi ani consecutivi, ea nu se realizează.

Tabelul 1. Evoluția cotei de lapte repartizată și utilizată în [NUME_REDACTAT]: Calculate după datele furnizate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA)

La momentul negocierilor de aderare a României la [NUME_REDACTAT], cota de lapte a fost stabilită la 2,1% din totalul cotei la nivelul UE și a fost considerată sub potențialul țării noastre în ceea ce privește producția și comercializarea. Cu toate acestea, s-a constatat că în cei trei ani care au urmat aderării aceasta nu a fost realizată. O posibilă explicație o constituie faptul că deocamdată sectorul este în restructurare, iar valorificarea producției de lapte prin livrarea la procesare este sub așteptări. În plus, în România, o cantitate considerabilă de lapte se produce și se consuma în gospodăriile populației (agricultura de subzistență), producție care este relativ greu de cuantificat. Raportul între cele două componente ale cotei, livrări și vânzări directe, s-a păstrat aproape neschimbat, ponderea vânzărilor directe fiind încă superioară celei a livrărilor.

România a avut în 2012 o cotă națională de lapte de 3,3 mld litri, dar nu a depășit niciodată cota națională de lapte, ajungând ca în anul de cotă 2011-2012 să producă doar 70% din cota aferentă, aflându-se la limita impusa de UE.

Depășirea sau neîndeplinirea cotei e sancționată de UE, țările comunitare fiind nevoite să plătească amenzi. La fiecare 100 litri pe care o țară îi comercializează într-un an, peste cota națională de lapte, trebuie să achite o amendă de 27,83 €. Dacă o țara vinde într-un an sub 70% din cota de lapte negociată, UE o va sancționa și îi va diminua cota națională de lapte pentru o perioada de 1 an.

2.2.2 [NUME_REDACTAT] specii, în perioada 2010-2012, efectivul de vaci și bivolițe la nivel național s-a redus cu 35 mii capete (-2,95%). În toate zonele țării s-au înregistrat scăderi de efective, dar cele mai semnificative au fost semnalate în zona de sud a României, respectiv: regiunea regiunea Sud-Muntenia (-9,26%), regiunea [NUME_REDACTAT] (-6,50%).

Figura 4. Evoluția efectivelor de vaci de lapte și bivolițe pe regiuni de dezvoltare, în anii 2010-2012(capete)

Sursa : [NUME_REDACTAT] de Statistică, Tempo online, 2014

În perioada 2010- 2012, scaderea a fost mult mai mica fata de perioada 2008-2010, cand efectivul de vaci a scazut cu 307 mii capete.

Cea mai mare concentrare de vaci și bivolițe în anul 2010 se întâlnește în regiunea Nord-Est (23%), Nord-Vest și Centru cu 19%, respectiv 16%.

La 1 ianuarie 2013, județele cu cele mai mari efective de vaci sunt Suceava 92,8 mii capete, Maramureș 57,5 mii capete (regiunea Nord-Vest), Botoșani 50,5 mii capete (regiunea [NUME_REDACTAT]), Bistrița- Năsăud 43 mii capete (regiune Nord- Vest) și Argeș 42,2 mii capete (regiunea Sud-Muntenia).

2.2.3 [NUME_REDACTAT] totală de lapte a fost la 31 decembrie 2010 de 49129 mii hl (inclusiv consumul vițeilor), din care lapte de vacă și bivolița 42824 mii hl. Față de anul 2010 producția totală a scăzut cu 7254 mii hl (-13%), scăderea cea mai mare fiind la laptele de vacă și bivoliță (-15%).

În anul 2010, regiunea care furnizează cea mai mare cantitate de lapte este Nord-Est cu 23%, urmată de regiunea Nord-vest cu 19% și regiunea Centru cu 15,5%.

Pe regiuni de dezvoltare, în cazul producției de lapte de vacă și bivoliță muls, în perioada 2009-2010, în toate zonele analizate se constată scăderea producției, dar cea mai importantă reducere a producției s-a înregistrat în regiunea [NUME_REDACTAT] (-30%) și București-Ilfov (-29%). Scăderi accentuate s-au înregistrat și în Sud-vest Oltenia (-19%) și Nord-Est (-15,5%).

În anul 2012 producția de lapte de vacă și bivoliță a întâlnit cea mai mare valoare in județul Suceava (3180 mii hl).

Comparativ cu anul 2010, și in 2012 regiunile care furnizează cea mai mare producție de lapte de vaca și bivolita muls sunt aceleași Nord-Est cu 24%, urmată de regiunea Nord-vest cu 19% și regiunea Centru cu 16%. La polul opus se află București- Ilfov cu o producție de doar 0,39%, fiind urmată de regiunea Vest cu 8% din producția totală de lapte.

Față de anul 2008 cele mai mari scăderi s-au înregistrat in regiunea București- Ilfov 63%, regiunea Sud- Muntenia 37% și regiunea Sud- [NUME_REDACTAT] 30%, în timp ce in regiunea Centru s-a înregistrat o scădere de doar 6%.

Figura 5. Evoluția producției de lapte de vacă și bivoliță muls, pe regiuni de dezvoltare (mii hl) în perioada 2008-2010

Sursa : [NUME_REDACTAT] de Statistică, Tempo online, 2011

Atât calitatea, cât și cantitatea laptelui sunt afectate de gradul ridicat de fragmentare al producției de lapte. Astfel, circa 76% din producția de lapte provine din exploatațiile mici de 1-2 capete (ANEXA VIII ), care de altfel dețin ca pondere 89 % din total exploatații vaci de lapte.

2.2.4 Consumul de lapte

Consumul mediu anual de lapte și produse lactate (exclusiv unt) a fost de 233,2 litri/locuitor în anul 2010, cu 8,4% mai scăzut decât în anul precedent.

Figura 6. Evoluția consumului mediu anual de lapte și produse din lapte* în echivalent lapte (exclusiv unt) – litri/locuitor

Sursa: [NUME_REDACTAT] de Statistică, Tempo online, 2012

Analiza consumului de lapte și brânzeturi pe macroregiuni (Macroregiunea 1 (Nord-Vest și Centru), Macroregiunea 2 (Nord-Est și Sud-Est) Macroregiunea 3 (Sud-Muntenia și București-Ilfov),Macroregiunea 4 ( [NUME_REDACTAT] și Vest) indică următoarele:

cel mai ridicat consum de lapte, peste media națională, se înregistrează în macroregiunea 1 (6,715 litri/lună/persoană), respectiv în zonele Nord-Vest și Centru, în care este concentrat 36% din numărul de vaci de lapte și 40% din numărul de procesatori de lapte din România;

conum scăzut de lapte se semnalează în macroregiunea 3 (5,690 litri/luna/persoană), respectiv în regiunile Sud-Muntenia și Bucuresti-Ilfov, zone cu efective scăzute de animale și cu un grad mai redus de concentrare a procesatorilor;

Figura 7. Consumul mediu lunar de lapte, pe macroregiuni, în anul 2010 – litri/persoană

Sursa : [NUME_REDACTAT] de Statistică, Tempo online, 2011

În cazul brânzeturilor, situația privind consumul este mult mai echilibrată pe macroregiuni comparativ cu consumul de lapte, diferențele nefiind semnificative. Totuși semnalăm consumul cel mai mare în macroregiunea 2 (1,419 kg/luna/persoană) și macroregiunea 3 (1,409 kg/luna/persoană).

Producția de produse lactate procesate în perioada analizată a avut același trend descendent, datorat scăderii efectivelor și producțiilor acestora. Criza economică a afectat veniturile consumatorilor, astfel încât, pe acest fond, a fost afectat consumul de produse agroalimentare, deci implicit și consumul de lapte și produse lactate.

CAPITOLUL 3. Studiu de caz la S.C. LACTATE NATURA S.A.

În timp ce în capitolele anterioare a fost prezentată piața laptelui din România la un nivel macroeconomic, în acest capitol, prin studiul de caz la S.C. LACTATE NATURA S.A. va fi urmărită la nivel microeconomic.

3.1 Prezentarea societății comerciale S.C. LACTATE NATURA S.A.

Istoricul societății SC LACTATE NATURA SA

Societatea comercială [NUME_REDACTAT] a luat ființă conform actului constitutiv la data de 27.12.1990, fiind înmatriculată la [NUME_REDACTAT] cu nr. J15/376/1991. Societatea este persoană juridică română, având forma juridică de „Societate pe acțiuni” și își desfășoară activitatea în conformitate cu legile române și cu actul constitutiv.

De-a lungul timpului au fost realizate mai multe modernizări: a fost modernizat depozitul frigorific de produse proaspete, iar centrala termică a fost echipată cu cazane de apă supraîncălzită.

Sediul societății

Societatea comercială LACTATE NATURA S.A. se află în orașul Târgoviște, [NUME_REDACTAT], județul Dâmbovița.

Principiile de bază ale societății

Societatea S.C. LACTATE NATURA S.A. are următoarele principii de bază:

►asigurarea și îmbunătățirea continuă a produselor furnizate, prin menținerea condițiilor de igienă și siguranță a alimentului;

►dezvoltarea și pe mai departe a spiritului de echipă în scopul creșterii încrederii în forțe proprii;

►calitatea și seriozitatea în relațiile de parteneriat cu furnizorii și clienții, fapt ce garantează păstrarea pieței actuale, precum și extinderea ei;

►obținerea unei imagini excelente dovedite prin profesionalism și operativitate;

►aplicarea și respectarea principiilor HACCP, în întreg procesul tehnologic de fabricare și distribuire al laptelui și produselor lactate, sunt obiective ce reprezintă garanția succesului;

Surse principale de finanțare

În vederea desfășurării în bune condiții de către societate a activităților propuse, societatea se va finanța din capitalul social, din rezultatele activității sale și prin credite pe care le va obține de la terți sau de la bănci, pe bază de garanții proprii sau ale asociaților.

Amortizarea mijloacelor fixe se va face prin aplicarea normelor de amortizare stabilite de lege și de regulamentul de organizare și funcționare a societății. Durata de amortizare nu poate fi mai mare decât duratele prevăzute de legea română. Fondul de amortizare se va utiliza pentru achiziționare de mijloace fixe și pentru alte nevoi ale societății. Patrimoniul social al societății nu poate fi grevat de datorii sau alte obligații personale ale asociaților. Nici un creditor al acestuia nu poate formula pretenții asupra cotei din beneficiul cuvenit acestuia și nici asupra părților sociale deținute de aceștia în societate până la lichidarea societății și numai în condițiile legii.

Planul financiar se realizează din:

Ajutor public nerambursabil

Cofinanțare privată, din care:

– autofinanțare

– împrumuturi

3.2 Analiza diagnostic la S.C. LACTATE NATURA S.A.

3.2.1 Analiza diagnostic a domeniului comercial

Piața de desfacere

Produsele sub marca Natura sunt distribuite în majoritatea județelor din țară, conform hărții din ANEXA IX și în marile rețele de hypermarket-uri prezente pe piața românească.

Prezentarea principalelor produse comercializate

[NUME_REDACTAT] Natura cuprinde diferite variante de produse lactate – pronind de la laptele de consum în diferite gramaje și până la specialități într-o gamă variată ce corespunde celor mai diverse gusturi și nevoi nutriționale:

Principalele produse , livrate zilnic, sunt: lapte de consum 1,8%, lapte integral 3,8%, smântană 12%, unt 65%.

[NUME_REDACTAT] cu produsele de bază – laptele de consum, laptele integral, dar și cel dietetic – [NUME_REDACTAT] livrează zilnic o gamă largă de specialități. Astfel, începând cu deja bine cunoscutele iaurturi cu fructe (căpșuni, caise), până la frișca marca Natura.

Furnizorii, beneficiarii și concurenții

Organizația a stabilit modalități și criterii de selectare și evaluare a furnizorilor săi, dat fiind faptul că aceștia reprezintă unul din factorii ce influențează calitatea produselor comercilizate de organizație. Procesul de evaluare și selectare a furnizorilor implică reducerea costurilor noncalității prin reducerea neconformităților.

Furnizorii sunt selectați și evaluați atât inițial, înainte de încheierea contractului / comenzii cu aceștia, dar și în cursul prestării serviciilor sau furnizării produselor lor pentru a se menține sau îmbunătăți continuu nivelul calitativ al proceselor desfășurate în organizație și al produselor comercializate.

Pentru aprovizionarea cu materiile prime folosite în procesul de fabricare a produselor alimentare, firma [NUME_REDACTAT] desfășoară activități de colaborare cu diferiți agenți economici, care au sediul atât în țară cât și în Dâmbovița. Consumatorii finali ai produselor fabricate de [NUME_REDACTAT] fac parte din toate categoriile populației. Pentru a asigura o valorificare corespunzatoare a producției realizate, firma utilizează mai multe forme de desfacere:

livrarea la ieșirea din secția de producție către consumatori. Prin această modalitate se vinde aproximativ 10% din producția de lapte și produse lactate

vânzarea în rețele de magazine mari și mici.

Laptele pasteurizat pentru consum este ambalat în cutii tetrapak imprimate, cu capacitatea de 1 litru. Ambalarea se face cu ajutorul linii de ambalat lapte din carton, de 2000 buc./h. Cutiile cu lapte sunt așezate în navete de material plastic. Ambalarea laptelui de consum în pahare de polistiren de 200 ml se realizează cu una din mașinile de ambalat produse acido- lactice, dacă sunt comenzi.

Transportul laptelui pasteurizat, din momentul ieșirii din spațiile răcite din fabrică și până în momentul ajungerii în rețeaua de distribuție, va fi asigurat, de asemenea la o temperatură de 2-8 oC, cu ajutorul mijloacelor de transport auto dotate cu agregate frigorifice și termoizolante.

Societatea are pe piața locală anumiți concurenți, producători de lapte și produse lactate, printre care: S.C. Covalact S.A., S.C. Napolact S.A. [NUME_REDACTAT] Romania SRL.

3.2.2 Utilizarea codurilor de bune practici (GMP) în industria laptelui

Normele GMP se referă la practicile igienice de manipulare, la proiectarea igienică a instalațiilor și a secțiilor de prelucrare și au drept scop protejarea sănătății consumatorilor, asigurarea practicilor corecte în comerțul cu alimente, asigurarea coordonării între activitatea realizată de organismele guvernamentale și neguvernamentale și întreținerea pregătirii unor proiecte de standarde și coduri de practică cu ajutorul unor organizații corespunzătoare. Anumite coduri de bune practici de lucru nu au legătură directă cu siguranța produsului, de exemplu: dimensiunile meselor de lucru, gradul de inclinare a podelei pentru a realiza o bună scurgere, iluminat adecvat.

Majoritatea au însă legătură directă cu siguranța produsului și fac parte din planul HACCP.

Exemple de bune practici:

spălarea mainilor, lipsa rănilor și a zgârieturilor, lipsa bolilor contagioase;

lipsa articolelor din mediul extern, chiuvete pentru mâini, băi cu dezinfectant;

lipsa ceasurilor, a inelelor cu pietre și a cerceilor, lipsa lacului de unghii;

materiale de construcție speciale, neporoase. Conductele de apă, canalizarea și instalațiile sanitare proiectate igienic, separate, fără încrucișări. Nu se admite sticla. Când se impune folosirea ei trebuie protejată;

curățire adecvată, produse aprobate pentru industria alimentară, construcție corespunzătoare;

verificare la recepție și în diferite etape ale procesului de producție. Nu se vor manipula de către aceleași persoane și în aceleași spații produse crude (materii prime) și produse finite.

O sarcină a societății va fi identificarea acelor specificații din programul GMP care sunt puncte critice de control. Programele de igienizare au mai multe aspecte, incluzând curățirea echipamentului și menținerea igienei în mediul de fabricație, controlul insectelor și al dăunătorilor (sursă de microorganisme patogene). Toate aceste elemente sunt considerate puncte critice de control.

Se impune o inspecție vizuală zilnică a secțiilor de producție, precum și verificarea regulată a eficienței curățirii prin analize microbiologice.

În concluzie, GMP, PRP și programul de igienizare pot fi incluse în planul HACCP.

3.3 Analiza diagnostic a activității finaciare

Baza de date pentru analiza economico-financiară la nivel de firmă o formează bilanțul, contul de profit și pierdere, precum și o serie de informații complementare .

Analiza diagnostic a aspectelor de natură financiară are la bază informațiile preluate din bilanțul contabil și din contul de profit și pierdere al SC LACTATE NATURA S.A. pentru ultimii cinci ani (2007, 2008, 2009, 2010, 2011). Informațiile din bilanțul contabil permit analiza financiară a resurselor societății comerciale la un moment dat, în timp ce informațiile preluate din contul de profit permit analiza rezultatului utilizării acestor resurse.

Tabelul 2.Dinamica principalilor indicatori economico-financiari

Sursa: Bilanțul prescurtat al S.C. [NUME_REDACTAT] S.A. și calculații proprii

Din analiza datelor prezentate (Anexa xxx) se poate observa că societatea, după o perioadă ascendentă până în 2008, din 2009 a intrat într-o perioadă de regres. Tendința de scădere la marea majoritate a indicatorilor economici a condus, în mod nemijlocit, la situația în care, dintr-o societate cu profit să ajungă la o societate pe pierderi.

Se observă că se înregistrează o scădere în cazul activelor circulante, în anul 2010 față de 2009 cu 513.872 lei (-4,59%), iar în anul 2011 față de 2010 cu 1.865.616 lei ceea ce înseamnă o scădere cu 17,46%..

Stocurile au avut o evoluție fluctuantă cunoscând creșteri pe anumite perioade pentru ca apoi să scadă în 2010, după care iarăși să crească în 2011.

Analizând totalul activelor se observă că acestea au crescut constant pe perioada 2007-2009 pentru ca apoi să scadă în anul 2010 față de 2009 cu 1.930.652 lei (91,49%), iar în anul 2011 față de 2010 cu 2.521.707 lei (87,85%).

Totalul datoriilor a crescut constant în 2008 și 2009, după care în anul 2010 a scăzut cu 1.135.694 lei față de 2009, iar în 2011 crește din nou cu 920.316 lei față de 2010.

Veniturile și cheltuielile totale scad continuu începând cu anul 2008.

3.3.1 Evoluția veniturilor, cheltuielilor și a rezultatelor financiare

Rezultatul exercițiului, concretizat în profit sau pierdere, caracterizează toate aspectele activității economice desfășurate în cadrul societății comerciale pornind de la producție, continuând cu desfacerea producției luând în calcul și aspectele de natură financiară.

Mărimea indicatorului este influențată atât de volumul producției, cât și de nivelul și structura cheltuielilor de exploatare.

Conform tabelului din ANEXA XI se observă că, după um maxim de realizări atins în 2009, se înregistrează o reducere a activității materializată printr-o scădere a veniturilor totale în anul 2010 față de anul 2009 cu 4.897.415 lei (ceea ce înseamnă o scădere cu 11,22%), iar în anul 2011 veniturile scad cu 4.419.818 lei față de anul 2010 (o scădere cu 11, 41%) .

Figura 8. Evoluția veniturilor și cheltuielilor 2007- 2011

Sursa: Contul de profit și pierdere al S.C. LACTATE NETURA S.A. și calculații proprii

Cheltuielile totale scad în anul 2010 față de anul 2009 cu 4.206.655 lei (-9,81%) și în anul 2011 față de anul 2010 cu 1.776.603 lei (-5, 59%). Având în vedere că o mare parte din scăderea cheltuielilor totale se datorează scăderii cheltuielilor de exploatare, rezultă că de la an la an activitatea s-a redus. Aceasta a condus în mod nemijlocit la o reducere substanțială a profitului în 2010, pentru ca în 2011 întreprinderea să înregistreze pierdere.

3.3.2 Profitul și rata profitului

Obținerea și maximizarea profitului reprezintă scopul oricărei activități antreprenoriale. Rata profitului reprezintă principalul indicator de analiză, în cazul în care se analizează rentabilitatea unei firme.

Tabelul 3. Rata profitului lei

Sursa: Contul de profit și pierdere al S.C. LACTATE NETURA S.A. și calculații proprii

Figura 9. Rata profitului

Sursa: Contul de profit și pierdere al S.C. LACTATE NETURA S.A. și calculații proprii

Rata profitului a fost calculată ca raport procentual între profitul net și veniturile totale realizate de întreprindere în anii: 2007, 2008, 2009, 2010, 2011.

Din datele prezentate în Tabelul 3 putem preciza, că pe întreaga perioadă analizată profitul net a scăzut ca urmare a creșterilor mai accentuate ale cheltuielilor decât creșterea veniturilor.

Cel mai profitabil an, analizând datele, este anul 2007 în care s-a realizat un profit net de 1.775.994 lei.

Cele mai mici costuri au fost în anul 2007 deoarece în acest an s-a înregistrat cea mai mare rată a profitului de 4,880.

3.3.3 Veniturile, cheltuielile și cifra de afaceri ale întreprinderii

Evoluția volumului de activitate poate fi apreciat prin intermediul evoluției cifrei de afaceri, a veniturilor și cheltuielilor.

Tabelul 4.Veniturile, cheltuielile și cifra de afaceri ale întreprinderiilei

Sursa: Contul de profit și pierdere al societății comerciale LACTATE NATURA S.A. și calculații proprii

Analizând datele din tabel, constatăm că SC [NUME_REDACTAT] S.A. a realizat în anul 2009 cea mai mare cifră de afaceri 42.753,2 mii lei, după care cifra de afaceri a început să scadă ajungând în 2011 la 32.545,1 mii lei sub nivelul din 2007.

Se poate constata că veniturile au crescut mai puțin decât cheltuielile sau au scăzut mai repede decât acestea, ceea ce a dus la o deteriorare a indicatorilor economici.

3.3.4 Rezultatele financiare

Profitul, ca indicator sintetic ce reprezintă venitul sau câstigul obținut ca urmare a unei activități eficiente din punct de vedere economic, determinat ca diferența între venituri și cheltuieli reprezintă rațiunea economică a unei intreprinederi. Rata profitului ca indicator ce măsoară rentabilitatea activității depuse de societatea comercială analizată a fost în continuă scădere.

Tabelul 5. Evoluția profitului în perioada 2007-2011 lei

Sursa: Contul de profit și pierdere al S.C. LACTATE NETURA S.A. și calculații proprii

Rata profitului reprezintă principalul indicator de analiză, în cazul în care se urmărește reducerea costurilor.

Rata profitului a fost calculată ca raport procentual între profitul net și veniturile totale realizate de întreprindere în anii: 2007 – 2011.

Din datele prezentate în tabelul de mai sus, putem preciza că rata profitului a fost în scădere.

Cel mai profitabil an, analizând datele, este anul 2007 în care s-a realizat un profit net de 1.775.994 lei, care a asigurat o rată a profitului de 4,88%.

3.3.5 Evoluția situației patrimoniale a întreprinderii

Într–o economie de piață concurențială, obiectivul firmei îl reprezintă maximizarea valorii sale patrimoniale.

Tabelul 6.Evoluția situației patrimoniale a întreprinderiilei

Sursa: Bilanțul prescurtat al S.C LACTATE NATURA S.A și calculații proprii

Activele circulante ale societății au avut o evoluție crescătoare până în anul 2009 când au atins cel mai înalt nivel (11.199.842 lei), după care tendința s-a inversat în anul 2010, când au cunoscut o scădere având valoarea de 10.685.970 lei, pentru ca în anul 2011 să înregistreze cea mai mică valoare a acestora de 8.820.354 lei.

Creanțele de încasat de către SC [NUME_REDACTAT] S.A. au avut cea mai mare valoare de 6.005.525 lei în anul 2009, respectiv cea mai mică valoare a creanțelor a fost de 4.558.444 lei în anul 2010.

Obligațiile întreprinderii au fost în toți anii mai mici decât creanțele. Evoluția lor a fost descrescătoare din anul 2009, acestea având cea mai mare valoare de 711.331 lei, iar în anul 2011 acestea au avut cea mai mică valoare, de 408.008 lei.

3.3.6 Evoluția capitalului

Capitalul propriu a înregistrat creșteri, ceea ce semnifică sporirea capacității întreprinderii de a-și finanța mijloacele economice pe seama surselor proprii.

Tabelul 7. Evoluția capitalului lei

Sursa: Bilanțul prescurtat al S.C LACTATE NATURA S.A. și calculații proprii

Capitalul social a rămas același în toți anii pe care i-am analizat, adică de 6.174.515 lei, capitalul propriu s-a modificat, fiind în anul 2011 de 11.523.171 lei.

Capitalul propriu a crescut, pe întreaga perioadă analizată, excepție făcând anul 2011, când societatea s-a confruntat cu unele evenimente neprevăzute, de natură extraeconomică, ceea ce dovedește o sporire a surselor de finanțare stabile de care dispune întreprinderea și care-i permit finanțarea valorilor imobilizate și a necesarului de fond de rulment.

3.3.7 Indicatori de lichiditate

Lichiditatea sau solvabilitatea pe termen scurt reprezintă capacitatea societății comerciale de a face față obligațiilor financiare curente, datoriilor pe termen scurt, respectiv capacitatea acesteia de a transforma elementele patrimoniale în bani.

În vederea aprecierii lichidității se determină ratele de lichiditate, care permit compararea duratei utilizărilor cu ce a resurslor.

Tabelul 8. Ratele de lichiditate

Sursa: Calculații proprii

Valoarea supraunitară a ratei lichidității generale indică proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma în numerar, acoperind astfel obligațiile pe termen scurt ale firmei și evitând riscul incapacității de plată. Din acest punct de vedere situația firmei este una bună, în2007 – 2009 indicatorul situându-se în limitele admise (2 – 2,5), iar în ceilalți doi ani aceasta fiind apropiată de intervalul admis.

Conform teoriei economice valoarea minimă admisă a ratei lichidității imediate este de 0,65, iar cea maximă de 1. Analizând datele prezentate observăm că în anii 2009, 2011, rezultatul este sub limita optimă, iar în 2008 și 2010 rezultatul este cuprins între limitele admise.

Analizând rata solvabilității generale și financiare se constată că în anul 2011 este cea mai mică, iar în ceilalți ani a crescut de la 4,111 în 2008 la 5,8 în 2010.

3.3.8 Indicatori de echilibru financiar

Indicatorii de echilibru financiar au rolul de a caracteriza măsura în care firma este capabilă să mențină echilibru functional între nevoile și resursele sale, astfel încât să fie capabilă pe baza lichidităților de care dispune, să facă față datoriilor atunci când acestea devin exigibile.

Tabelul 9. Indicatori de echilibru financiar

Sursa: Calculații proprii

Rata autonomiei financiare determinată de raportul dintre capitalul propriu și cel permanent. Ea reflectă capacitatea firmei de a-și asigura singură fondurile necesare dezvoltării activității, fără a apela la credite pe termen mediu și lung.

Gradul de îndatorare calculat ca raport procentual între datorii și capitalurile proprii exprimă gradul de dependență față de terți. Limita maximă admisă pentru acest indicator este 1. Pornind de la acest fapt, se constată că S.C LACTATE NATURA S.A are o situație bună din perspectiva creditorilor, privind recuperarea datoriilor în cazul uni faliment. Dată fiind valoarea de 0,254 în 2010 respectiv 0,39 în 2011.

3.3.9 Indicatori de gestiune

Eficiența activității agenților economici este apreciată prin indicatori care au la bază procesul de transformare a capitalurilor circulante pe un circuit în care numeralul este folosit pentru achiziționarea de materii prime și materiale, acestea fiind folosite la rândul lor în procesul de producție în vederea obținerii de produse finite, pentru a fi vândute obținându-se reconstituirea formei bănești a capitalurilor circulante.

Indicatorii de gestiune se concretizează într-o serie de rate care au rolul de a măsura viteza și timpul de rotație al anumitor elemente legate de activitatea de funcționare a întreprinderii precum: stocuri, creanțe comerciale, furnizori etc. și care permit aprecierea performanțelor manageriale în ceea ce privește rotația stocurilor și stingerea creanțelor.

Tabelul 10. Indicatori de gestiune

Sursa: Calculații proprii

Analizând rotația activelor circulante se remarcă o scădere în anul 2010 față de 2009 și o creștere în anul 2011 față de 2010. Pentru rotația activului total observăm că în anul 2009 este mai redusă față de 2010, iar în 2011 este în creștere față de 2010. Viteza de rotație în zile a activului total este cea mai mică în anul 2009, urmând să crească în 2010 și 2011.

3.3.10 Indicatori de rentabilitate

Pentru caracterizarea gradului de rentabilitate al firmei se pot determina o serie de rate care au la bază comparația dintre indicatorii de rezultat (profit brut, profit net) și indicatorii care reflectă fluxurile de activitate, mijloacele economice și financiare ale acesteia.

Tabelul 11.Indicatori de rentabilitate

Sursa: Calculații proprii

Rata rentabilității economice s-a diminuat pe întreaga perioadă analizată ca urmare a diminuării profitului brut concomitent cu creșterea capitalului permanent, ceea ce semnifică diminuarea capacității întreprinderii de a-și îndeplini obligațiile față de acționari și creditori, situație nefavorabilă.

Rata rentabilității financiare înregistrează, de asemenea, o tendință descrescătoare datorită evoluției negative a profitului net.

3.3.11 Indicatori ai fondului de rulment

Fondul de rulment, determinat ca o diferență între capitalurile permanente și activele imobilizate, constituie o marjă de securitate pentru firmă. Dacă fondul de rulment este pozitiv, capitalurile permanente permit să se finanțeze integral activele imobilizate și o parte a activelor circulante.

Tabelul 12.Indicatori ai fondului de rulment

Sursa: Calculații proprii

Fondul de rulment pe întreaga perioadă analizată a avut valori pozitive ceea ce contituie o situație favorabilă, S.C [NUME_REDACTAT] S.A fiind capabilă să-și finanțeze activitățile de exploatare, pentru acoperirea unei părți din stocurile firmei.

3.4 Analiza diagnostic a managementului

Analiza domeniului managementului are drept scop determinarea măsurii și a eficienței cu care noua conducere a societății previzionează, organizează, coordonează, antrenează, controlează și evaluează activitățile firmei.

Societatea s-a dezvoltat și și-a lărgit aria de activitate, luând decizia de angajare a unui număr mai mare de personal, deoarece astfel și-a mărit foarte mult capacitatea de producție.

Procesul de management

“Managementul, prin exercitarea funcțiilor sale, pune în mișcare o serie de activități specifice, grupate după omogenitatea lor în funcțiunile organizației cercetare-dezvoltare, producție, comercială, financiar-contabilă, personal). ”

Administrarea societății

Conducerea S.C. LACTATE NATURA S.A. se angajează să asigure resursele necesare pentru funcționarea, menținerea și îmbunătățirea continuă a eficacității Sistemului de [NUME_REDACTAT].

Structura organizatorică a S.C. LACTATE NATURA S.A. este aprobată de administrator, în baza acesteia fiind definite și documentate responsabilitatea, autoritatea și interdependența personalului care conduce, efectuează și verifică activitățiile care influențează calitatea în [NUME_REDACTAT], Decizii, Regulament intern.

Ca trăsături definitorii pentru managerul societății S.C. LACTATE NATURA S.A. sunt:

– multiplă profesionalizare ceea ce implică, pe lângă cunoștințele solicitate de profesia de bază, și cunoștințe, calități și aptitudini (specifice managementului) complementare, multidisciplinare;

– caracterul accentuat creator al activităților desfășurate, managerul fiind confruntat în aproximativ 80% din cazuri cu situații inedite.

Ca propuneri, conducerea S.C. [NUME_REDACTAT] S.A a stabilit:

– Obiective pe termen mediu și lung;

– Extinderea parțială și/sau a domeniilor de activitate a organizației;

– Modificările proceselor și achiziționarea de echipamente performante;

– Adoptarea de noi standarde;

– Modificarea cadrului legislativ.

Managerul S.C. LACTATE NATURA S.A se angajează să asigure resursele necesare pentru funcționarea, menținerea și îmbunătățirea continuă a eficacității sistemului de management integrat.

Întreaga echipă managerială se angajează să respecte legislația în vigoare, principiile HACCP și aplicarea acestora în procesul tehnologic de fabricare a laptelui, pe întreg lanțul alimentar, până la centrul de desfacere către clienți.

În scopul realizării unor performanțe optime în relațiile cu clienții, politica și obiectivele sistemului de management al calității sunt comunicate, cunoscute și aplicate de întregul personal al organizației, se monitorizează și se îmbunătățește continuu nivelul satisfacerii clienților.

3.5 Analiza diagnostic a domeniului resurselor umane

Analiza diagnostic a resurselor umane vizează aspecte privind evoluția numărului total și pe categorii a personalului, motivarea personalului, dinamica productivității muncii și condițiile de muncă.

Structura și dinamica personalului

Resursa umană reprezintă unul din punctele forte ale societății. Pe întreaga perioadă analizată aceasta a fluctuat relativ puțin.

Tabelul 13. Evoluția numărului de salariați

Sursa: Contul de profit și pierdere al S.C. [NUME_REDACTAT] S.A., date informative

Figura 10. Evoluția numărului de salariați

Sursa: Contul de profit și pierdere al S.C. [NUME_REDACTAT] S.A., date informative

Se poate observa că începând cu anul 2009 numărul de salariați a început să scadă. Aceasta scădere se datorează în mare parte reducerii de activitate, ca urmare a scăderii vânzărilor pe piață.

În ceea ce privește structura personalulu, în anul 2010 numărul total de salariați ai societății S.C. LACTATE NATURA S.A este de 223 din care :

-personal cu contract de muncă 223, din care :

– personal de conducere : 3 ;

– personal de execuție : 220.

Figura 11. Structura personalului în 2010

Sursa : Contul de profit și pierdere al S.C. [NUME_REDACTAT] S.A., date informative

În ceea ce privește structura personalului se poate observa ponderea mare a muncitorilor direct productivi. Ponderea relativ ridicată a conducătorilor auto se explică prin faptul că, societatea a preferat să nu externalizeze activitatea de achiziționare a laptelui de la producători și cea de livrare a produselor către beneficiari. Conducerea societății se asigură că membrii acesteia sunt conștienți de relevanța și importanța activităților proprii ce influențează calitatea și siguranța produselor.

Sporirea gradului de motivare al membrilor organizației se asigură prezentând acestora:

– estimarea evoluției în timp a organizației;

– politica și obiectivele organizației;

– politica de dezvoltare a organizației și a resurselor umane;

– intenția de îmbunătățire a proceselor;

– recompensarea creativității și inovației;

– impactul social al organizației în sensul legăturii între creșterea bunăstării societății și a bunăstării organizației;

3.6 Concluzii privind activitatea S.C [NUME_REDACTAT] S.A.

[NUME_REDACTAT]

Puncte tari

Societatea are o situație financiară bună, iar în ceea ce privește creditele sau dobânzile aferente nu s-au înregistrat restanțe.

Dispune de material prim de bază, neexistând pericolul unor disfuncționalități ce ar putea apărea în aprovizionare.

Societatea este unul dintre cei mai mari furnizori de produse lactate din județ, având produse la prețuri acceptabile cu o calitatate superioară.

Din punct de vedere comercial ca puncte forte putem spune că prețurile destul de mici pe care întreprinderea le are la toate produsele sale o plasează în primele locuri pe piață, dar acest lucru mai este datorat și de faptul că prezintă o gamă largă de produse lactate.

Din punct de vedere tehnic și tehnologic ca puncte forte precizăm stabilitatea în realizarea producției curente, flexibilitatea relativ mare a liniilor de fabricație și activitatea organizată de întreținere a echipamentelor de lucru.

Din punctul de vedere al managementului practicat, societatea are o structură organizatorică bine definită, un sistem informațional bine organizat.

Societatea dispune de conducerea unui manager cu experiență îndelungată și în domeniul produselor lactate.

Puncte slabe

Dependența în aprovizionarea cu materie primă de bază, respectiv gradul de politică economică a guvernului în domeniul taxelor vamale și reglementări specifice domeniului de activitate reprezintă puncte slabe.

Din punct de vedere comercial un prim punct slab este lipsa de promovare a produselor, care este slab dezvoltată, calitatea produselor nu este mai ridicată față de concurenții săi, ambalajele au un grad redus de atractivitate.

În ceea ce privește domeniul tehnic și tehnologic societatea are cheltuieli ridicate cu mijloacele de transport deoarece aprovizionarea se face cu mașinile propri.

În cadrul domeniului managementului ca punct slab se consideră lipsa de preocupare pentru promovarea produselor, deoarece în acest domeniu este necesară o promovare mai bună pentru a ieși în evidență.

[NUME_REDACTAT] realizarea investiției în diversificarea sortimentală și prin certificarea unui nou sistem de managemet al calității și siguranței se preconizează o creștere a volumului vânzărilor și bineînțelesa veniturilor realizate.

[NUME_REDACTAT] riscul apariției unor noi concurenți,a altor societăți comerciale cu linii tehnologice moderne de fabricație a produselor lactate.

Deși prețul de vânzare al produselor este relativ redus, consumatorii își orientează mai mult atenția către calitatea produsului și către produse de tip “servicii”, care le oferă anumite facilități.

3.7 Evoluția activității viitoare a S.C [NUME_REDACTAT] S.A.

SC [NUME_REDACTAT] S.A se preocupă permanent să furnizeze produse și servicii de înaltă calitate, astfel încât clienții săi să beneficieze de o valoare superioară a produselor, angajații și partenerii săi de afaceri să împărtășească succesul său.

Tehnologia utilizată pentru fabricarea produselor va corespunde tipului de tehnologii convenționale existente în cadrul industriei de produse lactate, dar cu o durată a ciclului de producție mai redusă la o calitate superioară, deci mai performante.

Prin preocuparea pentru majorarea veniturilor și raționalizarea cheltuielilor, societatea urmărește maximizarea profitului.

Societatea dorește să satisfacă pe deplin consumatorul, prin asigurarea continuității producției, să satisfacă cerințele de consum ale populației, astfel încât să devină eficientă pe termen lung.

Studiind analizele efectuate până în acest moment, propun pentru strategia de dezvoltare a întreprinderii o diversificare sortimentală a produselor și restructurarea producției de lactate.

Această decizie am luat-o studiind cererea și oferta produselor. Cererea pentru lapte în ultimii ani a scăzut, dar totuși rămâne aliment de bază pentru populația cu venituri mici, majoritatea populației orientându-se către diferite sortimente de lapte.

3.7.1 Obiective strategice

Obiectivele fundamentale prevăzute a se obține prin aplicarea stategiei SC [NUME_REDACTAT] S.A. sunt atât de natură economică, cât și de natură socială:

Creșterea cifrei de afaceri în următorii trei ani;

Creșterea profitului brut al societății în următorii trei ani;

Creșterea rentabilității rezultatului brut.

Obiectivele enumerate mai sus, corelate cu evoluția stării de “sănătate” a firmei din perioadele precedente, reflectă adoptarea unei strategii de restructurare a fabricației de lapte de consum și de consolidare a pieței de lapte dietetic, cu puține calorii, de mărimea producției acestor produse.

Această strategie presupune o micșorare a capacității de producție pentru produsele lactate grase și o creștere a capacității de producție pentru cele dietetice.

3.7.2 Previziunea rezultatelor financiare

Evoluția și previzionarea vânzărilor

Un factor care poate influența evoluția indicatorilor economici îl reprezintă structura producției, respectiv structura vânzărilor în cazul firmei noastre. Structura vânzărilor urmează structura producției dat fiind specificul acesteia.

Tabelul 14. Evoluția structurii vânzărilor pe perioada 2007 -2011

Sursa: [NUME_REDACTAT] și calculații proprii

Structura vânzărilor nu s-a schimbat mult de la an la an, ceea ce denotă faptul că, evoluția negativă a indicatorilor economico- financiari are alte cauze decât structura producției.

Proiectarea rezultatelor financiare

[NUME_REDACTAT] 15 s-a realizat proiecția cifrei de afaceri, a veniturilor și a cheltuielilor pe care este posibil să le obțină firma în anii următori, pornind de la tendința manifestată în ultimii ani. (2006-2010).

Tabelul 15. Evoluția indicatorilor economici care descriu activitatea SC [NUME_REDACTAT] SA [NUME_REDACTAT]: Contul de profit și pierdere S.C. [NUME_REDACTAT] S.A.

Figura 12. Evoluția principalilor indicatori economico- financiari

Sursa: Bilanțul și Contul de profit și pierdere al S.C. [NUME_REDACTAT] S.A.

Reprezentarea grafică de mai sus indică o creștere a nivelului indicatorilor până în anul 2009, după care se intră pe o pantă regresivă, putem considera ipoteza potrivit căreia funcția matematică care descrie evoluția indicatorilor este o parabolă de gradul doi, , ai cărei parametrii a, b și c vor fi determinați pe baza informațiilor deținute pentru anii 2006 – 2010.

Din calcul au fost eliminate datele referitoare la anul 2011, întrucât acesta este nereprezentativ, societatea comercială confruntandu-se cu evenimentes deosebite care nu au avut legătură directă cu procesul productiv.

Ecuațiile care descriu evoluția indicatorilor sunt prezentate în ANEXA XIII

În urma aplicării funcțiilor de regresie au rezultat următoarele valori previzionate pentru perioada 2011 – 2013:

Tabelul 16. Rezultate financiare previzionate (lei)

Sursa: Calculații proprii

Figura 13. Rezultate financiare previzionate

Sursa: Calculații proprii

Din datele prezentate în Tabelul 16 pot spune că am previzionat veniturile și cheltuielile totale ale întreprinderii pe următorii trei ani. Acestea vor evolua de la un an la altul în mod descrescător, ceea ce va duce în mod nemijlocit la trecerea firmei pe pierdere și la deteriorarea celorlalți indicatori economico- financiari..

Concluzii și propuneri

Politica agrară comună (PAC) a fost concepută pentru asigurarea atenuării dezechilibrelor dintre cererea și oferta de produse agricole la nivelul diferitelor state, pentru reglarea importului și exportului de produse agricole, astfel încât să nu fie afectate veniturile și implicit posibilitățile de dezvoltare ale micilor fermieri locali. Pentru a proteja producția internă și pentru evitarea dezechilibrelor între cererea și oferta de produse agricole a apărut necesitatea unor reglementări interstatale în domeniu.

Prin schimbările începute în 2001 , PAC dă posibilitatea producătorilor de a produce în funcție de cerințele pieții, subvențiile fiind acordate independent de producție și au drept scop asigurarea creșterii veniturilor în sectorul agricol.

Aplicarea PAC în domeniul producției și desfacerii laptelui și produselor lactate are ca obiective: echilibrul pieței laptelui, eliminarea excedentelor structurale pe această piață, stabilizarea prețurilor la lapte și la produsele lactate, asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru populația din sectorul agricolă și îmbunătățirea competitivității produselor lactate pe piețele internaționale.

Pentru atingerea obiectivului final al PAC în domeniul producției de lapte, în prezent se utilizează următoarele instrumente de sprijin: sprijinul pieței interne,plăți directe acordate fermierilor și unele instrumente de sprijin ale comerțului extern.

Fiecare din cele trei categorii de măsuri vin să stabilizeze piața internă, să reducă decalajele regionale în domeniu și să asigure o echilibrare a veniturilor lucrătorilor din domeniul agricol cu cele din celelalte sectoare.

Măsuri de stabilizare a pieței interne pun accentul pe intervenția statului pentru achiziționarea produselor lactate, astfel încât să se asigure o relativă stabilitate a prețurilor, crearea și dezvoltarea măsurilor de stocare privată pentru preluarea fluctuațiilor de producție sau desfacere a respectivelor producții, protejarea pieței interne de pătrunderea pe piață a unor bunuri similare dar cu prețuri mai mici și stimularea exporturilor.

A doua categorie de măsuri vizează sprijinirea cererii, respectiv creșterea consumului de lapte prin acțiuni indirecte ale statului: achiziționarea la prețuri reduse de către organizațiile nonprofit a untului, concentratului de unt și smântână pentru utilizarea la produse de patiserie și înghețată consumul de lapte în școli, sprijin pentru consumul de lapte destinat persoanelor cu dizabilități etc.

În ceea ce privește măsurile destinate creșterii veniturilor fermierilor se pune accentul pe schema de plată unică (producția de lapte realizată conform cote la care se adaugă prima suplimentară pentru suprafețe le destinate exclusiv pașunilor).

Dar nu trebuie uitat faptul că PAC a apărut din necesitatea contingentării producției de lapte la nivelul fiecărei țări a [NUME_REDACTAT], astfel încât să poată fi controlată nu numai cererea, ci și oferta. Sistemul de cote a avut drept scop, pe lângă limitarea cantității de lapte subvenționată din bugetul UE și menținerea cheltuielilor bugetare la un nivel acceptabil și predictibil și asigurarea securității alimentare a populației. Acesta este și motivul pentru care este penalizată atât depășirea cotei acordate, cât și neîndeplinirea acesteia.

Procesul de extindere a [NUME_REDACTAT] a determinat o creștere a numărului de consumatori cu încă 103, ceea ce a condus în mod nemijlocit la creșterea cotei lapte cu 24,5 milioane de tone față de cota stabilită în 2003.

Creșterea simultană a cotei cât și a potențialului de consum reprezintă o stimulare pentru restructurarea sectorului procesare a laptelui cu implicații directe și în procesul de producere a acestuia, ceea ce poate duce pe termen mediu și lung la creșterea numărului de ferme agricole de mărime medie și la crearea de locuri de muncă în rândul tinerilor (apariția tinerilor fermieri).

Analiza pieței laptelui implică un cadru mai larg de analiză care vizează: contextul mondial pe piața laptelui, efectivele de animale, producția de lapte respectiv consumul de produse lactate.

Piața laptelui la nivel mondial cunoaște un grad ridicat de volatilitate întrucât cantitatea de lapte comercializată era mică în raport cu producția și consumul fie ca urmare a unei repartizări neuniforme a producției, cât și a contracției consumului ca urmare a reducerii veniturilor consumatorilor ca efect al crizei economice.

La nivelul [NUME_REDACTAT] principalii producători de lapte sunt țările cu tradiție în domeniu respectiv Germania și Franța, urmate de [NUME_REDACTAT], Olanda și Polonia. România, cu o producție de 49129 mii hl (la nivelul anului 2010) se află pe locul 10 în Europa.

În spațiul european, pentru păstrare a echilibrului între producție, consum și preț a fost introdusă cota de lapte.

[NUME_REDACTAT], cota națională de lapte de 3,3 mld litri reprezentând 2,1% din totalul cotei la nivelul UE, a fost stabilită în negocierile de preaderare și, cu toate că era considerată ca fiind sub posibilitățile țării noastre, cota națională de lapte nu a fost depășită niciodată. Din contră, în anul de cota 2009-2010, România a produs doar 70% din cota aferentă, aflându-se la limita impusa de UE.

O primă categorie de motive care a dus la o astfel de situație o reprezintă modul de organizare a agriculturii. Existența fermelor de dimensiune medie și mare, care să asigure o producție de lapte constantă este relativ redusă. In condițiile în care o parte importantă a efectivelor de animale se află în gospodăriile populației, este normal ca producția de lapte destinată procesării și desfacerii să fie mai redusă. Aceasta deoarecemare parte din producție se realizează în gospodăriile populației; producția realizată este destinată consumului individual și mai puțin procesului de prelucrare la nivel industrial.

Un alt aspect legat de nerealizare cotei de lapte negociate este legat de evoluția și calitatea efectivelor de animale. România s-a confruntat în ultima perioadă cu o reducere a efectivelor de animale, de la 2, 8 milioane capete în 2007 (anul de intrare în UE) la numai 2 milioane capete în 2010. Această scădere a dus în mod nemijlocit la reducerea producției de lapte.

Un alt aspect legat de reducerea producției de lapte îl reprezintă calitatea și productivitatea șeptelului. Rasele de animale existente în fermele de dimensiune mică sunt rase cu o producție de lapte scăzută, ceea ce face ca și producția pe total să fie redusă; dacă se are in vedere că producția medie anuală a unei bovine este între 3000 și 6000 de litri anual, în România aceasta este undeva în jurul nivelului de 3200 de litri anual.

De asemenea, putem afirma că preocuparea pentru achiziționarea unor rase de animale cu productivitate mare este specifică fermierilor specializați și mai putin gospodăriilor populației.

În ceea ce privește evoluția consumului de lapte și produse lactate se constată o scădere a acestuia și diferențe destul de reduse între consumul mediu pe macroregiuni. Reducerea consumului poate fi explicată în parte și prin reducerea veniturilor populației, ca urmare a crizei economice, ceea ce a condus la o redistribuire a veniturilor între diferitele categorii de cheltuieli ale populației.

Pentru a evidenția situația din domeniul procesării, mi-am propus să analizez indicatorii de rentabilitate pe exemplu unui procesator de dimensiune medie, respectiv societatea SC Natura SA, Târgoviște.

Produsele sub marca Natura sunt distribuite în majoritatea județelor din țară, într-o gamă diversificată de produse. [NUME_REDACTAT] Natura cuprinde diferite variante de produse lactate – pornind de la laptele de consum în diferite gramaje și până la specialități într-o gamă variată ce corespunde celor mai diverse gusturi și nevoi nutriționale: iaurt, iaurt cu fructe, smântână, brânzeturi într-o gamă variată, cașcaval, frișcă etc.

Gama diversificată de produse și amplasarea într-o zonă în care creșterea animalelor are tradiție sunt atuuri pentru obținerea unor rezultate economice bune. Pentru aprovizionarea cu materiile prime folosite în procesul de fabricare a produselor alimentare, firma [NUME_REDACTAT] desfășoară activități de colaborare cu diferiți agenți economici, care au sediul și în Dâmbovița. Consumatorii finali ai produselor fabricate de [NUME_REDACTAT] fac parte din toate categoriile populației.

Firma are experiență în domeniu, preluând activitatea fostei Întreprinderi de Prelucrare a [NUME_REDACTAT] și avea la momentul înființării un portofoliu de clienți stabil, în special pe piața locală. Dezvoltarea și diversificarea producției, dublate de o politică de promovare care avea drept scop fidelizarea consumatorilor au făcut ca SC Natura SA să pătrundă pe o piață dominată de producători puternici precum DornaLactate și Friesland. Cu toate acestea societatea a găsit resursele să se mențină pe piață. Profilul consumatorului potențial de lapte Natura este “consumatorul responsabil” și “receptiv la noutăți”. Acest tip de consumator are nevoie să fie convins și trebuie un efort continuu pentru a fi păstrat (reclama, promoții).

Cu toate acestea se poate constata că rezultatele firmei au fost în scădere.

Din analiza datelor referitoare la activitatea economică se observă că societatea, după o perioada ascendentă până în 2008, din 2009 a intrat într-o perioadă de regres. Tendința de scădere la marea majoritate a indicatorilor economici a condus, în mod nemijlocit, la situația în care, dintr-o societate cu profit să ajungă la o societate pe pierderi.

Indicatorii lichidității și ai solvabilității se încadrează în limitele normale (2007 – 2009 indicatorul situându-se în limitele admise „2 – 2,5”, iar în ceilalți doi ani aceasta fiind apropiată de intervalul admis) ceea ce indică capacitatea elementelor patrimoniale de a se transforma în numerar, acoperind astfel obligațiile pe termen scurt ale firmei și evitând riscul incapacității de plată.

În ceea ce privește rata rentabilității economice, aceasta s-a diminuat pe întreaga perioadă analizată ca urmare a diminuării profitului brut concomitent cu creșterea capitalului permanent, ceea ce semnifică diminuarea capacității întreprinderii de a-și îndeplini obligațiile față de acționari și creditori ceea ce reprezintă o situație nefavorabilă.

Fondul de rulment pe întreaga perioadă analizată a avut valori pozitive ceea ce contituie o situație favorabilă, S.C [NUME_REDACTAT] S.A, fiind capabilă să-și finanțeze activitățiile de exploatare, pentru acoperirea unei părți din stocurile firmei. Cu toate acestea, se poate constata că orice situație neprevăzută, care induce cheltuieli excepționale poate reduce profitul și chiar să ducă societatea pe pierdere.

Pentru creșterea producției de lapte și a consumului de produse lactate se impun o serie de măsuri care să impulsioneze atât oferta de lapte (exprimată prin producție), cât și cererea (exprimată prin procesare și consum).

Una dintre măsurile de creștere a producției o reprezintă susținerea micilor fermieri și dezvoltarea fermelor de dimensiune medie și mare. Acest lucru permite îmbunătățirea calității șeptelului prin achiziționarea de rase cu productivitate mare.

În plus, se realizează o concentrare mai mare a producției de lapte ceea ce ușurează colectarea de către procesatori.

Nu trebuie neglijat faptul că în cadrul „[NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT]” se pot accesa fonduri nerambursabile prin intermediul [NUME_REDACTAT] pentru Agricultură și [NUME_REDACTAT] (FEADR), care este un instrument de finanțare creat de [NUME_REDACTAT] pentru a sprijini țările membre în implementarea [NUME_REDACTAT] Comune. În aceste condiții, dezvoltarea fermelor agricole poate fi încurajată, ca de altfel atragerea în domeniu a tinerilor fermieri.

Sprijinul acordat pentru creșterea producției de lapte este recomandat să fie direcționat direct către producător.

Pentru creșterea cererii, respectiv a consumului de lapte și produse lactate, se impun o serie de măsuri complementare printre care enumerăm:

scheme de sprijin pentru achiziționarea la prețuri reduse de către organizațiile nonprofit a untului, concentratului de unt și smântână pentru utilizarea la produse de patiserie și înghețată;

sprijin pentru utilizarea laptelui praf degresat pentru furajare;

sprijin pentru utilizarea laptelui praf degresat pentru producerea caseinei;

sprijin pentru consumul de lapte în școli;

sprijin pentru consumul de lapte destinat persoanelor cu dizabilități.

Nu trebuie să fie neglijate nici firmele de prelucrare a laptelui care, pentru a-și asigura rentabilitatea este necesar să implementeze un program investitional corespunzător, cu ajutorul căruia să conducă la diversificarea gamei de produse lactate și la creșterea calității produselor.

BIBLIOGRAFIE

Développement et ruralité In: Économie rurale. N°255-256, 2000. pp. 114-119.

Djimet- [NUME_REDACTAT], Agriculture et développement dans le monde, Ed. Ellipses, Paris, 2006

Dobre, Iuliana – Managementul structurii de producție a exploatațiilor agricole, Editura ASE, București, 2003

[NUME_REDACTAT]- coordinator, [NUME_REDACTAT], Grodea,[NUME_REDACTAT] Valeriu, Impactul generat de dinamica cotei de lapte asupra producătorilor agricoli din România în contextul reformei [NUME_REDACTAT] Comune, [NUME_REDACTAT] din România, [NUME_REDACTAT] 2008

[NUME_REDACTAT]- coordinator, [NUME_REDACTAT], Grodea,[NUME_REDACTAT] Valeriu, Milk quota impact upon the Romanian farmers in the [NUME_REDACTAT] Policy context, [NUME_REDACTAT] of Romania, [NUME_REDACTAT] 2008

[NUME_REDACTAT], Îmbunătațirea competitivității pe filiera laptelui în scopul stabilizării ofertei interne, București, 2011

Iosif. G – Analiza economico-financiară în agricultură, Editura "[NUME_REDACTAT]", București, 2001

Lévêque Christian, [NUME_REDACTAT], Développement durable, Ed.Dunod,Paris, 2008

Pierre Daucé, Économie rurale, 2000, vol. 255, issue 1, pages 114-119

[NUME_REDACTAT], Politici agricole. Acorduri europene, [NUME_REDACTAT], Bucuresti, 1999

Voicu, R. – Evoluția strategiei de consolidare în cadrul unei întreprinderi agroalimentare, Editura ASE, București, 2001

Voicu, R., Năstase, M., Dobre, Iuliana– Caiet de lucrări aplicative la disciplina “Organizarea și strategia dezvoltarii unitatilor agricole”, Editura ASE, București, 2000

Zahiu, Letiția – Planul de afaceri al unei societăți agricole cu profil vegetal, Editura ASE, București, 2001

Zahiu, Letiția – Studiu de fezabilitate privind restructurarea și privatizarea unei societăți comerciale agroalimentare, Editura ASE, București, 2001

Zahiu, Letiția, M. Nastase – Economia întreprinderii, Editura ASE, București, 2003

Zahiu, Letiția și alții – Fundamentarea planului de afaceri pentru unităti agricole și de industrie alimentară, Editura ASE, București, 2005

Proceduri de organizare la S.C. LACTATE NATURA S.A.

Manualul calității și sigutanței alimentului la S.C. LACTATE NATURA S.A.

Proceduri generale la S.C. LACTATE NATURA S.A.

Manualul de bune practici și igienă în unitate la S.C. LACTATE NATURA S.A.

*** www.apia.org/legislatie_europeana

*** epp.eurostat.ec.europa.eu

*** www.europa.eu/legislationsummeries/agriculture

*** www.faostat.org

*** www.insse.ro

*** www.lactatenatura.ro

*** www.madr.ro

*** www.revista-ferma.ro/articole-dezvoltare-rural.html