Plan Integrat de Dezvoltare Urbana
Bibliografie
1. http://www.inforegio.ro
2. http://www.wikipedia.ro
3. http://www.insse.ro
4. http://www.primariacurteadearges.ro/
5.Note de curs:
Dezvoltare regionala Conf.univ.dr.ing Oana LUCA
[NUME_REDACTAT].univ.dr.ing Oana LUCA
Sisteme informationale geografice Conf.univ.dr. Florian PETRESCU
Gestiunea localitatilor Drd. Arh. Liviu IANASI
Salubrizare urbana S.l.univ.dr.ing. Cristina IACOBOAEA
Renovare urbana Conf.univ.dr.ing Florian GAMAN
6. Legea nr. 2152001 privind administratia publica locala, [NUME_REDACTAT] al Romaniei nr. 204 din 24 aprilie 2001
7. Legea nr. 189/1998 privind finantele publice locale, [NUME_REDACTAT] al Romaniei nr. 404 din 22 octombrie 1998
Cuprins
1.Cap. 1:Date generale
1.1. Limite si unitati administrativ-teritoriale (structura administrativa)
1.2. Reteaua de localitati si populatia.
1.3. Date geografice (clima, relief, resurse naturale, hidrografie etc.)
1.4. Scurt istoric, structura asociativa (daca este cazul)
2.Cap. 2:Audit teritorial
2.1. [NUME_REDACTAT] populatiei pe varste si sexe
Sporul natural si migratoriu
Aspecte si probleme sociale (structura etnica, confesionala, profesionala, infractionalitate, saracie etc.)
2.2. Competitivitate economica si resurse umane
Forta de munca (populatie activa, ocupata, rata somajului)
Activitati conf. CAEN pe baza inregistrarilor din [NUME_REDACTAT]
Sector IMM
2.3. Infrastructura tehnica si transporturi
Cai de comunicatii (rutiere, feroviare, aeriene, navale, echipamente specifice)
Transport public (capacitati de transport, linii urbane si inter-urbane, probleme specifice)
Echipare tehnico-edilitara (alimentarea cu apa, canalizare, retele de alimentare cu gaze naturale, energie electrica, termoficare, telefonie, internet, consumatori etc.)
Spatii publice urbane, spatii plantate (suprafete intretinute, stare etc.)
2.4. Infrastructura sociala si locuintele
Infrastructuri pentru sanatate, educatie, asistenta sociala, cultura (unitati, personal de specialitate etc.)
Fondul de locuinte si calitatea locuirii
2.5. Patrimoniu cultural si natural si turismul (echipamente culturale, rezervatii naturale, arii protejate, monumente istorice, infrastructura si servicii pentru turism, vizitatori etc.)
2.6. Calitatea mediului (poluarea, colectarea si depozitarea deseurilor, terenuri degradate, situri industriale abandonate, poluate etc.)
Cap.3:Audit administrativ– structura organizatorica a administratiilor publice locale din PC si managementul public (servicii asigurate, probleme, parteneriate, programe si proiecte in derulare etc)
Cap.4: Diagnostic, SWOT
4.1 SWOT (pe domenii de analiza)
4.2. DIAGNOSTIC (concluzii ale analizei)
Cap.5:Viziune,obiective,politici,programe
Cap.6: Fise de proiect
[NUME_REDACTAT]
Piese desenate
Incadrarea in teritoriu
Analiza functionala
Zone prioritare de interventie cu localizarea proiectelor
LUCRARE DE LICENTA
PLAN INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANA
PENTRU MUNICIPIUL CURTEA DE ARGES
Cuprins
1.Cap. 1:Date generale
1.1. Limite si unitati administrativ-teritoriale (structura administrativa)
1.2. Reteaua de localitati si populatia.
1.3. Date geografice (clima, relief, resurse naturale, hidrografie etc.)
1.4. Scurt istoric, structura asociativa (daca este cazul)
2.Cap. 2:Audit teritorial
2.1. [NUME_REDACTAT] populatiei pe varste si sexe
Sporul natural si migratoriu
Aspecte si probleme sociale (structura etnica, confesionala, profesionala, infractionalitate, saracie etc.)
2.2. Competitivitate economica si resurse umane
Forta de munca (populatie activa, ocupata, rata somajului)
Activitati conf. CAEN pe baza inregistrarilor din [NUME_REDACTAT]
Sector IMM
2.3. Infrastructura tehnica si transporturi
Cai de comunicatii (rutiere, feroviare, aeriene, navale, echipamente specifice)
Transport public (capacitati de transport, linii urbane si inter-urbane, probleme specifice)
Echipare tehnico-edilitara (alimentarea cu apa, canalizare, retele de alimentare cu gaze naturale, energie electrica, termoficare, telefonie, internet, consumatori etc.)
Spatii publice urbane, spatii plantate (suprafete intretinute, stare etc.)
2.4. Infrastructura sociala si locuintele
Infrastructuri pentru sanatate, educatie, asistenta sociala, cultura (unitati, personal de specialitate etc.)
Fondul de locuinte si calitatea locuirii
2.5. Patrimoniu cultural si natural si turismul (echipamente culturale, rezervatii naturale, arii protejate, monumente istorice, infrastructura si servicii pentru turism, vizitatori etc.)
2.6. Calitatea mediului (poluarea, colectarea si depozitarea deseurilor, terenuri degradate, situri industriale abandonate, poluate etc.)
Cap.3:Audit administrativ– structura organizatorica a administratiilor publice locale din PC si managementul public (servicii asigurate, probleme, parteneriate, programe si proiecte in derulare etc)
Cap.4: Diagnostic, SWOT
4.1 SWOT (pe domenii de analiza)
4.2. DIAGNOSTIC (concluzii ale analizei)
Cap.5:Viziune,obiective,politici,programe
Cap.6: Fise de proiect
[NUME_REDACTAT]
Piese desenate
Incadrarea in teritoriu
Analiza functionala
Zone prioritare de interventie cu localizarea proiectelor
CAPITOLUL I
I.DATE GENERALE
Curtea de Arges
1.1. Limite si unitati administrativ-teritoriale
[NUME_REDACTAT] de Arges este situat in partea de nord a judetului Arges, la o distanta de 38 km de municipiul resedinta de judet Pitesti, la 36 km de municipiul [NUME_REDACTAT], resedinta judetului Valcea si la 45 km de municipiul Campulung.
Suprafata municipiului masoara 75 kmp impartiti in 10 cartiere si este definita de urmatoarele coordinate geografice: la nord paralela 45°10' latitudine nordica, la sud paralela 45°5' latitudine nordica, la est meridianul 24°45' longitudine estica si la vest meridianul 24°37' longitudine estica.
Perimetrul municipiului este incadrat de localitatile [NUME_REDACTAT] (NNE), Musatesti (E),Malureni (SE), Baiculesti (S), Ciofrangeni (SV), Tigveni (V) si [NUME_REDACTAT] (NNV).
Caile de comunicatie au contribuit considerabil la dezvoltarea economico-sociala a orasului, facilitand realizarea unor masive schimburi de produse agricole si industriale cu principalele orase ale Tarii.
Accesibilitate: pe calea ferata pana in statia Curtea de Arges sau rutier pe DN7 pana la Pitesti, apoi pe DN 7C inca 31 km. Fosta statie de posta, inclusa in Indicatorul curselor postale din Europa (1819), Curtea de Arges este situata la intersectia drumului de legatura Pitesti – Sibiu cu drumul subcarpatic Campulung-Muscel – Rm. Valcea – Tg. Jiu.
Din punct de vedere al cartierelor [NUME_REDACTAT] de Arges e impartit astfel :
INSTITUTII ADMINISTRATIVE SI ORASE INFRATITE
In municipiul Curtea de Arges institutiile administrative sunt reprezentate de :
[NUME_REDACTAT] Curtea de Arges;
[NUME_REDACTAT] Curtea de Arges;
[NUME_REDACTAT] Curtea de Arges.
Primaria municipiului Curtea de Arges este o institutie publica cu activitate permanenta care duce la indeplinirea efectiva [NUME_REDACTAT] Local al municipiului, si solutioneaza problemele curente ale colectivitatii locale. [NUME_REDACTAT] municipiului Curtea de Arges este situat in centrul localitatii ( [NUME_REDACTAT] nr. 99 ) . Primaria are un primar si un viceprimar alesi in conditiile legii pe o perioada de patru ani. Primarul, viceprimarul, secretarul impreuna cu serviciile si birourile din subordinea ierarhica constituie Primaria municipiului Curtea de Arges.
Ca institutie administrativa autonoma, Primaria municipiului Curtea de Arges isi desfasoarã activitatea pe baza Legii nr. 69/1991, care prevede ca administratia publica in unitatile administrativ teritoriale se intemeiaza pe principiile autonomiei locale, descentralizarii serviciilor publice, eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale, legalitatii si consultarii cetatenilor in problemele locale de interes deosebit.
Avand in vedere necesitatea schimbului de informatii si experienta cu alte localitati, municipiul Curtea de Arges s-a afiliat la [NUME_REDACTAT] din Romania, urmarindu-se prin aceasta cresterea gradului de actualizare a informatiilor privind serviciile de interes public si marirea eficientei acestora.
De asemenea Curtea de Arges este parte activa in cadrul programului international privind orasele infratite, program care a dus la infratirea acestuia cu orasul Nevers din Franta, iar in prezent se are in vedere infratirea cu orasul italian [NUME_REDACTAT] Milaneze, o localitate cu 40.000 de locuitori situata in apropierea orasului Milano, italienii dorind in mod special o colaborare pe plan economic cu municipiul Curtea de Arges.
1.2. Reteaua de localitati si populatia
In anii 1773-1774, orasul avea circa 600 de locuitori si 117 case, iar in anul 1820 aproximativ 1000 de locuitori si 200 de case. In 1838 se inregistrau 417 familii cu 1430 de suflete, care locuiau in patru mahalale: Targului, Postii, Olari si Batusari.
Includerea in perimetrul orasului a satelor Busaga, Groapele, [NUME_REDACTAT] si Plopis a determinat o crestere la 575 familii, 4.000 de locuitori si 715 case la recensamantul din anul 1894. Orasul a cunoscut si o reorganizare pe sectoare sau circumscriptii: Raului (centru), [NUME_REDACTAT] (nord) si [NUME_REDACTAT] (sud). In 1935, cei 7.500 de locuitori erau grupati in ansamblurile rezidentiale [NUME_REDACTAT] (152 de case), [NUME_REDACTAT] (119 case), Bd.[NUME_REDACTAT] (64 case), [NUME_REDACTAT] (54 case), Pitesti (125 case), Rm. Valcea (135case), Postei (52 case) si Busaga (50 de case).
Astazi, municipiul este organizat in zece cartiere: Noaptes, [NUME_REDACTAT], Postei, Marina, [NUME_REDACTAT] (Ivancea), Progresului, Posada, Centru, Confectii si [NUME_REDACTAT].
1.3. Date geografice (clima, relief, resurse naturale, hidrografie etc.):
1.3. A. [NUME_REDACTAT] are un relief de cueste, predominand dealurile subcarpatice strabatute de vaile raurilor Arges, Doamnei, Frasinului, Sipotului, Iasului, Danului, Sasului si altele. Localitatea s-a dezvoltat pe terasa pe care Argesul a creat-o la baza dealurilor. Terasa este divizata in platforme de torenti care coboara de pe muscele. Altitudinile extreme sunt cuprinse intre 430 m in lunca Argesului si 772 m pe dealul Rapa cu Brazi.
1.3. B. [NUME_REDACTAT] de Arges se bucura de o clima caracteristica versantilor adapostiti, cu temperaturi moderate in tot cursul anului, media anuala fiind de +8ºC. In aceasta depresiune intracolinara toamna si primavara sunt frecvente ceturile. Iernile sunt mai putin aspre decat la campie (temperatura medie a lunii ianuarie este de -3C), iar verile sunt in general placute, cu zile insorite (temperatura medie a lunii iulie este de 19C). Vanturile cu frecventa cea mai mare sunt cele din nord-vest ce se canalizeaza pe valea riului Arges. Este de mentionat ca in aceasta zona se inregistreaza cel mai mare “calm” din tara.
In ceea ce priveste precipitatiile, acestea sunt relativ abundente, cantitatea medie anuala fiind de 728,6 mm (media lunara cea mai mare este de 113 mm in luna iunie, iar cea mai mica de 43,3 mm in luna septembrie). Uneori precipitatiile sunt si sub forma de averse.
1.3. C. Reteaua hidrografica
[NUME_REDACTAT] de Arges este situat in bazinul hidrografic al raului Arges, cel mai mare rau al judetului, care isi are obarsia in izvoarele Capra si Buda si care dreneaza o suprafata de bazin de 3,590 km. Astazi debitul Argesului a crescut prin captarea raurilor Doamnei, Valsan si Topolog, avand o lungime de 130 km. Raul este complet canalizat de la barajul Vidraru si pana dincolo de Pitesti, pe firul sau constituindu-se 19 hidrocentrale dintre care 4 sunt pe teritoriul orasului.
Prin vatra asezarii trec si alte rauri cum sunt: [NUME_REDACTAT], principalul afluent al raului Arges, care patrunde prin NV si [NUME_REDACTAT] care strabate aproximativ zona centrala. Pe teritoriul orasului se afla de asemenea si trei lacuri de acumulare: lacul Curtea de Arges, situat in zona centrala a orasului, lacul Cerbureni situat in nord si lacul Zigoneni, situat in sudul municipiului. [NUME_REDACTAT] impreuna cu afluentii sai formeaza unul dintre cele mai importante bazine hidrografice din tara privind potentialul hidroenergetic si alimentarile cu apa a localitatilor si a terenurilor agricole.
1.3. D. Resurse naturale
La limita dintre [NUME_REDACTAT] si [NUME_REDACTAT], unde se afla depresiunea Curtea de Arges sunt dispuse pietrisuri piemontane. In sud exista depozite de argile (pentru olarit si fabricarea de caramica si portelanuri in zona Curtea de Arges), marne si nisipuri. In partea nordica de la confluenta Argesului cu [NUME_REDACTAT] se intalnesc marne si gresii. Aceste depozite de marne, argile, nisipuri si pietrisuri sunt folosite in principal la constructii, drumuri si poduri, precum si ca materie prima la fabricile de portelan. De altfel nisipul scos din raul Arges a fost folosit din belsug la construirea “[NUME_REDACTAT]”, azi [NUME_REDACTAT], a metroului bucurestean si a unor intregi cartiere de locuinte din Bucuresti si din marile orase argesene: Pitesti, Campulung, Curtea de Arges.
Din paduri se exploateaza lemnul de diferite esente, valorificat din plin la fabricile din zona pentru producerea de cherestea, parchet, mobila.
De asemenea, exista dealuri cu pomi roditori: pruni, meri, peri, ciresi, visini si nuci.
1.3. E.MEDIUL
In linii generale se poate aprecia ca degradarea mediului in municipiul Curtea de Arges nu atinge cote alarmante, componentele mediului natural aflandu-se inca intr-un echilibru relativ stabil.
[NUME_REDACTAT] de Arges a cunoscut in ultimile decenii procesul de industrializare, fabricile si numarul tot mai mare al autovehiculelor aducand modificari calitatii mediului. Cu toate acestea pe plan local preocuparile pentru cunoasterea calitatii mediului sunt modeste si slab sustinute din punct de vedere financiar. Lipsesc total preocuparile pentru educarea ecologica a populatiei tocmai in momentul in care apare ca urgenta o buna cunoastere a cauzelor si consecintelor degradarii mediului, pentru ca populatia sa aiba o atitudine activa de protejare si mentinere a calitatii mediului.
In spatiul municipiului Curtea de Arges atmosfera absoarbe zilnic, in diferite proportii, particule solide, lichide si gazoase emanate de surse naturale si antropice. Pulberile si gazele ridicate in atmosfera pe cale naturala (granule de polen, spori vegetali, gaze rezultate din procesul de descompunere a vegetatiei moarte, particule de sol sau nisip, vapori de apa) nu au efecte majore asupra calitatii mediului. Activitatea industriala, mijloacele de transport, incalzirea locuintelor, incinerarea deseurilor, arderea materialului lemnos pentru obtinerea mangalului sunt principalele surse antropice de poluare a atmosferei. In acest sens se detaseaza S.C. PAMOF S.A., statia de preparare a mangalului din nordul cartierului Flamanzesti, S.C. ARPO S.A., fie datorita uzurii avansate a instalatiilor de purificare a aerului, fie datorita lipsei filtrelor. Cea mai accentuata poluare este determinata insa de autovehicule la orele de varf, in special datorita cresterii traficului, dar si datorita faptului ca in ultimii ani au reintrat in circulatie autovehicule cu un mare grad de uzura. Ca urmare a existentei acestor surse in atmosfera orasului Curtea de Arges intra praf, rumegus, pulberi, bioxid de carbon, bioxid de sulf, dioxid de azot, fum, cenusa, concentratia acestora variind in functie de amplasamentul surselor, sezon, factori meteorologici.
In general, se poate aprecia ca atmosfera municipiului Curtea de Arges este respirabila. Ea nu isi modifica esential compozitia si nu afecteaza sesizabil starea de sanatate a populatiei. O crestere insa a concentratiei de gaze toxice si de pulberi de praf poate influenta vizibil starea de sanatate a locuitorilor, mai ales a celor care au deja afectiuni ale cailor respiratorii. Datele meteorologice indica predominanta calmului atmosferic ceea ce nu conduce la dispersia poluantilor, fie pe orizontala, fie pe verticala.
1.4. Scurt istoric, structura asociativa
Denumirea actuala a localitatii isi are geneza in a doua jumatate a secolului al XV-lea, cand vechea asezare de la „Arges” (Argyas), resedinta domnilor [NUME_REDACTAT] de peste un secol, a fost numita „Curtea de Arges” pentru a o deosebi de curtea domneasca mutata de Basarab I la Targoviste.
In secolul al XIII-lea, Curtea de Arges a fost resedinta voievodului Seneslau. Fiul sau Basarab I a unit toate cnezatele si voievodatele dintre Carpati si Dunare formand [NUME_REDACTAT] si a castigat la Posada independenta tanarului stat romanesc.
[NUME_REDACTAT] (1352-1364), fiul lui Basarab I, a consolidat pozitiile
interne si internationale ale tarii, a infiintat la Arges prima mitropolie a tarii (1359) si a terminat constructia bisericii Sf. Nicolae domnesc, prima necropola a domnitorilor romani.
[NUME_REDACTAT] I – [NUME_REDACTAT] (1364-1377), inmormantat in biserica Sf. Nicolae domnesc a fost unul dintre primii domni munteni care au sprijinit intensificarea legaturilor comerciale cu orasele din Transilvania. Tot el a infiintat la Arges prima monetarie a tarii, a ridicat prima scoala locala pentru fii orasenilor si a lasat cel mai vechi document intern (noiembrie 1369).
[NUME_REDACTAT] I (1377-1383) si Dan I (1383-1386), sub domnia lui Mircea cel Batran (1386-1418), Curtea de Arges din principalul centru politic, economic si cultural al tarii a devenit un factor hotarator in relatiile internationale din sud-estul Europei. Lupta impotriva amenintarilor otomane a fost continuata de Dan al II-lea (Dan cel Viteaz), [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] si de fiul sau [NUME_REDACTAT].
[NUME_REDACTAT] (1512-1521) a continuat politica de consolidare a statului feudal, domnia sa fiind caracterizata de istorici ca o epoca de stabilitate interna, de importanta creatie culturala si de curajoasa orientare in relatiile internationale.
[NUME_REDACTAT] a ramas in istorie prin [NUME_REDACTAT] Argesului si prin tratatul de educatie politica, morala si de gandire filozofica cunoscut sub numele de “Invataturile lui [NUME_REDACTAT] catre fiul sau Teodosie”.De-a lungul domniilor regale, [NUME_REDACTAT] a fost ales drept necropola de Carol I (1866-1914) si [NUME_REDACTAT] ([NUME_REDACTAT]), Ferdinand I (1914- 1927) si [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] al-II-lea (din februarie 2003)
[NUME_REDACTAT] I a construit parcul [NUME_REDACTAT] si [NUME_REDACTAT] care adaposteste moastele [NUME_REDACTAT] Filofteia. Parcul din jurul Bisericii si Palatului, amenajat in stil frantuzesc, este unic datorita imaginii create de frunzisul copacilor, in parc negasindu-se alaturati doi arbori din aceeasi specie.
CAPITOLUL II
II. AUDITUL TERITORIAL
2.1. [NUME_REDACTAT] demografica, inregistrata in documente oficiale, se prezinta astfel:
In anii 1773-1774, orasul avea circa 600 de locuitori si 117 case, iar in anul 1820aproximativ 1000 de locuitori si 200 de case. In 1838 se inregistrau 417 familii cu 1430, care locuiau in patru mahalale: Targului, Postii, Olari si Batusari.
Evolutia populatiei la nivelul teritoriului administrativ in ultimii 8 ani este urmatoarea:
Se observa ca numarul populatiei e in continua scadere.
2.1.A Structura populatiei pe sexe
La recensamantul din 2002 populatia orasului Curtea de Arges avea urmatoarea structura:
Structura populatie pe varsta in municiopiul Curtea de Arges este urmatoarea :
Pe intervalul 2004-2007 se observa urmatoarele:
-tendinta de scadere a grupelor de varsta: 5-24 ani, 30-34 ani, 40-49 ani;
-crestere pentru grupele: 0-4 ani, 25-29 ani, 35-39 ani, 50-64 ani,
-evolutie aproximativ constanta pe palierul: 65-69 ani.
Scaderea se inregistreaza in principal pentru populatia tanara si patru din cele 10 grupe de varsta care formeaza populatia activa. Cresterea are loc la copiii mici, la 60% din grupele care formeaza populatia activa si la pensionari.
Studiul de cercetare privind perspectivele de dezvoltare ale municipiului Curtea de Arges scoate in evidenta grija comunitatii pentru tinerii din oras, 97,57% dintre respondent semnaland faptul ca tinerii prefera sa plece din oras si fiind de acord (85,6%) ca acest fenomen va duce in viitor la lipsa segmentului tanar din structura populatiei totale a orasului.
2.1.B.Sporul natural si migratoriu
Sporul natural a unei populatii,raportat la o anumita perioada,reprezinta diferenta dintre numarul nou nascutilor-vii si numarul decedatilor in perioada de referinta.
Sporul natural in perioada 2003-2005 a fost pozitiv si a cunoscut o usoara crestere:
Sporul migratoriu reprezinta diferenta intre numarul intrarilor si numarul iesirilor in cadrul migratiei(diferenta intre nr pers.imigrate si nr pers. emigrate),spor ce este in crestere in concordanta cu tendinta de scadere a numarului populatiei totale.
[NUME_REDACTAT] reprezinta fenomenul demografic ce exprima in esenta intensitatea nasterilor in cadrul unei populatii privita in ansamblul sau.
Dupa 1990, ca urmare a abrogarii legii de interzicere a avorturilor si a noii situatii social-economice, are loc o scadere brusca a natalitatii in municipiul Curtea de Arges, situatie de altfel sesizabila si la nivelul intregii tari. Explozia somajului in randul tineretului a fost fara doar si poate de natura a creste insecuritatea economica, acest factor actionand negativ asupra deciziei tinerilor de a intemeia o familie si, indeosebi, de a avea copii. La aceasta se adauga si criza locuintelor care afecteaza in special tinerele familii. Scaderea natalitatii explica in pricipal reducerea numarului absolut al populatiei de la 36.162 in 1993 la 35.718 in 1995, reducere care a continuat, populatia municipiului ajungand la 32.451 de locuitori, conform recensamantului din martie 2002.
Exista asadar o schimbare de comportament a familiei vizavi de natalitate datorita noului context social-economic, tendinta manifestata si in continuare, cu perspectiva scaderii drastice a natalitatii si a ratei de fertilitate in viitor daca nu se vor lua masuri de stabilizare pe termen lung.
[NUME_REDACTAT] reprezinta fenomenul demografic care exprima intensitatea deceselor in ansamblul unei populatii sau in anumite straturi ale acesteia.
La nivelul municipiului nu exista o evidenta clara privind numarul deceselor pe cauze, dar exista perceptia ca cel mai mare numar de decese se datoreaza unor boli ale aparatului circulator si a celui digestiv, explicabile daca se au in vedere stresurile noi la care este supusa populatia si conditiile procurarii hranei.
La ora actuala mortalitatea este in crestere, contribuind la descresterea naturala a populatiei municipiului. In cadrul mortalitatii generale trebuie evidentiata insa mortalitatea infantila, adica decedatii de varsta sub un an, al caror numar este in crestere, ceea ce ar trebui sa ridice un semn de intrebare in ceea ce priveste situatia alimentara si asistenta medicala a multor familii, intr-un cuvant calitatea vietii acestora.
2.1.C. Aspecte si probleme sociale (structura etnica, confesionala, profesionala, infractionalitate,saracie,etc)
Structura etnica a populatiei localitatii se prezinta astfel:
Structura confensionala a localitatii in 2002 era :
Se observa ca populatia orasului are o structura confensionala in care predomina ortodocsi,iar majoritatea sunt de etnie romana.
Infractionalitatea : La nivelul judetului Arges, in conformitate cu datele raportate de [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT], au fost sesizate 16.580 infractiuni, 200 dintre acestea ( 1,20 %) fiind stradale. In clasamentul la nivelul tarii judetul Arges ocupa locul 19 la infractiunile sesizate si locul 42 la cele stradale.
Dupa locul comiterii, 6748 infractiuni au fost sesizate in mediul rural si 9832 ( 59 % ) in muncipii si orase.Volumul sesizarilor se datoreaza, in principal, modificarilor referitoare la competenta materiala privind cercetarea unor fapte de natura penala care reveneau direct instantelor de judecata, astfel ca cele mai semnificative cresteri inregistreaza faptele cu pericol social scazut, dupa cum urmeaza:
loviri sau alte violente – de la 518 la 1951 (+ 1433);
amenintari – de la 210 la 834 (+624).
La nivelul [NUME_REDACTAT] de Arges, evolutia numarului infractiunilor din ultimii ani este descrisa de tabelul de mai jos:
In ceea ce priveste accidentele rutiere, situatia la nivelul [NUME_REDACTAT], asa cum reiese din Bilantul IPJ Arges pe anul 2007, inregistreaza o crestere cu 11% a accidentelor grave, cu 15% a persoanelor ranite si o scadere cu 4% a persoanelor decedate. Ca principale cauze generatoare raman indiscipline pietonilor, neatentia in conducere, viteza excesiva si neacordarea de prioritate.
2.2.Competitivitate economica si resurse umane
2.2.A.Forta de munca(populatie activa,ocupata,rata somajului:
[NUME_REDACTAT] Curtea de Arges a [NUME_REDACTAT] de Ocupare a Fortei de munca(AJOFM)) prezenta urmatoarea structura :
Populatia activa si inactiva pe categorii :
Structura pe varste si medii de provenienta a somerilor in plata se prezinta astfel:
Rata somajului (numar de someri raportat la populatia activa) tinand cont numai de somerii in plata a fost pentru anul 2002 urmatoarea:
9,7% pentru municipiul Curtea de Arges;
4,12% pentru zona de influenta a Unitatii locale C. de Arges a AJOFM Arges.
Evolutia ratei somajului pe ultimii 7 ani in municipiul Curtea de Arges este urmatoarea:
La calculul ratei reale a somajului trebuie avute in vedere si numarul absolventilor liceelor si scolilor profesionale din localitate care nu au intrat la facultate si urmeaza sa-si depuna dosarul pentru primirea ajutorului de reintegrare profesionala dupa 60 de zile de la absolvire sau dupa implinirea varstei de 18 ani.
Situatia acestor absolventi se prezinta astfel:
2.2.B.Activitati conf CAEN pe baza inregistrarilor din [NUME_REDACTAT]:
Dupa activitatile economiei nationale,populatia activa are urmatoarea structura :
Agricultura: 219
Silvicultura,exploatare forestiera,vanat si pescuit: 142
Industrie extractiva: 106
Industrie prelucratoare: 7334
Energie electrica,termica,gaze,apa: 626
Constructii: 480
Comert: 1335
Hoteluri si restaurante: 307
Transporturi si depozitare: 341
Posta si telecomunicatii: 101
Activitati financiar-bancare: 332
Administratie publica: 720
Invatamant: 845
Sanatate: 621
Alte activitati: 294
2.2.C.Sectorul IMM:
Structura agentilor economici din municipiul Curtea de Arges este urmatoarea :
Activitatea societatilor comerciale se desfasoara in principal in urmatoarele ramuri:
1.Prelucrarea lemnului: SC Foresta SA, SC [NUME_REDACTAT] Stil S.A, SC [NUME_REDACTAT] 2002 SA, SC TMS SA, SC [NUME_REDACTAT] Europa SRL, SC MB SA, SC [NUME_REDACTAT] SA, SC [NUME_REDACTAT] Arg SA;
2.Confectii: SC Confarg SA, SC LTS SRL, SC Vandwest SRL, SC Pani-Enterprise;SC [NUME_REDACTAT] Comf SRL, SC [NUME_REDACTAT] Fashion SRL, SC Roayal EurocomfSRL;
3.Electronica si electrotehnica: SC Electroarges SA, SC IPEE SA, SC Steinel TradingSRL;
4.Comert: SC [NUME_REDACTAT] SA, SC MB SA, SC Trandafir SA, SC Posada SA, SC Romforestexim SA;
4. Servicii: SC Hidroserv SA, SC TRANSARG AG 98 SA, SC Agromec SA, SC Zenit SA;
5.Constructii: RMR, [NUME_REDACTAT], SELF GEPI, CASA TA, ALPHA CON, ALPHA TOTAL, MOV CONSTRUCT.
In prezent in municipiul Curtea de Arges functioneaza 881 agenti economici din care : 218 in industrie,49 in agricultura, 61 in constructii, 75 in turism, 464 in domeniul serviciilor, 75 in turism si 14 in agroturism.
[NUME_REDACTAT] o pondere mica in economia municipiului, datorita suprafetei mici de arabil, reprezentand 2,9% din suprafata administrativa. Agricultura este adaptata reliefului deluros, ponderea mare in suprafata agricola detinand-o pasunile, fanetele si livezile care situeaza acest teritoriu intr-o zona zoo-pomicola destinata cresterii animalelor si pomiculturii, recomandata pentru cartierele marginase: Groapele, [NUME_REDACTAT] si Noaptes, prin realizarea de asociatii familiale, care sa se ocupe de aceste activitati, produsele respective fiind valorificate pe plan local si semiindustrial (fabrici de conserve, de mezeluri).
Zona este cunoscuta in special pentru cultura pomilor fructiferi, dar si a capsunilor, care a oferit motivatia unei frumoase sarbatori folclorice “culesul capsunilor” din luna iunie in Albesti-Pamanteni (comuna Albestii de Arges, 8 km.).
Suprafata agricola a ramas constanta in perioada 2003-2005, atat ca suprafata totala cat si ca mod de folosinta:
In anul 2003, se inregistrau urmatoarele date referitoare la suprafetele cultivate si productiile obtinut urmatoarele rezultate agricole:
Servicii financiar – bancare
In municipiul Curtea de Arges acestea sunt asigurate de filiale ale:
[NUME_REDACTAT] de Dezvoltare;
[NUME_REDACTAT] Romane;
BancPost;
[NUME_REDACTAT];
CEC;
Cooperativei de Credit. ;
ING ;
[NUME_REDACTAT].
Acestea ofera numeroase servicii: carduri, credite, operatiuni bancare (plati, incasari, depuneri si ridicari de numerar, schimb valutar etc.).
Servicii de posta
In municipiul Curtea de Arges exista un singur oficiu postal care ofera o gama larga de servicii postale traditionale si servicii suplimentare (colete cu ramburs, pachete mici, fragil, voluminos, declararea valorii, confirmare postala de primire, confirmare telegrafica de predare);
2.3.Infrastructura tehnica si transporturi
2.3.A.Cai de comunicatii(rutiere,feroviare,aeriene ,navale, echipamente specifice)
Infrastructura feroviara cuprinde linia ferata Curtea de Arges – Pitesti cu o lungime de 38,4 km, realizata abia la sfarsitul secolului al XIX-lea si calea ferata sistem Decauville de 75 cm largime si 40km lungime intre Curtea de Arges si [NUME_REDACTAT], folosita pentru transportul produselor forestiere.
Aceasta cale ferata a fost data in folosinta in anul 1889, gara de la Curtea de Arges fiind socotita o creatie de exceptie, un autentic monument de arhitectura, nu doar pe plan judetean, ci si national, numit uneori si “Catedrala cailor ferate romane”.
Proiectul liniei feroviare (Rm.) Valcea –Valcele, care urma sa reduca distanta pe calea ferata intre Pitesti si Sibiu cu aproximativ 120 km, a fost realizat partial si abandonat dupa anul 1989.
Curtea de Arges este nod rutier fiind penetrat de urmatoarele drumuri publice de interes national:
DN 7 C din directia Pitesti spre Vidraru;
DN 73 C din directia [NUME_REDACTAT] si Campulung;
DJ 703 H din directia Salatrucu;
DC 211 din directia Baiculesti.
Din punct de vedere al importantei pentru circulatia din municipiul Curtea de Arges, situatia se prezinta astfel:
DC 211 are in prezent o importanta extrem de scazuta;
DJ 703 H are o importanta redusa din punct de vedere al traficului de tranzit si de week-end si o importanta medie din punct de vedere al traficului de deplasare a fortei de munca;
DN 73 C are o importanta medie din punct de vedere al traficului de tranzit si de week-end si o o importanta mare din punct de vedere al traficului de deplasare a fortei de munca;
DN 7 C are o importanta foarte mare din punct de vedere al traficului de week-end (mai ales in directia Vidraru) si de deplasare a fortei de munca si o importanta medie din punct de vedere al traficului de tranzit.
Lungimea totala a strazilor din municipiul Curtea de Arges este de 132 km (exclusiv ulitele) din care sunt modernizate 50 km. Strazile sunt in numar de 107.
Reteaua de strazi are o structura dezvoltata in general pe doua directii principale:
pe directia N-S sunt in general strazile principale, de lungimi mari si cu elemente geometrice corespunzatoare, situate in lungul vaii raului Arges, cu declivitati in general mici si trasee preponderent in aliniament. Sunt cinci trasee principale:
[NUME_REDACTAT], strada Eroilor, [NUME_REDACTAT], strada Victoriei – traseu care preia o parte din traficul de deplasare la munca, tranzitul usor, transportul in comun si traficul de week-end;
Strada 1 Decembrie, strada [NUME_REDACTAT], strada 1Mai – traseu pe malul stang al Argesului, care preia partial traficul de deplasare la locurile de munca, tranzitul usor si greu, transportul in comun si traficul de week-end;
[NUME_REDACTAT] Eminescu, DN 73C spre Rm. Valcea – traseu pe malul drept al Argesului, care preia o parte din traficul interzonal spre cartierele Noaptes, Tarnita si Marina, traficul de tranzit, precum si traficul de week-end care soseste pe penetratia DN 73C din directia Rm. Valcea;
[NUME_REDACTAT], strada Marina – traseu pe malul drept al Argesului, care preia traficul redus de deplasare la locul de munca din zona Marina;
[NUME_REDACTAT] Doamnei, strada Cuza-Voda – traseu pe malul drept al Argesului.
Pe directia E-V sunt strazi de lungimi mici, cu trasee sinuoase, cu declivitati importante si uneori latimi insuficiente. In aceasta categorie se inscrie accesul spre Groape si Plopis.
In general reteaua stradala este lipsita de amenajari corespunzatoare ale intersectiilor majore.
2.3.B.Transportul public (capacitati de transport,linii urbane si inter-urbane,probleme specifice)
Transportul de calatori in perioada 2003 – 2005 numara 14 autobuze si microbuze.Este asigurat transportul cu microbuze catre urmatoarele localitati:
Pitesti (din 15 in 15 minute),
Salatruc, Poenari, [NUME_REDACTAT], Valea lui Enache, Cicanesti, Tutana, Arefu, [NUME_REDACTAT], Domnesti si Bradet (din ora in ora)
Serviciul de transport urban este concesionat pana in anul 2010 de Asociatia „Translocal”. Acesta asigura transportul pe urmatoarele trasee (din 10 in 10 minute):
[NUME_REDACTAT] –[NUME_REDACTAT]-[NUME_REDACTAT] de transport nu dispun de climatizare si de conditii speciale pentru persoanele cu handicap.Calitatea transportului in comun din oras este apreciata ca buna de 50% din locuitori, deficitara de 47,48% si foarte buna de 2,9 % din locuitori. Transportul in comun este considerat deficitar de catre
locuitorii din toate cartierele orasului, mai cu seama de cei din cartierele Noaptes, [NUME_REDACTAT],Postei si Marina.
2.3.C.Echipare tehnico-edilitara(Alimentari cu apa, canalizare, gaze naturale,energie electrica,termoficare,telefonie,internet);
[NUME_REDACTAT] de Arges are rezolvate partial alimentarea cu energie electrica, apa si canalizare. Aceste lucrari necesita continuate si dezvoltate in special pentru cartierele Groapele, Plopis, [NUME_REDACTAT], Marina, Tarnita si Noaptes. Se impune de urgenta realizarea platformei de gunoi, canalizarea in tot intravilanul si posibilitati de extindere a statiei de epurare.
Alimentarea cu apa
[NUME_REDACTAT] de Arges alimentarea cu apa este asigurata de S.C. Aquaterm S.A., societate care se ocupa de tratarea, distributia si epurarea apei in municipiu. S.C. Aquaterm S.A. asigura atat apa potabila pentru populatie cat si pentru unitatile industriale din oras, apa utilizata de unele dintre ele pentru procesele de productie.
Alimentarea cu apa a municipiului se realizeaza prin doua statii de captare a apei potabile pentru populatie si industrie: statia de captare din [NUME_REDACTAT](capacitate Qi=250l/s) si statia de captare din [NUME_REDACTAT](capacitate Qi=100l/s), ambele fiind legate printr-o conducta de aductiune la statia de tratare Cerbureni(capacitate Qi=350l/s).
Statia de tratare Cerbureni este amplasata pe malul stang al raului Arges, in albia majora, la 1000m aval de Lacul de acumulare Cerbureni. Suprafata ocupata de statie este de 7857,29m², din care suprafata construita 3137,4m². Accesul la statie se face din soseaua Curtea de Arges –Albesti pe un drum nemodernizat de cca 450m.
Apa tratata in cadrul statiei deserveste urmatorii consumatori:
populatia din orasul Curtea de Arges;
populatia din comuna [NUME_REDACTAT];
populatia din satele Cerbureni si [NUME_REDACTAT];
pescaria Cerbureni;
fabricile PAMOF si FORESTA Curtea de Arges.
Statia de tratare are in componenta urmatoarele obiecte:
bazin de amestec;
statie de coagulanti;
decantoare radiale;
statie de filtre;
statie de pompare;
depozit de sulfat de aluminiu;
statie de clorizare.
Volumul de apa livrat conform contractului de apa pe anul 2002 a fost de 4.398.000m³ din care:
pentru populatie: 3.050.000m³;
pentru industrie:1.348.000m³.
Situatia existenta privind modul de alimentare cu apa potabila in anul 2002:
Reteaua de distributie a apei
Reteaua de distributie a orasului Curtea de Arges masoara 102 km conducte, avand diametrele cuprinse intre 500mm (conducte magistrale) si 1 mm (conducte din reteaua periferica).
Caracteristicile principale ale retelei de distributie si starea tehnica a retelei:
Se poate constata ca intreaga retea este deteriorata, necesitand reparatii, inlocuiri de tronsoane, armaturi.
Pierderile de apa inregistrate in reteaua de distributie sunt de cca 30%.
B. [NUME_REDACTAT] de canalizare al orasului Curtea de Arges este divizor: o retea de canale pentru colectarea si transportul apelor uzate menajere si tehnologice de la agentii economici din [NUME_REDACTAT] si [NUME_REDACTAT], o statie de epurare mecano-biologica urmata de evacuarea in raul Arges a apelor epurate si o retea de canale pentru colectarea apelor pluviale, de asemenea, cu varsare in raul Arges, direct sau prin intermediul unor vai ce traverseaza orasul. Reteaua de canalizare are o lungime de 34 de km.
Situatia privind racordarea la sisteme de canalizare cu instalatii de epurare in anul 2002:
Statia de epurare a orasului Curtea de Arges a fost realizata in trei etape incepand cu anul 1970, fiind amplasata pe malul stang al raului Arges, intre rau si calea ferata Curtea de Arges-Pitesti, la cca 400m aval de valea lui Gan si la cca 260m de calea ferata. Ea are rolul de a epura apele uzate orasenesti (amestec de ape uzate menajere si ape uzate industriale preepurate) ce provin din oras.
Debitele caracteristice de ape uzate influente in statia de epurare sunt:
debit zilnic mediu de ape uzate: Qu.zi.med=200 l/s;
debit zilnic maxim de ape uzate: Qu.zi.max=280 l/s;
debit orar maxim de ape uzate: Qu.or.max=385 l/s.
Este de mentionat aici ca atat concentratia in substante organice cat si concentratia in ioni de amoniu sunt mari, deoarece se are in vedere tendinta reducerii debitelor de ape uzate in viitor datorita contorizarii apei potabile la utilizator, precum si faptul ca emisar este un lac de acumulare care trebuie protejat impotriva eutrofizarii.
C. Alimentarea cu energie termica
Sistemul centralizat de termoficare a fost desfiintat in anul 2001, majoritatea locuintelor fiind dotate cu centrale proprii.O consecinta a desfiintarii sistemului centralizat de termoficare este faptul ca la o mare parte din cladirile de locuit s-au inceput lucrarile de reabilitare termica.
D. Alimentarea cu energie electrica
Este asigurata de Centrul de [NUME_REDACTAT] de Arges subordonat Centrului de la Pitesti, care la randul sau este subordonat Centrului de la Craiova. Acesta din urma apartine de S.C.Electrica S.A. Bucuresti.
Acest centru asigura alimentarea cu energie electrica a municipiului prin intermediul a trei unitati:
Centrul de Exploatare si [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] de Relatii cu [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] de Intretinere si [NUME_REDACTAT] si [NUME_REDACTAT] de actiune a Centrului de [NUME_REDACTAT] de Arges se intinde de la Merisani la [NUME_REDACTAT] pe directia SN si de la Domnesti la Piatra pe directia EV, alimentarea facandu-se prin retele subterane.
Retea de distributie a energiei electrice are o lungime de 217 km cu 94 km retea de iluminat public si 160 puncte de transformare a energiei electrice.
Centrul are in jur de 18000 de abonati si asigura personal de interventie 24h din 24.
E. Alimentarea cu gaze naturale
Este asigurata de S.C. [NUME_REDACTAT] S.A. Curtea de Arges subordonata Sucursalei de Distributie a [NUME_REDACTAT] Pitesti, aceasta din urma apartinand de S.C. [NUME_REDACTAT] S.A. Bucuresti.
Datorita extinderii retelei si a maririi numarului de angajati la 120 S.C. [NUME_REDACTAT] S.A.Curtea de Arges a devenit sector, anterior fiind formatie de lucru.
[NUME_REDACTAT] de Arges se ocupa cu pierderile de gaze, verificari, revizii, detectari pe retea, incasari, consumuri, interventii (24h din 24). El dispune de echipe de lucru pe retea, echipe de lucru interioare (pentru verificari si revizii), echipe de lucru pentru detectari si echipe de lucru pentru interventii.
[NUME_REDACTAT] de Arges nu poate executa lucrari si nici nu poate aproba executarea unor lucrari, aprobarile fiind facute de S.C. Distrigaz S.A. Bucuresti. In ceea ce priveste contabilitatea sectorului aceasta nu este tinuta de proprii angajati ci de [NUME_REDACTAT].
Alimentarea cu gaze se face de la Govora, conducta mergand de-a lungul DN 73C, iar punctual de intrare a gazului in oras este la [NUME_REDACTAT].
In anul 2000 racordarea la sistemele de distributie a gazelor naturale se prezenta astfel:
In prezent aria de acoperire a orasului este in proportie de 100%. Se remarca de asemenea contorizarea individuala in tot orasul.
Reteaua este noua datorita faptului ca racordarea la fiecare consumator s-a realizat intre anii 1990-1991, iar pierderile de gaze sunt foarte mici.
F.Retele de telefonie si internet:
In ceea ce priveste gradul de telefonizare putem face urmatoarea estimare:
Orange:14.000 utilizatori
Vodafone: 12.700 utilizatori
Cosmote: 6500 utilizatori
RDS: 3800 utilizatori
Romtelecom: 3600 utilizatori
G. [NUME_REDACTAT] dispune de:
3.861 ha suprafata agricola din care:
591 ha arabil
2183 ha pasune
827 ha fanete
270 ha livezi
3.091 ha alte categorii de teren:
2464 ha paduri
84,5 ha drumuri
87,9 ha apa
462,7 ha zone construite.
H.Reteaua stradala
Infrastructura de drumuri cuprinde 119 strazi, cu o lungime totala de 100.789 m si o suprafata de 505.647 mp. Situatia carosabilului in functie de imbracaminte se prezinta astfel:
I. Organizarea zonei de locuit
Zona centrala traditionala se desfasoara de-a lungul bulevardului Basarabilor, intre [NUME_REDACTAT] si Manastire si cuprinde principalele dotari orasenesti, monumente istorice si de arhitectura, locuinte, atat in blocuri cat si in constructii individuale cu unul si cu doua etaje si chiar parter. In aceasta zona blocurile de locuinte ocupa izolat partea de est la strazile principale, avand spatii comerciale si de prestari la parter. Aceasta zona face parte din UTR I ([NUME_REDACTAT] de Referinta), fiind delimitata la nord de Manastire, la est de strada Cuza-Voda, la sud de [NUME_REDACTAT] si la vest de terasamentul caii ferate. Ea are un numar de 4.727 de apartamente in blocuri ce au in jur de 14.000 de persoane, in prezent in scadere prin schimbarea destinatiei de locuinte in spatii de prestari servicii si comerciale.
In continuarea acestei zone, intre [NUME_REDACTAT] si [NUME_REDACTAT]-Voda pe strada Negru-Voda se intalnesc constructii insiruite, majoritatea cu parter si etaj, realizate in secolul XIX, facand parte din “[NUME_REDACTAT] Istorice”. Aceste constructii reprezinta “zona comerciala” veche a municipiului Curtea de Arges, la care se alatura si [NUME_REDACTAT].
Zona destinata locuintelor si functiunilor complementare este grupata in opt UTR-uri (II-IX) ce permit ocuparea terenurilor libere din intravilanul existent fara extinderea acestora.
Din datele statistice rezulta ca pe teritoriul municipiului Curtea de Arges exista la ora actuala :
In afara acestora in Curtea de Arges exista si zone deficitare care necesita amplasarea de noi dotari cum ar fi cartierele: Groapele, Plopis, [NUME_REDACTAT], Tarnita si Noaptes.
In ceea ce priveste programul de constructii de locuinte municipalitatea s-a preocupat de cresterea numarului de locuinte. Astfel, prin intermediul [NUME_REDACTAT] de Locuinte s-a initiat construirea de noi locuinte pentru tineret.
2.3.D.Spatii publice urbane,spatii plantate (suprafete intretinute,stare)
Spatiile verzi si parcurile din municipiu reprezinta cel de-al treilea din cele cinci domenii de maxima importanta. Spatiile verzi si parcurile au o suprafata totala de 47,96 ha , dupa cum urmeaza:
[NUME_REDACTAT] lui Manole: 3,2 ha;
[NUME_REDACTAT] Nicoara: 3,8 ha;
[NUME_REDACTAT] Domneasca: 0,7 ha;
[NUME_REDACTAT]: 5,2 ha;
[NUME_REDACTAT]: 500 mp (amenajat in stil frantuzesc);
Spatii verzi stradale: 25,83 ha;
Spatii verzi ale institutiilor scolare: 9,18 ha.
[NUME_REDACTAT] a identificat spatiile verzi ca fiind o problema pentru municipiu si a depus o aplicatie in cadrul Programului national de imbunatatire a calitatii mediului prin realizarea de spatii verzi in localitati pentru reabilitarea a 32.000 mp din [NUME_REDACTAT] lui Manole. Investitia cuprinde lucrari de plantare, modernizarea aleilor principale, amenajarea a doua locuri de joaca pentru copii, instalarea unui sistem de udare a plantelor, reabilitarea si extinderea sistemului de iluminat public, finantarea fiind facuta integral de [NUME_REDACTAT] de Mediu.
Majoritatea locuitorilor (aproximativ 80% din cei intervievati) semnaleaza faptul ca in oras nu sunt suficiente spatii verzi, parcuri, locuri de joaca si recreere pentru copii, iar cele existente necesita imbunatatiri. Acestea sunt importante in special pentru femei si pentru segmentele de varsta 35-49 de ani si 20-34 de ani, categorii care iau contact cu aceste spatii in viata cotidiana, mai ales in momentele de joaca si recreere ale copiilor. Aceasta nevoie este prezenta si in asteptarea optimista a celor intervievati, ca numarul acestora sa creasca in urmatorii 7 ani14.
2.4.Infrastructura sociala si locuinte
2.4.A.Infrastructuri pentru sanatate,educatie,asistenta sociala , cultura(unitati,personal de specialitate):
In opinia cetatenilor, asistenta sociala si serviciile de sanatate reprezinta principalul aspect care necesita imbunatatiri, problema semnalata in special de segmentul tanar si matur al populatiei (20-34 de ani, respectiv 35-49 de ani) , majoritar de altfel in structura totala a populatiei (68%).
Principala categorie de cetateni care necesita servicii de asistenta sociala, in opinia locuitorilor, sunt batranii10.Nevoia pregnanta a serviciilor de sanatate este evidentiata si de faptul ca locuitorii orasului considera ca in zona de agrement este potrivita in primul rand existenta unui centru de tratament si intretinere.De altfel, reprezentantul sistemului de sanatate, medicul este considerat de locuitori ca fiind persoana in care au cea mai mare incredere.
Asistenta sociala a inregistrat urmatoarele tipuri de beneficiari ai serviciilor sociale:
74 familii si persoane marginalizate (Legea 112/2002 privind combaterea marginalizarii);
74 beneficiari de ajutor social (Legea 416/2001 privind venitul minim garantat);
125 asistenti personali (Legea 448/2006);
26 copii aflati in plasament (Legea 272/2004);
12 copii aflati la asistenti maternali (Legea 272/2004);
260 copii cu ambii parinti plecati in strainatate.
Sub coordonarea Serviciului de [NUME_REDACTAT] a fost infiintat in anul 2007 un Serviciu de [NUME_REDACTAT] care include doua centre de zi care furnizeaza servicii focalizate pe copii in dificultate si persoane varstnice cu dizabilitati: [NUME_REDACTAT] (17 copii asistati) si [NUME_REDACTAT] Justinian (10 copii pentru remediere si 20 de asistati la domiciliu).
[NUME_REDACTAT] de Arges exista si ONG-uri implicate in activitati de asistenta sociala: [NUME_REDACTAT]-Rom –obiect de activitate protectia copilului cu handicap si Fundatia AUDI – obiect de activitate protectia persoanelor vulnerabile.
Invatamant: evolutia principalilor indicatori in perioada 2003-2005:
Situatie la nivelul gradinitelor:
Asadar, putem estima ca in [NUME_REDACTAT] de Arges exista un total de 948 de prescolari si 63 de cadre diactice.Gradinita cu [NUME_REDACTAT] nr. 5 functioneaza intr-un spatiu format din 3 apartamente, urmand sa se mute intr-un spatiu nou. Gradinita cu [NUME_REDACTAT] nr. 3, Gradinita cu [NUME_REDACTAT] nr. 5 si un corp al Gradinitei cu [NUME_REDACTAT] nr. 4 sunt in stare buna, necesitand dotari specifice:
schimbarea mobilierului pentru copii si
amenajarea curtii ca loc de joaca.
Gradinita cu [NUME_REDACTAT] nr. 2 este in stare buna, dar necesita extinderea cu inca 4 sali de clasa, aici functionand si singura cresa din oras (2 sali de grupa).
Gradinita cu [NUME_REDACTAT] nr. 5 Gradinita cu [NUME_REDACTAT] nr. 6 au solicitat:
amenajarea curtii cu
mobilier specific pentru joaca copiilor.
Amenajarea locurilor de joaca este situata pe locul trei in cadrul domeniilor de maxima importanta care necesita imbunatatiri12.
Gradinitele se remarca toate prin participarea si obtinerea a numeroase premii la diferite concursuri judetene si nationale educative pentru prescolari, festivaluri artistice sau de datini, concursuri sportive.
Invatamant primar si gimnazial:
In anul 2007-2008, situatia elevilor si cadrelor didactice pentru invatamantul primar si gimnazial este:
Scoala cu clasele I-VIII nr. 1 Carol I functioneaza in doua localuri, unul reabilitat si unul in curs de reabilitare. Alte necesitati sunt legate de achizitia unui frigider (pentru programul laptele si cornul),mobilarea bibliotecii, a laboratorului de informatica si a 4 sali de clasa. Orele de sport se desfasoara in conditii improprii (in holul scolii). Sunt necesare lucrari de bituminare a terenului de sport si de asfaltarea curtii scolii aferenta localului 2.
Scoala cu clasele I-VIII nr. 3 Sf. [NUME_REDACTAT] are nevoie in special de reparatii la acoperis (ploua in scoala) si instalatia electrica (deterioreaza frecvent calculatoarele si reprezinta pericol de electrocutare pentru copii.
Scoala cu clasele I-IV Noaptes functioneaza cu clase simultane si este arondata Scolii cu clasele I-VIII nr. 3 Sf. [NUME_REDACTAT]. Nu are sala de sport iar terenul de sport nu este amenajat corespunzator.
Scoala si [NUME_REDACTAT] functioneaza in aceeasi cladire.
Scoala cu clasele I-VIII Basarab I are cabinet medical, cabinet de asistenta psihopedagogica, cabinet de informatica, sala de festivitati, cabinet de religie, laborator de biologie, laborator de fizica, laborator de chimie, biblioteca. Sala de sport este in stare buna, dar este amenajata intr-o sala de clasa iar terenul
de sport este degradat, urmand a fi asfaltat.
Toate cladirile scolilor sunt in stare buna, avand insa nevoie de reabilitari.
In afara Scolii cu clasele I-VIII Basarab I, care are un numar impresionant de premii la olimpiade, concursuri si manifestari extra-scolare, celelalte scoli nu mentioneaza participari de acest fel.
[NUME_REDACTAT] Ferdinand I nu are sala de sport iar terenul de sport necesita imbunatatiri. [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] Basarab nu are nici sala de sport si nici teren de sport. Pentru ambele institutii se remarca multitudinea de premii la olimpiadele judetene si nationale, festivaluri,concursuri scolare pe materii si sportive si multitudinea de activitati extra-scolare desfasurate.
Invatamantul superior este prezent prin trei institutii: [NUME_REDACTAT] Maiorescu, [NUME_REDACTAT] – [NUME_REDACTAT] Curtea de Arges si ASE Bucuresti – Facultatea de [NUME_REDACTAT] si Internationale.
Reteaua principalelor unitati de cultura:
2.4.B.FONDUL DE LOCUINTE SI CALITATEA LOCUIRII:
Calitatea locuirii este foarte buna,datorita investitiilor individuale facute in modernizarea apartamentelor.Odaca cu desfiintarea centralelor termice de cartier s-au facut investitii in centrale individuale de apartament si in izolare termica a cladirilor pentru reducerea costurilor de incalzire cat si in sisteme de contorizare a apei.
2.5.Patrimoniu cultural si natural si turismul(echipamenete culturale, rezervatii naturale,arii protejate,monumente istorice , infrastructura si servicii pentru turism si vizitatori)
Turismul :
Turismul beneficiaza de conditii favorabile datorita premiselor geografice, istorice si climaterice ale municipiului, infrastructura existenta putand fi modernizata si pusa in valoare prin atragerea de investitii romanesti sau straine. Circa 24.000 de turisti, din care peste 3.000 de straini viziteaza anual Curtea de Arges.
Avand o istorie legata de cea a [NUME_REDACTAT] si a Romaniei moderne, potentialul turistic este important, pe teritoriul orasului existand numeroase vestigii care atesta dezvoltarea acestuia.
Principalele obiective turistice sunt:
– [NUME_REDACTAT] Domnesti, principalul obiectiv turistic al orasului, care cuprinde Biserica domneasca (datand de la jumatatea secolului al-XIV-lea), necropola a primilor Basarabi, intemeietorii statului independent [NUME_REDACTAT].
O parte din zidurile groase ce marginesc Curtea domneasca se pastreaza si astazi. Vechea poarta de intrare se observa dinspre strada; alaturi se afla urmele unui bastion de aparare, pe ale carui temelii a fost ridicata o casuta in stil muscelean. In cadrul vechii incinte se gasesc doua cladiri: cea de pe latura nordica, cu fatada principala precedata de o prispa larga si indreptata catre soare, care constituia poate locuinta voievodului (astazi se mai pastreaza doar pivnitele si zidurile de fundatie ale prispei) si cea de pe latura sudica, din care se mai vede astazi numai pivnita, impartita in trei compartimente ce serveau de cancelarie domneasca si locuinte destinate unor curteni .
Ambele apartin stilului de casa taraneasca din regiunea dealurilor subcarpatice, ceea ce dovedeste influenta pe care a exercitat-o arhitectura populara asupra edificiilor apartinand reprezentantilor clasei dominante.
[NUME_REDACTAT] domnesti, unul dintre monumentele cele mai de pret ale arhitecturii si picturii romanesti inceputa de Basarab I la jumatatea secolului al XIV-lea, a fost continuata de urmasii sai, [NUME_REDACTAT] si Vladislav I .
Biserica domneasca este un monument cu linii pure, dupa modelul clasic bizantin, cu dimensiuni mari: dreptunghiul in care se inscrie conturul exterior al planului sau are 14,55 x 23,50 m, iar inaltimea (pana in varful turlei) atinge 23m. Volumul interior, bine echilibrat, cuprinde trei incaperi distincte: un pronaos ingust, un naos spatios si altarul compus dintr-o absida mare, centrala , incadrata de doua absidiole.
Arhitectura exterioara a edificiului e simpla, plina de distinctie. Materialul intrebuintat in constructie este piatra bruta de rau sau de cariera, putin cioplita, formand paturi orizontale inguste alternate cu siruri de caramida.
In decursul existentei sale de peste sase secole monumentul a suferit transformari si adaugiri. S-au pastrat ferestrele frontoanelor si cele in forma de metereze din absidele laterale ale altarului, cei doi contraforti ridicati in 1850 pentru consolidarea edificiului, precum si intrarea principala, cu o usa noua de fier si rama de piatra confectionta dintr-o veche lespede de mormant.
– [NUME_REDACTAT] Nicoara care sunt situate pe o colina, intr-un mic parc. Biserica, ridicata in prima jumatate a secolului al XIV-lea, poate chiar mai inainte, prezinta importanta deosebita pentru intelegerea artei de aconstrui la sfarsitul feudalismului timpuriu. Cercetarile intreprinse recent aici au scos la suprafata ceramica frumos smaltuita si frumos ornamentata, cu o multitudine de culori, oloane pentru acoperis si fragmente de cahle specifice secolului al XVI-lea. Aceasta ceramica indica existenta la Curtea de Arges a unor meseriasi apartinand unei scoli inaintate in arta olaritului.
Ca arhitectura, constructia se compune dintr-o singura nava de 6 x 14 m, in interior cuprinzand si pronaosul. Boltile, care nu mai exista decat la altar, constituie un frumos exemplu de stil bizantin. Zidurile, lucrate din materiale locale, prezinta o alternanta de siruri de piatra de rau cu trei randuri de caramizi aparente. Deasupra tindei se ridica un turn-clopotnita construit din caramida (astazi pe jumatate daramat), care a servit ca post de observatie. O litografie din anul 1840 a lui [NUME_REDACTAT] ne da imaginea completa a fatadei turnului. [NUME_REDACTAT] Nicoara reprezinta o faza de inceput a arhitecturii romanesti.
– [NUME_REDACTAT] de Arges care reprezinta unul dintre cele mai frumoase monumente istorice din tara noastra, de al carui nume este legata si legenda mesterului Manole.
Constuirea ei a fost nu numai un act de pietate, ci si unul din modurile prin care [NUME_REDACTAT] isi afirma inalta sa pozitie in epoca. Edificiul din calcar de Albesti, marmura si mozaicurile (aduse probabil de la Constantinopol), a fost ridicat de mesteri vestiti, supravegheati personal de catre domn. Constructia a fost inceputa prin anul 1512 si terminata in 1517. Pictura interioara a fost realizata in anul 1526 de catre [NUME_REDACTAT], prin grija ginerelui lui [NUME_REDACTAT], Radu de la Afumati, si a [NUME_REDACTAT].
Monumentul este ridicat pe un soclu inalt si larg, dupa modelul constructiilor similare armene si georgiene, model folosit la Constantinopol in acea vreme.
Corpul cladirii este impartit in doua registre inegale printr-un brau decorat in forma de torsada rasucita continuu. Registrul de jos, mai inalt, e impartit in panouri dreptunghiulare. Chenarul sculptat al fiecarui panou incadreaza ferestrele. La intretaierea arcurilor exista mici discuri pe care se afla cate un porumbel de piatra aurit, tinand in cioc un clopotel ce suna la adierea vantului. Cornisa este formata din trei randuri suprapuse de decoratii in maniera araba. Deasupra naosului se afla o turla masiva in forma de trefla, impodobita cu panouri semicirculare si cu chenare sculptate incadrand ferestrele lungi si stramte. Deasupra pronaosului se ridica trei turle. Acoperisul, de asemenea ornamentat, este din plumb lucrat cu ciocanul. Suprafata ocupata de constructie este de 756 mp, iar inaltimea pana la varful turlei mari de 31 m. In exterior biserica s-a pastrat, in general, asa cum a fost construita de [NUME_REDACTAT], suferind unele refaceri cu ocazia restaurarii executate de arhitectul francez Lecomte du Nouy .
Intrarea se face pe peretele vestic, unde 12 trepte din calcar de Albesti duc pana la usa masiva din bronz. In pronaos, 12 coloane delimiteaza careul pe care se sprijina turla. Trecerea in naos este marcata de un portal de marmura cenusie prins intre doua din coloanele primei incaperi. Interiorul impresioneaza prin monumentalitatea, frumusetea imbinarii arcadelor, inaltimea turlelor si ornamentatia tamplei. Deasupra altarului se inalta o turla, cea mai inalta, a carei sectiune este, ca si in exterior, octogonala.
– [NUME_REDACTAT] Domnesti – o incinta patrulatera neregulata marginita de ziduri din piatra;
-[NUME_REDACTAT] sau [NUME_REDACTAT] Curtea de Arges cu hramul “[NUME_REDACTAT] Domnului” – ctitorie a domnului [NUME_REDACTAT], construita intre anii 1512-1517 pe locul unui vechi lacas de cult care a adapostit prima mitropolie a Ungrovlahiei (intemeiata de [NUME_REDACTAT]), recunoscuta de eparhia din Constantinopol in 1359. In pronaosul bisericii se afla mormintele voievozilor [NUME_REDACTAT] si Radu de la Afumati, precum si ale membrilor familiei regale romane: regii Carol I si Ferdinand, cu sotiile Elisabeta si Maria. Din 1990 Biserica a redevenit scaun episcopal al [NUME_REDACTAT];
-[NUME_REDACTAT] – cladire construita in anii 1886-1890;
-[NUME_REDACTAT]-Batusari – ctitorie a lui [NUME_REDACTAT] (1583-1585);
-[NUME_REDACTAT] de Arges (1430);
-[NUME_REDACTAT] Municipal (1897);
-Cladirea fostei primarii (1900-1902);
-[NUME_REDACTAT] – construita in 1930 dupa planurile arhitectului R. Borderache, azi sediul [NUME_REDACTAT];
-[NUME_REDACTAT] Feroviare (1880);
-Fantana lui Manole – construita pe locul in care spune legenda ca [NUME_REDACTAT] , de teama ca mesterul Manole sa nu mai construiasca o alta biserica la fel de frumoasa , a scos schelele de la constructie lasandu-l pe acesta pe acoperis si ca in locul unde mesterul a cazut, incercand sa zboare cu aripi de sindrila, a tasnit un izvor cu apa limpede, lacrimi ale pamantului pentru trista soarta a luat nastere aceasta fantana.Este situata in parcul cu acelasi nume.
-[NUME_REDACTAT]
[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] si-a facut studiile la Paris si cu vocea lui ampla cu un timbru cald a devenit oaspetele indragit al marilor scene europene.Casa de pe strada Castanilor este casa parinteasca. Construita in secolul XVIII, casa a apartinut de fapt bunicilor cintaretului. Astazi adaposteste biblioteca oraseneasca.
– [NUME_REDACTAT] asezata in varful muntelui Cetatuia, la care se ajunge urcand cele 1480 de trepte din beton care serpuiesc printr-o padure deasa de fag. Aici, la o altitudine de 850 m, protejata de pante abrupte, s-a inaltat cetatea, "cuib de vulturi al vitejilor de demult", care facea parte, cu veacuri in urma, dintr-un lant de fortificatii ce aparau hotarul nordic al [NUME_REDACTAT]. Initial, in secolul al XIII-lea, exista doar un turn din piatra bruta, similar celor din Transilvania. Dar in secolul al XIV-lea, probabil o data cu constituirea statului feudal [NUME_REDACTAT], forificatia a imbracat tot varful de stanca cu ziduri groase din piatra, captusita in partile superioare cu caramida, inchizand un spatiu aproape triunghiular, cu cate un turn cilindric la cele trei colturi, iar pe latura sudica cu un bastion semicilindric. Constructia, perfect adaptata terenului, nu putea cuprinde o garnizoana mai mare de 30-40 de oameni, suficient insa pentru a apara pozitia si a stingheri miscarile armatelor dusmane.
Traditia consemnata in cronici arata ca [NUME_REDACTAT] s-a ingrijit de intarirea acestei cetati. Pentru a pedepsi pe targovisteni, voievodul a adunat locuitorii orasului, asa cum ne relateaza [NUME_REDACTAT], "juni si fete mari asa cum au fost impodobiti in ziua Pastelui, pe toti i-au adus la Poienari si au tot lucrat la cetate pana li s-au spart hainele de pe ei" (mentiunea se refera nu la zidirea cetatii, ci la refacerea sau completarea ei).
Din putinele stiri ce s-au pastrat in documente reiese ca inca din secolul al XIII-lea pana cel putin la jumatatea secolului secolului al XVI-lea, cetatea a functionat. In 1522 Radu de la Afumati cedeaza cetatea Poienari lui [NUME_REDACTAT] in schimbul cetatilor Vintul si Vurparul din Transilvania. La 8 aprilie 1546 [NUME_REDACTAT], prin documentul care intareste stapanirea harisanilor peste satul Haresul, pomeneste si de cetatea Poienari. Apoi stirile inceteaza pana la 1586, cand satul Capataneni este daruit manastirii Iezer, semn ca probabil cetatea a fost parasita sau distrusa si nu mai era cazul sa fie deservita de locuitorii acesui sat. Ultima restaurare a cetatii a fost facuta intre anii 1969 – 1972, cand s-au consolidat si inaltat zidurile, s-au construit treptele de acces si pasarelele din partea de vest, care permit vizualizarea in cele mai bune conditii a intregii fortarete. Cu acest prilej, in apropierea cetatii s-a ridicat o casuta de piatra si caramida in stil argesean.
– [NUME_REDACTAT] care uneste culmile muntilor Fruntii si Ghitu, fiind primul din tara noastra de acest gen, al saselea in Europa si al noulea in lume ca inaltime, si formand in amonte un lac cu o suprafata de aproape 900 ha si un volum de 465 milioane m³ de apa.
Pentru a se ajunge la acest debit s-au inaltat 10 baraje care au captat apa raurilor Doamnei, Cernat, Valsan si Topolog, pentru a o trimite in lacul de acumulare. De pe creasta barajului se poate admira eleganta alcatuire a peretelui din aval si a zagazului implantat intre zidurile de piatra ale cheilor.
-[NUME_REDACTAT] sau [NUME_REDACTAT], se afla pe versantul sudic al muntilor Fagaras la altitudinea de 1690 m pe teritoriul judetului Arges. De aici si pana la [NUME_REDACTAT] sunt 5 km. Apa cascadei provine din [NUME_REDACTAT] aflata la 2241 m. Are o cadere de peste 40 m. Din cauza debitului mare apa cascadei nu ingheata numai in iernile geroase. Pe podul din fata cascadei se aduna multi oameni ca sa admire cascada.
-Valea lui [NUME_REDACTAT] incepe in acea curba de 180 grade de pe transfagarasan unde drumul incepe sa urce accentuat spre inaltimile Fagarasului. In prima jumatate de ora linistita, poteca nemarcata ne conduce intro vale calma,
dar la prima cascada de cca. 2m apar si primele cabluri. De acolo cand pe o parte cand pe alta a paraului, avansarea se face cu ajutorul unor scari metalice destul
de nesigure.
Exista vreo 810 scari metalice plus mai multe balustrade de cablu. Aceste scari uneori fac legatura intre versantii paraului involburat.
Cascadele, care ating chiar si 35 m au sapat adevarate bazine, numite marmite. Pentru traversarea cheilor nu este nevoie de echipament special, doar de haine comode, pantofi adecvati si multa atentie
Este recomandat doar turistilor cu un simt bun al echilibrului, fiindca sunt cateva locuri in care un pas gresit te trimite direct 1020 metri mai jos in albia raului. Spre finalul traseului se merge direct prin apa raului care ajunge pana mai sus de genunchi. Un stavilar anunta sfarsitul cheilor.
Iarna cascadele inghetate de aici devin adevarate piste de catarare pentru iubitorii acestui sport. Dupa iesirea din chei, poteca si poate o busola (pentru orientare) ne conduc intr-o frumoasa poiana, si pe urma la barajul Vidraru.
Evolutia turismului in Curtea de Arges a inregistrat o linie ascendenta in perioada 2000-2002. Capacitatea de cazare turistica a asigurat in anul 2002 un numar de 84.701 locuri de cazare, repartizate ca pondere astfel: 90,92% hotelul Posada (77.015 locuri) si 9,08% camping-ul [NUME_REDACTAT] (sezonier: 7.686 locuri).
Evolutia turismului intre anii 2003-2005 :
[NUME_REDACTAT] de Arges si in satele din apropiere au existat mestesugari specializati in diferite meserii ,acestea meserii s-au pastrat de alungul anilor,una din traditiile care inca se mai pastreaza este olaritul,unul din mestesug artistic traditional.
In secolul al XIV-lea, la Curtea de Arges se lucra ceramica monumentala pentru impodobirea fatadele bisericilor manastiresti, iar din secolul al XV-lea ceramica a fost intrebuintata si la decorarea interioarelor.
In secolele al XVI-lea si al XVII-lea, olaritul a inregistrat o mare dezvoltare, centrul de productie fiind vestitul cartier Olari.Mesterii olari au creat prima breasla, s-au grupat in [NUME_REDACTAT] (398 de locuitori din cei 1430 cati avea orasul in anul 1838) si au construit propria biserica numita Olari.
La inceputul secolului al XX-lea, Scoala de Meserii din Curtea de Arges avea si o sectie de ceramica. Prima unitate de profil a luat fiinta prin asocierea libera a micilor meseriasi in cadrul cooperativei mestesugaresti, iar in anul 1971 functiona o fabrica de portelan menaj.
Centrul ceramic de la Curtea de Arges este reprezentat acum de un singur mester olar in viata, [NUME_REDACTAT], care produce si comercializeaza vase traditionale si de doua societati comerciale de renume, SC ARPO SA si ARGCOMS SOCOM.
[NUME_REDACTAT] culturale se desfasoara in cadrul unui camin cultural, a unei case de cultura, a unei biblioteci si a muzeului municipal, muzeu de istorie si etnografie.
Evenimente culturale
Desi are un numar redus de locuitori (32.451) si o suprafata de 70,6 km², pe teritoriul municipiului Curtea de Arges se desfasoara o serie de evenimente culturale. Astfel, in perioada ianuarie-decembrie 2002 au avut loc numeroase manifestari culturale cu caracter local, judetean si national organizate de [NUME_REDACTAT]:
Expozitia “Lumea molustelor” organizata in colaborare cu [NUME_REDACTAT] din Expozitia de arta plastica [NUME_REDACTAT] organizata de [NUME_REDACTAT] si [NUME_REDACTAT] Plastici-Pitesti in sala de arta a [NUME_REDACTAT] (18 ianuarie);
Colocviul “143 de ani de la unirea [NUME_REDACTAT]” (24 ianuarie). Cu aceasta ocazie a avut loc si o expozitie intitulata “Curtea de Arges in fotografii document” desfasurata in sala de arta a [NUME_REDACTAT];
Expozitia de aparatura tehnica de epoca organizata in colaborare cu [NUME_REDACTAT] Arges in incinta [NUME_REDACTAT] (21 februarie-15 martie);
Sarbatoarea martisorului – editia a-III-a (1-15 martie). Cu aceasta ocazie a avut loc expozitia “File de anotimp” realizata de [NUME_REDACTAT], desfasurata in [NUME_REDACTAT];
Craiova (8-31 martie);
Expozitie de fotografii artistice organizata de profesorul [NUME_REDACTAT] in [NUME_REDACTAT] (22 martie-5 aprilie);
Expozitia de pasari de prada intitulata “Ziua pasarilor” organizata in colaborare cu [NUME_REDACTAT] Arges in incinta [NUME_REDACTAT] (1-19 aprilie);
Expozitia de ceramica artistica “Amprente in lut” realizata de [NUME_REDACTAT], organizata in [NUME_REDACTAT] in colaborare cu Scoala de Arta – [NUME_REDACTAT](10-26 aprilie);
Expozitia intitulata “Misterioasa lume a insectelor” organizata in colaborare cu [NUME_REDACTAT] din Craiova in incinta [NUME_REDACTAT] (19 aprilie-30 mai);
“Curtea de Arges si regalitatea” – editia a-II-a, manifestare organizata in colaborare cu [NUME_REDACTAT] Arges in incinta [NUME_REDACTAT] (26 aprilie-30 august);
Expozitie de obiecte artizanale realizata in colaborare cu fundatia HANDROM in [NUME_REDACTAT] (14-31 mai);
Expozitia nationala de icoane intitulata “Rugamu-ne tie” – editia a-IV-a (17-18 mai);
Festivalul concurs al filmului cu tematica religioasa “Lumina din lumina” editia a-IX-a, organizata in incinta [NUME_REDACTAT] in colaborare cu [NUME_REDACTAT] Arges, [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] si [NUME_REDACTAT] de Arges(17-18 mai);
Expozitia de afis ecologic intitulata “Ziua mondiala a mediului inconjurator” organizata in colaborare cu ATE [NUME_REDACTAT] Unesco in [NUME_REDACTAT] (5-15 iunie);
Expozitie de arta plastica – debut artistic [NUME_REDACTAT], organizata in incinta [NUME_REDACTAT] in colaborare cu Liceul de [NUME_REDACTAT] Lipati-Pitesti (7-21 iunie);
Lansare de carte: “[NUME_REDACTAT] Manole in trei versiuni autentice – monumente ale folclorului romanesc”, organizata in incinta [NUME_REDACTAT] (14 iunie);
Expozitie itineranta de paleoichnologie intitulata “Pasii timpului de piatra” organizata in colaborare cu [NUME_REDACTAT] din Craiova in incinta [NUME_REDACTAT] (26 iunie-12 iulie);
Expozitia de ceramica intitulata “Ceramica contemporana – punte de legatura intre vechi si nou” realizata in colaborare cu S.C. ARGCOMS SOCOM (28 iunie-14 iulie);
Expozitie de icoane realizata de [NUME_REDACTAT] Popa in incinta [NUME_REDACTAT] (12-19 iulie);
Expozitia de ceramica a taberei de creatie de la ARGCOMS SOCOM, desfasurata in [NUME_REDACTAT] (2-23 august);
Festivalul international de folclor pentru copii “Brauletul”- editia I, desfasurat in incinta [NUME_REDACTAT], realizat in colaborare cu [NUME_REDACTAT] si Cercetarii, [NUME_REDACTAT] Arges, [NUME_REDACTAT] de Arges, Casa de Cultura si Asociatia folclorica Brauletul (11-14 august);
Expozitia retrospectiva a pictorului [NUME_REDACTAT] Millan intitulata “Restituiri”, desfasurata in [NUME_REDACTAT] (12 septembrie-11 octombrie);
Sesiunea anuala de comunicari stiintifice “File de cronica argeseana”- editia a-XXIV-a (4-5 octombrie);
Expozitia de arta plastica a pictorului [NUME_REDACTAT] (5-12 octombrie);
Expozitia de arta plastica a artistului [NUME_REDACTAT] Garjoaba, care a avut loc in incinta [NUME_REDACTAT] (31 octombrie-15 noiembrie);
Expozitie de fotografii artistice “Franturi de Fagaras”, realizata de [NUME_REDACTAT] (27 noiembrie-15 decembrie);
Lansare de carte “Ingerii”, a autoarei [NUME_REDACTAT] (29 noiembrie);
Lansare de carte [NUME_REDACTAT] si Andu dintr-a-VI-a”, a profesoarei [NUME_REDACTAT], desfasurata in incinta [NUME_REDACTAT] (13 decembrie);
Expozitie de icoane “Sarbatorile de iarna in traditie crestina”- editia a-II-a (19-31 decembrie 2002).
Desi desfasurarea acestor evenimente culturale este adusa la cunostinta cetatenilor prin intermediul mass-media, totusi participarea cetateneasca este uneori aproape inexistenta.
[NUME_REDACTAT] de Arges traditia a consemnat primele legende legate de vitejia voievozilor acestor locuri, de sacrificiul si iscusinta oamenilor de a ridica monumente care sa dainuie peste veacuri.
2.6.Calitatea mediului (poluare,colectare si depozitarea deseurilor,terenuri degradate,situri industriale abandonate, poluate)
Principalele surse de deseuri sunt cele menajere.
Deseurile industriale sunt nereprezentative din punct de vedere cantitativ, ele se depoziteaza la groapa de gunoi municipala si nu sunt in urmarirea organelor locale.
S.C. Electroarges S.A. este singura unitate economica care produce si depoziteaza deseuri in bazine de depozitare (slamuri de la acoperiri galvanice).
Halda de colectare a deseurilor menajere si industriale este amplasata in partea de vest a orasului, in cartierul Momaia, pe DN 73C care leaga Curtea de Arges de [NUME_REDACTAT]. Este o halda neamenajata din punct de vedere ecologic, care a atins cota de umplere si care este exploatata de catre S.C. Transarg CAG. '98 S.A., ce are rolul de a colecta si transporta gunoiul menajer.
Pentru desfasurarea activitatii de transport gunoi societatea detine un numar de 6 autogunoiere, achizitionate inainte de 1990, dar avand un grad avansat de uzura fizica si morala.
Serviciul de salubrizare este concesionat de operatorul privat SC TRANSARG CAG '98, care a incheiat 2.357 contracte pentru 18.192 persoane fizice si 616 contracte pentru persoane juridice, din care:
asociatii de proprietari / locatari – 45 contracte (14.000 persoane fizice);
gospodarii individuale – 2.312 contracte (4.192 persoane fizice);
agenti economici – 531 contracte;
institutii publice – 48 contracte;
institutii bugetare — 37 contracte.
Municipiul nu are sisteme de colectare selectiva a deseurilor; colectarea selectiva se realizeaza individual de catre cetatenii care aduc deseuri la centrele de colectare tip REMAT sau prin contract intre agentii economici autorizati sa desfasoare activitati de colectare si operatorii economici generatori de deseuri.
Compozitia medie a deseurilor menajere in municipiul Curtea de Arges este urmatoarea:
In municipiu exista doua puncte de colectare pentru deseurile de echipamente electrice si electronice.
CAPITOLUL III
III.Audit administrativ
Audit administrativ– structura organizatorica a administratiilor publice locale din PC si managementul public (servicii asigurate, probleme, parteneriate, programe si proiecte in derulare etc.)
[NUME_REDACTAT], ca autoritate deliberativa a autoritatii administratiei publice prin care se realizeaza autonomia locala in municipiul Curtea de Arges, s-a constituit in urma alegerilor locale de la 1 iunie 2008, mandatele celor 19 consilieri locali fiind validate prin [NUME_REDACTAT] Local nr. 65/19.06.2008.
Primarul, ca autoritate executiva a autoritatii administratiei publice, a fost ales prin vot direct de catre populatie in persoana
[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] nr. 70/19.06.2008 s-au aprobat urmatoarele comisii de specialitate:
Comisia economico-financiara;
Comisia de urbanism, amenajarea teritoriului si protectia mediului;
Comisia de comert si servicii publice;
Comisia de invatamant, sanatate si familie, munca si protectie sociala, protectia copilului,
Comisia de cultura si arte ;
Comisia juridica si de disciplina.
[NUME_REDACTAT] al municipiului Curtea de Arges functioneaza in baza Regulamentului de Organizare si Functionare a [NUME_REDACTAT] Curtea de Arges, aprobat prin [NUME_REDACTAT] Local nr.26 din 4 martie 2008, pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a aparatului de specialitate al primarului municipiului Curtea de Arges.
In conformitate cu prevederile art. 36, alin. 2 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001,republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, [NUME_REDACTAT] exercita urmatoarele categorii de atributii:
atributii privind organizarea si functionarea aparatului de specialitate al primarului, ale institutiilor si serviciilor publice de interes local si ale societatilor comerciale si regiilor autonome de interes local;
atributii privind dezvoltarea economico-sociala si de mediu a comunei, orasului sau municipiului;
atributii privind administrarea domeniului public si privat al comunei, orasului sau municipiului;
atributii privind gestionarea serviciilor furnizate catre cetateni;
atributii privind cooperarea interinstitutionala pe plan intern si extern.
Servicii in subordinea consiliului local
[NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] ;
[NUME_REDACTAT] Piete, Targuri si Oboare ;
[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] de Evidenta a Persoanelor;
[NUME_REDACTAT] pentru Situatii de Urgenta;
Serviciul de [NUME_REDACTAT].
[NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] (SPGC) Curtea de Arges a fost infiintat in anul 1998 prin [NUME_REDACTAT] Local nr. 28/1998 si este organizat conform Regulamentului de Organizare si Functionare aprobat prin aceeasi hotarare.
Activitatile SPGC Curtea de Arges:
intretinerea parcurilor si spatiilor verzi;
intretinere si reparatii strazi;
producere de prefabricate necesare intretinerii si repararii strazilor;
producere de material saditor necesar intretinerii si amenajarii spatiilor verzi;
administrarea spatiului locativ apartinand domeniului public sau privat al localitatii, exceptandu-se actele de dispozitie si inchiriere a imobilelor.
[NUME_REDACTAT] Piete, Targuri si Oboare (SPPTO) Curtea de Arges a fost infiintat in anul 1998 prin [NUME_REDACTAT] Local nr. 29/1998 si este organizat conform Regulamentului de Organizare si Functionare aprobat prin aceeasi hotarare.
Obiectul de activitate al SPPTO Curtea de Arges este asigurarea unei administrari operative a pietelor, targurilor si oboarelor.
[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] de Evidenta a Persoanelor (SPCLEP) Curtea de Arges a fost infiintat in anul 2005 prin [NUME_REDACTAT] Local nr. 16/2005 si este organizat conform Regulamentului de Organizare si Functionare aprobat prin aceeasi hotarare.
[NUME_REDACTAT] este acela de a exercita competentele ce ii sunt date prin lege pentru punerea in aplicare a prevederilor actelor normative care reglementeaza activitatea de evidenta a persoanelor precum si de eliberarea documentelor in regim de ghiseu unic.
[NUME_REDACTAT] pentru Situatii de Urgenta (SVSU) Curtea de Arges a fost infiintat in anul 2005 prin [NUME_REDACTAT] Local nr. 131/2005 si este organizat conform Regulamentului de Organizare si Functionare aprobat prin [NUME_REDACTAT] Local nr. 12/29.01.2008.
Constituirea, dimensionarea si dotarea structurilor SVSU s-a facut pe baza urmatoarelor criterii, pentru sectorul de competenta:
numarul de gospodarii/locuinte individuale din sectorul de competenta: aproximativ 12.200, din care aproximativ 4.900 apartamente si aproximativ 7.300 gospodarii cu curte;
tipuri de riscuri identificate in profil teritorial al municipiului: cutremur, alunecare / prabusire de teren, inundatie, incendiu de padure, accident chimic, incendiu in masa, accident grav de transport, esecul utilitatilor publice, epidemie;
Serviciul are urmatoarele atributii principale :
desfasurarea activitatii de prevenire, informare si instruire privind cunoasterea si respectarea regulilor si masurilor de aparare impotriva incendiilor si a situatiilor de urgenta;
executa actiuni de interventie pentru stingerea incendiilor, salvare si deblocare, evacuare sau alte masuri de protectie a persoanelor si a bunurilor;
desfasoara alte actiuni de limitare si inlaturare a urmarilor situatiilor de urgenta, la toate tipurile de riscuri, in colaborare cu alte servicii de urgenta sau cu servicii profesioniste;
pune in aplicare masurile dispuse de presedintele [NUME_REDACTAT] pentru Situatii de Urgenta pentru asigurarea conditiilor minime de supravetuire a populatiei;
colaboreaza cu toate structurile locale, zonale sau nationale din domeniul situatiilor de urgenta pentru asigurarea unui nivel de operativitate crescut si desfasurarea unor interventii operative si eficiente.
SVSU are un efectiv de 64 de persoane, dintre care 1 persoana angajata si 63 de voluntari, un voluntar putand face parte din una sau mai multe echipe specializate.
Serviciul de [NUME_REDACTAT] (SAC) Curtea de Arges a fost infiintat in anul 2007 prin [NUME_REDACTAT] Local nr. 34/2007 si este organizat conform Regulamentului de Organizare si Functionare aprobat prin aceeasi hotarare. Obiectivele principale ale serviciului sunt urmatoarele:
a)protejarea persoanelor cu dizabilitati,
b)protejarea persoanelor varstnice,
c)protejarea copiilor aflati in dificultate.
Aparatul de specialitate
Aparatul de specialitate al Primarului municipiului Curtea de Arges cuprinde 84 de posturi, din care 69 de functii publice si 15 functii contractuale. Dintre aceste, 68 de posturi sunt ocupate si 16 vacante.
Alaturi de primar si viceprimar, conducerea Primariei este completata de [NUME_REDACTAT], secretar al municipiului din anul 1993.
Aparatul de specialitate are urmatoarea structura:
[NUME_REDACTAT] Sociala si [NUME_REDACTAT];
[NUME_REDACTAT] Agricol;
[NUME_REDACTAT] cu Publicul / Registratura /Arhiva;
[NUME_REDACTAT];
[NUME_REDACTAT] si de Administrare a [NUME_REDACTAT] si Privat;
[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT];
[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT];
[NUME_REDACTAT] Umane / [NUME_REDACTAT]
[NUME_REDACTAT]:
[NUME_REDACTAT] si [NUME_REDACTAT];
[NUME_REDACTAT] Mediului;
[NUME_REDACTAT]:
[NUME_REDACTAT] Contabilitate;
Compartimentul de Informatica si Management de Proiect;
[NUME_REDACTAT] si [NUME_REDACTAT]
[NUME_REDACTAT].
[NUME_REDACTAT] se remarca prin numarul foarte mare al persoanelor care au studii superioare (80%) si prin media de varsta scazuta – 35 de ani.
Desi la nivelul Primariei municipiului Curtea de Arges exista un Regulament privind perfectionarea salariatilor, gradul de participare la programele si cursuri de instruire si perfectionare profesionala este extrem de redus, dupa cum rezulta din tabelul urmator:
Un punct slab al resurselor umane din Primarie il constituie neocuparea functiei de [NUME_REDACTAT], in conditiile in care asupra orasului exista o presiune asupra dezvoltarii urbane integrate si unitare.
De asemenea, Compartimentul de Informatica si Management de Proiect are ocupate doar doua posturi din patru, in conditiile in care intrarea in [NUME_REDACTAT] reprezinta o mare oportunitate pentru comunitatile locale, in special pentru cele cu venituri mici, in ceea ce priveste accesarea finantarilor nerambursabile pentru realizarea unor obiective de investitii pe care bugetul local nu le poate asigura.
Dinamica investitiilor in zona de actiune urbana
Veniturile bugetului local in ultimii trei ani:
Proiecte realizate / proiecte propuse:
Lista proiectelor realizate in ultimii 3 ani de catre Primaria municipiului Curtea de Arges cuprinde in principal reabilitari si extinderi ale retelelor de apa si canalizare (24 proiecte), 9 reabilitari ale cladirilor institutiilor de invatamant, 3 modernizari pentru sedii apartinand Primariei, amenajarea a 2 terenuri de sport,1 modernizare a infrastructurii de turism si 1 modernizare de strazi.34 dintre aceste proiecte au fost finantate exclusive de la bugetul local, 5 de la bugetul de stat si bugetul local, 1 proiect cu finantare Phare si cofinantare locala, 1 proiect finantat in totalitate de busetul de stat.
In ciuda numarului mare (34) de reabilitari si extinderi ale retelelor de apa si canalizare, locuitorii apreciaza ca acesta este un domeniu de maxima importanta care necesita imbunatatiri, clasandu-l pe locul patru din cinci. Locul cinci este ocupat de modernizarea strazilor, pentru care Primaria a finantat in ultimii trei ani un singur proiect
Relatia cu cetatenii
Primaria interactioneaza cu cetatenii prin Compartimentul de Relatii cu Publicul.
De asemenea, primarul, viceprimarul si secretarul au programe de audiente pentru a veni in contact direct cu cetatenii si cu problemele orasului.
Cetatenii sunt consultati asupra problemelor majore ale municipiului prin intermediul dezbaterilor publice, desi locuitorii apreciaza ca nu sunt indeajuns consultati cu privire la viitorul orasului, nefiind organizate suficiente dezbateri publice pe aceasta tema.
Accesand site-ul Primariei, se pot consulta hotararile adoptate de catre [NUME_REDACTAT], proiectele de hotarari care urmeaza sa fie supuse dezbaterii, programul de lucru si diferite informatii utile cetatenilor, referitoare la Primarie, [NUME_REDACTAT] sau municipiu.
De asemenea, se pot transmite electronic cereri / sesizari / sugestii / petitii accesand de pe site sectiunea "[NUME_REDACTAT]".
In ceea ce priveste responsabilitatea rezolvarii problemelor cu care se confrunta, locuitorii orasului considera in proportie de 83,6% ca Primaria este cea care are puterea de decizie in acest sens. Aceasta responsabilitate este intarita si de faptul ca reprezentantul acestei institutii se afla pe locul II in ierarhia increderii cetatenilor in diversi reprezentanti ai institutiilor publice locale si de asteptarea a aproximativ 42% din locuitori ca transparenta activitatilor Primariei sa creasca in urmatorii 7 ani.
Satisfactia locuitorilor orasului este la un nivel mediu spre ridicat. Aproximativ jumatate din locuitori (50,3%) s-au declarat multumiti de orasul in care traiesc, chiar mandri (16%), iar aproximativ un sfert (24%) s-au declarat nemultumiti si 10% indiferenti.
Relatii institutionale
[NUME_REDACTAT] de Arges este infratit cu urmatoarele orase:
Cu orasul Nevers (Franta): in fiecare an, o delegatie a [NUME_REDACTAT] participa la Targul-Expozitie organizat in prima jumatate a lunii martie la Nevers. Parcul de langa [NUME_REDACTAT], amenajatin stil frantuzesc inca de pe vremea regelui Carol I, a primit numele de [NUME_REDACTAT]. Cu ocazia infratirii s-a constituit si o Asociatie de prietenie Curtea de Arges – Nevers.
orasul [NUME_REDACTAT]-Milanese (Italia);
orasul Majdanpek (Serbia);
infratire cu orasul Libertador (Venezuela)
[NUME_REDACTAT] de Arges este membru al [NUME_REDACTAT] din Romania (fosta Federatie a Municipiilor din Romania) care face parte din [NUME_REDACTAT] Locale din Romania.
[NUME_REDACTAT] de Arges s-a asociat cu [NUME_REDACTAT] Arges sau diverse consilii locale in vederea realizarii in comun a unor proiecte de dezvoltare locala :
Asociere cu [NUME_REDACTAT] Arges, municipiile Pitesti si Campulung, orasele Mioveni, Costesti si Topoloveni si comunele Domnesti, Rucar si Albota (Proiect ISPA Managementul integrat al deseurilor solide in judetul Arges);
Asociere cu comunele Nucsoara, Corbi, Domnesti, Pietrosani si Cosesti ([NUME_REDACTAT] Localnr. 132/2006);
Asociere cu [NUME_REDACTAT] Arges si cu [NUME_REDACTAT] al [NUME_REDACTAT] in vederea accesarii unor fonduri pentru punerea in valoare a [NUME_REDACTAT] ([NUME_REDACTAT] Local nr.51/2007).
CAPITOLUL IV
IV.Analiza SWOT si Diagnostic
4.1.SWOT (pe domenii de analiza)
Analiza SWOT reprezinta elementul cheie al unei strategii de dezvoltare locala, fiind etapa care, impreuna cu analiza diagnostic, face legatura intre starea de fapt, rezultata din analiza situatiei existente, si proiectia comunitatii pe termen scurt sau mediu, exprimata in directii de dezvoltare si plan de actiune.
Analiza SWOT este elaborata grupand elementele identificate in cadrul analizei situatiei local in puncte tari (strenghts – S), puncte slabe (weaknesses – W), oportunitati (opportunities – 0) si amenintari (threats -T).
Aceasta trecere in revista a situatiei existente la nivel local in municipiul Curtea de Arges are ca rezultat o imagine completa si coerenta asupra comunitatii. Vor fi folosite, de asemenea, rezultatele obtinute in urma efectuarii unui Studiu de cercetare privind perspectivele de dezvoltare ale municipiului Curtea de Arges, prin care au fost dobandite informatii privind perceptia problematicii dezvoltarii locale pe termen scurt si mediu la nivelul comunitatii locale. Chestionarele aplicate au urmarit identificarea perceptiei reprezentantilor colectivitatilor locale cu privire la problemele majore si oportunitatile de dezvoltare.
Analiza SWOT este, asadar, o analiza a situatiei actuale care are rolul de a identifica elementele de potential intern si extern, cum sunt resursele, competentele, tendintele unor procese conexe. Analiza SWOT implica identificarea elementelor interne si externe, sortarea lor pe cele patru puncte, ordonarea si retinerea celor care pot avea un impact decisiv asupra relizarii actiunilor.
In evaluarea si selectia optiunilor strategice se va avea in vedere gradul in care acestea se bazeaza pe punctele tari ale organizatiei, modul in care ele pot sa asigure depasirea punctelor slabe, utilizarea la maxim a oportunitatilor care pot aparea si minimalizarea amenintarilor care pot pune in pericol realizarea obiectivelor strategice.
4.2.[NUME_REDACTAT] diagnostic reprezinta o investigare a principalelor aspecte ale asezarii si cadrului natural, infrastructurii, economiei, mediului si administratiei publice, efectuata in scopul evidentierii punctelor tari si punctelor slabe ale comunitatii, a oportunitatilor si amenintarilor mediului extern care favorizeaza sau ameninta dezvoltarea acesteia, precum si cauzele care le-au generat.
Asezare si cadru natural
[NUME_REDACTAT] de Arges beneficiaza de o pozitie privilegiata prin situarea in partea de nord a judetului Arges, la o departare de doar 28 de km de munti. Aceasta distanta mica, coroborata cu situarea intr-o zona depresionara, asigura municipiului o clima deosebit de favorabila, caracteristica versantilor adapostiti. Temperaturile sunt moderate tot anul: iernile sunt mai putin friguroase (temperatura medie a lunii ianuarie este -3° C), verile nu sunt toride (temperatura medie a lunii iulie +19° C). Precipitatii relativ abundente favorizeaza agricultura si cresterea animalelor.
Situarea in apropierea a trei municipii: Pitesti – 38 km, [NUME_REDACTAT] – 36 km si Campulung – 45 km este in acelasi tip un avantaj si un dezavantaj. Avantajul se constituie in legaturile comerciale care contribuie la dezvoltarea economico-sociala a orasului prin realizarea schimburilor de produse agricole sau industriale. Dezavantajul consta in migrarea fortei de munca spre cele trei municipii dezvoltate industrial.
Curtea de Arges este situata intr-o zona fara resurse minerale importante, activitatile economice fiind legate de paduri si livezi, exploatarea si prelucrarea lemnului, pomicultura sunt ocupatii cu traditie in regiune, valorificate azi industrial. Aceasta lipsa a resurselor subterane se poate transforma intr-un avantaj prin pastrarea unui mediu nepoluat industrial, stiind fiind ca industriile extractive sunt printre cele mai poluante activitati umane.
[NUME_REDACTAT] reprezinta una dintre cele mai mari probleme ale municipiului Curtea de Arges, indiferent ca este vorba de strazile din municipiu, de reteaua de alimentare cu apa, de canalizare sau de infrastructura sociala.
Toata infrastructura din municipiu are ca punct comun nevoia de reabilitare. in ceea ce priveste strazile din municipiu, aceasta nevoie de reabilitare se justifica prin starea actuala a strazilor, drumurile asfaltate si betonate reprezentand doar 35%, restul avand imbracaminte de pamant, balast sau pavaj, si prin numarul redus de interventii in acest sector.
Sistemul existent de alimentare cu apa si canalizare se caracterizeaza prin uzura morala si fizica, interventiile destul de numeroase nereusind sa-l aduca la o stare satisfacatoare.
Numarul mare de scoli si gradinite pe care-l administreaza in prezent Primaria reprezinta un efort considerabil pentru bugetul local, mai ales in conditiile in care sistemul centralizat de termoficare al orasului a fost desfiintat. Mai mult decat atat, majoritatea cladirilor sunt de tip vechi si necesita reabilitari foarte costisitoare pentru a ajunge la standardele cerute pentru astfel de institutii.
[NUME_REDACTAT] nu beneficiaza de o planificare unitara, integrata. Astfel, programele de vizitare ale obiectivelor turistice, culturale si istorice nu sunt corelate cu programele de transport in comun intre localitati si nici nu prezinta atractivitate atata vreme cat infrastructura de baza (rutiera, edilitara) nu este modernizata.
Siguranta cetatenilor
Rata infractionalitatii inregistreaza cote alarmante la nivelul zonei de actiune urbane, depasind cu mult nivelul judetean (este de 2,13 ori mare), situatia putand fi imbunatatita prin introducerea unor sisteme de monitorizare in special in zonele publice intens circulate, precum si actionand in directia preventiei acestor fenomene negative prin imbunatatirea portofoliului si a calitatii serviciilor sociale oferite la nivelul zonei de actiune urbane.
Infrastructura sociala
Un aspect esential rezultat din analiza chestionarelor aplicate in [NUME_REDACTAT] de Arges este ca, in opinia cetatenilor, asistenta sociala si serviciile de sanatate reprezinta principalul aspect care necesita imbunatatiri in Curtea de Arges. Aceasta problema este semnalata in special de segmentul tanar si matur al populatiei (20-34 de ani respectiv 35-49 de ani), majoritar de altfel in structura totala a populatiei orasului, reprezentand 68% din aceasta. Principala categorie de cetateni care necesita servicii de asistenta sociala, in opinia locuitorilor sunt batranii si apoi persoanele cu dizabilitati.De aceea se impun actiuni ale autoritatii publice locale in [NUME_REDACTAT] de Arges pentru imbunatatirea situatiei grupurilor defavozrizate in localitate.
Nevoia pregnanta a imbunatatirii serviciilor de sanatate este evidentiata si de faptul ca locuitorii orasului considera ca in zona de agrement este potrivita in primul rand existenta unui centru de tratament si intretinere. De altfel, reprezentantul sistemului de sanatate, medicul este considerat de locuitori ca fiind persoana in care au cea mai mare incredere.
Asistenta sociala a inregistrat urmatoarele tipuri de beneficiari ai serviciilor sociale:
74 familii si persoane marginalizate (Legea 112/2002 privind combaterea marginalizarii);
74 beneficiari de ajutor social (Legea 416/2001 privind venitul minim garantat);
125 asistenti personali (Legea 448/2006);
26 copii aflati in plasament (Legea 272/2004)
2 copii aflati la asistenti maternali (Legea 272/2004);
Sub coordonarea Serviciului de [NUME_REDACTAT] a fost infiintat in anul 2007 un Serviciu de [NUME_REDACTAT] care include doua centre de zi care furnizeaza servicii focalizate pe copii in dificultate si persoane varstnice cu dizabilitati: [NUME_REDACTAT] (17 copii asistati) si [NUME_REDACTAT] Justinian (10 copii pentru remediere si 20 de asistati la domiciliu).
Cu toate acestea cererea este mult mai mare la nivelul municipiului Curtea de Arges.
Crearea infrastructurii necesare furnizarii serviciilor de asistenta sociala anumitor categorii de persoane, printre care si pensionarii a fost identificata ca o prioritate legislativa prin strategiile elaborate in acest scop.
Mai mult decat atat, implicarea autoritatilor administratiei publice locale in furnizarea serviciilor de asistenta sociala cu caracter primar a fost stabilita printr-o serie de acte normative adoptate in acest scop.
Astfel, potrivit prevederilor art. 21 din Legea-Cadru nr. 195/2006 a descentralizarii, autoritatile administratiei publice locale exercita competente exclusive in ceea ce priveste serviciile de asistenta sociala cu caracter primar pentru protectia copilului si pentru persoane varstnice.
De asemenea, in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 17/2000 privind asistenta sociala a persoanelor varstnice, cu modificarile si completarile ulterioare, autoritatilor administratiei publice locale le revine un rol esential in furnizarea serviciilor comunitare pentru aceste categorii de persoane.
Administratie publica
Administratia locala poate fi evaluata prin gradul de satisfactie al locuitorilor orasului, care este la un nivel mediu spre ridicat, 50,3% dintre locuitori declarandu-se multumiti de orasul in care traiesc si 16% mandri.
Cu toate acestea, locuitorii apreciaza ca nu sunt indeajuns consultati cu privire la viitorul orasului, nefiind organizate suficiente dezbateri publice pe aceasta tema si asteapta o crestere a transparentei activitatii si deciziilor administratiei.
Ocuparea a doar 80,9% a posturilor din aparatul de specialitate al Primarului ingreuneaza activitatea angajatilor care primesc sarcini suplimentare, peste norma postului, din cauza volumului mare de munca. Acesta are ca urmari, pe termen mediu, stresarea si solicitarea excesiva a personalului, iar pe termen lung ineficienta in rezolvarea sarcinilor de serviciu sau indeplinirea lor defectuoasa, oboseala cronica si imbolnaviri, insatisfactii pe linie profesionala.
CAPITOLUL V
V.Obiective,Politici,Programe si [NUME_REDACTAT]: Planului integrat de dezvoltare urbana al municipiului Curtea de Arges se integreaza in obiectivele POR deoarece obiectivul acestui domeniu major de interventie il reprezinta cresterea calitatii vietii si crearea de noi locuri de munca in orase, prin reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane, inclusiv a serviciilor sociale.
Principalul obiectiv reprezinta obtinerea unui teritoriu competitiv prin valorificarea oportunitatilor de dezvoltare si crearea de parteneriate cu comunele invecinate pentru dezvoltarea unui mediului propice de afaceri,prin atragerea de investitii.
Un alt obiectiv reprezinta obtinerea unui teritoriu care sa ofere accesul la o gama cat mai variata de servicii de interes public care sa asigure toate standardele de calitate a vietii,respectand un raport calitate-pret pentru serviciu si utilitatile publice bun.
Scopul PIDU: Dezvoltarea economica si sociala durabila a municipiului Curtea de Arges printr-o abordare integrata a problemelor care afecteaza zona urbana
Prin implementarea prezentului Plan integrat de dezvoltare urbana se doreste sa atingerea urmatoarele obiective specifice:
– cresterea atractivitatii municipiului si integrarea acestuia in marea familie a oraselor europene, in vederea sustinerii elementelor cheie de coeziune sociala
– imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii teritoriului si a populatiei din municipiul Curtea de Arges si crearea unui climat turistic si investitional mai atractiv;
– imbunatatirea calitatii vietii si crearea de noi locuri de munca pentru locuitorii din municipiul Curtea de Arges si zonele adiacente;
– crearea unui climat social stabil, propice dezvoltarii urbane, prin promovarea incluziunii sociale si a egalitatii de sanse pentru toti locuitorii municipiului
– protectia si imbunatatirea calitatii mediului si a locuirii
– intarirea libertatilor individuale, sporirea sigurantei cetatenilor si a familiei
– cresterea capacitatii administrative a autoritatilor locale in concordanta cu principiile unei bune guvernari: transparenta, echitate, receptivitate si implicare, eficacitate si eficienta, responsabilitate si respectarea legii
[NUME_REDACTAT] oras caracterizat prin unitate sociala, spirit comunitar bun ,cu un mediu si prietenos care sa ofere cetatenilor sai o crestere a calitatii vietii si noi oportunitati de munca prin crearea unui climat investitional atractiv si care detine un rol important in dezvoltarea policentrica a judetului.
[NUME_REDACTAT] de Arges va deveni un oras cu o structura administrativa bine pusa la punct formata din autoritati locale responsabile si deschise, cu cetateni activi si un mediu de afaceri cat mai dinamic si mai atractiv pentru turism si alte activitati economice,un mediu capabil de a se adapta la noile conditii economice si care se implica in realizarea unei dezvoltari economico-sociale a orasului si zonelor limitrofe.
Implementand politicile si a strategiile de dezvoltare,orasul va deveni unul din centrele turistice si culturale nationale oferind recreere si relaxare pentru turisti. Orasul va deveni un obiectiv turistic fiind vizitat atat pentru valorile sale culturale,istoria sa,cat si pentru serviciile de calitate pe care acesta le va oferi turistilor.
[NUME_REDACTAT] de Arges se va dezvolta avand la baza turismul,va deveni un punct de atractie pentru orasele aglomerate oferindu-le o alternativa de divertisment prin diferite evenimente culturale, cat si gazduirea cat mai multor evenimente sportive.
Dezvoltarea durabila este cea care urmareste nevoile prezentului, fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a – si satisface nevoile lor”. ([NUME_REDACTAT])
CAPITOLUL VI
Fisa de proiect
Fisa de proiect pentru : Construirea unei baze sportive in zona stadionului
I. INFORMATII GENERALE DESPRE PROIECT:
II. DESCRIEREA PROIECTULUI:
III. INCADRARE IN TIMP :
IV. BUGET ESTIMATIV AL PROIECTULUI:
V. PRINCIPALA SURSA DE FINANTARE: Axa prioritara 5 – Dezvoltarea durabila si promovarea turismului
Domeniul de interventie 5.2 – Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale si cresterea calitatii serviciilor turistice
Fisa de proiect: Construirea unui centru de afaceri in zona de nord pentru fabricile existente
I. INFORMATII GENERALE DESPRE PROIECT:
II. DESCRIEREA PROIECTULUI:
III. INCADRARE IN TIMP :
IV. BUGET ESTIMATIV AL PROIECTULUI:
V. PRINCIPALA SURSA DE FINANTARE: [NUME_REDACTAT] Regional 2007 – 2013
Axa prioritara 4 „Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local”
Domeniul de interventie 4.3. „Sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor
Fisa de proiect: Construirea unei piste de schi in zona „[NUME_REDACTAT]”
I. INFORMATII GENERALE DESPRE PROIECT:
II. DESCRIEREA PROIECTULUI:
III. INCADRARE IN TIMP :
IV. BUGET ESTIMATIV AL PROIECTULUI:
V. PRINCIPALA SURSA DE FINANTARE: Axa prioritara 5 – Dezvoltarea durabila si promovarea turismului
Domeniul de interventie 5.2 – Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale si cresterea calitatii serviciilor turistice
Bibliografie
1. http://www.inforegio.ro
2. http://www.wikipedia.ro
3. http://www.insse.ro
4. http://www.primariacurteadearges.ro/
5.Note de curs:
Dezvoltare regionala Conf.univ.dr.ing Oana LUCA
[NUME_REDACTAT].univ.dr.ing Oana LUCA
Sisteme informationale geografice Conf.univ.dr. Florian PETRESCU
Gestiunea localitatilor Drd. Arh. Liviu IANASI
Salubrizare urbana S.l.univ.dr.ing. Cristina IACOBOAEA
Renovare urbana Conf.univ.dr.ing Florian GAMAN
6. Legea nr. 2152001 privind administratia publica locala, [NUME_REDACTAT] al Romaniei nr. 204 din 24 aprilie 2001
7. Legea nr. 189/1998 privind finantele publice locale, [NUME_REDACTAT] al Romaniei nr. 404 din 22 octombrie 1998
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Plan Integrat de Dezvoltare Urbana (ID: 1848)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.