Plan de Afaceri Privind Infiintarea Unor Magazine de Comercializare a Cerealelor

[NUME_REDACTAT]

CAPITOLUL I: Aspecte teoretice privind intocmirea planului de afaceri

Definirea planului de afaceri

Utilitatea planului de afaceri

Necesitatea elaborarii unui plan de afaceri

Scopul elaborarii planului de afaceri

Algoritmul elaborarii planului de afaceri-etape

Tipuri de planuri de afaceri

Etapele intocmirii planului de afaceri

Structura unui plan de afaceri

CAPITOLUL II: Plan de afaceri în vederea înfiintarii unor magazine de comercializare a cerealelor si a produselor rezultate din prelucrarea lor.

S.C. “MIDO GROUP” SRL

2.1. Cuprinsul planului de afaceri al firmei S.C. MIDO GROUP SRL

2.1.1. Sinteza planului de afaceri

2.1.2. Datele de identificare ale firmei

2.1.3 Prezentarea ideii de afaceri

2.1.4. Analiza pieței și a concurenței

2.1.4.1. Descrierea pieței

2.1.4.2. Identificarea segmentului de piață-țintă

2.1.4.3. Concurența și preferințele potențialilor consumatori /clienți

2.2. Managementul și strategia de implementare

2.2.1. Echipa managerială

2.2.2. Planul de personal

2.2.3. Amplasamentul fizic/clădirile

2.2.4. Politica de produs, stocurile, producția si asigurarea calității

2.2.5. Strategia de preț

2.3. Planul financiar

2.3.1. Investiția inițială

2.3.2. Previziuni ale fluxului de numerar proiectat

2.3.3. Realizarea indicatorilor

2.3.4.Riscurile afacerii

2.3.5. Cererea de finanțare și strategia de ieșire

CONCLUZII

ANEXE

BIBLIOGRAFIE

Plan de afaceri privind inființarea unor magazine de comercializare

a cerealelor și a produselor rezultate din prelucrarea lor

S.C. “MIDO GROUP” SRL

[NUME_REDACTAT]

CAPITOLUL I: Aspecte teoretice privind intocmirea planului de afaceri

Definirea planului de afaceri

Utilitatea planului de afaceri

Necesitatea elaborarii unui plan de afaceri

Scopul elaborarii planului de afaceri

Algoritmul elaborarii planului de afaceri-etape

Tipuri de planuri de afaceri

Etapele intocmirii planului de afaceri

Structura unui plan de afaceri

CAPITOLUL II: Plan de afaceri în vederea înfiintarii unor magazine de comercializare a cerealelor si a produselor rezultate din prelucrarea lor.

S.C. “MIDO GROUP” SRL

2.1. Cuprinsul planului de afaceri al firmei S.C. MIDO GROUP SRL

2.1.1. Sinteza planului de afaceri

2.1.2. Datele de identificare ale firmei

2.1.3 Prezentarea ideii de afaceri

2.1.4. Analiza pieței și a concurenței

2.1.4.1. Descrierea pieței

2.1.4.2. Identificarea segmentului de piață-țintă

2.1.4.3. Concurența și preferințele potențialilor consumatori /clienți

2.2. Managementul și strategia de implementare

2.2.1. Echipa managerială

2.2.2. Planul de personal

2.2.3. Amplasamentul fizic/clădirile

2.2.4. Politica de produs, stocurile, producția si asigurarea calității

2.2.5. Strategia de preț

2.3. Planul financiar

2.3.1. Investiția inițială

2.3.2. Previziuni ale fluxului de numerar proiectat

2.3.3. Realizarea indicatorilor

2.3.4.Riscurile afacerii

2.3.5. Cererea de finanțare și strategia de ieșire

CONCLUZII

ANEXE

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

CAPITOLUL I: Aspecte teoretice privind intocmirea planului de afaceri

Definirea planului de afaceri

Planul de afaceri reprezintă „un document ce demonstrează de o manieră convingătoare

ca afacerea preconizată poate sa vândă suficiente produse si servicii pentru a produce un profit satisfăcător si a o face atractivă potențialilor sprijinitori” (Gumpert, 1990, p.6).

Acesta reprezintă un instrument benefic în abordarea unei idei de afaceri sau

în perspectiva calității de întreprinzător, aflat în căutarea unei surse de finanțare a ideii, sau a unui partener. Totodată planul de afaceri este un instrument la îndemâna celor care se adresează instituțiilor ce controlează fonduri pentru proiecte de investiții, responsabililor de proiecte în cadrul așa-ziselor ”incubatoare de afaceri” și nu numai. Un plan de afeceri poate conține proiecte de investiții din majoritatea domeniilor de activitate, astăzi aceste proiecte având un grad mare de complexitate și o importanță deosebită, de multe ori desfășurându-se la nivel internațional.

Planurile de investiții internaționale este necesar a fi expuse partenerilor externi și negociate cu aceștia. Pentru a îndeplini acest lucru, planul de afaceri conținând un proiect internațional este necesar să transmită informația într-un sistem și limbaj comun tuturor parților implicate. Așadar, cea mai sensibilă parte o reprezintă prezentarea previziunilor financiare din sistemul românesc în sistemul anglo-saxon.

Termenul plan de afaceri (business plan) reprezintă un element de referință în limbajul investitorilor și finanțatorilor de orice fel, cea mai mare parte a discuțiilor dintre aceste doua parți, având ca obiect de referință planul de afaceri.

Planul de afaceri nu este un simplu document ce trebuie prezentat la cererea unui ofițer de credite, sau un element birocratic ce trebuie efectuat în scopul obținerii unei finanțări. Este un proiect complex ce se bazează pe interdependență și care prezintă de o manieră abordabilă ideea de afaceri și întreaga sa desfășurare în timp.

Pe langă rolul de a demonstra că afacerea merită finanțare, planul de afaceri trebuie să reprezinte pentru întreprinzător, un mijloc de ghidare începând cu primul an de existență a afacerii. Implementarea sa semnifică control și capacitate de adaptabilitate în funcție de evoluția reală. ”Controlul exercitat pe durata derulării afacerii vizează toate elementele importante ale entității economice (stocurile, costurile de producție, controlul calității, vânzările, plățile efectuate etc)”.

Este extrem de important ca pe întreg parcursul derulării afacerii, planul de afaceri să fie consultat constant și direcția trasată odată cu efectuarea lui, să fie urmată îndeaproape.

Cu toate acestea, planul de afaceri odată efectuat nu reprezintă garanția obținerii finanțării, ci o modalitate de conturare a spiritului antreprenorial și a ideii promovate. Planul de afaceri în formă scrisă, este un document ce servește la prezentarea desfășurată a activității pentru un anumit interval de timp, adesea 12 luni, previzionând ulterior pe o perioada de 2 până la 5 ani. O eventuală planificare a activității pe o perioadă mai mare de 5 ani, crește riscul îndeplinirii obiectivelor, datele expuse având un caracter din ce în ce mai vag.

Așadar, putem afirma faptul că planul de afaceri descrie tipul afacerii, piața țintă, avantajele pe care firma le are față de competitorii direcți, precum și flerul și resursele inițiatorilor. Totodată este necesară analiza atentă a produselor/serviciilor oferite, a competiției, a resurselor financiare necesare și a altor detalii operaționale.

Totodată, planul de afaceri reprezintă un mijloc de lucru folosit pentru demararea și derularea unei afaceri ce necesită resurse materiale, financiare și umane. Cu ajutorul său, sunt reflectate experiențe și realizări din trecut, toate acestea reprezentând mijloace de previzionare a viitorului. Cele mai des folosite metode sunt cele de estimare și aproximare.

”Planul de afaceri este un instrument al prezentului, elaborat prin aproximații succesive, utilizând experiența și realizările din trecut ale firmei pentru a proiecta în mod realist calea spre viitor. El are drept scop cel mai avantajos și realizabil compromis între ceea ce dorește și ceea ce poate să facă firma respectivă” (West, 2000, p.17).

”Pentru întocmirea unui plan de afaceri cât mai bine structurat, este necesară parcurgerea urmatoarelor etape:

culegerea informațiilor necesare (prețuri, concureți, furnizori, date tehnice, juridice etc.);

planificarea efectivă a activității respective – alegerea strategiei potrivite și găsirea căilor de atingere a obiectivelor stabilite;

redactarea planului (etapa de alegere a formei optime de prezentare către destinatar a rezultatului etapei anterioare)” (Bessis et al., 1997, p. 10).

Utilitatea planului de afaceri

Întregul proces de derulare a afacerii se va efectua cu o fluență mai mare daca în prealabil se va întocmi un plan de afaceri, acesta fiind și un mijloc de câștigare a încrederii creditorilor, în acest fel finanțarea devenind posibilă.

Planul de afaceri reprezintă un document foarte important în tentativa de adresare unei posibile surse de finanțare, fie ea bancă, creditor comercial, sau potențial investitor.

Planificarea unei afaceri reprezintă o idee intangibilă. Dar când afacerea se materializează într-un plan de afaceri scris, noțiunile de bază, previziunile și studiile devin tangibile, pot fi vazute și analizate.

”Planul de afaceri apropie ideea de afaceri de realitate- fapt ce reprezintă un avantaj psihologic foarte mare” (Joseph et al, 1989, p. 23).

”Cele patru funcții ale planului de afaceri sunt:

de cristalizare și dezvoltare a ideilor privitoare la cum ar trebui condusă afacerea

de realizare a unei evaluări retrospective a performanțelor reale ale unei afaceri de-a lungul timpului

de evaluare a unei noi idei de afaceri

de a obține finanțare” (Porojan et al, 2007, p. 12)

”Funcția de cristalizare și dezvoltare a ideilor” se referă la modalitatea de conducere a afacerii, la definirea clară a scopurilor , a obiectivelor afacerii, a metodelor de îndeplinire a acestora și la identificarea riscurilor.

”Funcția de realizare a unei evaluări retrospective” se referă la stabilirea cauzelor, a direcției abordate și a modalităților de acțiune în viitor.

”Funcția de evaluare a unei noi idei de afaceri” presupune o abordare amplă a problemelor organizatorice și economice regăsite în planul de afaceri și la prestabilirea necesității unei eventuale investiții.

”Funcția generatoare de finanțe” are în vedere stabilirea de către creditori și investitori, în urma analizei planului de afaceri, abilitatea firmei de a genera încasări zilnice suficiente, astfel încât în urma acoperirii datoriilor, profitul obținut să fie unul mulțumitor.

Câteva dintre beneficiile întocmirii unui plan de afaceri sunt:

identificarea unor aspecte ale afacerii asupra cărora este un control parțial și găsirea soluțiilor controlării lor totale;

oferirea angajaților și terților un cadru operativ și direcții de acțiune noi;

conștientizarea și analiza detaliată a strategiei firmei;

o viziune largă a sistemului informațional al firmei

identificarea domeniilor față de care compania nu deține destule cunoștințe de specialitate

crearea de condiții și facilitarea procesului de planificare în alte rânduri

Necesitatea elaborarii unui plan de afaceri

Un plan de afaceri presupune prezentarea unei idei și a unor modalitățo de aplicare a acesteia. Un plan de afaceri realist trebuie să conțină un studiu de piață extrem de elaborat, o planificare corectă a tuturor cheltuielilor și resurselor utile obținerii rezultatului așteptat și un studiu bine structurat al concurenților și al strategiilor acestora. Practic succesul constă în reușita depașirii concurenței pe toate planurile.

Pe lângă utilitatea adusă potențialilor finanțatori externi, planul de afaceri este extrem de util și proprietarilor firmei, mulți întreprinzători fiind puși în situația elaborării unui asemenea tip de plan în situația nefericită a ignorării sale în primă fază și întâmpinării diverselor probleme organizatorice pe parcursul derulării proiectului.

Planul de afaceri, odată ce a fost întocmit, oferă întreprinzătorilor oportunitatea de a lua în calcul absolut toți factorii ce pot influența cursul afacerii, o eventuală abordare superficială fiind puțin probabilă în cazul abordării lui. Eventualele probleme și riscuri pot fi anticipate într-o oarecare masură, fapt ce aduce liniștea oricărui întreprinzător.

Planul de afaceri reprezintă ”harta care ghidează drumul oricărei firme”. Acesta poate arăta unde se află și unde vrea să ajungă firma. Acesta cuprinde puncte de reper și multe elemente ajutătoare, ce permit orientarea în așa-zisul mediu economic.

”În cazul firmelor bine consolidate, un plan de afaceri poate fi un ghid important pentru managementul acestora, asigurând întelegerea de către toți managerii a direcțiilor de acțiune ale firmei, precum și rolul lor în atingerea scopurilor propuse. În acest caz, este oportună întocmirea unui plan de afaceri operațional, detaliat, elaborat în peste 20 de pagini. Cu cât gradul de detaliere este mai mare, cu atât este mai sigur că managerii înțeleg rolul lor și modul de aducere la îndeplinire a tuturor acțiunilor, până la realizarea țelurilor finale” (Porojan et al, 2007, p. 12).

Planul de afaceri reprezintă un sistem bine structurat, complex, ce se bazează pe interdependență și expune, într-o manieră ce permite oricui interpretarea acestuia, ideea de afaceri și parcursul acesteia în timp.

Așternut pe hârtie, planul de afaceri are rolul de a transmite ideile întreprinzătorului către cei situați în exterior din punct de vedere organizatoric, dar care prezintă un interes vizibil pentru afacerea sa.

Planul de afaceri este documentul principal ce va fi analizat de către un posibil investitor sau creditor. Practic, principalul obiectiv este de a caștiga interesul și încrederea acestuia, prin claritatea elaborării sale. Acuratețea analizei, gradul de detaliere a planificării, calitatea ridicată a managementului și modalitatea de transformare a produselor/serviciilor în bani, reprezintă principalii factori de convingere a unui potențial investitor, tabelele și amanuntele complexe pălind în fața acestor elemente.

Impactul pe care îl va produce conținutul unui plan de afaceri, trebuie să fie suficient de mare încât să determine acoperirea de către investitor a necesarului de capital, modalitatea de convingere referindu-se la demonstrarea capacității solicitantului de a conduce afacerea. Punctele tari, punctele slabe, riscurile și oportunitățile trebuie atent analizate, acestea reprezentând un element extrem de sensibil ce poate influența în orice moment luarea unei decizii. Demonstrarea diminuării riscurilor la niveluri acceptabile și identificarea lor în primă instanță, vor convinge investitorii și foarte posibil le vor câștiga încrederea.

Stilul elaborării unui plan de afaceri joacă de asemenea un rol extrem de important și trebuie urmărit cu atenție. O scriere confuză sugerează fără doar și poate o gândire confuză.

Rezultatele bune ale unei planificări reușite vor fi umbrite de o prezentare necorespunzătoare, cu atât mai mult folosirea unui limbaj neclar, ambiguitatea exprimării, stilul pasiv și detaliile excesive.

Efectele pozitive ce rezultă în urma întocmirii planului de afaceri sunt:

”- prilejul de a identifica unele aspecte ale afacerii care nu sunt sub control și acționarea asupra lor cu unele măsuri speciale;

– oferirea atât angajaților firmei, cât și terților un cadru operativ și direcții noi de acțiune;

– conștientizarea și analiza detaliată a strategiei firmei;

– analiza detaliată a sistemului operațional al firmei;

– identificarea domeniilor în care compania nu are cunoștințe de specialitate suficiente;

– crearea unor condiții și facilitarea realuării procesului de planificare și cu alte ocazii” (Porojan et al, 2007, p. 12).

Din perspectiva a cel puțin trei domenii, elaborarea și redactarea planului de afaceri va oferi următoarele avantaje competitive:

-marketing – vor fi identificați clienții, nevoile și așteptările lor, politica de prețuri, tehnicile utilizate pentru cucerirea segmentului de piață dorit;

-personal – se vor defini drepturile și atribuțiile managementului și angajaților, politicile de angajare și concediere, procesul operațional zilnic etc;

-financiar (pilonul de susținere a întregii afaceri) – învățarea pregătirii și folosirii proiecțiilor cash-flow-ului, bilanțului, analizelor punct critic etc;

În concluzie, conceperea unui plan de afaceri este un excelent mod de a obține credibilitate” .

ЅсорuƖ еƖаƅоrǎrіі рƖаnuƖuі dе аfасеrі

Conținutul unei afaceri este o idee intangibilă. Dar pe masură ce afacerea se concretizează

realizând un plan de afaceri scris, noțiunile de specialitate, ideile și studiile devin tangibile, pot fi observate și analizate. Planul de afaceri este liantul între ideea de afaceri și realitate – acest fapt constituind un avantaj psihologic destul de mare. Realizând un plan de afaceri, modalitatea de prezentare a unui proiect/afacere unor parteneri comerciali, financiari, industriali, de impresia cărora depinde desfășurarea întregului plan, poate fi mult mai simplă.

Se remarcă în ultima vreme o evoluție susținută a economiei românești în ansamblul ei, evoluție datorată unor idei inovative de afaceri, a unor societăți noi, dar și dezvoltării și perfecționării celor ce deja există. Se remarcă și o creștere a riscurilor apărute cu ocazia unui nou proiect de investiție, din cauza instabilității economiei la nivel mondial și nu numai. Pericolul principal este constituit de lipsa transparenței.

Totodată remarcăm și lipsa de profesionalism a întreprinzătorilor care aleg să pornească la drum, lăsându-se conduși de o idee vagă de afaceri. Aceste afaceri sunt sortite eșecului încă din prima zi a funcționării, o mică parte reușind să cunoască o evoluție, pur întâmplătoare, din punctul meu de vedere. Acesta este unul dintre momentele de răscruce, când întreprinzătorul realizează necesitatea unui plan de afaceri și totodată scopul acestuia.

”Din punctul de vedere al scopului pentru care se întocmește, planul de afaceri poate fi:

– un instrument managerial de analiză, implementare, supraveghere și control a afacerii;

– un mijloc de comunicare cu mediul economic, în vederea atragerii de fonduri pentru finanțare; () ”

”Ca instrument managerial, planul de afaceri poate fi întocmit în mai multe scopuri:

-pentru determinarea profitabilității afacerii, fiind necesară conceperea și realizarea unor analize riguroase și, mai ales, raliste;

-pentru stabilirea elementelor majore de natură economică, financiară, de management, de marketing, de producție prin care se articulează, de fapt, afacerea.

Din păcate, se manifestă tendința de concentrare asupra elementelor de natură financiară, considerându-se că după obținerea resurselor necesare, se vor pune la punct și celelalte aspecte, punându-se astfel în pericol viabilitatea afacerii.”

Planul de afaceri reprezintă un instrument absolut indispensabil întreprinzătorilor ce concep o afacere sau caută asociați, managerilor ce sugerează proiecte noi instituțiilor de finanțare, instituțiilor ce acordă și gestionează fonduri pentru proiecte de investiții, sau responsabililor cu îndeplinirea proiectelor. El poate conține proiecte de investiții din sfera tuturor domeniilor de activitate. Astăzi, aceste proiecte sunt mult mai stabile, de o importanță mult mai mare, de multe ori ajungând de anvergură internațională.

Algoritmul elaborarii planului de afaceri-etape

Pentru reușita deplină a elaborării planului de afaceri și totodată demonstrarea

sustenabilității acestuia, este necesară parcurgerea anumitor etape, dupa cum sunt prezentate în figura următoare:

Figura nr.1 Algoritmul elaborării planului de afaceri

Realizarea și expunerea unui plan de afaceri bun presupune culegerea unor date corecte, suficiente și credibile, stiudiul și interpretarea lor, preconizarea cu claritate a elementelor de structura ale planului.

Tipuri de planuri de afaceri

Versiuni de prezentare

Versiunea confidențială- conține informații confidențiale și bine structurate, destinate utilizatorilor speciali (conducerea superioară, acționarului majoritar sau- cu unele restricții- unui potențial client al firmei);

Versiunea parțială- are in vedere cash-flow-ul și structura capitalului, ea fiind destinată surselor de finanțare

Versiunea specifică- menită unui cititor specific, ce prezintă o necesitate anume în special informațională (manager de sucursală, manager regional, manager național);

Versiunea generală- nu prezintă informații secrete și este realizată pentru persoane de genul acționarilor și analiștilor financiari

Planurile de afaceri sunt clasificate din puncte de vedere diferite, scopul final fiind

ușurința asimilării și punerii în practică a părților componente ale acestuia. Așadar, s-a realizat o organizare a acestora, în funcție de diferite aspecte.

Ținând cont de dimensiunea și gradul lor de detaliere, sunt întâlnite următoarele tipuri de planuri de afaceri:

Planul sumar conține între 10-20 de pagini și este utilizat, de obicei, de firmele ce se află la debutul activității lor, nu au un trecut foarte vast, iar operațiunile desfășurate în prezent nu au un volum mare. Acest tip de plan, poate fi folosit și:

– de o firmă cu tradiție și experiență acumulată, ce dorește să-și extindă activitatea printr-un proiect de investiții nou;

– de un manager cu o experiență vastă în spate, succesele și notorietatea acumulată dovedind faptul ca nu este necesară solicitarea unor informații detaliate;

– pentru reînnoirea unei linii de credit (suma fiind mai mică de 100.000 Euro – valoare ce se utilizează în practica internațională)

-pentru dezvoltarea unui produs deja existent

Planul integral (complet) are între 20-50 pagini și explică în amănunt pașii ce trebuie urmați de firmă, de la situația financiară, până la operațiuni și previziuni. Acesta este folosit pentru o valoare a necesarului de finanțe mare (de ordinul sutelor de mii de euro), iar operațiunile anterioare, cele desfășurate în prezent și cele viitoare ce se doresc a fi finanțate, trebuie analizate cu atenție.

Planul detaliat are un conținut de cel puțin 50 de pagini și este realizat de firme mari, puternice, pentru a asigura un management impecabil. Acesta este de o complexitate extrem de sporită raportată la celelalte tipuri de planuri de afaceri, nivel de la care acesta devine un reper important pentru managerii firmei respective. Această situație se întâlnește adesea în ultima etapă a negocierii cu finanțatorul, când cel din urmă vrea să cunoască în detaliu afacerea în care va investi (Săndulescu, 2001).

Din punct de vedere al scopului pentru care a fost întocmit, planul de afaceri poate fi:

Un instrument managerial al cercetării, implementării și controlului firmei

O modalitate de comunicare cu mediul economic, în scopul atragerii surselor de

finanțare (Radu et al, 2004).

Privit ca instrument managerial, planul de afaceri poate fi realizat pentru :

Stabilirea profitabilității firmei, prin redactarea unor cercetări ample și corecte

Determinarea elementelor majore prin care se articulează afacerea

Întreprinzătorii sunt concentrați pe planul de afaceri și se opresc mai mult asupra obținerii

resurselor financiare, urmând ca după clarificarea acestei probleme, să se ocupe și de celelalte unități.

După formă, planul de afaceri se clasifică astfel:

Document realizat într-un mod profesionist

Planul de afaceri trebuie scris coerent, curat, cu un conținut foarte bine structurat, acesta prezentând tabele și grafice detaliate.

[NUME_REDACTAT] folosit doar în interiorul companiei, nu este necesară o formă extrem de elaborată.

Etapele întocmirii planului de afaceri

Întocmirea planului de afaceri se realizează parcurgând 7 etape, prima fiind cea în care se

culeg datele și ultima cea de redactare concretă a planului de afaceri (Radu et al., 2004).

Etapa 1-Informare și documentare

Parcurgerea acestei etape presupune culegerea datelor fundamentale elaborării planului. Cele două tipuri de informații ce trebuie obținute sunt:

Informarea și documentarea privind potențialul intern

Potențialul intern se referă atât la întreprinzător cât și la durabilitatea din punct de vedere existențial a firmei.

Informațiile necesare prinvind întreprinzătorul sunt:

Gradul său de pregătire;

Experiența de a conduce o firmă;

Spiritul organizatoric;

Nivelul de asumare a riscului;

Spiritul competitiv;

Tenacitatea;

Flexibilitate;

Capacitatea de previziune și planificare;

Informațiile necesare în cazul durabilității firmei sunt:

Nivelul așteptat al rezultatelor întreprinderii;

Etapa reală realizată în perioada de față;

Procentul în care s-a realizat gradul prevăzut;

Procentul abaterilor pozitive sau negative;

Motivul abaterilor;

Soluțiile de corectare a abaterilor și de amplificare rezultatelor pozitive;

Nivelul rezultatelor favorabile la care întreprinderea poate ajunge;

Felul în care se pot obține aceste performanțe;

Resursele necesare realizării punctelor stabilite;

Informare și documentare privind piața

Cele mai importante părți ale acestei activități sunt:

-Produsul/serviciul ce trebuie obținut:

Caracteristicile;

Ciclul de viață;

Resursele financiare implicate;

Lacunele produsului/serviciului;

Căile de dezvoltare ale acestuia;

Nuanțele care îi oferă originalitate și unicitate;

Prețul produsului/serviciului ;

Promovarea;

Posibilități de livrare;

-Potențialii clienți:

Categoria în care se încadrează în funcție de vârstă, venituri, sex, etc;

Dorințele acestora ;

Periodicitatea cumpărării;

-Furnizorii:

Prețurile pe care le practică;

Calitatea serviciilor;

Posibilitatea de furnizare a numărului necesar de bunuri sau servicii comandate;

Gradul de pregătire al angajaților;

-Concurența:

Categoria de produse create (cantitate, calitate, raport calitate-preț, siguranța în exploatare)

Modul în care se realizează livrarea;

Strategia de marketing abordată;

Servicii post-vânzare;

Etapa 2-Sistematizarea și prelucrarea informațiilor

Informarea fiind realizată și datele culese, este nevoie de sistematizarea și prelucrarea lor, pentru a putea fi interpretate de către întreprinzător. Informațiile vor fi clasificate în diferite categorii:

Informații pentru identificarea firmei;

Informații care se referă la studiul pieței;

Informații ale proceselor de producție;

Informații referitor la managementul firmei;

Informații despre finanțare; (Radu et al., 2004).

Etapa 3-Stabilirea obiectivelor

Această etapă are ca obiect de studiu valoarea și perioada de recuperare a investiției, gradul de rentabilitate a afacerii, perioada de returnare a împrumuturilor bancare, modalități de a progresa. Scopurile și obiectivele planului de afaceri trebuie să fie într-o concordanță perfectă. Recomandat este ca la realizarea acestei etape să ia parte fiecare angajat al firmei (Dalotă, Donath, 1997).

Etapa 4-Realizarea cuprinsului planului de afaceri

Prezentarea generală

Prezentarea agentului economic ( denumire, formă juridică, adresa, numărul de înregistrare la [NUME_REDACTAT] Comerțului, proprietarii, scurt istoric, capital social, produsele/serviciile prestate, managementul firmei)

Prezentarea afacerii(descrierea afacerii, data înființării, stadiul de viață a branșei din care face parte,prezentarea obiectivelor urmările de întreprinzător)

Analiza pieței

Produsul/serviciul ce va fi realizat;

Segmentul pieței urmărit;

Strategia abordată de comercializare;

Structurarea activității

Condițiile de derulare a activiății (Organizare, Puncte desfacere, Echipamente și utilaje folosite, Materii prime, Mărfuri);

Conducerea afacerii;

Resurse umane;

Informații financiare:

Situația actuală a firmei;

Situația previzionată pe 3-5 ani;

Riscuri previzionate; (Radu et al., 2004).

Etapa 5-Redactarea planului de afaceri

Planul de afaceri se poate întocmi inițial într-o formă restrânsă ce va fi extinsă ulterior, sau poate fi redactat direct detaliat.

Preferabil este ca întreprinzătorul să realizeze planul de unul singur, chiar și fără să dețină competențe extrem de complexe, ajutat ulterior de persoane de specialitate pentru corectarea formulărilor neclare (Sargeant, 1994, p.4)

Pe durata realizării cuprinsului lucrării trebuie urmărite scopurile stabilite în primă fază,

Iar în final trebuie realizată sinteza planului de afaceri, scopul final fiind acela de a-l intriga pe destinatar spre studierea întregului plan.

Etapa 6-Reevaluarea planului

Această etapă presupune verificarea fiecărei etape a planului, constatarea și corectarea chestiunilor de conținut omise, dacă acestea există (Radu et al., 2004).

Etapa 7- Actualizarea periodică a planului de afaceri

Planul de afaceri trebuie reanalizat semestrial sau anual, pentru că diferiți factori de conținut se pot modifica periodic, din cauze multiple (Dalotă, Donath, 1997).

1.8 Structura unui plan de afaceri

Rezumatul executiv

Denumit și rezumat executiv, acest document se realizează în urma finalizării planului de afaceri. Acesta se dorește a fi cât mai cuprinzător și convingător. În urma studierii structurii unui plan de afaceri de către un posibil investitor, este foarte posibil ca acest capitol să cântarească decisiv în luarea unei decizii de către acesta. Sinteza trebuie să conțină maxim doua pagini, și trebuie să răspundă la urmatoarele întrebări: Cine conduce firma? Care este obiectul de activitate al firmei? Când se va implementa planul de afaceri? Care este calea către succesul afacerii?

”Această parte trebuie să reliefeze scopul planului de afaceri, o scurtă prezentare a firmei, obiectivele generale, o descriere succintă a produsului și a pieței, un rezumat al previziunilor financiare pe 3-5ani” (Mariotti, Glackin, 2012).

”O parte dintre întreprinzători redactează sumarul afacerii înainte de scrierea propriu-zisă a planului de afaceri, utilizându-l ca pe o hartă care să îi ghideze în procesul de redactare. Alți întreprinzători preferă să redacteze în prealabil planul de afaceri și ulterior să scrie sumarul” (Spalding, 1998).

Misiunea, Viziunea și cultura companiei

Orice companie poate recurge la măsura alcătuirii propriei misiuni, viziuni și culturi.

Misiunea are rolul de a clarifica obiectivele afacerii. Dacă misiunea este redactată corect, ea poate conduce întreprinzătorul pe durata implementării ideii și după.

Viziunea are în vedere urmărirea convingerilor și valorilor firmei. Cultura organizației se bazează pe o serie de componente, precum: reguli pentru toleranța de risc, realizarea de echipe, grija deosebită la detalii, atenția acordată oamenilor (Mariotti, Glackin, 2012).

Descrierea firmei

”Această secțiune prevede următoarele elemente:

Datele de identificare ale firmei (numele, adresă, data înființării, codul unic de înregistrare, forma juridică, codul CAEN, natura și valoarea capitalului, numărul și valoarea nominală a acțiunilor (daca este cazul), numărul de înmatriculare la [NUME_REDACTAT], telefon/e-mail/fax, pesoană de contact, băncile la care firma are conturi, asociații/acționarii, drepturi de proprietate, etc);

Produsele/serviciile oferite;

Momentele reprezentative în istoricul firmei;

Managementul firmei;

Personalul angajat(numarul angajaților, specializări);

Furnizorii(denumire, forma de proprietate, volumul achizițiilor anuale);

Fluxul tehnologic

Baza tehnico-materială

Clădiri și spații de producție

Poziția deținută de firmă( locul pe care se situează pe piață, evoluția vânzărilor);

Indicatori financiari(Cifra de afaceri, profit, ratele de rentabilitate);

Perspective de dezvoltare ale firmei” ( Radu et al., 2004, p.73).

Analiza oportunității și documentarea

Analiza domeniului presupune definirea domeniului, stabilirea creșterii sau a declinului

acestuia, ciclul de viață al produsului/serviciului, domeniul și informațiile ce se referă la reglementări. Stabilirea structurii domeniului, mărimea firmelor, distribuirea puterii, rata eșecurilor, sunt câteva dintre cercetările importante ce trebuie parcurse.

Analiza mediului se referă la rolurile regiunii, țării și lumii în afacerea propusă.

Studiul oportunității este unul extrem de complex și este necesar să conțină date referitoare la piața actuală (clienți interni și externi, concurența, avantajele și dezavantajele produselor comparativ cu cele ale concurenței), piața țintă și desfacerea produselor (canale de distribuție, personalul de vânzare, activități de vânzare).

Componenta următoare se referă la analiza competitivă. Analiza aceasta compară firma cu altele din mai multe puncte de vedere, precum: amplasamentul, selecția produselor, calitatea produselor, cota de piață, experiența, prețurile, programul de lucru, finanțele, reputația, etc (Mariotti, Glackin, 2012).

Strategia și implementarea

”În acest capitol se vor regăsi etapele operaționale, mobilizarea resurselor necesare, produsele, polita de produs, politica de preț, avantajul competitiv, strategia de marketing,analiza SWOT, strategia de vanzări, prognoza vânzărilor.

Există patru factori care din care este alcătuit avantajul competitiv, mai exact cei 4 P:produs, preț, promovare, plasare. Formula mixului de marketing al planului de afaceri va fi îmbinarea acestor termeni.

Produsul este necesar să satisfacă o nevoie a consumatorului. Ambalajul, deși este aruncat, are o valoare foarte importantă și un impact suprem asupra clienților.

Prețul produsului trebuie sa fie destul de scăzut încât clienții sa își permită să achziționeze prodului dar destul de ridicat încât firma să obțină profit.În preț este indicat să se oglindească viziunea, strategia și politica.

Promovarea înseamnă reclame, publicitate și alte instrumente promoționale.

Plasarea este locul în care produsul se va distribui. Amplasarea trebuie să se afle unde consumatorii de pe piața țintă se duc la cumpărături.

Multe strategii de marketing sunt de părere că oamenii cumpără beneficii, nu caracteristici ale produselor.În altă ordine de idei, mesajul de promovare trebuie să transmită clienților ceea ce ei vor primi după achiziționarea produsului și nu doar detalii specifice ale produsului sau serviciului.

Mesajele indirecte sunt cele care rămân în mintea clienților.Există5 întrebări pe care un întreprinzător trebuie să și le pună atunci când demarează o afacere.

În ce fel vine produsul meu în întâmpinarea nevoilor cienților?

Își vor permite clienții să îmi achiziționeze produsul?

Care sunt avantajele cumpărării bunului sau serviciului meu?

Vor aprecia clienții bunul/serviciul produs?

Va rezista pe piață în timp afacerea mea?” (Abrams and Barrow, 2008).

Managementul și operațiunile

Managementul și oprațiunile conțin date concrete și de o credibilitate sporita, care arată viabilitatea de piață a afacerii ce va fi întemeiată. Este de dorit și existența unei descrieri concrete a temeiurilor pentru care afacerea prezintă o oportunitate spectaculoasă, realizată anterior unei documentări bine elaborate și o cercetare a domeniului de activitate, a mediului și oportunităților.

La acest capitol, putem regăsi date referitoare la următoarele aspecte: planul de personal, amplasamentul propriu-zis al punctelor de lucru (cu accent pe logistică), echipamentul, metode de producție și sistemul de control al calității.

Analiza și proiecțiile financiare

Această parte a planului de afaceri presupune transformarea tuturor datelor și ideilor

redactate, în cifre. Analiza și proiecțiile financiare conțin date concrete, numerice, ce pot reprezenta un factor decisiv în influențarea investitorului spre atingerea obiectivului final: efectuarea investiției. Pentru specialiștii în economie și pentru cei cu o experiență bogată în spate în domeniul economic, analiza acestui capitol reprezintă principala miză în studiul unui plan de afaceri.

Efectuarea acestui capitol presupune adunarea cât mai multor date concrete din piață. Totodată, este benefic ajutorul primit din partea unui contabil sau apelarea la o firmă de consultanță, în cazul în care cel care efectuează planul de afaceri nu stăpânește cunoștințe de contabilitate (Dalotă, Donath, 1997).

Latura financiară cuprinde: predicții pentru fluxul de numerar, surse de capital, utilizări de capital, proiecții bilanțiere, contul de profit și pierderi, stabilirea pragului de rentabilitate, studiul indicatorilor precum: proiectare, previziune, risc, presupuneri (Mariotti, Glackin, 2012).

Cererea de finanțare și strategia de ieșire

Este necesar ca întreprinzătorul să studieze în prealabil tipul de finanțare de care este

interesat. Pe baza proiecțiilor financiare pe care le-a facut, întreprinzătorul va ști suma de care trebuie să dispună, aflând astfel răspunsul și la întrebarea cu privire la un eventual apel la o sursă de creditare.

”Strategia de ieșire constă în modalitatea prin care întreprinzătorul sau investitorii doresc să renunțe la firmă. Pentru investitori acest lucru reprezintă un plan de cumparare a părții proprii a investiției sau o ofertă publică inițială(IPO) în momentul în care compania este înscrisă la bursă.Întreprinzătorul își pote vinde firma la un moment dat, după atingerea obiectivelor.Întreprinzătorul trebuie să realizeze un grafic sau diagramele PERT sau GANT pentru a informa investitorii cu privire la termenele realiste pentru finalizarea desfășurării activităților” (Mariotti, Glackin, 2012).

CAPITOLUL II: Plan de afaceri în vederea inființării unor magazine de comercializare a cerealelor și a produselor rezultate din prelucrarea lor.

S.C. “MIDO GROUP” SRL

2.1. Cuprinsul planului de afaceri al firmei S.C. MIDO GROUP SRL

2.1.1. Sinteza planului de afaceri

„Sinteza planului este un element incitant ce sintetizează eficient informațiile cuprinse în plan și îi oferă examinatorului o primă înțelegere a materialului. Deși această sinteză a planului apare întotdeauna la început, ea se întocmește numai dupa ce planul a fost elaborat în întregime” (Porojan, Bișa, 2007).

Scopul întocmirii planului de afaceri este pe de o parte de a ghida întreprinzătorul în ceea ce privește modalitatea de operare a afacerii, odată ce ea a fost creată, iar pe de alta parte, de a verifica rentabilitatea unei eventuale investiții în respectiva idee de afaceri, din punct de vedere teoretic.

Planul de afaceri al firmei S.C. MIDO GROUP SRL abordează problematica creării unor magazine de comercializare a cerealelor și a produselor obținute din prelucrarea acestora.

Produsele propuse spre comercializare sunt: făină, tărâțe de grâu, mălai, porumb, grâu, floarea soarelui si mazăre. Toate acestea vor fi achiziționate direct de la producător(prețul de achiziție fiind semnificativ mai mic față de cel obținut în urma folosirii altor căi de achiziție), urmând a fi plasate cu mijloace logistice proprii la magazinele respective, propuse fiind spre comercializare diferitelor persoane fizice sau juridice, la un adaos decent și totodată la un preț final mai mic față de aceleași produse diferit ambalate și expuse în supermarket.

O analiză sumară a întregului context economic din România, îmi dă speranțe de creștere progresivă a afacerii pe o perioadă de 3-5 ani, fiind de așteptat ca tot mai multă lume să își îndrepte atenția către mediul rural, un mediu ale cărui costuri de trai sunt mult mai mici comparativ cu orașele mari ale țării și cu posibilități mai puțin costisitoare de procurare a hranei, cel puțin pe durata anotimpurilor călduroase.

Din punctul meu de vedere, potențialul mediului rural în ceea ce privește dezvoltarea unor mici ferme de creștere a animalelor și nu numai, este uriaș. Fondurile europene acordate fermierilor, posibilitatea de achiziționare a unor parcele destul de mari la un preț avantajos, pe care se pot dezvolta diverse activități și neexploatarea suficientă a activității economice din acest mediu, având să întărească această afirmație.

Prin analiza segmentului de piață-țintă, doresc să demonstrez un grad ridicat de interes acordat studiului clienților efectivi/potențiali. Doresc o analiză cât mai detaliată a clineților potențiali, aceasta fiind condiția de bază în încercarea de sporire a vânzărilor. Un alt obiectiv este stabilirea cât mai concretă a caracteristicilor produselor oferite, astfel încât acestea să vină în întâmpinarea cererii clientului, cunoscând ceea ce vând și cui vând (împreună cu nevoile și așteptările lor) (Porojan et Bișa, 2007).

2.1.2. Datele de identificare ale firmei

Firma S.C. MIDO GROUP SRL, va avea sediul social în [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], pe un loc de 30 mp închiriat de la principalul partener și totodată producătorul produselor mai sus amintite, firma S.C LIDER EXIM SRL.

Societatea înființată este una cu răspundere limitată(S.R.L), iar eu, [NUME_REDACTAT], absolvent al Facultății de Business și Turism, voi îndeplini atât funcția de asociat unic, cât și cea de administrator.

SC MIDO GROUP SRL va intra în rândul firmelor cu capital social românesc.

2.1.3. Prezentarea ideii de afaceri

Unul dintre cele mai complexe puncte este descrierea afacerii.

La prima vedere, ideea abordată in acest plan de afaceri pare destul de superficială. Cu toate acestea, in ziua de astăzi este infinit mai greu primul pas in elaborarea unui proiect față de perioada cuprinsă între anii 1990-2000, legislația fiind mult mai complexă astăzi, nivelul social al populației fiind în scădere și interesele occidentului de a transforma România într-o piață de consum(desfacere), parcă tot mai apăsătoare.

Firma S.C. MIDO GROUP SRL, va activa în domeniul privind comerțul cu cereale și produse derivate din prelucrarea acestora, firma fiind acum în stadiu de planificare, atât legislativ cât și economic.

Așadar, obiectivul firmei S.C MIDO GROUP SRL este de a deveni un important furnizor de cereale către micii fermieri, către micile afaceri precum patiserii, covrigării, brutării de cartier și nu numai, dar și pentru aceia care achiziționează aceste produse pentru uz casnic. Totodată, firma își dorește să redeschidă apetitul populației din mediul rural pentru înființarea unor mici ferme cu capital social romanesc, care pot contribui într-o oarecare măsură la relansarea și însănătoșirea economiei țării.

Ideea de afaceri presupune înființarea a două magazine de comercializare a cerealelor în orașul Urziceni, cu o expunere vastă la șoseaua principală și cu posibilitatea opririi a cel puțin doua autovehicule de categoria B în imediata apropiere a acestora.

Toate produsele vor fi expuse pe europaleți (120 cm lungime, 80 cm lățime, 15 cm înălțime), modalitatea de vânzare a produselor va fi atât en detail cât și en gross, făina, mălaiul, grâul, porumbul si mazărea fiind ambalate în saci de rafie de 40 kg, iar tărâțele de grâu și floarea soarelui în saci de 20 kg, acestea având o densitate mai mică.

Firma S.C. MIDO GROUP SRL va lucra fără mari stocuri, având garanția contractării unui stoc permanent în spațiile de depozitare a principalului furnizor, cu posibilitatea asigurării oricărui flux neașteptat de vânzări. În eventualitatea în care principalul furnizor de produse (S.C. LIDER EXIM SRL) nu asigura un stoc permanent și sigur, era necesară o investiție suplimentară intr-un depozit tip hală, care să asigure liniștea firmei din punct de vedere operațional.

Un avantaj deosebit în ceea ce privește produsele comercializate este termenul de valabilitate de cel puțin trei luni la toată gama de produse, fapt ce permite o recuperare aproape integrală a cheltuielilor cu înființarea stocurilor în cazuri exceptionale precum inaccesibilitatea drumurilor, pene de curent îndelungate, sau chiar perioade nefaste in privința vânzărilor.

Organigrama firmei prevede angajarea unui șofer permanent care să asigure aprovizionarea oricărui magazin în mai puțin de 2 ore de la semnalarea necesităților, planul de aprovizionare fiind făcut în prealabil astfel încât stocurile să se micșoreze în mod unitar pe toată gama de produse, toate acestea fiind posibile doar cu un studiu de piață și cu o experiență în vânzări în ceea ce privește acest obiect de activitate. Distanța dintre punctul de aprovizionare și un magazin ajungând și la 15 km este necesar acest studiu, astfel încat să eficientizăm modalitatea de aprovizionare în ceea ce privește costul carburanților, uzura mașinii și timpul șoferului.

Fiecare magazin va beneficia de un cântar electronic cu verificările la zi, astfel încat în momentul aprovizionării toată marfa să fie cântărită pentru verificarea avizelor și totodată în momentul comercializării, indiferent de modalitatea de vânzare (sac sau kg), clientul să poată avea siguranța plății mărfii cerute. Toate acestea nu fac decât să câștige încrederea clienților, lucru benefic in abordarea corectă a oricărei idei de afaceri.

2.1.4. Analiza pieței și a concurenței

2.1.4.1. Descrierea pieței

Cu o istorie îndelungată în spate, producerea și implicit comerțul cu cereale, par o vitală gură de oxigen pentru o economie parcă din ce în ce mai mult orientată spre import, ca cea a României.

Piața cerealelor și a derivatelor acestora depinde de mai mulți factori printre care putem aminti: factorii politici, economici, naturali și nu numai. Cu toate acestea, se pare că producția atât la nivel național cât și la nivel internațional este intr-o continuă creștere, fapt datorat evoluției tehnologiei, a substanțelor (tratamente, îngrășăminte, erbicide, insecticide), dar și a condițiilor climatice tot mai blânde, cel puțin din ultimii cinci ani (fără secete excesive).

Piața cerealelor și a produselor derivate acestora este extrem de complexă, clienții fiind bine informați și cu o experiență de viață vastă în domeniu, în marea lor majoritate. Serviciile ireproșabile, calitatea produselor și promtitudinea satisfacerii nevoilor clienților, se doresc a fi principalele criterii de diferențiere dintre noi și firmele concurente. Chiar dacă în prezent concurența nu este atât de bine definită, nu suntem dispuși să facem compromisuri; în eventualitatea pronunțării concurenței, fidelitatea clienților dorim să fie principalul criteriu de diferențiere.

Ideea de afaceri abordată în acest plan presupune achiziționarea cerealelor într-o fază cât mai apropiată de producător, fără intermediari care nu fac decât să mărească prețul și plasarea acestora în locuri cât mai apropiate de nevoile oamenilor. Firma se bazează pe monopolul tot mai accentuat din agricultura românească și pe imposibilitatea persoanelor fizice și a IMM-urilor de a achiziționa produse de la marii producători. Totodată se dorește un flux al vânzărilor destul de ridicat, astfel încât firma să poată intra în negocieri directe cu marii producători, lucru deosebit de important și în perspectiva obținerii unor reduceri semnificative la achiziție.

2.1.4.2. Identificarea segmentului de piață-țintă

Planurile de afaceri pot propune trei strategii de abordare a pieței. Prima are în vedere marketingul de masă (producerea și distribuția în masă a unui singur produs), cea de-a doua vizează marketingul bazat pe varietatea produselor și ultima se axează pe marketingul la țintă. Tendințele actuale par să încline spre abordarea ultimei forme, aceasta fiind și cea mai eficientă în contextul acutizării competiției pe piață.

Firma S.C. MIDO GROUP SRL se va axa pe marketingul la țintă, strategia de distribuire a punctelor de desfacere în locuri strategice, cât mai aproape de nevoile oamenilor, fiind principalul obiectiv. Totodată gama de produse, sugerează desfașurarea activității în orașe mici, fragile din punct de vedere economic, dar și în mediul rural în marea lor majoritate.

Firma se va adresa persoanelor cu vârste cuprinse între 30-70 ani, cu înclinații spre agricultură și în special către creșterea animalelor. Punctele de lucru fiind situate în Urziceni, în puncte strategice cu expunere vastă la drumuri intens circulate, vizăm locuitorii din comunele învecinate aflați în tranzit, sau de ce nu, veniți special pentru a se aproviziona de la noi.

Din experiența acumulată lucrând în domeniul morăritului și panificațiilor ca agent de vânzări, voi încerca să realizez prognoza volumului de vânzări pe următorii trei ani, pe grupe de produse.

Apreciez că fiecare unitate va ajunge la o maturitate deplină într-un an de funcționare, până la atingerea acestui prag fiind pregătit să întâmpin o acoperire integrală a costurilor cu aprovizionare, chirii, utilități și salarii.

2.1.4.3. Concurența și preferințele potențialilor consumatori /clienți

Așa cum am precizat anterior, concurența nu este foarte bine evidențiată. Consider că ideea mea de afaceri este o inovație și am câteva motive bune în a crede că va reuși.

În fiecare comună este cel puțin o firmă puternică ce desfășoară activități agricole, dar tendința de a vinde produsele obținute la recoltat este următoarea: agricultorii nu au spații de depozitare suficiente și nici dorința de a scoate un preț cât mai bun pe kg, așa că marea lor majoritate vând firmelor mari cu contracte la export produsele, imediat după recoltat.

Un alt punct forte în comparația cu eventualii concurenți este calitatea produselor. Principalul partener, SC LIDER EXIM SRL(MOARA JILAVELE), dispune de o tehnologizare ireproșabilă, moara fiind construită în anul 2008 și respectând în totalitate normele europene.

Așadar, pot regăsi concurență în mai multe localități invecinate, dar nu consider că aceasta este suficient de bine organizată încât să poată conta decisiv în buna desfășurare a activității mele. Pe de o parte, morile vechi de prestare încă funcționează, dar calitatea îndoielnică a produselor rezultate la măcinat (făina, tărâță, mălai), informație obținută aflarea opiniilor oamenilor, îmi dă încredere. Pe de altă parte, firmele dezorganizate în perspectiva comercializării produselor către persoanele fizice, oferă un avantaj ideii mele de afaceri.

Pe raza județului Ialomița, de-a lungul timpului, am observat aproximativ 5 unități individuale care aplică în tocmai strategia mea de vânzări. Faptul că nu au contract solid semnat cu anumiți producători, determină crize în privința aprovizionării cu diferite produse, în funcție de perioadele de recoltare a fiecărui produs, sau de cererea în cantități insemnate pe care o au producătorii respectivi. Un volum mic de vânzări, așa cum au în parte fiecare dintre unitățile concurente, nu permit contractarea unor servicii din partea marilor producători, sau cel puțin ar fi extrem de riscante.

Din experiența anterioară, consumatorii sunt extrem de pretențioși, fapt determinat de experiența vastă a acestora în aceste activități agricole.

Făina este o materie primă extrem de sensibilă, fiind și produsul de bază folosit în domeniul panificațiilor. Atât persoanele juridice cu afaceri precum brutării, covrigării, patiserii, cât și cei care aleg acest produs pentru întrebuințarea sa în particular, au așteptări foarte mari în privința produselor finite rezultate în urma coacerii, în viziunea acestora făina jucând un rol extrem de important în aspectul și gustul produselor finite.

Tărâța este un produs cu multiple întrebuințări, atât în gospodării cât și la nivel industrial, ca materie prima în realizarea hranei animalelor(porci, vaci, tauri etc.), cât și în realizarea borșului. În special, principala întrebuințare a tărâței de grâu este în hrana animalelor. Pentru procedeul numit ”umplerea borșului”, oamenii doresc ca tărâța să fie cât mai mare și să nu prezinte impurități precum neghină.

Mălaiul prezintă de asemenea multiple întrebuințări precum hrană pentru păsări și este adesea consumat și de oameni în diverse forme.

În ceea ce privește celelalte produse, clienții au o singură așteptare: ca produsele să nu prezinte impurități.

Avantajul pe care firma noastră îl are în momentul de față este că nu se distinge o concurență solidă în aria noastră de acțiune. În cazul apariției, strategia noastră este de a concura prin calitate și nu prin scăderea prețului produselor, fapt ce ar distruge ambele afaceri. Așa cum anterior am precizat, piața țintă va atrage cu sine clienți extrem de experimentați în ceea ce privește întrebuințarea produselor noastre, așadar făcând rabat de la calitate și scăzând prețurile, nu vom face decât să creem o instabilitate inutilă poziției noastre pe piață.

2.2. Managementul și strategia de implementare

2.2.1. Echipa managerială

Componența echipei manageriale presupune o organigramă destul de simplistă. În ceea ce mă privește, voi îndeplini funcția de administrator al societății, experiența acumulată în cei 4 ani de activitate la moara Jilavele, fiind considerată un atu important în îndeplinirea sarcinilor de serviciu. Atribuțiunile mele vor acoperi un domeniu destul de vast, ocupându-mă de tot ce înseamnă buna desfășurare a activității, de la aprovizionare până la strângerea monetarelor zilnice, a Z-urilor și la gestionarea eventualelor probleme organizatorice de orice fel. Voi asigura în permanență contactul cu principalul furnizor, voi gestiona stocurile zilnic telefonic și voi studia piața în permanență, piața cerealelor fiind destul de fluctuantă din punctul de vedere al prețurilor.

La biroul situat în apropierea morii Jilavele, se vor strange la finalul fiecărei zile situațiile privind vânzările fiecărui magazin, se vor înregistra și la finalul fiecărei luni situația se va trimite către contabilitate pentru efectuarea operațiunilor contabile(bilanț, CPP, balanța etc.). Aceasta muncă de birou îmi va reveni tot mie, deaoarece nu consider necesară angajarea unui alt om pentru efectuarea acestui volum de muncă.

Principalul meu ajutor va fi șoferul angajat, care va îndeplini pe lângă sarcinile de aprovizionare a magazinelor și alte sarcini neprevăzute la sugestia mea.

2.2.2. Planul de personal

Așa cum am precizat anterior, consider oportună realizarea a 2 puncte de vânzare în primă fază, așadar în primul an voi avea nevoie de 1 șofer, care să se ocupe de aprovizionarea magazinelor, 1 gestionar pentru fiecare punct de lucru în parte, eu ocupându-mă de tot ceea ce reprezintă muncă de birou. Practic, eu voi asigura buna desfășurare a activității din punct de vedere managerial.

Trebuie menționat faptul că vom semna un contract cu o firmă de contabilitate, care va avea grijă de buna desfășurare a activității din punct de vedere contabil.

2.2.3. Amplasamentul fizic/clădirile

Punctele de lucru, exceptând sediul firmei care este amplasat în imediata apropiere a principalului nostru partener, vor fi amplasate la următoarele locații:

Locația 1: Urziceni, Centrul vechi

Locația 2: Urziceni, [NUME_REDACTAT] 3: [NUME_REDACTAT] 4: Coșereni, drumul județean 201

Locația 5: [NUME_REDACTAT], E 60

Locația 6: Cazanești, E 60

Locația 7: Ciorani, DN1D

Locația 8: Slobozia, variantă DN2C

Planul de înființare a magazinelor prevede deschiderea a 2 unități în primă fază, ordinea deschiderii acestora fiind cea prezentată anterior. Factorii determinanți în alegerea acestei desfășurări au în vedere potențialul previzionat a fiecăruia dintre ele și accesibilitatea puctelor (timpul parcurs până la acestea). În planul de înființare a acestora am vizat și comasarea lor din punct de vedere teritorial.

Celelalte reprezintă sugestii de noi locații, dar consider că primii 3 ani sunt decisivi în luarea unei decizii privind extinderea afacerii.

Niciuna dintre locații nu se afla la mai mult de 1 h, timp de parcurgere către aceasta. Încă de la început, aceasta a fost prima condiție în ceea ce privește amplasamentul clădirilor.

Un alt obiectiv este de a găsi locații cu un prag maxim de chirie de 150 euro lunar. Ținând cont de faptul că afacerea se desfășoară în mediul rural, aceasta nu pare să fie o problemă.

2.2.4. Politica de produs, stocurile, producția si asigurarea calității

SC MIDO GROUP SRL își propune prin cele 2 magazine să realizeze un flux al vânzărilor destul de ridicat, ceea ce permite și achiziționarea produselor la un preț cât mai bun și implicit recomercializarea acestora la un preț avantajos pentru clienți. Este foarte importantă evitarea intermediarilor, fapt ce ar determina inevitabil o creștere a prețurilor și inconvenientul clienților. Toate produsele comercializate dețin etichete cu denumire, termen de valabilitate, condiții de păstrare și un certificat de calitate, toate acestea fiind oferite și garantate de producător. Varietatea acestora este binecunoscută, produsele fiind prezentate anterior.

Îmi propun plasarea produselor cât mai aproape de nevoile oamenilor, în puncte strategice, costul cu deplasarea în ceea ce privește potențialii clienți cântărind destul de greu în luarea deciziei de achiziție a anumitor produse.

Consider că principalul mod de promovare a acestui tip de business este calitatea produselor, binecunoscut fiind faptul că în mediul rural informația circulă foarte bine de la persoană la persoană. Nu consider oportună investirea banilor în publicitate vizibilă în mass media, cel puțin pentru început. În cazul apariției unei oportunități de extindere a afacerii, ma voi îndrepta către posturi de radio cu un rating destul de bun în mediul rural precum [NUME_REDACTAT] Satelor, sau [NUME_REDACTAT] Actualități, sau chiar către postul de radio local, [NUME_REDACTAT].

Stocurile mici presupun atât riscuri cât și beneficii. Cu toate acestea, aceasta va fi strategia abordată de mine în ceea ce privește stocurile. Îmi propun să fructific această oportunitate de asigurare a unui flux continuu de mărfuri din partea firmei SC LIDER EXIM SRL, aceștia dispunând de spații vaste de depozitare și având interesul ca cineva să le comercializeze marfa în permanență.

Riscurile privind stocurile mici ar fi ca în eventualitatea puțin probabilă a epuizării unui anumit tip de produs, magazinele să sufere la rândul lor. Cu toate acestea, parteneriatul semnat este atât de bine structurat, încât perminte achiziționarea respectivului produs de la o altă societate și depozitarea sa în spațiile partenerului nostru, doar în cazul epuizării tipului respectiv de produs. Așadar riscurile asumate de societatea noastră sunt foarte mici din punctul meu de vedere.

Beneficiile unor stocuri mici presupun eliminarea costurilor cu depozitarea, dispariția riscului de degradare a anumitor produse, neasumarea unor furturi din depozit etc.

Toate acestea fiind amintite, consider că firma mea are numai de câștigat din acest parteneriat și respectând clauzele contractuale ce ni se adresează, se preconizează o colaborare reușită.

2.2.5. Strategia de preț

În ceea ce privește prețul, strategia pe care o abordăm este de a vinde produsele cu un adaos comercial de 30%, până la 60% la produsele mult mai sensibile în ceea ce privește depozitarea și puțin mai greu de procurat, precum făina și mălaiul.

Primul preț al făinii din tabelul ce urmează este cel practicat de [NUME_REDACTAT] la raft in hipermarket. Este o diferență în ceea ce privește modul de ambalare al produsului, aceștia alegând expunerea produsului la pungi de 1kg, modalitatea noastră de vânzare fiind vrac. Cel de-al doilea preț este cel practicat de un principal concurent din zona orașului Urziceni, tipul de vânzare fiind același.

2.3. Planul financiar

2.3.1. Investiția inițială

Cheltuieli inițiale:

Înființare firmă: 300 euro= 1340 ron

Capital social: 45 euro= 200 ron

Construierea și mobilarea biroului: 1800 euro

Închiriere locație (garanții): 150 euro/locație-incluzând și biroul (*3)

Amenanjare locații: 300 euro/locație (*2)

Mobilier: 200 euro/locație (*2)

Cântar electronic: 150 euro/locație (*2)

Mașină: 2000 euro

Office (electronice, sisteme de comunicații, telefoane, asigurarea produselor de curățenie): 500 euro

Constituire fond de rulment: 2505 euro

Total cheltuieli inițiale: 8900 euro= 39600 lei

Curs euro=4,45 lei

Subliniez faptul că fiecare punct de lucru urmărește aceeași structură a cheltuielilor cu înființarea.

Cheltuieli cu aprovizionarea:

Stocurile inițiale vor arăta indentic pentru fiecare magazin și vor avea următoarea structură:

Investiția inițială privind asigurarea stocului unui magazin se ridică la 2440 lei.

Total cheltuieli stocuri inițiale=4880 lei

Cheltuieli cu personalul lunar:

Cantitățile de produse vândute în decursul unui an:

Previzionarea cheltuielilor privind fucționarea în decursul primului an:

Total cheltuieli de funcționare în decursul unui an: 250039 lei

Previzionarea încasărilor pe parcursul unui an, distribuite pe produse:

Total încasări în decursul unui an pe unitate: 122025 lei

Total încasări în decursul unui an pe ambele unități: 244050 lei

2.3.2. Previziuni ale fluxului de numerar proiectat

Fluxul de numerar reprezintă diferența dintre încasările directe și plățile curente ale unei firme.

Fluxul de numerar al anului 2015= FINANȚARE INVESTITOR+ÎNCASĂRI DIN VÂNZĂRI MĂRFURI-TOTALITATEA CHELTUIELILOR DE EXPLOATARE

= 39600+244050-250039

= 33611 lei

Pentru anul 2016, mizez realist pe o creștere a vânzărilor cu 40% și implicit o creștere a cheltuielilor cu aprovizionarea tot cu 40%. În ceea ce privește celelalte cheltuieli, consider că deplasarea mărfurilor va crește în privința costurilor cu 20%.

Fluxul de numerar al anului 2016= ÎNCASĂRI-PLĂȚI

=341670- 315967

=25703 lei

Anul 2016 a fost considerat un an de uzură, la finalul căruia firmele au ajuns la maturitate deplină. Dacă piața nu are fluctuații spectaculoase, estimările pentru 2017 arată aproximativ la fel cu cele din 2016, un plus fiind sporirea popularității magazinelor și implicit creșterea vânzărilor cu 15% și a cheltuielilor cu 10% (ponderea cheltuielilor cu aprovizionarea în totalul cheltuielilor este de 2/3).

Fluxul de numerar al anului 2017= ÎNCASĂRI-PLĂȚI

=392920-347563

=45356 lei

Toate aceste estimări sunt realizate la un nivel decent al vânzărilor care nu este deloc greu de depășit. În cazul contractării unor covrigării, brutării de cartier, patiserii, încasările vor crește vertiginos, la fel și profiturile. Totuși cele mai pesimiste previziuni ale mele se prezintă în acest fel.

2.3.3. Realizarea indicatorilor

1. Venitul net total actualizat al investiției

VNAT = – I0+ + + +

n = numărul anilor pe care se fac previziunile= 3 ani

I0 = suma investită inițial = 39600 lei

F1 = fluxul de numerar net din anul 2015 = 33611 lei

F2 = fluxul de numerar net din anul 2016 = 25703 lei

F3 = fluxul de numerar net din anul 2017 = 45356 lei

i = 5 %

VR=valoarea reziduală

VNAT = – 39600+32010+23366+39100

=54876 lei

VNAT >0, proiectul este rentabil

Termenul de recuperare al investiției

TR= = 39600/21690 = 1,82 ani

Profitul mediu anual = (Pr1+Pr2+Pr3)/3

= (-5989+25703+45356)/3

= 21690 lei

Termenul de recuperare al investiției este de 1 an și 10 luni.

Rentabilitatea investiției

Rentabilitatea investiției= x 100

Rentabilitatea an 2015= -5137/39600*100= -12,97%

Rentabilitatea an 2016= 22158/39600*100= 55,95%

Rentabilitatea an 2017= 39100/39600*100= 98,74%

În urma calculelor efectuate rezultă faptul că investiția nu este rentabilă în primul an, în cel de-al 2-lea se stabilizează, urmând să ajungă la 99% în cel de-al 3-lea an.

Rata rentabilității comerciale

Rata rentabilității comerciale= x 100

Rata rent. com. 2015= -5137/244050*100= -2,1%

Rata rent. com. 2016= 22158/341670*100= 6,5%

Rata rent. com. 2017= 39100/392920*100= 9,95%

Rata rentabilității crește progresiv, fapt ce denotă un parcurs sănătos al firmei și realist din punctul meu de vedere.

Valoarea actualizată netă

VAN =

CF = CASH FLOW

r = rata actualizării=10%

i = perioada previzionată=3 ani

= -5989/1,1+25703/1,21+45356/1,33-39600

= -5445+21242+34102-39600

= 10299 lei

Pozitiv = favorabil

Indicele de profitabilitate

IP= +1>1

IP= 10299/39600+1>1

=1,22 > 1

Investiție rentabilă ce merită bugetată.

2.3.4.Riscurile afacerii

În eventualitatea puțin probabilă a nereușitei acestei afaceri, consider că 70% din suma investită inițial poate fi recuperată. Stocurile pot fi lichidate, mobilierul poate fi vândut, la fel și cântarul electronic, mașina firmei poate fi valorificată, ea fiind cumpărată la mâna a2-a și implicit la un preț rezonabil, iar în privința locațiilor, toate punctele de lucru sunt portabile și este o oarecare cerere pe piață în privința achiziționării acestor barăci gata ansamblate.

Cauzele principale a unei eventuale nereușite, pot fi reprezentate de neimplicarea suficientă a managerului, dezinteresul angajaților, gestiune deficitară, toate acestea reprezentând cauze interne. Cauze externe pot apărea precum: instabilitate politică, fluctuații necontrolate ale prețurilor cerealelor la nivel național, extinderea concurenței.

2.3.5. Cererea de finanțare și strategia de ieșire

Investiția inițială, așa cum și anterior am precizat, se ridică la suma de 130000 lei. Acești bani sunt necesari pentru înființarea firmei, construirea spațiilor, plata salariilor, chiriei, utilităților și asigurarea stocurilor de pornire pentru fiecare magazin.

Întreaga finanțare necesară înființării cafenelei va fi asigurată de mine. Nu voi apela la împrumuturi de la prieteni, rude sau bănci.

Am luat în calcul două posibilități de ieșire: vânzarea afacerii și lichidarea acesteia. Optez pentru cea de-a doua, pentru că așa cum și anterior am precizat, mare parte din investiția inițială poate fi recuperată în orice moment. Nu dezagreez nici prima variantă, dar prefer să o aplic doar în cazul aprecierii majore a firmei și oferirea de către un eventual investitor a unei sume însemnate în schimbul cedării activelor firmei.

CONCLUZII

SC MIDO GROUP SRL își propune să intre pe piață speculând o perioadă de vârf, astfel promovarea magazinelor realizându-se și datorită cererii excesive pe piață. Așa cum și prognoza vânzărilor distibuită pe fiecare lună o arată, cea mai potrivită perioadă de pornire este primăvara, la sfârșitul lunii martie. În această perioadă muncile agricole încep să apară, sporirea activităților oamenilor atrăgând și consum pe această piață.

Contextul economic la nivel național nu este cel mai reușit, imprumutul acordat României din partea FMI parcă apăsând tot mai tare pe umărul populației, dar cu toate acestea progresul economic trebuie să apară de undeva. Tendința la nivel național este ca oamenii să-și indrepte atenția către agricultură, această preconizându-se a fi principala portiță de salvare din punct de vedere economic. Cum pământul agricol este extrem de scump, observ din ce în ce mai des interesul oamenilor din mediul rural către creșterea animalelor și privesc cu încredere la situația Germaniei, care din punctul meu de vedere sunt cu 10 ani înaintea noastră în ceea ce privește organizarea rurală, și mizez pe dezvoltarea acestui sector în următorii ani.

Sper ca odată semnat acordul cu [NUME_REDACTAT], să se încerce dezvoltarea urbană nu numai prin fonduri ci și prin oferirea unor posibilități de a vinde produsele la un preț cât mai avantajos, acest lucru fiind posibil prin creșterea exporturilor și prin dezvoltarea la nivel regional a unor centre de colectare pe diferite produse animale.

Îmi propun o creștere susținută și sănătoasă, am încredere în capacitatea mea de a vinde și în ciuda greutăților birocratice și nu numai, de lansare pe piață, am încredere că voi reuși.