Perceptia Riscului de Mediu a Populatiei Municipiului Bucuresti

ANEXA 1

CHESTIONAR -PERCEPȚIA RISCURILOR DE MEDIU

Vă rog să aveți amabilitatea de a completa chestionarul de mai jos. Mă interesează parerile dumneavoastră, pentru a evalua impactul pe care considerați căfactorii de mediu îi pot avea asupra sănătății populației. Opiniile dumneavoastră sunt foarte importante pentru mine.

Acest chestionar este anonim și vă asigur pentru confidențialitatea datelor.

Vă rog să bifați răspunsul pe care îl considerați corect !

1. Sunteți de sex :

Feminin  Masculin 

2. Va rugăm să indicați grupa de vârsta în care vă încadrați:

3. Care este ultima formă de învățământ absolvităși/sau în curs de absolvire ?

Școala gimnazială  Liceu  Facultate 

4. Ce întelegeți prin “mediu” ( factori de mediu) :

5. Unde credeți că influența factorilor de mediu este mai puternic resimțită?

Mediul urban  Mediul rural  Oriunde atunci când aceștia sunt perturbați 

6. Cunoașteți noțiunea de “riscuri de mediu” ?

DA  NU 

7. De unde ați auzit despre “riscuri de mediu” ?

Altele ( mentionați)………………..

8. Care credeți că este grupa de vârstă cea mai vulnerabilă la acțiunea factorilor de risc din mediu? (bifați un singur răspuns)

< 1an  1- 14 ani  15 – 44 ani  45 – 64 ani  ≥ 65 ani 

9. Unde credeți că se manifestă cel mai pregnant poluarea în [NUME_REDACTAT] ?

În aer  În apă  În sol 

10. Considerați că aerul din București este poluat?

DA  NU 

11. Dacă “da” care credeți că sunt sursele de poluare ale aerului în București? ( bifați un singur răspuns care considerați că este cel mai corect)

Traficul  Industria 

Alte surse (exemplificați)………………….

12. Considerați că apa provenită din rețeaua publică a [NUME_REDACTAT] este sigură pentru consum?

DA  NU 

13. Dacă ați răspuns cu “nu” ,credeți că apa din rețeaua publică mai necesită tratarea de către dvs. acasă prin fierbere/filtrare înainte de consum?

DA  NU 

14. Dacă ați răspuns cu “nu” la întrebarea “12” care credeți că sunt caracteristicile apei care vă fac să afirmați asta?

Culoarea  Mirosul  Turbiditatea  Gustul 

15. Sunteți mulțumit de starea de salubritate a orasului ?

DA  NU 

16. Dacă “nu” care credeți că este cauza nemulțumirilor dumneavoastră?

Serviciul de salubritate ineficient  Indolența oamenilor 

Altele (exemplificați)………………………..

17. De unde credeți că provin cele mai multe deșeuri în București?

Menajere ( din activitatea oamenilor)  Industriale 

Altele (exemplificați) ……………………..

18.Credeți ca Bucureștiul este un oraș “zgomotos” ( poluat fonic)?

DA  NU 

19. Dintre cele enumerate mai sus, ce vă deranjează cel mai mult în București? ( bifați un singur răspuns)

20.Credeți că factorii de mediu vă influentează în vreun fel sănătatea?

DA  NU 

21. Care dintre aceștia credeți că vă influențează cel mai mult sănătatea? ( bifați un singur răspuns)

22. Care sunt afecțiunile în apariția cărora credeți că ar putea avea vreun rol factorii de mediu?

Altele (exemplificați) ……………………….

23. Credeți că există o legatură între “urbanizare” și “riscurile de mediu”?

DA  NU 

24. Cine credeți că ar fi în masură cel mai mult să evite apariția “riscurilor de mediu” ? (bifați un singur răspuns)

Vă mulțumesc pentru timpul acordat pentru completarea chestionarului !

CUPRINS

INTRODUCERE

PARTEA TEORETICA

CAPITOLUL 1 – Definirea riscului de mediu

Ce anume reprezinta riscul de mediu ?

Gestionarea riscurilor

1.2.1 Identificarea riscurilor

1.2.2 Estimarea riscului

1.2.3 Evaluarea riscurilor

1.2.4 De ce este necesara gestionarea riscurilor de mediu

CAPITOLUL 2: Riscurile de mediu si impactul asupra sanatatii

2.1. Primele semne ale prezentei riscurilor de mediu

2.2 Activitatile umane, impactul asupra mediului si patologia asociata

2.3 Concluzii

CAPITOLUL 3: Evaluarea riscurilor de mediu si solutii pentru combaterea efectelor acestora asupra sanatatii populatiei

3.1. Evaluarea riscurilor de mediu

3.2 Solutii

CAPITOLUL 4: Ecosanatatea

CAPITOLUL 5: Riscurile de mediu din [NUME_REDACTAT]

PARTEA SPECIALA

SCOPUL PROIECTULUI

OBIECTIVE SPECIFICE

METODE

REZULTATE

Profilul respondentilor

Cunostintele participantilor la studiu

2.1 Cunostinte legate de gradul de informare asupra notiunilor de „factori de mediu” si „riscuri de mediu”

Cunostinte legate de perceptia subiectilor asupra calitatii principalilor factori de mediu din [NUME_REDACTAT]

Cunostinte legate de influenta factorilor de mediu asupra starii de sanatate.

Limite si constrangeri ale studiului

CONCLUZII

REZUMAT

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

Perceptia riscului de mediu a populatiei municipiului bucuresti

CUPRINS

INTRODUCERE

PARTEA TEORETICA

CAPITOLUL 1 – Definirea riscului de mediu

Ce anume reprezinta riscul de mediu ?

Gestionarea riscurilor

1.2.1 Identificarea riscurilor

1.2.2 Estimarea riscului

1.2.3 Evaluarea riscurilor

1.2.4 De ce este necesara gestionarea riscurilor de mediu

CAPITOLUL 2: Riscurile de mediu si impactul asupra sanatatii

2.1. Primele semne ale prezentei riscurilor de mediu

2.2 Activitatile umane, impactul asupra mediului si patologia asociata

2.3 Concluzii

CAPITOLUL 3: Evaluarea riscurilor de mediu si solutii pentru combaterea efectelor acestora asupra sanatatii populatiei

3.1. Evaluarea riscurilor de mediu

3.2 Solutii

CAPITOLUL 4: Ecosanatatea

CAPITOLUL 5: Riscurile de mediu din [NUME_REDACTAT]

PARTEA SPECIALA

SCOPUL PROIECTULUI

OBIECTIVE SPECIFICE

METODE

REZULTATE

Profilul respondentilor

Cunostintele participantilor la studiu

2.1 Cunostinte legate de gradul de informare asupra notiunilor de „factori de mediu” si „riscuri de mediu”

Cunostinte legate de perceptia subiectilor asupra calitatii principalilor factori de mediu din [NUME_REDACTAT]

Cunostinte legate de influenta factorilor de mediu asupra starii de sanatate.

Limite si constrangeri ale studiului

CONCLUZII

REZUMAT

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

INTRODUCERE

Chiar daca atat microclimatul cat si macroclimatul in care traim si ne desfasuram toate activitatile ne ofera diferite conditii obiective pentru indeplinirea acestora, modul in care noi apreciem sau nu aceste conditii poate fi diferit fata de componenta reala si masurabila. Toate aceste conditii sau toti acesti factori, pot influenta atat calitatea actiunilor noastre cat si starea noastra de sanatate. Perceptia riscului pe care un factor il poate avea asupra noastra,este astfel influentata atat de factorul obiectiv (masurabil)- marimea pericolului- cat si de factorul subiectiv care reprezinta modul in care fiecare considera factorul obiectiv ca fiind o amenintare pentru sanatatea lui si pentru calitatea vietii lui.

Astfel perceptia riscului pe care anumiti factori- in cazul lucrarii mele factori de mediu – il pot avea asupra sanatatii poate varia in functie de grupul tinta caruia se adreseaza, in functie de sistemele de valori ale unei anumite populatii si de modul in care diferitele riscuri sunt prezentate de catre factorii decidenti, mijloacele de comunicare, institutiile de invatamant.

Am ales sa doresc sa evaluez modul in care populatia din [NUME_REDACTAT] – se presupune a fi populatia cea mai activa si mai informata din Romania – percepe actiunea diferitilor factori din mediul ambiant ca posibili determinanti ai starii de sanatate si ai calitatii vietii in general. [NUME_REDACTAT] nu s-a dat o foarte mare importanta studiilor de perceptiea riscurilor, cu toate ca rezultatele acestora pot oferi directiile pe care autoritatile decidente le pot folosi in promovarea anumitor bune practici si in educarea populatiei din punct de vedere al aprecierii pericolelor din jur care le pot influenta starea de sanatate.

Factorii de mediu ne pot influenta sanatatea atat ca si factori determinanti cat si ca factori potentatori ai anumitor patologii, indiferent de modul in care noi percepem sau nu acest lucru. Educarea populatiei in a percepe calitatea factorilor de mediu poate duce la aparitia dorintei acesteia de a avea un mediu cat mai „sanatos” si mai putin viciat.

Astfel prin lucrarea de fata am considerat importanta aflarea perceptiei populatiei generale a [NUME_REDACTAT] asupra riscurilor de mediu si influentei acestora asupra sanatatii; aflarea surselor pe care populatia generala a [NUME_REDACTAT] le considera ca fiind implicate in aparitia riscurilor de mediu; aflarea unor solutii propuse de populatia [NUME_REDACTAT] pentru reducerea riscurilor de mediu.

PARTEA TEORETICA

CAPITOLUL 1 : Definirea „riscului de mediu”

Ce anume reprezinta riscul de mediu?

Definitia cuvantului risc se refera la posibilitatea de a ajunge într-o primejdie, de a avea de înfruntat un necaz sau de suportat o pagubă; existenta unui pericol posibil.

De asemenea cuvantul „risc” poate fi utilizat si in sens mai restrans, adresandu-se unei anumite categorii in mod particular: risc de poluare, risc de inundatii, etc.

„Riscul poate fi astfel interpretat in diferite moduri:

Riscul ca si pericol: eveniment sau act care are consecinte negative . Vazut in acest sens gradul de risc este legat atât de probabilitate cat și de amploarea acestei consecințe

Riscul ca si probabilitate: probabilitatea intamplarii unui eveniment nedorit și a consecințelor sale care decurg in urma unui fenomen de origine naturală, spontană sau caredecurge dintr-o acțiune umană (fizica sau administrativă) si care este transmisa prin intermediul factorilor de mediu, putand avea consecinte negative asupra acestuia.

Cu ajutorul acestei interpretari se poate stabilii si o diferența clara intre "Evaluarea impactului" și " evaluarea riscurilor ". Astfel evaluările de impact se referă la evenimente a caror aparitie este destul de sigura, în timp ce evaluarea riscurilor se refera la evenimentele care pot să apară ,eventual.Astfel se face diferenta intre aparitia unui eveniment sigur si unul probabil.

In aceasta lucrare conceptul de „risc” va fi evaluat ca fiind o consecinta a unui eveniment nedorit sau a unui pericol ce se rasfrange asupra mediului in urma actiunilor umane in mediul urban, respectiv in [NUME_REDACTAT]. De asemenea se urmareste perceptia populatiei [NUME_REDACTAT] asupra „riscurilor de mediu”. Se va evalua prin intermediul unui chestionar public, daca populatia cunoaste semnificatia cuvantului „risc”, daca poate preciza riscurile de mediu la care sunt expusi, precum si daca cunosc efectele adverse ale acestora asupra sanatatii personale si generale.

In ceea ce priveste definirea mai precisa a „riscurilor de mediu” mai putem adauga cateva caracteristici ale acestora :

Riscurile implică o serie complexă de evenimente tip cauză-efect, implicandvariabile de mediu , tehnologice și sociale.

Riscurile au legatura intre ele. De obicei, unul sau mai multe „riscuri” au loc simultan în aceeași țară , regiune , sau oraș și acest lucru necesită o abilitate de a le compara și de a decide care „risc de mediu” este prioritar in abordare.

Riscurile sunt răspândite pe tot globul și se referă atat la tarile dezvoltate, cat si in curs de dezvoltare, fiind in general legate de dezvoltarea industriala locala. De asemenea, acestea sunt in stransa legatura cu deciziile autoritatilor locale in ceea ce priveste colectarea deseurilor, calitatea apei potabile publice, etc, precum si educarea oamenilor asupra existentei riscurilor de mediu si a consecintelor care deriva din actiunea acestora.

Riscurile nu sunt întotdeauna ușor de identificat și , uneori, identificarea are loc la mult timp dupa aparitie, in momentul in care consecințele adverse grave au fost deja resimțite .

Riscurile nu pot fi măsurate cu precizie datorita naturii lor probabilistice

Riscurile sunt evaluate diferit din punct de vedere social. Astfel, un risc considerat grav într-o anumita situatie poate fi considerat neimportant în alta.

In concluzie, atunci când este utilizat în aceasta lucrare termenul de " risc ", va face referire la un risc sau un pericol cu consecințe negative , probabilistice pentru mediu, cu consecinte negative asupra populatiei, in deosebi a [NUME_REDACTAT].

Riscurile de mediu ce vor fi prezentate in aceasta lucrare apar sau sunt transmise populatiei, prin intermediul, aerului, apei, solului sau a deseurilor menajere/ industriale. Cauzele și caracteristicile lor sunt totusi diverse, unele fiind rezultate in urma activitatii umane, prin introducerea unor noi tehnologii, produse sau chimicale, în timp ce altele rezulta în urma proceselor naturale care se întâmplă să interacționeze cu activitățile umane.

Unele pot fi usor anticipate, cum ar fi inundațiile într-o vale sau poluarea industriala de la o topitorie, altele sunt efecte nebănuite în întregime în momentul în care tehnologia sau activitate umana a fost dezvoltată. Un exemplu ar fi efectele posibile asupra stratului de ozon al Pamantului datorate spray-urilor ce contin fluorocarbon sau îngrășămintelor cu azot .

Desi pot avea determinare naturala si/sau antropica, caracteristica comuna a riscurilor este data de consecintele ce se vor rasfrange asupra populatiei in mod involuntar.

Astfel este necesara implementarea unor strategii din partea autoritatilor, pentru a evita efectele nedorite atat in prezent, cat si pe termen lung asupra populatiei generale.

Aceasta lucrare va exclude riscurile la care populatia se expune voluntar, (cum ar fi fumatul, consumul de alcool, decizia de a nu se supune vaccinarilor, etc), trartand numai efectele negative la care este expusa involuntar (poluarea, diminuarea stratului de ozon, schimbarile climatice, calitatea apei potabile, etc).

In cazul expunerii la riscuri voluntare, rolul autoritatilor ramane este restrans la informarea populatiei asupra acestora si a consecintelor ce le urmeaza, in timp ce in cazul expunerii involuntarea este necesara controlarea riscurilor de mediu prin implementarea unor anumite acte legislative, hotarari; decizii; restrictii, etc.

1.1.1 Care sunt cele mai comune riscuri de mediu?

Majoritatea riscurilor de mediu care sunt cunoscute de populatie sunt strans legate de urbanizare si industrializare, fiind astfel considerate o consecinta a dezvoltarii economice. Nu este de mirare ca aceste riscuri au fost cel mai des asociate tarilor sau regiunilor care sunt deja foarte dezvoltate din punct de vedere economic pe baza industriei locale.

Desi riscurile de mediu cum ar fi poluarea aerului și existenta metalelor toxice in produsele alimentare erau cunoscute a fi mai severe în țările dezvoltate, acestea sunt în creștere rapidă în regiunile industriale urbane din țările în curs de dezvoltare .

Alte riscuri sunt mai răspândite în țările sărace, amintind aici mai ales riscurile care decurg in urma malnutriției, a locuințelor inadecvate, lipsei canalizarii.

Alte riscuri, cum ar fi alimentarea cu apă nesigura din punct de vedere sanitar, sunt prezente atat in tarile dezvoltate cat si in cele in curs de dezvoltare, dar avand cauze de natura diferita. Contaminarea cu reziduuri industriale este in general cauza poluarii apei in cazul tarilor dezvoltate, in timp ce in celalalt caz se intalneste contaminarea bacteriologica a acesteia

Nu există suficiente date privind incidența și impactul diferitelor riscuri de mediu pentru a cuantifica magnitudinile și severitatea lor la nivel mondial. Chiar dacă ar exista aceste date nu ar putea indica precis prioritatile la nivel global deoarece acestea sunt percepute diferit de la tara la tara, de la o regiune la alta.

O măsură surogat a evaluarii magnitudinii riscului de mediu este speranța de viață . Deoarece speranța de viață este cunoscută ca fiind mult mai mică în unele țări decât în altele, se paoate deduce ca existenta unui anumit risc local poate deveni o prioritate internationala.

Un indiciu asupra regiunilor in care riscurile de mediu sunt prezente permanent intr-o anumita zona poate fi dat in urma supravegherii si monitorizarii internationale a anumitor parametrii ce pot pune mediul, precum si populatia generala in pericol. Astfel putem enumera:

Monitorizarea ecologica :

Stadiul degradarii solului – la nivel mondial

Aria de acoperirea padurilor tropicale

Aria de extindere a pasunilor

Calitatea apei raurilor si sedimentele acestora

Inventarul glaciar mondial

Concentrația anumitor izotopi în precipitații

Monitorizarea biosferei:

Monitorizarea numarului si calitatii vietii animalelor salbatice

Monitorizarea impactul reziduurilor din pesticide

Monitorizarea resurselor marine vii

Monitorizarea poluantilor:

Calitatea aerului atmosferic la nivel mondial

Migrarea transfrontaliera a poluanților atmosferici în [NUME_REDACTAT] apei la nivel mondial

Eutrofizarea în apele interioare

Gradul de contaminare a produselor alimentare și furajelor

Biomarkarii in diferite lichide și țesuturi ale organismului uman si animal

Compozitia laptelui matern

Identificarea si monitorizarea anumitor poluanți in păr si fanere

Monitorizarea radiațiilor ionizante si neionizante

Monitorizarile climaterice:

Variabilitatea climatică

Calitatea vremii la nivel mondial

Radiația solară

Calitatea ozonului atmosferic

Existenta schimbărilor climatice

Echilibrului masei ghețarilor și fluctuația acestora

Monitorizarea oceanelor:

Gradul de poluare mărilor regionale ([NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], NE și NV Atlanticului)

Monitorizarea calitatii apelor cu deschidere la ocean

Gradul de poluare cu petrol a marilor

Modul de varsarea raurilor in mare

Monitorizarea dezastrelor naturale:

cicloane tropicale

tsunamiuri

prognozarea inundațiilor

Sursa : Martin și Sella , 1977.

Un alt mod de a monitoriza calitatea mediului face referire la poluantii cu implicare majora in aparitia riscurilor de mediu, avand un potential efect direct sau indirect asupra sanatatii populatiei si a biosferei; astfel acestia ar fi:

Dioxidul de sulf si sulfatii din aerul atmosferic.

Pulberile în suspensie din aerul atmosferic

Monoxidul de carbon si dioxidul de carbon din aerul atmosferic

Oxizii de azot din aerul atmosferic

Ozonul ,oxidanții fotochimici și hidrocarburi reactive din aerul atmosferic

Hidrocarburi aromatice policiclice din factorii de mediu

Metale toxice ( in special mercur, plumb și cadmiu), din factorii de mediu

Compușii organici halogenați (în special DDT și metaboliților săi: PCB , PCT , dieldrin și componente alifatice halogenate cu lant scurt)

Fibrele minerale si in special de azbest din aer si apa

Toxinele de origine biologică ( din alge , ciuperci și bacterii )

Nitrați , nitriți și nitrozaminele din apa si aliment

Indicatori selectivi de calitate a apei: cererea de oxigen biologic( BOD ), oxigen dizolvat (DO ) , pH-ul , bacterii coliforme

Alergenii in special din aerul atmosferic

Săruri solubile ale metalelor alcaline și metalelor alcalino-pământoase in factorii de mediu

Alte substanțe care au cauzat probleme de mediu importante in trecut cum ar fi arsenul, borul , fosforul elementar, seleniul și fluorul

[NUME_REDACTAT]: ( Munn , 1973)

Prin compararea celor doua liste se pot obtine date importante asupra regiunilor, a factorilor naturali si artificiali, precum si a principalilor poluanti cu impact major in aparitia riscului de mediu. In prezent, abordarea moderna se refera la monitorizarea si supravegherea tuturor factorilor de mediu ca un tot unitar, avand in vedere ca actiunea acestora este concomitenta si pote fi atat declansatoare cat si potentatoare a anumitor modificari patologice in sanatatea omului.

Un alt tip de abordare pentru aflarea perceptiei populatiei diverselor tari asupra anumitor riscuri de mediu resimtite local, este efectuarea unui sondaj international. Astfel se pot evalua principalele riscuri de mediu la nivel mondial. Un studiu a fost efectuat inca din anii saptezeci de către [NUME_REDACTAT] for Conservation of Nature- IUCN-([NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT]) , în colaborare cu [NUME_REDACTAT] of [NUME_REDACTAT]- UNEP- (Programul de Mediu al [NUME_REDACTAT]). Șaizeci și trei de tari in curs de dezvoltare au fost incluse in studiu fiind intrebate care cred ca sunt categoriile in care considera ca se incadreaza riscurile de mediu la care sunt expusi in tara lor

Informațiile rezultate se referă la numărul de tari care au recunoscut a avea anumite probleme de mediu care pot expune populatia la anumite riscuri si nu la magnitudinea generala a problemelor si impactul socio economic al acestora.

Nr de țări Procentul de tari Probleme de mediu

55 87,3 degradarea solului(eroziune, infertilitate)

40 63,5 despaduriri

35 55,5 probleme cu deseurile, canalizarea

34 54,0 distrugerea faunei

29 46,0 deseuri industriale

25 39,7 pesticide, fertilizatori

23 36,5 poluare cu petrol

22 35,0 poluarea apei publice

22 35,0 epuizarea stocurilor de peste

21 33,3 zgomot

20 31,7 disparitia unor specii

20 31,7 foc

19 30,2 suprapasunat

17 27,0 desertificare, seceta

16 25,4 poluarea aerului datorat vehiculelor

15 23,8 poluarea industriala a aerului

14 22,2 distrugerea florei

12 19,0 deseuri toxice

11 17,5 inundatii

9 14,3 praf, furtuni de nisip

Sursa: Johnson, Johnson and Gour- Tanguay, 1977

In urma acestui studiu au fost identificate primele 20 probleme de mediu, care duc la aparitia anumitor riscuri, din punct de vedere al populatiei generale a 63 de tari, pe atunci in curs de dezvoltare.

Astfel, afectarea solului prin eroziune sau infertilitate a fost identificata în aproape toate țările ocupand prima pozitie si fiind urmata de defrisarile masive. Se poate concluziona de asemenea, ca principalele probleme resimtite de populatia generala a celor 63 de tari erau legate in primul rand de epuizarea resurselor naturale (pierderea faunei, epuizarea stocului de peste, eroziunea solului, pasunatul excesiv, defrisarile, etc), apoi de afectarea habitatului (manevrarea necorespunzatoare a deseurilor si a apelor uzate prin intermediul sistemelor de canalizare defectuoase, alimentarea cu apa potabila), iar in cele din urma de riscurile determinate de poluare (poluarea aerului, apei, poularea cu petrol si deseuri industriale toxice).

In esenta, toate aceste riscuri pot fi exacerbate de procesele de dezvoltare datorate extinderii agriculturii, dezvoltarii industriale, și populației aflate in crestere in orase si necesitatea exinderii suprafetei urbane prin despaduriri, etc.

În cazul în care mediul este supus unor catastrofe naturale cunoscute, au fost dezvoltate diverse sisteme de avertizare timpurie care pot fi utilizate pentru a reduce efectele acestora asupra mediului precum și a daunelor ce pot afecta in vreun fel populatia.

Toate aceste studii si concluzii care au preocupat in ultimii cincizeci de ani oamenii de stiinta au dus la aparitia anumitor norme si regulamente spre a fi respectate astfel incat posibilul impact al factorilor de mediu asupra sanatatii populatiei sa fie cat mai mic. De exemplu au aparut diferite norme de constructie in functie de natura solului, anumite norme ce trebuie respectate in cazul forarii unui put, etc.

1.1.2Introducerea de noi produse

Unul dintre cele mai dezvoltate sisteme de management al riscului mondial este cel proiectat pentru reglementarea introducerii pe piata a diverselor alimente procesate, a medicamentelor, a unor substante chimice (cum ar fi pesticidele sau biocidele), a produselor de consum de origine locala sau de import.

Cele mai multe țări detin un sistem care obliga la prelevarea de probe pentru controlul calității și toxicitatii produselor alimentare, acest sistem dezvoltand si anumite sanctiuni si proceduri legale împotriva celor care nu respecta normele legale. Probleme in mentinerea functionala a acestui sistem apar atat in toate tarile si se datoreaza in general faptului ca sunt introduse in tara mai multe medicamente, produse alimentare si substante chimice, decat ar putea fi testate mod eficient.

Problema este exacerbată în anumite domenii datorita rapiditatii evolutiei stiintei si tehnicii astfel incat, anumite produse sunt abandonate și înlocuite cu altele noi, care sunt doar ușor diferite, fapt ce se poate observa cu usurinta in cazul medicamentelor.

1.2 Gestionarea riscurilor

Managementul riscurilor de mediu implică căutarea celei mai bune cai între beneficiile sociale și riscurile de mediu. Este un proces în care diferite combinații de riscuri sunt comparate și evaluate in comparatie cu anumite câștiguri sociale sau economice .

Evaluarea riscului a fost descrisa ca având trei componente interdependente :

Identificarea riscului

Estimarea riscului

Evaluarea riscului .

1.2.1 Identificarea riscului

Identificarea riscurilor consta pur si simplu in a recunoaște că există un pericol și a încearca dfinirea caracteristicilor sale . Deseori, riscurile există și sunt chiar măsurate pentru un timp înaintea aparitiei consecințele negative ale acestora. În alte cazuri, identificarea riscului este o procedură profilactica in speranta ca pot fi anticipate posibile pericole .

1.2.2 Estimarea riscului

Estimarea riscului reprezinta determinarea științifică a caracteristicilor unui anumit risc, in general intr-un mod cat mai cantitativ (obiectiv) posibil. Acestea includ mărimea, scara spațială, durata și intensitatea efectelor adverse precum si probabilitatile asociate acestora determinand astfel o relatie cauza efect. Atat estimarea cat și identificarea riscurilor implica monitorizarea, screeningul si diagnosticarea efectelor acestuia, evenimente ce vor fi tratate in urmatorul capitol.

Scopul principal al acestor două funcții de management este de a intelege sistemul de mediu, căile sale complexe și procesele care duc la aparitia riscurilor.

1.2.3 Evaluarea riscurilor

A treia componentă, evaluarea riscurilor, duce la formarea de judecăți cu privire la semnificația și acceptabilitatea probabilitatilor si consecintelor riscului. Această etapă este esențială pentru determinarea diferitelor politici de mediu .

Tehnicile de evaluare încearcă să compare riscurile intre ele si sa le priveasca in comparatie cu beneficiile aduse in schimbul acestora. De asemenea este evaluata si perceptia populatiei asupra existentei unei anumite relatii risc- beneficiu ce ar putea sa le afecteze cumva, in timp, starea de sanatate

Orice hotărâre cu privire la acceptabilitatea socială combină atât decizii politice cat și manageriale, deoarece implică, inevitabil, un calcul care sa priveasca cine are de castigat si cine de suferit, și care ar putea fi despăgubirile, dacă este cazul, care ar trebui să fie plătite .

După ce un risc a fost identificat, estimat sau evaluat ( sau orice combinație a celor trei ), vine momentul în care se decide daca este necesara o interventie in a stopa consecintele unui anumit risc, sau daca aceasta poate suferi amanare. Decizia de intervenție variază foarte mult în funcție de ceea ce sunt riscurile (sau sunt percepute ca fiind), cat si de cadrul constitutional si administrativ existent.

1.2.4 De ce este necesaragestionarea riscurilor de mediu

Accentul pus de cercetarile stiintifice asupra problemelor de mediu a scos la lumina multe lacune și inadvertențe în cunoștințele prezente. Astfel s-a decis faptul că deciziile importante cu privire la mediul înconjurător și dezvoltarea acestuia trebuiesc luate mai bine acum decât la un timp nedefinit în viitor. Acest lucru presupune luarea deciziilor în condiții de risc și incertitudine .

Prin urmare, conceptul de risc a devenit un element central in cazul procesului de evaluare a mediului. Cum putem decide daca un proces de dezvoltare este sau nu " destul de sigur " ? Un proces suficient de sigur, sau mai puțin riscant ar fi unul care ar putea evita pericolele de colaps de nesuportat sau procesele de dezvoltarea nesustenabilă. Cu alte cuvinte, ar fi dezvoltarea compatibila cu mediul, asa numita ecodezvoltare. De asemenea, este vorba despre minimizarea sau reducerea la niveluri acceptabile a efectelor secundare nedorite pentru cei supusi riscului, precum si pentru cei care creează riscuri și cei responsabili de gestionarea acestora .

Alegerea „celei mai bune cai" pentru dezvoltarea unei comunitati, implică nu numai întrebări despre suma totală de risc, care este acceptabila în zone nepopulate, cat si gradul de distribuire a riscului in randul populatiei. Astfel, managementul riscului este esențial pentru dezvoltarile compatibile cu mediul în două moduri: in primul rând , este necesar să se asigure că riscurile asumate nu vor submina sau nega obiectivele de dezvoltare, iar în al doilea rând, trebuie sa se asigure ca atât beneficiile, cât și riscurile ar trebui să fie distribuite într -un mod acceptabil din punct de vedere social.

Societățile diferă foarte mult din punct de vedere al spectrului de riscuri pe care le întâmpină. Diferente majore apar și în privinta punctului lor de vedere asupra acceptarii acestora ca putand sa le influenteze starea de sanatate. In unele țări există o preocupare majoră in ceea ce priveste cancerele, malformatiile congenitale, mutatiile genetice si posibilitatea existentei unei relatii intre aceste efecte si unele modificari de mediu in care a intervenit omul. In alte partiprioritățile sociale sunt mai mult axate pe acele riscuri asociate cu lipsa nevoilor de bază – apă sigura pentru consum, locuințe, nutriție – care permit dezvoltarea sănătoasă a persoanelor, familiilor si comunitatii. De asemenea existao preocupare la nivel mondial pentru dezvoltarea resurselor naturale, care nu duce la distrugerea ireversibila s solului, a pădurilor și a faunei sălbatice .

Aceste diferente in perceperea anumitor riscuri de mediu apare cand sunt puse in contrast societati cu venituri mici si mari, rezultatele putand fi adesea inselatoare. Este din ce în ce mai evident că evaluarea tuturor riscurilor de mediu este o responsabilitate la fel de serioasă și importantă în toate țările indiferent de gradul de industrializare, ca și in cazul națiunilor cu venituri mai mari .

Într-adevăr , țările care incearca o dezvoltare industrială rapidă sau care sufera o extinderea la scară largă a agriculturii comerciale, se confruntă cu o situatie deosebit de dificila. Acestea combină unele riscuri tradiționale datorate pericolelor naturale și epuizarii resurselor naturale, cu poluarea și riscurile tehnologice asociate cu dezvoltarea industrială și agricultura modernă . În mod paradoxal , cu atât mai mult cu cat procesul de dezvoltare este un succes din punct de vedere economic, cu atât mai probabil este să fie generate noi riscuri în același timp in care schimbari fara precedent apar si in zonele de risc traditionale: eroziunea solului, despadurirea, desertificarea, etc

Prin urmare, managementul riscurilor de mediu ridică întrebări pentru toatetarile, atât în propriile afaceri interne sau domestice cat și în relație cu alte natiuni.

Desi problema aparitiei riscului de mediu datorat in principal activitatii umane este, dupa cum a fost prezentat pana in acest moment, o caracteristica raspandita la nivel mondial, aceasta lucrare se va axa doar pe perceptia populatiei [NUME_REDACTAT] asupra acestuia.

Consecințele unui anume risc variază de la loc la loc, atât din punct de vedere al masuratorilor stiintifice, cat si al perceptiei populatiei locale asupra lui.

Dezvoltarea socială și economică duce de cele mai multe ori la introducerea de noi procese și produse, prin punerea in pericol a unor anumite zone, fără a consulta evaluatorii de risc sau oamenii de stiinta in privinta impactului asupra mediului.

Ca o concluzie trebuie precizat, ca desi ar trebui evitate, decizii ce supun la aparitia riscurilor de mediu sunt luate neancetat. Avand in vedere ca oprirea acestora este uneori aproape imposibila, trebuie specificat ca riscurile ar trebui sa fie macar cunoscute, iar consecintele acestora intelese de catre populatia expusa. In acest fel asigurandu-se un viitor mai sigur pentru locuitorii care sunt „la risc”.

CAPITOLUL 2: “Riscurile de mediu si impactul asupra sanatatii”

2.1. Primele semne ale prezentei riscurilor de mediu

Incercarea de a intelege efectele mediului asupra starii de sanatate nu sunt un concept nou, dar sunt unul care necesita din ce in ce mai multaatentie din partea noastra.

Primele semne ale necesitatii implementarii unor masuri in privinta controlului aparitiei efectelor degradarii mediului asupra sanatatii populatiei au aparut in urma cu cateva decenii cand in cadrul celei de a treia Conferinte internationale privind promovarea sanatatii, organizata de OMS in Sundsvall, Suedia, 1991 s-a emis afirmatia conform careia: “Problemele sanatatii, mediului si dezvoltarii umane nu pot fi separate. Dezvoltarea trebuie sa duca la imbunatatirea calitatii vietii si sanatatii, in acelasi timp asigurand durabilitatea mediului”.

Odata cu trecerea timpului, dovezile privind efectele negative ale schimbarilor de mediu s-au inmultit considerabil, ducand la concluzia ca omenirea a deposit capacitatea Pamantului de a absorbi deseurile, deteriorand in acelasi timp multe din servicile de “aprovizionare” ale ecosistemului, cum ar fi apa dulce. Eroziunea si alte forme de deteriorare a solului, cresterea excesiva a populatiei la nivel global, precum si multe altele, reprezinta factori de risc pentru sanatate, in special in tarile in curs de dezvoltare.

Impactul asupra sanatatii variaza la nivel global, fiind prin urmare necesara o analiza a efectelor in functie de regiunea geografica. In acest scop a fost conceputa si tema acestei lucrari, pentru a restrange aflarea efectelor unor anumiti factori de mediu asupra sanatatii din perspectiva locuitorilor [NUME_REDACTAT]. Importanta aflarii acestor efecte este cruciala, schimbarile climatice producand o leziune acuta majora, care va deveni mult mai grava in viitor daca nu se actioneaza preventiv.

2.2 Activitatile umane, impactul asupra mediului si patologia asociata

Variatile climaterice au fost prezente mereu, insa pana in secolul al XX-lea, modificarile climatice au fost, in general, un rezultat al proceselor naturale. Odata cu inceputul “revolutiei industriale” cercetatorii au descoperit schimbari dramatice ale climei care nu pot fi atribuite unor cauze naturale, avansandu-se ipoteza impactului activitatii umane asupra ecosistemului in general .

Unul dintre efectele negative ale activitatii umane intense este cresterea excesiva a gazelor cu efect de sera. Desi avem nevoie de acestea pentru a mentine o temperatura optima pe pamant, activitatile umane, cum ar fi arderea combustibililor fosili, distrugerea padurilor si agricultura intensiva au dus la cresteri substantiale in concentratia acestora in atmosfera. Cresterea semnificativa este datorata in principal cresterii numarului populatiei (in 1950 populatia mondiala era evaluata la aproximativ 2.5 miliarde de oameni, pentru ca la nivelul anului 2011 sa fie estimate ca fiind de 7 miliarde), care duce la necesitatea dezvoltarii economice (fapt ce este confirmat si de cresterea procentajului persoanelor care traiesc in mediu urban, acesta depasind 50%), a cresterii consumului de energie, etc. Astfel, cresterea populatiei pune presiune asupra mediului si contribuie la aparitia riscurilor de mediu.

Totusi, efectele schimbarilor climatice asupra sanatatii populatiei nu sunt cunoscute in totalitate si tocmai din acest motiv cercetatorii si oamenii de stiinta din intreaga lume incearca sa afle care sunt potentialele consecinte viitoare ale acestor schimbari. Sanatatea este afectata prin intermediul unor mecanisme atat directe cat si indirecte. Unele dintre efectele datorate schimbarilor climei asupra sanatatii ar putea fi cauzate de scaderea calitatii aerului, apei si solului ducand astfel la aparitia unor patologii acute sau cronice.

Conditiile climatologice constituie un factor determinant important al calitatii aerului. Ozonul apare la nivel terestru in mod natural, insa in cele mai multe parti alelumii s-a inregistrat o crestere a concentratiei acestuia care depaseste nivelul normal. Expunerea la nivele ridicate de ozon este asociata cu afectiuni precum pneumoniile, bolile pulmonare obstructive cronice, astmul, rinita alergica si mortalitatea prematura. De asemenea, datorita schimbarilor climatice, se observa cresteri ale concetratiilor de poluanti atmosferici, cum ar fi pulberile in suspensie de dimensiune mica (respirabile) . In unele situatii efectele unor astfel de evenimente se pot extinde dincolo de aria geografica in care s-au produs. De exemplu, poluantii atmosferici pot fi transportanti de vant pe distante mari, crescand riscul de boli respiratorii acute sau cronice si a mortalitatii prin boli respiratorii sau cardiovasculare.

Aerul pe care il respiram contine de asemenea si emisii de natura industriala sau rezultate dintraffic, precum si rezultate de la fumul de tigara sau in urma folosirii combustibililor de uz casnic. Astfel de poluanti sunt: monoxidul de carbon (motoarele vehiculelor, procese industriale), dioxidul de sulf (fabrici de acid sulfuric, carbuni ce contin sulf), oxizii de azot (motoarele vehiculelor, fabrici de acid azotic), plumbul (fabrici de acumulatoare, industria metalurgica), etc. In ajutorul poluarii intervin curentii de aer care transporta agentii poluanti proveniti din sursele enuntate mai sus, in toate zonele globului, determinand o agravare accentuata a poluarii aerului. Poluantii caracteristici traficului sunt monoxidul de carbon, oxizii de azot,compusii organici volatili. Poluarea aerului afecteaza in special grupele populationale vulnerabile si anume varstele extreme si persoanele cu patologii asociate. Astfel,monoxidul de carbon este asfixiant, oxizii de azot si de sulf au efecte iritante respirator, iar compusii organici volatili in special benzenul pot cauza neoplazii. Particulele solide si lichide din fumul produs in special de motoarele diesel fara catalizator, pot provoca probleme de respiratie, boli de inima si plamani. Dovezile arată că poluarea aerului la nivelul actual în orașele europene este responsabila pentru un numar semnificativ de decese, prezentari la spital si exacerbari ale unor simptome, în special in cazul bolilor cardiovasculare si respiratorii. Expunerea la poluanții atmosferici este în mare parte dincolo de controlul indivizilor și necesită implementarea unor acțiuni din partea autorităților publice de la nivel național, regional și chiar internațional.

În timp ce proprietățile periculoase ale unor poluanți comuni sunt încă în curs de cercetare intensivă, unele studii demonstrează că preventia este posibila in unele cazuri. De exemplu, eliminarea treptată a benzinei cu plumb a dus la scadereaplumbemiei la copii si la scaderea riscului de a dezvolta afectiuni neuro-comportamentale. Controlul calitatii aerului interior si ambiant, poate preveni bolile în mod semnificativ.

In ceea ce priveste influentele negative ale schimbarilor climei asupra sanatatii umane mai putem amintii si:

Cresterea concentratiei de alergeni (efect al incalzirii globale, ce a dus la extinderea duratei sezoanelor propice producerii de polen si drept consecinta a concentratiei alergenilor din atmosfera, crescand incidenta cazurilor de astm si rinita alergica)

Afectarea securitatii alimentare (cresterea temperaturilor duce la inmultirea numarului de bacterii ce pot contamina alimentele, crscanda stfel rata toxiinfectiilor alimentare)

Cresterea numarului de imbolnaviri prin transmisie vectoriala (inmultirea populatiilor de tantari, capuse, etc.)

Expunerea excesiva la radiatii ultraviolete (datorita subtierii stratului de ozon avand efecte multiple asupra sanatatii, cele mai importante fiind aparitia cancerului de piele, a melanomului malign, a arsurilor solare, a cataractei induse de radiatiile UV)

Calitatea apei este, dupa cum am precizat si mai sus, un alt element ce poate fi influentat de schimbarile meteorologice, ducand astfel la aparitia riscurilor de mediu cu impact asupra sanatatii.

Apa dulce este, probabil, cel mai important produs al ecosistemului. Zilnic, un individ are nevoie de o cantitate cuprinsa intre 20 si 50 litri de apa curata, necontaminata chimic sau biologic, pentru baut si gatit, dar si pentru igienizare.

Potrivit datelor, peste un milliard de persoane nu au acces la rezervele de apa dulce, iar aproximativ 2, 6 miliarde nu au acces la sisteme adecvate de salubritate. Aceasta situatie a dus la raspandirea contaminarii microbiene a apei potabile. Bolile infectioase cauzate de apa contaminata sunt responsabile pentru circa 3,2 milioane de decese anual, adica aproximativ 6% din decesele de la nivel mondial.

Multa vreme s-a considerat ca apa, prin imensitatea volumului ei, “digera” tot ce putem sa arucam in ea; cu alte cuvinte, intinderile de apa ar fi o imensa lada de gunoi pe care o stiam purificatoare. Au fost necesari 50 de ani – in cursul carora am aruncat in mare mai multe deseuri de toate felurile decat in cursul celor 20 de secole precedente – pentru ca aceasta iluzie sa se spulbere.Poluarea se produce atunci cand, in urma introducerii unor substante determinate – solide, lichide, gazoase, radioactive – apele sufera modificari fizice, chimice sau biologice, susceptibile de a le face improprii sau periculoase pentru sanatatea publica, pentru viata acvatica, pentru pescuitul industrial, pentru industrie si turism.

Poluarea apei datorita agentilor biologici (microorganisme si materii organice fermentescibile) duce la o contaminare puternica, bacteriologica a apei, care are drept urmare raspandirea unor afectiuni cum sunt colibacilozele sau hepatitele virale, febra tifoida. La aceasta categorie de poluare, pe langa apele uzate urbane pot participa in mare masura industriile alimentare, industria hartiei. Se considera, de exemplu, ca o fabrica de hartie de dimensiuni mijlocii echivaleaza, in ceea ce priveste poluarea, cu un oras de 500.000 de locuitori. Nu mai putin periculoase, sunt apele uzate provenite de la cresterea animalelor in marile complexe agroindustriale, caracterizate de o foarte mare concentrare a animalelor pe spatii inchise, foarte restranse.

Poluarea chimica rezulta din deversarea in ape a diversilor compusi ca: nitrati, fosfati si alte substante folosite in agricultura, a unor reziduuri si deseuri provenite din industrie sau din activitati care contin plumb, cupru, zinc, crom, nichel, mercur sau cadmiu. Dealtfel, poluarea apelor cu nitrati si fosfati a devenit tot mai ingrijoratoare in ultimul timp, mai ales in tarile cu agricultura dezvoltata si industrializate. Excesul de ingrasaminte cu azot in sol sau din alte surse poate face ca o parte din nitrati si nitriti sa treaca in apa freatica in cantitati mari. Consumul de apa cu concentratie mare de nitrati poate duce la 'boala albastra' a copiilor – methemoglobinemie. O cauza principala a poluarii apelor o constituie hidrocarburile – prezente in toate fluviile lumii – ca unul din efectele civilizatiei moderne.

Poluarea apei cu substante organice de sinteza este datorata in principal, detergentilor si pesticidelor. In S.U.A., de exemplu, s-a evaluat la 13,1 % proportia de dermatoze (afectiuni ale pielii) provocate de detergenti. La fel de mare este si gradul de poluare a apelor cu PCB (policlorobifenili), care se utilizeaza foarte mult in industria materialelor plastice sau care apar datorita intrebuintarii in orezarii a octoclordifenilului. Pe langa aceste substante,mai participa nenumarate alte substante organice de sinteza, cum sunt fenolii in apele continentale.

Poluarea apei datorita agentilor fizici apare ca urmare a evacuarii in apa a materialelor solide, minerale, insolubile, cum este de pilda deversarea in cursurile de apa a reziduurilor de la exploatarea carierelor sau minelor. In aceasta categorie intra si poluarea termica a apei. Poluarea termica este cauzata de deversarile apelor de racire care provin din industrie si de la unele centrale termice si nucleare. Insa, ridicarea temperaturii apei,ca urmare a acestor deversari, poate duce la modificari intolerabile pentru cea mai mare parte a speciilor animale si vegetale din zonele respective. De asemenea, sunt accelerate fenomenele de descompunere bacteriana; animalele acvatice sufera pentru ca temperaturile superioare maresc intensitatea metabolismului.

O problema speciala o reprezinta poluarea radioactiva a apelor care poate sa apara in urma unor caderi de materiale radioactive din atmosfera sau, mai ales, ca urmare a incorectei degajari a reziduurilor radioactive lichide sau solide de la industriile care folosesc energie atomica sau de la cercetarile nucleare.

De asemenea, evenimentele meteorologice extreme, inclusiv inundațiile și secetele, sunt în creștere ca si frecvență și intensitate. Ele afectează eficacitatea alimentarii cu apă, infrastructura canalizarii, precum și modul de funcționare a stațiilor de tratare a apelor uzate, afectând astfel sănătatea publica.

Poluarea solului este un alt element ce duce la aparitia riscurilor de mediu cu efecte ulterioare asupra sanatatii. Solul poate fi poluat atat direct prin deversari de deseuri pe terenuri urbane sau rurale, sau din ingrasaminte si pesticide aruncate pe terenurile agricole, cat si indirect, prin depunerea agentilor poluanti ejectati initial in atmosfera, apa ploilor contaminate cu agenti poluanti spalati din atmosfera contaminata, transportul agentilor poluanti de catre vant de pe un loc pe altul, infiltrarea prin sol a apelor contaminate. In ceea ce priveste poluarea prin intermediul agentilor poluanti din atmosfera, se observa anumite particularitati. Spre exemplu, ca regula generala, solurile cele mai contaminate se vor afla in preajma surselor de poluare. Pe masura, insa, ce inaltimea cosurilor de evacuare a gazelor contaminate creste, contaminarea terenului din imediata apropiere a sursei de poluare va scadea ca nivel de contaminare dar regiunea contaminata se va extinde in suprafata.

Nivelul contaminarii solului depinde si de regimul ploilor. Acestea spala in general atmosfera de agentii poluanti si ii depun pe sol, dar in acelasi timp spala si solul, ajutand la vehicularea agentilor poluanti spre emisari. Trebuie totusi amintit ca ploile favorizeaza si contaminarea in adancime a solului. Intr-o oarecare masura poluarea solului depinde si de vegetatia care il acopera, precum si de natura insasi a solului. Lucrul acesta este foarte important pentru urmarirea persistentei pesticidelor si ingrasamintelor artificiale pe terenurile agricole.Interesul econamic si de protejare a mediului cere ca atat ingrasamintele cat si pesticidele sa ramana cat mai bine fixate in sol. In realitate, o parte din ele este luata de vant, alta este spalata de ploi, iar restul se descompune in timp, datorita oxidarii in aer sau actiunii enzimelor secretate de bacteriile din sol.

Prezenta deseurilor rezultate in urma activitatilor omenesti este un alt factor care merita mentionat, jucand un rol important in aparitia riscurilor de mediu ce se vor materializa in timp prin aparitia unor probleme de sanatate specifice.

Ecosistemele joaca un rol crucial in reciclarea deseurilor si redistribuirea nutrientilor, asigurandu-se astfel siguranta alimentara, aerul respirabil si apa filtrata. Mediul natural ofera servicii de reciclare cu importanta majora pentru sanatatea umana. In acelasi timp, ecosistemele creaza conditii fizice de mediu care reprezinta bariere eficace impotriva raspandirii bolilor infectioase, in special cand acsetea sunt de natura vectoriala.

numara printre obiectivele recunoscute ca generatoare a riscurilor de mediu cu efecte negative asupra sanatatii publice. Principalele forme de impact si risc determinate de depozitele de deseuri orasenesti si industriale sunt:

poluarea aerului;

poluarea apelor de suprafata;

modificari ale fertilitatii solurilor si ale compozitiei biocenozelor pe terenurile invecinate.

Poluarea aerului cu mirosuri neplacute si cu suspensii antrenate de vant este deosebit de evidenta in zona In general, ca urmare a lipsei amenajarii si a exploatarii deficitare, depozitele de deseuri se depozitelor orasenesti actuale, in care nu se practica exploatarea pe celule si acoperirea cu materiale inerte. Scurgerile de pe versantii depozitelor aflate in apropierea apelor de suprafata contribuie la poluarea acestora cu substante organice si suspensii. Depozitele neimpermeabilizate de deseuri urbane sunt deseori sursa infestarii apelor subterane cu nitrati si nitriti, dar si cu alte elemente poluante. Atat exfiltratiile din depozite, cat si apele scurse pe versanti influenteaza calitatea solurilor inconjuratoare, fapt ce se repercuteaza asupra folosintei acestora.

Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deseuri este un proces ce poate fi considerat temporar, dar care in termenii conceptului de “dezvoltare durabila”, se intinde pe durata a cel putin doua generatii daca se insumeaza perioadele de amenajare (1-3 ani), exploatare (15-30 ani), refacere ecologica si postmonitorizare (15-20 ani). Actualele practici de colectare transport /depozitare a deseurilor urbane faciliteaza inmultirea si diseminarea agentilor patogeni si a vectorilor acestora.

Deseurile, dar mai ales cele industriale, constituie surse de risc pentru sanatate datorita continutului lor in substante toxice precum metale grele (plumb, cadmiu), pesticide, solventi, uleiuri uzate. Problema cea mai dificila o constituie materialele periculoase (inclusiv namolurile toxice, produse petroliere, reziduuri de la vopsitorii, zguri metalurgice) care sunt depozitate in comun cu deseuri solide orasenesti. Aceasta situatie poate genera aparitia unor amestecuri si combinatii inflamabile, explozive sau corozive; pe de alta parte, prezenta reziduurilor menajere usor degradabile poate facilita descompunerea componentelor periculoase complexe si reduce poluarea mediului.

Un aspect negativ este acela ca multe materiale reciclabile si utile sunt depozitate impreuna cu cele nereciclabile; fiind amestecate si contaminate din punct de vedere chimic si biologic, recuperarea lor este dificila.Toate aceste considerente conduc la concluzia ca gestiunea deseurilor necesita adoptarea unor masuri specifice, adecvate fiecarei faze de eliminare a deseurilor in mediu. Respectarea acestor masuri trebuie sa faca obiectul activitatii de monitoring a factorilor de mediu afectati de prezenta deseurilor.

2.3 [NUME_REDACTAT] din ce în ce mai clar că creșterea numerica a populației și dezvoltarea economică duc la schimbări rapide la nivel global a ecosistemelor. In ultimii 50 de ani, oamenii au schimbat ecosistemele naturale mai rapid decât în orice perioadă comparabilă din istoria omenirii acest fapt ducand la transformarea planetei dar contribuind si la câștiguri nete substanțiale în bunăstarea economică și dezvoltarea umană.

Totusi, aproximativ 60 % din" serviciile" ecosistemului examinate printre care si reglarea calității aerului si capacitatea de purificare a apei, sunt degradate sau utilizate nesustenabil. In final, aceste “servicii” reprezinta un factor important in asigurarea vietii si sanatatii , chiar dacă în societățile moderne, această dependența fundamentală poate fi indirectă si slab recunoscuta. Aceste multiple legaturi complexe intre sanatate si factorii de mediu trebuie sa ne determine să ne uităm la sănătatea mediului printr- un obiectiv mai larg, riscurile pentru sănătate ne mai fiind doar un rezultat al expunerii localizate la formele " tradiționale " de poluare, cu toate ca acestea încă exista, ci si un rezultat al presiunilor asupra ecosistemelor, ce duc in timp la epuizarea și de degradarea acestora. Apariția și răspândirea unor noi boli infecțioase devine astfel mult mai mare .

Toate acestea ne confirma ca noi masuri trebuie luate nu numai pentru a vindeca bolile care rezulta in urma degradarii mediului si aparitiei factorilor de risc cat si pentru a ne asigura că beneficiile pe care mediul natural le oferă pentru sănătatea umană sunt păstrate si pentru generațiile viitoare .

CAPITOLUL 3: Evaluarea riscurilor de mediu si solutii pentru combaterea efectelor acestora asupra sanatatii populatiei

3.1. Evaluarea riscurilor de mediu

Evaluarea riscurilor se refera la stabilirea valorii cantitative sau calitative a riscurilor legate de o situație concretă recunoscuta ca fiind o amenintare a sanatatii populatiei locale sau generale. Evaluarea cantitativă a riscurilor necesită calculul a două componente de risc (R):

magnitudinea de pierderea potențială (L)

probabilitatea (P) ca pierderea va avea loc.

Riscul acceptabil este un risc care este înțeles și tolerat de obicei, din cauza costului sau dificultatii de punere în aplicare a unui sistem eficient de contraactiune.

În toate tipurile de inginerie complexa, evaluări de risc sofisticate sunt adesea făcute atunci când este vorba de amenințări la adresa vieții, mediului sau sanatatii. Industrii precum cea nucleară, industria aerospațială, a petrolului, feroviara sau militara sunt cunoscute ca fiind supuse frecvent evaluarii riscurilor. De asemenea, serviciile medicale, spitalele, serviciile sociale și industria alimentara sunt supuse aparitiei riscurilor necesitand evaluări de risc si o monitorizare continuă. Metode de evaluare a riscurilor pot diferi in functie de natura industriilor precum si daca riscurile rezultate vor avea efecte asupra mediului, sanatatii publice sau amandurora.

În contextul sănătății publice, evaluarea riscurilor de mediu este procesul de cuantificare a probabilității unui efect nociv pentru populatie. În cele mai multe țări utilizarea de substanțe chimice specifice sau utilizarea unor facilități specifice (de exemplu, centrale electrice, unități de producție) nu este permisă decât dacă se poate demonstra că acestea nu măresc riscul de deces sau de boala peste un anumit prag. Convenția de la Stockholm privind poluanții organici persistenți (POP) susține un cadru calitativ al riscului pentru protecția sănătății publice in privinta produselor chimice care prezinta persistenta biologica la nivelul mediului, bioacumulare, toxicitate (PBT) si rezistenta pe perioade indelungate. Majoritatea substantelor chimice de la nivel global care îndeplinesc aceste criterii au fost evaluate anterior cantitativ de agențiile de sanatate nationale si internationale.

În estimarea riscurilor, se pot definii 3 etape:

Identificarea pericolului: are scopul de a determina natura calitativă a consecințelor negative potențiale ale contaminantului (chimic, radiații, zgomot, etc), precum și puterea pe care o poate avea acesta. In cazul pericolelor chimice, de exemplu, aceasta evaluare se face prin cuantificarea rezultatelor obtinute cu ajutorul toxicologiei si epidemiologiei. Pentru alte tipuri de risc pot fi implicate si alte stiinte.

Analizarea fenomenului doza-efect: se determina relația dintre doză și probabilitatea sau incidența efectului. Complexitatea acestui pas, în multe situații derivă în principal din necesitatea de extrapolare a rezultatelor de la animale de laborator (de exemplu, șoarece, șobolan) la om, și / sau de la doze mari la doze mai mici. În plus, diferențele dintre indivizi datorate geneticii sau altor factori determina aparitia unui pericol care poate fi mai mare pentru anumite grupuri, numite populații sensibile. O alternativă la estimarea fenomenului doză- efect este determinarea concentrației unei substante care este considerata ca putand avea un risc dar care este puțin probabil să determine efecte observabile imediate.

Cuantificartea expunerii: are scopul de a determina cantitatea unui contaminant (doza) cu care persoanele fizice și populațiile vor avea contact. Acest lucru se realizează prin examinarea rezultatelor in urma evaluarii expunerii. Locațiile diferite precum si alți factori care ar putea influența cantitatea de contaminant la care este expusa o populatie. Masuri speciale sunt luate si pentru a determina expunerea unei populații sensibile (e).

În cele din urmă, rezultatele celor trei etape de mai sus sunt combinate pentru a produce o estimare a riscului. Din cauza diferitelor susceptibilități, și expunerile la un anume risc vor varia într-o populație.

Evaluarea riscului de mediu este un proces extrem de complicat, iar aplicarea rezultatelor in urma identificarii acestuia pentru a gestiona problemele de mediu este cu atat mai complicata. Ambele procese sunt vitale în păstrarea și conservarea mediului, dar sunt adesea trecute cu vederea din cauza tuturor provocărilor asociate. Multe probleme nu au o soluție clară, problemele de mediu fiind extrem de complexe. Din acest motiv, soluțiile sunt dificil de aplicat și implică deseori un amestec de idei și inovații.Prima provocare majoră in privinta evaluarii riscului de mediu este că problemele sunt de multe ori prea complicate și complexe pentru a putea fi evaluate corect. De multe ori noi nu înțelegem deplin mecanismele la care conduc procesele din mediul înconjurător. Un exemplu de interacțiune pe care noi nu o înțelegem complet este interacțiunea intre anumite toxine și mediu. Toxinele pot interacționa cu mediul în mai multe moduri, cum ar fi contaminarea pânzei freatice și perturbarea lanțului alimentar. Pentru ca nu dispunem inca de tehnologia necesara masurarii riscurilor cu precizie, exista un grad ridicat de incertitudine în evaluarea riscului de mediu. Prin urmare, deciziile de management și evaluare a riscurilor nu se adresează cu precizie rezolvarii problemei.

A doua provocare nu are o soluție nici ușoară și nici clară. Aceasta consta in problema aparitiei unor compormisuri drept soluții pentru riscurile de mediu. Astfel iau nastere anumite conflicte. Un exemplu poate fi dat in cazul industriei alimentare. Practicile de irigare deterioreaza de multe ori aprovizionarea cu apă și mediul. Cu toate acestea, tehnici mai ieftine și mai puțin ecologice de irigare fac ca producția de alimente sa fie mai puțin costisitoare. Cu toate acestea, ecologiștii susțin că este mai importantă calitatea și cantitatea alimentarii cu apă. Aceste controverse duc la imposibilitatea solutionarii aparitiei riscurilor de mediu, car si cand aparitia acestora este evidenta.

O altă provocare prezentata in cele mai multe dintre articole este costul mare necesar evaluarii riscurilor de mediu. Există două cauze principale pentru astfel de costuri ridicate, tehnologia actuală este foarte scumpa, iar costurile asociate intretinerii practicilor de management sunt de asemenea foaret mari . Ca rezultat, practici de management nu sunt de multe ori urmate cum ar trebui sa fie, ceea ce face evaluarea în sine aproape lipsit de valoare.

Una dintre potentialele solutii in cazul acestor probleme ar fi implicarea activa a populatiei. Pentru ca populatia generala sa prezinte un interes in evaluarea riscurilor de mediu acestia trebuie sa fie informati in privinta existentiei acestora. De asemenea, trebuie sa fie cunoscute si implicatiile riscurilor de mediu asupra sanatatii umane. In acest scop este conceputa si aceasta lucrare, urmarind sa aflam daca intr-adevar, locuitorii [NUME_REDACTAT] au cunostiinta despre ce reprezinta riscul de mediu si cum le poate imfluenta viata si sanatatea.

[NUME_REDACTAT] problemelor existentei riscurilor de mediu se poate face pe doua cai: prevenirea aparitiei acestora si interventia in urma identificarii prezentei acestora, de preferat inaintea aparitiei efectelor asupra sanatatii populatiei.

In ceea ce priveste preventia, putem enumera urmatoarele posibile metode:

îmbunătățirea monitorizării riscurilor de mediu

solutii urgente pentru populatiile ce se afla in zone sensibilie (zone seismice, zone predispose la inundatii, etc)

elaborarea de strategii pentru reducerea riscurilor naturale și tehnologice

îmbunătățirea calității apei potabile, imbunatatirea sistemelor de tratare a acesteia

adaptarea managementului apei potabile in functie de schimbarile climaterice

gestionarea riscurilor si comunicarea efectelor asociate in regiunile care se confrunta cu poluarea aerului

reciclarea selectiva a deseurilor

dezvoltarea de soluții inovatoare pentru eliminarea deșeurilor

imbunatatirea calitatii aerului prin identificarea poluantilor locali

diminuarea folosirii combustibililor prin promovarea folosirii vehiculelor fara motor sau cu emisii scazute

Interventia reprezinta etapa care are loc dupa ce un anumit risc de mediu potential producator al unor efecte negative asupra sanatatii populatiei a fost deja identificat ca fiind present intr-o anumita regiune. Astfel sunt puse in functiune structurile organizatorice ce vor actiona in regiunea afectata de eveniment. In cazul interventiei, putem enumera urmatoarele etape:

cercetarea zonei afectate

coordonarea actiunilor de salvare

acordarea asistentei medicale de urgenta, etc.

evacuarea populatiei

organizarea unor tabere de sinistrati

distribuirea ajutoarelor umanitare

Ultimele trei etape sunt urmate numai daca este necesar, fiind impuse de aparitia unor situatii de urgenta in cazul existentei unor factori de risc cu consecinte devastatoare asupra populatiei.

Desi se incearca standardizarea unor etape in cadrul fiecarui tip de risc de mediu cunoscut, realizarea acestui fapt este cat se poate de dificila. Acest fapt se datoreaza multitudinii de situatii ce pot aparea care sa depinda de natura ce a generat riscul de mediu, a mediului ce a suferit transformarea, a efectelor riscului asupra populatiei, precum si a susceptibilitatii populatiei la respectivele efecte.

Capitolul 4: [NUME_REDACTAT] este un domeniu în curs de dezvoltare care are drept scop studierea modului in care schimbarile ecosistemelor pământului pot afecta sănătatea umană.Ecosanatatea examinează schimbările aparute în mediile biologice, fizice, sociale și economice, precum și impactul acestor schimbări pentru sănătatea umană. Exemple comune pot fi creșterile ratei bolnavilor de astm din cauza poluarii aerului sau fragmentarea habitatelor care duce la creșterea incidentei bolii Lyme.

Aparitia recenta a unor oi boli infectioase cum ar fi SARS, virusul Ebola, virusul Nipah, gripa aviara si hantavirusurile, a fost pus ape seama modificarii ecosistemului de catre om. Aceste boli au rate ridicate de deces si foarte putine terapii eficiente.

Ecosanatatea uneste medici, medici veterinari, ecologisti, economiști, oameni de stiinta și alții in scopul de a să studia și a înțeleage modul în care modificările ecosistemului pot afecta sănătatea umană, straduindu-se să ofere soluții inovatoare, practice pentru a reduce sau inversa efectele negative asupra sanatatii negative datorate acestor schimbari.

Studiile ecosanitare diferă de studii traditionale. Un studiu epidemiologic tradițional poate arăta creșterea ratelor de malarie într-o regiune, dar nu si cum sau de ce rata este in crestere. Un studiu de sanatate a mediului poate recomanda pulverizarea unui pesticid, în anumite cantități, în anumite zone pentru a reduce raspandirea. O analiză economică poate calcula costul și eficiența unui astfel de program. Un studiu ecosanitar folosește insa o abordare diferită, putand reuni mai multe discipline de specialitate, împreună cu membri ai comunitatii afectate înainte de începerea studiului. Se organizeaza întâlniri pre-studiu de grup pentru acumularea de cunoștințe și adoptarea unui limbaj comun. Aceste întâlniri pre-studiu de multe ori duc la abordari creative și inovatoare și pot conduce la o soluție "robusta din punct de vedere social". IDRC ([NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]) vorbește acum de sase principii ce stau la baza studiilor ecosanitare și anume: transdisciplinaritate, participarea, echitatea socială si de gen, sisteme de gândire, durabilitatea și cercetare-acțiune (Charron, 2011). Astfel, ecosanatatea, prin scopul de a imbunatatii sanatatea oamenilor, promovand in acelasi timp prosperitatea comunitatii si durabilitatea mediului, este una dintre cele mai mari provocari in materie de dezvoltare. Aceasta noua disciplina incearca construirea unor medii si comunitati sanatoase, mai ales in tarile in curs de dezvoltare.

La nivel global ecosistemele se afla intr-o continua degradare din cauza unor foste sau actuale modele de dezvoltare, avand insa implicatii majore asupra sanatatii umane. Expertii sustin ca intreaga capacitate de sustinere a planetei este depasita, impiedicand populatiile prezente sa duca o viata sanatoasa si productive si, desigur, punand in pericol generatiile viitoare. Aceste afirmatii intaresc inca odata ideea ca sunt necesare transformari ale modului in care oamenii interactioneaza cu ecosistemele pentru a rezolva aceasta contradictie si pentru a asigura o stare de sanatate a populatiei mai buna in acelasi timp cu o dezvoltare ecologica, sociala si economica durabila. Toate acestea se reunesc astazi sub denumirea de ecosanatate.

Se estimeaza ca populatia lumii va atinge cifra de 9 miliarde pana in 2050, cea mai mare parte a acestei cresteri avand loc in tarile mai putin dezvoltate, tarice poarta un procent majoritar al poverii globale a boliilor si deceselor. Problemele de mediu si de sanatate devin astfel din ce in ce mai dramatice avand tendinta de a se manifesta simultan, exemple in acest sens fiind pandemiile globale. Ecosistemele dau semne ca se afla in imposibilitatea de a furniza serviciile solicitate de omenire, iar nevoile si stilurile de viata a unor parti a populatiei globale exercita o presiune continua asupra ecosistemelor. La nivel global, cele mai importante forte ale schimbarilor de mediu – schimbarile climatice, globalizarea, urbanizarea, despadurirea, agricultura intensiva- afecteaza sanatatea umana. Problemele de sanatate umana generate de ecosistemele degradate apar, de asemenea, la nivel local. Riscurile de mediu, precum apa potabila poluata, salubritatea inadecvata, calitatea redusa a aerului, poluarea, etc. contribuie la aparitia majoritatii bolilor.

Activitatile de dezvoltare pot modifica ecosistemele in moduri care ameninta capacitatea oamenilor de a obtine hrana, apa si combustibil. Ecosistemele exploatate excesiv nu pot sustine un trai sanatos si sunt periculoase pentru sanatatea umana. In multe regiuni ale lumii in curs de dezvoltare, oamenii urmaresc supravieturiea zilnica confruntandu-se cu lipsa alternativelor in cazul unor activitati ce au efecte negative asupra mediului punandu-le sanatatea in pericol. Saracia descurajeaza investitiile si blocheaza cresterea economica, determina deteriorarea ecosistemelor si provoaca problem de sanatate. Stoparea degradarii mediului si refacerea ecosistemelor este, prin urmare, o provocare majora, iar eforturile depuse la nivel global par sa nu faca fata acestei provocari. Cu toate acestea, in present se constata o atentie din ce in ce mai mare acordata dezvoltarii durabile, imbunatatirii calitatii mediului, dar si eforturilor necesare pentru a aborda sanatatea umana la nivel global. Institutiile international au stabilit obiective clare pentru imbunatatirea sanatatii umane si a mediului. [NUME_REDACTAT] a Sanatatii, spre exemplu, urmareste imbunatatirea starii de sanatate a populatiei la nivel mondial prin intermediul [NUME_REDACTAT] de Sanatate revizuite si a altor rapoarte.

[NUME_REDACTAT] Milenilui (EEM) reprezinta un punct de reper in incercarea de a lega sanatatea umana si bunastarea de conservarea si uitilizarea durabila a ecosistemelor. Aceasta descrie modul in care ecosistemele furnizeaza serviciile de baza pentru populatie, printer care: furnizarea de hrana, lemn, apa; de asemenea se ocupa de managementul climei, bolilor, deseurilor si calitatii apei si integritatea proceselor biofizice fundamentale, cum ar fi formarea solului, fotosinteza si ciclul natural al nutrientilor.

In prezent, sanatatea umana si provocarile legate de mediu sunt interconectate si reprezinta simptome ale multitudinii de problem cu acre se confrunta lumea. Acestea sunt urgente si amenintatoare, se manifesta la scara larga si cu multiple fatete, sunt complicate sip line de incertitudini, necesita actiuni immediate. Un consens international rezuma toate acestea prin afirmatia conform careia “problemele cu care se confrunta omenirea sunt strans legate intre ele, fiecare tinzand sa complice situatia identificata pentru una sau mai multe dintre aceste probleme.”

Astazi, domeniul ecosanatatii include o comunitate globala eterogena de cercetatori si practicieni care abordeaza multe aspect diferite ec leaga mediul inconjurator, societatea si sanatatea, in stuidiile acestora intrand mediul si sanatatea in tarile in curs de dezvoltare, schimbarile climatice globale si sanatatea, legaturile dintre bolile nou aparute si schimbarile de mediu.

Capitolul 5: Riscurile de mediu din [NUME_REDACTAT]

In privinta riscurilor de mediu cu posibil impact asupra sanatatii locuitorilor [NUME_REDACTAT] a fost implementat “PLANUL LOCAL DE ACȚIUNE PENTRU MEDIU AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI” care oferă cadrul de abordare a celor mai importante probleme de mediu și un plan pe termen lung pentru investițiile și programele de mediu din municipiu.

Problemele discutate in cadrul acestui plan vor fi prezentate mai jos:

Degradarea mediului natural (paduri, spatii verzi) si construit (monumente istorice)

Diminuarea suprafeței de spații verzi cu cca. 50% (perioada 1990-2004) având drept consecință scăderea suprafeței de spațiu verde care revine unui bucureștean, la sub 10 mp/ cap de locuitor.

Diminuarea suprafeței bazelor de producție a materialului dendrologic.

Creșterea numărului de suprafețe construite, terenuri private etc. în perimetrul parcurilor / zonelor verzi din municipiul București.

Creșterea numărului de arbori cu perioadă de vegetație depășită sau care nu s-au adaptat condițiilor climatice din mediul urban

Absența unui sistem de reinventariere și de marcare a arborilor

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] perdelelor verzi de protecție în proximitatea zonelor rezidențiale

Diminuarea suprafeței fondului forestier

Educația deficitară a cetățenilor în respectarea codului bunelor practici silvice

Degradarea unor obiective istorice și arhitectural urbanistice (cca. 30% din nr. total) datorită folosinței neadecvate, intervențiilor, transformărilor, absenței activităților de întreținere și a fondurilor insuficiente pentru reabilitare/conservare

Poluarea apelor de suprafata

Poluarea apelor de suprafață (râul Dambovița) cauzată de evacuarea apelor uzate provenite din canalizarea municipiului București (nefinalizarea stației de epurare Glina)

Poluarea râului Colentina (salba de lacuri) cauzată de evacuări necontrolate de ape uzate menajere și pluviale de către riverani în zonele:

– Sector 1: [NUME_REDACTAT] (cartier [NUME_REDACTAT] și extinderi, [NUME_REDACTAT] – zona [NUME_REDACTAT], Gârlei)

– Sector 2: [NUME_REDACTAT] (cartier Petricani, [NUME_REDACTAT] – [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] I – malul drept).

Evacuarea prin prea-plin în [NUME_REDACTAT] și Herăstrău a apelor uzate provenite din canalizarea orășenească (stația de pompare Colentina și stația de pompare Herăstrău) în cazul ploilor abundente:

Reteaua de apa si canalizare

Reactualizarea bilanțului apelor uzate evacuate în rețeaua de canalizare

Ineficiența/subdimensionarea/inexistența instalațiilor de preepurare a apelor uzate deversate în rețeaua de canalizare de către abonații socio-economici

Lipsa unor sisteme eficiente de economisire a apei pentru uz industrial sau casnic

Sisteme de drenuri care nu sunt administrate de nici un operator și care produc efecte dezagreabile locuitorilor din zonele respective în gropile istorice ale Bucureștiului (Cuțarida – zona 1 Mai – sector 1, Cocioc etc.)

Insuficiența gradului de asigurare a apei potabile prin sistem centralizat (număr de străzi fără rețele de apă și canalizare 1014, reprezentând 19% din totalul de străzi din București – 5340)

Calitatea si cantitatea apei potabile

Nerespectarea prevederilor legale privind zonele de protecție sanitară pentru sursele de apă, inclusiv pentru aducțiunile de apă

Starea tehnică necorespunzătoare a rețelelor de aducțiune și de distribuție a apei potabile cu importante pierderi de apă

Sursa alternativă de alimentare cu apă a Bucureștiului ( fronturile subterane – în special pentru puțurile de mare adâncime ) este slab exploatată și riscă să se deterioreze

Neasigurarea în totalitate a surselor alternative de alimentare cu apă potabilă pentru spitale, instituții de decizie locală și regională, unități de invățământ, obiective cu rol decisiv în cazul unor calamitați naturale sau sociale, pentru tratarea și adăpostirea sinistraților și/sau a victimelor

Calitatea apei de fântâna este necorespunzătoare din punct de vedere chimic și bacteriologic în zonele periferice ale Capitalei.

Poluarea apelor subterane

Poluarea stratului freatic (în zonele lipsite de canalizare) cauzată de WC-uri de tip uscat, cotețe, grajduri.

Lipsa unui studiu la nivelul municipiului București privind influența poluării solului asupra apelor subterane.

Poluarea atmosferei

Poluarea aerului cu poluanți gazoși proveniți din arderea combustibililor lichizi, gazoși și a combustibililor alternativi la centrale termice nemodernizate

Emisiile cele mai importante în ceea ce privește centralele termice le regăsim la Instalațiile mari de ardere (IMA).

Insuficiența unei strategii proprii a agenților economici industriali care să includă și costul investițiilor de mediu în vederea reducerii imisiilor, prin adoptarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT-uri)

Poluarea atmosferei cu compuși organici volatili datorită insuficienței echipamentelor de reținere a poluanților emiși din activități de depozitare, transport și distribuție a carburanților

Poluarea atmosferei datorită emisiilor de COV rezultați din instalații și activități care utilizează solvenți organici

Poluarea aerului cu pulberi în suspensie și sedimentabile datorită activităților din industrie

Poluarea atmosferei generată de stațiile de preparare a mixturilor asfaltice.

Fondul natural care favorizează existența pulberilor în suspensie și sedimentabile (rocile sedimentare, regimul eolian) și datorită insuficientei salubrității stradale.

Absența unui sistem de prognoză și de alertare la scară locală în condițiile creșterii nivelului de poluare asociat condițiilor meteorologice nefavorabile

Insuficienta mediatizare a efectelor poluării asupra stării de sănătate a populației și a calității mediului din municipiul București.

Extinderea „insulei de căldură” a municipiului București datorită diminuării spațiilor verzi și creșterii suprafețelor construite

Absența unui sistem unitar de măsurători meteorologice în punctele cheie ale municipiului București (zone intens poluate, zone cu trafic intens, zone cu mari aglomerări urbane, parcuri) în vederea realizării de studii pentru cuantificarea impactului activității antropice asupra climatului local

Gestionarea deseurilor

Depozitarea necontrolată a deșeurilor menajere

Lipsa / numărul insuficient de recipiente și de coșuri de gunoi stradal, atât în locuri aglomerate cât și la periferia [NUME_REDACTAT] unui proces de tratare prealabilă eliminării finale prin depozitare sau de colectare selectivă a deșeurilor de la populație

Lipsa unui sistem integrat de gestionare a deșeurilor care să fie eficient din punct de vedere economic și care să asigure protecția sănătății populației și a mediului

Deficiențe în colectarea selectivă a deșeurilor din ambalaje provenite de la societățile comerciale

Degradarea solurilor și a pânzei freatice în zona depozitărilor necontrolate de deșeuri

Existența autovehiculelor uzate abandonate și absența unui sistem eficient de colectare / valorificare a acestora

Managementul defectuos al deșeurilor rezultate din construcții și demolări

Campanii reduse de informare a publicului cu privire la beneficiile recuperării, reciclării și valorificării anumitor tipuri de deșeuri

Insuficiența implementării colectării selective a deșeurilor menajere în vederea valorificării; insuficienta dezvoltare a pieței deșeurilor reciclabile care să rezolve problema valorificării lor

Lipsa unor programe specifice pentru educarea populației privind: colectarea selectivă a deșeurilor și a unor programe de informare a populației

Slaba dotare a agenților de salubrizare cu utilaje specifice și recipiente de precolectare (containere, pubele, utilaje de transport etc.)

Absența unei strategii integrate privind reducerea cantității de deșeuri generate în București, diminuând în acest fel cantitatea de deșeuri eliminată la depozitele de deșeuri

Tratarea / eliminarea necorespunzătoare a deșeurilor periculoase.

Lipsa agenților valorificatori pentru deșeuri periculoase (baterii și acumulatori uzați mici, becuri cu vapori de mercur, altele)

Managementul incorect al deșeurilor spitalicești (arderea în creamatorii) și a deșeurilor de medicamente

Număr insuficient de societăți comerciale implicate în gestionarea deșeurilor de uleiuri, anvelope, baterii și acumulatori

Insuficienta preocupare a agenților economici de a gestiona deșeurile din activitățile proprii

Pericole generate de catastrofe/fenomene naturale

Avand in vedere ca orasul Bucuresti se afal situate pe unda teritoriala a regiunii seismic Vrancea ar trebui acordata o mai mare atentie crearii unui plan de management integrat in cazul unui cutremur de dimensiune mare, in special din punct de vedere a aprovizionarii cu apa potabila a populatiei intr-un astfel de caz.

Turism si agrement

Insuficiențe privind amenajarea zonelor de agrement din punct de vedere igienico-sanitar, al gestiunii deșeurilor și al locurilor speciale de preparare a hranei în aer liber; capacitatea redusă a strandurilor

Practicarea turismului de agrement neorganizat (în special în păduri), degradarea peisajului prin folosirea focului la prepararea hranei, resturi menajere.

Slaba preocupare privind valorificarea potențialului turistic al [NUME_REDACTAT] si mediu

Suprafața deficitară a zonelor verzi

Insuficiența arterelor rutiere ocolitoare

Locuri de parcare insuficiente pentru autovehicule, ceea ce conduce la parcarea acestora pe spațiile verzi și/sau pe trotuare

Deficiențe privind zonarea urbanistică (de ex. delimitarea zonelor rezidențiale de cele industriale și/sau comerciale)

Amenajarea necorespunzătoare a amplasamentelor de colectare a deșeurilor menajere în containere sau pubele (fără împrejmuire, fără posibilitatea supravegherii, fără conectare la canalizare, fără surse de apă)

Lipsa izolației fonice a unor construcții rezidențiale în zonele urbane

Lipsa traseelor special amenajate pentru bicicliști

Absența studiilor referitoare la efectul radiațiilor electromagnetice generate de stațiile fixe de emisie-recepție (antenele operatorilor de telefonie mobilă) asupra mediului

Urbanizarea accelerată în neconcordantă cu posibilitățile susținerii acesteia (mai ales sub aspectul rețelelor edilitare) pentru toate ’’spațile libere’’ din sectoarele [NUME_REDACTAT] de sanatate a populatiei

Insuficiențe privind corelarea dintre sistemul de monitorizare a calității mediului și evoluția sănătății umane

Insuficiența studiilor privind impactul zgomotului urban asupra stării de sănătate a populației

Insuficiența studiilor specifice relației mediu-sănătate umană, cu utilizarea ambelor tipuri de informații, în vederea cuantificării efectelor poluării asupra populației

Educatia ecologica

Informare și educație deficitară a populației privind protecția mediului / problemele de mediu din [NUME_REDACTAT] scăzut al reacției comunității la agresarea factorilor de mediu

Insuficiența implicării tuturor factorilor interesați din învătământ, administrație, ONG-uri, în educarea „ecologică” a populației

Insuficiența unor programe extinse de educare / informare în masă a populației privind efectele poluării asupra sănătății

Fonduri insuficiente pentru solutionarea problemelor de mediu/ aspect legislative/neconformitati

Capacitatea redusă de accesare a fondurilor comunitare de către administrația publică locală și agenții economici

Lipsa unui sistem informatic integrat pentru managementul problemelor de mediu

Slaba capacitate de implementare a [NUME_REDACTAT] 21 la nivelul orașului [NUME_REDACTAT] unei pregătiri continue a specialiștilor în domeniul protecției mediului și a funcționarilor publici, direct proporțional cu solicitările reale de abordare a obiectivelor de mediu la nivel comunitar

Capacitate redusă pentru realizarea și difuzarea materialelor informative și de conștientizare a populației în ceea ce privește aspectele de protecție a mediului

Transportul rutier

Intensificarea traficului rutier în condițiile în care trama stradală este subdimensionată

Nereactualizarea și neaplicarea studiilor de fluidizare a traficului rutier în timp și spațiu pentru arterele urbane

Menținerea traficului rutier în zonele istorice ale orașului

Lipsa spațiilor Park & Ride pentru a limita accesul vehiculelor în zona central

Utilizarea ineficientă a capacității de suport a carosabilului prin parcări parazitare

Lipsa spațiilor destinate Interchange-urilor în punctele majore de penetrare a arterelor de transport

Poluarea atmosferei generată de traficul rutier (emisii de noxe provenite de la gazele de eșapament datorită unui parc auto cu uzură morală și uzură fizică înaintată, menținut în circulație

Absența sistemelor de management de trafic care să regleze fluxurile de trafic și să prioritizeze transportul public

Depășirea pragurilor CMA la poluanți specifici proveniți din trafic, înregistrate de stațiile de monitorizare a calității aerului apaținând A.R.P.M. Bucuresti – [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT]

Lipsa întreținerii și amenajării corespunzătoare a tuturor străzilor din municipiul [NUME_REDACTAT] factorilor de mediu (aer, apă, sol, subsol) cu gaze de eșapament cu conținut de CO, CO2, hidrocarburi, plumb, pulberi antrenate; poluare sonoră și/sau prin vibrații

În alegerea și aplicarea criteriilor de selectare a prioritatii acțiunilor au fost luate în considerare următoarele aspecte:

• Durata de tranziție necesară transpunerii și implementării legislației de mediu europene în România, corespunzător acțiunilor identificate pentru municipiul București utilizând cerințele de conformare cu legislația UE .

• Prezența în planurile și strategiile locale, regionale și naționale ca priorități reprezentative.

• Asigurarea celui mai înalt raport beneficiu-cost, pe termen scurt și mediu (în stabilirea acțiunilor de mediu ceea ce contează este mărimea raportului dintre beneficii și costuri, care indică în ce măsură ameliorarea calității mediului poate fi obținută prin cheltuirea unor sume de bani într-o direcție, mai degrabă decât în alta).

• Fezabilitate tehnică care permite evaluarea unei tehnologii.

• Eficiența care permite evaluarea unei acțiuni în raport cu modul de realizare a obiectivelor și țintelor și cu efectul său în reducerea sau prevenirea efectelor negative asupra sănătății populației sau a mediului.

• Impactul financiar.

• Flexibilitatea (permite evaluarea posibilității de modificare a acțiunii în timp, în funcție de schimbările demografice, de mediu, economice și legislative).

• Perioada de implementare (permite evaluarea în raport cu intervalul de timp necesar implementării unei acțiuni).

• Acceptabilitatea/suportabilitatea (permite evaluarea in raport cu nivelul de acceptare a acțiunii de către public sau de către autoritățile administrației publice locale, precum și în raport cu sprijinul din partea participanților).

• Impactul asupra mediului.

• Amenințările la adresa sănătății umane, mediului și calității vieții.

Dupa cum se poate observa, majoritatea problemelor cu impact asupra mediului sunt datorate urbanizarii si industrializarii. Existenta acestora reprezinta o problema serioasa iar solutionarea lor nu poate suferi amanare. Solutionarea problemelor discutate in cadrul Planului local de actiune al [NUME_REDACTAT] va duce il imbunatatirea calitatii vietii locuitorilor prin reducerea semnificativa a riscurilor de mediu ce pot afecta sanatatea oamenilor.

In vederea stabilirii continutului studiului de perceptie trebuie mai intai cunoscuta care este starea actuala de sanatate a populatiei care poate fi influentata de factorii de mediu din [NUME_REDACTAT]. Cel mai fidel indicator de sanatate pe cauze de boala este mortalitatea.

[NUME_REDACTAT] acest indicator nu a cunoscut o variatie semnificativa intre anii 1970-2010 ( in decursul a 40 ani), iar principalele cauze de deces sunt in primul rand bolile aparatului circulator si tumorile, apoi urmand bolile aparatului respirator si digestiv.

Mortalitatea prin boli ale aparatului respirator a cunoscut totusi un trend descrescator.

Figura 1.

Sursa datelor – INSP- CENESIS

Evolutia indicatorului mortalitate pentru [NUME_REDACTAT] a cunoscut aceeasi tendinta cu cea la nivel de tara, avand si valori sensibil apropiate.

Figura 2.

Sursadatelor – INSP

Indicii mortalitatii standardizate pentru Bucuresti cunosc deasemenea cam aceleasi tendinte cu exceptia Tumorilor care prezinta un procent crescut in Bucuresti la 100000 de locuitori, fata de tara.

Figura 3.

Sursa datelor -INSP

In cazul incidentei specifice pe clase de boli aparatului respirator sunt pe primul loc. Astfel chiar daca bolile aparatului circulator reprezinta principala cauza de deces, cele ale aparatului respirator reprezinta clasa de boli cu cea mai mare frecventa la populatia din [NUME_REDACTAT] cunoscut faptul ca aceste doua categorii de boli sunt puternic influentate de factorii de mediu, acestia putand avea atat rol declansator, cat si rol favorizant si/sau potentator.

Figura 4

Sursa datelor INSP

[NUME_REDACTAT] Bucuresti – sanatatea populatiei poate fi influentata de toti factorii de mediu, o problema principala, recunoscuta, fiind insa calitatea aerului ambiant. Astfel principala preocupare a specialistilor ar trebui sa fie monitorizarea indicatorilor de sanatate care pot fi influentati de acesta si luarea de masuri administrative si educationale in vederea diminuarii impactului asupra sanatii populatiei. Astmul bronsic si Infectiile acute ale cailor respiratorii superioare sunt doua categorii de boli care pot fi declansate, favorizate sau agravate de poluarea atmosferica

Astfel incidenta specifica prin astm bronsic chiar daca este mult scazuta in Bucuresti fata de total Romania, se poate evidentia o crestere alarmanta la grupele de varsta sub 1 an si 1-14 ani.

Figura 5.

Sursa datelor INSP

Figura 6

Sursa datelor INSP

Figura 7

Sursa datelor INSP

Infectiile acute ale cailor respiratorii superioare deasemenea fata de total tara in municipiul Bucuresti au o incidenta mai scazuta, insa la grupa de varsta >65 ani se observa o tendinta crescatoare in Bucuresti fata de total tara unde tendinta este in scadere

Astfel intr-adevar se demonstreaza ca grupele de varsta cele mai vulnerabile sunt cele extreme, cu o capacitate deficitara de aparare.

Figura 8.

Sursa datelor INSP

Figura 9.

Sursa datelor INSP

PARTEA SPECIALA

SCOPUL PROIECTULUI

La identificarea si stabilirea unor directii strategice in vederea imbunatatirii factorilor de mediu dintr-o comunitate, studiile de perceptie de la nivelul populatiei pot oferi informatii legate de nivelul de educare si informare al populatiei respective, precum si de prioritatile pe care populatia le considera necesare in luarea masurilor imediate si/sau pe termen mediu si lung.

Astfel si acest studiu isi propune ca scop sa analieze cunostiintele, gradul de informare si perceptia populatiei din [NUME_REDACTAT] asupra riscurilor asupra starii de sanatate care pot fi determinate de factorii de mediu.

OBIECTIVELE STUDIULUI

Astfel obiectivele s-au axat in special pe urmatoarele directii:

Descrierea caracteristicilor socio-economice a respondentilor

Analiza opinieipopulatiei generale a [NUME_REDACTAT] asupra riscurilor de mediu

Analiza opiniei populatiei generale a [NUME_REDACTAT] cu privire lasursele pe care le considera ca fiind implicate in aparitia riscurilor de mediu;

Analiza opinieipopulatiei generale a [NUME_REDACTAT] cu privire la influenta factorilor de mediu asupra starii de sanatate;

METODOLOGIE

In vederea realizarii obiectivelor propuse am realizat un studiu observational de tip descriptiv in abordare transversala, pe un lotde 100 de persoane din [NUME_REDACTAT], in decursul a trei saptamani prin aplicarea unui chestionar de opinie cu 24 de intrebari

Aplicarea chestionarelor s-a realizat in perioada 01.03.2014 – 21.03.2014 si au fost completate in prezenta mea, astfel incat nu a fost necesara excluderea niciunui chestionar din studiu datorita neantelegerii completarii lui sau existentei unor chestionare incomplete.

Singurul criteriu de selectie a populatiei tinta a fost rezidenta in [NUME_REDACTAT]

Astfel intrebarile din chestionar au fost formulate simplu, urmarindu-se ca si completarea chestionarului sa nu necesite foarte mult timp si sa nu devina plictisitoare.

Din continutul chestionarului participantii au fost asigurati de caracterul anonim si confidential al chestionarului.

Chestionarul a cuprins x intrebari cu raspunsuri predefinite si structurate pe urmatoarele categorii : date personale; aprecieri cu privire la notiunile de “factori de mediu” si “riscuri de mediu”; aprecieri legate de calitatea factorilor de mediu din [NUME_REDACTAT]; aprecieri asupra posibilului impact al factorilor de mediu asupra sanatatii.

Astfel intrebrile legate de datele personale s-au referit atat la sex si varsta , cat si la informatii legate de ultima scoala absolvita.

Intrebarile legate de notiunile de “factori de mediu si riscuri de mediu” au urmarit evidentierea gradului de informare a populatiei [NUME_REDACTAT] cu privire la aceste notiuni.

Intrebarile legate de aprecierea calitatii factorilor de mediu din [NUME_REDACTAT] au incercat sa scoata in evidenta perceptia populatiei rezidente asupra calitatii aerului, apei potabile si canalizarii, managementului deseurilor si poluarii fonice.

Ultimile intrebari s-au referit la perceptia subiectilor asupra influentei factorilor de mediu asupra sanatatii.

Studiul a fost un studiu pilot, pentru faptul ca s-a desfasurat pe un numar mic de persoane, acesta nefiind un esantion reprezentativ pentru populatia Romaniei si deci rezultatele acestui studiu nu se pot extrapola la nivel national.- limite

Centralizarea si prelucrarea datelor s-a facut cu ajutorul programului Excel.

Modelul de chestionar se afla in Anexa 1.

REZULTATE

Profilul respondentilor

Au fost distribuite un numar de 100 chestionare, rata de raspuns fiind de 100% din subiectii carora li s-au aplicat.

Din perspectiva distributiei pe sexe, 45% sintre subiecti au fost de sex feminin si 55% de sex masculin ( Fig.10)

Figura 10

Din punct de vedere al categoriilor de varsta au participat la studiu subiecti din toate categoriile, cu varsta mai mare de 18 ani cu majoritate din grupele de varsta considerate a fi in activitate – intre 18 si 64 ani- 87% (Figura 11).Numarul maxim de subiecti s-au incadrat in categoria de varsta 18 – 24 ani, urmata de categoria 55 – 64 ani.

Figura 11

In functie de ultima forma de studiu absolvita 67% dintre participanti au avut studii superioare (Fig.12).Astfel se observa ca doar 5% dintre subiecti au absolvit numai scoala gimnaziala, fapt care ne face sa credem ca lotul a fost format din persoane cu un nivel crescut de cunostiinte generale si cu dorinta ridicata de informare si cunoastere.

Figura 12

Cunostintele participantilor la studiu

In evaluarea cunostintelor subiectilor, a gradului de informare si a perceptiei acestora in legatura cu tema aleasa, intrebarile s-au orientat pe trei arii tematice :

Intrebari legate de gradul de informare asupra notiunilor de „factori de mediu” si „riscuri de mediu”

Intrebari legate de perceptia subiectilor asupra calitatii principalilor factori de mediu din [NUME_REDACTAT]

Intrebari legate de influenta factorilor de mediu asupra starii de sanatate.

2.1 Cunostinte legate degradul de informare asupra notiunilor de „factori de mediu” si „riscuri de mediu”

La intrebarea „Ce întelegeți prin “mediu” ( factori de mediu)?”- s-a creat posibilitatea participantilor la studiu in a alege din sapte alternative posibile in care erau enumerate toate componentele mediului ambiant, inclusiv alternativa “toate cele enumerate”, precum si alternativa “Nici un răspuns din cele enunțate”Aceasta ultima alternativa nu a fost bifata de nici unul dintre participantii la studiu, iar in 81% dintre chestionarele completate ( Fig.13) a fost aleasa alternativa care se referea la toate componentele de mediu enumerate, urmata de calitatea aerului (in 12% din cazuri). Zomotul din jur ( poluarea fonica) este alternativa cea mai putin aleasa – un singur respondent.

Figura 13

La intrebarea „Unde credeți că influența factorilor de mediu este mai puternic resimțită?- la care au existat trei alternative de raspuns in functie de incadrarea din pnct de vedere administrativ – teritorial ( urban si rural), existand si alternativa ambelor posibilitati, 49% dintre respondenti au ales ca si raspuns “mediul urban” si 49% au bifat posibilitatea “oriunde atunci cand acestia sunt perturbati” ( Fig 14). Avand in vedere faptul ca aceasta ultima alternativa cuprinde atat mediul rural cat si cel urban, putem concluziona ca in 98% din cazuri perceptia populatiei este ca in mediul urban in mod clar factorii de mediu pot avea o mai puternica influenta asupra perceptiei noastre (“resimtiti”).

Doar 2% dintre participantii la studiu au raspuns la aceasta intrebare alegand “mediul rural”.

Fig.14

La intrebarea „Cunoașteți noțiunea de “riscuri de mediu” ?”, 87% dintre participantii la studiu au raspuns afirmativ (Fig 15). Faptul ca un procent atat de mare dintre participanti au ales acest raspuns, ne arata faptul ca populatia este din ce in ce mai interesata de aceste notiuni si incepe sa devina sensibilizata la informatiile pe care le primeste legate de factorii de mediu in general. Probabil ca aceasta intrebare daca ar fi fost adresata unui lot asemanator cu cel putin doua decenii in urma ar i avut un cu totul alt raspuns.

Figura 15

Urmatoarea intrebare („De unde ați auzit despre “riscuri de mediu” ?”), decurge intr-un fel din precedenta, cautand sa ne scoata in evidenta mijloacele prin care populatia a fost cel mai mult informata asupra notiunilor de “riscuri de mediu”. La aceasta intrebare au existat mai multe posibilitati de raspuns, putand fi bifate si mai multe alternative. Posibiliatatile de raspuns au cuprins mijloacele de informare in masa si mass media ( internet; radio; televiziune); publicatii de specialitate si scoala/facultate ca si alternative educationale; autoritati ca si alternativa de rang decizional; prieteni ca si alternativa de anturaj. Chiar daca participantii la studiu, dupa cum a reiesit din intrebarile anterioare, se incadreaza in grupe de varste active, relativ tineri, televiziunea este alternativa cea mai aleasa, inaintea internet-ului (Fig. 16). De subliniat faptul ca in acest caz scoala /facultatea – sistemul de invatamant- este cel care a fost cel mai putin bifat, acest lucru tragand un mare semn de alarma asupra informatiilor pe care populatia le primeste la acest nivel.

Figura 16

Urmatoarea intrebare„Care credeți că este grupa de vârstă cea mai vulnerabilă la acțiunea factorilor de risc din mediu?”, au fost alese 5 grupe de varsta, cu mentiunea posibilitatii de a bifa o singura grupa dintre acestea. Grupa de varsta intre 0-1 an a fost cea bifata procentual de cea mai mare parte dintre participantii la studiu. (fig.17.). Doua dintre grupele de varsta care existau ca si alternativa de raspuns ( 0-1 an si 1-a5 ani), au reprezentat populatia infantila , care in 70% din raspunsurile respondentilor a fost cea aleasa ca populatie vulnerabila (fig.18). Dealtfel este cunoscut faptul ca varstele extreme sunt cele mai vulnerabile in fata actiunii oricaror factori externi, inclusiv factori de mediu.

Figura 17

Figura 18.

2.2 Cunostinte legate de perceptia subiectilor asupra calitatii principalilor factori de mediu din [NUME_REDACTAT]

In cadrul acestui set de intrebari am incercat sa evaluez perceptia populatiei asupra poluarii in general si asupra calitatii principalilor factori de mediu din [NUME_REDACTAT]

Astfel la intrebarea „Unde credeți că se manifestă cel mai pregnant poluarea în [NUME_REDACTAT] ?”- intrebare cu posibilitatea alegerii unui singur raspuns (cel mai pregnant)- 96% dintre participantii la studiu au ales factorul de mediu AER (fig.19)

Figura 19

Urmatorul set de intrebari s-a referit punctual la factorii de mediu.

Astfel, urmatoarele doua intrebari „Considerați că aerul din București este poluat?” si “Care credeți că sunt sursele de poluare ale aerului în București?”, s-au referit la factorul de mediu reprezentat de aerul ambiant. Din centralizarea raspunsurilor participantilor la studiu ( fig.20 si fig.21), 99% dintre ei au ales raspunsul categoric ca poluarea aerului in [NUME_REDACTAT] exista si 91% au considerat ca si sursa de poluare a aerului traficul.

Figura 20

Figura 21

Urmatoarele trei intrebari s-au referit la calitatea apei potabile din [NUME_REDACTAT].

La intrebarea„Considerați că apa provenită din rețeaua publică a [NUME_REDACTAT] este sigură pentru consum?”,68% dintre respondenti considera ca nu este buna (Fig.22). Totusi un procent mult mai mare decat in cazul poluarii atmosferice ( 32%), considera ca apa potabila oferita cetatenilor bucuresteni este sigura si poate fi consumata fara probleme.

Figura 22

Urmatoarele doua intrebari au fost adresate numai celor care la intrebarea anterioara au considerat ca apa potabila nu le confera siguranta ( cei 68%) si au incercat sa scoata in evidenta motivele pentru care respondentii au ales acel raspun. Astfel la intrebarea “credeți că apa din rețeaua publică mai necesită tratarea de către dvs. acasă prin fierbere/filtrare înainte de consum?- 97% dintre respondenti considera ca apa necesita inainte de consum inca o treapta de tratare pentru a oferi siguranta ( figura 23), iar la intrebarea “care credeți că sunt caracteristicile apei care vă fac să afirmați asta?” 36% dintre participanti au ales ca si proprietate organoleptica gustul, ca fiind cel mai deranjant si cel care nu le ofera incredere in caz de consum (figura 24).Procentul cel mai mic dintre respondenti au ales ca si raspuns “turbiditatea”.

Avand in vedere raspunsul populatiei la aceasta ultima intrebare, toate cele trei proprietati ale apei votate mai mult ( gustul, mirosul si culoarea) trebuie sa ne gandim ca pot fi date de sistemul de dezinfectie al apei practicat – in cazul [NUME_REDACTAT] – clorinarea. Astfel poate ca s-ar impune imbunatatirea si/sau schimbarea acestui sistem pentru oferirea populatiei unei ape potabile mai sigure si mai acceptate de catre aceasta.

Figura 23

Figura 24

Urmatoarele trei intrebari s-au referit la managementul deseurilor in [NUME_REDACTAT]. In functie de gradul de salubritate dintr-un oras si alti factori de mediu pot avea o calitate mai buna sau mai putin buna. Principalul poluant al aerului ambiant, care poate avea un impact negativ asupra sanatatii populatiei, in special in [NUME_REDACTAT] este concentratia pulberilor in suspensie. Tocmai acest parametru este cel care ne situeaza printre cele mai poluate orase din Europa. In acelasi timp acest parametru este direct influentat de gradul de salubritate a orasului, avand in vedere ca resuspensia particulelor este cea mai frecventa cauza care poate mentine o concentratie crescuta a acestui parametru in aer.In acelasi timp o salubritate precara intr-un oras poate determina o poluare suplimentara a surselor de apa potabila si/sau a canalizarii

Astfel la intrebarea „Sunteți mulțumit de starea de salubritate a orasului ?”, 90% dintre respondenti au raspuns negativ.(fig.25).

Figura 25

Urmatoarea intrebare s-a adresat numai respondentilor cu NU la cea anterioara si s-a referit la perceptia acestora asupra cauzelor care ar putea duce la o salubritate defectuoasa in [NUME_REDACTAT] (care credeți că este cauza nemulțumirilor dumneavoastră?). Intre cele doua alternative de raspuns in 60% din cazuri cauza unei salubritati precare a orasului a fost considerata a fi “indolenta oamenilor”, deci o proasta eductie a populatiei rezidente (fig.26)

Figura 26

La urmatoarea intrebare – De unde credeți că provin cele mai multe deșeuri în București?, in 83% dintre raspunsurile participantilor la studiu, deseurile menajere au constituit principala sursa (fig.27). Cu atat mai mult, in acest caz, modul de producere si gestionare devine o problema si a rezidentilor nu numai a autoritatilor.

Figura 27

Urmatoarea intrebare a chestionarului s-a referit la perceptia respondentilor asupra existentei poluarii fonice in Municipiul bucuresti. Se stie faptul ca in toate orasele zgomotul poate deveni in principal un factor de stress si in acelasi timp un factor care poate influenta in mod direct starea de sanatate a populatiei. Astfel la intrebarea „Credeți ca Bucureștiul este un oraș “zgomotos” ( poluat fonic)?”, 97 % dintre participantii la studiu au raspuns afirmativ (Fig.28), astfel incat si acesta poate fi un factor de mediu cu impact asupra sanatatii bucurestenilor.

Figura 28

Urmatoarea intrebare s-a dorit a fi ca o concluzie la acest set de intrebari incercandu-se sa se afle care dinre factorii de mediu analizati la intrebarile anterioare, e considerat a fi cel mai important in asigurarea unei calitati a vietii cat mai crescute, fiind cel mai deranjant in cazul rezidentilor din [NUME_REDACTAT] (Dintre cele enumerate mai sus, ce vă deranjează cel mai mult în București?”. Respondentii au fost rugati sa bifeze un singur raspuns pentru a afla care dintre ei in perceptia populatiei, este considerat a fi cu impactul cel mai crescut.In 63% din cazuri, aerul poluat a fost ales a fi factorul de mediu pe care respondentii l-au perceput a fi cucea mai mare implicarein viata de zi cu zi a bucurestenilor (fig.29)

Figura 29

2.3 Cunostinte legate de influenta factorilor de mediu asupra starii de sanatate.

Ultimul grup de intrebari s-au referit la perceptia participantilor la studiu asupra influentei factorilor de mediu asupra starii de sanatate, deci asupra perceptiei riscurilor expunerii populatiei bucurestene la factori de mediu poluati.

Astfel au fost structurate un numar de cinci intrebari graduale, care au inceput de la mentionarea existentei posibilitatii ca factorii de mediu sa influenteze starea de sanatate si pana la influenta punctuala a acestora asupra anumitor patologii si o ultima intrebare legata de perceptia existentei unei legaturi intre procesul urbanizarii si calitatea factorilor de mediu.

Astfel la intrebarea „Credeți că factorii de mediu vă influentează în vreun fel sănătatea?”, apropae toti respondentii (99%) au bifat raspunsul afirmativ (fig.30). Astfel putem trage concluzia ca participantii la studiu au cunostiintele generale cu privire la legatura existenta intre factorii de mediu si starea de sanatate.

Figura 30

La urmatoarea intrebare „Care dintre aceștia credeți că vă influențează cel mai mult sănătatea?”, respondentii au fost indrumati sa bifeze un singur raspuns, pentru a scoate in evidenta care este factorul de mediu perceput a fi cu implicatiile cele mai mari asupra starii de sanatate. Si in acest caz factorul de mediu aer a fost ales de catre 85% dintre participantii la studiu (Fig.31).

Astfel coroborand raspunsul de la aceasta intrebare cu cel existent la intrebarea de la grupul anterior de intrebari, putem concluziona ca poluarea aerului este consideratade catre bucuresteni a fi cu impactul cel mai mare asupra gradului de confort si calitatii vietii, cat si asupra starii de sanatate.

Figura 31

Urmatoarea intrebare „Care sunt afecțiunile în apariția cărora credeți că ar putea avea vreun rol factorii de mediu?”, a incercat sa puncteze cateva afectiuni care pot fi influentate(declansate/potentate) de actiunea factorilor de mediu si sa scoata in evidenta perceptia respondentilor asupra afectiunilor pe care le considera a fi direct supuse riscurilor de mediu. Chiar daca participantii la studiu au avut posibilitatea de a bifa mai multe raspunsuri, 92 dintre ei au ales si afectiunile respiratorii (fig32). Astfel luand in considerare faptul ca respondentii au ales ca factorul de mediu AER ar fi cel mai poluat in [NUME_REDACTAT] si afectiunile rspiratorii ca fiind patologia care poate fi cel mai mult influentata de factorii de mediu, putem concluziona ca participantii la studiu au o perceptie corecta asupra relatiei dintre cele doua notiuni fie ca este pe baza unor informatii stiintifice, educationale, fie ca este doar o perceptie subiectiva observtionala.

Figura 32

La urmatoarea intrebare „Credeți că există o legatură între “urbanizare” și “riscurile de mediu”?’, 97% dintre respondenti considera ca exista o legatura intre mediu si fenomenul urbanizarii (fig 33).

Figura 33

Ultima intrebare „Cine credeți că ar fi în masură cel mai mult să evite apariția “riscurilor de mediu” ?”, s-a dorit a fi o asumare a responsabilitatii in asigurarea calitatii factorilor de mediu si in minimizarea riscurilor de mediu. A fost mentionata posibilitatea alegerii unui singur raspuns. La aceasta intrebare 73% dintre participantii la studiu au ales ca principala responsabilitate revine autoritatilor locale si autoritatilor nationale (fig.34)

Figura 34

Limite si constrangeri ale studiului

Principalele limite ale studiului provin din insusi modelul acestuia care este o abordare descriptiva, astfel incat se poate face elaborarea de ipoteze fara ca acestea sa poata fi demonstrate.

In acest model de studiu investigarea atitudinilor, practicilor si opiniilor este destul de greu de investigat. Participarea populatiei in general la astfel de studii este pe de o parte destul de greu abordabila si pe de alta parte destul de subiectiva si/sau posibil influentabila char daca sunt asigurati de anonimatul raspunsurilor.

Numarul mic al subiectilor luati in studiu, care nu reprezinta un esantion reprezentativ la nivel national, este o alta limita a acestui studiu.

CONCLUZII

Studiul a confirmat existenta unui nivel satisfacator al cunostintelor participantilor, legate de riscurile pe care poluarea factorilor de mediu le poate avea asupra starii de sanatate. In acelasi timp subiectul devine o preocupare in randul opulatiei din [NUME_REDACTAT].

Faptul ca mass media si in special televiziunea a reprezentat mijlocul de informare principal in aflarea notiunilor de „riscuri de mediu”, in cazul unui lot care in majoritate a fost reprezentat de o populatie cu nivel crescut de educatie, trage un semnal de alarma asupra necesitatii educarii si promovorii cunostintelor in acest domeniu. Este posibil ca introducerea unor ore de educatie de mediu in programa scolara gimnaziala, cu tematica mai avansata si cu o abordare profesionista a impactului asupra sanatatii sa devina benefica.

[NUME_REDACTAT] Bucuresti, poluarea aerului este considerata a fi cea mai grav afectata si importanta din punct de vedere al impactului asupra sanatatii.

Responsabilitatea asigurarii unui mediu sanatos si existentei unor riscuri de mediu cat mai reduse , revine autoritatilor nationale si locale, asa cum a rezultat din raspunsurile participantilor la studiu. Astfel decidentii pot lua masuri administrative si legislative prin care pot imbunatatii calitatea factorilor de mediu si pot creste calitatea vietii.

Universitatea de Medicina si Farmacie „[NUME_REDACTAT]” Bucuresti, Facultatea de [NUME_REDACTAT]

REZUMAT

Studiul a abordat o tema de interes pentru sanatatea publica si pentru populatie.

Din punct de vedere al abordarii metodologice lucrarea este rezultatul unui studiu descriptiv , in abordare transversala, bazat pe distribuirea unui chestionar cu 24 de intrebari de opinie, la 100 de rezidenti din [NUME_REDACTAT], alesi aleator.

Lucrarea este structurata in doua parti 😮 parte generala care a cuprins o clarificare a notiunii de „riscuri de mediu”, o descriere a principalilor factori de mediu, a riscurilor de mediu si impactul acestora asupra starii de sanatate; o descriere a riscurilor de mediu din [NUME_REDACTAT];o parte speciala care reprezinta o descriere a obiectivelor studiului; o descriere a metodologiei si a concluziilor aplicarii acesteia pas cu pas, prin analiza grafica si interpretarea acesteia

Rezultatele au evidentiat in general raspunsuri corecte, asteptate, ceea ce a dovedit ex istenta unui nivel satisfacator de cunostinte legate de acest domeniu la nivelul populatiei bucurestene si existenta unei preocupari legate de acest subiect.

Concluziile au scos in evidenta necesitatea promovarii unei activitati tematice legate de acest subiect in sistemul de invatamant si/sau prin publicatii de specialitate pentru a creste gradul de cunoastere a populatiei si a responsabiliza fiecare persoana in asigurarea unui mediu de viata sanatos.In acelasi tim poluarea aerului este considerata a fi problema principala a [NUME_REDACTAT], cu posibil impact asupra aparatului respirator. Principalele institutii responsabile in asigurarea unor factori de mediu sanatosi sunt autoritatile locale si nationale.

Principalele constrangeri ale studiului sunt cele asociate abordarii descriptive si numrul scazut de subiecti luati in studiu care limiteaza generalizarea rezultatelor.

Coordonator stiintific [NUME_REDACTAT] Dr. [NUME_REDACTAT] Neamtu (Vlad) [NUME_REDACTAT]

2014

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………

ANEXA 1

CHESTIONAR -PERCEPȚIA RISCURILOR DE MEDIU

Vă rog să aveți amabilitatea de a completa chestionarul de mai jos. Mă interesează parerile dumneavoastră, pentru a evalua impactul pe care considerați căfactorii de mediu îi pot avea asupra sănătății populației. Opiniile dumneavoastră sunt foarte importante pentru mine.

Acest chestionar este anonim și vă asigur pentru confidențialitatea datelor.

Vă rog să bifați răspunsul pe care îl considerați corect !

1. Sunteți de sex :

Feminin  Masculin 

2. Va rugăm să indicați grupa de vârsta în care vă încadrați:

3. Care este ultima formă de învățământ absolvităși/sau în curs de absolvire ?

Școala gimnazială  Liceu  Facultate 

4. Ce întelegeți prin “mediu” ( factori de mediu) :

5. Unde credeți că influența factorilor de mediu este mai puternic resimțită?

Mediul urban  Mediul rural  Oriunde atunci când aceștia sunt perturbați 

6. Cunoașteți noțiunea de “riscuri de mediu” ?

DA  NU 

7. De unde ați auzit despre “riscuri de mediu” ?

Altele ( mentionați)………………..

8. Care credeți că este grupa de vârstă cea mai vulnerabilă la acțiunea factorilor de risc din mediu? (bifați un singur răspuns)

< 1an  1- 14 ani  15 – 44 ani  45 – 64 ani  ≥ 65 ani 

9. Unde credeți că se manifestă cel mai pregnant poluarea în [NUME_REDACTAT] ?

În aer  În apă  În sol 

10. Considerați că aerul din București este poluat?

DA  NU 

11. Dacă “da” care credeți că sunt sursele de poluare ale aerului în București? ( bifați un singur răspuns care considerați că este cel mai corect)

Traficul  Industria 

Alte surse (exemplificați)………………….

12. Considerați că apa provenită din rețeaua publică a [NUME_REDACTAT] este sigură pentru consum?

DA  NU 

13. Dacă ați răspuns cu “nu” ,credeți că apa din rețeaua publică mai necesită tratarea de către dvs. acasă prin fierbere/filtrare înainte de consum?

DA  NU 

14. Dacă ați răspuns cu “nu” la întrebarea “12” care credeți că sunt caracteristicile apei care vă fac să afirmați asta?

Culoarea  Mirosul  Turbiditatea  Gustul 

15. Sunteți mulțumit de starea de salubritate a orasului ?

DA  NU 

16. Dacă “nu” care credeți că este cauza nemulțumirilor dumneavoastră?

Serviciul de salubritate ineficient  Indolența oamenilor 

Altele (exemplificați)………………………..

17. De unde credeți că provin cele mai multe deșeuri în București?

Menajere ( din activitatea oamenilor)  Industriale 

Altele (exemplificați) ……………………..

18.Credeți ca Bucureștiul este un oraș “zgomotos” ( poluat fonic)?

DA  NU 

19. Dintre cele enumerate mai sus, ce vă deranjează cel mai mult în București? ( bifați un singur răspuns)

20.Credeți că factorii de mediu vă influentează în vreun fel sănătatea?

DA  NU 

21. Care dintre aceștia credeți că vă influențează cel mai mult sănătatea? ( bifați un singur răspuns)

22. Care sunt afecțiunile în apariția cărora credeți că ar putea avea vreun rol factorii de mediu?

Altele (exemplificați) ……………………….

23. Credeți că există o legatură între “urbanizare” și “riscurile de mediu”?

DA  NU 

24. Cine credeți că ar fi în masură cel mai mult să evite apariția “riscurilor de mediu” ? (bifați un singur răspuns)

Vă mulțumesc pentru timpul acordat pentru completarea chestionarului !