Perceptia Consumatorului Asupra Calitatii Alimentelor de Tipul Convenience Food

Cercetarea perceptiei consumatorului asupra calității alimentelor de tipul „[NUME_REDACTAT]”

[NUME_REDACTAT]

CAPITOLUL I. SCURTĂ INCURSIUNE ÎN ISTORIA CATEGORIEI DE PRODUSE CONVENIENCE FOOD

1.1 Istoricul categoriei de produse [NUME_REDACTAT]

1.2 Tipologia produselor din categoria [NUME_REDACTAT]

1.3 Avantaje și dezavantaje ale produselor de tipul convenience food

CAPITOLUL II. ASPECTE ALE PIEȚEI PRODUSELOR DE TIPUL CONVENIENCE FOOD LA NIVEL NATIONAL ȘI INTERNAȚIONAL

2.1 Principalii compatitori pe piața externă a produselor de tipul convenience food

2.2 Analiza sintetică a pieței produselor de tipul convenience food din România

CAPITOLUL III. CERCETARE EXPLORATORIE PRIVIND PERCEPTȚIA CONSUMATORULUI ASUPRA CALITĂȚII PRODUSELOR DE TIPUL CONVENIENCE FOOD

3.1 Proiectarea cercetării

3.1.1 Definirea problemei cercetării de marketing și dezvoltarea unei abordări a acesteia 6

3.1.2 Stabilirea ipotezelor și a obiectivelor Cercetării

3.1.3 Colectarea datelor

3.2 Prelucrarea și analiza datelor

3.3 Concluzii și propuneri

CAPITOL IV. EVALUAREA CALITĂȚII NUTRIȚIONALE ȘI SENZORIALE A UNOR PRODUSE DIN CATEGORIA CONVENIENCE FOOD

4.1 Evaluarea calității nutriționale

4.1.1 Caracterizarea generală a două produse similare din categoria Convenience food

4.1.2 Identificarea principalilor nutrienți din compoziția produselor

4.1.3 Evaluarea profilului nutrițional al produselor prin metoda SAIN-LIM

4.2 Evaluatea calității senzoriale

4.2.1 Evaluarea prin punctaj a calității senzoriale a produselor

4.2.2 Întocmirea fișelor centralizatoare de analiză și stabilirea clasei de calitate a fiecărui produs

[NUME_REDACTAT]

Conceptul de aliment este sinonim cu viața, fără mâncare oamenii nu pot supraviețui.Cu cât sunt mai naturale produsele alimentare cu atât oamenii sunt mai sănătoși și pot trăi mai mult timp.Cu toate acestea, produsele alimentare au trecut prin perioade de schimbare radicală în ultimele secole, în special în țările industrializate.

Alimentele industriale ([NUME_REDACTAT]) – au apărut din dorința de a economisi timp și efort la prepararea mâncărurilor însă prezintă un anumit grad de prelucrare, ceea ce poate afecta sănătatea consumatorilor.

Am ales aceasta temă pentru a determina percepția consumatorului asupra calității alimentelor de tipul convenience food, gradul de consum pe categorii de vârstă, dar și modul în care consumatorii înțeleg impactul acestor alimente asupra sănătății.

În primul capitol al lucrării am vorbit despre istoria produselor congelate și modul în care s-au dezvoltat produsele de tip convenience food de-a lungul timpului.

În capitolul II am identificat principalii concurenți de pe piața națională și internatională și am analizat concurența dintre mărcile puternice de pe piață și produsele marcă proprie cu un preț mai redus ale hypermarket-urilor.

Capitolul III reprezintă cercetarea prin intermediul unui sondaj de opinie, a percepției consumatorilor asupra calității alimentelor de tipul convenience food.

Ultimul capitol reprezintă o analiză comparativă a calității nutriționale și senzoriale a două produse din categoria congelate:[NUME_REDACTAT] Dr. Oetker și [NUME_REDACTAT] Alberto.

CAPITOLUL 1. SCURTĂ INCURSIUNE ÎN ISTORIA CATEGORIEI DE PRODUSE CONVENIENCE FOOD

Istoricul categoriei de produse [NUME_REDACTAT]

Conceptele de aliment și nutriție sunt la prima vedere clare – alimentele sunt cele pe care mâncăm pentru a obține nutrienții necesari și energia pentru a putea viețui. Cu toate acestea, produsele alimentare au trecut prin perioade de schimbare radicală în ultimele secole, în special în țările industrializate. Oamenii care trăiau la începutul secolului 20 nu ar mai recunoaște multe din produsele ce ocupă astăzi rafturile magazinelor.

Alimentele industriale ([NUME_REDACTAT]) – au apărut din dorința de a economisi timp și efort la prepararea mâncărurilor. Cuprind o categorie foarte diversă, oferind consumatorilor preparate din întreaga lume. Alimentele industriale prezintă un anumit grad de prelucrare. Este vorba de produse deshidratate sau uscate (pentru supe sau sosuri), produse congelate, produse instant, semiconserve și conserve. [NUME_REDACTAT] sunt considerate și delicatesele, produse care vin să satisfacă cele mai rafinate preferințe și gusturi. Sortimentul cuprinde salate fine, sosuri, alimente prețioase (homar, caviar), specialități din crustacee, pește, vânat, conserve (castraveciori, porumb zaharat), muștar de Dijon, oțet balsamic etc. Remarcabilă este preocuparea pentru ambalarea acestor produse, forma de prezentare și de desfacere constituind o adevărată revoluție în comercializarea lor: pungile speciale pentru fiert orez, tuburile pentru sosuri, închizătorile de siguranță sau foliile de acoperire reprezintă doar câteva exemple.

Modalitatea ușoară și convenabilă de a pregăti masa cu ajutorul produselor alimentare congelate face ca stilul de viață agitat din zilele noastre să pară mai ușor.Alimentele congelate, ușor de pregătit și delicioase par a fi inventate recent, special concepute pentru viață modernă.De fapt, alimentele congelate au fost prezente de mult mai mult timp, evoluând și adaptându-se la nevoile consumatorilor.

Industria modernă a alimentelor congelate s-a născut în urmă cu peste 70 de ani, în 1930, dar congelarea alimentelor ca un mijloc de conservare este o practica ce are rădăcini istorice lungi. Primii care au valorificat puterea de congelare a alimentelor dincolo de lunile de iarnă au fost chinezii, care au folosit pivnițe de gheață. Grecii și romanii depozitau zăpadă în beciuri izolate, egipteni și indieni au descoperit ca evaporarea rapidă prin pereții porosi ai vaselor de lut produc cristale de gheață în apa din interiorul vaselor.

[NUME_REDACTAT] și compania sa americană în cele din urmă a făcut alimentele congelate o realitate practică în 1930. Legenda spune că interesul Birdseye în congelarea alimentelor a început în 1912, când, ca un inginer tânăr în Labrador, a înghețat de multe ori captura lui, după o zi de pescuit ca să îl păstreze în stare proaspătă. Abia în 1928 Birdseye a avut succes în crearea congelatorului cu bandă dublă, precursor al tehnologiei moderne de congelare. În 1930, Birdseye a introdus în cele din urmă o linie de alimente congelate pentru public. Contrar credinței populare, linia nu a fost strict cu legume, a inclus 18 de bucăți de carne, spanac, mazăre, fructe și fructe de pădure, file de pește și stridii [NUME_REDACTAT].

Acceptarea de către consumatori a acestor produse nu a fost imediată. Primul obstacol au fost retailerii care nu au fost dispuși să cheltuiască bani pentru a cumpăra vitrine frigorifice pentru depozitarea noile produse. Rezistență de consum a fost, de asemenea mare. În a doua parte a anilor 1930, căile ferate și linii de vapor au devenit motiv de dumping pentru stocuri excedentare de vânzare cu amănuntul și produse congelate de calitate mai bună sau proastă, acestea fiind pregătite înainte de a fi servite la masă, iar clienții nu știau ca mâncarea a fost congelată.

Alimente congelate ar fi dispărut, dacă nu ar fi început cel de-al doilea război mondial. [NUME_REDACTAT] a invadat Asia de Sud-Est, ea a capturat o mare parte a resurselor de staniu din lume, guvernul SUA a plasat controale stricte într-un efort de a conserva acest metal vital pe timp de război. Acest lucru a declanșat vânzarea produselor congelate, care erau ambalate cu materiale mai puțin importante, precum carton, hârtie cerată și celofan.Magazinelor nu mai vindeau conserve deoarece acestea erau duse pe front, așa că lanțurile alimentare majore au fost presate să comercializeze congelatele pentru a umple golurile. În plus, din moment ce acestea nu erau ambalate în metal, achiziționarea lor de către consumatori era mai ușoară decât produsele conservate.

În anul 1940 a fost introdus sucul ​​de portocale concentrat congelat pe piață.Acest produs a reprezentat primul element de volum pentru industria alimentelor congelate, dar a fost urmat la scurt timp de fructele de mare congelate.

Anii ‘50 au fost semnificativi pentru industria alimentelor congelate, pentru că au marcat introducerea unui produs care a devenit sinonim cu termenul alimente congelate: Cina TV. Pentru prima dată, o masă completă a fost disponibila în formă congelată pentru familiile care doreau să ia masa rapid și ușor la masă sau în fața televizorului, așa cum sugera numele. Aceste mese au inclus antreul/carne, legume și, uneori un desert.

Americanilor le-a fost prezentat un alt aliment congelat preferat la începutul anilor '50 – Batonul de pește. Tot mai multe companii au început să acționeze pe această piață brusc în creștere a alimentelor congelate. Din cauza intensificării concurenței, anii ‘50 rămân ca una dintre perioadele cele mai inovatoare din istoria alimentelor congelate. Printre alte alimente inovatoare introduse în formă congelată în acest deceniu au fost plăcinte congelate și garniturile înghețate.

Anii ‘60 au fost ani de foamete pentru industria alimentelor congelate, dar nu în sensul tradițional. Aceștia s-au caracterizat printr-o noua " dieta " manie în America, astfel s-au născut produse destinate scăderii în greutate. Industria a continuat să crească până la începutul anilor '70, când țara a fost cuprinsă de una dintre cele mai grave recesiuni din istorie, care a determinat guvernul să instituie controale severe de preț.

Marketing-ul creativ și o determinare puternică a ajutat industria să supraviețuiască acestei perioade grele, și a permis industriei să rămână în poziție puternică pana la sfârșitul anilor '70 și '80, atunci când o nouă invenție a dus la vânzări în plină expansiune.

Introducerea cuptorului cu microunde pentru uz casnic a permis consumatorilor să pregătească alimente congelate, în timp record, și a rezolvat probleme in familiile in care doi părinți lucrau.Astfel, cuptorul cu microunde împreună cu alimentele semipreparate au ușurat munca persoanelor ce nu aveau timp să gătească.

Anii ‘90 au inaugurat o nouă eră de alimentație " sănătoasa" pentru americani. Alimentele congelate s-au grăbit să se adapteze la acest nou stil de viață al Americii, și branduri precum “[NUME_REDACTAT]”, “[NUME_REDACTAT]”, “[NUME_REDACTAT]” și multe altele au prosperat. Consumatorii urmăreau nu doar gustul mâncării ci și ingredientele sănătoase. Reglementările care impun dezvăluirea completă a ingredientelor au făcut consumatorii mai preocupați de sănătate decât oricând înainte. Cuvinte precum “light”, “sare puțină“, “conținut scăzut de grăsimi” și “low- colesterol” au fost noi criterii de alegere a produselor.

După mijlocul secolului 20, campaniile publicitare și industria în dezvoltare a produselor convenience au avut în vedere evoluția către noi moduri de preparare a mâncării. Alimentele proaspete, în forma lor naturală, nu mai atrăgeau consumatorii. O dată cu apariția produselor congelate, pe lângă cele conservate deja existente pe piață, alimentele deveneau disponibile tot parcursul anului. Nu mai era necesar ca oamenii să se bazeze pe culturile regionale sau sezoniere, iar prețurile rămâneau stabile din iarnă până în toamnă.

O dată cu modernizarea alimentației a venit și modernizarea agriculturii pentru a ține pasul cu cererea. Fermele organice și mixte au făcut loc monoculturilor comerciale mari, care depindeau de fertilizatori chimici și pesticide și erau promovate ca viitorul alimentației.

Consumatorii erau din ce în ce mai dispus să renunțe la stocări riscante de produse alimentare puțin prelucrate, vândute în stare neambalată sau precar ambalată, preferând sorto-tipo-dimensiuni cât mai înalt prelucrate, de mic gramaj, cât mai stabile și cât mai convingător garantate.

În acest sens, strategia agenților economici din industria alimentară trebuiau să vizeze accesul cât mai larg al populației la o gamă sortimentală mare de produse prelucrate, fapt care determina un raport judicios între grupele de alimente și clasele calitative, reducerea mesei pe o unitate de produs preambalat vandabil, echilibrarea și creșterea valorii nutritive a alimentelor, o stabilitate cât mai înaltă a produselor puse în circulație, printr-o garantare a calității și inocuității la nivelul exigențelor moderne impuse de protecția consumatorului.

Astăzi, deși rafturile magazinelor atestă cererea continuă a consumatorilor pentru produsele rapide și ușoare, slow-food și alte mișcări asemănătoare sunt în creștere, împreună cu preferința pentru alimentele proaspete, de sezon, locale și sustenabile. Cu ajutorul timpului și a informațiilor, gusturile se schimbă în întreaga lume din nou, iar consumatorii redescoperă puțin câte puțin aromele, texturile și valorea nutrițională a alimentelor reale și sănătoase.

Tipologia produselor din categoria [NUME_REDACTAT]

Piața produselor alimentare este caracterizată de o constantă diversificare, datorată schimbării preferințelor, necesităților și exigențelor consumatorilor. În ultimele decenii s-a accentuat tot mai mult rolul alimentelor tradiționale, cu performanțe nutritive ridicate. Acest fapt a determinat profunde mutații conceptuale în domeniile sortimentului, calității, distribuției și comercializării mărfurilor alimentare. Astfel, alimentația modernă diferă de cea clasică prin categorii de produse precum light sau slow food, fast food, functional food, novel food, convenience food.

Produsele convenience food au apărut din dorința de a economisi timp și efort în prepararea mâncărurilor. Acestea cuprind sortimente variate, deosebindu-se de preparatele obișnuite prin compoziție și prin procesul de fabricație. La prepararea acestor alimente sunt acceptați numai anumiți aditivi alimentari, iar antioxidanții și coloranții obținuți prin sinteză sunt excluși. Produsele convenience food se împart în patru categorii, în funcție de preparatul finit obținut:

produsele deshidratate sau uscate: mix de condimente și verdețuri pentru supe, ciorbe, sosuri sau diferite preparate din carne și pește;

produse congelate: legume, fructe, pizza, plăcintă și specialități etc;

produse instant: fulgi de fasole, cartofi deshidratați, fulgi de mazăre, fulgi de cartofi, praf de budincă, praf de înghețată, supe etc;

semiconserve și conserve: conserve și semiconserve din carne și pește, conserve din legume etc.

În următoarea diagramă se pot observa produsele descrise mai sus, modul de preparare după achiziționarea acestora și destinația lor sau produsul final.

Figura 1.Convenience food-[NUME_REDACTAT] și dezavantaje ale produselor de tipul convenience food

Produsele din această categorie oferă multe beneficii, printre care se numără economisirea de timp în planificarea meselor și cumpărarea lor, și în pregătirea acestora. De asemenea, produsele tip convenience food sunt o opțiune viabilă pentru cei cărora nu le place să gătească sau nu au abilitățile sau echipamentele necesare.Aceste produse formează o gamă largă de sortimente disponibilă pe toată perioada anului, se regăsesc în toate hipermarket-urile, sunt ușor de achiziționat.

Odată cu apariția semipreparatelor au apărut și cuptoarele cu microunde, aparate ce erau folosite inițial pentru a dezgheța congelatele, acum folosite pentru a încălzi orice aliment.Aceste aparate au efecte asupra produselor alimentare dar si asupra organismului uman. Printre efecte se numără reducerea valorii nutritive a alimentelor, deteriorarea unor substanțe alimentare rezultând agenți implicați în etiologia unor cancere, tulburări ale sistemului digestiv, cu toate acestea consumatorii îl folosesc foarte des, în special pentru a pregăti semipreparatele.

Pe de altă parte, produsele tip convenience food nu conțin un nivel înalt al calității nutriționale comparativ cu alimentele neprocesate. Acest lucru se datorează cantității ridicate de sodiu, grăsimi și zaharuri și a cantității scăzute de nutrienți esențiali.

Odată ce consumatorii au devenit tot mai preocupați de problemele de sănătate pe care le pot avea din cauza alimentelor nesănătoase, aceștia au început să fie mai atenți la etichetele produselor pe care le achiziționează. Ambalarea și etichetarea produselor alimentare joacă un rol important în selecția lor, deoarece aceasta este principala sursă de informare pentru consumatori, permițându-le să facă alegeri mai bune din piață. Există trei obiective principale în etichetarea produselor alimentare, cum ar fi : să asigure informații adecvate și corecte în raport cu sănătatea, securitatea și interesele economice; să protejeze consumatorii și industria de ambalaje înșelătoare și de practicile de publicitate ce pot induce în eroare; și să favorizeze o concurență loială și de comercializare de produse.

Principalul rol al etichetării este acela de a oferi informații. Frecvent, gradul de detaliere necesar, limba în care apar informațiile sunt reglementate de către guverne la nivel local, astfel încât producătorii dețin un control destul de redus asupra etichetei. De altfel, etichetarea modernă a produselor alimentare, presupune un mesaj mai bogat și mai variat de informații utile comerțului și consumatorilor, un loc de prim ordin tinzând să îl aibă informațiile de ordin nutrițional.

A apărut necesitatea declarării valorii nutritive, într-o formă și într-o structură continuu perfecționate iar informatiile de ordin nutrițional prezentate într-o anumită ordine:

valoarea energetică, exprimată în kcal sau kJ

cantitatea de protide, glucide și lipide, exprimată în g la 100g de produs

valoarea biologică, exprimată prin cantitatea fiecărei vitamine sau element mineral (exprimată în unități SI și raportată la 100 g de produs sau raportată la 100 kcal, respectiv 100 kJ)

Modernizarea producției și a comerțului cu mărfuri alimentare a vizat necesitatea declarării valorii nutritive la o gamă tot mai largă de produse alimentare prelucrate. În prezent, tot mai multe firme, din diverse țări din lume, inclusiv din țara noastră, caută să găsească modalități cât mai expresive și mai convingătoare de declarare a valorii nutritive atât la produse destinate copiilor, la produsele dietetice, cât și pentru alimentele de consum curent și generalizat.

Semipreparatele au avantajul de a economisi timp și de aceea sunt foarte tentante însă efectele pe care le au asupra corpului și sănătăii consumatorilor sunt dezavstatoare, din ce în ce mai mulți sunt supraponderali, au probleme cardiace, respiratorii și chiar probleme de adaptare în societate.

 Iată ce spun specialiștii englezi citați de „[NUME_REDACTAT]”:

“Nuggets de pui – și hot dog-ul. Aceste bucățele de pui se află în topul preparatelor industriale. Deși ai putea avea impresia, datorită denumirii, că acest produs este bogat în proteine, de fapt mai mult de 50% este grăsime și carbohidrați. În general, nuggets-ul de pui se prepară prin prăjire într-un ulei care conține grăsimi trans.

Acestea pot cauza deformări ale membranei celulare și dezvoltarea bolilor metabolice, precum diabetul. Iar aditivii utilizați pentru conservare reprezintă un alt motiv pentru ca acest produs să fie exclus din alimentație.

Biscuiții, prăjiturile, brioșele, sărățelele. Toate aceste produse fac obiectul unei singure categorii, întrucât problemele de sănătate asociate consumului lor sunt identice. Pe lângă nivelul ridicat de zahăr și sare, cele mai multe dintre dulciurile din comerț conțin grăsimi trans.Acestea sunt mai ieftine în comparație cu grăsimile sănătoase, deci mai profitabile, prelungesc termenul de valabilitate al produsului și îi îmbunătățesc textura.Dar pe de altă parte, grăsimile trans sunt foarte periculoase, având efecte nocive asupra sistemului cardiovascular și nu numai. De aceea, înainte să cumperi ceva e bine să studiezi lista de ingrediente a fiecărui produs și evită-le pe cele care conțin cuvinte ca "hidrogenat" sau "parțial hidrogenat".

Carne prelucrată. Marea majoritate a produselor din carne procesată, în special mezelurile, conțin o cantitate imensă de sare, nitrat de sodiu și alți conservanți, arome artificiale, materiale de umplutură ieftine și nesănătoase și carne separată mecanic.

Aceste alimente au fost atât de prelucrate în condiții de căldură extremă și presiune, încât orice valoare nutritivă a dispărut în procesul de producție, proteina fiind denaturată.

Batoanele cu cereale. Poate vei fi surprins să le vezi pe lista preparatelor nesănătoase, dar aici le este totuși locul. Marketingul batoanelor cu cereale e foarte înșelător. Ele sunt cotate pe piață ca fiind foarte sănătoase, când de fapt nu sunt deloc.

Asta înseamnă că oamenii au tendința să consume cât mai multe amăgindu-se cu ideea că mănâncă ceva ieftin, sănătos și gustos. Iar părinții sunt încântați că le dau așa ceva copiilor, dar nu își dau seama că aceste batoane nu sunt mai bune ca o bomboană. Contrar celor scrise pe ambalaj sau celor auzite la reclame, aproape toate mărcile de

batoane cu cereale conțin sirop de fructoză de porumb.”

Se poate îmbunătăți însă calitatea nutrițională a produselor convenience food prin adăugarea în timpul prepararii, a legumelor, fructelor sau produselor din carne.

Aditivii alimentari sunt substanțe adăugate în produsele alimentare cu scopul de a le modifica sau crea anumite proprietăți, a facilita anumite operații de prelucrare, a asigura o anumită stabilitate în timp. Numărul acestor substanțe este relativ mare și sunt admise legal în diferite țări pe baza unui nomenclator acceptat pe plan internațional. Aditivii chimici utilizați în industria alimentară pot fi grupați în: antioxidanți, aromatizanți și potențatori de aromă, îndulcitori, coloranți, substanțe de îngroșare și stabilizare, emulgatori, antiseptici, conservanți.Acesti aditivi sunt folosiți în prepararea alimentelor procesate, pentru fiecare fiind stabilită o anumită cantitate.Consumatorii sunt conștienți de existența aditivilor alimentari în produsele pe care le consumă însă puțini știu impactul pe care îl au asupra sănătății.

În figura numarul 2 am identificat o parte din aditivii alimentari considerați periculoși precum și efectele negative ale acestora asupra sănătății.

Figura 2-Aditivi alimentari considerați periculoși

Sursa:Voinea, L-Calitate și Securitate alimentară-Modele de alimentație sănătoasă-Instrumente pentru orientarea comportamentului alimentar al consumatorului

CAPITOLUL II.ASPECTE ALE PIEȚEI PRODUSELOR DE TIPUL CONVENIENCE FOOD LA NIVEL NATIONAL ȘI INTERNAȚIONAL

Principalii competitori pe piața externă a produselor de tipul convenience food

Dr.[NUME_REDACTAT] început a fost doar dorința de a face viața gospodinelor mai ușoară. Dorința a fost urmată de o idee genială. În 1893, în Bielefeld – Germania, un tânăr farmacist, Dr. [NUME_REDACTAT], a reușit să dezvolte praful de copt "Backin", combinând materiile prime într-o proporție exactă și ambalându-l în pachete de 10 g – cantitatea exactă pentru 500 g făină.El a putut garanta astfel, gospodinelor, reușita oricărei prăjituri. 

Totodată, pe spatele pachetelor au fost tipărite diferite rețete de prăjituri (rețete garantate), ceea ce a reprezentat o noutate absolută și senzațională, revoluționând viața gospodinelor. Piatra de temelie a mărcii Dr.Oetker a fost astfel așezată.

Dr. [NUME_REDACTAT] a dovedit că poate păstra și proteja peste veacuri însemnul mărcii pe produsele sale. Capul luminat alb-roșu apare pe toate ambalajele Dr. Oetker și simbolizează consumatorul, care se regăsește în produsele de cea mai bună calitate. Creșterea cererii pe piață, duce la industrializarea rapidă și implicit la apariția de noi produse. Farmacia devine în scurt timp întreprindere, care face astfel primii pași către internaționalizare.

Cu primul război mondial se încheie prima parte a istoriei societății. În anul 1918 se stinge din viață Dr. [NUME_REDACTAT] care lasă în urma sa o întreprindere puternică, ce se numără, în ciuda urmărilor războiului, printre cele mai importante întreprinderi de acest fel din Europa. Publicitatea intensivă, asigurată prin intermediul diverselor medii publicitare aduce produsele Dr. Oetker mai aproape de consumator.

În anul 1920 dr. [NUME_REDACTAT] preia conducerea societății. În această perioadă activează în societate peste 600 de angajați. Dr. Kaselowsky duce mai departe succesul predecesorilor săi, dezvoltând producția și distribuția și în afara țării. Astfel, sunt înființate filiale în Franța, Polonia, Belgia, Danemarca și Italia.

Dr. Oetker este un furnizor de idei pentru copt și gătit. Cu rețetele "la fix" gospodinele au primit recomandări despre cum să folosescă exact cantitatea de ingrediente în delicioasele prăjituri. [NUME_REDACTAT], nepotul fondatorilor societății, preia conducerea în 1944, după decesul doctorului Kaselowsky și începe la scurt timp după război, reconstruirea societății.

Se extinde sortimentul de produse alimentare iar "[NUME_REDACTAT]" face cunoscută dorințele consumatorilor prin intermediul televizorului.

În anii '60, [NUME_REDACTAT], conducătoarea laboratorului de testări, face renumit Laboratorul de testări Dr. Oetker prin numeroase spoturi TV.

O dată cu intensificarea consumului de produse congelate, Dr. Oetker introduce pe piață în 1970 prima Pizza congelată. Cu această inovație, întreprinderea răspunde cererii consumatorilor.
[NUME_REDACTAT] în 1978 este înființată în Domnești / Argeș, sub conducerea domnului Popescu, societatea locală IJIPIPS.

Din 1981 Dr.. [NUME_REDACTAT], strănepotul fondatorului societății, preia conducerea societății. Sub conducerea sa au fost constituite mai multe întreprinderi independente care acum formează Dr. [NUME_REDACTAT] Nahrungmittel KG și accentuează orientarea internațională a politicii societății.Oferta de produse crește datorită competențelor societății. Este mărită cu succes sortimentația de produse alimentare, de ex. Müsli.

În 1993 este inființată societatea privată [NUME_REDACTAT] cu sediul în Domnești / Argeș. [NUME_REDACTAT] cumpără în 1994 acțiunile vechii societăți de stat. În 1998 compania Dr. Oetker cumpără societatea [NUME_REDACTAT], iar un an mai târziu este realizat primul produs sub marca Dr. Oetker: Zahăr vanilinat 8g.

Activitatea societății se extinde și în afara spațiului european, iar categoriile societăților din grup sunt permanent diversificate. În toate țările în care Dr. Oetker este prezent, urmează o extindere a principalelor categorii de produse: Aditivi, Deserturi și Pizza.

În mai 2002 este inaugurată noua fabrică din Curtea de Argeș. Respectând standardele internaționale, Dr.[NUME_REDACTAT] a primit în data de 14 februarie 2003 certificatul HACCP-[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] Point. Prin implementarea cu succes a acestui sistem, Dr.[NUME_REDACTAT] se înscrie printre primele firme românești care garantează pe lângă calitate și securitatea produselor fabricate.

[NUME_REDACTAT] GmbH Germania a evoluat în 30 de ani de la o mică pizzerie locală cu doar 20 de angajați, la unul dintre liderii mondiali între producătorii de pizza și paste congelate, fiind astăzi furnizor pentru clienții din întreaga lume.

[NUME_REDACTAT] înseamna peste 2000 de angajați în cele 5 unități de producție și în depozite, o capacitate de producție de până la 2.5 milioane de buc de pizza și paste pe zi, produse după 1400 de rețete diferite.

Alberto – brandul premium al Freiberger – o poveste italiană de success cu potențial nelimitat, este o marcă umbrelă ce include o selecție largă de 13 retete de pizza coaptă pe vatră, 4 baghete delicioase și 7 tipuri de paste făinoase.

[NUME_REDACTAT] este produsă după rețete italiene originale, la fel ca într-un restaurant Italian, coaptă pe vatră si folosind doar ingrediente selectate cu atenție. Pizza coaptă pe vatră este o inovație introdusă de Freiberger în anul 1995, un concept de succes în întreaga lume, pentru a oferi consumatorilor o pizza la fel ca în orice restaurant italian.

[NUME_REDACTAT] companiei Wagner începe cu o brutărie dintr-un mic sat în anul 1952 inființată de [NUME_REDACTAT] în casa familiei din Braunshausen.Acesta își dezvolta calitățile de întreprinzător rapid iar în 1958 preia restaurantul părinților săi.

Reușeste să aducă faimă restaurantului mai ales prin dorința de a îngheța produsele pentru a putea fi pregătite mai repede ulterior.

În anul 1960 întreaga sa proprietate cu restaurant și brutărie a fost distrusă de un incendiu.La numai un an de la această tragedie construiește exact în același loc hotelul [NUME_REDACTAT], reușind să dezvolte un nou tip de turism în oras, cel al sporturilor de iarnă.

În anul 1968 pleacă în vacanță cu familia în Italia, o vacanță ce îi schimbă viața total.La întoarcere a început să experimenteze și să revină la viața de brutar, scopul său era sa creeze o pizza industrial produsă care să aiba gustul ca celei abia preparate.

În anul 1979 începe să producă pizza la o scală mai mare, se concentrează pe cerințele și satisfacția clienților, nu se teme de efort tehnic pentru a obține o calitate superioară a produsului.

Reușește să surprindă consumatorii la târgul de la Anuga, cel mai important pentru industria alimentară, cu pizza sa congelată.Odată cu acest eveniment vânzările încep să crească atât în oraș cât și în afara acestuia însa numele companiei nu este încă suficient de renumit. Crează astfel o mica companie de publicitate ce promovează sloganul “[NUME_REDACTAT]-întotdeauna Wagner”.

Abordarea fundamental pentru calitate în selectarea și utilizarea tuturor materiilor prime și ingrediente precum și căutarea de noi grupuri-țintă, spiritul și reacția de certificare ecologică, în conformitate cu Regulamentul CE cu introducerea categoriei de pizza organică gestionate la Wagner în anul 1999 au făcut din această companie liderul de piață pentru segmentul pizza în comerțul cu amănuntul.

În anul 2004 lansează “[NUME_REDACTAT]”, o trecere de la “pizza în stil American” doar cu numele și ambalajul, produsul rămâne la fel de suculent și bun, și mult mai vândut.

În anul 2005 compania se acociază cu Nestlé Germania AG, partenerul ideal pentru a se dezvolta în continuare în Europa și de a deschide noi piețe iar în anul 2010 beneficiile acestei asocieri se observă prin cota de piață crescută de la 13% la peste 30%.

Anul 2013 urmărește mai multă eficiență, mai multe oportunități de creștere, dar mai puțină energie, și mai puțin CO2: După aproape doi ani de construcție, aproape 200 de persoane au sărbătorit în Saarland finalizarea noii fabrici de pizza congelată Nestlé Wagner GmbH.

La nivel european, cel mai mare producător este concernul german Freiberger, iar lideri pe piața Europei de Est sunt: Dr. Oetker și Wagner (ultimul cu acționariat majoritar Nestle).

Dr. [NUME_REDACTAT] GmbH, care în urmă cu 40 de ani a lansat primul produs pe piața germană, și-a creat un subgrup special pentru Europa de Est și produce în fabricile sale din Lebcz (Polonia) și Rokytnice (Cehia). Aceasta din urmă a fost cumpărată de la Orkla, odată cu brandurile Guseppe și Maestro.

Analiza sintetică a pieței produselor de tipul convenience food din [NUME_REDACTAT] mod similar altor tipuri de piețe, piața produselor alimentare poate fi definită fie ca ansamblul relațiilor de vânzare-cumpărare a produselor alimentare sau locul de întâlnire a cererii cu oferta gobală pentru aceste tipuri de produse.Din interacțiunea cererii cu oferta se formează prețurile și ia naștere concurența.

Cererea de produse alimentare reflectă consumul manifestat din partea populației, adică totalitatea nevoilor de consum de produse alimentare dublate și de puterea de cumpărare.Cererea de produse alimentare este practic continuă dar variabilă din punct de vedere cantitativ, calitativ și sortimental.

Oferta de produse alimentare are ca și caracteristică principală explozia sortimentală determinată de apariția de produse noi, semifabricate sau finite, dar și de utilizarea unor materiilor prime neconvenționale (aditivi alimentari), îngloband tehnologii noi de producere, prelucrate, prezentare și având efecte nutritive modificate.Mărfurile alimentare moderne se caracterizează printr-un înalt grad de prelucrare, încorporând într-o măsură din ce în ce mai mare progresul tehnico-științific și un număr extins de servicii.

Din punct de vedere al concurenței, piața produselor alimentare este una pe care se manifestă aspecte specifice concurenței imperfecte.

[NUME_REDACTAT], Dr. Oetker este cunoscut în special prin brandurile sale [NUME_REDACTAT] și Ristorante, ambele produse în Polonia.

[NUME_REDACTAT] este și el prezent pe piața românească atat cu brandul propriu Alberto, căt și cu rețete de pizza pe vatră produse sub brand privat pentru Kaufland și Plus. De altfel, la nivel european grupul este recunoscut pentru inovațiile sale în dezvoltarea unor rețete personalizate cu clienți precum Tesco, Auchan, Leclerc, Spar sau Biedronka. Doar pe segmentul de brand privat, portofoliul său numără peste 800 de articole.

La lista producătorilor se adaugă și polonezii de la Iglotex, prezenți atât cu unul din brandurile proprii – Pasionata, cât și cu brandurile private realizate pentru Metro sau Real,-Hypermarket. [NUME_REDACTAT], Iglotex deține peste 40% din cota de piață, iar fabrica sa de la Skorcz este una dintre cele mai moderne din Europa.

Împreună, producătorii germani și polonezi sunt prezenți pe piața românească cu 56 de articole (70% din sortimentatie) din care 30 de articole sub branduri private. Lista producătorilor este completată cu încă cinci tari, printre care și România.

Figura 3-Proveniența pe țări producătoare a sortimentației

Sursa: http://www.modernbuyer.ro

Categoria de pizza congelată numără în prezent 80 de articole (inclusiv categoria snack -baghete congelate) structurate pe 10 branduri naționale și 12 branduri private. În ciuda numărului extrem de mare de articole, prezența la raft se reduce la comerțul modern și mai puțin sau aproape deloc la comerțul tradițional.

[NUME_REDACTAT], categoria pizza congelată se conturează tot mai mult drept un câmp de luptă între brandurile marilor giganți și mărcile private ale retailerilor, care reprezintă peste jumătate din oferta de la raft. O explicație pentru evoluția acestora poate fi gradul scăzut de loialitate a consumatorilor, dar și faptul că, în ciuda numărului mare de produse, canalul tradițional aproape că nu există în ecuația de distribuție.

Expansiunea agresivă a canalului discounter a dublat în ultimii doi ani numărul punctelor de vânzare, iar categoria poate fi regăsită acum chiar și în localități cu populație sub pragul de 8.000 locuitori. Condiția de dezvoltare a categoriei este limitată de suprafața de frig/congelare pe care o are retailerul respectiv. Zona de frig este partea cea mai scumpă din investiția într-un magazin și nu e de mirare că retailerii încearcă să își recupereze din costuri prin listarea unor articole ce pot genera marja suplimentară. Aceste elemente au influențat strategia comercială a retailerilor. Sunt cazuri în care aceștia au decis practic să "blocheze" categoria respectivă în favoarea propriilor branduri. Ne-am aștepta ca o astfel de decizie să fie apanajul exclusiv al canalului discounter, recunoscut prin strategia sa agresivă de promovare a brandurilor private. Surprinzător însă, am întâlnit chiar și în canalul supermarket un caz în care retailerul a ales să comercializeze doar propriile branduri.

În figura 4 se pot observa mărcile private și ponderea deținută în acest segment, ale diferiților retaileri de pe piața românească.Observăm că pe primul loc se află Kaufland cu 14 articole de marcă proprie și cu o pondere de 31.82% în segmentul pieței.

Figura 4-Branduri private

Sursa: http://www.modernbuyer.ro

În topul celor mai frecvent întâlnite sortimente se află trei articole: [NUME_REDACTAT], Prosciutto/Șunca și Margueritta, ele deținând peste 38% din numărul total de produse din piață. Aceeași ierarhie, dar cu un procent de doar 23%, se păstrează și în cazul brandurilor private. Aici întâlnim însă și cel mai mare număr de topinguri – 15, față de doar 13 la brandurile naționale. Trendul de diversificare este dat de retailerii care au ales să obțină marjă din vânzarea acestor produse și să își securizeze astfel categoria respectivă. Oferta lor se distinge prin varietate, fiind practic concepută pentru toate gusturile. Pizza cu ton,cu ruccola, ananas, fructe de mare sau vegetariană sunt doar câteva exemple.

Echilibrul de preț, în cazul folosirii unor ingrediente mai scumpe, este realizat prin gramaj. Cel mai des întâlnite sunt gramajele de 300g și 350g (16,25% și respectiv 21,25%, din numărul total de articole). În categoria clasic (până la 500g) sunt însă nu mai puțin de 15 gramaje diferite, cu variație de cinci sau 10 grame, de la o rețetă la alta. La acestea se adaugă alte trei variante în categoria family pack care cuprinde ambalări colective cu câte două și chiar trei pizza de câte 300 sau 350 g. Tot la capitolul gramaj ar mai fi de menționat și segmentul snack, ce conține pizza de dimensiuni sau gramaje mai mici, felii de pizza sau baghete.

Sortimentația actuală existentă în piață, inclusa în cifrele totale, conține doar șapte articole din care patru sub brand privat. Varianta cel mai des întâlnită este gramajul de 250g (două bucăți a câte 125g). Există însă și un articol brand privat (în varianta 4 x 90g). O diversitate care face dificilă orice comparație de preț. Chiar și pentru un consumator abil, mereu în căutarea unor promoții sau a celui mai mic preț, comparațiile par imposibile.

Numărul mare al articolelor existente, diversitatea sortimentală a acestora și nu în ultimul rând limitarea spațiului în vitrinele frigorifice, fac extrem de dificilă pătrunderea în piață a unui nou producător, cu propriile branduri. Chiar și cu o susținere puternică prin bugete de marketing, numărul punctelor de vânzare poate fi într-o primă fază limitat la doar câteva lanțuri de magazine. Și nu cu o sortimentație completă, ci limitată la câteva articole. Ulterior, în funcție de rezultate, gama sortimentală se poate extinde sau poate intra și în alte lanțuri de magazine, prin delistarea unor produse/branduri mai puțin performante.

Oportunități ar putea veni dinspre canalele cash&carry și hipermarket, acolo unde prezența brandurilor private este extrem de redusă sau chiar inexistentă. Prin însăși conceptul său, un hipermarket nu poate bloca o categorie, prin listarea exclusivă a unor produse brand privat. Oferta sa trebuie să fie cât mai variată și cu atât mai mult să conțină branduri cu o bună cotă de piață. Teoretic, în aceste formate, singura limitare o constituie spațiul de expunere.

Pe segmentul brandurilor private există însă mult mai multe oportunități. Chiar dacă, pe total piață, brandurile private dețin peste 55% din sortimentație, există încă loc de creștere. Iar cel mai important canal este canalul hipermarket, unde trei importanți jucători nu și-au spus încă ultimul cuvânt. Am mai putea lua în considerare ca oportunități, segmentul family pack – dezvoltat mai mult de către discounteri, dar și noile trenduri bio (inexistent în piață la momentul actual) sau snack.

CAPITOLUL III.CERCETARE EXPLORATORIE PRIVIND PERCEPTȚIA CONSUMATORULUI ASUPRA CALITĂȚII PRODUSELOR DE TIPUL CONVENIENCE FOOD

Proiectarea cercetării

Definirea problemei cercetării de marketing și dezvoltarea unei abordări a acesteia

Cercetarea de marketing este o activitate de marketing formală prin intermediul căreia, cu ajutorul unor concepte, metode și tehnici specifice de investigare se realizează 5 acțiuni:

specificarea, măsurarea, culegerea, analiza și interpretarea datelor necesare conducerii unității economice.

[NUME_REDACTAT]: "o activitate formală care are în vedere proiectarea, culegerea, analiza, raportarea sistematică a datelor și concluziilor referitoare la o situație cu care firma se confruntă pe piață”.

Cercetarea de marketing ar trebui să urmeze trei etape cheie:

Planificarea- un scop clar pentru cercetarea de marketing trebuie să fie identificat înainte ca orice acțiune să fie luată. Planificarea generează de obicei și o problemă. Pot fi relevate semne de întrebare sau oportunități, care într-o organizație pot cauza incertitudine asupra direcției care trebuie urmată.

Implementarea– trebuie să demonstreze că nu a existat un mod mai bun de a colectare a datelor.Modul în care cercetarea este implementată va depinde de planul de cercetare definit anterior.

Interpretarea-“informația” este creată în momentul în care datele colectate sunt interpretate în contexul obiectivelor de cercetat

Cercetarea de marketing poate fi calitativă și cantitativă. Cercetarea calitativă este de tip exploratoriu și presupune intervievarea unui număr restrâns de persoane, datele nefiind statistic reprezentative pentru populația studiată. Cercetarea de tip calitativ studiază în profunzimea lor: motivațiile, emoțiile, percepțiile, sentimentele care îi determină pe oameni să acționeze în diverse moduri.

Cercetarea exploratorie este caracterizată prin flexibilitate și adaptabilitate. Deoarece cercetătorul nu cunoaște în profunzime fenomenul investigat, trebuie să se adapteze rapid la situații neprevăzute. Predomină cercetarea calitativă față de cea cantitativă și răspunsurile rapide fată de cele „muncite”. Din aceste motive, cercetarea exploratorie este mai puțin riguroasă și mai puțin bogată în informații. Ea este utilizată în formularea răspunsurilor la întrebări de bază, cum ar fi: „Care este problema?”. De multe ori, definirea și formularea problemei sunt mai importantedecât soluția ei. Creativitatea și ingeniozitatea cercetătorului joacă un rol esențial în cercetarea exploratorie.

Definirea problemei reprezintă una dintre etapele de maximă importanță în realizarea unei cercetări de marketing, strict legată de finalitatea acesteia. În definitiv, informațiile care vor fi obținute în urma procesului de cercetare trebuie să contribuie la rezolvarea problemei care a impus cercetarea.

Piața produselor alimentare este caracterizată de o constantă diversificare, datorată schimbării preferințelor, necesităților și exigențelor consumatorilor. În ultimele decenii s-a accentuat tot mai mult rolul alimentelor tradiționale, cu performanțe nutritive ridicate. Acest fapt a determinat profunde mutații conceptuale în domeniile sortimentului, calității, distribuției și comercializării mărfurilor alimentare. Astfel, alimentația modernă diferă de cea clasică prin categorii de produse precum light sau slow food, fast food, functional food, novel food, convenience food.

Produsele convenience food au apărut din dorința de a economisi timp și efort in preparea mâncărurilor, oferind multe beneficii dar nu si un nivel înalt al calității nutriționale comparativ cu alimentele neprocesate.

Odată ce consumatorii au devenit tot mai preocupați de problemele de sănătate pe care le pot avea din cauza alimentelor nesănătoase, aceștia au început să fie mai atenți la etichetele produselor pe care le achiziționează, însă continuă să achiziționeze produsele ”gata preparate”, în special persoanele cu locuri de muncă solicitante care nu au timp să gătească.

Expuși la asemenea alimente sunt și tinerii care preferă să consume alimente care se prepară ușor sau sunt deja preparate, fără să se gandească la consecințele asupra sănătății lor.Mediul electronic influențează tot mai multe persoane în privința unui mod de viață nu întotdeauna sănătos.

Stabilirea ipotezelor și a obiectivelor [NUME_REDACTAT]:

Produsele de tipul [NUME_REDACTAT] se bucură de apreciere și prestigiu în rândul segmentului tânăr al populației 

Produsele de tipul [NUME_REDACTAT] sunt promovate intens cu ajutorul internetului

Consumatorii sunt conștienți de calitatea slabă a produsului și efectele negative asupra sănătății

Deși sunt conștienți de efectele negative asupra sănătății, consumatorii cumpără în continuare Produse de tipul [NUME_REDACTAT]

Peste 60% din tinerii care consuma [NUME_REDACTAT] sunt fideli companiei Dr.Oetker

30% din tineri consumă produse de tipul [NUME_REDACTAT] cel puțin o dată pe săptămână

Obiective:

Stabilirea percepției consumatorilor asupra calității alimentelor de tipul [NUME_REDACTAT]

Stabilirea segmentului tânăr al populației ca fiind segmentul de cumpărători cel mai important

Stabilirea celei mai bune metode de promovare a produselor de tipul [NUME_REDACTAT]

Stabilirea influenței modului rapid de preparare a produselor asupra comportamentului de consum

.3 Colectarea datelor

În această cercetare exploratorie s-a folosit cercetarea online, recoltarea informațiilor s-a făcut prin metoda sondajului ca formă structurată de comunicare tuturor subiecților le este prezentat același chestionar. Eșantionarea se va realiza doar în România și va fi efectuată în diferite zone a acesteia incluzând atât zona rurală cât și urbană. Mărimea eșantionului este de 100 de respondenti. Modalitatea de chestionare va fi efectuată pe internet cu ajutorul mediilor de socializare. Se construiește cu ajutorul metodei de eșantionare simplă aleatoare, fiecare individ (peste 18 ani), având posibilitatea de a fi inclus în eșantion. Nu se impune nici o restrictie prealabilă, în afara celei ca persoanele chestionate să aibă peste 18 deoarece întrucât exista o mai mare capacitate de a înțelege chestionarul. 

Chestionarul este alcătuit din 19 întrebări, în care am utilizat scala diferential–semantică, scala ordonării rangului, scala Likert:

Bună ziua,

Vă rog să îmi răspundeți la câteva întrebări pentru un studiu referitor la consumul de produse de tip convenience food.

1.Ați consumați produse de tipul [NUME_REDACTAT] în ultimele luni?  

 [NUME_REDACTAT]

2. Ce categorii de alimente convenience food consumați? (mai multe răspunsuri posibile)  

 Produse congelate: legume, fructe, pizza, plăcintă și specialități

 Produse instant: fulgi de fasole, cartofi deshidratați, fulgi de mazăre

 Semiconserve și conserve:din carne și pește, legume

 Produse deshidratate sau uscate:condimente, ciorbe, sosuri, deserturi

3. Precizați, în ordinea ierarica, motivele pentru care apelați la produse de tip [NUME_REDACTAT]

   Gustul plăcut

   Lipsa de timp

   Rapiditatea cu care se prepară

   Prețul accesibil

   Gama variata de produs

4. Cât de importante considerați următoarele caracteristici ale unui produs alimentar?  

5. Expuneți-vă părerea despre mâncarea de tip [NUME_REDACTAT], alegând răspunsul care se apropie cel mai mult de opinia dvs, referitor la afirmațiile de mai jos:  

6. Cât de des consumați produse de tipul [NUME_REDACTAT]?  

 [NUME_REDACTAT]

 O dată la 2 săptămâni

 [NUME_REDACTAT] rar

7. Produsele cărei companii le achizitionați cel mai des?  

 Dr. [NUME_REDACTAT]

 [NUME_REDACTAT] marcă proprie ale hipermarket-urilor

8. Dispuneți de informații referitoare la impactul negativ asupra sănătății al consumului în exces de produse [NUME_REDACTAT]?  

 [NUME_REDACTAT]

 Nu știu/Nu mî intereseaza

9. Ați avut vreodată probleme de sănătate în urma consumării produselor de tip [NUME_REDACTAT]?  

 [NUME_REDACTAT]

 Nu știu

10. Achizitionați aceste produse în continuare deși au un impact negativ asupra sănătății?  

 [NUME_REDACTAT]

 Nu știu

11. Considerați ca este oportună introducerea în școli a unui program de informare a copiilor și părinților despre impactul negativ pe care îl are asupra sănătății mâncarea procesata?  

 [NUME_REDACTAT]

 Nu știu

12. Unde vedeți cel mai des alimentele de tipul [NUME_REDACTAT] promovate? (mai multe răspunsuri posibile)  

 La TV

 Pe internet

 În revistele hipermaket-urilor

Top of Form

13. Considerați ca mediul electronic influentează comportamentul de consum al tinerilor privind alimentele procesate?  

 [NUME_REDACTAT]

 Nu știu

14. Precizați mediul în care locuiți.  

 [NUME_REDACTAT]

15. Alegeti intervalul de vârsta în care vă încadrați  

 18-25 ani

 26-35 ani

 36-45 ani

 peste 45 ani

16. Precizati ce studii aveți?  

 Școala gimnazială

 Școala profesională

 Studii medii

 Studii superioare

17. Precizați domeniul dumneavoastră de activitate  

 [NUME_REDACTAT]

 [NUME_REDACTAT], învățământ, sănătate

 Administrație publică

 [NUME_REDACTAT]

 Altele 

18. Venitul dumneavoastră lunar net este:  

 sub 450 RON

 între 450 RON-1000 RON

 între 1000 RON-1500 RON

 între 1500 RON-2000 RON

 peste 2000 RON

19. Care este starea dumneavoastră civilă?  

 Căsătorit/ă

 Necăsătorit/ă

 Divorțat/ă

 Văduv/ă

20. Sexul dumneavoastră:

 [NUME_REDACTAT]

Bottom of [NUME_REDACTAT] și analiza datelor

Interpretarea rezultatelor urmărește să confirme sau infirme ipotezele formulate și stabilește, pe baza rezultatelor și a testelor de semnificație, tendințe și factori de influență în evoluția fenomenului analizat.Ea nu trebuie să se rezume doar la informația obținută din cercetarea curentă, deoarece există anumite aspecte care nu au putut fi surprinse.

Întrebarea numărul 1:Ați consumați produse de tipul [NUME_REDACTAT] în ultimele luni?  

Analizând răspunsurile date, cea mai mare parte a intervievatilor au spus “da” (94%), au consumat produse de tip convenience food în ultimele luni. După cum se poate vedea și în Graficul nr.1 se observă un consum în ultimele luni mai mare la persoanele de sex feminin, cu vârste cuprinse între 18-25 ani.Cel mai mic consum în ultimele luni se înregistrează la persoanele de sex masculin, cu vârsta peste 36 de ani.Astfel putem concluziona că populația tânără are o tendință de consum de produse de tip convenience food mai mare decât cei mai vârstnici.

Graficul nr.1:Repartizarea pe sexe în cadrul grupelor de vârstă.

Întrebarea numărul 2: Ce categorii de alimente convenience food consumați?

[NUME_REDACTAT] nr.2,cel mai mare procentaj, 39%, este atribuit produselor congelate, produsele fiind consumate în proporție de 65% de persoane de sex feminin (Grafic nr.3).

Locul doi în preferințele consumatorilor este ocupat de produsele la conserva din carne, legume, pește în proporție de 26%, urmat de produsele deshidratate sau uscate în proporție de 20%.Ultimul loc în preferințele consumatorilor este ocupat de produsele instant.

Se observă în continuare consumul mai des al persoanelor de sex feminin al tuturor categoriilor de alimente.

Graficul nr.2:Categorii de alimente consumate

Graficul nr.3:Alimente consumate în functie de sex

Întrebarea numărul 3: Precizați, în ordinea ierarica, motivele pentru care apelați la produse de tip [NUME_REDACTAT]

37% dintre subiecții chestionați au declarat că motivul pentru care apelează la un produs de tip convenience food este lipsa timpului, urmat de 22% pentru prețul accesibil, 17% pentru rapiditatea cu care se prepară, 15% pentru gustul plăcut și numai 9% pentru gama variată de produse.21,33% dintre persoanele de sex feminin apelează la convenience food datorită lipsei timpului; 14,66% pentru gustul plăcut în timp ce 24% dintre persoanele de sex masculin apelează în egală măsură la aceste produse datorită prețului accesibil și a gustului plăcut.

Graficul nr.4:Motivele consumului produselor [NUME_REDACTAT]

Întrebarea numărul 4: Cât de importante considerați următoarele caracteristici ale unui produs alimentar?  

Așa cum am observant și la intrebările anterioare,consumatorii convenience food pun accentul pe economia timpului și pe rapiditatea cu care se prepară aceste produse.Observăm în Graficul nr.5 că 60% dintre respondenți consideră foarte importantă această caracteristică.Foarte important este și gustul pentru 57% dintre respndenți.

Graficul nr.5: Importanta caracteristicilor produselor de tip convenience food

Pentru evaluarea opiniilor consumatorilor cu privire la anumite caracteristici ale produselor de tip convenience food am folosit scala Diferențiala-semantică.

Grafic nr.6:[NUME_REDACTAT] – semantică pentru aprecierea caracteristicilor

Aprecierile medii se calculeaza astfel:

Pentru calitate:

[NUME_REDACTAT]:

Pentru preț:

[NUME_REDACTAT]:

Pentru economia timpului:

Așadar produsele de tip [NUME_REDACTAT] se bucură de aprecieri bune în ceea ce privește gustul, prețul și economia de timp și de aprecieri mai puțin bune în ceea ce privește calitatea și accesibilitatea.Acest lucru evidențiază calitatea slabă a produselor și insatisfacția consumatorilor privind această caracteristică.

Întrebarea numărul 5: Expuneți-vă părerea despre mâncarea de tip [NUME_REDACTAT], alegând răspunsul care se apropie cel mai mult de opinia dvs, referitor la afirmațiile de mai jos. 

Conform graficului nr.7, 64% dintre respondenți apreciază rapiditatea și ușurinta cu care produsele se prepară.Un alt aspect cu care consumatorii sunt de accord este că raportul calitate/preț este unul excelent în ceea ce privește produsele de tip convenience food.

Calitatea este o caracteristică de care consumatorii nu sunt multimiți, 28% dintre respondenți au răspuns că sunt total nemultimiți de acest aspect.

Graficul nr.7:Părerea consumatorilor cu privire la produsele de tip [NUME_REDACTAT]

Pentru a studia opiniile consumatorilor cu privire la afirmațiile din graficul 7, și pentru a determina gradul de satisfacție al acestora,am folosit scala Likert.

Graficul nr.8:[NUME_REDACTAT]-Distribuția aprecierii subiectilor

Scor rapiditate preparare

Scor meniu variat:

Scor calitate:

Scor raport calitate/preț:

Pe o scală de la -2 la +2, cel mai bine apreciat este modul de preparare rapid și ușor, urmat de raportul calitate/preț și de variația meniului.Și de această dată calitatea este pe ultimul loc.

Scorul global înregistrat pe produs se calculează ca medie artimetică simplă a scorurilor parțiale.

Scor global:

Întrebarea numărul 6: Cât de des consumați produse de tipul [NUME_REDACTAT]?

Din răspunsurile date se observă că persoanele de sex feminin achiziționează mai des produse de tip convenience food.Perioada în care se consumă cel mai des este săptămânal, atât persoanele de sex feminin, în proportie de 32%, cât și persoanele de sex masculin, în proporție de 9%.Persoanele de până în 25 de ani, în proporție de 28% au răspuns că achiziționează săptămânal astfel de produse, ceea ce este îngrijorător având în vedere consecințele pe care le are consumul excesiv de alimente procesate.Pe de altă parte, persoanele peste 45 de ani, achiziționează foarte rar.În proporție de 45%, cei cu studii medii și superioare consumă săptămânal, cei cu școala profesională și postliceală mai rar de o luna.

Graficul nr.9:Frecvența de consum

Întrebarea numărul 7: Produsele cărei companii le achizitionați cel mai des?

Dintre mărcile preferate de consumatori Dr.Oetker este cea mai achiziționată, în proporție de 57% din respondenți, dintre care 42% de sex feminin iar 15% de sex masculin.Aceasta este urmată îndeaproape de produsele marcă proprie ale hypermarket-urilor, în proporție de 40%, 30% fiind femei iar 10% bărbați.

Graficul nr.10:Mărcile preferate de consumatori

Întrebarea numărul 8: Dispuneți de informații referitoare la impactul negativ asupra sănătății al consumului în exces de produse [NUME_REDACTAT]?  

79% din persoanele chestionate au afirmat că știu de impactul negativ asupra sănătații al consumului în exces de produse procesate, 16% că nu știu și numai 5% că nu îi interesează despre acest lucru.Din rezultatele chestionarelor rezultă că persoanele de sex feminin sunt mai informate despre acest aspect. Cei mai informați sunt invervievații de peste 45 de ani, care au răspuns 100% – știau despre impactul negativ asupra sănătății al consumului în exces de produse convenience iar cei mai puțin informați sunt cei cu vârsta cuprinsă între 18-25 de ani. Lipsa de informație este mai profundă în rândul persoanelor cu studii medii

Graficul nr.11:Informatii referitoare la impactul negatic asupra sanatatii

Întrebarea numărul 9:Ați avut vreodată probleme de sănătate în urma consumării produselor de tip [NUME_REDACTAT]?

Analizând răspunsurile date, se constată că 35% dintre respondenți au avut probleme de sănătate în urma consumului excesiv de alimente de tip convenience food, 25% reprezintă persoane de sex feminin iar 10% de sex masculin, cei mai mulți cu vârsta cuprinsă între 18-25 de ani.Persoanele care au declarat că nu au avut probleme de sănătate se încadrează în categoria de vârstă de peste 45 de ani.

Graficul nr.12:Probleme de sănătate pe catgorii de vârstă și sex

Întrebarea numărul 10: Achizitionați aceste produse în continuare deși au un impact negativ asupra sănătății?  

Deși aceste produse au un impact negativ asupra sănătății iar consumatorii sunt informați cu privire la acest aspect, aceștia continuă să consume alimentele.În proporție de 63% persoanele de sex feminin sunt cele care nu țin cont de avertismente, barbații fiind mai cumpătați în ceea ce privețte consumul.

Graficul nr.13:Achiziția produselor deși au un impact negativ asupra sănătății

Întrebarea numărul 11: Considerați ca este oportună introducerea în școli a unui program de informare a copiilor și părinților despre impactul negativ pe care îl are asupra sănătății mâncarea procesata?  

Din cei 100 de respondenți 82% au răspuns că sunt de acord să se introduca în școli un program de informare a copiilor și părinților despre impactul negativ pe care îl are asupra sănătății mâncarea procesată, dintre care 61% sunt persoane de sex feminin iar 21% sunt persoane de sex masculin.Persoanele cu vârsta peste 26 de ani au fost de acord, probabil datorită experienței pe care o au.  Persoanele cu studii medii și superioare au afirmat că sunt de acord cu acest aspect. 

Graficul nr.14:Introducerea în școli a programelor de educare alimentară

Întrebarea numărul 12: Unde vedeți cel mai des alimentele de tipul [NUME_REDACTAT] promovate? 

În ceea ce privește mijlocul de promovare al produselor convenience food, 44% dintre respondenți au răspuns că aceste produse sunt promovate intens cu ajutorul internetului.Dintre aceștia 39% au vârsta cuprinsă între 18-25 de ani.În proporție de 29% dintre respondenți cu vârsta peste 26 de ani au răspuns că reclamele le văd mai des la TV.Pe ultimul loc se află promovarea prin intermediul punctelor de vânzare, precum hypermarket-urile, doar 27% au precizat revistele ca mijloc de promovare.

Graficul nr.15:Promovarea produselor [NUME_REDACTAT]

În ceea ce privește întrebările de tip demografic, persoanele de sex feminin reprezintă 75% din respondenți în timp ce persoanele de sex masculin doar 25%. 82% dintre respondenți au studii superioare, 49% se încadrează în intervalul de vârstă 18-25 de ani iar 31% în intervalul 26-35 de ani.Restul de 20% se încadrează în persoane cu studii medii.

Graficul nr.16:

Concluzii și propuneri

Obiectivele cercetării au fost îndeplinite, în urma analizei răspunsurilor respondenților, am stabilit percepția consumatorilor asupra calității alimentelor de tipul [NUME_REDACTAT], și asupra celei mai eficiente metode de promovare a acestor produse.

Calitatea este o caracteristică importantă, de care consumatorii țin cont atunci când achiziționează un produs alimentar. În cazul produselor convenience food, consumatorii consideră că această caracteristică ar trebui îmbunătățită, nefiind satisfăcuți de produsele existente.

Deși nu sunt multumiți de calitatea produselor, respondenții consumă astfel de produse cel puțin o dată pe săptămână, fiind multumiți de prețul produselor și de rapiditatea și ușurința cu care acestea se prepară.

Persoanele tinere, cu vârsta cuprinsă între 18-25 de ani sunt cele care achiziționează cel mai des, marca preferată fiind Dr.Oetker.

Produsele de tip convenience sunt într-o continuă creștere, în ciuda faptului că cea mai mare parte a persoanelor intervievate (79 %) au declarat că știu despre efectele negative pe care le are consumul în exces de astfel de produse, totuși 73% au achiziționat în ultimele luni astfel de produse. Datorită consumului în exces tot mai mulți oameni devin supraponderali, mai mult de 50% din populație. 

Obezitatea este o problemă de sănătate, ea ducând la apariția bolilor cardiovasculare, diabetului zaharat, infarctului miocardic, 75% dintre bolile de astăzi sunt consecința alimentației nesănătoase și a stilului de viață dezordonat. 

45% dintre  respondenți consumă săptămânal alimente de tip convenience food și de obicei din lipsa timpului. Populația tânără are o tendința de consum de astfel de produse mai mare decât cei mai vârstnici, astfel persoanele de peste 45 de ani sunt mai reticenți în ceea ce privește mâncarea de acest tip.

Tinerii consumă produse de tip convenience food, deși le consideră dăunătore, Dr.Oetker fiind marca preferată.

Ar trebui să avem mult mai multă grijă la alimentația noastră, deoarece produsele de tip convenience food sunt bogate în substanțe cancerigene și conțin un aport foarte mare în calorii. Consecințele unor astfel de obiceiuri nesănătoase sunt imediate, unul dintre ele este creșterea în greutate, care duce la creșterea presiunii sângelui și nivelul colesterolului provocând astfel diverse probleme de sănătate.

CAPITOL IV. EVALUAREA CALITĂȚII NUTRIȚIONALE ȘI SENZORIALE A UNOR PRODUSE DIN CATEGORIA CONVENIENCE FOOD

Evaluarea calității nutriționale

Caracterizarea generală a două produse similare din categoria Convenience food

Pentru analiza am ales două produse relativ asemănătoare, [NUME_REDACTAT] Dr.Oetker și [NUME_REDACTAT] Alberto.

[NUME_REDACTAT] Dr.Oetker conține șuncă, salam, ciuperci și mozzarella pe un blat pufos. Aceasta se prepară repede, între 11-13 minute ținută la cuptorul cu microunde sau cel cu gaz.

[NUME_REDACTAT] Alberto conține șuncă, salam picant și mozzarella, având un blat crocant, preparat la cuptor.Timpul de preparare necesar pentru acest produs este de 13-15 minute.

Modul de preparare al celor două produse nu este tocmai unul sănătos, produsele conținând și aditivi și conservanți artificiali, ce pot afecta sănătatea consumatorilor.

Pizza congelată este mult mai nocivă din cauza amelioratorilor și a conservanților artificiali existenți în aluat pentru a menține produsul într-o formă comestibilă cât mai mult timp.Acest produs conține legume cu mare valoare nutritivă însă, odată supuse congelării, decongelării și temperaturilor de coacere, acestea își vor pierde mare parte din proprietățile benefice.

Cele două preparate se comercializează într-un ambalaj de carton sub formă de cutie, fiind apoi învelite într-un strat de folie alimentară.

Identificarea principalilor nutrienți din compoziția produselor

Figura. 5

Se poate observa că cele două produse alese sunt relativ asemănătoare din punct de vedere nutrițional, produsul de la Dr. Oetker fiind mai bogat în ceea ce privește cantitatea de proteine (11.9 g) față de cel de la Alberto (9.6 g), dar și în cantitatea de zaharuri (4 g față de 2.8).

Evaluarea profilului nutrițional al produselor prin metoda SAIN-LIM

Metoda SAIN – LIM aplicată produsului [NUME_REDACTAT]. Oetker

= 0.035

3.59

Aspect nefavorabil pentru că SAIN < 5.

LIM =

LIM =

LIM =

LIM = =

LIM = 14.3

Aspect nefavorabil pentru că LIM > 7.5

În urma analizei cu ajutorul metodei Sain-Lim, rezultă că produsul [NUME_REDACTAT]. Oetker este un aliment de evitat, al cărui consum trebuie limitat.[NUME_REDACTAT]. Oetker se încadreaza în categoria de produse ce dauneaza sănătății consumatorilor, oricare ar fi cantitatea consumată.Contrar impactului negativ asupra sănătății, este un produs consumat frecvent, în special de persoane cu vârste cuprinse între 18-30 de ani.

Metoda SAIN – LIM aplicată produsului [NUME_REDACTAT]

= 0.039

3.99

Aspect nefavorabil pentru că SAIN < 5.

LIM =

LIM =

LIM =

LIM = =

LIM = 17.5

Aspect nefavorabil pentru că LIM > 7.5

La fel ca și produsul analizat anterior, [NUME_REDACTAT] se încadrează în categoria alimentelor de evitat deoarece dăunează sănătății consumatorilor.Produsul este consumat de tinerii cu vârste cuprinse între 18-25 de ani, cu o frecvență totuși mai redusă decât competitorul său.

Evaluatea calității senzoriale

Evaluarea prin punctaj a calității senzoriale a produselor

Respondenților sondajului li s-a acordat și o fișă individuală de analiză senzorială a produselor [NUME_REDACTAT]. Oetker si [NUME_REDACTAT], în care s-au acordat punctaje pentru aspectul, culoarea, consistența, aroma și gustul celor două produse.

Respondenții au avut posibilitatea de a trece și observații privind cele 5 caracteristici ale produselor.

În figura 6 și 7 se pot observa două astfel de fișe, pentru fiecare produs în parte și cu observațiile respondenților.

[NUME_REDACTAT].[NUME_REDACTAT].6

[NUME_REDACTAT]

Figura.7

Întocmirea fișelor centralizatoare de analiză și stabilirea clasei de calitate a fiecărui produs

[NUME_REDACTAT].[NUME_REDACTAT].8

[NUME_REDACTAT]

Figura.9

Ambele produse se încadreaza în clasa de calitate Satisfacator, cu un punctaj de 46,06 respectiv 42,64.

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] este un fenomen dezvoltat în timp, în special în ultimele secole, odată cu industrializarea.

Cu toate că acest tip de produse reprezintă una dintre inovațiile culinare cele mai spectaculoase din istorie, un tip de alimentație destinat tuturor, indiferent de vârstă, sex sau cultură, consumul exagerat este considerat de nutriționiști drept responsabil pentru cea de-a doua cauză a mortalității în lume după fumat, și anume obezitatea, precum si de multe alte probleme de sănătate.

Acestea se caracterizează printr-o valoare senzorială ridicată, în special datorită utilizării aditivilor alimentari, însă au profil nutrițional foarte dezechilibrat.Calitatea este redusă deoarece conțin cantități însemnate de grăsimi (în special grăsimi saturate), sare și zahăr și cantități foarte reduse de vitamine, minerale și fibre alimentare.

Deși există numeroase articole și îndrumări împotriva convenience food, tinerii sunt atrași de acest tip de alimentație, în special pentru că sunt mai vulnerabili la efectele publicității și pentru că sunt mult mai ușor și rapid de preparat.În urma sondajului efectuat a rezultat că atât tinerii cât și persoanele peste 30 de ani consumă cel puțin o dată pe săptămână astfel de produse.

Peste 50% dintre persoanele intervievate sunt conștienți de unele efecte negative pe care le au aceste alimente asupra sănătății însă consumă în continuare fiind mai satisfăcuți de beneficiile aduse.

Consumatorii doresc îmbunătățirea calității produselor actuale, doresc ca alimentele să fie mai sănătoase și mai puțin nocive însă le este mult mai ușor să achiziționeze produse semipreparate pe care nu trebuie sa le prepare prea mult timp.

Din păcate, raționamentul de a achiziționa produse alimentare ieftine, care se prepară repede, precum cele de tip convenience food, aduce în timp importante prejudicii financiare consumatorilor, deoarece economisirea pe care ar realiza-o este erodată de cheltuielile ocazionate ulterior, provocate de prejudiciile aduse sănătății prin consumul regulat al unor produse cu un profil nutrițional foarte dezechilibrat.

Această mentalitate se poate schimba numai printr-o informare corectă, prin educarea gustului și, de asemenea, prin orientarea cererii consumatorilor către alimentele tradiționale, care sunt în măsură să ofere naturalețe, autenticitate și beneficii nutriționale.