Modernizarea Unei Ferme de Vaci In Judetul Dambovita

[NUME_REDACTAT] I. Modernizarea fermelor din agricultura romaneasca- abordari teoretice 3

1.1. Evolutia si performantele agriculturii romanesti 3

1.2. Modernizarea – premisa cresterii performantei fermei 6

Capitolul II: Diagnosticul de productie si economic la S.C.ERBASU.SA 8

2.1. Prezentarea societatii 8

2.2. Structura efectivului de animale 8

2.3. Analiza potentialului de productie si economic 9

2.4. Piata 16

2.5. Analiza SWOT 17

Capitolul III. Studiu de caz privind modernizarea fermei de vaci prin accesarea fondurilor europene.

3.1. Informatii generale privind investitia

3.2. Necesitatea investitiei

3.3. Amplasamentul investitiei

3.4. Principalele utilaje de dotare

3.5. Finantarea investitiei

[NUME_REDACTAT]

Anexe

CAPITOLUL I

Modern provine din latinescul MODERNUS care inseamna ce este in prezent, ce este actual.

In viziunea statelor din Europa de Vest, conceptul de modernizare agricola coincide cu cel de relansare agricola. In acest sens, Occidentali au adus si o serie de solutii precum si metode de implementare pe plan national a acestor procese de renastere a agriculturii..

Putem afirma ca agricultura constituie una din principalele sanse ale relansarii economiei nationale, a revenirii acesteia la normalitate.

1.1.Evolutia si performantele agriculturii romanesti

O ramura foarte importanta a economiei o reprezinta agricultura. Inca din cele mai vechi timpuri aceasta a fost principala activitate a oamenilor intrucat dispune de o capacitate ridicata de resurse, poate asigura hrana populatiei si cel mai important lucru la momentul actual: creeaza locuri de munca.

Dupa anul 1989, agricultura romaneasca se afla in plina criza, moment in care apare necesitatea aplicarii legii 18/1991. Printre elementele pozitive ale implementarii acestei legi, amintim faptul ca i s-a dat taranului roman statutul de producator anonim iar dintre cele negative: un producator nu poate detine mai mult de 10 hectare ceea ce insemna ca taranul era limitat sa produca.

Chiar daca in momentul in care a intrat in vigoare aceasta lege, au existat numeroase obiectii din partea taranilor, ea a reprezentat RENASTEREA AGRICULTURII ROMANESTI.

Modernizarea unei ferme nu se rezuma doar la a construi grajduri, la a achizitiona echipamente. Cel mai important factor in unitatea agricola il reprezinta animalul. Pentru a creste sanatos, trebuie sa ii oferim acestuia necesarul zilnic de furaje, nutreturi, precum si intretinerea pe pasune, la lumina soarelui si la aer curat. Daca sunt indeplinite aceste conditii, animalul poate produce un volum mare de lapte si carne cu cele mai mici costuri.

In ceea ce priveste silozul, scopul acestuia este sa maximizeze valoarea nutritiva a furajelor si sa incercam sa pierdem cat mai putina substanta uscata. Intrucat acesta reprezinta furajul care ii confera animalului principala sursa de energie, este indicat sa il oferim in ratii special gandite pentru specia pe care o crestem.

Din punct de vedere tehnic si economic intereseaza marimea si costul ratiei administrate animalelor. Ratia este redata prin cantitatile de furaje din diferite sortimente asigurate zilnic unui animal. Prin ratie se urmareste pe de o parte satisfacerea functiilor vitale ale animalului (componenta de întretinere a ratiei), iar pe de alta parte obtinerea productiei (componenta de productie a ratiei).

Prin marimea si prin structura ei, ratia poate conduce la realizarea unor randamente ridicate sau, dimpotriva, ajungându -se chiar la risipa de furaje.

Ratia furajera pentru vacile de lapte se intocmeste numai dupa ce tinem seama de:

Necesarul de substante nutritive;

Starea fiziologica a animalelor;

Pofta de mancare;

Productia de lapte

Greutatea corporala

Sortimentul de furaje precum si valoarea nutritiva a acestora.

Prin hranirea corecta a vacilor de lapte, se pot obtine:

In functie de rasa, productii mari de lapte;

Productie obtinuta cu costuri scazute;

Vitei sanatosi si bine dezvoltati;

Cresterea rentabilitatii fermei;

Pregatirea vacilor pentru lactatia urmatoare.

Administararea furajelor se efectuează mecanizat cu ajutorul remorcilor simple sau a remorcilor pentru mixarea automată a furajelor.

Un exemplu de ratie furajera in zona de campie, este prezentat in anexa 1.

Intretinerea pe pasune inseamna sa scoatem animalul la iarba verde iar ca si definitie a pasunatului este urmatoarea: Pasunatul echivaleaza cu furajarea animalelor prin autoservire cu plante de pe pasunile naturale sau cultivate, in conditii oferite de mediul exterior.

Este bine cunoscut faptul ca productia de lapte nu se realizeaza cu autoservire pe pasune, cel mai important rol il detine furajarea echilibrata calculata in functie de specificul fiecarei ferme. Masa verde consumata de animale prin pasunat este superioara oricaror furaje folosite in alimentatie dar nu este suficienta.

Hranirea vacilor de lapte pe pasune, de primavara pana toamna tarziu, este o actiune rentabila prin care se economisesc sursele de energie folosite pentru recoltarea si transportul furajelor. Date fiind avantajele biologice, sanitare si economice, se manifesta tendinta de crestere a importantei pasunatului in contextual deplasarii animalelor spre surse de furaje.

Printre beneficiile pasunatului, enumeram urmatoarele:

Miscarea in aer liber stimuleaza metabolismul si favorizeaza productia de lapte;

Beneficiaza de aer curat, nepoluat;

Stimuleaza functia de reproductie, gestatia si se induc caldurile ;

Asimileaza hrana si vitamina D oferita de razele soarelui.

Asadar, cea mai simpla forma de modernizare intr o ferma zootehnica este cresterea efectivului de animale. Acest lucru poate avea anumite consecinte asupra obiectivului pe care ni-l propunem in masura in care efectivul de animale cu care ne-am desfasurat activitatea pana in prezent nu a fost productiv 100%. De aceea, este indicat ca inainte sa facem o noua achizitie de animale, sa analizam randamentul rasei respective si sa vedem daca in conditiile si hrana pe care i le oferim ajunge la nivelul de productie dorit.

Pentru a creste numeric efectivul de animale, indiferent de specia acestora, trebuie sa luam in calcul numarul si calitatea animalelor de reproductie.

“Rasa este o grupa de animale domestice din aceiasi specie,cu origine comuna si anumite insusiri ereditare asemanatoare, formate de om in aceleasi conditii de mediu in vederea unor scopuri economice determinate” ( AL. Furtunescu).

Formarea si evolutia raselor au fost posibile sub influenta factorilor naturali si artificiali insa la momentul actual toti acesti factori pot fi controlati de om astfel incat fiecare rasa sa se poata acomoda in conditiile de care dispunem in ferma.

1.2. Modernizarea – premisa cresterii performantei fermei

Adaposturile:

Voi prezenta un sistem de adăpost vechi transformat și modernizat pentru vaci de lapte în cușete individuale de odihnă:

Cum functioneaza? Spațiul de odihnă este format din 2 rânduri de boxe individuale, dispuse cap la cap pe partea centrală a adăpostului.

Evacuarea gunoiului si a dejectiilor se realizează cu ajutorul plugurilor racloare. O altă variantă poate fi cu ajutorul unei lame adaptate la un tractor (este o metodă mai ieftină dar necesită mai mult timp pentru evacuarea gunoiului si exista si posibilitatea sa poluam adapostul cu dioxidul de carbon produs de tractoare).

Sistemul de adăpare Adăpătorile sunt amplasate pe culoarele de acces între boxe si spre ieșirea din sala de muls( adapatoarea situata spre iesirea din sala de muls va fi pozitionata în padocul exterior). Fiind un adăpost rece (neizolat) se recomandă instalarea de adăpători prevăzute cu rezistență electrică. Dimensiunile adăpătorilor și numărul de animale deservite per adăpătoare, variază in functie de marimea fermei.

Sistemul de furajare: Furajarea se efectuează în afara adăpostului, cu ajutorul remorcilor simple (fiecare categorie de furaj existent se administrează separat) sau a remorcilor pentru mixarea automată a furajelor (toate categoriile de furaje existente sunt mixate în remorcă și administrate împreună). Grilajul de furajare este prevăzut cu sistem autoblocant pentru vacile de lapte. Lungimea boxelor individuale de odihnă va fi în funcție de mărimea animalelor din efectiv.

Ventilația: Adăpostul este prevăzut cu ventilație naturală. Ventilația se realizează la nivelul acoperișului și prin intermediul ferestrelor.

Lumina :Lumina în întreg adăpostul are valoarea de 130 de lucși la nivelul pardoselii. În cazul iluminării artificiale pe timp de noapte, aceasta poate fi redusă manual la 5 lucși. Iluminarea naturală se realizează prin intermediul ferestrelor și a panourilor luminoase situate pe acoperișul adăpostului.

Particularități pentru proiectarea și construcția adăpostului

Structura portantă: Structura portantă este realizată din stâlpi și grinzi de lemn, zidărie de cărămidă și centuri din beton armat.

Fundația :Pereții exteriori, interiori și despărțitori se sprijină pe o fundație continuă din beton armat. Pentru a se evita infiltrarea umezelii sau a apei din sol și exfiltarea apei din adăpost este necesar ca fundația să fie izolată cu două straturi de carton asfaltat, fixate cu bitum. De asemenea, fundația este protejată pe exterior cu un material de impermeabilizare.

Pardoseala: Întreaga pardoseală este realizată dintr-un strat de beton de 12 centimetri, executat pe un strat de rupere a capilarității de 15 centimetri. Pardoseala este armată cu plasă de oțel, care împiedică formarea fisurilor de contracție. Acolo unde aleile sunt curățate cu un sistem raclor, pardoseala are o înclinație de 2% de la margine spre mijlocul aleii.

Pereții:Pereții exteriori și cei despărțitori sunt realizați din zidărie de cărămidă și centuri din beton armat. Pereții exteriori au prevăzute ferestre de aerisire cu dimensiunile de 0,6 x 1,25 metri. Suprafețele interioare ale pereților sunt acoperite cu tencuială pe bază de ciment și colțurile sunt rotunjite.

Frontoanele: Ambele frontoane sunt realizate din zidărie de cărămidă. Pe frontoane sunt prevăzute uși duble pentru accesul tractorului și al remorcii de furajare.

Acoperișul și tavanul:Acoperișul este învelit cu plăci ondulate montate pe o șarpantă de lemn. Tavanul nu este termoizolat. În dreptul sălii de muls și al camerelor tampon/spațiilor de serviciu acoperișul este izolat termic.

Sala de muls va fi construită în afara adăpostului astfel încât să permită un flux tehnologic coerent. Sala de muls trebuie dimensioanată astfel încât să permită mulsul unor grupe formate din 10 – 20% din efectiv. Pentru rasele cu producții de lapte mai scăzute sala poate fi dimensionată la plafonul minim de 10%. Pentru rasele cu producții de lapte ridicate se va opta pentru plafonul maxim (20%), deoarece perioada alocată per cap de animal muls, crește. Sistemul sălii de muls este cel de tip brăduleț 2×4(8) posturi în funcție de capacitatea de producție a vacilor. Tancul de răcire poate stoca laptele muls în două zile, de la un efectiv cu producție ridicată de lapte.

Fluxul tehnologic al mulsului în funcție de tipul roboților de muls:

Mișcarea în sens unic;

Mișcarea liberă.

Mișcarea în sens unic (roboți de muls DeLaval) Sistemul de mișcare în sens unic permite vacilor să se miște într-o singură direcție. Astfel vaca se poate mișca între zona de odihnă, zona de muls sau zona de furajare. Vacile circulă într-un singur sens, fermierul controlând acest lucru prin crearea unor porți cu un singur sens pe aleile de mers. Acest sistem permite mai multe mulsori pe zi, precum și o furajare mai bună.

În ceea ce privește bunăstarea vacilor, acest sistem forțează vaca să parcurgă un anumit traseu când se află în interiorul mecanismului. Vaca nu poate ajunge la aleea de furajare decât trecând prin sistemul de muls.

Mișcarea liberă (roboții de muls tip LELY). În cadrul acestui sistem, vaca nu are niciun fel de restricții. Ea se poate mișca liber între diferite sectoare. Dacă dorește, poate mânca, iar dacă vrea să fie mulsă se va duce la sistemul automat de muls. Vaca dispune de mai mult timp pentru a sta în cușetele individuale de odihnă și în zona de furajare. Vacile nu așteaptă mult timp pentru a fi mulse. În ceea ce privește bunăstarea vacilor, acest sistem se considera a fi mai bun prin prisma faptului ca vaca nu este forțată pentru a fi mulsă și petrece mai puțin timp în cadrul sistemului.

Capitolul II DIAGNOSTICUL DE PRODUCTIE SI ECONOMIC LA SC ERBASU SA

2.1. Prezentarea societatii

[NUME_REDACTAT] ERBASU, a fost infiintata pe baza Decretului – Lege 54, in iulie 1990, ca intreprindere mica, cu capital integral romanesc, avand 20 de angajati. Din anul 1991 compania, pastrand caracterul de afacere de familie, s-a transformat in Societate pe Actiuni, ca actionari fiind cooptati o serie dintre angajatii aflati inca de la inceput in firma si care au contribuit din plin la dezvoltarea ei.Ferma de vaci de lapte este localizata in judetul Dambovita, mai exact in comuna Nucet.

2.2. Structura efectivului de animale

Efectiv de animale

Tabel 2.2.-[NUME_REDACTAT] : prelucrari proprii pe baza datelor furnizate de SC ERBASU SA

2.3. Analiza resurselor umane

Structura si dinamica personalului

Structura personalului:

Tabel 2.3-nr.pers-

Sursă: Prelucrări proprii pe baza datelor din situațiile financiare anuale ale S.C ERBASU S.A

Din tabelul 2.7. Structura personalului, putem observa o crestere a numarului total de salariati cu 3 persoane angajate in anul 2010, urmand ca in 2011 numarul personalului sa se reduca cu 9 angajati iar in 2012 cu inca 5 angajati.

In alte categorii de personal putem incadra angajatii sezonieri, care lucreaza in perioada de recoltare a furajelor.

Productivitatea muncii

Structura productivității muncii

Tabel 2.4

Sursă: Calcule proprii pe baza indicatorilor societății SC ERBASU SA

Din tabelul de mai sus putem observa o crestere in anul 2010 atat a productiei de lapte cat si a numarului de salariati cu 3950 litri lapte respectiv 3 angajati. Pe masura ce se eficientizeaza productia si datorita unor factori externi precum mecanizarea lucrarilor de productie, putem observa o scadere a numarului de angajati cu 9 persoane insa o crestere a productiei cu 144 litri lapte. Productia este in crestere in 2012 ajungand la 598.613 litri lapte cu un numar de 55 angajati.

Astfel putem afirma ca productivitatea muncii a crescut cu peste 50 % din 2009 in 2012.

2.4. Analiza domeniului financiar

Situația bilanțului firmei S.C ERBASU SA. pentru perioada 2009-2012

Bilantul societatii Tabel 2.4.1-mii lei-

Sursă: Prelucrări proprii pe baza datelor din situațiile financiare anuale ale S.C ERBASU

Situația veniturilor și cheltuielilor a S.C ERBASU SA pentru perioada 2009-2012

Situația veniturilor și cheltuielilor Tabel 2.4.2- mii lei-

Sursă: Prelucrări proprii pe baza datelor din situațiile financiare anuale ale S.C ERBASU S.A

Analiza fondului de rulment

Tabel 2.4.3-lei-

Sursă: Calcule proprii pe baza indicatorilor din bilanțul societății

[NUME_REDACTAT] Rulment reflecta echilibrul pe termen lung al intreprinderii si se calculeaza conform formulei de mai jos:

Fondul de Rulment = [NUME_REDACTAT] – [NUME_REDACTAT]

2009: 83.808.928-70.571.334= 13.237.594

2010: 85.769.979-58.882.862= 26.887.117

2011: 150.346.324-114.873.549=35.472.775

2012: 235.745.297-193.377.550=42.367.747

Nevoia de fond de rulment reflecta echilibrul pe termen scurt al intreprinderii si se calculeaza conform formulei :

Nevoia de fond de rulment = (Stocuri + Creante) – Datorii pe termen scurt

2009: (11.457.633 + 54.688.623) – 70.571.334= -4.25.078

2010: (11.306.635 + 50.773.017) – 58.882.862= 3.196.790

2011: (16.429.878 + 97.968.526) – 114.873.549= -475.145

2012: (22.897.611 + 193.216.412) – 193.377.550 = 22.736.473

[NUME_REDACTAT] reflecta echilibrul general al intreprinderii si are urmatoarea formula de calcul:

[NUME_REDACTAT]= FR – NFR

2009: 13.237.594 – (-4.425.078) = 17.662.672

2010: 26.887.117 – 3.196.790 = 23.690.327

2011: 35.472.775 +475.145 = 25.947.920

2014: 42.367.747 – 22.736.473 = 18.601.274

Interpretarea datelor:

Fondul de rulment este pozitiv in toate cele patru exercitii financiare și are o valoare semnificativă. Întreprinderea a obținut o creștere a capitalurilor permanente printr-o nouă emisiune de acțiuni și prin activitatea rentabilă care a generat un rezultat semnificativ. Prin urmare, în exercitiile financiare 2009-2012 nu au apărut nevoi de finanțare pe termen lung din activitatea de investiții care să consume din capitalurile permanente efectul fiind favorabil asupra trezoreriei.

Întreprinderea a reușit o bună gestiune a creanțelor clienți și a datoriilor față de furnizori reușind să primească de la furnizori credite mai mari decât cele oferite de ea clienților.
În exercițiile financiare 2010-2012, NFR este pozitiv și are o valoare semnificativă, lucru care se apreciază nefavorabil.

Trezoreria netă este pozitivă în toate exerciții financiare și cu o variație de aproximativ 6.000.000 lei in 2010, in 2011 crescand cu 2.000.000 lei urmand ca in 2012 sa se diminueze semnificativ cu 7.000.000 lei. Pornind de la relația de calcul putem concluziona că variația se datorează creșterii substanțiale a FR chiar dacă și NFR înregistrează o creștere semnificativă.

Analiza vitezei de rotație a activelor circulante

Evoluția vitezei de rotație a activelor circulante

Tabel 2.4.4-zile-

Sursă: Calcule proprii pe baza indicatorilor din bilanțul societății

Analiza rentabilității

[NUME_REDACTAT] Intermediare de [NUME_REDACTAT] 2.4.5-lei-

Sursă: Calcule proprii pe baza indicatorilor din contul de profit și pierdere al societății

Marja comericiala masoara castigul atasat vanzarii si se calculeaza utilizand formula de mai jos: Venituri din vanzarea marfurilor- Cheltuieli privind marfurile vandute.

2009: 8.405.459 – 8.266.445 = 139.014

2010: 7.723.073 – 7.322.558 = 400.515

2011: 11.846.120 – 10.701.902 = 1.144.218

2012: 16.058.501 – 15.477.170 = 581.331

Valoarea adaugata bruta reprezinta diferenta dintre valoarea bunurilor pe care le vinde o societate si valoarea celor pe care ar trebui sa le achizitioneze pentru a putea produce.Formula de calcul este urmatoarea:

Marja comerciala + Productia exercitiului – Cheltuieli cu materiale + Cheltuieli cu servicii la terti.

2009: 139.014 + 139.419.934 – 18.606.263 + 88.129.403 = 209.082.088

2010: 400.515 + 162.655.615 – 21.439.292 + 107.022.083 = 248.638.921

2011: 1.144.218 + 173.116.162 – 12.265.574 + 114.990.930 = 276.985.736

2012: 581.331 + 443.802.666 – 17.028.795 + 390.226.180 = 817.581.385

Analiza rentabilitatii se realizeaza cu ajutorul tabloului soldurilor intermediare de gestiune si reflecta capacitatea intreprinderii de a realiza profit. Marja comerciala se exprima ca si procent din Cifra de Afaceri si se calculeaza astfel: veniturile din vanzarea marfurilor- cheltuielile privind marfurile vandute. Dupa cum se poate observa in tabelul de mai sus, indicatorul marja comerciala creste semnificativ din 2009 pana in 2012, fiind de aproximativ 5 ori mai mare ca in primul an de analiza.

Productia exercitiului include valoarea bunurilor si serviciilor fabricate pentru a fi vandute, stocate sau utilizate pentru nevoi proprii. Ca si la marja comerciala, se inregistreaza o crestere in anul 2010 cu 23.235.681 lei urmand ca in anul 2012 sa fie in cuantum de 443.802.666.

La nivel microeconomic, Valoarea adaugata bruta este un indicator ce permite masurarea puterii economice a intreprinderii. Comparand anul intai de analiza cu ultimul an (2009 respectiv 2012) observam astfel ca se inregistreaza o crestere de 4 ori mai mare ceea ce inseamna ca intreprinderea analizata este foarte puternica din punct de vedere economic.0

2.5 PIATA

Principalul client al societatii este SC DANONE SRL urmat de catre SCIL Dambovita.

Firmele concurente sunt : [NUME_REDACTAT] Com SRL, Agromilk SRL, Agromir SRL.

Preturile practicate de catre societate sunt aproximativ egale cu ale concurentei , facandu-se discount in functie de cantitatile achizitionate de beneficiar. Pretul unui litru de lapte cu 3.5% grasime este de 0.81 RON/litru .

Sectorul industrializării produselor lactate e organizat în România pe trei segmente distincte: fermieri (producători), procesatori de lapte si distribuitori de produse lactate. Cele trei segmente reprezintă structura pe verticală a industriei produselor lactate:

Figura 1 Procesul produselor lactate

2.6. ANALIZA SWOT A FERMEI

PUNCTE TARI:

-ferma dispune de un efectiv de 200 capete ;

-efectiv de animale cu perfomante ridicate( peste 9000 l/cap la o lactatie normala);

-furajele se produc in intreprindere;

-parc de masini propiu;

-detinerea unei suprafete importante de teren arabil ;

-cea mai mare parte a terenului se afla intr-o zona cu soluri fertile ;

PUNCTE SLABE:

-pretul unui litru de lapte este aproximativ egal cu al concurentei;

-in prezent nu exista statii de compostare a gunoiului de grajd;

-dimensiunea grajdurilor este relativ mica ( in incinta fermei si-a desfasurat activitatea un fost CAP);

-pozitia pe piata lactatelor nu este suficient consolidata;

-gradul de satisfacere al cererii incomplet;

OPORTUNITATI:

-educarea consumatorului privind consumul de lapte;

-existenta in vecintatea fermei a islazului comunal;

-existenta in apropiere a raului Ilfov;

-extinderea si modernizarea fermei prin achizitie de utilaje;

-existenta finantarilor din fondurile europene

AMENINTARI:

-cresterea concurentei pe piata lactatelor;

-existenta fermei de vaci SC FERMA COMISANI SA care este in plina ascensiune si poate domina piata;

-principalul concurent SC AGRMILK SRL;

-schimbarile climatice, fenomene meteo imprevizibile.

Capitolul III

Denumirea investitiei: MODERNIZARE SI EXTINDERE FERMA VACI CU LAPTE , UTILITATI, ACHIZITIE DE JUNICI SI UTILAJE SPECIFICE- FERMA NUCET

Ferma de vaci cu lapte a SC CONSTRUCTII ERBASU SA se afla amplasata in satul Nucet, comuna Nucet, [NUME_REDACTAT], in incinta fostului CAP la o distanta de peste 200 metri de ultima locuinta din sat si are urmatoarele vecinatati:

la N- drum comunal;

la S-proprietatea unui cetatean;

la E-teren administrat de [NUME_REDACTAT];

la V- proprietatea unui cetatean.

Suprafata fermei ce face obiectul proiectului de modernizare si extindere este de 22.907 mp.

Societatea comerciala cu activitatea principala de constructii cladiri si lucrari de geniu si activitati secundare ACTIVITATI IN FERME MIXTE (cultura vegetala combinata cu cresterea animalelor- cod Caen 0130, avea in 2006 un numar de 132 de animale ( din care 57 matca si restul tineret) raportat la suprafata de teren arabil 595.989 mp ce o are in proprietate.

Acesta este si motivul principal pentru care se doreste marirea efectivului de animale in ferma prin achizitionarea de junici de rasa si prin prasila proprie si modernizarea grajdurilor si obiectelor auxiliare existente in incinta.

Odata cu marirea numarului de animale este necesar a se crea si spatiile de cazare adecvate acestora prin modernizarea unui adapost, dotat si echipat la standarde europene, in system stabulatie libera, in semicusete individuale. In acelasi adapost se are in vedere crearea spatiilor de gestatie si cresa de vitei (0-15 zile) si a unei camere pentru veterinar.

Spatiile nou create vor fi in concordanta cu normele UE in vigoare-de igiena si bunastare a animalelor.

Prin dotarea cu utilaje de inalta performanta si a celor déjà existente in ferma se va asigura igiena si calitatea laptelui- materie prima- si reducerea numarului total de germeni si a celulelor somatice conform standardelor UE.

SITUATIA EXISTENTA- INAINTE DE MODERNIZARE

Amplasamentul in care functioneaza ferma de vaci a SC CONSTRUCTII ERBASU SA este o incinta organizata care cuprinde :

4 grajduri pentru animale;

2 magazii pentru cereale;

Moara;

Siloz de suprafata;

Cladire filtru si birouri;

Cabina bascula;

Gospodarie de apa.

La momentul respectiv, efectivul de animale din ferma era de 132 capete inclusiv vitei 0-6 luni.

Majoritatea obiectelor componente ale fermei sunt existente si ele se supun modernizarii si igienizarii, pentru a crea confort si bunastare animalelor, dar si o exploatare judicioasa si securitate personalului de deservire.

DESCRIEREA FUNCTIONALA SI TEHNOLOGICA

S-a proiectat modernizarea grajdului nr.1 de animale, in sistem monobloc, in regim de stabulatie libera, care are adiacent pe zid comun , o maternitate de 19 locuri cu camera veterinar si cresa de vitei 0-15 zile cu capacitate de 44 locuri dispuse in boxe individuale.

Pentru o functionare corecta si ecologica s-a prevazut extinderea platformei de dejecii si bazin purin amplasate in incinta fermei, in zona de Vest, in linie cu moara de cereale existent.

Obiectele auxiliare fermei déjà existente, au fost supuse modernizarii si salubrizarii, schimbandu-se atat invelitorile cat si finisajele.

S-a proiectat spre limita vestica a fermei un fanar, din structura metalica, acoperita de o inaltime aproximativa 4 m, care sa asigure atat cantitatea de masa uscata pentru hrana animalelor cat si patul( asternutul) animalelor din grajduri.

Pentru o intretinere la standard europene sanitary-veterinare, s-a prevazut refacerea drumurilor din incinta si a retelei de alimentare cu apa si energie electrica, precum si o imprejmuire perimetrala, cu panouri din beton.

S-a proiectat un adapost de animale in sistem monobloc, in regim de stabulatie libera, care are atat zona de cazare, stationar cat si spatial de asteptare, sala de muls automatizata, prevazuta cu tanc de racire.

In sistemul de intretinere stabulatie libera proiectat la modernizarea grajdului nr.1 se asigura ventilare si iluminarea naturala a spatiilor si totodata suprafetele si volumul de aer pentru fiecare animal. Principalele utilaje care se achizitioneaza sunt:

Sistem de contentie si adapare;

Front de furajare;

Adapatori.

Sistem de spalare TURBOSTAR.

Adapatorile sunt de tipul antiinghet cu 2 posturi intr-un numar de 5 bucati. De retinut este faptul ca o adapatoare foate fi folosita pentru 30 de vaci.

Sistemul de spalare TURBOSTAR asigura spalarea intregii instalatii si a unitatilor de muls. Este necesara achizitionarea unui boiler electric de 120 l pentru a avea apa calda in permanenta. Instalatia de spalare automata este prevazuta cu injectoare de aer care creeaza turbulent necesara unui process de spalare optim si asigura toate cele 3 faze:

1.preclatirea cu apa rece;

2.spalarea propriu-zisa;

3.faza de clatire.

Utilajele independente supuse achizitionarii produc efecte care ridica productivitatea, iar tractorul frontal cu 3 operatii, este capabil sa asigure o intretinere judicioasa a grajdurilor si la standarde de calitate, precum si sa poata face operatii de alimentare cu furaje si nutreturi mai repede decat in sistem manual.

In cadrul lucrarilor de modernizare, se propun urmatoarele:

Modernizarea filtrului sanitar- vestiar: cu grupuri sanitare pe sexe- pentru cate 20 pers/sex- existent pe partea dreapta la intrarea in ferma.

Filtrul sanitar-vestiare-grup sanitar este o constructie déjà existenta in ferma iar modernizarea priveste refunctionalizarea prin legarea la principalele utilitati si prin refacerea in totalitate a finisajelor.

Acesta cladire are:

Dimensiuni in plan 10,30 m x 6,60 m

Arie construita 67,90 mp

Arie desfasurata construita 135,96 mp

Regim de inaltime: parter si 1 etaj

Structura constructive: zidarie caramida portanta cu simburi din ba, planseu din ba si sarpanta din lemn.

Schimbarea acoperisurilor si a finisajelor obiectelor component din ferma: maternitate, grajd tineret, magazii si moara cereal

Aceste componente ale fermei au acoperisuri din azbociment ondulat si se propune schimbarea acestora cu invelitoare din tabla, refacerea lucrarilor de tinichigerie aferente invelitorii si refacerea finisajelor exterioare cu zugraveala lavabila.

Modernizarea grajdului de vaci nr:1-2

Grajdul nr 1 este amplasat pe partea stanga la intrarea in ferma, este menit sa asigure bunastare si confort animalelor, dar si siguranta in exploatare. Cel existent, proiectat in 1980, era alcatuit in sistem legat, pe patru randuri u alei de furajare laterale si evacuare dejectii cu racleti, in canale de 0.80-0.90 m acoperite cu gratare incomode pentru unghia animalelor si nu asigura parametrii de confort si bunastare a animalelor neputand asigura iluminatul si ventilatul adapostului la parametrii normali.

Amplasarea aleilor de furajare in lateralele grajdului coroborate cu panta elementelor prefabricate de acoperis, nu permiteau accesul utilajului mecanic de furajare. Se propune astuparea canalelor de evacuare a dejectiilor, care in sistemul de stabulatie libera deranjau circulatia si distributia sistemului de contentie de tip semicuseta si proiectarea pardoselii de beton, cu pante de scurgere purin, de tip pat continuu.

Prin reconfigurarea grajdului existent se prevad sisteme de contentie duble pe centru, cu lungimea patului de minim 2.20 m si latimea de minim 1.20 m si unele simple, la perete, cu lungimea standului de 2.20 m si latimea 1.25 m si se obtin in acest sistem un numar de 104 locuri in stabulatie libera, in semicusete.

Propunerea de modernizare a grajdului consta in transformarea lui intr-un adapost de animale modern, in sistem stabulatie libera, care sa ofere atat suprafata de stand pentru fiecare animal, volumul de aer necesar dar si iluminatul si ventilatul natural al spatiilor.

S-a propus si schimbarea tamplariei si a geamurilor, asigurandu-se atat iluminarea cat si protectia termica prin prevederea in aceasta nu a geamurilor, ci a panourilor de policarbonat transparent cu grosimea de 4 mm. Ferestrele, pentru a asigura o manevrabilitate lesnicioasa in exploatare au fost prevazute cu sisteme mecanice de deschidere.

Pentru o ventilare( circulatie a aerului) corecta a spatiului adapostului, in fiecare travee s-a propus un deflector, cu dimensiunea de 1.00 x 100 m, cu sistem automat si mechanic de inchidere-deschidere.

Evacuarea dejectiilor se realizeaza astfel:

In adapostul pentru vaci cu lapte- prin pantele patului standului de contentie la o alee central iar de aici la bazinele din capatul grajdului;

La standul de junici gestante- pe rigola marginala, prin panta creata la bazinele cap de grajd;

La cusetele individuale vitei-prin sifoanele de pardoseala propuse iar de aici la bazinul din capatul grajdului.

Partea solida de gunoi de grajd se va colecta si se va depune pe platforma de dejectii prevazuta cu bazin decantor, proiectata si amplasata spre latura vestica a fermei, de unde, dupa macerare, se va imprastia pe terenurile de culturi ce apartin fermei.

In grajdul numarul 2- similar in ceea ce priveste dimensiunea cu grajdul 1 si amplasat la 10 m lateral fata de acesta, se propune desfacerea unei travei inspre camera de asteptare la muls pentru realizarea legaturii cu acesta si schimbarea invelitorii de azbociment cu invelitoare din panouri termoizolante din tabla inclus repararea lucrarilor de tinichigerie aferente.

Criterii de performanta realizate in cadrul amenajarii:

1.siguranta in exploatare;

2.confortul animalelor.

In ceea ce priveste bunastarea animalelor ( vaci cu lapte) circuitul proiectat aduce ca inovatie un flux care sa confere confort maxim animalelor, criteriul de care s-a tinut seama, din punct de vedere al inovatiei, fiind acela ca TOTUL SA SE DESFASOARE SUB ACELASI ACOPERIS si aici vorbim de contentie, furajare, muls, gestatie.

Extinderea camerei de muls

Intre grajdul numarul 1 si 2, amplasate pe partea stanga a aleii centrale, la distante de 10 m unul fata de celalalt, se propune amplasarea unei camere de muls automat, de tip “bradut” 2 x 6 locuri, cu spatii pentru tanc racire lapte, asteptare la muls si circulatii care sa poata deservii atat grajdul numarul 1 cat si grajdul numarul 2- grajduri vaci cu lapte.

Camera tancului de racire este amplasata spre aleea central de circulatie in ferma, camera de muls fiind amplasata intre acest spatiu si spatial destinat asteptarii la muls a animalelor.

[NUME_REDACTAT] o constructie nou propusa, de tip Sopron, cu structura metalica, stalpi de metal care are suprafata de 369 mp si inaltimea de 4 m( sub grinda talpa a fermei). Structura este realizata din teava, sarpanta este metalica iar invelitoarea este din tabla zincata.

Platforma dejectii+bazin purin

S-a proiectat spre latura vestica a incintei o platforma d balegar si bazine de purin care au menirea sa asigure reciclare dejectiilor solide si lichide rezultate din procesul de productie. Platforma este din beton, cu hidroizolatie, prevazuta cu doua bazine decantor de tip cuve hidroizolate, din beton-etanse.

[NUME_REDACTAT] de vaci cu lapte va fi imprejmuita perimetral, pentru a impiedica accesul animalelor rozatoare (purtatoare de agenti patogeni), cu gard din placi de beton prefabricate pline, cu inaltimea de 2.05 m si traveea de 2.50 m.

Reteaua de apa rece

Apa rece curenta si de stins incendii este asigurata din sursa existent (foraj) si un rezervor existent, in stare de functionare. Langa rezervorul existent, s-a prevazut a se executa un camin de 2x2x2 m in care se va monta si o pompa de hidrofor ce furnizeaza apa la o presiune constanta de 3 bari.

Pe reteaua exterioara de apa s-a prevazut a se monta hidranti de incendiu subterani care sa asigure stingerea incendiului din orice punct din incinta si robineti de inchidere.

Anexa 1

Exemplu de ratie furajera in zona de campie: