Lucrare de Baza In Tehnologia de Cultivare a Cerealelor Paioase

1. STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR ÎN DOMENIUL SEMĂNATULUI CONSERVATIV AL CEREALELOR PĂIOASE DIRECT ÎN MIRIȘTE

Semănatul – lucrare de bază în tehnologia de cultivare a cerealelor păioase

Semănatul constă în introducerea seminței în sol, la o anumită adâncime și reprezintă una din cele mai importante lucrări agrotehnice căreia trebuie să i se acorde maximum de atenție.

Se apreciază că semănatul este prima verigă din lanțul tehnologic, cu pondere însemnată în limitarea nivelului producției vegetale [57].

Pregătirile pentru semănat încep imediat după recoltarea plantei premergătoare, în ceea ce privește terenul și imediat după recoltat, în ceea ce privește sămânța, iar încheierea acestor pregătiri are loc în ziua semănatului.

Într-un teren pregătit din timp, prin lucrări de bună calitate, semănatul se poate efectua în epoca optimă.

Alături de aceste două condiții de bază mai este necesar să fie pregătite mașinile de semănat, tractoarele și alte utilaje care concură la înființarea culturilor agricole.

Fiecare cultură are o anumită epocă optimă în care trebuie să se efectueze lucrarea de semănat. [NUME_REDACTAT], această epocă este dictată în primul rând de factorul termic (există o anumită temperatură minimă de germinare), dar nu trebuie neglijat nici factorul umiditate, care trebuie să se găsească în sol la nivelul seminței.

Respectarea epocii optime de semănat asigură parcurgerea normală a fazelor de vegetație, cu evitarea etapelor de stres climatic, maturizarea și recoltarea în timp util și cu posibilitatea de a fi o premergătoare bună sau acceptabilă.

O lucrare de semănat de calitate trebuie să respecte, în afara epocii optime și o serie de alți parametri optimi cum sunt: densitatea culturii, adâncimea de semănat și cantitatea de sămânță la hectar (norma de semănat).

Densitatea culturii este un element tehnic hotărâtor al semănatului și este dată de numărul de semințe germinabile introduse în sol pe unitatea de suprafață. Depinde de specia cultivată, scopul culturii, zona ecologică, modul de întreținere și recoltare.

Adâncimea de semănat reprezintă adâncimea la care trebuie încorporate semințele în sol, având un rol deosebit în procesul de germinare și răsărire și la rezistența plăntuțelor la factorii de mediu nefavorabili. Acest parametru variază cu mărimea semințelor, textura și umiditatea solurilor și cu epoca de semănat.

Cantitatea de sămânță necesară la hectar se mai numește normă de semănat și depinde de specia de plantă, epoca de semănat, condițiile climatice, fertilitatea solului, modul de pregătire a patului germinativ, capacitatea de înfrățire a plantelor și metoda de semănat. O parte din acești factori condiționează densitatea culturii, deci și cantitatea de sămânță necesară la hectar.

În concluzie, se poate afirma că pentru obținerea unor recolte de bună calitate este necesar să fie respectate o serie de condiții agrotehnice impuse lucrării de semănat cereale păioase și anume:

să se execute la epoca optimă;

să se asigure distribuirea cantității de semințe sau a numărului de semințe necesar la hectar, pentru fiecare tip de cultură ce urmează a fi semănată;

să se repartizeze semințele după schemele (modelele) cerute de cultura respectivă;

să se repartizeze semințele cât mai uniform;

să nu se producă vătămarea semințelor (spargerea, strivirea) în timpul distribuirii lor în sol;

rândurile semănate trebuie să fie drepte, iar distanța dintre ele să se păstreze aceeași pe toată lungimea lor;

să fie îngropate semințele la adâncimea cerută de agrotehnică pentru fiecare cultură în parte și să se acopere bine cu un strat de pământ mărunțit; adâncimea stabilită trebuie să fie cât mai uniformă pe întreaga suprafață semănată;

suprafața semănată să nu prezinte greșuri, adică să nu prezinte porțiuni nesemănate sau porțiuni semănate de două ori (rânduri încălecate).

Din cele de mai sus rezultă că se pot obține culturi care asigură producții ridicate fără nici un fel de investigație suplimentară, ci numai prin respectarea cu rigurozitate a tehnologiilor de cultură ale cerealelor.

Degradarea solului prin lucrările de pregătire în vederea însămânțării.

Solul este cea mai importantă componentă de la suprafața scoarței terestre care alături de apă și aer alcătuiesc mediului înconjurător. Solul permite creșterea plantelor, influențează circuitul apei în natură și implicit climatul nostru. Fără prezența solului existența organismelor pe pământ ar fi fost imposibilă. Solul se formează în funcție de tipul rocii, relief, climă, apa din sol, organisme, timp și sub influența omului.

Degradarea solului este un proces extrem de complex, care determină sau intensifică în același timp acțiunea unuia sau a mai multor factori limitativi sau restrictivi, fiind în strânsă interdependență cu deteriorarea altor resurse naturale ale mediului înconjurător. În agricultura convențională, se recunoaște că provocarea, accelerarea și intensificarea degradării solului este determinată, în cea mai mare măsură, de către activitățile antropice și mai puțin de unii factori naturali limitativi. Unii dintre factorii naturali limitativi au caracter permanent, astfel că nu pot fi înlăturați, și de aceea tehnologiile agricole trebuie să li se adapteze. În această categorie este inclusă compoziția granulometrică sau textura solului, respectiv conținutul prea mare de argilă sau nisip.

Numeroși alți factori naturali limitativi afectează, într-o măsură mai mare sau mai mică, starea de fertilitate a solului, ca și cea de productivitate, cum sunt: compactitatea primară, aciditatea, excesul sau deficitul de apă, conținutul redus de materie organică și nutrienți, sau dezechilibrele de nutriție, dar aceștia pot fi remediați într-o perioadă de timp relativ scurtă, prin măsuri ameliorative, chiar dacă unele dintre ele sunt costisitoare.Degradarea solului se poate defini ca pierderea structurii glomerulare stabile a acestuia. Cauzele ce pot produce acest fenomen sunt de natură fizico-chimică, biologică și mecanică.

Degradarea pe cale fizico-chimică se petrece ca urmare a proceselor de schimb cationic. Ca urmare a acestui fenomen coloizii, care joacă rolul de liant în structurarea solului, se dispersează (trec în stare de sol) și agregatele structurate își pierd stabilitatea, se destramă. Dintre procesele fizice ale degradării solului în agricultura convențională intensivă, cele mai cunoscute sunt: destructurarea, eroziunea, crustificarea și compactarea secundară.

Factorul biologic poate contribui și el la crearea unor condiții favorabile degradării solului. Substanțele humice, care reprezintă un factor important în formarea structurii solului, sunt descompuse treptat de către microorganismele aerobe, care se dezvoltă în solul afânat prin lucrări agricole intense. Scăderea conținutului de substanțe organice contribuie la diminuarea stabilității agregatelor și favorizează degradarea solului.

Degradarea solului pe cale mecanică se poate petrece sub acțiunea apei, a animalelor în timpul pășunatului și mai ales a mașinilor și uneltelor folosite la executarea lucrărilor agricole.

Lucrarea solului la un conținut de umiditate necorespunzător (sub sau peste cel corespunzător maturității fizice a solului) are drept rezultat, de asemenea, degradarea structurii solului. In acest caz, lucrarea executată este de proastă calitate, costisitoare și, în plus, duce la degradarea accentuată a structurii solului. Când solul este prea uscat, la lucrarea de arat se formează bolovani, iar când este prea umed, brazda este continuă ca o curea. Și într-un caz și în celălalt este nevoie să se intervină cu lucrări suplimentare ca discuiri, grăpări etc., pentru a realiza un strat afânat, necesar unei bune însămânțări. Aceste lucrări suplimentare duc însă la distrugerea agregatelor de sol, la pulverizarea acestuia și implicit la degradarea sa. La acest lucru trebuie adăugată și acțiunea mecanică în sine a mașinilor agricole, care, de asemenea, prin procesul de lucru pe care îl desfășoară, contribuie la degradarea structurii solului.

În urma degradării structurii solului scade fertilitatea acestuia. Solurile lipsite de structură glomerulară nu au spații (pori) mari, prin care apa provenită din topirea zăpezilor sau din ploi să poată pătrunde în profunzime, din care cauză se scurge la suprafață, pe pantă, provocând eroziunea solului.

Luînd în considerare toate aspectele prezentate, rezultă necesitatea adoptării unor măsuri pentru păstrarea structurii glomerulare a solului și înlăturarea degradării acestuia. Principalele măsuri ce trebuie avute în vedere sunt următoarele:

solul să fie lucrat când este la maturitatea fizică, pentru că în această situație nu rezultă bolovani și nu aderă la uneltele agricole de lucru;

să se aplice cu regularitate și în cantități suficiente îngrășăminte și în special organice, pentru a mări conținutul de humus activ, care contribuie la formarea structurii glomerulare;

să se fixeze în mod judicios succesiunea culturilor în asolamente;

să se execute arături de toamnă, pentru ca solul să fie supus acțiunii înghețului, care-l afânează și îl structurează;

să se evite lucrările suplimentare și circulația inutilă a mașinilor și agregatelor agricole pe suprafața solului.

Semănatul direct în miriște – parte integrantă a agriculturii durabile

În literatura de specialitate, sistemul fără lucrări sau semănatul direct este cunoscut și sub numele de "zero lucrări", "no tillage", "direct drilling". Se practică mai mult în Canada, SUA și mai puțin în Europa și numai pentru câteva culturi ce e seamănă în rânduri depărtate (porumb, floarea soarelui, soia).

Sistemul de semănat direct presupune renunțarea la toate lucrările mecanice ale solului, semănatul făcându-se direct pe terenul cu resturi vegetale ale plantei premergătoare, cu ajutorul unor semănători speciale, care deschid fâșii înguste și permit introducerea semințelor și a îngrășămintelor.

Combaterea buruienilor se face numai chimic cu ajutorul erbicidelor. Metoda se poate aplica pe solurile ușoare, afânate și în zonele mai umede. Resturile vegetale uscate de la suprafață solului prezintă un mulci și o bună protecție împotriva eroziunii solului și a evaporării apei.

În țara noastră, sistemul a fost practicat pe suprafețe mici numai pentru culturi succesive de porumb (în miriște), cu rezultate satisfăcătoare.

Cultivarea porumbului și a altor plante cu excluderea totală a lucrărilor solului, inclusiv arătură, au apărut ca o necesitate pentru rezolvarea unor probleme de natură economică și tehnică cu care se confruntă agricultura contemporană, ca de exemplu:

– Reducerea consumului de combustibil.;

– Reducerea consumului de muncă umană și mecanică.

– Creșterea productivității muncii raportate la hectar sau pe tonă de produs agricol.

– Evitarea eroziunii solului, atât hidric cât și eolian.

– Reducerea investiției cu mașini agricole.

– Reducerea costului de producție și creșterea beneficiului net – un corolar al obiectivelor de baza amintite.

1.3.1. Conceptul de agricultură durabilă

Agricultura durabilă reprezintă una din cele mai mari provocări pentru omenire. Durabilitatea implică faptul că agricultura nu trebuie doar să asigure neîntrerupt rezerva de hrană, ci trebuie acceptat și recunoscut impactul socio-economic al acesteia asupra mediului și asupra sănătății umane.

Conform FAO, dezvoltarea durabilă reprezintă ,,administrarea și conservarea resurselor naturale de bază și orientarea către o schimbare tehnologică și instituțională în așa măsură încât să se asigure realizarea și continuarea satisfacerii nevoilor omenirii pentru generațiile prezente și viitoare”.

O asemenea dezvoltare durabilă în agricultură conservă pământul, este non-degradabilă pentru mediu, adecvată tehnologic, viabilă economic și acceptabilă social.

Dezvoltarea durabilă a agriculturii a fost definită și la ONU în anul 1987 ca ,,o dezvoltare ce răspunde nevoilor prezente unui umanism solidar, dar care lasă generațiilor viitoare posibilitatea de supraviețuire și de prosperare”.

Prin acest text națiunile au atras atenția asupra necesității vitale de economisire a resurselor naturale care nu se reînoiesc, în special apa, aerul, solul, și de protejare a calității mediului înconjurător.

Dezvoltarea unei agriculturi durabile este definită ca reprezentând: ,,dezvoltarea care satisface necesitățile prezentului fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile necesități”.

Conform acestui concept economic și ecologic creșterea economică depinde de existența resurselor naturale pe care se sprijină toate sistemele vii.

Dezvoltarea durabilă implică o abordare clară și asigurarea coerenței dintre fenomenele economic, social, tehnologic și ambiental, astfel încât să fie satisfăcute în egală măsură nevoile generațiilor prezente și viitoare. Acest lucru devine posibil prin ținerea sub control, în timp și spațiu, a următoarelor categorii de factori și a relațiilor dintre ei:

populația;

resursele naturale și mediul înconjurător;

producția agricolă.

În condițiile României, cu o agricultură de subzistență, cu terenuri fărâmițate și eficiență economică foarte scăzută, cu greu se poate impune imediat dezvoltarea ei durabilă, plecând tocmai de la principiile și criteriile organizațiilor internaționale și de la practica multor țări. [NUME_REDACTAT] doar 3,7 milioane ha de soluri întrunesc condițiile pentru o agricultură durabilă. Pe 12 milioane ha din cele 16 milioane ha solurile sunt supuse factorilor antropici. Astfel, aproape 7 milioane ha de teren agricol sunt vulnerabile la eroziunea de suprafață și de adâncime și la alunecările de teren. Pe circa 3,5 milioane ha din această suprafață, eroziunea este puternică, ajungând ca în județele Vrancea și Buzău la 20-25 tone/ha pe an, față de capacitatea de regenerare a solului de 2-3 tone/ha pe an.

1.3.2. Tehnologii de conservare a solului

Prelucrarea mecanică a solului prin metode tradiționale este pusă astăzi tot mai mult sub semnul întrebării datorită consumului mare de energie și al degradării continue a solului arabil prin eroziune și tasare excesivă. Este unanim recunoscut că actualul sistem de prelucrare a solului a adus grave prejudicii mediului și chiar resurselor lui vitale – solul și propriei baze de resurse genetice, scăzând continuu fertilitatea acestuia.

Conceptul de conservare a solului cuprinde un ansamblu de activități, măsuri și tehnologii care concură la menținerea stării de fertilitate a solului, fără diminuarea simțitoare a recoltelor sau fără costuri ridicate. Acest concept a apărut din considerentul că pământul este cel mai important mijloc al existenței umane care asigură obținerea de produse agroalimentare, materii prime pentru industrie, energie,etc. și, în consecință, menținerea capacității biologice este o necesitate impusă de existența vieții sociale.

Tehnologiile de conservare includ sistemele fără prelucrarea solului (no-tillage, direct seed), sistemele cu minimum de lucrări (minimum tillage), sistemele cu lucrări reduse (reduced tillage) și în general sistemele de prelucrare care nu încorporează resturile vegetale de la cultura anterioară, lăsându-le pe suprafața solului, sau sistemele care prelucrează solul pe toată lățimea de lucru la o singură trecere.

Tehnologiile de conservare a solului au fost impuse de anumite necesități practice, în special de natură economică, iar extinderea lor rapidă în special în [NUME_REDACTAT] și în Canada, s-a datorat avantajelor incontestabile în comparație cu tehnologiile clasice, între care:

reducerea eroziunii datorată apei și vântului,

creșterea materiei organice și a fertilității naturale a solului,

reducerea compactării solului,

diminuarea cheltuielilor de producție,

creșterea substanțială a profiturilor prin micșorarea consumurilor de combustibil și de forță de muncă.

Mai mult, are loc o reducere a contaminării apelor de suprafață, a emisiei de bioxid de carbon și o creștere a activității biologice în sol.

1.4. Stadiul actual al cercetărilor privind semănatul conservativ al cerealelor păioase în miriște

În mai multe țări dezvoltate, cum ar fi [NUME_REDACTAT] ale Americii, Germania, [NUME_REDACTAT], Franța și altele, în urma unor îndelungate cercetări, au fost elaborate noi sisteme de lucrare a solului, pornind de la constatarea că, datorită numeroaselor lucrări agricole care se execută prin aplicarea tehnologiilor convenționale, solul se tasează, i se strică structura, se prăfuiește, pierde fertilitatea, rezerva de apă se diminuează, iar în cazul terenurilor în pantă procesul de eroziune se accentuează .

Pe de altă parte, numărul mare de lucrări aplicate în tehnologiile convenționale se efectuează cu consum important de energie, care în condițiile crizei de materii prime și energie cu care se confruntă întreaga lume, ridică probleme din ce în ce mai grele în fața agriculturii.

Totodată, în condițiile în care resursele financiare ale agricultorilor nu sunt foarte ridicate și numărul personalului ocupat în agricultură este în continuă descreștere, și când în lume există tendința de grupare și mărire a dimensiunilor fermelor, reducerea numărului de utilaje și de lucrări și implicit, a consumurilor de energie, combustibil și forță de muncă, face posibilă creșterea suprafețelor lucrate cu același personal în condiții de rentabilitate ridicată.

In literatura de specialitate se vorbește despre trei sisteme principale de lucru:

sistemul convențional;

sistemul conservativ, cu lucrări reduse;

semănarea directă.

Sistemul convențional cuprinde aratul, prelucrarea arăturii cu grapa cu discuri și/sau cu combinatorul și semănarea.

Sistemul conservativ înseamnă renunțarea la plug. Resturile recoltei rămân pe sol, formând un strat de mulci, care protejează solul contra eroziunii și limitează evaporarea apei, protejează plantele împotriva înghețului și în plus rămânând peste iarnă la suprafață sau în apropierea suprafeței solului putrezesc, îmbogățind stratul superficial al solului în humus și alte substanțe minerale și organice necesare dezvoltării plantelor.

Solul afânat fără răsturnarea brazdei păstrează stratificarea sa naturală, fără a aduce la suprafață sol mai puțin fertil din adâncime, pietre, sărături etc. In plus, mediul natural al viermilor de pământ, a căror acțiune este benefică pentru sol prin crearea structurii coloidale a particulelor de sol, rămâne aproape nemodificat.

Semănarea directă minimalizează prelucrarea solului afânându-l numai pe o fâșie îngustă în care se introduc semințele, care totuși trebuie să găsească cele mai bune condiții pentru germinare și dezvoltare.

Din cercetările efectuate de specialiștii pedologi din țara noastră a rezultat că datorită sistemelor de lucrări agricole practicate, conținutul de humus a scăzut considerabil. [NUME_REDACTAT] Română de exemplu acesta a scăzut în ultimii 50 de ani de circa 3 ori.

Tendința actuală, proprie unei agriculturi cu impact mai redus asupra mediului și a costurilor de producție, este de a adopta tehnici de cultură care să conserve sau să amelioreze caracteristicile solului.

Rezultă necesitatea găsirii unor alternative de lucrare a solului și de cultivare a plantelor care să reducă la maximum aceste deprecieri ale solului (considerente ecologice) și să permită efectuarea unor lucrări de calitate, la timp și cu consumuri energetice minime (considerente socio-economice), respectiv cu costuri de producție reduse și profituri mari.

1.4.1 Motivații ecologice

În general resturile vegetale și materia organică au un efect pozitiv asupra proprietăților fizice și mecanice ale solului, care este mai pronunțat dacă ele se află la suprafață decât dacă sunt îngropate adânc.

Pe de altă parte, ele pun o serie de probleme în funcționarea anumitor utilaje pentru lucrările solului.

Totodată, suprimarea unor lucrări și în special a arăturii cu răsturnarea brazdei, pe lângă evitarea compactării, a eroziunii și a pierderii apei, favorizează activitatea biologică a faunei din sol (râme, insecte etc.), care creează porii atât de necesari dezvoltării rădăcinilor și infiltrării apei în exces, structura solului fiind conservată sau chiar îmbunătățită.

Cercetările au arătat că numărul acestor vietăți din sol este de peste 5 ori mai mare în cazul semănătului direct și de 3 ori mai mare în cazul lucrărilor de conservare, decât în tehnologia clasică ce include arătura cu răsturnarea brazdei și mai multe lucrări de pregătire a patului germinativ; numărul găurilor (porilor) este de circa 8 ori mai mare decât pe terenurile lucrate cu plugul. In special găurile verticale făcute de râme până la straturi adânci în sol dau posibilitatea unei bune infiltrații a apei și aerisiri a solului, ca și pătrunderii rădăcinilor.

În același timp, râmele participă în mare măsură la procesele de transformare care au loc în sol, contribuind la creșterea stabilității hidrice și la formarea de complexe stabile de humus.

De asemenea, erbicidele rămân în stratul de la suprafața solului, unde, datorită unei activități microbiene mai intense, se degradează mai rapid și dispare pericolul infestării solului cu pesticide.

Din punct de vedere al particularităților dezvoltării plantelor de cultură s-au făcut unele observații, care susțin aplicarea noilor metode.

Aceste metode de pregătire a solului au pornit de la constatarea că pentru însămânțare este necesară pregătirea unui strat cu o structură fină, granulată, dar după răsărire sunt necesare cu totul alte condiții în sol.

Astfel, pentru dezvoltarea semănăturilor, este nevoie de un sol afânat, cu granule mari care să înmagazineze și să conserve cantități mari de apă, pentru un timp cât mai îndelungat.

Prin actualele metode convenționale de pregătire a solului, care constau din arat, discuit, grăpat etc. și care se practică în fiecare an, se pregătește solul foarte bine pentru germinația semințelor, dar mai puțin pentru creșterea plantelor. Intrucât din durata de creștere a plantelor numai 5% este folosită pentru germinația semințelor, iar restul de 95% pentru creșterea plantelor, prin metoda "lucrări minime" se urmărește realizarea unei astfel de pregătiri a solului încât să corespundă atât pentru încolțirea semințelor cât și pentru creșterea plantelor.

Nu trebuie neglijate, de asemenea, nici efectele pozitive ale rămânerii resturilor vegetale la suprafață asupra reducerii eroziunii și creșterii portanței solului.

În figura 1.1. a se observă efectele dezastruoase ale capacității reduse de infiltrare a apei și eroziunea pe un sol lipsit de resturi vegetale și în figurile 1.2.b și 1.2.c un sol unde s-a renunțat la arătura cu răsturnarea brazdei, pe care resturile vegetale sunt rămase la suprafață sau sunt amestecate în stratul superficial al solului, asigurând atât protejarea solului cât și îmbogățirea conținutului de substanțe organice.

a b c

Fig.1.1. Starea suprafeței solului în urma diferitelor sisteme de pregătire

a – sol fără resturi vegetale; b și c – sol cu resturi vegetale

1.4.2 Motivații sociale și economice – Studiile efectuate în diverse țări arată că există o tendință continuă de reducere a numărului de ferme, fie ca urmare a dispariției celor cu situație financiară fragilă, fie din cauză că există un număr foarte mare de fermieri în vârstă. In același timp, politicile agricole comunitare par de natură a accelera diminuarea numărului exploatațiilor, astfel încât un anumit număr al acestora își vor înceta activitatea. La acestea se adaugă și considerente de rentabilizare a activității în fermă. Ca o consecință evidentă, mărimea fermelor care continuă să existe este în creștere.

În țara noastră, având în vedere forma de proprietate asupra terenului dinainte de 1989 și schimbările din ultimii ani, sistemul de lucru în agricultură este diferit de cel din majoritatea țărilor cu agricultură avansată, iar forța de muncă ocupată în agricultură este una din cele mai numeroase din Europa, reprezentând aproape X din totalul populației economice active, ceea ce înseamnă mai mult de 4 ori decât media în Europa.

Problema principală, pe lângă gradul redus al mecanizării, este structura de vârstă a populației active din agricultură care, după un studiu din 1992 al ASAS arată că 49,7% din totalul populației active în agricultură este de peste 60 ani, în timp ce aceeași categorie de vârstă din totalul populației României reprezintă numai 15,99% [33] .

În aceste condiții, din diferite motive obiective, anual rămân suprafețe nearate din toamnă până primăvara târziu și de multe ori nu există nici timpul, nici fondurile necesare și nici condițiile meteorologice pentru o lucrare de bună calitate de pregătire a terenului primăvara. În multe zone din țară, în special în sudul Olteniei, Munteniei și Moldovei, toamnele sunt extrem de secetoase, din care cauză arăturile se fac cu bolovani mari (peste 20…30 cm diametru), cu un consum mare de combustibil. Renunțarea la aceste arături cu bolovani, extrem de costisitoare, și efectuarea lor în "ferestrele" din timpul iernii sau primăvara foarte devreme constituie o altă dificultate, deoarece pe sol umed arătura se face "în curele", ceea ce înseamnă, de asemenea, consum dublu de carburanți, stricarea structurii solului și piederea unor cantități mari de apă din sol tocmai din stratul în care se însămânțează .

După cum rezultă din cele prezentate mai sus, România se confruntă cu o serie de probleme și cu situații total diferite de cele din alte țări.

Având în vedere această realitate socială și restructurările ce au loc în toate ramurile economiei românești, problema creșterii gradului de mecanizare a agriculturii și găsirii unor noi soluții de lucrare a solului și de reducere a numărului de lucrări devine deosebit de importantă.

Se spune în mod obișnuit, deși nu poate fi exact cuantificat, că lucrările solului și semănatul condiționează peste 50% din reușita unei culturi.

Lucrarea convențională, bazată pe arătură și mai multe lucrări de pregătire a patului germinativ asigură numeroase funcțiuni:

crearea unei stări structurale favorabile creșterii și dezvoltării plantelor;

îngroparea și amestecarea resturilor vegetale ale culturii precedente, îngrășămintelor și amendamentelor;

distrugerea mecanică a buruienilor prezente la momentul lucrării.

Pe de altă parte, aceasta presupune un cost și timp de efectuare mari.

In aceste practici tradiționale lucrările solului reprezintă 50…75% din cheltuielile totale cu mecanizarea, iar timpul pentru efectuarea acestor operații reprezintă în producția de cereale peste 50% din timpul lucrărilor din câmp.

De asemenea, numărul mare de lucrări aplicate în tehnologiile convenționale se efectuează cu un consum important de energie care, în condițiile crizei de materii prime și energie pe care o traversează întreaga lume, ridică probleme din ce în ce mai grele agriculturii.

Constrângerile economice actuale conduc la găsirea de noi soluții de cultivare a terenului. Este evident că schimbarea nu trebuie să ducă la scăderea producției anuale a parcelei și nici a fertilității sale fizice, adică se pune problema de a lucra mai simplu, însă la fel de eficace din punct de vedere agronomic.

Este de la sine înțeles că numărul redus de lucrări înseamnă din punct de vedere economic, economie de manoperă, număr redus de tractoare și utilaje, mai puțin carburant, uzare mai redusă (piese de schimb mai puține, cheltuieli mai reduse pentru întreținere și reparații), reducerea eroziunii și a pierderilor de apă din sol. Toate acestea permit mărirea suprafețelor lucrate cu același personal și cu un număr de utilaje rezonabil (costuri de producție și investiții mai reduse) și încadrarea în epoca optimă, care, după cum se știe, duce la obținerea unor importante sporuri de recoltă și înseamnă profit mai mare.

1.5. Avantaje și dezavantaje ale tehnologiei semănatului direct în miriște

Principalele avantaje ale sistemului de semănat direct în miriște se referă la:

• Scăderea semnificativă a riscului erozional și creșterea rezervei de apă din sol datorită stării de așezare mai compacte, ca urmare a prelucrării mecanice foarte reduse și cantității mari de resturi vegetale de la suprafață, pe care practic o acoperă aproape în întregime, fiind cel mai util pe soluri situate pe pantă; reducerea proceselor erozionale contribuie la scăderea riscului de poluare a apelor de suprafață din aval, care sunt afectate de procesele de transport al particulelor de sol încărcate cu diferiți compuși chimici;

• Îmbunătățirea regimului mișcării apei și aerului în sol, prin creșterea permeabilității solului la apă și aer, ca o consecință directă a modificării configurației macroporilor;

• Creșterea rezervei de apă din sol prin reducerea evaporării apei și creșterea spațiului microporos, micșorându-se astfel, în zonele cu climat uscat, cerințele față de irigație și accentuând avantajele tehnicilor “dry-farming”;

• Sporirea cantității de materie organică de la suprafață, îmbunătățindu-se astfel caracteristicile structurale ale solului;

• Stimularea activității biologice, mai ales cea a macro-faunei și prin aceasta creșterea macroporozitatii solului și îmbunătățirea proceselor de aerație;

• Reducerea temperaturii din sol, și mai ales variațiile mari de temperatură din primii 10 cm, în perioadele călduroase ale anului;

• Reducerea riscului compactării antropice datorită numărului mai mic de intrări pe teren, ca și prezenței resturilor vegetale de la suprafața solului care acționează ca strat tampon;

• Îmbunătățirea caracteristicilor de lucrabilitate și traficabilitate din perioada de semănat și recoltat, astfel ca acestea se pot efectua în cadrul unui interval mai larg de umiditate (comparativ cu sistemul convențional) și, de asemenea, facilitarea recoltatului în perioade sau climate mai umede;

• Creșterea pe termen lung, cu cel puțin o clasa, a gradului de fertilitate al solului datorită îmbunătățirii stării fizice, chimice și biologice și a reducerii riscului degradării prin destructurare, eroziune și compactare;

• Reducerea consumului de carburanți (cu 40 până la 50 %), datorită numărului extrem de redus de lucrări mecanice; de exemplu, pentru culturile de porumb pentru boabe și soia, consumurile energetice totale sunt reduse cu până la 50-75 %;

• Reducerea timpilor de lucru și necesarului de forță de muncă cu până la 50-60 %.; acest aspect este deosebit de util în perioadele critice, atunci când, de exemplu, trebuie să se efectueze semănatul într-o perioada foarte scurtă de timp; reducerea timpului de lucru pentru diferite operații face ca acest sistem să fie mai flexibil, comparativ cu cel convențional, în anumite condiții climatice putându-se obține chiar 2 recolte pe an; frecvent, recolta obținută este aproape egală, sau mai mică cu cel mult 5-10 % față de cea realizată prin sistemul convențional, iar în anii secetoși aceasta poate fi chiar mai mare;

• Sistema de mașini agricole mai puțin complexă, necesară pentru toate operațiile (de la semănat până la recoltat), astfel încât și lucrările de întreținere și reparație a utilajelor respective sunt mai simple comparativ cu sistemul convențional, sau chiar cu alte practici conservative; de asemenea, comparativ cu sistemul convențional, nu sunt utilizate mașini agricole grele cu sarcină mare pe osie.

Cele mai importante limitări sau dezavantaje ale sistemului de semănat direct în miriște vizează următoarele aspecte:

Necesită investiții destul de mari pentru o nouă sistemă de mașini agricole, sau modificarea și adaptarea celei existente, astfel încât semănatul să se realizeze în condiții cât mai aproape de optim, adică sămânța să fie introdusă în sol la adâncime corespunzatoare și cât mai uniform, iar contactul cu solul să fie cât mai bun; de asemenea, semănătoarea trebuie adaptată pentru a aplica simultan și îngrășămintele sau amendamentele minerale;

Dependența de erbicide, pentru controlul eficient al tuturor buruienilor, deoarece nu există posibilitatea combaterii mecanice a acestora; de asemenea, sunt necesare și cunoștințe suplimentare despre erbicide, privind sortimentul, dozele, acțiunea etc.;

Unele populații de buruieni sunt foarte dificil de controlat, existând riscul înmulțirii lor și în plus acest sistem nu este corespunzator pentru terenurile care anterior au fost infestate de buruieni;

Controlul bolilor și dăunătorilor este dificil, întrucât substanțele chimice nu pot fi încorporate în sol; mai mult decât atât, pot aparea probleme deosebite ca urmare a reținerii pe suprafața terenului a unei cantități mari de resturi vegetale, care creează un mediu corespunzator pentru proliferarea bolilor și dăunătorilor; astfel, devine necesar (în toată perioada de vegetație) un control regulat al acestora, iar la semănat este absolut obligatorie tratarea semințelor;

Cantitățile de pesticide utilizate sunt mai mari, comparativ cu sistemul convențional; fertilizanții minerali și organici sunt dificil de utilizat; este vorba de fertilizanții minerali cu un grad redus de solubilitate, de amendamentele și îngrașămintele organice, întrucat nu se pot încorpora în sol;

Nu este suficient de eficient pentru unele rotații, de exemplu rotația grâu – porumb sau grâu – sorg, deoarece înainte de semănat nu se pot aplica erbicide pentru combaterea buruienilor graminacee; situația se poate schimba daca împotriva acestor buruieni, există erbicide selective post-emergente; pentru ca acest sistem să reușească trebuie stabilită și practicată în timp și spațiu, o rotație de culturi care să cuprindă specii diferite; de asemenea, asolamentul de lungă durată cu plante contrastante este considerat ca un factor decisiv în reușita semănatului direct;

Este benefic doar dacă solul este acoperit cu resturi vegetale, în perioada de vegetație; pe de altă parte, resturile vegetale încetinesc sau reduc ritmul de încălzire a solului în primăvară, ceea ce conduce la întârzierea semănatului (mai ales în zonele de nord); germinația semințelor, ca și răsărirea lor, poate fi încetinită și neuniformă, astfel încât acest sistem nu este recomandat în primăverile reci; înghețurile târzii de primavară putând afecta, într-o proporție mai mare, culturile de toamnă, comparativ cu sistemul convențional, datorită stratului de mulci și radiației mai reduse a solului;

Este pretabil pentru solurile care au textura grosieră și medie, sunt afânate și bine drenate, fiind necorespunzator pe soluri cu textura fină și drenaj deficitar, pe solurile care sunt deja puternic degradate prin eroziune sau prin compactare;

Fermierul care are o fermă agricolă în care se implementează o astfel de tehnologie trebuie să posede cunoștiințe de specialitate, ca și celelalte variante conservative; aceste cunoștințe se referă în special la condițiile locale de pretabilitate sau favorabilitate ale terenului, solului, la posibilitățile de combatere eficientă a buruienilor și a bolilor.

1.6. Concluzii asupra utilității și necesității semănatului cerealelor păioase în teren nearat

Utilizarea echipamentelor de semănat cereale păioase în teren nearat minimalizează prelucrarea solului afânându-l numai pe o fâșie îngustă în care se introduc semințele.

Utilizarea acestei tehnologii influențează densitatea aparentă (greutatea volumică) a solului, porozitatea acestuia, activitatea microorganismelor și procesele biochimice, precum și stabilitatea hidrică a agregatelor de sol.

Semănatul direct ajută la menținerea unei bune structuri a solului, care rămâne chiar și după ce cultura a fost recoltată. Solul va deveni bine aerisit, va avea un bun drenaj natural, în timp ce materia organică rămasă pe suprafața nederanjată a solului va ajuta la conservarea temperaturii și umidității necesare pentru o mai bună înființare a culturilor și va contribui la prevenirea eroziunii.

Față de utilizarea sistemelor de lucrări clasice, folosirea echipamentelor pentru semănarea directă conduce la beneficiar la eliminarea lucrărilor de refacere ulterioară a nivelării terenului, la reducerea cheltuielilor de producție, reducerea consumurilor specifice de metal, energie, combustibil și forță de muncă, concomitent cu reducerea consumului de organe active, deci a costurilor de întreținere și reparare a utilajelor agricole.

Prin această metodă se poate realiza obiectivul de a semăna o suprafață maximă la momentul cel mai potrivit și în condiții optime, ținând sub control costurile de investiții și de exploatare. Mai puține lucrări înseamnă mai puține utilaje, mai puțin carburant pentru tractoare, uzare mai redusă și piese de schimb mai puține, deci economie de bani și timp pentru reparații și piese de schimb, toate acestea în condițiile obținerii unor recolte similare sau chiar mai mari decât prin utilizarea metodelor tradiționale.

STADIUL ACTUAL AL REALIZĂRILOR

ÎN DOMENIUL ECHIPAMENTELOR TEHNICE DE SEMĂNAT CONSERVATIV CEREALE PĂIOASE DIRECT ÎN MIRIȘTE

2.1. Parametrii constructivi și funcționali ai echipamentelor de semănat cereale păioase

Principalele cerințe de ordin constructiv-funcțional impuse echipamentelor de semănat cereale păioase sunt:

echipamentele de semănat cereale păioase trebuie să fie prevăzute cu posibilitatea reglării debitelor aparatelor de distribuție în limite largi (6…300kg/ha), astfel încât să poată fi utilizate la un număr cât mai mare de culturi;

aparatele de distribuție trebuie să asigure stabilitatea debitelor corespunzătoare normelor de însămânțare;

construcția și poziția aparatele de distribuție trebuie să asigure repartizarea uniformă a semințelor atât pe lățimea de lucru cât și pe rândurile de plante;

construcția și modul de funcționare al brăzdarelor trebuie să asigure reglarea ușoară atât a distanței dintre ele cât și a adâncimii de lucru a acestora și să asigure menținerea constantă a parametrilor reglați în timpul lucrului;

echipamentele de semănat cereale păioase trebuie să asigure o capacitate de lucru mărită;

să asigure în timpul lucrului o manevrabilitate ridicată și deservire ușoară;

materialele utilizate la confecționarea organelor de lucru trebuie să aibă rezistență la uzură cât mai mare.

2.2. Particularitățile constructive și funcționale ale echipamentelor tehnice de semănat conservativ cereale păioase direct în miriște

In prezent există un număr mare de producători din toată lumea care fabrică echipamente de semănat conservativ cereale păioase direct în miriște, dintre care unele firme în serii chiar foarte mari .

Un echipament de semănat conservativ cereale păioase direct în miriște trebuie să afâneze și să amestece solul cât se poate de puțin și să așeze sămânța în sol astfel ca aceasta să aibă condițiile optime de germinație și de creștere. Echipamentul trebuie să fie astfel construit încât să poată lucra atât pe soluri uscate, cât și pe soluri umede cu cantități ridicate de paie.

In principal se deosebesc echipamente de semănat direct ce au în componența lor cuțite pentru tăierea unei brazde în pământ de tip disc, sau de tip daltă.

In cazul echipamentelor de semănat conservativ cu cuțite disc se deosebesc echipamente cu unul, două sau trei discuri. Cuțitele disc 1 pot fi plane (fig.2.1.), dințate (fig.2.2.), sau cu suprafața ondulată (discuri riflate) (fig.2.3.). Discurile cu tăiș discontinuu pătrund mai ușor în sol și taie mai bine resturile vegetale, eliminând posibilitatea antrenării acestora în fața discului.

Fig.2.1. Cuțit disc plan – poz.1

(echipament de semănat direct [NUME_REDACTAT])

Fig.2.2. Cuțit disc dințat – poz.1

(echipament de semănat direct GASPARDO)

Fig.2.3. Cuțit disc riflat– poz.1

(echipament de semănat direct BALDAN)

Marele avantaj al cuțitelor disc constă în faptul că, chiar și în cazul unor mari cantități de paie, pericolul înfundării este redus. In cazul paielor verzi de cereale și condiții de sol umed, brăzdarul nu poate pătrunde prin paie ci se rostogolește peste acestea apăsându-le în fundul brazdei. Sămânța este așezată pe un strat de paie. In cazul în care este suficientă umiditate, acest lucru nu constituie un dezavantaj deosebit de mare, nu are loc o înrăutățire a germinației, sau a creșterii. In caz de secetă efectul lipsei de apă se resimte până când rădăcinile plantei străpung stratul de paie. Are loc o neuniformitate a răsăririi plantelor, iar cultura va deveni neuniformă și cu goluri.

Aceste probleme apar atunci când solul este umed, iar paiele sunt, de asemenea, umede și împrăștiate neuniform, iar după semănat urmează o perioadă secetoasă. In cazul miriștei de porumb aceste probleme apar mai rar, mai ales în cazul în care resturile de plante sunt uscate și casante. In cazul miriștei altor culturi premergătoare, ca de exemplu la sfeclă sau la floarea soarelui, nu apar probleme.

Echipamentele de semănat conservativ cu cuțite disc afânează solul foarte puțin, iar fundul brazdei este chiar ușor tasat. Acest lucru constituie un avantaj în zonele aride datorită pierderii unei cantități minime de apă din sol și a conducerii apei la sămânță prin stratul de sol ușor tasat din fundul brazdei. Astfel, culturile semănate cu echipamente de semănat conservativ având în față cuțite disc sunt mai uniforme față de culturile semănate cu echipamente de semănat direct având alte tipuri de organe de lucru.

Alternativa la cuțitul disc o constituie cuțitul daltă. Acesta realizează o afânare și amestecare mai puternică a solului, ceea ce conduce la pierderi mai mari de apă. In zonele aride acest lucru este dezavantajos. In zonele cu umiditate mai ridicată cuțitele daltă dau rezultate bune ca și cuțitele disc, datorită faptului că realizând o afânare și amestecare mai bună a solului conduc la o aerare mai bună a acestuia, încălzire mai rapidă și un grad de infiltrare a apei mai ridicat. Prin amestecarea mai intensivă are loc însă o creștere mai puternică a buruienilor. In cazul unor cantități ridicate de paie, deseori, nu este asigurată o funcționare sigură a echipamentului de semănat.

Deși echipamentele de semănat conservativ cu cuțite daltă se înfundă relativ rar, acestea lasă terenul relativ neuniform, ceea ce are ca urmare o adâncime de semănat neuniformă, respectiv o cultură neuniformă.

2.3. Stadiul actual al realizărilor în domeniul echipamentelor de semănat conservativ cereale păioase direct în miriște

Societățile constructoare de mașini agricole destinate tehnologiilor neconvenționale cu inputuri reduse din țările vest europene se confruntă la ora actuală cu o nouă revoluție determinată de atitudinea cumpărătorului față de raportul: “performanțe și calitate / preț” al produselor.

În aceste condiții, cei ce ocupă poziții de piață avantajoase au adoptat deja strategia “performanțe maxime, calitate totală / preț scăzut” și își concentrează eforturile pentru a accede la starea de “excelență industrială”.

Urmărind evoluția realizărilor pe plan mondial a firmelor renumite în construcția de mașini agricole se constată că în mai multe țări dezvoltate, cum ar fi [NUME_REDACTAT] ale Americii, Italia, [NUME_REDACTAT], Germania, Franța și altele, în urma unor îndelungate cercetări, au fost elaborate noi sisteme de lucrare a solului. S-a pornind de la constatarea că, datorită numeroaselor lucrări agricole care se execută prin aplicarea tehnologiilor convenționale, solul își strică structura, își pierde fertilitatea, se tasează, rezerva de apă se diminuează, iar în cazul terenurilor în pantă se accentuează procesul de eroziune.

Numărul mare de lucrări agricole aplicate în tehnologiile convenționale se efectuează cu consum important de energie care ridică probleme din ce în ce mai grele în fața agriculturii, în condițiile actualei crize de materii prime și energie.

In urma cercetărilor efectuate s-a constatat că numărul personalului ocupat în agricultură este în continuă descreștere și nu deține nici resurse financiare foarte ridicate. In aceste condiții o soluție ar putea fi gruparea și mărirea dimensiunilor fermelor agricole. Utilizarea unor noi tehnologii care reduc numărul de utilaje și de lucrări și implicit, a consumurilor de energie, combustibil și forță de muncă, face posibilă creșterea suprafețelor lucrate cu același personal, îmbunătățirea condițiilor de muncă, în condiții de rentabilitate ridicată.

Noile tehnologii neconvenționale cu consumuri reduse pentru semănat direct în miriște a cerealelor păioase asigură obținerea de efecte pozitive legate de ergonomie, siguranța și constanța reglajelor, îmbunătățirea uniformității distribuției semințelor, creșterea fiabilității acestora, reducerea masei și a costurilor de producție, întreținere și exploatare a utilajelor agricole.

2.3.1. Stadiul actual pe plan mondial în domeniul echipamentelor tehnice de semănat conservativ cereale păioase direct în miriște

În țările cu agricultură dezvoltată (SUA, Canada, [NUME_REDACTAT], Franța, Germania, Italia etc.) perfecționarea tehnologiilor în producția vegetală a fost direcționată cu deosebire spre reducerea consumurilor energetice și costurilor de producție, precum și pentru conservarea fertilității solului.

În mare măsură tehnologiile cu lucrări și consumuri reduse au răspuns la aceste cerințe, devenind în multe zone o practică obișnuită, în aceste țări ele fiind și cele mai semnificative tehnologii realizate până acum în cultura plantelor în condiții ecologice.

.În țările puternic industrializate și cu o agricultură dezvoltată sunt firme cu o îndelungată tradiție în construcția de mașini și agregate destinate tehnologiilor cu consumuri reduse. Dintre acestea, câteva dintre cele mai importante sunt: Huard, Kuhn (Franța), [NUME_REDACTAT] (SUA), Gaspardo (Italia), Nokka-Tume (Finlanda), Baldan (Brazilia), Howard, Dutzi și Amazone (Germania).

Urmărindu-se aceleași efecte pozitive în ceea ce privește protecția ecosistemului solului și maximizarea profitului prin economia de forță de muncă, de utilaje, piese de schimb și economia de combustibil, tehnologiile cu lucrări minime de semănat conservativ direct în miriște au fost extinse în Europa în special la cereale păioase, motivația principală fiind aceea că suprafețele cultivate cu cereale păioase sunt mult mai mari decât cele cu plante prășitoare.

În continuare se prezintă câteva echipamente de semănat conservativ cereale păioase direct în miriște utilizate în țări puternic industrializate și cu o agricultură dezvoltată, de firme cu o îndelungată tradiție în construcția de mașini agricole.

Semănătoarea MODEL CENTAURO (firma GASPARDO) este destinată pentru cereale păioase, rapiță, soia, lucernă și alte semințe asemănătoare. Este de tipul mecano-pneumatică fiind destinată semănatului în sistem conservativ. Pentru aceasta are în componență, în fața brăzdarelor de semănat, un agregat de pregătit patul germinativ prevăzut cu cuțite rotative. [100]

Fig.2.4. Semănătoarea CENTAURO, firma GASPARDO

Principalele caracteristici tehnice ale semănătorii MODEL CENTAURO sunt prezentate în tabelul 2.1. [100]

Tabelul 2.1.

Caracteristici tehnice ale semănătorii MODEL CENTAURO

Semănătoarea DMC Primera (firma AMAZONE) este de tipul mecano-pneumatică pentru cereale păioase rapiță, soia și alte semințe asemănătoare. Pentru lucrul în teren mai puțin pregătit pentru semănat este prevăzută cu brăzdare dublu disc cu pinteni, montate individual în fața buncărului de semințe. [101]

Fig.2.5. Semănătoarea DMC Primera, firma AMAZONE

Principalele caracteristici tehnice ale semănătorii DMC Primera sunt prezentate în tabelul 2.2. [101] Tabelul 2.2.

Caracteristici tehnice ale semănătorii DMC [NUME_REDACTAT] NCS 3100 Series (firma KONGSKILDE ) este destinată semănatului în rânduri a cerealelor și ierburilor în sistem conservativ direct în miriște, pregătirea patului germinativ realizându-se cu ajutorul unui agregat combinat, simultan cu operațiunea de semănat. Distribuția semințelor se face mecanic, prin antrenarea aparatelor de distribuție de la o roată de antrenare prevăzută cu dinți metalici. [102]

Fig.2.6. Semănătoarea NCS 3100 Series, firma KONGSKILDE

Principalele caracteristici tehnice ale semănătorii NCS 3100 Series sunt prezentate în tabelul 2.3. [102] Tabelul 2.3.

Caracteristici tehnice ale semănătorii NCS 3100 [NUME_REDACTAT] DIRECTA firma GASPARDO

Procesul de lucru realizat de acest tip de semănătoare este deosebit de simplu. Semințele sunt antrenate din buncăr de un aparat de distribuție cu cilindri cu pinteni și preluate apoi de tuburile de dirijare din material plastic. [103]

Fig.2.7. Semănătoarea DIRECTA, firma [NUME_REDACTAT] cad în brazdele deschise de discurile crenelate 1 și sunt acoperite apoi cu pământ de roțile de acoperire 2 de tipul, cu bandaj metalic, care rulează în spatele discurilor (fig.2.8). Aparatele de distribuție sunt antrenate de la o roată care rulează pe sol (roata metalică) fără a deplasa pământul. La partea din spate semănătoarea are montată o grapă cu colți elastici care definitivează procesul de acoperire a semințelor cu pământ și execută și o nivelare superficială a solului. [103]

Fig.2.8. Schema de funcționare semănătoare DIRECTA, firma Gaspardo:

1 – discuri crenelate; 2 – roți de acoperire

Principalele caracteristici tehnice ale semănătorii DIRECTA sunt prezentate în tabelul 2.4. [103]

Tabelul 2.4.

Caracteristici tehnice ale semănătorii DIRECTA

Semănătoarea realizată de firma CLAYDON (fig. 2.9) este destinată semănatului direct în teren nelucrat. Prin construcția brăzdarelor care sparg crusta de pământ (fig.2.10.) se realizează o prelucrare superficială a solului, necesară introducerii semințelor în sol, eliminând compactarea de suprafață. [104]

Fig. 2.9. Semănătoare CLAYDON

Fig.2.10. Brăzdar semănătoare CLAYDON

1 – brăzdar, 2 – piesă adaptor pentru brăzdar, 3 – distribuitor semințe,

4 – șurub pentru fixare tub semințe, 5 – suport tub semințe

Pentru ca semințele să aibă un contact optim cu solul și pentru a realiza o nivelare a solului, pe urma brăzdarelor calcă roți de tasare, iar în partea din spate semănătoarea are montate grape cu colți elastici, în diferite variante constructive (fig.2.11.).

Fig.2.11. Variante constructive de grape cu colți elastici

Principalele caracteristici tehnice ale semănătorii Claydon sunt prezentate in tabelul 2.5. [104] Tabelul 2.5.

Caracteristici tehnice ale semănătorii [NUME_REDACTAT] Nina 250-400 realizată de firma [NUME_REDACTAT] NINA (fig.2.12.) este o semănătoare cu distribuție mecanică și se caracterizează prin distribuția prin gravitație a seminței, simplitate de utilizare, siguranță, robustețe și întreținere minimă. [105]

Fig.2.12. [NUME_REDACTAT] 250-400, firma GASPARDO

Aparatul de distribuție (fig.2.13) este de tipul cilindru cu pinteni, cu posibilitatea de a regla cantitatea de semințe cu ajutorul unei clapete A în funcție de dimensiune seminței. Ruloul dozator B demontabil, prezintă două sectoare S și L, pentru sămânță de dimensiuni mari sau mici.

Fig. 2.13 Aparat distribuție semințe [NUME_REDACTAT] 250-400:

A – lamă de închidere, B – rulou dozator, C – corp distribuitor, D – sondă cu arc pentru tratarea delicată a semințelor

Pentru acoperirea semințelor și finisarea- nivelarea suplimentară a solului, semănătoarea are montată o grapă cu colți elastici cu reglaje multiple.

Principalele caracteristici tehnice ale semănătorii Nina 250-400 sunt prezentate în tabelul 2.6. [105] Tabelul 2.6.

Caracteristici tehnice ale semănătorii Nina 250-400

Semănătoarea PINTA Plus realizată de firma [NUME_REDACTAT].2.14. Semănătoarea PINTA Plus, firma [NUME_REDACTAT] PINTA Plus (fig. 2.14) este o semănătoare cu distribuție pneumatică a semințelor. Se caracterizează prin uniformitate de distribuție, chiar și pe sol înclinat și cu diferite tipuri de sămânța. Are o construcție robustă, mare autonomie și facilitate de curățire. [106]

Sistemul by-pass aflat în construcția semănătorii (fig.2.15.) garantează uniformitatea de distribuție și în condiții dificile, precum și însămânțarea pe dealuri, sau distribuția de volume mari de semințe cu greutate mare specifică (însămânțarea orezului). [106]

Fig.2.15. Sistem by-pass

Fluxul de aer creat de suflanta A este orientat spre sistemul Venturi B, unde sămânța se introduce în tubul de distribuție C. Instalația este caracterizată prin două by-pass laterale D care recuperează suprapresiunea utilizând-o în zona de amestecare E pentru a spori turbulența. Aerul și semințele perfect amestecate se repartizează în mod uniform în diferite rânduri de însămânțare F.

Această soluție garantează îmbunătățirea cu 20% a uniformității de acoperire G. [106]

Semănătoarea tip Gigante, realizată de firma [NUME_REDACTAT] o semănătoare utilizată pentru semănatul direct în miriște a cerealelor, soiei, rapiței, plantelor medicinale și a plantelor furajere. Aceasta dispune de o capacitate de lucru mare, ceea ce conduce la o productivitate foarte bună. Cadrul este modulat și se poate rabate pentru trecerea din poziția de lucru în poziția de transport și invers (fig.2.16. și 2.17). [107]

Fig.2.16 [NUME_REDACTAT] 600 Fig.2.17.[NUME_REDACTAT] 900

Principalele caracteristicile tehnice ale semănătorilor din gama Gigante sunt prezentate în tabelul 2.7. [107]

Tabelul 2.7.

Caracteristicile tehnice ale semănătorilor Gigante

2.3.2. Stadiul actual în România în domeniul echipamentelor de semănat conservativ cereale păioase în miriște

În cadrul INMA București a fost realizat un echipament de semănat conservativ cereale păioase direct în miriște tip SCN, destinat tractoarelor de putere medie pe roți (fig.2.18).

Fig.2.18. Semanatoare SCN

Echipamentul de semănat conservativ cereale păioase direct în miriște tip SCN este astfel conceput să poată lucra pe terenuri nelucrate prin arătură și pregătire a patului germinativ pentru semănat.

Este compus dintr-o semănătoare propriu-zisă cu brăzdare dublu-disc, asemănătoare cu cele pentru semănatul convențional, care are în fața sa un echipament cu discuri riflate apăsate cu arcuri de compresiune.

Discurile riflate prelucrează o fâșie îngustă de sol în care pătrund brăzdarele disc ale echipamentului de semănat pentru încorporarea semințelor la adâncimea reglată. Aceste organe de prelucrare a solului sunt montate pe o bară care este cuplată printr-o legătură rigidă cu semănătoarea și printr-un proțap cu bara de tracțiune de pe tiranții laterali ai ridicătorului hidraulic al tractorului.

În timpul lucrului echipamentul de semănat se sprijină pe două roți, dintre care una are și rolul de a acționa aparatele de distribuție a semințelor. Pentru a asigura o mai bună uniformitate a adâncimii de lucru a ambelor rânduri de brăzdare, aceste roți sunt plasate la jumătatea distanței între rândul de brăzdare din față și cel din spate.

Principalele caracteristici tehnice ale echipamentului de semănat conservativ cereale păioase tip SCN sunt prezentate în tabelul 2.8.

Tabelul 2.8.

Caracteristicile tehnice ale echipamentului de semănat conservativ

cereale păioase direct în miriște, tip SCN

2.4 Concluzii privind echipamentele tehnice de semănat conservativ cereale păioase direct în miriște

În ultimii 50 de ani, în România a fost generalizat, fără să se țină cont de condițiile de climă și sol, sistemul de management convențional agricol, constând în arătura de toamnă (cu întoarcerea brazdei) la 25…30 cm adâncime, urmată de un număr mare de lucrări ale solului pentru pregătirea patului germinativ (în special pentru culturile cerealelor de toamnă). Această practică de management a determinat procese severe de degradare fizică a solurilor ca: destructurarea și compactarea solului.

Ca atare trebuie să se aplice măsuri pentru minimizarea numărului de treceri a tractoarelor, prin executarea lucrărilor de înființare a culturilor de cereale păioase prin efectuarea unui număr redus de treceri pe sol.

Prezenta lucrare face referire la un echipament tehnic pentru semănat conservativ cereale păioase direct în miriște. Prin echiparea acestuia cu organe active noi, realizate din materiale compozite, se va reduce deteriorarea structurii solului, tasarea, băltirile pe teren, concomitent cu asigurarea durabilității sporite, fiabilității ridicate și costurilor mai scăzute cu mentenanța, în comparație cu materialele și cu tratamentele termice aplicate în mod tradițional organelor de lucru.

3. NECESITATEA ȘI OBIECTIVELE LUCRĂRII

3.1. Necesitatea lucrării

Actuala orientare, favorabilă unei agriculturi cu impact mai redus asupra mediului și a costurilor de producție, este de a adopta noi tehnologii de cultivare a solului care să conserve sau să amelioreze caracteristicile solului. Acest lucru duce la necesitatea găsirii unor alternative de lucrare a solului și cultivare a plantelor care să reducă la maximum deprecierile solului și să permită efectuarea unor lucrări agricole de calitate, la timp și cu consumuri energetice minime, altfel spus, cu costuri de producție reduse și profituri mari.

Totodată numărul mare de lucrări aplicate în tehnologiile convenționale se efectuează cu consum important de energie, care în condițiile crizei de materii prime și energie cu care se confruntă întreaga lume, ridică probleme din ce în ce mai grele în fața agriculturii.

Utilizarea în sistemul de înființare a culturilor de cereale păioase a unor echipamente tehnice de semănat conservativ cereale păioase direct în miriște, va conduce la beneficiari la parametri calitativi de lucru superiori și o capacitate de lucru ridicată, prin eliminarea lucrărilor de refacere ulterioară a nivelării terenului, reducerea cheltuielilor de producție, reducerea consumurilor specifice de metal, energie, combustibil și forță de muncă, concomitent cu reducerea consumului de organe active, deci a costurilor de întreținere și reparare a utilajelor agricole.

Până în prezent în România nu există în fabricație echipamente tehnice de semănat cereale păioase direct în miriște.

Pe plan mondial, urmărindu-se efectele pozitive în ceea ce privește protecția ecosistemului solului și maximizarea profitului prin economia de forță de muncă, de utilaje, piese de schimb și economia de combustibil, tehnologiile cu lucrări minime și de semănare directă au luat o amploare mare, în special la cereale păioase, motivația principală fiind că suprafețele cultivate cu cereale păioase sunt mult mai mari decât cele cu plante prășitoare, (în special porumb).

Promovarea echipamentelor tehnice de semănat conservativ cereale păioase direct în miriște, având soluții constructive pentru principalele subansambluri la nivelul celor mai bune produse similare pe plan mondial și soluții tehnologice moderne pentru piesele componente, contribuie printre altele la creșterea eficienței producției agricole în modul următor [84]:

reducerea timpul de lucru pentru pregătirea terenului;

mărirea flexibilității operațiilor agricole;

reducerea consumului și implicit a costurilor cu carburanții;

reducerea cheltuielilor cu piesele de schimb, întreținerea și amortizarea echipamentelor;

creșterea venitului net pentru agricultori.

Utilizarea echipamentelor tehnice de semănat conservativ cereale păioase direct în miriște are efecte importante asupra mediului ambiant precum [84]:

creșterea biodiversității, la suprafața solului și în adâncime, și a nivelului microflorei și microfaunei;

ameliorarea structurii solului;

ameliorarea capacității de conservare a substanțelor nutritive prezente în sol;

reducerea emisiei de bioxid de carbon în atmosferă prin reducerea sau lipsa totală a reziduurilor culturale;

izolarea carbonului în straturile subsuperficiale ale solului;

creșterea capacității de conservare a umidității terenului prin ameliorarea cantității de apă din pânza freatică și superficială;

reducerea infiltrării apelor superficiale și în consecință eroziunea solului;

reducerea daunelor externe precum inundațiile;

reducerea tasării solului prin micșorarea numărului de treceri;

reducerea costurilor pentru tratamentul apei potabile și industriale;

reducerea emisiei de noxe în atmosferă din partea mașinilor ca urmare a numărului mic de treceri.

3.2 Obiectivele lucrării

Din analiza cercetărilor teoretice și experimentale efectuate până în prezent, s-a constatat inexistența unor cercetări fundamentale și aplicative privind realizarea și introducerea în fabricație a unor echipamente de semănat cereale păioase în teren nearat, ceea ce a condus la stabilirea obiectivului principal al prezentei lucrări, care constă în cercetarea fundamentală și aplicativă a echipamentelor tehnice de semănat conservativ cereale păioase direct în miriște.

Pentru îndeplinirea obiectivului principal se vor desfășura următoarele actvități:

analiza stadiului actual al cercetărilor în domeniul semănatului cerealelor păioase direct în miriște;

analiza stadiului actual al realizărilor în domeniul echipamentelor de semănat conservativ cereale păioase direct în miriște;

cercetarea teoretică a cinematicii și dinamicii echipamentelor tehnice de semănat conservativ cereale păioase direct în miriște;

cercetarea experimentală în laborator a parametrilor funcționali ai unui echipament tehnic de semănat conservativ cereale păioase direct în miriște;

determinarea în condiții de câmp-laborator a indicilor energetici ai echipamentului tehnic de semănat conservativ cereale păioase direct în miriște;

determinarea în exploatare a indicilor calitativi ai lucrării executate de echipamentul tehnic de semănat conservativ cereale păioase direct în miriște;

prelucrarea, analiza și interpretarea datelor obținute experimental;

precizarea unor aspecte privind mentenabilitatea echipamentului tehnic de semănat conservativ cereale păioase direct în miriște;

concluzii privind cercetarea teoretică și experimentală a echipamentului tehnic de semănat conservativ cereale păioase direct în miriște.

4. CONTRIBUȚII LA CERCETAREA TEORETICĂ A ECHIPAMENTELOR TEHNICE DE SEMĂNAT CONSERVATIV CEREALE PĂIOASE DIRECT ÎN MIRIȘTE

4.1 Cercetări teoretice asupra parametrilor funcționali specifici ai echipamentelor tehnice de semănat cereale păioase direct în miriște

Echipamentele de semănat cereale păioase includ în componența lor următoarele părți principale: cutia de semințe, aparatele de distribuție, tuburile de conducere a semințelor, brăzdarele, transmisia pentru antrenarea aparatelor de distribuție, mecanismele pentru acționarea brăzdarelor și marcatoarele pentru asigurarea conducerii agregatului de semănat în timpul lucrului. Toate aceste părți componente sunt montate pe un cadru susținut pe două roți de la care se face și antrenarea aparatelor de distribuție.

Fig.4.1. Schema procesului de lucru executat de echipamentele

de semănat [61,62]

Procesul de lucru al echipamentelor de semănat cereale păioase (fig.4.1) se desfășoară în felul următor: prin deplasarea echipamentului, aparatele de distribuție 2 primesc mișcarea de rotație de la roțile acestuia și antrenează cantități determinate de semințe din cutia de semințe 1, spre tuburile de conducere 3, care dirijează semințele spre brăzdarele 4. Fiecare brăzdar, intrând în sol, deschide prin deplasarea echipamentului, câte o rigolă de adâncime aproximativ constantă, egală cu adâncimea de semănat, pe fundul căreia cad semințele antrenate de aparatele de distribuție. După trecerea brăzdarelor, pereții rigolelor se surpă, realizând, acoperirea semințelor, procesul de acoperire al acestora fiind definitivat de grape cu inele, care realizează și o nivelare a solului.

Spre deosebire de echipamentele tehnice clasice de semănat cereale păioase, cele pentru semănat cereale păioase direct în miriște prezintă o serie de diferențe din punct de vedere constructiv.

Echipamentele tehnice de semănat cereale păioase direct în miriște (fig.4.2) sunt astfel concepute ca să poată lucra pe terenuri nepregătite pentru semănat prin arătură și mai multe operații de pregătire a patului germinativ. Au în componență o semănătoare propriu-zisă cu brăzdare dublu disc și tăvălugi modulați cu roți de tasare, asemănătoare cu cele pentru semănatul convențional, care are în fața sa montat un echipament cu discuri riflate. Aceste discuri sunt apăsate spre sol cu arcuri de compresiune, și au rolul de a tăia solul în fața brăzdarelor de încorporare a semințelor, doar pe o fâșie de sol, suficient de îngustă pentru a fi încorporate semințele.

Fig.4.2. Schema de principiu a unui echipament tehnic de semănat conservativ

cereale păioase direct în miriște

Organele de lucru de tip cuțite dublu-disc execută afânarea solului pe fâșii înguste de sol pe fiecare rând și introducerea în solul astfel afânat a semințelor la adâncimea și în cantitatea dorită. In fața acestor organe de încorporare se află o baterie de discuri riflate care taie solul. După introducerea în sol, semințele sunt acoperite cu un strat subțire de pământ și sunt ușor tasate.

4.1.1. Discurile riflate

Sunt organe specifice echipamentelor tehnice de semănat conservative cereale păioase direct în miriște. Sunt montate pe echipament sub formă de baterii (fig.4.3) ce prelucrează o fâșie îngustă de sol, în care pătrund brăzdarele disc ale semănătorii pentru încorporarea semințelor la adâncimea reglată. Aceste organe de prelucrare a solului sunt montate pe o bară care este cuplată printr-o legătură rigidă cu semănătoarea [10,17,33,39].

Figura.4.3. Baterie cu discuri riflate montată pe echipamentul tehnic de semănat

conservativ cereale păioase direct în miriște

Bateriile cu discuri riflate (fig.4.3) formează un ansamblu alcătuit dintr-un disc plat 1 cu tăiș discontinuu, susținut pe un braț 2 ce poate oscila în plan vertical (±20…30o) față de axul de susținere. Apăsarea lui în sol se realizează cu ajutorul unui arc de compresiune 3 a cărui tensiune poate fi reglată pentru obținerea unei adâncimi de lucru corespunzătoare.

Datorită tăișului cu profil discontinuu aceste discuri pătrund ușor în sol și taie mai bine resturile vegetale dintr-un teren nearat, eliminând posibilitatea antrenării acestora în fața discului.

Figura.4.4. Disc riflat

Analizând schema cinematică de montare a discurilor riflate se poate determina diametrul D al discului (fig.4.4.b) dat de relația [67]:

. (4.1)

unde: a – adâncimea de semănat, în mm (a=1,2…6,1 mm) [80];

d – diametrul flanșei discului (d = 0,25D);

Δa=15 mm [80]; Δa1=25…30 mm, din condiții de funcționare în siguranță.

Din analiza soluțiilor constructive similare, diametrele discurilor variază în limitele 390…500 mm. Grosimea discului este de 3…5 mm, iar unghiul de ascuțire de 15…30o.

In timpul lucrului, asupra discului riflat acționează forța R – rezultanta forțelor elementare de tăiere (fig.4.4.b).

. (4.2)

[NUME_REDACTAT] opusă la deplasarea discului riflat este:

Rx = k1·a1, (4.3)

unde: k1 este rezistența specifică la semănat; k1=700…1500 N/m [65];

a1 = a + Δa.

Unghiul α format de forța R cu orizontala este de 45…55o.

4.1.2. Stabilitatea în lucru a discurilor riflate

Mersul stabil al discurilor riflate este caracterizat de starea de mișcare în care acestea își mențin constantă adâncimea de lucru. Menținerea constantă a adâncimii de lucru este influențată de forțele care acționează asupra discurilor riflate în timpul executării procesului tehnologic.

In timpul lucrului, asupra unui disc riflat acționează rezultanta R (fig.4.5) a tuturor forțelor ce apar în timpul procesului executat de echipamentul tehnic de semănat. Aceasta acționează în plan vertical și trece prin axa de simetrie a discului [61,62].

Fig.4.5. Schema pentru studiul stabilității discului riflat

Valoarea rezultantei R depinde de mărimea secțiunii brazdei, de rezistența specifică a solului la lucrarea de semănat și de viteza de lucru a echipamentului de semănat.

Asupra sistemului disc riflat – braț suport mai acționează, pe lângă rezultanta R și următoarele forțe: Gd – greutatea sistemului disc riflat – braț suport aplicată în centrul de greutate al ansamblului; P – forța de tracțiune, suportul ei trecând prin punctul de articulație al suportului discului riflat pe cadrul echipamentului de semănat; T – forța dezvoltată în arcul de compresiune [20,26,58,71].

Discul riflat pătrunde în sol până la o anumită adâncime sub acțiunea greutății Gd a ansamblului disc riflat – braț suport și sub acțiunea forței T dezvoltată de arcul elicoidal. La această adâncime de lucru a discului, forțele care acționează asupra lui se află în echilibru, suportul rezultantei tuturor forțelor ce acționează asupra acestuia trecând prin punctul de prindere al suportului discului O pe cadru.

Condițiile de echilibru se exprimă cu relațiile [20,26,58,71]:

, (4.4)

. (4.5)

Cum solul este un material neomogen, valoarea rezistenței R se modifică continuu, discul riflat executând mișcări de oscilație în plan vertical-longitudinal, respectiv adâncimea lui de lucru este variabilă.

Analizând relația (4.5) se observă că mărirea tendinței de pătrundere a discului riflat în sol (fig.4.5) se poate realiza prin:

mărirea greutății Gd a discului riflat; în acest scop echipamentele tehnice de semănat se prevăd cu posibilitatea de montare a unor greutăți suplimentare ;

mărirea tensiunii T a arcurilor de compresiune.

Din cercetările experimentale efectuate pe echipamentul tehnic de semănat cereale păioase direct în miriște tip SCN s-au determinat valorile constructive pentru: l1=27,5 cm și l2=12,5 cm.

[NUME_REDACTAT] s-a determinat experimental, Gd=14.000 N.

Valoarea maximă a tensiunii T a arcurilor de compresiune este T=3192 N.

Rezultanta R a tuturor forțelor ce apar în timpul procesului de lucru executat de echipamentul de semănat se determină, în mod curent, în calculele de exploatare, cu relația [65]:

. (4.6)

unde: K – rezistența specifică pe metru lățime de lucru a echipamentului tehnic de semănat, în N/m (K=1500 N/m pentru discurile riflate) [65];

Bl – lățimea de lucru constructivă a echipamentului, în m (Bl=3 m pentru echipamentul tehnic de semănat direct în miriște tip SCN).

Rezultă R=4500 N.

Din relația (4.5) se poate determina valoarea lui h, care reprezintă tendința de pătrundere a discului riflat în sol:

. (4.7)

In figura 4.6 este reprezentată variația înălțimii h, în funcție de forța Gd de apăsare pe discuri, celelalte elemente constructive având valori constante.

Figura.4.6. Variația înălțimii h, în funcție de forța [NUME_REDACTAT] figura 4.7 este reprezentată variația înălțimii h, în funcție de tensiunea T a arcurilor de compresiune, celelalte elemente constructive având valori constante.

Figura.4.7. Variația înălțimii h, în funcție de tensiunea T

In figura 4.8 este reprezentată variația înălțimii h, în funcție de valoarea l1 a lungimii brațului greutății Gd a discului riflat, celelalte elemente constructive având valori constante.

Figura.4.8. Variația înălțimii h, în funcție de lungimea l1 a brațului greutății [NUME_REDACTAT] figura 4.9 este reprezentată variația înălțimii h, în funcție de valoarea l2 a lungimii brațului forței T dezvoltată în arcul de compresiune, celelalte elemente constructive având valori constante.

Figura.4.9. Variația înălțimii h, în funcție de lungimea l2 a brațului forței T

In figura 4.10 este reprezentată variația înălțimii h, în funcție de greutatea Gd, tensiunea arcurilor de compresiune T, lungimea brațului greutății discului riflat l1, lungimea brațului tensiunii T.

Figura.4.10. Variația înălțimii h, în funcție Gd ,T, l1 și l2

Analizând graficul din figura 4.10 se poate trage următoarea concluzie: tendința de pătrundere a discului riflat în sol este cea mai mare în cazul majorării greutății discului riflat (cu greutăți suplimentare), comparativ cu situația creșterii tensiunii din arcul de compresiune al discului riflat, sau majorării brațelor forțelor Gd și T .

4.2 Cercetări privind cinematica agregatelor de semănat conservativ cereale păioase direct în miriște

In timpul lucrului agregatele de semănat se deplasează pe distanțe mari. O parte din aceste distanțe sunt parcurse de către agregatele de semănat în gol: la intoarcerile acestora la capetele parcelelor, la deplasarea de la o parcelă la alta, sau la fermă. Deoarece aceste deplasări reprezintă timp neproductiv și pot ajunge până la 20% din totalul distanțelor parcurse zilnic, se studiază cu mare atenție cinematica agregatelor de semănat, pentru ca acestea să se deplaseze în gol pe o distanță cât mai mică, iar întoarcerile la capetele parcelelor să se facă cu o rază de întoarcere minimă, pentru ca zonele de întoarcere să aibă suprafețe cât mai reduse [12,13,37].

4.2.1. Raza de întoarcere a agregatelor de semănat.

Deplasările în gol sunt influențate de raza de întoarcere, de felul întoarcerii agregatelor agricole de semănat la capetele parcelelor, de metodele de deplasare a acestora pe parcele, de forma și mărimea parcelelor.

Raza minimă de întoarcere R a centrului unui agregat de semănat (fig.4.11 și fig.4.12) se determină cu relația:

[m], (4.8)

Figura.4.11. Schema de întoarcere a agregatului format

cu un echipament tehnic de semănat direct în miriște purtat [12, 13]

Figura.4.12. Schema de întoarcere a agregatului format

cu un echipament tehnic de semănat direct în miriște tractat [12,13]

unde: Rm – raza de întoarcere a agregatului; E – ecartamentul tractorului; L – ampatamentul tractorului; b – lățimea pneurilor; a – distanța de la fuzeta roții din față la axa de simetrie longitudinală a tractorului; O1 – centrul instantaneu de rotație a agregatului; ω- viteza unghiulară a agregatului în jurul centrului instantaneu de rotație; O2 – punctul extrem de gabarit al echipamentului de semănat față de centrul instantaneu de rotație; Lg – lungimea de gabarit a echipamentului de semănat; Bg – lățimea de gabarit a echipamentului de semănat; D – distanța de la centrul agregatului de semănat la punctul extrem de gabarit al echipamentului de semănat după direcția longitudinală; α – unghiul de viraj al agregatului cu echipament de semănat purtat; d – diametrul roților de transport ale echipamentului de semănat; Lm – distanța de la punctul de cuplare a echipamentului la tractor la axa transversală a echipamentului de semănat; γ – unghiul de viraj al agregatului cu echipament de semănat tractat.

Pentru agregatele formate cu echipamente de semănat purtate (fig.4.11), raza de întoarcere se determină cu relațiile (4.9) și (4.10) (când lățimea este mai mare decât lungimea):

; (4.9)

. (4.10)

Pentru agregatele formate cu echipamente tractate (fig.4.12) raza de întoarcere se determină cu relația:

. (4.11)

Raza de întoarcere reală este întotdeauna mai mare cu 0,1…0,5 m ca raza de întoarcere calculată, în scopul asigurării siguranței întoarcerii.

Cu cât raza de întoarcere este mai mică, cu atât agregatele de semănat parcurg distanțe în gol mai mici la intoarcere la capetele parcelelor, zona de întoarcere are o suprafață mai mică și se scot astfel din circuitul agricol, temporar sau pe o durată mai lungă, suprafețe agricole mai reduse.

4.2.2. Felul întoarcerilor agregatelor de semănat

Deplasările în gol ale agregatelor de semănat se efectuează la capetele parcelelor, la trecerea de la o parcelă la alta și la deplasarea acestora de la o secție la locul de muncă. Timpul consumat pentru deplasările în gol este neproductiv și de aceea trebuie să se organizeze lucrul în câmp în așa fel, ca deplasările în gol să fie reduse la maxim.

Intoarcerile agregatului de semănat la capetele parcelelor sunt determinate de condițiile de lucru și de caracteristicile constructive ale agregatului.

Lungimea distanței parcurse de agregatele agricole de semănat la întoarcerile la capetele parcelelor depinde de lungimea și lățimea parcelelor, de felul întoarcerilor, de lățimea de lucru și de raza minimă de întoarcere.

Efectuarea necorespunzătoare a întoarcerilor duce la mărirea distanței parcurse în gol, din care cauză, într-o campanie se totalizează zeci de kilometri în plus de fiecare agregat. Din această cauză, alegerea felului întoarcerilor și efectuarea acestora cu lungimea minimă de deplasare, reprezintă o mare importanță pentru reducerea consumului de combustibil [12, 13].

In cazul lucrărilor de semănat se utilizează în mod uzual metoda de întoarcere în buclă simplă, cu întoarcere la 1800, fără schimbarea sensului de deplasare a agregatului (fig.4.13).

Figura.4.13. Schema întoarcerii în buclă simplă la 1800,

fără schimbarea sensului de deplasare a agregatului [12]

Unde : R – raza de întoarcere a agregatului; E – lățimea zonei de întoarcere; Bg – lățimea de gabarit a agregatului; Bi – lățimea de lucru a agregatului; MN – linie de control; O, O1 și O2 – centre de întoarcere; e – distanța parcursă de agregat de la comanda de scoatere a organelor de lucru ale echipamentului de semănat din poziție de lucru în poziție de transport și invers; X – distanța între două treceri vecine ale agregatului de semănat [12, 13].

La alegerea felului de întoarcere a agregatului s-a avut în vedere ca lățimea zonei de întoarcere E de la capătul parcelei să fie cât mai mică, iar linia de control să fie determinată de valoarea e a distanței parcursă de agregat de la comanda de scoatere a organelor de lucru ale echipamentului de semănat din poziție de lucru în poziție de transport și invers.

Lățimea zonei de întoarcere E se poate determina din figura 4.13:

[m]. (4.12)

Spațiul parcurs Li de agregatul de semănat la întoarcerea la capetele parcelei se exprimă prin relația [12]:

[m] (4.13)

Rezolvând geometric relațiile (4.12) și (4.13) se ajunge la relațiile simplificate [65]:

E = 3R + e [m], (4.14)

Li = 6R + 2e [m]. (4.15)

[NUME_REDACTAT] a spațiului de întoarcere a agregatului de semănat se poate exprima în funcție de raza de întoarcere a agregatului R prin relația[65]:

Li = (6,5…8) R . (4.16)

Lățimea zonei de întoarcere E se jalonează și se lucrează după terminarea lucrului pe parcelă. Valoarea lui E trebuie să fie egală cu un multiplu al lățimii de lucru Bl a agregatului de semănat.

4.2.3. Metode de deplasare ale agregatelor de semănat

Alegerea metodei de deplasare a agregatelor agricole se face în funcție de caracteristicile constructive și funcționale ale acestora, de dimensiunile parcelei, felul culturilor și lucrărilor agricole ce se execută.

La lucrările de semănat se folosește metoda de deplasare în suveică. Aceasta este și cea mai răspândită metodă de deplasare în parcursuri liniare.

La deplasarea în suveică (fig.4.14), agregatul începe cursa de lucru pe latura marginală a parcelei, când organele de lucru ale echipamentului de semănat au ajuns în dreptul liniei ab, care delimitează lățimea zonei de întoarcere. După terminarea cursei de lucru, când organele active ale echipamentului ajung în dreptul liniei cd, cu ajutorul mecanismului de ridicare se comandă trecerea lor în poziție de transport. Din acest moment, se efectuează întoarcerea (în formă de buclă, semicirculară sau prin schimbarea sensului de deplasare) până în momentul când organele active ale echipamentului de semănat ajung din nou în dreptul liniei cd. In dreptul acestei linii, organele active sunt trecute în poziție de lucru, după care agregatul continuă cursa de lucru.

La fiecare capăt al parcelei, operația de întoarcere se repetă, iar distanța dintre începutul și sfârșitul întoarcerii este egală cu lățimea de lucru.

Figura.4.14. Metoda de deplasare în suveică

La deplasarea în suveică, la capetele parcelelor se efectuează un număr de întoarceri, dat de relația [65]:

. (4.17)

unde: C – lățimea parcelei, în m;

Bl – lățimea de lucru a agregatului, în m.

In acest caz, lungimea deplasărilor în gol Lg, pe o parcelă de lățime C, este dată de produsul dintre numărul de întoarceri ni și lungimea unei întoarceri Li (dată de relația 4.15), adică [65]:

[m] . (4.18)

La parcursurile de deplasare în gol se mai adaugă deplasarea la o parcelă vecină. In cazul când această deplasare este egală cu 6R+2e, lungimea totală a deplasărilor în gol este [65]:

[m]. (4.19)

Lungimea totală a deplasărilor în lucru este dată de raportul dintre suprafața totală a parcelei CLl și lățimea de lucru Bl a agregatului de semănat [65]:

[m] . (4.20)

Pentru metoda de deplasare în suveică, cu întoarceri în formă de buclă, coeficientul curselor de lucru Cφ se determină cu relația [65]:

. (4.21)

Din relația (4.21) rezultă că, la deplasarea agregatului de semănat în suveică, coeficientul curselor de lucru Cφ se mărește odată cu creșterea lungimii Ll a parcelei. Spre deosebire de alte metode de deplasare, la deplasarea în suveică, valoarea coeficientului Cφ nu este influențată de lățimea parcelei.

Influența lungimii parcelelor asupra coeficientului Cφ rezultă, dacă se anulează derivata întâi a relației (4.21) și se egalează cu zero, adică [65]:

. (4.22)

Din relația (4.22), rezultă că când Ll=∞ și deci, în acest caz, Cφ are valoare maximă.

In figura 4.15 este reprezentată curba de variație a coeficientului Cφ în funcție de lungimea Ll a parcelei. Din analiza relațiilor de calcul și a curbei din figura 4.15, rezultă că valoarea coeficientului curselor de lucru Cφ poate fi mărită prin alegerea lungimii maxime a parcelelor și formarea unor agregate la care valorile R și e să fie minime.

Figura.4.15. Variația coeficientului Cφ, în funcție de lungimea Ll a parcelei

4.3. Cercetări privind dinamica agregatelor de semănat cereale păioase direct în miriște

Pentru evitarea răsturnării agregatelor agricole de semănat este necesară asigurarea unei stabilități corespunzatoare a acestora atât în lucru cât și în transport.

Agregatul de semănat se poate deplasa pe teren plan, în care caz răsturnarea nu este practic posibilă și pe teren în pantă, când apare pericolul de răsturnare a agregatului, cu atât mai mare cu cât panta terenului este mai accentuată [12, 56, 59, 65].

Față de înclinarea pantei terenului (α), agregatele de semănat se pot deplasa (fig.4.16) în lungul curbelor de nivel (AA’), în lungul pantei terenului (BB’) și după o direcție oblică (CC’).

Fig.4.16. Direcția de deplasare pe pante a agregatelor de semănat

In funcție de direcția de deplasare a agregatelor de semănat este necesar să se asigure acestora o bună stabilitate trasversală (în cazul deplasării în lungul curbelor de nivel), o bună stabilitate longitudinală (în cazul deplasării în lungul pantei), sau și una și alta (în cazul deplasării oblice).

4.3.1. Stabilitatea longitudinală a agregatelor de semănat [49, 50, 56, 65]

In figura 4.17 sunt prezentate schematic forțele ce acționează asupra tractorului, în cazul urcării pe o rampă cu unghiul α.

Reacțiunile normale ale solului asupra roților tractorului, rezultă din condiția de echilibru a momentelor forțelor față de punctul O2 , adică [65]:

,

(4.23)

Figura.4.17. Schema tractorului și a forțelor ce acționează, în cazul deplasării

longitudinale pe terenuri situate în pantă

unde: m1 și m2 sunt momentele forțelor de inerție ale roților din față și, respectiv, din spate ale tractorului.

Dacă în relația (4.23) se înlocuiesc [65]:

se obține:

, (4.24)

de unde:

. (4.25)

In relația (4.25) Mf este momentul forțelor de rezistență la rulare al agregatului.

Condiția de stabilitate a agregatului la mersul în lungul pantei este îndeplinită dacă . Forța de rezistență la tracțiune RM a echipamentelor de semănat contribuie în mare masură la micșorarea reacțiunii Z1 și deci la reducerea stabilității. Stabilitatea longitudinală a agregatelor de semănat se apreciază și cu ajutorul factorului de utilizare a rezervei de stabilitate λ1 (fig.4.18) [65].

Figura.4.18. Schema tractorului cu echipamentul de semănat purtat,

în poziție de transport

Acesta caracterizează, mai ales, influența echipamentelor de semănat purtate asupra stabilității agregatului și se calculează cu relația [65]:

, (4.26)

unde:

Mrast este momentul de răsturnare al agregatului;

Mstab – momentul de stabilitate al agregatului;

GM – greutatea mașinii de semănat

aM – distanța de la centrul de greutate al echipamentului de semănat, până la axa roților din spate ale tractorului.

Stabilitatea longitudinală este satisfacută dacă , unde este factorul de stabilitate limită [65], dat de relația:

(4.27)

4.3.2. Stabilitatea transversală a agregatelor de semănat [49, 50, 56, 65]

Forțele și momentele care acționează asupra agregatului, în cazul deplasării de-a lungul curbelor de nivel, pe un sol cu înclinarea α, sunt elemente ce se utilizează la studierea stabilității transversale (fig.4.19.a și 4.19.b) [65].

(a)

(b)

Figura.4.19. Deplasarea tractorului de-a lungul curbelor de nivel

Componenta greutății tractorului, perpendiculară pe planul terenului, duce la apariția momentului de stabilitate [65]:

, (4.28)

unde: G este componenta greutății tractorului, perpendiculară pe planul terenului;

E – ecartamentul tractorului.

Forțele de inerție ce apar la motor și transmisia tractorului creează un moment de inerție Mi, care acționează în planul transversal al agregatului de semănat. Acest moment se calculează cu următoarea relație aproximativă [65]:

, (4.29)

unde: ka este coeficientul de rezervă al ambreiajului tractorului;

– momentul motor la regimul nominal de funcționare al motorului tractorului.

Forța de rezistență RM la echipamentul de semănat, prin componentele sale RM1 și RM2 (fig.4.19) contribuie la mărirea stabilității transversale a agregatului de semănat. Condiția ca agregatul de semănat să nu se răstoarne este . [NUME_REDACTAT] la roțile dinspre deal se determină din condiția de echilibru a momentelor forțelor ce acționează asupra agregatului de semănat, față de punctele în jurul cărora agregatul s-ar putea răsturna, adică [65]:

. (4.30)

La deplasarea agregatului de semănat de-a lungul curbelor de nivel, acționează și momentul M0, creat de diferența forțelor de rezistență la rulare:

, (4.31)

unde:

X1v și X2v sunt forțele de rezistență la rulare la roțile dinspre vale ale tractorului;

X1d și X2d sunt forțele de rezistență la rulare la roțile dinspre deal ale tractorului.

Forțele X1v, X2v, X1d și X2d se calculează cu relațiile:

(4.32)

Unde f1 și f2 sunt coeficienți de rezistență la rulare.

Inlocuind expresiile forțelor X1v, X2v, X1d și X2d în relația (4.31), rezultă:

. (4.33)

Dacă se consideră .

4.4. Concluzii privind cercetarea teoretică a echipamentelor tehnice de semănat cereale păioase direct în miriște

Spre deosebire de echipamentele tehnice clasice de semănat cereale păioase, cele pentru semănat conservativ cereale păioase direct în miriște prezintă o serie de diferențe din punct de vedere constructiv.

Echipamentele tehnice de semănat conservative cereale păioase direct în miriște sunt astfel concepute ca să poată lucra pe terenuri nepregătite pentru semănat prin arătură și mai multe operații de pregătire a patului germinativ, fiind compuse dintr-o semănătoare propriu-zisă cu brăzdare dublu disc și tăvălugi modulați cu roți de tasare, asemănătoare cu cele pentru semănatul convențional, care are în fața sa montat un echipament cu discuri riflate apăsate cu arcuri de compresiune.

Organele de lucru sunt de tip cuțite dublu-disc și execută afânarea solului pe fâșii înguste de sol pe fiecare rând și introducerea în solul astfel afânat a semințelor la adâncimea și în cantitatea dorită. In fața cuțitelor dublu-disc se află o baterie de discuri riflate care taie solul. După introducerea în sol, semințele sunt acoperite cu un strat subțire de pământ ușor tasat.

Discurile riflate pătrund în sol până la o anumită adâncime sub acțiunea greutății Gd a ansamblului disc riflat – braț suport și sub acțiunea forței T dezvoltată de arcurilor elicoidale ce asigură apăsarea continuă a discurilor.

Pentru ca agregatele de semănat cereale păioase să se deplaseze în gol pe o distanță cât mai mică, iar intoarcerile la capetele parcelelor să se facă cu o rază de întoarcere minimă se alege metoda de deplasare în lucru în suveică, iar întoarcerile se execută în buclă simplă sau încrucișată. Se impune ca timpii neproductivi să fie cât mai mici posibil, în special prin reducerea deplasărilor în gol.

Se recomandă o organizare bună a desfășurării lucrării de semănat prin alegerea direcției de deplasare în lucru pe latura lungă a parcelei, jalonarea obligatorie a primului parcurs și folosirea marcatoarelor de urmă pentru indicarea următoarelor parcursuri, asigurarea încărcării buncărului echipamentului de semănat la unul din capetele parcelei, supravegherea distribuirii semințelor în timpul lucrului.

5. CERCETAREA EXPERIMENTALĂ A ECHIPAMENTULUI TEHNIC DE SEMĂNAT CONSERVATIV CEREALE PĂIOASE DIRECT ÎN MIRIȘTE

5.1 Obiectivele cercetării experimentale

Cercetarea experimentală reprezintă unul din modurile principale de abordare a problemelor de investigare științifică fundamentală sau aplicativă.

În cercetarea științifică este necesar să existe o unitate indisolubilă între studiile teoretice și cercetarea experimentală, această unitate indicând calea cea mai sigură de a soluționa o problemă științifică, care, în majoritatea cazurilor este mai scurtă și mai ieftină. De altfel se și spune că experimentările reprezintă cercetarea adevărată [7, 53].

In prezenta lucrare, obiectivele cercetării experimentale urmărite sunt următoarele:

întocmirea unei metodici privind modul de desfășurare al cercetărilor experimentale;

cercetarea experimentală a parametrilor constructivi și a indicilor calitativi de lucru în condiții de laborator;

cercetarea experimentală a indicilor energetici în condiții de câmp-laborator;

cercetarea experimentală a parametrilor funcționali în condiții de câmp;

prelucrarea datelor obținute la experimentări, analizarea și interpretarea rezultatelor;

concluzii privind comportarea echipamentului tehnic de semănat conservativ cereale păioase direct în miriște în timpul cercetărilor experimentale și rezultatele experimentale obținute.

5.2 Obiectul cercetării experimentale

Obiectul cercetării experimentale este un echipament tehnic de semănat conservativ cereale păioase direct în miriște, de tip SCN.

5.2.1. Descriere constructivă a echipamentului tehnic de semănat conservativ cereale păioase direct în miriște tip SCN [30, 33, 35, 41]

Echipamentul tehnic de semănat conservativ cereale păioase direct în miriște, de tip SCN (fig.5.1, fig.5.2 și fig.5.3) a fost proiectat și realizat în cadrul INMA București și este destinat înființării culturilor de cereale păioase, leguminoaselor pentru boabe, plantelor de nutreț precum și altor plante cu semințe asemănătoare cu ale celor menționate mai sus, pe teren șes și cu panta până la 60. Echipamentul este tractat în lucru și purtat în transport, lucrează în agregat cu tractoare de putere medie pe roți echipate cu mecanism de suspendare în trei puncte categoria II, SR ISO 730-1+C1:2000, priză hidraulică de forță și priză de putere cu turația de 540 rot/min. Echipamentul de semănat este utilizat în cadrul tehnologiilor de mecanizare a lucrărilor agricole în sistem compact (prelucrarea de bază a solului, însămânțarea și tasarea ulterioară se realizează într-un singur ciclu de lucru [14, 15, 16, 23, 55].

Fig.5.1. Echipament tehnic de semănat conservativ cereale păioase direct în miriște

tip SCN – vedere față

Fig.5.2. Echipament tehnic de semănat conservativ cereale păioase direct în miriște

tip SCN – vedere laterală dreapta

Fig.5.3. Echipament tehnic de semănat conservativ cereale păioase direct în miriște

tip SCN – vedere lateral spate

Echipamentul tehnic de semănat conservativ cereale păioase direct în miriște tip SCN este compus din următoarele subansambluri principale: semănătoare propriu-zisă pentru cereale păioase, cadru față, instalație hidraulică, baterie cu discuri riflate.

Semănătoarea propriu-zisă este o semănătoare clasică pentru cereale păioase. Organele active ale semănătorii sunt brăzdare de tip dublu disc, în număr de 17 bucăți. Brăzdarele sunt așezate pe două rânduri paralele cu cadrul semănătorii. Pe primul rând, sunt montate brăzdarele scurte în număr de 9 bucăți, iar pe al doilea rând, sunt montate brăzdarele lungi în număr de 8 bucăți. Fiecare brăzdar dublu disc este compus din brăzdarul propriu-zis format din două discuri dispuse sub un unghi și suportul brăzdar care se articulează pe un suport montat pe cadrul semănătorii cu ajutorul unei bride. Prin montajul realizat fiecare brăzdar este apăsat în sol de arcuri de compresiune și copiază independent denivelările terenului.

Buncărul de semințe este format dintr-un singur compartiment montat pe cadrul semănătorii între cele două roți de sprijin și acționare. Pentru asigurarea scurgerii semințelor pereții față și spate ai buncărului sunt înclinați la unghiuri diferite și uniți sub un unghi ascuțit la partea inferioară.

La partea superioară buncărul este acoperit cu un capac rabatabil. La partea inferioară spate buncărul este prevăzut cu 17 casete de distribuție din material plastic așezate la distanța de 175 mm una față de alta. Deasupra casetelor este montat axul distribuitorilor. Pe ax se găsesc montați 17 distribuitori tip cilindru cu pinteni din material plastic.

În dreptul cilindrilor distribuitori buncărul de semințe are decupări sub forma unor ferestre dreptunghiulare prin care semințele se scurg în casete. Fiecare fereastră este obturată de un șibăr care culisează pe peretele buncărului și care poate fi fixat în trei poziții: închis complet, deschis complet sau intermediar. Prin partea inferioară a casetelor trece un ax pe care sunt montate în interiorul casetelor, fundurile mobile în număr de 17 bucăți. Ele îmbracă cilindrii distribuitori la partea inferioară. Spațiul dintre cilindrii distribuitori și fundurile mobile se reglează prin rotirea fundurilor mobile în jurul axului pe care sunt montate, cu ajutorul unei manete din partea laterală a buncărului de semințe. Distanța dintre fundurile mobile și cilindrii distribuitori se reglează în funcție de mărimea semințelor ce se seamănă. Maneta de reglaj servește și la golirea rapidă a semințelor din buncăr după terminarea lucrului, operație ce se realizează prin deplasarea manetei la minim în jos. În interiorul buncărului de semințe se găsește montat axul agitator al semințelor în timpul lucrului. Curgerea ușoară a semințelor prin ferestre, în casete, se realizează și prin intermediul prismelor care sunt montate în interiorul buncărului, între ferestre. Fundul mobil împreună cu șurubul, prezonul, arcul, piulițele și alte organe de asamblare formează "ansamblul elastic" care constituie unul din elementele cu ajutorul căruia se reglează debitul de sămânță.

Roțile de sprijin stânga/dreapta ale semănătorii sunt identice, cu excepția faptului că roata din dreapta are în plus o roată de lanț care transmite mișcarea, prin intermediul unei transmisii cu lanț, la cutia de viteze cu impulsuri. Roțile au rolul de a menține constantă adâncimea de lucru a brăzdarelor și de a ajuta deplasarea semănătorii în timpul lucrului.

Transmisia este subansamblul care asigură rotirea cilindrilor distribuitori ai semănătorii în timpul lucrului și face legătura, pentru transmiterea mișcării, între roata motrică (roata de sprijin din dreapta a semănătorii) și sistemul de distribuție al semințelor. Se compune din lanțuri de transmisie și cutia de viteze cu impulsuri.

Cutia de viteze cu impulsuri este realizată din două mecanisme camă-balansier montate paralel și defazat. Prin acest montaj se asigură la axul cu distribuitori ai semănătorii, în timpul unei rotații complete a camei, transmiterea fără opriri a mișcării prin cele două cuplaje unisens. Un element constructiv important al cutiei de viteze cu impulsuri îl constituie reductorul, montat în afara carcasei, care permite reglarea în două trepte de viteze a turației axului cu distribuitori ai semănă-torii și anume, treapta lentă în cazul în care angrenajul din care este alcătuit reductorul se află în funcțiune și treapta rapidă în cazul în care angrenajul nu se află în funcțiune. Inițial cutia de viteze este reglată în treapta lentă. Prin trecerea în treapta rapidă se mărește domeniul de reglaj a normelor la hectar. Treapta rapidă se folosește numai atunci când la poziția 100 de pe scala sectorului gradat în treapta lentă nu s-a obținut norma la hectar dorită.

Marcatoarele de urmă stânga / dreapta au rolul de a marca urme pe sol cu ajutorul cărora se păstrează aceeași distanță între brăzdarele marginale de la două treceri succesive, ca și cea reglată între brăzdarele de pe aceeași trecere. Discurile sunt montate pe țevi telescopice. Cele două marcatoare sunt montate pe cadrul semănătorii articulat. Ridicarea și coborârea alternativă pe sol a marcatoarelor stânga și dreapta se realizează de către un cilindru hidraulic. În transport ambele marcatoare se ridică în poziție verticală și se blochează pe cadru.

Protecția brăzdarelor, la coborârea semănătorii pe sol, se realizează prin două picioare de sprijin, montate articulat la brațul fiecărei roți de sprijin. Când agregatul pornește în lucru, cele două picioare de sprijin se rabat și permit coborârea brăzdarelor pe sol.

Piciorul de parcare este folosit pentru stocarea în poziție orizontală a semănătorii. Pe lângă cele două roți de sprijin el constituie al treilea punct de sprijin. Piciorul de parcare se montează cu ajutorul unei placi suport pe cadrul semănătorii. Are două poziții, una în timpul lucrului când este ridicat și a doua în timpul stocării când este coborât.

Tasatorii servesc la acoperirea și tasarea ușoară a semințelor încorporate în sol după semănat și la nivelarea solului.

Cadrul față (fig.5.4) este o constructie metalică alcatuită dintr-o țeavă cu secțiune pătrată 1 pe care sunt montate bateriile cu discuri riflate 2. Pentru întoarcerile de la cap de parcelă și pentru transport cadrul este prevăzut cu un tren de rulare compus din proțap 3 , două roți de rulare 4 și un cilindru hidraulic de acționare 5 . In timpul lucrului roțile de rulare sunt ridicate deasupra solului.

Fig.5.4. Cadrul echipamentului tehnic de semănat tip SCN

Discurile riflate (fig.5.5), sunt montate pe echipamentul tehnic de semănat conservativ cereale păioase direct în miriște tip SCN sub formă de baterii. Acestea prelucrează o fâșie îngustă de sol în care pătrund brăzdarele disc pentru încorporarea semințelor la adâncimea reglată. Aceste organe de prelucrare a solului sunt montate pe o bară care este cuplată printr-o legătură rigidă cu semănătoarea și printr-un proțap cu bara de tracțiune de pe tiranții laterali ai ridicătorului hidraulic al tractorului.

Fig.5.5. Discurile riflate ale echipamentului tehnic de semănat conservativ

cereale păioase direct în miriște tip SCN, în timpul lucrului

Principalele caracteristici tehnice ale echipamentului tehnic de semănat conservativ cereale păioase direct în miriște tip SCN sunt prezentate în tabelul 5.1.

Tabelul 5.1.

Caracteristici tehnice a semănătoarii SCN

5.2.2. Funcționarea echipamentului tehnic de semănat

Prin deplasarea echipamentului (fig.5.6), roata de sprijin dreapta 1, prin intermediul unei transmisii cu lanț 2, roți de lanț și cutie de viteze cu impulsuri 3, pune în mișcare axul distribuitorilor. Aceștia evacuează semințele în cantitatea reglată cu ajutorul cutiei de viteze cu impulsuri prin niște tuburi telescopice 4 în sol, în rigolele create de brăzdarele dublu-disc 5 care rulează în urma discurilor riflate 6. Imediat după trecerea brăzdarelor dublu-disc, rigolele se surpă, acoperind parțial semințele așezate pe fundul lor.

Operația de acoperire se definitivează cu ajutorul roților metalice de tasare 7, care realizează și o nivelare a solului.

Fig.5.6. Schema funcțională a echipamentului tehnic de semănat conservativ

direct în miriște, tip SCN

Când echipamentul de semănat este coborât pentru lucru, el se așează mai întâi pe cele două picioare de sprijin care au rolul de protejare a brăzdarelor.

Când agregatul de semănat pornește în lucru, semănătoarea se angajează cu brăzdarele progresiv în sol, iar picioarele de sprijin se rabat automat și sunt trase pe sol. În acest fel brăzdarele sunt protejate pentru a nu se înfunda cu bulgări la coborârea mașinii în sol. Adoptarea acestei soluții a condus la simplificarea construcției echipamentului de semănat, prin eliminarea mecanismului de protecție cu acționare hidraulică, existent la semănătorile clasice pentru cereale păioase. În plus, protecția brăzdarelor este sigură, întrucât aceasta nu mai depinde de starea tehnică a mecanismului hidraulic și conștiinciozitatea tractoristului.

În timpul coborârii echipamentului de semănat, bara de cuplare alunecă în jos pe ghidajele cuplelor de pe semănătoare, eliberând rolele dispozitivului de acționare a marcatoarelor și lăsând să cadă pe sol alternativ unul sau celălalt dintre marcatoare.

Dacă în mod accidental pe sol a coborât celălalt marcator decât cel necesar, se va efectua o altă ridicare completă și apoi o coborâre a semănătorii, operație care comandă automat coborârea marcatorului dorit.

Reglarea adâncimii de lucru se face prin modificarea poziției cadrului echipamentului față de sol, prin diferența între planul în care se află partea inferioară a brăzdarelor și planul de contact cu solul al roților de sprijin.

La întoarcerile de la cap de parcelă și în transport, echipamentul este suspendat pe de o parte pe tractor prin intermediul proțapului și barei de tracțiune și pe de altă parte pe un mecanism de suspendare prevăzut cu două roți și un cilindru hidraulic de acționare. În timpul lucrului aceste roți sunt ridicate deasupra solului.

5.3 Metodica cercetării experimentale

Schema logică ce cuprinde activitățile prevăzute a se desfășura în cadrul cercetărilor experimentale ale echipamentului tehnic de semănat conservativ cereale păioase direct în miriște tip SCN este prezentată în fig.5.8.

5.3.1. Stabilirea condițiilor generale pentru experimentări

Echipamentul tehnic pentru semănat conservativ cereale păioase direct în miriște SCN supus experimentărilor trebuie să fie în strictă conformitate, din toate punctele de vedere, cu instrucțiunile prevăzute în documentația tehnică de execuție [73, 74, 75, 76, 77, 78].

5.4 Aparatura utilizată la cercetarea experimentală

În scopul efectuării cercetărilor experimentale cu o foarte bună corectitudine, aparatura și dispozitivele de măsurat folosite au fost verificate în laboratoare acreditate. A fost verificată perioada de valabilitate inscripționată pe etichetele de verificare aplicate pe acestea și nu a fost permisă utilizarea celor neverificate metrologic sau cu perioada de valabilitate depășită.

Totodată, a fost verificată buna funcționare a aparaturii și a dispozitivelor de măsurare utilizate în cadrul încercărilor și au fost stabilite care sunt condițiile de mediu (temperatura mediului ambiant și umiditatea relativă) în care acestea au fost utilizate.

Astfel, pentru fiecare condiție în care s-au făcut măsurătorile, toate indicațiile din buletinul de încercare al fiecărui aparat de măsurare au fost respectate.

Pe parcursul cercetărilor experimentale, în vederea determinării parametrilor funcționali ai echipamentului pentru semănat cereale păioase direct în teren nearat s-au utilizat următoarele aparate de măsură și control:

Cronometru mecanic (fig.5.7), seria 1, cu precizia de măsurare +/- 0,1s , buletin de încercare nr.32/01.2003.

Fig.5.7. Cronometru mecanic

Fig.5.8. Metodica cercetării experimentale a echipamentului tehnic

de semănat conservativ cereale păioase direct în miriște tip SCN

Aparat pentru determinarea consumului de combustibil (fig.5.9) cu domeniul de determinare 0…480 ml, buletin de încercare nr. 031956/02.2003.

Fig.5.9. Aparat pentru determinarea consumului de combustibil

Balanță electronică tip METTLER (fig.5.10), seria 1111001, cu domeniul de măsurare 0…6 kg și precizia de măsurare +/- 0,1 g, buletin de încercare nr. 56/08.2003.

Fig.5.10. Balanță electronică tip METTLER

Amplificatori de semnale (fig.5.11) tip 3B18 [NUME_REDACTAT]-SUA.

Fig.5.11. Amplificatori de semnale

Set de site cu orificii circulare de 100 , 80 , 50 , 40 și 20 mm.

Ruletă 0…2 m, clasa de precizie 2, seria 231, buletin de încercare nr.1267/02.2003.

Șubler 0…150 mm, seria 1345, buletin de încercare nr .2315/02.2003.

Ramă tensiometrică pentru determinarea forței de rezistență la tracțiune.

Turometru mecanic (fig.5.12), 0…2400 rot/min, seria 455664, buletin de încercare nr. 48/06.2003.

Fig.5.12. Turometru mecanic

[NUME_REDACTAT] PENTIUM IV, 1,6MHz (fig.5.13).

Fig.5.13. [NUME_REDACTAT]

Computer PENTIUM IV cu imprimante tip HP LASER JET 4L și tip HP JET 1100.

Pungi de plastic.

5.5 Determinarea parametrilor constructivi și funcționali ai echipamentului de semănat cereale păioase în teren nearat

5.5.1. Determinarea lungimii, lățimii și înălțimii totale

Lungimea totală, lățimea totală și înălțimea totală se determină la echipamentul tehnic pentru semănat conservativ cereale păioase direct în miriște în poziție de exploatare, în poziție de transport și în poziție de stocare [42, 81].

Determinările s-au efectuat prin măsurare cu ruleta și instrumente ajutătoare (riglă, echer, fir cu plumb), echipamentul pentru semănat fiind așezat pe o suprafață orizontală, netedă și dură, la care s-a admis o înclinare longitudinală și transversală de maxim 0,5%.

Valorile obținute în urma măsurătorilor sunt prezentate în tabelul 5.2.

5.5.2. Determinarea suprafeței de stocare

Suprafața de stocare (S) a echipamentului pentru semănat se calculează cu relația [81]:

. (5.1)

unde:

Ls este lungimea totală a echipamentului pentru semănat în poziție de stocare, în metri;

Bs – lățimea totală a echipamentului pentru semănat în poziție de stocare, în metri.

Pentru valorile măsurate Ls=2,8 m și Bs=3,884 m, se obține suprafața de stocare S=14,467 m2 (tabelul 5.2).

5.5.3. Determinarea lățimii de lucru costructivă

Măsurarea lățimii de lucru s-a efectuat conform STAS 13042/1.[81].

Măsurarea lățimii de lucru s-a repetat de trei ori, iar ca rezultat s-a considerat media aritmetică. Valorile obținute în urma măsurătorilor sunt prezentate în tabelul 5.2.

5.5.4. Determinarea maselor

Masa constructivă (Mc) a echipamentului tehnic pentru semănat s-a determinat prin cântărirea pe o basculă de mărime corespunzătoare (fig.5.14). Masa repartizată pe punctele de sprijin (Mi) s-a determinat cu echipamentul pentru semănat în poziție de exploatare (având organele de lucru ridicate), la roțile de sprijin, precum și la punctul de sprijin pe tractor [81]. Valorile obținute în urma măsurătorilor sunt prezentate în tabelul 5.2.

Figura.5.14. Cântărirea echipamentului pe basculă

5.5.5. Determinarea adâncimii de lucru costructivă

Determinările s-au efectuat cu echipamentul pentru semănat în poziție de lucru , pe o suprafață orizontală, netedă și dură la care s-a admis o înclinare longitudinală și transversală de max. 0,5% [81].

Măsurarea adâncimii de lucru costructivă a s-a făcut atât pentru nivelul minim cât și maxim al poziției organelor active în raport cu planul punctelor de sprijin (roți de sprijin și brăzdare) simulând prin reglaj pozițiile relative ale acestora în situația efectuării procesului de lucru al echipamentului tehnic.

Măsurarea adâncimii de lucru s-a repetat de trei ori, iar ca rezultat s-a considerat media aritmetică. Valorile obținute în urma măsurătorilor sunt prezentate în tabelul 5.2.

5.5.6. Determinarea luminii de trecere

Măsurarea luminii de trecere în poziția de transport (lt) și respectiv în poziția de exploatare (le) s-a efectuat pe o suprafață orizontală (la care s-a admis o înclinare longitudinală și transversală de max. 0,5%), netedă și dură, cu echipamentul pentru semănat echipat și reglat conform prevederilor din documentația de produs [81].

Determinarea luminii de trecere s-a făcut cu echipamentul pentru semănat cuplat la tractor.

Măsurarea luminii de trecere s-a repetat de trei ori, iar ca rezultat s-a considerat media aritmetică. Valorile obținute în urma măsurătorilor sunt prezentate în tabelul 5.2.

5.5.7. Determinarea ecartamentului

Măsurarea ecartamentului (E) s-a efectuat la echipamentul pentru semănat în poziție de transport. Valorile obținute în urma măsurătorilor sunt prezentate în tabelul 5.2 [81].

5.5.8. Rezultatele obținute

Valorile parametrilor constructivi și funcționali ai echipamentului pentru semănat cereale păioase direct în miriște determinate în urma măsurătorilor efectuate sunt prezentate în tabelul 5.2.

Tabelul 5.2.

Valorile parametrilor constructivi și funcționali ai echipamentului în urma măsurătorilor

5.6 Cercetări experimentale efectuate în condiții de laborator cu echipamentul tehnic de semănat conservativ cereale păioase în teren nearat tip SCN

Metodica cercetărilor experimentale de laborator este prezentată în schema logică din figura 5.15.

5.6.1. Condițiile în care s-au efectuat experimentările

Metode de cercetare experimentală

Cercetările experimentale în condiții de laborator s-au efectuat în conformitate cu procedura specifică de încercare emisă de INMA București aflată în vigoare și în conformitate cu cerințele din SR 13238-2:1994 ,,Semănători în rânduri. Condiții tehnice de calitate’’, STAS ISO 7256-2:1992 ,,Semănători în rânduri. Metode de încercare’’ [79, 80].

Locul cercetărilor experimentale

Cercetările experimentale în condiții de laborator ale echipamentului tehnic de semănat conservativ cereale păioase direct în miriște tip SCN au fost efectuate în laboratoarele acreditate ale INMA București.

Sămânța folosită

Cercetările experimentale în condiții de laborator au fost efectuate cu următoarele tipuri de semințe, tip a: bob de mărime medie și formă regulată (grâu) și tip b: bob ușor și plat (orz).

Principalele caracteristici fizico-mecanice ale semințelor folosite sunt prezentate în tabelul 5.3.

Fig.5.15. Metodica cercetării experimentale în condiții de laborator

Tabelul 5.3

Caracteristici fizico-mecanice ale semințelor folosite

5.6.2. Pregătirea și reglarea echipamentului de semănat

Probele s-au efectuat la staționar, cu echipamentul tehnic de semănat așezat în poziție normală de lucru. Au fost efectuate toate reglajele necesare (figurile 5.15, 5.16 și 5.17) pentru o funcționare corectă a aparatelor de distribuție, corespunzător tipului de sămânță utilizat [4, 21, 60].

Fig.5.16. Reglarea poziției fundurilor mobile ale aparatelor de distribuție

Fig.5.17. Reglarea șibărelor pe poziția din centru

Fig.5.18. Reglarea cutiei de viteze corespunzător debitului de semințe stabilit

5.6.3. Metodologia de lucru, de prelucrare și interpretare a datelor obținute

Probele s-au efectuat prin acționarea arborelui distribuitorilor și arborelui agitator de la roata de antrenare (fig.5.19), corespunzător pentru trei viteze de deplasare, colectarea semințelor distribuite de fiecare distribuitor (fig.5.20) și cântărirea acestora cu o precizie de 1,0 grame (fig.5.21). Fiecare probă s-a efectuat în 3 repetiții.

Fig.5.19. Acționarea arborelui distribuitorilor și arborelui agitator

Fig.5.20. Colectarea semințelor distribuite de fiecare distribuitor

în pungi de plastic

Fig.5.21. Cântărirea probelor colectate și înregistrarea datelor

Pe baza datelor obținute la măsurători s-au determinat indicii calitativi de lucru ai aparatelor de distribuție a semințelor [82]:

Cantitatea de semințe distribuită de echipamentul de semănat la ha, la reglajele pentru debitul minim, maxim și trei debite, din domeniul uzual recomandat prin cerințele agrotehnice, s-a calculat cu ajutorul formulei:

Q = q x 100 [kg/ha]. (5.2)

unde: Q este cantitatea de semințe distribuită la ha, în kg/ha;

q – masa semințelor în kg, distribuită pe suprafața de 100 m2.

Gradul de uniformitate a distribuției semințelor pe lățimea de lucru (coeficientul de variație Cv) s-a calculat după determinarea abaterii medii pătratice (), folosind formulele de mai jos:

. (5.3)

unde qm este masa medie a semințelor distribuită de echipamentul de semănat printr-un aparat de distribuție, în grame și s-a calculat cu formula de mai jos:

. (5.4)

unde: qi este masa semințelor distribuită de fiecare distribuitor al

echipamentului de semănat, în grame;

n – numărul de distribuitori cu care este prevăzut echipamentul.

Instabilitatea normei de semănat la viteză de lucru constantă, s-a calculat folosind rezultatele obținute la determinarea normelor la ha pentru cele trei repetiții de la fiecare probă efectuată la cele trei viteze de lucru, cu ajutorul formulei:

. (5.5)

unde: Nm este norma medie pe trei repetiții efectuate la aceeași viteză, kg/ha;

Ni – norma pe fiecare repetiție, kg/ha ;

n – numărul de repetiții.

5.6.4. Prelucrarea datelor obținute

In tabelele 1…18 și graficele 1…18 din ANEXE sunt prezentate rezultatele obținute în urma cercetărilor experimentale în condiții de laborator: cantitatea de sămânță distribuită de echipamentul de semănat, neuniformitatea de distribuție (exprimată prin coeficient de variatie Cv) și instabilitatea normei de semănat i. Incercările s-au efectuate pentru cele două tipuri de semințe: grâu și orz, în câte trei repetiții pentru fiecare reglaj la debit minim, maxim și uzual, corespunzător la trei viteze de deplasare (3,9 km/h , 5,87 km/h și 8,7 km/h).

5.6.5. Concluzii rezultate în urma cercetărilor experimentale

efectuate în condiții de laborator

Din analiza datelor obținute în urma cercetărilor experimentale în condiții de laborator au rezultat următoarele concluzii:

Verificările făcute prin studierea construcției echipamentului și prin analizarea calității execuției conform standardelor aflate în vigoare (aspect, calitate) au condus la faptul că acesta respectă în totalitate cerințele și este executat la un nivel de calitate superior;

Sub aspect funcțional, echipamentul de semănat conservativ cereale păioase direct în miriște a realizat indici calitativi de lucru care satisfac cerințele impuse de agrotehnica acestei lucrări agricole.

Acest fapt este ilustrat de valoarea scăzută a gradului de neuniformitate a distribuției semințelor pe lățimea de lucru, care este conform cerințelor agrotehnice (SR 13238-2) sub 3% (de exemplu, la semințele de grâu este cuprins între 0,34…0,52 , iar la cele de orz între 0,26…0,59), precum și de valoarea scăzută sub 1% a instabilității normei de semănat în regim de viteză constantă (de exemplu, la semințele de grâu este cuprinsă între valorile 0,155…0,243 , iar la orz între 0,113…0,248).

5.7. Cercetări experimentale efectuate în condiții de câmp-laborator cu echipamentul tehnic de semănat conservativ cereale păioase direct în miriște tip SCN

Metodica cercetărilor experimentale de câmp-laborator este prezentată în schema logică din figura 5.22.

Cercetările experimentale în condiții de câmp-laborator ale echipamentului tehnic de semănat conservativ cereale păioase direct în miriște tip SCN s-au efectuat în perioada octombrie 2014 pe terenurile experimentale ale INMA București.

Fig.5.22 Metodica cercetărilor experimentale în condiții de câmp-laborator

5.7.1. Determinarea indicilor energetici ai lucrării executate de echipamentul de semănat conservativ cereale păioase direct în miriște

Cercetările experimentale în condiții de câmp-laborator (fig.5.23) s-au efectuat cu scopul determinării indicilor energetici ai lucrării executate de echipamentul tehnic pentru semănat conservativ cereale păioase direct în miriște.

Fig.5.23. Aspect din timpul cercetărilor experimentale în condiții de câmp-laborator

Indicii energetici care au fost determinați, sunt:

viteza de lucru;

forța de tracțiune;

puterea de tracțiune;

consumul de combustibil;

patinarea roților motrice.

5.7.1.1. Condițiile în care s-au efectuat experimentările

echipamentul tehnic pentru semănat conservativ cereale păioase direct în miriște a fost alimentat cu semințe (orz) la 2/3 din capacitatea maximă;

tractorul utilizat la probe: 47 kW pe roți;

umiditatea solului: optimă pentru semănat;

cultura semănată: orz;

temperatura mediului ambient: 25,5ºC;

adâncimea reglată: 4 cm.

5.7.1.2. Metodologia de lucru

Determinarea vitezei de lucru

Viteza de lucru s-a determinat pentru agregatul compus din tractor și echipamentul de semănat conservativ cereale păioase direct în miriște tip SCN. S-a măsurat cu ruleta pe terenul de probe un spațiu liniar s și s-a marcat cu câte 2 jaloane începutul și sfârșitul spațiului s de probe. La intrarea în regim de lucru a agregatului în spațiul de probe, s-a pornit cronometrul, iar la ieșirea din spațiul respectiv s-a oprit și s-a citit pe cronometru timpul t de parcurgere a spațiului s.

S-au efectuat 3 determinări pe baza cărora s-a calculat media aritmetică. Pe baza datelor înregistrate, viteza de deplasare v, s-a calculat cu următoarea relație:

. (5.6)

Valorile obținute în urma determinărilor experimentale se află în tabelul 5.4.

Determinarea forței de tracțiune

Forța de tracțiune Ftr s-a determinat pentru echipamentul de semănat cuplat la bara de tracțiune a tractorului. Determinarea forței de tracțiune s-a efectuat cu ajutorul dinamografului. Încercarea s-a executat pe un spațiu s definit și marcat. Operatorul care deservește tractorul a pornit aparatul de înregistrare al forței la intrarea în spațiul s și l-a oprit la părăsirea acestui spațiu, conform semnalelor primite de la asistentul de încercare.

În vederea calculării mediei aritmetice a forței de tracțiune s-au făcut 3 repetiții pentru fiecare condiție de lucru. Aparatura utilizată a fost: dinamograf, cronometru, ruletă.

Valorile obținute în urma determinărilor experimentale se află în tabelul 5.4.

Determinarea puterii de tracțiune Ptr

S-a calculat pe baza vitezei de deplasare v a agregatului și a forței de tracțiune Ftr determinate anterior, cu ajutorul relației:

. (5.7)

Valorile obținute în urma determinărilor experimentale se află în tabelul 5.4.

Determinarea consumului de combustibil

Operatorul ce deservește tractorul a cuplat la semnalul asistentului de încercare aparatul de consum în circuitul de alimentare al motorului. După efectuarea parcursului s cu echipamentul de semănat în lucru, operatorul, la semnalul asistentului de încercare, a decuplat aparatul de consum și a înregistrat cantitatea de combustibil consumat ΔC și timpul t de parcurs.

În cadrul probei s-a utilizat următoarea aparatură: aparat pentru determinarea consumului de combustibil, cronometru, ruletă.

Consumul orar de combustibil C s-a calculat cu relația:

. (5.8)

unde: ΔC este cantitatea de combustibil consumată pe parcursul probei, în g și este calculată cu relația:

. (5.9)

unde: V este volumul de combustibil înregistrat de aparat, în cm3

ρ – densitatea combustibilului, în kg/dm3

t – timpul probei, în s.

Consumul specific de combustibil c s-a calculat pe baza consumului orar C și a puterii de tracțiune Ptr determinată anterior, cu relația:

. (5.10)

Valorile obținute în urma determinărilor experimentale se află în tabelul 5.4.

Determinarea patinării roților motrice

Patinarea roților motrice ale tractorului s-a efectuat conform cu STAS 6760-89 punctul 2.1.9.1.10. Aparatura utilizată este formată din: ruletă, cronometru, traductori și contori înregistratori montați pe roțile tractorului. Comanda de pornire-oprire a înregistrării turelor la roți pe timpul probei s-a făcut de către operatorul ce deservește tractorul, la semnalul asistentului de încercare.

Valorile obținute în urma determinărilor experimentale se află în tabelul 5.4.

5.7.2. Rezultatele obținute

Rezultatele obținute în urma cercetărilor experimentale efectuate în condiții de câmp-laborator sunt prezentate în tabelul 5.4.

Tabelul 5.4

Rezultatele experimentale efectuate în condiții de câmp-laborator

5.8 Cercetări experimentale efectuate în condiții de câmp cu echipamentul de semănat cereale păioase în teren nearat SCN

Cercetărilor experimentale în condiții de câmp ale echipamentului de semănat cereale păioase în teren nearat tip SCN s-au efectuat pe terenurile experimentale ale INMA București.

Metodica cercetărilor experimentale realizate în câmp este prezentată în schema logică din figura 5.24:

Fig. 5.24 Metodica cercetărilor experimentale realizate în câmp

5.8.1. Determinarea indicilor calitativi ai lucrării executată de echipamentul tehnic de semănat conservativ cereale păioase direct în miriște

În cadrul acestor experimentări s-a urmărit determinarea indicilor privind calitatea lucrului executat de echipamentul tehnic de semănat conservativ cereale păioase direct în miriște SCN în condiții de câmp.

Indicii calitativi de lucru determinați au fost:

uniformitatea de repartiție a plantelor pe rând;

adâncimea medie de semănat;

gradul de neuniformitate a adâncimii de semănat.

Sămânța folosită: orz.

Caracteristica terenului:

tipul solului: brun roșcat de pădure;

categoria solului (din punct de vedere al rezistenței specifice): mijlociu spre greu;

umiditatea solului: 17,4 %, în stratul 0 – 10 cm;

gradul de acoperire a terenului cu resturi vegetale: 25%.

Reglajul semănătorii:

cantitatea de sâmânță la hectar: 180 kg;

distanța dintre rânduri: 17,5 cm;

adâncimea de semănat: 2…4 cm;

număr de rânduri semănate: 17.

Viteza de deplasare în lucru:

I-a rapidă: 3,90 km/h;

II-a rapidă: 5,87km/h;

III-a rapidă: 8,70 km/h.

Tractorul utilizat: U-650M.

Necesar de aparatură, instrumente, materiale:

paletă metalică pentru dezgropare;

riglă flexibilă uzuală 0…300 mm.

5.8.1.1. Determinarea indicilor. Rezultate obținute

Modul cum s-au determinat indicii calitativi de lucru și rezultatele obținute se prezintă după cum urmează [83]:

Uniformitatea de repartiție a plantelor pe rând

Uniformitatea de repartiție a plantelor pe rând s-a determinat după metoda “în verde”, adică imediat după răsărirea plantelor, prin numărarea plantelor aflate în sectoare cu lungimea de 5 cm (fig.5.24, a și fig.5.24, b). Măsurătorile s-au efectuat pe câte 3 rânduri de la o trecere cu echipamentul de semănat pe o lungime de 2 m, în trei repetiții situate în trei zone ale parcelei (de la capete și la mijloc). Probele s-au efectuat la fiecare din cele trei viteze de lucru.

Figura.5.24. Măsurări executate după metoda “în verde” pentru determinarea uniformității de repartiție a plantelor pe rând:

a. Stabilirea sectoarelor de 5 cm;

b. Numărarea plantelor aflate în sectoare în diferite zone ale parcelei

Rezultatele obținute în urma măsurătorilor se află în tabelul 5.5.

5.8.1.3. Prelucrarea, analiza și interpretarea datelor experimentale [68]

Determinarea valorilor uniformității de repartiție a plantelor pe rând, adâncimii medie de semănat și a gradului de neuniformitate a adâncimii de semănat, în urma măsurătorilor efectuate la cele trei viteze de lucru, sunt prezentate în tabelul 5.5.

Tabelul 5.5.

Măsurări executate după metoda “în verde”

Pentru efectuarea calculelor corespunzător pentru toate variantele de măsurători și determinarea indicilor finali s-a folosit programul EXCEL deoarece a permis pe lângă stocarea datelor și reprezentarea grafică a variației valorilor experimentale obținute.

După prelucrarea datelor măsurătorilor, s-au obținut rezultatele medii ale valorilor uniformității de repartiție a plantelor pe rând.

In graficul din figura 5.25 sunt reprezentate valorile medii ale măsurătorilor privind uniformitatea de repartiție a plantelor pe rând (tabelul 5.5), corespunzătoare celor trei viteze de lucru. Din grafic se poate constata o bună uniformitate de repartiție, cu valori mai mari pentru viteza de lucru de 5,87 km/h obținută în treapta a II-a rapidă.

Figura.5.25 Uniformitatea de repartiție a plantelor pe rând,

la cele trei viteze de lucru

5.8.2. Determinarea indicilor de exploatare ai lucrării executată de echipamentul tehnic pentru semănat conservativ cereale păioase direct în miriște tip SCN

Experimentările în condiții de exploatare s-au efectuat cu scopul determinării indicilor de exploatare ai lucrării executate de echipamentul tehnic de semănat conservativ cereale păioase direct în miriște tip SCN.

Indicii de exploatare care au fost determinați, sunt:

suprafața semănată;

timpii de lucru;

coeficienții de folosire a timpilor de lucru;

viteza de lucru efectivă;

capacitatea de lucru orară la timpul de producție;

capacitatea de lucru orară la timpul schimbului;

consumul de motorină la hectar.

5.8.2.1. Condițiile în care s-au efectuat experimentările

Pentru verificarea comportării în exploatare, precum și pentru determinarea indicilor de exploatare, echipamentul de semănat cereale păioase în teren nearat tip SCN a fost experimentat în condiții de exploatare în campania de semănat de primăvară.

Condițiile în care a fost experimentat echipamentul pentru semănat sunt:

– tipul solului: brun roșcat de pădure;

– categoria solului (din punct de vedere al rezistenței specifice): mijlociu spre greu;

– umiditatea solului: 17,4 %, în stratul 0 – 10 cm;

– gradul de acoperire a terenului cu resturi vegetale: 25% resturi vegetale.

5.8.2.2. Pregătirea și reglarea echipamentului pentru semănat

– tipul echipamentului pentru semănat: tractat în lucru și purtat în transport;

– puterea tractorului necesar: 47 kW;

– adâncimea de semănat: 4 cm;

– tipul organelor de prelucrare: discuri riflate;

– numărul de rânduri semănate la o trecere: 17;

– distanța între rândurile semănate: 17,5 cm;

– tipul brăzdarelor echipamentului de semănat: dublu-disc;

– lățimea maximă de lucru: 2975 mm.

5.8.2.3. Rezultate obținute

Pentru stabilirea elementelor ce compun structura unui schimb de lucru, în vederea determinării indicatorilor de exploatare și de productivitate s-au fotografiat prin cronometrare 5 zile de lucru, întocmindu-se pentru fiecare zi câte o fișă de cronometrare.

Elementele timpului de lucru în cadrul unui schimb.

Timpul total planificat pentru un schimb de lucru, se compune din mai multe elemente, cele mai importante fiind:

Tschimb de lucru = T1+ T2+ T3+ T4+ T5+ T6+ T7+ T8 (5.15)

Semnificația fiecărui element din cadrul bilanțului de timp, este dată în tabelul 5.6.

Tabelul 5.6.

Semnificația fiecărui element din cadrul bilanțului de timp

Structura timpului de lucru, reprezintă gruparea elementelor timpului unui schimb, după cum urmează:

timpul operativ T02 = T1+T2;

timpul operativ total T03 = T02+T3;

timpul de producție T04 = T03+T4;

timpul schimbului T07 = T04+T5 +T6+T7;

timpul total de lucru T08 = T07+T8;

Coeficienții de folosire a timpului sunt:

coeficientul de folosire a timpului operativ:

(5.16)

coeficientul de folosire a timpului operativ total:

(5.17)

coeficientul de folosire a timpului de producție:

(5.18)

coeficientul de folosire a timpului unui schimb:

(5.19)

coeficientul întoarcerilor:

(5.20)

coeficientul de deservire tehnologică

(5.21)

coeficientul întreținerilor tehnice:

(5.22)

coeficientul siguranței tehnologie ale organelor de lucru:

(5.23)

coeficientul siguranței în exploatare:

(5.24)

coeficientul întreținerilor tehnice la tractor:

(5.25)

coeficientul opririlor din cauze organizatorice:

(5.26)

Capacitatea de lucru a echipamentului de semănat, supus încercărilor, reprezintă volumul U de lucrări efectuate în unitatea de timp

capacitatea de lucru orară la timpul efectiv, Wef

(5.27)

capacitatea de lucru orară, corespunzătoare timpului de producție:

(5.28)

capacitatea de lucru orară pe schimb:

(5.29)

În urma prelucrării datelor s-au obținut rezultatele corespunzătoare încercărilor pentru fiecare zi de lucru, prezentate în tabelelul 5.7.

Tabelul 5.7.

Indicatori de exploatare

Analizând valorile indicatorilor de exploatare prezentați în tabelul 5.7 se pot desprinde următoarele concluzii:

– echipamentul tehnic pentru semănat conservativ cereale păioase direct în miriște tip SCN a avut pe toată perioada experimentărilor în condiții de exploatare o comportare bună;

– capacitatea de lucru orară la timpul de producție W04 a echipamentului tehnic pentru semănat conservativ cereale păioase direct în miriște SCN a avut valori cuprinse între 2,390 ha/h și 2,794 ha/h, media fiind de 2,553 (datele sunt prezentate în graficul din figura 5.26);

Fig.5.26. Capacitatea de lucru orară la timpul de producție, W04

– capacitatea de lucru orară la timpul schimbului W07 a echipamentului tehnic pentru semănat conservativ cereale păioase direct în miriște SCN a avut valori cuprinse între 2,283 ha/h și 2,753 ha/h, media fiind de 2,474 ha/h (datele sunt prezentate în graficul din figura 5.27);

Figura.5.27. Capacitatea de lucru orară la timpul schimbului, W07

– capacitatea de lucru orară la timpul efectiv de lucru Wef a echipamentului tehnic pentru semănat conservativ cereale păioase direct în miriște SCN a avut valori cuprinse între 2,694 ha/h și 3,158 ha/h, media fiind de 2,880 ha/h (datele sunt prezentate în graficul din figura 5.28);

Figura.5.28. Capacitatea de lucru orară la timpul efectiv de lucru Wef

– consumul de motorină al agregatului de semanat a avut valori cuprinse între 6,2 și 7,6 l/ha, media fiind de 7,02 l/ha (datele sunt prezentate în graficul din figura 5.29).

Figura.5.29 Consumul de motorină al agregatului

5.8.3. Concluzii rezultate în urma cercetărilor experimentale efectuate în condiții de câmp

Din analiza rezultatelor prezentate în urma efectuarii cercetărilor experimentale în condiții de câmp se desprind următoarele:

– ponderea plantelor, ca număr, se află repartizată în sectoarele cu două până la șase plante și reprezintă 81,5% la viteza de lucru 3,9 km/h, 83,2% la viteza de lucru 5,87 km/h și 82,4% la viteza de lucru de 8,70 km/h;

– s-a constatat o bună uniformitate de repartiție a plantelor pe rând, cu valori mai mari pentru viteza de lucru de 5,87 km/h obținută în treapta a II-a rapidă;

– capacitatea de lucru orară la timpul de producție W04 a echipamentului tehnic pentru semănat conservativ cereale păioase direct în miriște SCN a avut o medie globală de 2,553 ha/h;

– capacitatea de lucru orară la timpul schimbului W07 a echipamentului tehnic pentru semănat conservstiv cereale păioase direct în miriște SCN a avut o medie globală de 2,474 ha/h;

– capacitatea de lucru orară la timpul efectiv de lucru Wef a echipamentului tehnic pentru semănat conservstiv cereale păioase direct în miriște SCN a avut o medie globală de 2,880 ha/h;

– consumul de combustibil al agregatului de semănat în direct în miriște a avut valori cuprinse între 6,2 și 7,5 l/ha, media globală fiind de 7,02 l/ha.

5.9 Aspecte privind mentenabilitatea echipamentului tehnic de semănat conservativ cereale păioase direct în miriște tipSCN

Studiul fiabilității echipamentelor de semănat cereale păioase în teren nearat a arătat că oricât de bine s-ar organiza procesul de elaborare a unui produs în fazele de concepție și fabricație, defecțiunile în exploatare vor persista, impunându-se asigurarea de mijloace pentru repunerea lor în funcțiune. Un nivel ridicat al fiabilității operaționale se poate asigura numai prin existența unor intervenții tehnice prompte în momentul apariției defecțiunilor în sensul remedierii lor, fie preventiv prin revizii tehnice sau reparații planificate, fie corectiv prin reparații curente (accidentale). In felul acesta, fiabilitatea unui produs reparabil de complexitate ridicată trebuie să ia în considerare două elemente deosebit de importante și anume [2, 25, 69, 70]:

-mentenabilitatea, care reprezintă totalitatea operațiilor de întrețineri, revizii și reparații ce se execută în perioada de exploatare a echipamentelor de semănat, în vederea asigurării unei funcționări calitative pe toată perioada de lucru;

-reparabilitatea, care reprezintă totalitatea operațiilor de demontare, constatare, recondiționare, montare și rodare a pieselor și articulațiilor semănătorilor în vederea asigurării funcționării calitative pe o perioadă de lucru.

Deși mentenabilitatea și reparabilitatea echipamentelor de semănat se măsoară și se apreciază numai în procesul de exploatare, încorporarea acestora în construcția componentelor acestor utilaje se face, în primul rând, în faza de concepție. In acestă etapă trebuie realizată o accesibilitate bună la piesele și elementele care potențial pot deveni puncte critice în asigurarea fiabilității echipamentelor de semănat. In general, proiectantul trebuie să aibă în vedere ca orice ansamblu, subansamblu și chiar o piesă principală să permită o demontare și montare ușoară, prin utilizarea cu precădere a dispozitivelor și sculelor tipizate.

O mentenabilitate ridicată și o reparabilitate corespunzătoare se realizează și prin ușurința cu care se pot efectua lucrările de întreținere tehnică, acest lucru impunând necesitatea de a se prevedea organe de reglare la componentele care se uzează relativ rapid sau își schimbă parametrii funcționali în timpul exploatării, precum și o accesibilitate ușoară la locurile de ungere.

De o importanță fundamentală este proprietatea de recondiționabilitate a pieselor de bază, de construcție complexă și valoare mare. Prevederea unor adaosuri care să permită aplicarea metodei treptelor de dimensiuni sau o construcție a pieselor de așa fel încât să nu fie împiedicat accesul dispozitivelor de încărcare pentru a se reface dimensiunile nominale, prelungesc în mod hotărâtor viața utilă a echipamentelor de semănat.

Pentru obținerea mentenabilității dorite în sfera utilizării echipamentelor de semănat în teren nearat, se impune o organizare adecvată a efectuării lucrărilor de întreținere și reparație. Pentru aceasta este necesară organizarea corespunzătoare a unităților de întreținere și reparație printr-o aprovizionare ritmică a acestor unități cu piese de schimb și de rezervă și prin calificarea și experiența personalului de deservire. Printr-o bună organizare a acestor unități se va asigura în primul rând respectarea termenelor la executarea lucrărilor respective și în al doilea rând o calitate corespunzătoare a acestora fără să provoace mai târziu indisponibilități în exploatare.

Rezumând cele arătate se poate aprecia că operațiile preventive sau curative necesare menținerii echipamentelor de semănat conservativ cereale păioase direct în miriște în stare de funcționare (adică mentenanța) pot deveni eficace numai dacă:

-reperele echipamentului de semănat sunt ușor accesibile;

-există piese de schimb;

-există mână de lucru calificată și aparatură corespunzătoare pentru reparații și întreținere tip ,,service’’.

5.9.1. Organizarea și importanța activității de mentenanță pentru echipamentele tehnice de semănat conservativ cereale păioase direct în miriște

Pentru echipamentele de semănat direct în miriște activitățile de mentenanță se pot grupa în două categorii, după caracterul organizării lucrărilor [2]:

-lucrări de mentenanță preventivă, care au un caracter sistematic și cuprind lucrări de întreținere tehnică și reparații planificate prin înlocuirea sau recondiționarea pieselor, respectiv subansamblurilor care au ajuns la limita perioadei de uzură;

-lucrări de mentenanță corectivă, care au de obicei un caracter ocazional și depind de intensitatea de defectare a elementelor componente ale semănătorii și prevăd lucrări de recondiționare și înlocuire de piese, în scopul repunerii utilajului în stare de funcționare într-un timp cât mai scurt.

După natura lucrărilor efectuate activitățile de mentenanță pot fi grupate și astfel [2]:

-operații de întreținere, care au un caracter preventiv cu scopul de a înlătura probabilitatea de defectare prin asigurarea unei supravegheri permanente și a unei revizii tehnice periodice la toate utilajele agricole;

-operații de reparații, care pot avea un caracter preventiv sau corectiv, în funcție de momentul în care se intervine pentru executarea lucrării respective de mentenanță și de natura acestor lucrări. In categoria reparațiilor preventive se includ cele planificate cu o anumită periodicitate (reparațiile capitale Rk sau reparațiile curente de gradul doi RC2) iar în categoria reparațiilor corective cele care apar în mod accidental în timpul exploatării utilajelor agricole (reparațiile curente RC1). Totuși, chiar reparațiile cu caracter preventiv conțin mai multe elemente corective și în această situație se urmărește refacerea condițiilor tehnice inițiale, deci în final corectarea performanțelor prin măsuri tehnice și tehnologice adecvate.

In menținerea fiabilității echipamentelor de semănat direct în miriște la un nivel corespunzător, un rol deosebit are aplicarea corectă a lucrărilor de mentenanță preventivă prin întreținerile și reviziile tehnice. O acțiune rațională în acest sens va reduce în mod sensibil volumul lucrărilor de mentenanță corectivă ivite de obicei accidental și deci va conduce la micșorarea timpilor de imobilizare a echipamentelor de semănat, determinând concomitent și creșterea productivității lor.

Cu ocazia trecerii de la un sezon de exploatare la altul, întreținerile tehnice se suplimentează cu lucrări specifice, devenind ,,revizii tehnice’’ (de regulă anuale) care cuprind verificarea și reglarea tuturor mecanismelor și sistemelor. Eventual se execută cu acest prilej și lucrări de recondiționări și înlocuiri de piese.

Reparațiile cuprind operații de recondiționare și înlocuire de piese sau subansambluri, care pot fi efectuate în mod preventiv, planificat sau accidental în funcție de necesitatea lor de apariție în procesul de exploatare. In ambele situații operațiile de mentenanță au un caracter corectiv, deoarece urmăresc restabilirea capacității funcționale (performanțelor) semănătorilor în teren nearat. Totuși, se reține faptul că în cazul reparațiilor preventive se efectuează lucrările de mentenanță înainte de apariția defectărilor, dar totdeauna la limita inferioară a performanțelor, când din cauza uzurilor apar schimbări esențiale în starea tehnică a echipamentelor de semănat conducând la o exploatare nerațională a acestora [1, 2].

Intreținerea tehnică [1, 2, 47]

In vederea menținerii în stare de funcționare în condiții de siguranță, asupra chipamentului tehnic de semănat conservativ cereale păioase direct în miriște tip SCN se execută o serie de intervenții ciclice planificate pe parcursul întregii durate de serviciu normate.

Intreținerea tehnică cuprinde operații obligatorii care se efectuează zilnic pe toată durata de exploatare a echipamentului tehnic în vederea prevenirii defecțiunilor și uzărilor premature, precum și pentru asigurarea funcționării echipamentului de semănat cu indici optimi [1, 2].

Categoriile de intervenții sunt următoarele:

I – întreținere tehnică zilnică – IZ;

II – revizia tehnică – Rt;

III – reparația curentă – RC2.

Intreținerea tehnică zilnică (după 10 ore de funcționare) se execută înainte, în timpul și după terminarea schimbului de lucru.

Inainte de începerea lucrului, se execută următoarele operații:

-verificarea cuplării corecte a echipamentului de semănat la tractor și asigurarea împotriva desfacerii;

-verificarea orizontalității echipamentului de semănat în plan transversal și longitudinal;

-controlul strângerii și asigurării șuruburilor, piulițelor, înlocuind pe cele deteriorate;

-se efectuează ungerea echipamentului de semănat conform datelor din tabelul 5.9;

-se curăță și se alimentează cutia de semințe;

– se verifică starea tehnică a aparatelor de distribuție a semințelor;

-se verifică starea tehnică a tuburilor de conducere a semințelor;

-se verifică întinderea lanțurilor;

-se verifică funcționarea instalației hidraulice a echipamentului de semănat;

-se controlează presiunea în pneuri.

In timpul lucrului, periodic, la fiecare alimentare:

-se curăță echipamentul de semănat de resturi vegetale și pământ;

-se verifică menținerea reglajelor și dacă este cazul se restabilesc reglajele inițiale;

-se verifică rotirea agitatorilor și aparatelor de distribuție;

-se verifică lagărele să nu apară blocări sau încălziri excesive;

-se urmărește funcționarea corectă a transmisiilor cu lanț;

-se controlează starea anvelopelor.

La terminarea lucrului:

-se curăță echipamentul de semănat de pământ și resturi vegetale;

-se golește cutia de semințele rămase în ea;

-se verifică starea tehnică a brăzdarelor, a marcatoarelor, a distribuitoarelor de semințe;

-se remediază defecțiunile constatate în timpul lucrului.

Intreținerea tehnică periodică (după 60 de ore de funcționare)

Se execută toate operațiile de la întreținerea tehnică zilnică, în plus următoarele:

-se verifică starea întregului echipament și a reglajelor;

-se verifică întinderea lanțurilor transmisiei;

-se gresează axele balamalelor marcatoarelor și lagărele roților de tasare.

[NUME_REDACTAT] execută anual, după terminarea perioadelor de lucru (140 ore de funcționare) în vederea verificării generale și înlocuirii unor piese uzate sau recondiționării altora.

Se efectuează toate operațiile prevăzute la întreținerea tehnică zilnică și în plus următoarele:

-se demontează lagărele roților de tasare, camerele de alimentare de la secțiile de semănat și lagărele marcatoarelor, se spală cu petrol bucșele de material plastic și axele, se înlocuiesc garniturile de etanșare și bucșele uzate, se ung lagărele cu unsoare consistentă și se remontează. Lagărele roților de tasare se ung cu unsoare și pe partea de fixare pe cadrul sematorii;

-se verifică lanțurile transmisiei și se înlocuiesc dacă sunt uzate, montându-se lanțuri din același set.

NOTĂ! Introducerea în reparație generală se face după efectuarea unui volum de

820 ore de exploatare. Aceasta trebuie făcută în ateliere specializate.

Repararea [22, 47]

Principalele organe ale echipamentului tehnic de semănat conservative cereale păioase direct în miriște tip SCN supuse uzurii sau deteriorării sunt: discurile riflate, brăzdarele dublu-disc, distribuitorii, lagărele, transmisia, tuburile de conducere a semințelor, roțile, cutia pentru semințe și cadrul.

La discurile riflate și brăzdarele dublu disc se uzează vârful în frecare cu solul. Brăzdarele care au uzuri la vârf mai mari de 4…5 mm se recondiționează prin încărcarea părții uzate cu sormait sau cu electrozi duri (rezistenți la uzură). Incărcarea brăzdarelor se face pe ambele părți, pe o lățime de 15…20 mm și o grosime corespunzătoare uzurii, aplicând procesul tehnologic indicat pentru încărcarea cu sormait a organelor active ale echipamentelor agricole pentru lucrările solului. După încărcare, părțile proeminente ale cordoanelor de sudură se polizează.

Tuburile de conducere a semințelor sunt din plastic. In timpul lucrului, datorită denivelărilor terenului, tuburile sunt comprimate și întinse, ducând în final la înțepenirea și chiar spargerea acestora. In acest caz, tuburile se înlocuiesc cu altele noi.

Cutiile pentru semințe pot avea deformări, rupturi sau desprinderi din sudură. O condiție de bază care se pune cutiilor de semănători este să fie etanșe, ca să nu piardă semințe.

Stocarea [47]

După terminarea lucrului echipamentele de semănat se curăță bine de resturi vegetale și pământ și se spală cu apă sub presiune.

Stocarea se face pe platforme special amenajate.

Echipamentele de semănat curățate se introduc în parcul de stocaj și se suspendă pe piciorul de parcare și pe picioarele de sprijin.

Pentru prevenirea degradării se vor executa următoarele operații:

se demontează lanțurile de transmisie, se fierb în ulei sau vaselină apoi se montează la loc pe echipamentul de semănat sau se stochează în magazie;

se demontează lagărele, se îndepărtează unsoarea veche, se spală cu petrol, se ung cu vaselină proaspătă, apoi se montează la loc;

se spală cu petrol roțile dințate și de lanț și se ung cu un strat subțire de vaselină pe partea activă;

axele cutiei de viteze se spală bine și se ung cu un strat subțire de vaselină;

brăzdarele dublu-disc, discurile riflate, marcatoarele și roțile de tasare, în locurile unde nu mai există vopsea, se pot proteja cu un amestec de ulei uzat și cenușă de cauciuc;

se demontează tuburile telescopice de conducere a semințelor și se depozitează în magazie;

se demontează roțile, anvelopele și camerele, se spală cu apă și după uscare se pudrează cu talc. Astfel pregătite, anvelopele și camerele se vor depune pentru păstrare în magazie. Anvelopele se așează în poziție verticală, rotindu-se periodic pentru a li se schimba poziția de reazem, iar camerele de aer se umflă parțial (până la 0,5 atm) și se așează pe suporturi pentru a se evita îndoirea lor la locul de reazem;

partea activă a brăzdarelor și discurilor riflate se protejează cu un strat subțire de unsoare consistentă;

se detensionează complet toate arcurile de compresiune de pe echipamentul de semănat.

La scoaterea din stocare a echipamentelor de semănat, se va avea grijă să se spele cu petrol lanțurile transmisiei, pinioanele și roțile dințate, altfel praful așezat pe acestea provoacă uzarea prematură a lor.

Dacă perioada de stocare este mai lungă, cel puțin o dată pe lună se verifică modul de stocare.

5.10. Concluzii privind cercetările experimentale

Cercetarea experimentală a avut ca obiect de studiu un echipament tehnic de semănat conservativ cereale păioase direct în miriște tip SCN.

În scopul efectuării cercetărilor experimentale cu o foarte bună corectitudine, aparatura și dispozitivele de măsurat folosite au fost verificate în laboratoare acreditate. A fost verificată perioada de valabilitate inscripționată pe etichetele de verificare aplicate pe acestea și nu a fost permisă utilizarea celor neverificate metrologic sau cu perioada de valabilitate depășită.

A fost verificată buna funcționare a aparaturii și a dispozitivelor de măsurare utilizate în cadrul încercărilor și au fost stabilite care sunt condițiile de mediu (temperatura mediului ambiant și umiditatea relativă) în care acestea au fost utilizate.

In urma măsurătorilor efectuate au fost determinate valorile parametrilor constructivi ai echipamentului pentru semănat cereale păioase direct în teren nearat.

Verificările făcute prin studierea construcției echipamentului și prin analizarea calității execuției conform standardelor aflate în vigoare (aspect, calitate) au condus la faptul că acesta respectă în totalitate standardele și este executat la un nivel de calitate superior.

Sub aspect funcțional, în cadrul cercetărilor experimentale realizate în condiții de laborator, echipamentul tehnic de semănat conservativ cereale păioase direct în miriște tip SCN a realizat indici calitativi de lucru care satisfac cerințele impuse la semănatul cerealelor păioase:

gradul de neuniformitate a distribuției semințelor pe lățimea de lucru este ≤ 3% conform cerințelor din standardele în vigoare [80]: 0,34…0,52 la grâu și 0,26…0,59 la orz;

instabilitatea normei de semănat în regim de viteză constantă este ≤ 1% conform cerințelor din standardele în vigoare [80]: 0,155…0,243 la grâu și 0,113…0,248 la orz.

In cadrul cercetărilor experimentale realizate în condiții de câmp s-a constatat o bună răsărire a plantelor pe rând:

repartizarea plantelor în sectoare cu două până la șase plante a avut o pondere de 81,5% la viteza de lucru 3,9 km/h, 83,2% la viteza de lucru 5,87 km/h și 82,4% la viteza de lucru de 8,70 km/h;

capacitatea de lucru orară la timpul de producție a echipamentului pentru semănat cereale păioase direct în teren nearat SCN a avut o medie globală de 2,553 ha/h;

capacitatea de lucru orară la timpul schimbului W07 a avut o medie globală de 2,474 ha/h;

capacitatea de lucru orară la timpul efectiv de lucru Wef a avut o medie globală de 2,880 ha/h;

consumul de combustibil al agregatului de semănat în teren nearat a avut valori cuprinse între 6,2 și 7,5 l/ha, media globală fiind de 7,02 l/ha.