Infrastructura Unitatilor de Cazare Si Alimentatie Publica In Orasul Sinaia

INFRASTRUCTURA UNITĂȚILOR DE CAZARE ȘI ALIMENTAȚIE PUBLUCĂ ÎN ORAȘUL SINAIA

INTRODUCERE

1. SINAIA – PREZENTARE GENERALĂ

Așezare, limite geografice ale orașului Sinaia

“Mândru colț de rai”

Așezare. Sinaia este amplasată central în cadrul Româiei, situată pe Valea râului Prahova, la poalele [NUME_REDACTAT], în plină zonă carpatică. Se găsește între orașele Ploiești și Brasov, la o distanță de 100 km față de [NUME_REDACTAT] “[NUME_REDACTAT]” și 122 km de București, fiind cunoscută mai ales datorită imporanței sale turistice.

În cadrul orașului altitudinea variază, localitatea este dispusă sub forma unui larg amfiteatru la poalele Bucegilor, astfel: “767 m în cartierul Izvor, 798 în zona Gării, 845 m în [NUME_REDACTAT] Ghica, 860 m la [NUME_REDACTAT], 970 m la [NUME_REDACTAT], 980 la [NUME_REDACTAT]”. 1

Limite. Sinaia se întinde, în partea de nord, până la [NUME_REDACTAT] iar spre sud, până dincolo de [NUME_REDACTAT] Dorului, unde in prezent există cartierul [NUME_REDACTAT], concentrându-și vatra pe partea dreaptă a râului Prahova, excepție facând cartierul Cumpătu, [NUME_REDACTAT] și câteva clădiri ale S.C. Mefin.

Ca un uriaș “scut de pază” 2 în vest Sinaia este dominată de [NUME_REDACTAT] , printr-un abrupt de peste 1000 m. “..Sinaia pare o vedenie de prin alte lumi.. Bucegii se-nalță și o privesc înmărmuriți – un mândru colt de rai aninat de poalele lor”.3 În est, [NUME_REDACTAT] , care se întind către sud, la Izvorul lui Bogdan.

Cele două masive muntoase, Bucegii și Gârbova, ocrotesc localitatea, de-o parte și de alta, pe o lungime de 9 km.

Coordonatele geografice ale orașului sunt: 45o, 21'' și 30', latitudine nordică si 25o, 32'' și 56' longitudine estică.4

[NUME_REDACTAT] s-au scris multe pagini, condeiul marelui istoric [NUME_REDACTAT] avea să consemneze că, din apropierea ctitoriei cantacuzine din Sinaia se vedea “cea mai frumoasă priveliște din Romania și una din cele mai frumoase ale lumii”5 , această imagine de o reală frumusețe, relevă un adevăr incontensttabil, și anume că stațiunea montană din Carpați își poate revendica, pe bune dreptate, denumirea de „Perlă a Carpaților”

Istoricul apariției și dezvoltării Sinaiei

….“ nu este munte, nu este deal sau colnic, nu este izvor sau vale, care să nu aibă istoria sa, legenda sa, descrise de mai mulți (scriitori)” – Ion G. Babeș 11

Așa cum afirma și Ion G. Babeș, fiecare loc are o legendă, un istoric detaliat de mai mulți scriitori. Apariția și dezvoltarea orașului Sinaia este stâns legată de apariția si dezvoltarea [NUME_REDACTAT]. Astfel, ținând seama de importantele descoperiri arheologice, cea mai importantă fiind depozitul de bronz provenit de la un trib proto-trac, din perioada 1800-1700 î. Hr, și de unele legende, se poate afirma că pe aceste meleaguri viețuirea umană a apărut din cele mai vechi timpuri și a continuat până azi, făra nicio întrerupere. Înțelegând bine importanța lor istorică, [NUME_REDACTAT] a trecut Sinaia pe harta localităților cu cele mai de seamă descoperiri arheologice din Romania.

În privința formării așezărilor umane din zona Sinaia, trebuie să se țină seama de faptul că “încă din timpul migrațiunii poparelor, Românii din Dacia, susținându-se în contra barbarilor, și-au găsit întodeauna scăparea lor în munți. Și atunci, și mai târziu, Carpații au fost cea mai mare fortăreață a Românilor; eu ai consevat limba, portul, datinile și obiceiurile străbune” .

Așezările omenești de pe [NUME_REDACTAT], s-au consolidat în special, datorită văilor [NUME_REDACTAT], unde au existat întodeauna condiții prielnice pentru locuire: ape curgătoare, păduri care ofereau din belșug lemn pentru foc, pentru construirea caselor, pășuni și chiar terenuri ce puteau fi folosite pentru agricultură dar și pentru pășunatul animalelor. Se spune că umblând în permanență cu turmele pe crestele sau văile munților, ciobanii au fost cei care au “încărcat ” munții cu toponime ca: Grota lui Decebal, Grota lui Mihnea, [NUME_REDACTAT] etc.2

Un inportant reper în timp pentru consolidarea și dezvoltarea Prahovei implicit a Sinaiei dar și a celorlalte localități, l-a constituit drumul Prahovean care reprezenta așa cum afirmă Constantin C. Giurescu în ”[NUME_REDACTAT] “ [NUME_REDACTAT] a fost în permanent o cale de legătură între locuitorii din vechea Dacie; chiar dacă mai târziu, vicisitudinile istoriei i-au despărțit un timp pe românii de dincoace și de dincolo de Carpați, drumul prahovean n-a fost interrupt niciodată.”3

Valea si drumul Prahovei au cunoscut momente demne de relalat în istoria sa, astfel legat de drumul Prahovean au fost atestate multe evenimente, dintre care un eveniment istoric important a fost la Posada, în apropiere de Sinaia, unde se pare că ar fi avut loc, în toamna anului 1330, dramatica încleștare războincă în care trupele muntenești conduse de Basarab I, le-au învins pe cele ungurești, avându-l în frunte pe [NUME_REDACTAT] 4 . [NUME_REDACTAT] era folosit incă din secolul al-XV-lea, de către negustori, care coborau cu mărfuri dinspre Brașov pentru orașele din [NUME_REDACTAT] și cele din sudul Dunării.

În ceea ce privește Sinaia, există documente care atestă faptul că, înainte de 1864, teritoriul Sinaiei de astăzi era incus în șirul de sate de pe Valea superioară a Prahovei, ce alcătuiau comuna [NUME_REDACTAT]. Aceasta se întindea pe o lungime de 34 km, cuprinzând Azuga, Bușteni, [NUME_REDACTAT], Furnica, Izvorul, Posada și [NUME_REDACTAT]. Cu timpul, o parte din aceste sate au trecut sub administrarea comunei Comarnic, datorită apropierii lor de centrul acesteia, restul satelor de la Posada până la Predeal, s-au numit în continuare [NUME_REDACTAT] cu reședința la Bușteni. În anul 1874, așezarea din jurul ctitoriei cantacuzine și-a schimbat denumirea, preluând-o pe cea a [NUME_REDACTAT], mănăstire construită în anul 1695 și ridicată, așa cum se menționează în actul fundațional “pe apa Prahovei sub muntele Bucegiului unde mai înaintea zidăriii acestora se aflau sihăstrii, acolo la pustia aceasta” 5 . De asemenea, împrejurimile Sinaiei și ale [NUME_REDACTAT] sunt atestate documentar și în lucrările geologilor germani Fridwaldtszky (1767) și Fichtel (1791). Ei pomenesc despre o ”glăjerie”, proprietatea lui Aslan din Rucăr și de un han, în locul numit ”[NUME_REDACTAT]”, care au dănuit până în anii 1830-1832.

Însă, o dată memorabilă pentru Sinaia a fost 1 decembrie 1874, când la dorința expresă a domnitorului Carol I, localitatea din jurul Mănăstirii a căpătat denumirea de Sinaia, eveniment atestat într-un proces verbal, păstrat în arhiva orașului contemporan, unde se scria: “Reședința comunei [NUME_REDACTAT], din plaiul districtul Prahova, începând cu data de 1 decembrie 1874 s-a mutat la Sinaia și cuprinde aceleași cătune, căpătînd denumirea de Sinaia” 6 .

În mai 1880, localitatea Sinaia a fost declarată comună urbană, în urma Legii votate în [NUME_REDACTAT] la 11 aprilie 1880.7 [NUME_REDACTAT] Deputaților era în acea vreme C.A. Rosetti, iar secretar D.I. Ghika. După patru ani de la declararea sa ca localitate urbană, Sinaia s-a despărțit de [NUME_REDACTAT], Bușteni, Azuga și Predeal, acestea grupându-se în comuna Predeal. Această lege a însemnat pentru orașul de la poalele Bucegilor o nouă perspectiva de dezvoltare. Astfel, spre sfârșitul secolului trecut, Sinaia deținea deja un anumit potențial economic, prin intrarea în funcțiune a unor interprinderi industriale și ca urmare a modernizării șoselei și a căii ferate Ploiești-Brașov. O altă contribuție importantă la dezvoltarea orașului a avut-o legea rurală din 1864, prin care unii locuitori ai zone au fost împropietăriți cu terenuri provenite din moșia [NUME_REDACTAT] sau din propietățile [NUME_REDACTAT] Civile.

Prin urmare, o dată cu dezvoltarea continuă a zonei, dar și datorită pitorescului său inedit, Sinaia a început să fie vizitată de tot mai mulți „turiști” atât din țară cât și de peste hotare. Aceștia veneau în Sinaia, mai ales, în timpul verii, datorită “aerului curat” , calitate recunoscută și de domnitorul [NUME_REDACTAT] Cuza, care si-a dorit să-și înalțe o casă în localitate. El scria intr-una din scrisorile adresate tatălui său despre această trăsătura a orașului: “Proiectăm și noi construcția unui chalet elvețian, ca să avem unde ședea în timpul verii, căci aerul aici este mereu răcoros și curat”8 . La procesul de evoluție urbană a Sinaiei dar și a întregii văi superioare a Prahovei o contribuție importantă a avut-o și apariția industriei, astfel, din anul 1830 au început să funcționeze importante fabrici de sticlărie, de exploatare a lemnelor, de cherestea, de cuie etc.

În perioada 1869-1871, în Sinaia a început ridicarea unor construcții de amploare, menite să adăpostească oaspeții stațiunii. Prima dintre ele a fost [NUME_REDACTAT] al [NUME_REDACTAT] Civile, inaugurat în 1871, în partea de nord a actualuilui [NUME_REDACTAT] Ghica, astăzi hotelul nu mai există, deoarece a fost distrus în urma unui incendiu, construindu-se un nou [NUME_REDACTAT] în anul 1880, tot în acest an s-a dat în folosință și [NUME_REDACTAT].

[NUME_REDACTAT] ca stațiune turistică a luat avânt după terminarea construcției castelului Peleș, în anul 1883. Mai apoi au apărut o serie de vile particulare, ale celor care rezidau în alte orașe, mai ales în București.

Încheierea primului război mondial și formarea statului național unitar român, în anul 1918, au marcat începutul unei noi etape în dezvoltarea stațiunii Sinaia. După alungarea ocupanților, locuitorii au depus mari eforturi pentru refacerea orașului. Astfel, au fost repuse în funcțiune Cazinoul și principalele hoteluri, devastate de trupele germane, drept urmare, după refacerea clădirilor importante, a locuințelor particulare, a magazinelor și restaurantelor, numărul de vizitatori a cunoscut o continuă creștere. Din unele date publicate la vremea respectivă, rezultă că, în perioada 1919-1928, numărul acestora a crescut de șapte ori, de la 4385 la 30.000 de turiști. Având drept scop atragerea unui numar mai mare de turiști, [NUME_REDACTAT] al orașului a hotărât, în anul 1929, să apeleze la concursul ”inginerilor și arhitecților, specialiști, care cunosc și iubesc Sinaia” pentru a contribui la realizarea unui plan de urbanizare de nivelul importanței localității. Încă de pe atunci, pe lângă alte investiții importante, se considera necesară construirea unui teleferic pentru transportul mai rapid al vizitatorilor pe crestele Bucegilor. Într-o monografie a localității Sinaia se arăta: ”Proiectele sunt frumoase, nu știm însă, când va fi posibilă realizarea lor” 9. În anul 1929, Sinaia dispunea deja de 9 importante hoteluri, printre care: Palas, Băilor, Caraiman, Regal, Bulevard, Peleș, Regina, Kubler, Ungarth. De asemenea, în același an funcționau în stațiune aproximativ 25 de restaurante și pensiuni .

Baza materială a turismului a cunoscut o puternică dezvoltare după cel de-al doilea război mondial, o dată cu creșterea gradului de confort, au fost incluse în circuitul turistic hotelurile: Palas, Caraiman, Furnica, Păltiniș etc, s-au reconstruit și construit noi cabane în munții Valea cu Brazi – Cota 1500, [NUME_REDACTAT] Miorița etc, precum și hotelurile moderne : Montana, Sinaia, Internațional, au fost efectuate importante lucrări de amenajare și conservare în zonele Peleș și Furnica. O importantă realizare a fost construirea telefericului (telecabina), dat în folosință în 1970, capacitatea unei cabine fiind de 37 de locuri, acesta lega Sinaia- Cota 1400 m și de la Cota 1400 la Cota 2000

Atfel, dacă la început, mulți locuitori ai țării noastre treceau frecvent pe [NUME_REDACTAT] pentru a-și vizita rudele de pe cealaltă parte a munților sau pentru a-și trata unele afecțiuni în stațiunile balneoclimaterice din Transilvania, astăzi relieful montan, datorită numeroaselor societăți turistice care au fost înființate de-a lungul timpului, spre exemplu, ”[NUME_REDACTAT] al Transilvaniei”, ”[NUME_REDACTAT] Sinaia”, ”[NUME_REDACTAT] Drumeților”etc., datorită ghizilor, călăuzelor, datorită amenărilor turistice (cabane , drumuri, pârtii de schi etc.), turismul montan a devenit cea mai practicată formă de turism atât în Sinaia, cât și pe toată [NUME_REDACTAT].

În concluzie, Sinaia a avut o evoluție constantă, de la un simplu cătun, la un oraș-stațiune, cunoscută în prezent drept ”[NUME_REDACTAT]”, fiind vizitată de-a lungul timpului de numeroase personalități, dintre care se remarcă: [NUME_REDACTAT] Cuza, domnitorul [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], mare poet național, care a scris numeroase poezii despre Sinaia: ”Hora de la Sinaia”, ”Iarna la Sinaia”, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], Mihai I, [NUME_REDACTAT] etc.

1.3 Aspecte geologice și de relief în Sinaia

……….”La munte , natura te copleșește și îți inspiră respect. Ea se distinge prin măreție și gravitate”….. – [NUME_REDACTAT]

Vatra stațiunii este dominată de cele doua masive muntoase înconjurătoare. În partea de Vest, se află [NUME_REDACTAT], cu aspectul unei imense potcoave, cu înalțimi de 2000 – 2500 m, cu abrupturi impresionante pe margini și cu un vast platou de altitudine, cunoscut sub denumirea [NUME_REDACTAT] sau „[NUME_REDACTAT]”6 . În est, [NUME_REDACTAT] (Baiului) prezintă o culme orientată nord – sud, cu o lungime de peste 30 km și cu înălțimi de 1700 – 1800 m.

[NUME_REDACTAT] sunt alcătuiți din roci foarte variate, cele mai caracteristice sunt insă, conglomeratele sedimentaro-dentrice, alcătuite din fragmente de roci, și minerale, cimentate între ele prin roci sedimentare (calcit, argilă, marnă etc). Acestea își au fundamentul in vest pe șisturile cristaline ale [NUME_REDACTAT] și pe calcare jurasice, iar în est pe formaținile cretacice inferioare de fliș șistos-grezos. Particularitățile deosebite ale conglomeratelor au făcut să fie cunoscute în literatura geologică sub numele de “conglomerate de Bucegi”7.Conglomeratele de Bucegi sunt alcătuite din fragmente cu dimensiuni diferite (mai mici sau mai mari) uneori depășind câțiva metri cubi, sunt rotunjite, de calcare gălbui, gresii, șisturi cristaline etc.

Dintre numeroasele vârfuri ce domină peisajul se remarcă: Vânturișul (1942 m), Vârful cu Dor (2030 m), Furnica (2103 m), [NUME_REDACTAT] (2071 m), [NUME_REDACTAT] (2173 m), [NUME_REDACTAT] (2044 m). De asemenea, se impun in peisaj și unele stânci, precum [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], acestea reprezintă blocuri imense de calcar, apărute datorită eroziunii. De asemenea, mai sunt și alte stânci conglomeratice, unele dintre ele având forme ciudate și înălțimi între 5-15 m, cum sunt: Babele, Sfinxul, [NUME_REDACTAT] ș.a8

[NUME_REDACTAT], cu forma lor caracteristică de potcoavă, cu deschiderea spre sud, trădează structura – masivul fiind in ansamblu un imens sinclinal suspendat, și litologia – prezența calcarelor și a conglomeratelor generând tipuri de relief specific. În același timp, trebuie remarcată acțiunea exercitată de eroziunile: glaciară, fluviatilă și eoliană, care au generat de asemenea, forme de relief ce constiuie principalele atracții pentru turiști.

[NUME_REDACTAT] este principala arteră hidrografică ce drenează [NUME_REDACTAT], acesta își are obârșia în cele două circuri glaciare, aflate între [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT]. Unul dintre cele mai interesante si atrăgătoare sectoare este cel de la [NUME_REDACTAT], prag de rocă ce realiyează o trecere de la circul glaciar la valea glaciară. În drumul ei spre câmpie, Ialomița a secționat treptat barele de calcar ce i-au stat în cale și a creat unele dintre cele mai spectaculoase chei din [NUME_REDACTAT].

[NUME_REDACTAT], sunt alcătuiți în mare parte din strate de Sinaia (gresii, marne, marno-calcare), cutate și dispuse alternative intr-o succesiune de formațiuni geologice tipice, reprezentate de un complex grezos-marnos, de tip fliș, constituit la bază din roci pelitice – șisturi marnoase și argiloase, marne, calcare marnoase roșii sau cenușii verzui. Peste ele se găsesc gresii și calcare grezoaze (55%), iar în partea superioară, sunt breccia cu șisturi cristaline, microbreccii calcaroase, conglomerate tillitice.

În cadrul culmii principale a masivului Gârbova se remarcă trei sectoare, și anume: [NUME_REDACTAT], pe direcția nord – sud, cuprinde vârfurile [NUME_REDACTAT] (1446 m), Tigăile (1699 m), Turcu(1883 m), Paltinu (1900 m), Neamțu (1923 m), Stevia (1907 m), și Rusu (1902 m). [NUME_REDACTAT] este cuprins între vârfurile Rusu și Cazacu, pe direcția est – vest, cu altitudini între 1500- 1600 m. Iar culmea Baiu, orientată spre sud, cuprinde [NUME_REDACTAT] (1753 m), Zamora (1519 m), [NUME_REDACTAT] (1895 m), Drăganu (1776 m), Vornicul (1627 m) [NUME_REDACTAT] (1660 m), [NUME_REDACTAT] (1527 m). Partea sudică a teritoriului sinăian se sprijină pe [NUME_REDACTAT] (1339 m), complet împadurit, construcția sa geologică fiind aceeași cu aceea a [NUME_REDACTAT]. În acest munte, Prahova a “fierăstruit” o vale tânără și îngustă, formând [NUME_REDACTAT].

În spațiul dintre Bușteni și Sinaia, pe o lungime de circa 10 km și o lățime de 2-3 km, [NUME_REDACTAT] se lărgește și formează depresiunea intramontană Sinaia. Aceasta s-a constituit ca urmare a acțiunii de eroziune a râului Prahova și a afluienților săi asupra flișului grezos, care este mai puțin dur si care este prins între stratele de Sinaia, la est, și conglomeratele de Bucegi, la vest.

[NUME_REDACTAT] contrastează puternic cu monotonia [NUME_REDACTAT], spațiu montan ce se înscrie în peisaj prin culmi greoaie, nivelate la partea superioară.

Privind magnificul decor montan din dreapta Prahovei, [NUME_REDACTAT] scria: „Alte înălțimi și mai mari ridică mai presus de cingătoarea lui, todeauna verde tufișuri de copaci închirciți, cărora abia dacă le îngăduie stânca aceasta, viața săracă. În fund stau unul lângă altul, ca o manifestare a celui mai adânc trecut, a celei mai neînvinse puteri și a celei mai înalte întreruperi a măreției: Bucegii, Vârful cu Dor, Jepii, Caraimanul. Zapada unei împărătești bătrâneți le acoperă culmile ascuțite, crestele de stâncă” 9 .

La rândul său, poetul [NUME_REDACTAT], născut în Dobrogea, a surprins și a transmis posterității, în versuri inspirate, o imagine grăitoare a masivului la poalele căruia este așezată Sinaia: “Ce viu sclipesc sub cer Bucegii/ Numai eternal Vârf-cu-Dor/ Înstrăinat de lumea noastră/ Se pierde-n taina unui nor/ Zadarnic razele de soare/ Vor să destrame valu-i greu,/ Zadarnic cearcă să-l pătrunză/ Gelos de maiestatea lui ” 10.

În plus, marele geograf, și totodată, poet, [NUME_REDACTAT], a scris despre frumusețea și maiestatea acestor munți din preajma Sinaiei: “ Repeziți cu creasta-n ceruri/ Din păduri se-nalță munții,/ Cîțiva nori cu plete albe/ Le plutesc în jurul frunții ” 11.

Fig. Profil geomorfologic transversal peste [NUME_REDACTAT] – zona Sinaia

* 1 – gresii masive; 2 –conglomerate de Bucegi; 3 – fliș șistos grezos ruginiu (stratele de Piscu cu Brazi); 4 – depozite deluvio-coluviale; 5 – depozite de terasă; 6 – fliș calcaros; 7 – ax de sinclinal; 8 – aluviuni recente; 9 – terase (T1, T2); 10 – falii, fracturi, decroșări; 11 – zonă vulnerabilă la alunecări de teren prin supraîncărcarea versanților cu construcții (versantul estic al [NUME_REDACTAT]).

Aspecte climatice

[NUME_REDACTAT] este situată in cadrul culoarului prahovean, drept urmare clima este influențată direct de poziția geografică, ceea ce face ca aici să se înregistreze cea mai slabă intensitate a curenților de aer, o presiune atmosferică mai scăzută, iernile sunt lipsite de gerurile aspre, lunile de vară sunt răcoroase, toamnele lungi si senine, primăverile relativ blânde, toate aceste particularități contribuie la alegerea destinației Sinaia, preferată de numeroși turiști din țară și din străinătate.

Clima și-a pus puternic amprenta asupra reliefului, astfel în [NUME_REDACTAT] a creat forme de tip babe sfincși, mai puțin întalnite în alte masive. Vântul asociat cu apa precipitațiilor, a acțioat necontenit asupra rocilor, modelându-le, transfomându-le, mai repede sau mai încet, prin procese de deflație și coraziune. Efectele acestor procese se văd peste tot în Bucegi ( Babele, Sfinxul, Ciupercile), stâncile culmilor Guțan, Țigănești, Bucșoiu, Caraiman, Coșila, Furnica au de asemenea, numeroase “fețe” șlefuite de vânt.

Temperatura medie anuală, înregistrată la Stația meteorologică ce funcționează la Sinaia la cota 1500 m, din 1888, este de 6, 10 C, cu medii lunare cuprinse între -3,90 C în ianuarie, -3,10 C în februarie și 15,70 C în iulie. Cele mai ridicate medii lunare au oscilat, în ultimii 100 de ani, între 1,20 C în ianuarie 1936 și 18,80 C în iulie 1936, iar cele mai mici, între 10,30 C în ianuarie 1913 și 12,70 C în august 1940. Cele mai rdicate medii anuale au fost de 70 C în 1923 și 1934, iar cele mai mici de 4,60 C în 1933. Maxima absolută termică a atins 320 C în zilele de 10 și 20 august 1945 și 17 august 1952, iar minima absolută a fost de -270 C pe 11 februarie 1929.

Primul îngheț apare, de regulă, după 1 octombrie, iar ultimul, la sfârșitul lunii aprilie, durata medie fără îngheț este de aproximativ 148 de zile.

În cea ce privește nebulozitatea, un factor climatic imprortant pentru o stațiune montană, se constată că în timpul iernii, predomină cerul acoperit , iar în timpul verii, cerul este senin și mai puțin noros. În general, numărul zilelor cu cer senin este, în medie, anual, de 108,7, al celor cu cer noros de 121,5 iar al celor cu cerul parțial acoperit de 134,8 de zile. Nota de subsol!!!!!!

Precipitațiile medii anuale însumeaza peste 800 mm/anual, cu mediile lunare cele mai mari în iunie (126 mm) și iulie (106 mm) și cele mai mici, sub formă de zăpadă, în februarie (37 mm) și ianuarie (38 mm). Se poate observa din analiza acestor date, faptul că primăverile sunt mai bogate în precipitații, principala cauză fiind topirea zăpezilor. Repartiția precipitațiilor pe luni, factor meteorologic important pentru activitățile turistice și pentru stațiunile balneo-climaterice, este destul de neuniformă la nivelul teritoriului, înregistrându-se valori diferite. Cele mai mari cantități anuale s-au înregistrat în 1972 cu o valoare de 1300 mm și respectiv de 1246 mm în 1941, iar cele mai mici cantități de 434 mm în anul 1932. Maximile în 24 de ore au fost înregistrate în septembrie și iunie 1941, când, numai într-o zi, au căzut 115,8 mm și respectiv, 114,7 mm .

De asemenea și zăpezile prezintă o importanță mare pentru stațiunile montane, facilitând practicarea sporturilor de iarnă. În acest sens, la Sinaia se înregistrează, în medie, 27 zile de ninsoare pe an ( 6,2 zile în ianuarie, 5,6 zile în februarie, 5 zile în martie, 4,1 zile în decembrie), durata medie a intervalului în care ninge fiind de 158 de zile (priima ninsoare în jur de 11 noiembrie și ultima ninsoare în jurul datei de 18 aprilie) iar cea a intervalului în care există strat de zăpadă însumează 124 de zile (primul strat de zăpadă în jur de 26 noimbrie, iar ultimul in jurul datei de 30 martie). Existând si excepții: zăpada s-a așternut, uneori, in jurul datei de 26 octombrie și nu s-a “indurat” să dispară decât în aprilie. În funcție de cantitatea precipitațiilor, de intensitatea curenților de aer, grosimea stratului de zăpadă diferă mult de la un loc la altul și de la o perioada la alta. Astfel, în februarie 1954, grosimea stratului de zăpadă a atins 130 cm, în timp ce în februarie 1926 și 1943, ca și în ianuarie 1930, din cauza lipsei ninsorilor, nu s-a înregistrat strat de zăpadă. Cantitățile de zăpadă cele mai mari se acumulează în general, pe văi și pe versanți cu expunere nord-vestică.

Regimul vânturilor, cu o mare influiență asupra reliefului, prezină și el unele particularități în zona stațiunii Sinaia. Frecvența medie anuanlă a diferitelor direcții eoliene este dominantă din nord (35,5%), urmând cele din sud (18,6%), nord-vest (7,2%) și nord-est (5,8%). Pe luni, situația se prezintă astfel: vântul care suflă din nord are cea mai mare frecvență în luna iulie, cel din sud în noiembrie, cel din est și vest în iunie, iar calmul are cea mai mare frecvență în luna august. De menționat că in stațiune se resimt și brizele locale apărute ca urmare a deplasării maselor de aer între văi și culmile munților.

Rețeaua hidrografică

[NUME_REDACTAT] este principala arteră hidrografică care drenează Sinaia de la nord la sud, cu izvoarele în Predeal. Constantin C. Giurescu, în [NUME_REDACTAT], vol. I, Fundația pentru literatură și artă „[NUME_REDACTAT] I”, București,1935, pag. 399, arată că, în slavonă, Prahova înseamnă „loc prăfos”, râu ale cărui maluri sunt din nisip, sub forma unui praf fin.

În albia râului Prahova, curg mai multe izvoare (între localitățile Bușteni și Sinaia), unele venind dispre [NUME_REDACTAT]: [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] Dorului. Aceste pâraie sunt temporare, pâna la altitudinea de 1200 m, când devin permanente, cu un debit ce oscilează în funcție de precipitații, iar profilul lor longitudial prezină numeroase rupturi de pantă. [NUME_REDACTAT] Gârbova, coboară în râul Prahova și pâraiele: Valea lui Bogdan, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], Cumpătu, Tufa, Șipa, Zamora, [NUME_REDACTAT]. Nota de subol!!!!!!!!!!!

În zona Sinaiei, se găsesc de asemenea și o bogată rețea de ape subterane. În partea de est, apele subterane sunt cantonate în structuri acvifere, roci poroase, permeabile (“conglomeratele de Bucegi”) . Acestea acumulează apa din precipitații, dând nastere la numeroase izvoare, ce formează torenți, care la rândul lor se unesc și formează pâraiele ce se “luptă” cu stânca muntelui. Ape subterane există și în vest, aflate în rocile marnocalcaroase, puternic fisurate, circulă sub forma unor șuvoaie ascunse, făcându-și apariția la suprafață prin izvoare ce pot fi întâlnite la poalelel Gârbovei și care dau naștere mai multor torenți sau pâraie: Cumpătu, Valea lui Bogdan, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], Gagu.

[NUME_REDACTAT] are un debit relativ constant, cu valori mai mari atunci când zăpezile se topesc brusc sau când se inregistează ploi abundente, de obicei toamna si primăvara. În schimb, iarna, datorită zăpezii și înghețului de lungă durată, regimul de scurgere al râului dar si al pâraielor este diminuat în mare măsură. Vara, alături de Prahova, pâraiele care împânzesc teritoriul Sinaiei dau stațiunii un plus de frumusețe, întregind natura locurilor cu susurul specific apelor de munte. Acest debit are o creștere treptată, astfel, de la 0,59 m3 /s la Azuga, la 5,13 m3 /s la confluența cu [NUME_REDACTAT], princpiala cauză care determină această creștere fiind contribuția pâraielor Tufa, Cumpătu, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], Zgarbura, Peleș și [NUME_REDACTAT], care se varsă în perimetrul stațiunii.

Soluri, vegetație și faună

Pe întreg teritoriul stațiunii Sinaia, dar și în împrejurimi, covorul vegetal este foarte variat, acest lucru determinând și o mare diversitate în ceea ce privește solurile, dar și fauna.

Astfel, în etajele montan-inferior și montan-mijlociu, se întâlnesc mai frecvent fagul (Fagus sylvatica), bradul (Abies alba) și molidul (Picea abies), la care se mai adaugă și laricea (Larix decidua), ulmul de munte (Ulmus glabra), plopul tremurător (Populus tremula), mesteacănul ([NUME_REDACTAT]). În cadrul etajului montan-mijlociu al pădurilor de amestec (brad, molid,fag), se găsesc soluri brune de păduri și soluri argilo-iluviale. Ele s-au format pe stratele de Sinaia, pe flișul marno-grezos și pe cuvertura lor. În partea de sud a orașului, în [NUME_REDACTAT], pe versanții [NUME_REDACTAT] și Vânturiș, precum și pe alte suprafețe corespunzătoare etajelor de făgete și amestecului de fag, brad și mold, se dezvoltă solurile brune acide formate pe rocile acide, conglomerate și pe depozite de dezagregare. Etajul montan-superior este caracterizat de molidișuri pure (Picea abies) prezente la peste 1500 m altitudine, în Valea lui Carp, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] etc. Pentru etajele pădurilor de conifere sunt specifice solurile brune podzolice care sunt asociate pe alocuri cu soluri brune.

Etajul subalpin cuprinde laricea si molidul, sub formă de pâlcuri, foarte rar apar jneapănul (Pinus mugor) și arinul de munte (Alnus viridis). Pajiștile și tufișurile alpine acoperă cele mai mari înălțimi ale munților care se remarcă printr-un covor vegetal, adaptat la vânt, uscăciune și temperaturi mai scăzute. Caracteristice sunt diferite specii de plante: pernițele de iarbă roșioară (Silene acaulis) și tufișurile de ochiul găinii ( Primula minima), păiușul roșu (Festuca rubra) etc. Solurile specifice etajului alpin sunt podzolurile humico-feriiluviale. În etajul montan întâlnim rar aluul (Corylus avellana), liliacul sălbatic (Syringa vulgaris) – specie întâlnită numai la [NUME_REDACTAT] Ana și în [NUME_REDACTAT], din pădurea de pe [NUME_REDACTAT]. Din categoria plantelor ierboase printre cele mai întalnite sunt: feriga ( Dryoptetris filix-mas), fragul (Fragaria-vesca), ghiocelul (Galanthnus nivalis), trei frați pătrați (Viola tricolor), pelinul (Artemisia petrosa) etc.

Pădurile din zona Sinaia au un aspect diferit de la anotimp la anotimp, astfel, primăvară domină o culoare verde-deschis, iar vara, verde-intens, toamna, de pe la jumătatea lunii septembrie până aproape de căderea brumei, verdele constant al brazilor se armonizează cu coloritul arămiu al foioaselor, până în clipa când acestea își scutură frunzele. În schimb, iarna, albul intens al zăpezii se așterne în straturi peste întrega zonă depresionară a Sinaiei și peste munții din împrejurimi.

În ceea ce privește fauna, în Sinaia, odinioară trăiau animale mari prin pădurile din împrejurimi, insa anumți factori precum vântul intens și practicarea masivă a drumețiilor, au contribuit la rărirea sau la refugierea animalelor sălbatice, cu excepția ursului, în locuri mai ferite. Dintre ele se remarcă câteva animale de interes cinegetic precum: cerbul (Cervus elaphus), ursul (Ursus arctos), căprioara (Capreolus-capreolus), capra neagră (Rupicapra-rupicapra), lupul (Canis lupus), vulpea (Vulpes-vulpes), râsul (Felix-lynx), acestora li se adaugă veverița (Sciurus vulgaris), iepurele (Lepus) și diferiți șoareci de pădure. În apele din zonă, își are un mediu prielnic, păstrăvul (Salmo trutta fario). Dintre păsări pot fi menționate: mierla ( Turdus merla), gaița (Garrulus glandarius), pupăza (Upupa epops), coțofana (Pica pica), cocoșul de munte (Tetrao urogallus), găina sălbatică sau găinușa (Gallinula), cucul (Cuculus canorus) etc.

În perimetrul orașului Sinaia, în [NUME_REDACTAT] și la poalele Gârbovei se găsesc mai multe rezervații naturale și monumente ale naturii, se remarcă: [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT]. În cadrul acestor rezervații sunt ocrotite animale cum ar fi: capra negră, râsul, vultulrul pleșuv sur, cocoșul de munte etc. , în plus pe cel mai înalt vârf din Bucegi, Omul (2505 m ), la peste 2500 m altitudine sunt ocrotite asociațiile de tundră alpină, cu o specie endemică, Poa contracta, pentru [NUME_REDACTAT].

2. ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE –RESURSE TURISTICE ȘI VALORIFICAREA LOR

”În sens larg, potențilul turistic al unui teritoriu reprezintă ansamblul elementelor naturale, economice , și cultural –istorice, care prezintă anumite posibilități de valorificare turistică, dau o anumită funcționalitate pentru turism și deci constituie premise pentru dezvoltarea activității de turism.” (G. Erdeli, 1996)

Fig. 1 – Harta obiectivelor turistice din orașul Sinaia

2.1 Potențialul turistic natural

„Potențialul turistic natural este alcătuit din totalitatea resurselor turistice puse la dispoziție de cadrul natural al unui spațiu: unități, tipuri și forme de relief; tipuri și subtipuri climatice; ape de suprafață și subterane; etaje de vegetație sau asociații vegetale – incluzând și modificările produse de intervențiile antropice – care prin valoarea lor educativă , cognitivă, estetică, curativă și atractivitatea lor justifică deplasări de populație pentru vizitare și conduc la amenajări de ordin turistic.” 1. (Patrimoniul natural al turimsului, 2012, pag. 22)

În general, potențialul turistic natural este inclus în sfera atractivității și activităților recreative prin elemente concrete, de relief, ape, climă, vegetație, faună, caracterizându-se printr-o mare diversitate calitativă, fizionomică, genetică a componentelor, fiind suportul sau mediul ambiental pentru desfășurarea tuturor activităților turistice, iar prin însușirile pe care le deține, declanșează fluxuri turistice.

Atractivitatea cadrului natural este dată de trăsăturile componentelor acestuia și poate fi definită prin:2

valoarea peisagistică a unităților de relief existente în teritoriu;

varietatea deosebită a tipurilor genetice și a formelor de relief;

calitățile terapeutice, relaxante ale unor factori climatici, care se indentifică prin tipurile de bioclimat;

calitatea, repartiția și densitatea elementelor componente ale hidrosferei;

biodiversitatea floristică și faunistică – care poate oferi elemente de cunoaștere științifică și ecologică, dar poate avea și valoare științifică și ecologică, dar poate avea și valoare estetică, cinegetică, piscicolă etc.

2.1.1 Relieful – suport natural al desfășurării activităților turistice

Relieful este considerat o adevărată ”vitrină a naturii” și reprezintă elementul principal în structura potențialului turistic al acestui teritoriu, fiind suportul material pe care se desfășoară activitățile turistice.

Pentru identificarea potențialului turistic al reliefului, sunt necesare anumite criterii care evidențiază atât structura cât și complexitatea componentelor cu valențe turistice, precum și anumite particularități care individualizează elementele cadrului natural, făcându-le atractive pentru turism: prezența punctelor de belvedere, abrupturi, stâncării, creste, defilee, pasuri, peșteri etc. 3

Vatra stațiunii Sinaia este dominată de cele doua masive muntoase: în vest se află [NUME_REDACTAT], iar în est, [NUME_REDACTAT] (Baiului) . Astfel, relieful celor două masive este atractiv, datorită potețialului natural turistic prin particularităților ce îi definesc. În primul rând, dispun de un numeroase forme de relief: vârfuri ascuțite, creste, stânci, precum [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] etc. Dintre numeroasele vârfuri cu altitudini de peste 2000 m, ce domină peisajul se remarcă: Vânturișul (1942 m), Furnica (2103 m), [NUME_REDACTAT] (2044 m), [NUME_REDACTAT] (2071 m), [NUME_REDACTAT] 2173 m, Omu (2505 m), Varful cu Dor (2030m) etc. Se remarcă și o varietate a tipurilor de relief, astfel, în [NUME_REDACTAT] este prezent un relief carstic deosebit de atractiv, cu multe elemente „unicat”, cu trasee de alpinism ce au un grad ridicat de dificultate 4 .

Se impune prin spectaculozitate, abruptul prahovean al Bucegilor, de peste 1000 m, dominat în partea partea superioară de vârfuri semețe: Coștila, Caraiman, [NUME_REDACTAT] și Mari, [NUME_REDACTAT], Vârful cu Dor, Furnica, cu un relief ruiniform impresionant prin varietatea și mulțimea formelor. În plus un punct forte al cadrului natural din [NUME_REDACTAT] îl reprezintă, formele de relief „Babele” (Fig. 2), „Sfinxul”(Fig. 3), „Ciupercile” de pe platoul Bucegilor, rezultate în urma modelării conglomeratelor și gresiilor prezente aici. Un alt motiv care oferă atractivitate zonei datorită potențialului turistic al reliefului sunt cheile din lungul Ialomiței: Peșterii, Urșilor, [NUME_REDACTAT] și Mare, [NUME_REDACTAT] și Mare, Orzei, Dobrești, precum și peșteri: [NUME_REDACTAT].

Deoarece sunt grefați pe conglomerate și calcare, [NUME_REDACTAT] nu se caracterizează prin prezența unui relief glaciar clasic, s-au păstrat doar local, pe fațada nordică, urme ale glaciațiunii cuaternare – care au „supraviețuit” proceselor intense de modelare în postglaciar. Ca forme glaciare relativ bine conservate pot fi menționate: [NUME_REDACTAT] Crucii, văile glaciare cu praguri ale [NUME_REDACTAT] și Țigănești, sau circurile secundare în trepte – prezente în complexul glaciar al [NUME_REDACTAT]. 5

De asemenea, peisajele sunt o componentă a cadrului natural care atrag numeroși turiști, acestea reprezintă un atu pentru arealul viza, datorită formelor de relief întalnite. Admirarea lor se realizează prin existența punctelor de belvedere, la care se poate ajunge cu autoturismele sau prin intermediul transportului pe cablu – telecabina, telegondola, sau la care accesul este posibil doar pe cărări. De asemenea, vârfurile principale ale munților oferă priveliști panoramice asupra zonelor înconjuratoare.Aceste caracteristici ale munților din jurul orașului Sinaia, relevă potențialul turistic deosebit de care dispune relieful, atrăgând anual datorită acestor trăsături unice, un număr mare de turiști.

Fig. 2 – [NUME_REDACTAT]. 3 – Sfinxul

2.1.2 Potențialul climato – turistic

Clima reprezintă o resursă majoră alături de relief, a potențialului turistic natural, al Sinaiei, care susține sau dimpotrivă, limitează desfășurarea în condiții prielnice a activităților turistice. Impactul acestora se manifestă foarte diferențiat asupra persoanelor participante la fenomenul turistic, astfel există o selecție pe care persoanele o folosesc sa aleagă vacanța perfectă în ambianța zonei montane, sau pe litoralului [NUME_REDACTAT] etc.

Elementele climatice (temperatura, precipitațiile, vântul, nebulozitatea, presiunea atmosferică etc.), fiecare în parte, sau ca un ansamblu unitar, constituie pentru turism ambianța necesară desfășurării lui, dar și o resursă importantă în procesul recreerii și tratamentelor balneoclimaterice și climaterice mai ales, o resursă care oferă posibilități multiple și variate de practicare a turismului (climateric, sportiv, de agrement etc.). Aceste elemente și, în general, climatul sunt importante deoarece, în funcție de caracteristici, determină: cererea dintr-o anumită perioadă a anului și lungimea sejurului; producătorii de servicii turistice trebuie să-și coordoneze oferta la variațiile climatice, căci acestea imprimă ritmuri sezoniere; vânzarea băuturilor și a echipamentului de recreere, a unor servicii sunt afectate de schimbările climatice, de valorile parametrilor climatici; apariția și dezvoltarea stațiunilor climaterice, în special a celor cu două vârfuri de sezon și costuri operaționale.6

[NUME_REDACTAT] este situată in cadrul culoarului prahovean, drept urmare clima este influențată direct de poziția geografică, ceea ce face ca aici să se înregistreze cea mai slabă intensitate a curenților de aer, o presiune atmosferică mai scăzută, iernile sunt lipsite de gerurile aspre, lunile de vară sunt răcoroase, toamnele lungi si senine, primăverile relativ blânde, toate acestea contribuind ca Sinaia să fie preferată de numeroși turiști din țară și din străinătate. Temperaturile sunt favorabile pentru practicarea sporturilor de iarnă pentru petrecerea timpului liber în natură și practicarea altor activități turistice.

Unul din principalele aspecte climatice care atrage un flux mare de turiști este climatul subalpin ionic. Lipsa vânturilor puternice, a variațiilor mari de temperatură, aeroionizarea determinată de versanții păduroși din jurul stațiunii, constituie factorii esențiali în tratamentul unor afecțiuni: nevroze, boli endocrino-metabolice, boli cronice, hipertensiune arterială etc.

Turismul, prin modul său de exercitare, și anume, în aer liber, este dependent în permanență față de starea vremii. Astfel, dintre factorii restrictivi în aceatsă zonă se remarcă nebulozitatea ridicată, care slăbește vizibilitatea (mai ales la altitudini mai mari, respectiv 1400 -2000m ) și reduce durata de strălucire a soarelui. Acest fenomen determină apariția unui element de stres, mai ales atunci când se formează așa numita mare de nori de joasă altitudine, în special iarna, pe munții din jur, în timp ce crestele cu altitudini mari rămân însorite. Un alt element de stres, care impiedică desfășurarea activităților turistice sunt vânturile puternice, cu o frecvență ridicată în această zonă, în special în zona montană.

2.1.3 Potențialul turistic al apelor

Apa – privită ca resursă turistică, „materie primă” pentru diferite forme de turism, ca element al spațiului geografic definit printr-o mare atractivitate – ocupă un loc prioritar în turism, impunându-se prin multiplele sale forme de organizare (ape subterane, izvoare, rețele hidrografice, lacuri, [NUME_REDACTAT] etc.), prin calitatea sa și, nu în ultimul rând, prin conținutul extrem de variat de săruri sau valoarea peisagistică deosebită.Datorită funcțiilor multiple pe care le îndeplinește în actul turistic, prin caracteristicile calitative și modalitățile de existență pe teritoriul României, apa a generat aici turismul balnear, turismul de recreere, turismul sportiv și de sfârșit de săptămână, dar și turism profesional. Indiferent de formele de stocare a apei, componența hidrografică exercită o putere de polarizare deosebită asupra turiștilor, ocupând un loc binemeritat în cadrul patrimoniului turistic al țării 7.

În ceea ce privește potențialul hidrografic al Sinaiei, se remarcă principalul curs de apă, Prahova, care străbate sectorul vizat de la nord la sud. Acesta mai primește pâraie, unele vin dinspre Bucegi : [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] , [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] Dorului, [NUME_REDACTAT] etc., și altele venind dinspre Gârbova, izvoarele: Valea lui Bogdan , Cumpătu, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], Gagu, Valea lui Bogdan etc.

Potențialul turistic hidrografic reprezintă o valoare turistică remarcabilă, datorită apelor minerale din Sinaia, valorificarea lor contribuie la creșterea interesului pentru efectuarea diferitelor tratamente, sporind astfel, veniturile și atracția localității . [NUME_REDACTAT], există câteva izvoare de ape minerale, însă, insuficient valorificate până în prezent, unele au fost folosite și se mai folosesc de către localnici. În zonă există izvoare minerale, dintre care cele mai importante sunt: [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], însă cele mai Cele mai importante sunt izvoarele de la [NUME_REDACTAT]. Apa de aici izvoraște din [NUME_REDACTAT], fiind oligominerală, slab sulfuroasă, similară cu cea a izvoarelor Aix-les-Bains și Evian. Odată cu descoperirea apelor minerale și a calitătilor terapeutice, Sinaia începe să devină în timp și stațiune balneară, tot mai căutată de turiști, pentru tratatrea diferitelor afecțiuni: digestive, hepatobiliare, renale, endocrine, cardio-vasculare, respiratorii.

2.1.4 Potențialul turistic bio-pedo-geografic și al ariilor protejate

Componentele învelișului biogeografic – flora și fauna – joacă un rol deosebit în diversificarea potențialului turistic natural și contribuie la susținerea fenomenului turistic, generând anumite forme de turism.

Particularitățile componentelor fitogeografice, prin care acestea intră sub incidența diferitelor forme de turism, sunt: dimensiunea și vârsta plantelor, ciclul de vegetație, varietatea compoziției floristice, formele de creștere mai puțin obișnuite (diferite anomalii de creștere, „malformații” etc.), extensiunea deosebită a unor asociații vegetale majore (Patrimoniu). Un rol important îl are pădurea fiind un ecosistem natural dominant în cadrul învelisului vegetal , functionalitatile ei fiind numeroase și cu o importanță majoră pentru turism. Are funcții de tip turistic, piscicol, cigengetic, peisagistic, igenic, modelator climatic, recreativ etc. O parte din … „turiști preferă primăvara, când ciclul vegetal abia începe, iar ivirea mugurilor, a primelor frunze și a florilor stârnește anumite sentimente. Alți turiști se simt atrași mai mult de frumusețea peisajelor de toamnă, cu multitudinea de culori, a frunzelor care foșnesc pe poteci sub pașii turiștilor sau sub adierea vântului. Vara, răcoarea pădurilor din apropierea apelor este mai tentantă ca oricând, iar iarna, frumusețea pădurilor de conifere încărcate cu zăpadă încântă iubitorii de sporturi de iarnă” 8 ([NUME_REDACTAT], 2002, pag.162).

Obiectivele turistice din zonă, deosebit de atractive sunt ”plantele rare ” cum ar fi: floarea de colț (Leontopodium alpinum), liliacul sălbatic (Syringa vulgaris) – specie întâlnită numai la [NUME_REDACTAT] Ana și în [NUME_REDACTAT], din pădurea de pe [NUME_REDACTAT] etc. În plus, în perimetrul orașului Sinaia, în Bucegi și la poalele Gârbovei se găsesc multe rezervații naturale și monumente ale naturii, acestea înglobează un potențial turistic deosebit pentru zona. Astfel, cea mai exstinsă și importantă este Rezervația naturală din Bucegi, rezervație ce se găsește în spațiul [NUME_REDACTAT], având înfățișarea de potcoavă uriașă întinzându-se de la Sinaia la [NUME_REDACTAT]. Atractivitatea rezervației este dată de multitudinea speciilor de animale, capra neagră (Rupicapra-Rupicapra), lupi, urși etc., a florei unice: floarea de colț (Leontopodiun alpinum)*, iedera albă (Daphne blagayana)* în Bucegi există până in anul 2009 un singur loc atestat oficial, zâmbru reprezentant al florei lemnoase care este pus sub ocrotire etc, dar și datorită peisajelor morfologice. Importante pentru potențialul bio-pedo-geografic, sunt și următoarele rezervații: [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] care include atât formele de relief, Babele și Sfinxul, cât și asociații vegetale alpine cu argințică, iarbă roșie, micșunea de munte etc., [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT]. Aceste rezervații, atrag un număr mare de amatori de drumeție, care au obligația strictă a protejării cuvenite.

2.2 Potențialul turistic antropic

* ”Potențialul turistic antropic este definit ca ansamblul de valori materiale și spirituale create de societate, care îndeplinesc condițiile valorificării pe plan turistic. Acesta s-a conturat în timp istoric, îmbogățindu-se treptat în urma ascensiunii creative a omului, care a produs mereu noi valori ,,îmbogățindu-și" mediul artificial, în concordanță cu creșterea pretențiilor sale de cultură și civilizație.” (Patrimoniul turistic al României, 2012, pag 112)

De-a lungul timpului, omul a construit o serie de edificii, a căror valoare istorică și estetică a crescut, ajungând în ipostaza de potențial turistic. [NUME_REDACTAT] și implicit, Sinaia, deține un imens potențial turistic antropic, ceea ce demonstrează evoluția și continuitatea vieții sociale, economice și culturale pe meleagurile prahovene. Acest potențial este reprezentat prin vestigii ale populației din acest areal, monumente istorice, obiecte de artă sau religioase, muzee, elemente de etnografie și folcor, tradiții, obiceiuri etc. Potnțialul turistic antropic, alături de petențialul turistic natural formează potențialul turistic al unei regiuni, contribuind în mod direct la dezvoltarea economică a regiunii, cu ajutorul încasărilor obținute din desfășurarea activităților turistice în areal, activități ce se bazează în principal pe resursele naturale și antrpice.

Sinaia, precum și alte regiuni ale țării, sau ale lumii, se confruntă cu o creștere numerică a potențialului turistic antropic dar și cu o varietate mult mai mare decât în cazul potențialului turistic natural, pe unitatea de suprafață, datorită progresului tehnologic și evoluției pieței turistice care funcționează în sensul satisfacerii nevoilor turiștilor pentru nou, inedit.

Atractivitatea componentelor antropice ale componentelor patrimonuilui cultural este determinată de o serie de însușiri:1 unicitatea, singularitatea este o însușire a obiectivelor antropice care sporește atractivitatea turistică, fie că este vorba de un ,,produs unicat", fie de un obiectiv ajuns unicat datorită menținerii în timp; dimensiunea ieșită din comun a obiectivelor antropice este un atribut care polarizează atenția și interesul turiștilor. De dimensiuni foarte mari ( Crucea de pe Caraiman) sau foarte mici (obiecte de artă, cărți etc.) anumite componente antropice ale potențialului sunt admirate de mii și zeci de mii de turiști participanți la diferite forme de turism; ineditul este și el o sursă de atracție care rezultă din natura materialului de construcție (în cazul Crucii de pe Caraiman de exemplu), culoarea specifică, amplasarea obiectivelor în locuri insolite, arhitectura deosebită ([NUME_REDACTAT]); vechimea unor obiective trezește, de asemenea, interesul turiștilor, fie că sunt obiective prezente în muzee (obiecte antice, podoabe foarte vechi, cărți vechi, elemente de tehnică populară veche etc; funcțiile sau funcția îndeplinită de anumite edificii poate deveni adesea o sursă de interes turistic;

Potențialul turistic antropic din Sinaia, include o gamă largă și variată de componente, care pot fi grupate în:

componente cultural-istorice și religioase;

componente etno-culturale și etno-folclorice;

2.2.1 Obiectivele turistice cultural – istorice și religioase

*”Patrimoniul turistic cultural = acele bunuri culturale mobile și imobile, cu valoare deosebită sau excepțională (din punct de vedere istoric, arheologic, numismatic, heraldic, științific și tehnic, documentar, etnografic, artistic, literar, cinematografic, cartografic, bibliofil, epigrafic), care au reale valențe turistice și pot constitui punctele de bază în realizarea unor produse turistice originale,generând diferite forme de turism, atunci când sunt asigurate serviciile de primire și cele complementare.” (Dicționar explicativ al limbii române, 1998 , pag 217).

Patrimoniul cultural al orașului Sinaia, include o multitudine de bunuri, monumente cu valoare istorică, științifică, artistică, estetică, religiose, muzee, mănăstiri, castele, peisaje culturale, zone istorice importante la nivel național.

Așadar, un obiect turistc de interes național și internațional este [NUME_REDACTAT] (Fig. 4 ), construit de primul rege al [NUME_REDACTAT] I de Hohenzolleren (1866 – 1914), în stilul Renașterii germane, după planurile arhitectului vienez Wilhelm von Doderer , construcția fiind terminată de arhitectul german [NUME_REDACTAT] din Lemberg, cu transformări și adăugări gotice efectuate de [NUME_REDACTAT], un arhitect ceh, între anii 1896 – 1914. [NUME_REDACTAT] este compus din 160 camere și un turn central de 66 m înaltime, construit din dorința domnitorul Carol I care vizitând [NUME_REDACTAT], a rămas surprins de aceste locuri.

Fig. 4 – [NUME_REDACTAT]

În august 1871, Carol îi scraia tatălui său ”Suntem 18-20 la masă. Aceasta ne distrează și ne înveselește viața. Jos, la baza înălțimii, deasupra căreia se ridică Mânăstirea, s-a clădit un ”otel” în stil elvețian, care acum este plin de vizitatori. Proiectăm și noi construcția unui chalet elvețian, ca să avem unde ședea în timpul verii, căci aerul aici este mereu răcoros și curat” 2. Se mai spune că faimosul castel a fost înălțat la Sinaia în amintirea principesei Maria, singurul copil pe care l-au avut suveranii României, care în chinurile boalei, ar fi strigat ”Vreau să merg la Sinaia și să beau apă din Peleș” 3. După constucția castelului, la inaugurare au fost prezenți numeroși invitați din țară și de peste hotare. De-a lungul timpului [NUME_REDACTAT] a suferit câteva modificări, astfel că astăzi el nu mai are înfățișarea de ”chalet elvețian”. În pofida schimbărilor, [NUME_REDACTAT] scria despre Peleș, făcându-i de asemenea, o descriere ”… se păstrează intact, așa cum a fost lăsat prin testament, de augustul său stăpân, succesorului său, este curat în stilul renașterii germane si, la drept vorbind, el este un muzeu unic în felul său în lume, care onorează țara ce-l posedă”. Construcția castelului, fără colecția de tablouri și de arme, a costat 16 milioane lei aur, după moartea regelui Carol, acesta a intrat în posesia moștenitorilor. Așadar, [NUME_REDACTAT] poate fi considerat cel mai important edificiu al României, având caracter unicat și este prin valoarea sa istorică, unul din cele mai importante monumente din Europa secolului al XIX-lea.

În imediata apropiere a [NUME_REDACTAT], mai precis în parcul acestuia, se găsește un alt obiect important din punct de vedere turistic, și anume [NUME_REDACTAT] (Fig.5) , un castel de mici dimensiuni construit în stilul [NUME_REDACTAT], de arhitectul ceh [NUME_REDACTAT] și decorat de artistul vienez [NUME_REDACTAT]. Pelișorul cu arhitectura sa și cu turlele sale acoperite cu țigla smălțuită, deține un număr de 70 de camere decorate artistic, fiind un veritabil castel din România și reședința prinților moștenitori Ferdinand, nepotul lui Carol I și Maria, soția acestuia. De asemenea, tot lângă Peleș, a fost construit și Foișorul, în stil elvețian si alte edificii, printre care : [NUME_REDACTAT] Economatul.

Fig. 5 – [NUME_REDACTAT]

Un alt edifiuciu – simbol al Sinaiei este Cazinoul (Fig.5) , așezat în parcul "[NUME_REDACTAT]", cădirea a fost ridicată într-un timp relativ scurt și l-a avut ca principal acționar pe baronul de Marçay, propietar și al cazinoului din [NUME_REDACTAT]. Din acest motiv există o oarecare asemănare între cele două cazinouri, în special elementele de arhitectură interioară confirmă acest fapt. Cazinoul avea destinația de local de lux pentru jocuri de noroc, în sala de festivități se organizau spectacole, concerte, se proiectau filme. În acest sens trebuie remarcată prezenta marelui compozitor român [NUME_REDACTAT], care a susținut în repetate rânduri concerte la Cazinou. Acesta a fost închis pentru o scurtă perioadă, în timpul celui de-al doilea război mondial, iar în anul 1947, s-a închis pentru todeauna, fiind preluat și folosit de Societatea de [NUME_REDACTAT] în scopuri umanitare. Mai târziu, clădirea a fost folosită drept Casă de cultură, în prezent edificiul se află în subordinea [NUME_REDACTAT] Sinaia și adăpostește [NUME_REDACTAT] de Conferințe. Cazinoul deține 12 săli unde au loc o serie de evenimente, conferințe, lansări, saloane, expoziții, spectacole, recepții, petreceri precum și evenimente cu caracter privat

Fig. 5 – Cazinoul din Sinaia

O altă mare atracție a [NUME_REDACTAT] o reprezintă [NUME_REDACTAT] (Fig. 6 ), supranumită și ”[NUME_REDACTAT]” , ctitorie a domnitorului [NUME_REDACTAT], fiind primul edificu religios al orașului, construită după modelul [NUME_REDACTAT] Elena de la [NUME_REDACTAT]. Un aspect important de menționat din punct de vedere istoric, îl reprezintă faptul că, [NUME_REDACTAT] a fost prima mănăstire care a fost iluminată cu energie electică, din Romania, lucru realizat datorită implicarii active a [NUME_REDACTAT] I, de asemenea, mai poate fi precizat tot aici realizarea primului muzeu religios din țara noastră unde și în prezent se găsește expusă prima biblie tradusă și tiparită în limba română.

Fig. 6 – [NUME_REDACTAT]

Printre exponatele de valoare se remarcă două scaune regale, unul cu blazonul regal și emblema “Nihil sine Deo” (Nimic fără Dumnezeu), și cel al [NUME_REDACTAT] având încrustate inițialele E.D. ([NUME_REDACTAT]), precum și epitaful realizat cu acul și cu fir de aur și mătase colorată pe pânză de bumbac, de [NUME_REDACTAT].

Tot în Sinaia, se află Casa memorială [NUME_REDACTAT] (Fig. 7), situată în cartierul Cumpătu, pe malul drept al râului Prahova, amenajată în vila Luminiș care a aparținut compozitorului. Spațiul a fost amenajat în stil autentic românesc și folosit pentru creație. Acest loc era considerat destinația preferată a compozitorului după revenirea în țară din turneele sale. [NUME_REDACTAT] își rezerva timp, cel puțin o lună pe an, pentru a se relaxa în mediul liniștit din Sinaia. Însă în anul 1947, [NUME_REDACTAT] a donează vila statului român cu scopul folosirii imobilului ca loc de creație pentru artiști.

Fig. 7 – Casa memorială [NUME_REDACTAT]

De un mare interes turistic, se bucură și vila marelui istoric [NUME_REDACTAT] (fost prim ministru), din care, pe data de 27 noiembrie 1940, a fost ridicat de legionari, fiind asasinat mai târziu.

De asemenea, Sinaia este unul din puținele orașe din România care se mândrește cu două gări – gara nouă și cea veche, care a fost construită in anul 1913, de direcția generală a [NUME_REDACTAT] Române pentru regele Carol I. Gara se bucură de prezența celui mai vestit tren din Europa, și anume [NUME_REDACTAT] care are ca punc de oprire și gara din Sinaia. Pe peronul ei, a fost asasinat [NUME_REDACTAT] Duca de către legionari în anul 1933, chiar in acest loc se găsește o placă comemorativă (Fig. 10), în amintirea primului ministru român. Gara nouă (Fig. 8) a fost construită mai târziu, între 1938-1940, după planurile renumitului arhitect [NUME_REDACTAT] care a mai proiectat monumente ca [NUME_REDACTAT] Romane, [NUME_REDACTAT] si Palatul CFR București. Este o clădire din piatră care poartă însemnele regale ale lui Carol II, dublul CC vizibile și astăzi pe clanța ușilor, deoarece a fost construită la comanda acestuia.

Fig. 9 – Gara din [NUME_REDACTAT]. 10 – Placa comemorativă

Alte obiective care alcătuiesc potențialul antropic al orașului Sinaia sunt : [NUME_REDACTAT] Ghica unde se poate vizita [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] în Miniatură etc. Concluzionând, potențialul antropic al acestui oraș, a fost înfăptuit și dezvoltat la inițiativa regelui Carol I, care fiind impresionat de potențialul natural al zonei, a construit numeroase construcții devenite astăzi obiective de interes turistic național cât și internațional.

2.2.2 Manifestările etnoculturale și etnofolcloric

În cadrul acestor manifestărilor etnoculturale și etnografice din Sinaia, se deosebesc mai multe tipuri de evenimente, printre care cele mai importane sunt festivaurile, târgurile, sărbătorile folclorice, festivalurile gastronomice, sărbători ale muntelui, sărbători de iarnă, precum și diferite întreceri sportive și festivaluri culturale.

Astfel, unul dintre cele mai importante festivaluiri ale zonei este Festivalul “[NUME_REDACTAT]”, care a devenit o tradiție și cel mai important eveniment al orașului Sinaia, ajungând până în prezent la cea de-a XIV-a ediție. În fiecare an, tema festivalului este diferită, așadar, în anul 2004 festivalul s-a desfășurat sub sloganul: „Așa a început” timp în care la Sinaia s-au întâlnit cele mai reprezentative nume din muzică, au fost proiectate filme în aer liber, o expoziție de fotografie retro, artă meșteșugărească etc., la eveniment participând, pe lângă locuitorii orașului, un numar de peste 30.000 de turiști. În anul 2007, tema ediției s-a intitulat: „Intri în poveste!”, spectacolele oferite pubicului au avut teme diverse fiind în numar foarte mare : – la Casino s-au desfășurat spectacole de teatru, de asemenea, au fost amplasate standuri ale orașelor înfrațite cu Sinaia. În anul 2008 festivalul, s-a desfășurat, sub denumirea: „O Sinaie europeană” orașul devenind, timp de trei zile, ceea ce era în perioada regalității: un loc al promenadei, al costumelor și al mașinilor de epoca. „Sinaia forever” 2009 a avut drept temă „Galaxia tineretii”, festivalul bucurându-se de prezența a peste 50.000 de turiști.

Un eveniment aparte este expoziția “Sinaia în bucate” ce era o tradiție înainte de 1989, cea de-a doua ediție având loc în 2007. În cadrul acestei acțiuni, cei mai renumiți bucătari din județul Prahova se întrec în a oferi cele mai alese mâncăruri publicului. În anul 2007, expoziția s-a bucurat de participarea a 17 restaurante și cofetarii din județul Prahova.

Un alt eveniment organizat de Primaria orașului Sinaia care se desfășoara în [NUME_REDACTAT] este Cupa de schi alpin ”Sinaia pe partie”, care reprezintă o acțiune de încurajare a localnicilor la practicarea schi-ului și valorificarea totodată a domeniului schiabil pe care orașul îl deține. De asemenea, „[NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] Sinaia” are o tradție de 25 de ani desfășurându-se anual și fiind unul dintre cele mai vechi festivaluri de chitară din România (1983-2008).

Dintre manifestările etnofolcorice, în Sinaia se desfășoară in primul rând târgurile de produse tradiționale, precum și sărbătorile folclorice sau sărbătorile montane – “Urcatul oilor la munte”.

Aceste manifestări etno-folclorice și etno-culturale sunt organizate în mare parte de Primăria orașului Sinaia, având drept scop promovarea orașului și a componentelor turistice din cadrul acestuia, pentru a atrage un număr semnificativ de turiști an de an. Aceste proiecte au un real succes, drept dovadă, în aceste perioade, numărul turiștilor crește semnificativ. (ex : Sinaia forever” 2009 peste 50.000 de turiști).

3. INFRASTRUCTURA TURISTICĂ A STAȚIUNII SINAIA

Baza tehnico-materială a turismului, alături de potențialul turistic al stațiunii, detaliat anterior, contribuie la definirea patrimoniului turistic al orașului Sinaia, facilitând circulația turistică în arealele cu resurse turistice, valorificand componentele cadrului natural și a celui antropic.

Infrastructura turistică, asimilată cu baza-tehnico-materială, inclusă în cadrul ofertei turistice, cuprinde o mare diversitate de dotari pentru cazare, alimentație, pentru și pentru recreere și tratament sau distracții și sport, reprezentând totodata o premisă a realizării circulației turistice. Baza de cazare are drept caracteristică principală, satisfacerea cererii turiștilor prin dotări și servicii de calitate, pentru realizarea funcțiilor și obiectivelor economico-sociale ale turismului.

Infrastructura turistică alături de căile de comunicație, este direct proporțională cu mărimea, funcțonalitatea , gradul de modernizare și integrare în spațiu, care determină fluxuri turistice mai puternice sau mai reduse și concură la amenajarea turistică a teritoriului, modificând fizionomia peisajului natural.

Structurile de primire turistică reprezintă orice construcție sau amenajare care este destinată cazării turiștilor, servirii mesei, agrementului, transportului special, tratamentului balnear și de recuperare pentru turiști, organizării de conferințe și alte evenimente. Capacitatea de cazare turistică din Sinaia include:1

Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare: hoteluri, moteluri, hosteluri, vile turistice, pensiuni turistice, cabane turistice, campinguri, apartamente sau camere de închiriat, alte unități cu funcțiuni de cazare.

Structuri de primire turistică cu funcțiuni de alimentație: unități de alimentație din incinta structurilor de primire cu funcțiuni de cazare, unități de alimentație independente, precum și restaurante, baruri, unități de fast-food, cofetării, patisării atestate conform legii.

Structuri de primire turistică cu funcțiuni de tratament balnear: centre de sănătate, SPA, independente sau integrate complexurilor de turism balnear.

Structuri de primire turistică cu funcțiuni de transport, care pot fi transport rutier (autocare), feroviar (trenulețe), pe cablu (telecabine, telescaun, teleschi) etc

Structuri de primire turistică cu funcțiuni specifice organizării de conferințe și alte evenimente speciale: centre de conferință indepenedente și facilități de conferință integrate structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare.

Structuri de primire turistică cu funcțiuni de agrement: cluburi, cazinouri, parcuri de distracție, centre de închiriere etc.

Fig. 11 – Infrastructura unităților de cazare și alimentație publică în orașul Sinaia

3.1 Capacitatea de cazare turistică

Baza de cazare reprezintă componenta esențială a infrastructurii turistice, cu un rol deosebit în susținerea tuturor formelor de turism. În componența acesteia intră totalitatea formelor de cazare, de la vile, hoteluri, pensiuni până la hanuri, popasuri, campinguri, tabere, adaptate unor noi forme de turism cu o mobilitate accentuată, care asigură odihna turiștilor pe o anumită durată de timp, în baza unor tarife determinate.

Dinamica unităților de primire turistică la nivelul orașului Sinaia (tabelul 1, fig. 12), evidențiază creșterea numărului acestora, mai ales după anul 1990. Analizând figura nr.1 se poate observa faptul că numărul unităților de cazare în anii analizați prezintă oscilații între un maxim de 105 unități în anul 1996, și un minim de 59 de unități în anul 2002. Începând cu anul 1990, are loc o creșterea a unităților de cazare pâna în anul 1998, asta pentru că sistemul economic de atunci nu ținea cont întodeauna de fluxurile turistice interne și internaționale.

După anul 1998 se declanșează un fenomen constat de reducere a capacității de cazare. Astfel, de la nivelul anului 1998 până în anul 2006, capacitatea de cazare se prezintă intr-o continuă scadere, având un ritm mediu de scadere de 7 -6 unități pe an. Scăderea se datorează în principal închiderii pentru modernizare și reamenajare a unor unități de cazare, cum ar fi [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] din Sinaia. După care, din anul 2006 până în 2013, se înregistrează o creștere continuă dar lentă de la 69 de unități până la un numar de 89 de unități de cazare, cu un ritm mediu de creștere de 2-4 unități pe an. Această creștere se datorează în principal deschiderii de noi unități cu funcție de cazare și reintrării în circuit a unităților închise anterior pentru renovare.

Tabel 1 – Dinamica unităților de primire turistică din Sinaia (1990-2013)

Sursa: [NUME_REDACTAT] de Statisică, București – Baza de date statistice TEMPO, 2013

Fig. 12 – Evoluția numărului de unități de primire turistică din Sinaia (1990-2013)

În relație cu evoluția unităților de cazare se poate analiza și evoluția numărului de locuri din unitățile de cazare.( Tabelul 1, fig. 13 ). Acest aspect al bazei de cazare este direct influențat de evoluția numărului unităților de cazare, oscilațiile lui fiind direct proporționale cu oscilațiile înregistrate în acel sector. Din graficului (fig. 13) se poate observa că minimul de 3561 locuri de cazare se înregistreaza la nivelul anului 2002, în timp ce în anul 1990 se înregistrează valoarea maximă 4726 de locuri, din perioada analizată.

Din analiza acestor două aspecte ale bazei de cazare turistică se constată că acestea înregistrează oscilații în această perioadă, dar acestea nu sunt majore, neputând influența major sosirile sau înnoptarile turiștilor. Realizand o medie pentru cei doi indicatori prezentați, pe anii analizați, rezultă o valoare medie de 89 de unități si 4027 locuri de cazare, de unde rezultă că stațiunea Sinaia deține o bază de cazare bine dezvoltată.

Fig. 13 – Evoluția locurilor din unităților de primire turistică din Sinaia (1990-2013)

3.1.1 Structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică și capacitatea de cazare turistică, pe tipuri de structuri

Sinaia beneficiază de o structura a bazei de cazare, diversificată, având în componența structuri de cazare de toate tipurile: hoteluri, hosteluri, hoteluri apartament, moteluri,hanuri, vile, cabane turistice, bungalouri, pensiuni turistice,tabere și campinguri.

Tabel 2 – Baza de cazare turistică a orașului Sinaia în anul 2013

Sursa: [NUME_REDACTAT] de Statisică, București – Baza de date statistice TEMPO, 2013

Fig. 14 – Structura bazei de cazare în anul 2013

Baza de cazare din stațiunea Sinaia la nivelul anului 2013 este diversificată, categoria cu cele mai multe unități de cazare fiind cea a pensiunilor – 36 de unități, urmată de hoteluri cu un numar de 28 unități, vile turistice în numar de 13 unități, și cabane în număr de 5. La capatul opus se găsesc taberele de elevi, hostelurile și campingurile, toate cu câte una respectiv două unități de cazare. (Fig. 14). [NUME_REDACTAT], deține o bază de cazare dezvoltată și diversificată, acesta atrage anual un număr mare de turiști care au venituri diferite, fiind astfel accesibilă mai multor categorii de turiști.

Tabel 3 – Evoluția capacității de cazare, structurată pe tipuri de unități (1990-2013)

Sursa: [NUME_REDACTAT] de Statisică, București – Baza de date statistice TEMPO, 2013

Conform tabelului 3, se poate observa capacitatea de cazare în funcție de tipurile de unități de cazare între anii 1990-2013, în Sinaia. Pentru analiză au fost selectați anii 1990, 1994, 1999, 2002, 2007 și 2013, asta pentru că în intervalul analizat, acești ani reliefează cel mai bine evoluția structurilor de cazare. De asemenea, baza de cazare a Sinaiei este foarte diversificată, însă în Fig. 15, sunt reprezentate doar unitățile mai importante, și anume, hotelurile, pensiunile turistice, cabanele turistice, vilele turistice și motelurile, acestea înregistrând de-a lungul timpului variații crescătoare respectiv descrescătoare, în ceea ce privește numărul de unități. Cel mai mare numar de unități de cazare îl dețin hotelurile, cu o evoluție crescătoare în timp, Sinaia deține, în prezent 28 de hoteluri. Printre cele mai importante se remarcă: [NUME_REDACTAT] ****; [NUME_REDACTAT] ****; [NUME_REDACTAT] ****; [NUME_REDACTAT] Montana **** ; [NUME_REDACTAT] ***; [NUME_REDACTAT] ****; etc. Atât din analiza tabelului cât și din analiza graficului reiese faptul că la începutul anilor ”90 vile turistice constituiau principalele unități de cazare din zonă, în 2013 numărul acestora a scăzut semnificativ de la 66 în 1990 la 13 în anul 2013, ([NUME_REDACTAT] Felix ***; [NUME_REDACTAT] ***; [NUME_REDACTAT] ****; [NUME_REDACTAT] Alexandru ***. [NUME_REDACTAT] există în prezent, și 36 de pensiuni turistice, 5 cabane turistice, și 2 moteluri.

Fig. 15 – Evoluția capacității de cazare, structurată pe tipuri de unități (1990-2013)

În ceea ce privește numărul de locuri din unitățile de cazare acestea sunt influențate de numărul unităților de cazare. [NUME_REDACTAT] 4 sunt ilustrate locurile disponibile din cadrul unităților de cazare. Pe primul loc, în ceea ce privește, numărul de locuri de cazare în prezent, – 4706- îl detin hotelurile, ocupând primul loc ca și număr de unități. Pensiunile urbane oferă 708 de locuri de cazare iar vilele turistice 322 de locuri. Cel mai mic numar de locuri îl dețin categoria motelurilor, 89 de locuri și taberele pentru elevi care de-a lungul timpului și-au micșorat semnificativ numărul de locuri, ajungând la 25 în 2013.

Tabel 4 – Evoluția numărului de locuri din capacitățiile de cazare (1990-2013)

Sursa: [NUME_REDACTAT] de Statisică, București – Baza de date statistice TEMPO, 2013

Gradul de ocupare a capacităților de cazare variază în funcție de sezonalitatea manifestată și prin tipurile de turism practicate. Sinaia prezintă datorită tipurilor variate de turism practicate dar și climatului favorabil, utilizarea unităților de cazare turistică în toate anotimpurile, cu unele diferențieri , cea mai mare solicitare se înregistrează în sezonul de vară, și în sezonul de iarnă. În ceea ce privește media anuala a gradului de utilizare a capacității de primire turistică aceasta avea la nivelul anului 2008 o valoare de 36.3% , iar la nivelul anului 2009 scade până la 34.2%. Evoluția nu este cauzată de scăderea numărului de turiști ci, mai degrabă, de creșterea numărului de unități de cazare și implicit a locurilor de cazare.

3.1.2 Gradul de confort

3.2 Baza de alimentație publică

A doua mare componentă a infrastructurii specifice sectorului turistic care a fost studiată în această lucrare este infrastructura de alimentație publică. Analiza acesteia în cadrul unui studiu de infrstructură turistică este indispensabilă, după cum mulți autori afirmă acest lucru. La fel ca și în cazul infrastructurii de cazare și pentru cea de alimentație publică s-au stabilit principalele caracteristici pentru fiecare tip de unitate de alimentație în parte: restaurant, bar și ceainărie. Ca urmare a dezvoltării activității de turism și comerț, unitățile de alimentație publică au cunoscut în ultima perioadă o puternică dezvoltare. Oferta turistică este diversificată alături de celelalte componente ale bazei de cazare și de structurile de alimentație publică care sunt dependente de mărimea capacității de cazare, iar profilul acestora de complexitatea și specificul funcțional al acestei zone.

În perezent, legătura dintre serviciile de alimentație publică și oferta turistică s-a accentuat, asta pentru că există o legătură de dezvoltare sincronă, fapt demonstrat și prin preluarea unor sintagme, cum ar fi "Vacanță gastronomică", "Vacanță dietetică" etc. Această legătură dobândește noi valențe în condițiile în care gastronomia devine elementul de selecție a destinației turistice și unica sursă de câștigare a unui avantaj competitiv pe piața concurențială dată.

Activitatea de alimentație publică în arealul studiat, este apreciată ca fiind una dintre cele mai dinamice și complexe sectoare, care contibuie la dezvoltarea economică precum și la diversificarea ofertelor turistice, deoarece între activitatea de turism și servicii există o strânsă dependență, volumul, natura și calitatea serviciilor condiționând, în mare măsură, dezvoltarea turismului intern și internațional. Sectorului de alimentație publică se încadrează în grupa serviciilor de bază și îi revine sarcina de a asigura condițiile necesare pentru ca turistul să-și poată procura hrana necesară de-a lungul călătoriei, având drept rol organizarea producției proprii de produse culinare pentru a asigura servirea consumatorului în cele mai bune condiții.

3.2.1 Structurile de alimentație publică

În orașul Sinaia, alimentația publică este o componentă esențială a industriei turismului, serviciile de cazare și de alimentație se întrepătrund perfect, foarte multe dintre structurile de cazare dețin și unități de alimentație. După prelucrarea datelor de pe M.I.M.M.C.T.P.L. precum și a datelor oferite de Primăria orașului Sinaia , în anul 2013 în Sinaia funcționau 66 de structuri de alimentație, de tip bar de noapte, bar de zi, cafe bar, cofetărie, cramă, disco bar, discotecă, pub, restaurant clasic, restaurant cu specific , snack bar. (Tabel )

Tabel – Structurile de alimentație publică în anul 2013 în [NUME_REDACTAT]: Ministerul pentru [NUME_REDACTAT] și Mijlocii, Comerț, Turism .Profesii liberale și [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] Fig. nr, referitoare la structurile de alimentație publică în perioada analizată, putem observa preponderența restaurantelor românești clasice, peste 50% din totalul unităților de alimentație. Restaurantul reprezintă o unitate de alimentație publică care oferă consumatorilor un larg sortiment de produse culinare și de cofetărie-patiserie de înaltă calitate, precum și diverse băuturi și țigări, în plus restaurantul poate fi dotat cu formație muzical-artistică, care funcționează în orele de seară pentru crearea unei atmosfere distractive 1. Numărul ridicat al restaurantelor în zonă, se datorează numărului mare de unități de cazare, multe dintre aceste spații de alimentație aparțin hotelurilor sau pensiunilor dar și unităților independente care au devenit din ce în ce mai numeroase în ultima vreme. În plus, numărul mare de turiști care ajung anual în stațiune, determină creșterea numărului restaurantelor precum și a numărului de locuri disponibile.

Referitor la restaurantele cu specific, acestea reprezintă unități de alimentație în care consumatorilor li se oferă un sortiment specializat de produse culinare și băuturi ce figurează permanent în meniul unității, dotarea și preyentarea lor trebuie să corespundă specializării (pescăresc. Vânătoresc etc) 2. [NUME_REDACTAT], numărul acestora este redus, se remarcă [NUME_REDACTAT] Sârbului (Fig. ) cu specific sârbesc, unde turiștii își pot comanda nenumăratele preparate ale bucătăriei sârbești, specialitatea casei fiind considerat platoul "Pet mezeta"-tobă sârbească , brânză amestecată cu zacuscă. De asemenea, [NUME_REDACTAT], situate în apropierea Peleșului (Fig. ) are specific vânătoresc și este o cabană confecționată din piatră și lemn, decorată cu specific vânatoreasc. Deși prețurile sunt mai ridicate 50% din turiști ajunși în stațiune aleg restaurantul pentru produsele culinare preparate din vânat.

Barurile reprezintă unitățile de alimentație publică cu program de zi sau de noapte, în cadrul cărora se propune o gamă largă de băuturi alcoolice și nealcoolice, un sortiment îngust de produse culinare și de cofetărie. Se permite completarea activității cu un program artistic, jocuri electronice și video. Consumatorii sunt serviți de barman la tejgheaua-bar cu scaune înalte, mese mici cu scaune 3. [NUME_REDACTAT] există peste 15 baruri de zi dintre care se remarcă Mara (situat în incinta hotelului Mara), Păltiniș, Roberto etc și doar 1 singur bar cu program de noapte, Bastion cu o capacitate de peste 95 de locuri. Se poate observa numărul redus de unități de alimentație pentru viața de noapte, câteva pub-uri, baruri de noapte și discoteci. Acestea sunt căutate în special de turiștii cu vârste între 18-25 ani și de locuitorii orașului (tineri), persoanele peste 28-30 de ani viziteză stațiunea mai puțin pentru distracția de noapte. O soluție eficientă pentru atragerea unui număr mai mare de turiști tineri este diversificarea acestor structuri folosite pentru distracție, în prezent cert este că stațiunea nu este vizitată datorită acestui aspect.

Alte unități de alimentație publică, căutate de turiști, însă reduse ca și număr în Sinaia sunt fast-food-urile, numărul lor modificându-se de la an la an. Fast –food-ul este o unitate care propune clientelei sale o servire rapidă de produse la prețuri unitare. Oferta de produse se reduce la un sortiment limitat, bazat pe un singur produs și este prezentată de obicei pe panouri luminoase. Preparatele sînt preluate de clienți la casă în momentul achitării și consumate pe loc sau în afara unității 4. Cele mai cunoscute și apreciate sunt Rustik, Punto și Rilo-s food .

În privința locurilor deținute de unitățile de alimentație publică, în anul 2013, se constată că mai mult de jumătate din totalul locurilor alocate alimentației aparțin restaurantelor clasice, respectiv peste 5600 de locuri din totalul de 8000 de locuri, la care se adaugă și capacitatea disponibilă a restaurantelor cu specific de 460 de locuri (Tabelul nr. ). Capacitatea mare de locuri din restaurante se datorează în principal cererii turistice foarte mare pentru aceste tipuri de unități, astfel majoritatea turiștilor mai educați, cu mai mult discernământ și mai selectivi, precum și cu posibilități materiale mai ridicate aleg pentru servirea mesei, restaurantele, organizatorii fiind obligați să țină seama de “calitate la standardele cele mai înalte”. Multe dintre aceste restaurante cu o capacitate mare a locurilor sunt deținute de hoteluri. Un exemplu în acest sens este restaurantul Internațional ( Fig. ), din cadrul hotelului omonim de 4 stele, care are în componență peste 400 de locuri. Restaurantul panoramic, oferă o mare diveristate, de la prânzuri de afaceri la mese tradiționale, de asemenea poate fi gazda perfectă atât a micului dejun sau a cinei, cât și a unui evenimet de clasă, datorită numărului mare de locuri, unde calitatea serviciilor este excepțională

Barurile de zi ocupă locul doi în topul numărului de locuri disponibile a unităților de alimentație publică în Sinaia, cu 860 de locuri din total, capacitate relativ mare, care se explică în primul rând datorită existenței a 15 baruri pe teritoriul orașului dar și a cererii turistice ridicate. [NUME_REDACTAT], acestea sunt spații ptreferate de turiși, precum și de locuitori în scopuri recreative, care oferă o gamă variată de băuturi alcoolice și nealcoolice simple, și un sortiment restrâns de gustări, foietaje, specialități de cofetărie etc. De obicei, sunt unități întâlnite în special în cadrul hotelurilor sau a restaurantelor, dar pot funcționa și ca o unitate independentă. La capătul opus, în privința locurilor disponibile se situează cofetăriile, barurile de noapte, cafe barurile, discotecile și pub-urile, cu o valoare a capacității ce variază între 60-15 de locuri/unitate.

3.2.2 Clasificarea infrastructurii de alimentație publică

Clasificarea infrastructurii de alimentație publică din Sinaia s-a realizat după următoarele criterii: denumire, amplasament, categoria de stele.După denumire, unitățile de alimentație publică din acest areal se clasifică în patru mari categorii: restaurante, cofetări, baruri și discoteci. În funcție de amplasament, cu relevanță pentru sectorul turistic, în orașul Sinaia, se remarcă unitățile din centru, acestea fiind și cele mai frecventate de către turiști, datorită poziției lor favorabile față de obiectivele turistice ale orașului.

Un aspect important, este reprezentat de clasificarea după categoria de stele pentru anul 2013, în Sinaia sunt predominante unitățile de alimentație publică clasificate la o stea, într-un număr de 267 unități, număr net superior celor clasificate la două stele, care înregistrează un număr de 164 unități, urmate fiind de cele la trei stele, cu un număr de 111 unități, patru stele – 42 de unități și cinci stele– 7 unități de alimentație.

Tabelul – Structurile de alimentație, în funcție de categoria de clasificare (după stele) – în anul 2013, [NUME_REDACTAT]. – Distribuția locurilor în structurile de alimentație publică pe categorii de clasificare

Sursa: MIMMCTPL, [NUME_REDACTAT], date prelucrate

3.3 Infrastructura de agrement turistic

Agrementul este o parte a produsului turistic și este definit ca fiind „ansamblul mijloacelor, echipamentelor, evenimentelor și formelor oferite de unități, stațiuni și zone turistice, capabile să asigure individului sau unei grupări sociale o stare de bună dispoziție, de plăcere, să dea senzația unei satisfacții, unei împliniri, să lase o impresie și o amintire favorabilă“. G. Stănciulescu, N. Lupu, G. Tigu – „Dicționar poliglot explicativ de termeni utilizați în turism“, Editura ALL, București, 1998, p.6.

Agrementul este un element important de care trebuie să se țină seama în amenajarea zonelor turistice, reprezentând un mijloc de asigurare a competitivității, stațiunilor turistice, un mijloc de individualizare a ofertei turistice și diversificare a pachetelor turistice, fiind totodată un element ce duce la creșterea atractivității stațiunilor turistice. 31 Cosmescu I., Turismul – fenomen complex contemporan, [NUME_REDACTAT], București 1998, pag. 231. Agrementul constituie motivația principală a turismului, punctul de plecare, elementul fundamental de satisfacere a nevoilor de turism și componenta de bază a prestației turistice, conducând astfel la crearea unor noi tipuri de vacanță: vacanță de schi, alpinism, yahting, tenis, hipism, vânătoare, turism cultural etc. În lipsa sa, turismul ca activitate, nu ar exista.

Baza pentru agrement din Sinaia cuprinde o gamă de mijloace și dotari destinate să asigure posibilități cât mai diversificate pentru petrecerea placută a timpului liber de către turiști. Fiind o zonă montană, activitățile de agrement sunt orientate în primul rand pe excursii montane, trasee turistice montane în [NUME_REDACTAT], trasee de alpinism, sporturi de iarna etc. Amatorii de excursii se pot delecta cu trasee montane ușoare, cu un parcurs de 2-3 ore, care asigură o plimbare agreabilă prin pădurile de brad. De asemenea, Sinaia oferă turiștilor și numeroase trasee pentru biciclete in timpul verii, precum și numeroase posibilități de practicare a activităților sportive și recreative apres-ski: patinaj, săniuș, foc de tabară, piscine acoperite, saune, terenuri de tenis, teren de fotbal, pistă de popice- bowling, cluburi, discoteci, restaurante, izvoare pentru tratament, săli de întreținere, săli de conferințe, toate acestea completează oferta de agrement.

Astfel, în Sinaia există trei terenuri de tenis (la [NUME_REDACTAT], unul în zona mănăstirii și la [NUME_REDACTAT] Cantacuzino), un teren de fotbal în cadrul stadionului [NUME_REDACTAT], singurul stadion al orașului precum și două baze sportive situate la situate la [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] și Colegiul M. Cantacuzino. De asemenea există un teren de paintball situat în zona [NUME_REDACTAT] între Sinaia și Bușteni precum și o sală de bowling la [NUME_REDACTAT].

O importanță deosebită pentru agrementul stațiunii îl prezintă [NUME_REDACTAT] Ghica, care în prezent acest parc adăpostește mai mulți arbori seculari, precum și numeroase locuri de joacă pentru copii, iar iarna aici este amenajat un patinoar. Pentru plimările pe munte sau prin stațiune, există un centru de închiriere a bicicletelor, precum și patru centre de închiriere a ATV-urilor .

Agrementul de incintă este reprezentat de săli de biliard situate în cadrul [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], SC Blu-Café SRL și în holul hotelului Sinaia, precum și de săli de tenis de masă la [NUME_REDACTAT], în cadrul sălii de sport a [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] și a sălii de sport a colegiului M. Cantacuzino. Tot în cadrul agrementului de incintă avem piscinele interioare de la hotelurile Internațional, [NUME_REDACTAT] și Sinaia și sălile de fitness de la hotelurile [NUME_REDACTAT], Regina, Sinaia, Marami, Cota 1400 și Internațional etc. O importantă dotare de agrement o constituie sala de sport polivalentă deținută de primărie unde se pot desfășura activități diverse: jocuri sportive de echipă (baschet, volei, fotbal, handbal), tenis de câmp, gimnastică de întreținere și fitness; totodată aceasta dispune de o sală de fitness dotată cu aparatură modernă.

Mai mult în perimetrul [NUME_REDACTAT] Bucegi, se pot practica activități de agrement, cum ar fi: tenis de câmp, fotbal, mountain-bike, alpinism, parapantă. De asemenea, tour-operatorii din zonă organizează excursii în zona Bran- Moieciu.

Produsul turistic montan reprezintă baza ofertei de agrement, și anume sporturile de iarnă, care atrag cel mai mare număr de turiști, în zonă. Domeniul schiabil existent în Sinaia este repartizat pe doi dintre versanții muntelui Vârful cu Dor (2030 m): [NUME_REDACTAT] – (Versantul de vest) – echipat cu telescaunul [NUME_REDACTAT], completat de teleschiuri, dintre care numai unul funcționează în mod excepțional. Aceasta este partea din domeniul schiabil care primește cel mai mare număr de schiori. [NUME_REDACTAT] – (Versantul de Est) – (care domină Sinaia) se întinde de-a lungul liniei telecabinei.

Domeniul de schi din Sinaia este singurul de altitudine din țară, unde sezonul se prelugește până în luna mai, datorită condițiilor climatice favorbaile. Un aspect important, este crearea noului brand “Ski on Sky” care a fost ales pentru Sinaia, deoarece numai aici se creează des întâlnita “mare de nori”, care oferă aceea senzație de ski deasupra norilor, datorită situării plafonului de nori între Cota 1400 – 2000 m.

[NUME_REDACTAT], pe langă pârtiile de ski, se mai găsesc pârtii de săniuș și pârtia de bob Furnica – Sinaia, singura pârtie de bob omologată cu o lungime de 1500 m și o diferență de nivel de 300 de m. Domeniul schiabil din Sinaia cuprinde 16 pârtii, cu grade de dificultate: ușoare, medii și ridicate, care însumează o lungime de aproximativ 20 de kilometri, aici aflându-se trei pârtii care depășesc 2.000 de metri, respectiv [NUME_REDACTAT] Variantă (3.010 m), Drumul de Vară (2.972 m) și Carp (2.500 m).( Tabel nr. 5).

Sinaia are un potențial ridicat în ceea ce privește sporturile de iarnă, deoarece este singura stațiune din țară unde domeniul schiabil are un potențial veritabil asemănător cu cel din Austria, în condițiile unei amenajări montane corespunzătoare. În acest sens, s-a construit [NUME_REDACTAT] care face legătura între Cota 1400 –Cota 1000 m ,cu o lungime de 2.300 de metri și un grad de dificultate mediu, fiind dotată cu instalații de produs zăpadă artificială (25 de lănci și un tun). Însă, domeniul schiabil din zonă nu dispune încă de o amenajare și dotare la standarde internaționale. Chiar dacă s-au făcut multe investiții în acest domeniu, ele nu sunt suficiente pentru a satisface exigențele turiștilor, mai ales ale celor străini.

Tabel nr. 5 – Pârtiile de Ski din [NUME_REDACTAT]: http://www.sinaia-ski.ro

În afara amenajărilor pentru practicarea sporturilor de iarnă, în Sinaia, celelalte dotări de agrement sunt slab reprezentate, astfel, există un număr redus de cluburi, săli de jocuri, piscine, terenuri de sport. De asemenea, se manifestă, o slabă valorificare a râului Prahova, care străbate orașul, suprafața hidrografică având potențial în sensul amenajării pentru agrement (plimbări cu barca, hidrobiciclete, platforme pentru pescuit etc.). Un loc important în oferta de agrement îl ocupă și restaurantele cu specific ([NUME_REDACTAT]' Crăpat – cota 2000), sau Cazinoul, datorită evenimentelor desfășurate, în cadrul acestuia.

În concluzie, se poate afirma faptul că agrementul în Sinaia, se bazează în special pe practicarea sporturilor de iarnă, a drumeției montane, pe trasee marcate, mai ales ca acțiuni neorganizate, în puține cazuri există programe organizate de vizitare a unor obiective turistice din apropiere (cascade, parcuri, peșteri etc.) alpinism, forme specifice stațiunilor montane.

3.4 Căile de comunicație și infrastructura turistică complementară

Transportul reprezintă una din componentele de baza ale prestației turistice asigurând, în principal, deplasarea turiștilor de la locul de reședință la locul de petrecere a vacanței, precum și mobilitatea turistică în teritoriul de sejur. Caile de comunicații din Sinaia sunt diversificate existând rute feroviare, căi rutiere, precum și transport pe cablu, iar distanța față de cel mai apropiat aeroport fiind de 100 km – [NUME_REDACTAT] “[NUME_REDACTAT]”, București.

În ceea ce privește transportul pe calea ferată, în Sinaia acesta se realizează prin magistrala 2, dublă, electrificată, având mai multe gări pentru călători și mărfuri : Sinaia, [NUME_REDACTAT]-halta. Capacitatea de circa 650-1000 de persoane poate fi mărită prin atașarea unor vagoane suplimentare la garniturile ce circulă în perioadele de vârf sau prin introducerea unor noi garnituri, aspect realizat în cadrul programului ”[NUME_REDACTAT]” inițiat în anul 2003. Pe ruta București – Brașov circulă numeroase trenuri regio, interregio și intercity care asigură transportul în siguranță și în condiții plăcute în funcție de clasa trenului către stațiune. Toate trenurile internaționale și cele intercity opresc în [NUME_REDACTAT] a orașului (fig ), situată aproximativ în fața [NUME_REDACTAT], iar cele personale au oprire atât în [NUME_REDACTAT] cât și în [NUME_REDACTAT] Sud. De asemenea, începând cu anul 1999, traseul trenului [NUME_REDACTAT] are oprire și în [NUME_REDACTAT] Sinaia.

Stațiunea este traversată de la nord la sud de principala magistrală rutieră – D.N.1, în orașul Sinaia purtând denumirea de Bd. Carol I, Bd. Ferdinand I și Bd. Republicii, care face jocțiunea cu D.N.71, ce vine de la Târgoviște prin loclitățile Pucioasa, Fieni, Moroieni, de asemenea mai există drumul comunal DC Sinaia- Cota 1400 și reteaua stradală cu o lungime totală de 71.4 km. SURSA PRIMARIA .Transporturile rutiere se realizează în principal prin folosirea autoturismelor propii, care au determinat apariția unor forme noi de turism – turism individual, de distanță mică și medie. În acest sector al [NUME_REDACTAT], se poate realiza transportul și cu microbuzul, fie cu traseu lung (ex. București – Tg. Mureș) sau local (Azuga- Câmpina). Principala opțiune a turiștilor pentru alegerea transportul rutier este determinată de avantajele pe care le oferă, în mod deosebit, autoturismul : libertatea de mișcare, accesabilitatea în locuri în care nu pot patrunde alte mijloace de transport, costurile călătoriei etc.Dinamica transportului rutier este influențată în principal de gradul de dezvoltare a rețelelor de drumuri, la care se adaugă echiparea cu service-uri, indicatoare, stații de alimentare etc.

Existența unei singure magistrale rutiere, respectiv D.N.1, între București- Brasov, prezintă oarecum o problemă, de exemplu în cazul unui blocaj, circulația rutieră este întreruptă în acest sector. O soluție ideală, ar fi construirea unei autostrade de mare viteză, între București-Brașov, care ar avea drept scop principal eliminarea bocajelor sau a traficului foarte aglomerat, acest lucru ducând la o desfășurare mai plăcută a activităților turistice.

Trasnporturile speciale din Sinaia, deservesc în exclusivitate turismul recreativ. Din această categorie fac parte telefericele (telescaune și telecabine) teleschiurile și telegondola (tabel nr.6).

Telecabinele și telescaunele surmontează mari diferențe de nivel, traversează zone intens fragmentate (abrupturi, creste, văi adânci), oferind turiștilor peisaje de rară spectaculozitate.Teleschiurile fac parte din infrastructura de recreere a stațiunilor montane, amplificând gradul de utilizare al zăpezii și al partiilor prin accelerarea circulației schiorilor.

[NUME_REDACTAT], turiștii sosiți în stațiune pot folosi ”skipass-ul” mai exact pașaportul de ski, care oferă posibilitatea practicării schiului pe o perioadă deimitată, contra unei sume fixe, tariful mai include și utlizarea instalațiilor de urcat. Pentru o eficientizare mai bună a acestui skipass, aceasta ar trebui sa conțină și alte facilități precum: cazare, transport, lecții de schi etc , folosindu-se astfel modelul țărilor alpine cu o tradiție în ceea ce privește sporturile de iarnă.

Instalațiile de transport pe cablu înregistrează performanțe tehnice de 5045 pers./h, iar lungimea totală amenajată în acest sens este de 11.137 m.

Tabel nr. – Instalații de transport pe cablu din [NUME_REDACTAT]: http://www.sinaia-ski.ro/

CAP. 4. ACTIVITATEA DE CAZARE TURISTICĂ ȘI FORMELE DE TURISM PRACTICATE

4.1 Circulația turistică

Circulația turistica este una dintre cele trei componente esențiale ce definesc fenomenul turistic, reflectând modul și nivelul de valorificare a potențialului turistic, fiind și un proces demografic ce constă în deplasari temporare de populație. Fenomenul circulație turistice depinde, în mare parte de particularitățile ofertei turistice, precum și de factorii sociali (veniturile), pshihologici, demografici, politici etc.

În acest areal circulația turistică are valori crescute, pe de-o parte datorită obiectivelor și dotărilor turistice prezente în zona, dar și datorită multitudinii formelor de turism ce pot fi practicate, care atrag mai multe tipuri de turiști. Cea mai mare solicitare se înregistrează în sezonul de vara, între 10 iulie și 1 septembrie, și în sezonul de iarna între 20 decembrie și 31 ianuarie. În funcție de intensitatea cererii și a gradului de ocupare a bazei de cazare se mai disting: un sezon intermediar: în februarie, mai-iulie, septembrie-octombrie și un extrasezon: în martie, aplilie, noiembrie și decembrie.

4.1.1 Sosirile turistice

În privința sosirilor turistice, evoluția acestora nu este una constantă, prezentând variații importante de-a lungul ultimilor ani. (Tabel nr. , Fig nr ). Cel mai mare număr de turiști, în ceea ce privește sosirile turistice în perioada anilor 2001-2013, s-a înregistrat în anul 2007, respectiv 21966 de turiști iar cea mai scăută valoare în anul 2002, cu 148824 turiști (fig nr. ). Creșterea numărului de turiști a fost relativ continuă până în anul 2008, începând cu anul 2009 s-au înregistrat momente de regres, până în anul 2012, când numărul sosirilor a început sa crească de la 16.000 în 2009 la 19.000 de turiști în 2012. Această creștere lentă dar constantă a numărului de turiști sosiți se datorează în principal creșterii numărului de locuri de cazare și a unor activități turistice ce atrag tot mai mulți turiști (ex: Festivalul “Sinaia forever”).

Tabel nr. Evoluția sosirilor turistice între anii 2001-2013 – [NUME_REDACTAT]: [NUME_REDACTAT] de Statisică, București – Baza de date statistice TEMPO, 2013

Fig. nr – Evoluția sosirilor turistice între anii 2001-2013 în [NUME_REDACTAT] anul 2013, circulația turistică s-a caracterizat printr-o creștere lentă, dar continuă, luna august fiind cea care a înregistrat peste 20.000 de turiști, la polul opus situându-se luna aprilie cu doar 10.000 de turiști. ( Fig. nr. )

Fig. nr. – Sosiri ale turiștilor în structurile de primire turistică, pe luni în Sinaia (2001- 2013)

4.1.2 Înnoptările turistice

În ceea ce privește evoluția numărul de înnoptări în structurile de primire turistică, între anii analizați, respectiv 2001-2012 în Sinaia, cea mai mare valoare a înnoptărilor turistice este înregistrată de hoteluri în anul 2007 cu 453453 de înnoptări, urmate de vilele turistice (40018 înnoptari în anul 2002) și de pensiunile urbane cu un număr maxim de înnoptări de 30269, în anul 2011. La capatul opus, se situează motelurile și taberele cu o medie de 5000 de innoptari pe an. (Tabel nr.). Aceast fenomen diferită în funcție de tipurile de unități de cazare, și se datorează, în principal, capacităților diferite de cazare precum și datorită gradului de confort pe care fiecare dintre aceste unități de cazare îl oferă.

Numărul de înnoptări din unitățile de cazare a înregistrat pe parcursul acestor ani, atât perioade de stagnare datorită restaurării unor hoteluri, crizei economice care a determinat scaderea numărului de turiști precum și a duratei sejurului, cât și perioade de creștere. În ultimii ani, se constată o creștere de câteva procente, datorită ofertelor turistice diversificate, puse la dispoziția turiștilor, precum și a diverselor festivaluri și congrese desfășurate în oraș. Această tendință de creștere a numărului de turiști ce innoptează în unitățile de cazare, poate fi explicată și de prezența [NUME_REDACTAT] Bucegi, unde un număr tot mai mare de turiști aleg să își petreacă timpul destinat relaxării în natură, fapt ce determină înnoptarea în zonă, care are un efect pozitiv asupra economiei locale, însă, de aceasta se leagă numărul în creștere al turiștilor ce vor opta pentru drumeții sau excursii scurte în PNB, ce are o întreagă serie de efecte negative asupra cadrului natural și a calității experienței turistice.

Tabel nr. – Înnoptări în structuri de primire turistică, pe tipuri de structuri din Sinaia (2001-2012)

Sursa: [NUME_REDACTAT] de Statisică, București – Baza de date statistice TEMPO, 2013

În anul 2013, numărul de înnoptări în structurile turistice din acest sector al [NUME_REDACTAT] era de 476.487 înnoptări din care 90.627 de înnoptări reprezentau turiștii străini și 385.860 erau realizate de turiștii români (Tabelul ).

Tabel – Înnoptările turistice în anul 2013 pe unități de cazare, în funcție de naționalitate

Sursa: [NUME_REDACTAT] de Statisică, București – Baza de date statistice TEMPO, 2013

Din analiza Tabelului , turiștii români preferă înnoptări la hoteluri aprox. 62% din turiști, dar nu într-un procent atât de mare precum turiștii străini (92%). Următoarele uniăți de cazare preferate de turiștii români sunt hotelurile de tratament și vilele (Fig. ). Pensiunile urbane sunt de asemenea, utilizate de turiștii români pentru cazare în această zonă, iar în mai mică măsură aceștia utilizează cabanele și taberele de elevi, datorită capacității reduse de cazare dar și a gradului de confort mai scăzut, precum și datorită formei de turism practicate . În plus, taberele sunt căutate de elevi, studenți, datorită prețurilor mai scăzute.

Fig. – Înnoptări turiști români pe unități de cazare în anul 2013 – SINAIA

Turiștii străini, în ceea ce privește înnoptările, preferă intr-un procent mai mare decât turiștii români să înnopteze în hoteluri, aprox. 92%. ([NUME_REDACTAT]. ). Următoarea categorie aleasă este cea a hotelurilor de tratament, un număr foarte mare de turiști străini ajung în Sinaia datorită climatului subalpin ionic și a apelor folosite pentru tratarea unor afecțiuni( Fig. ). Spre deosebire de turiștii români aceștia nu utilizează motelurile sau cabanele pentru înnoptare și nici taberele de elevi, lucru evident, datorită veniturilor mai mari alocate serviciilor turistice pentru un grad mai ridicat de confort.

Fig. – Înnoptări turiști străini pe unități de cazare în anul 2013 – SINAIA

Pentru analizarea structurii după naționalitate nu există date oficiale la [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] sau la alte instituții acreditate,însă, turiștii străini vin cu predilecție din țări ca: [NUME_REDACTAT] al [NUME_REDACTAT], Israel, Turcia, Cehia, Germania, Franța, Italia, Ungaria, Slovacia. Cum este normal, ceea mai mare parte a turiștilor sunt români, iar cel mai mare număr de turiști români vin din orașe precum București și Ploiești, în special la sfârșit de săptămână, pentru a petrece câteva zile în natură.

4.1.3 Durata medie a sejurului și numărul mediu zilnic de vizitatori

De regulă, durata medie a sejurului în stațiunile de pe [NUME_REDACTAT], și respectiv Sinaia variază de la 2 la 3 zile, în zonă fiind practicat turismul de week-end, unde turiștii vin în special la sfârșit de săptămână, pentru a petrece câteva zile în natură. În general, în Sinaia, își pot petrece sejurul turiști de toate vârstele, cu venituri și categorii socio-profesionale diferite, astfel Sinaia este o destinație pentru toate categoriile de turiști.

În anii analizați (2001-2004), durata sejurului în acest sector din [NUME_REDACTAT] a avut o evoluție oscilantă (tabel nr.). În anul 2004 acest indicator a crescut la 2,57 zile, în comparație cu anul 2001 când s-a înregistrat 2,29 zile, valoare ce s-a menținut în anii următori. Durata medie a sejurului este de aprox. 3 zile, asta darorită faptului că, în general, pe [NUME_REDACTAT] se practică turismul de weekend.

Durata medie a sejurului diferă și în funcție de tipurile de cazare, astfel, pentru hoteluri aceasta are un coeficient de 2,3 zile, înregistrându-se o valoare de 2,9 zile în cazul turiștilor români și de 2,1 zile pentru turiștii străini. Turiștii cazați în hotelurile de tratament au un sejur mai mare, 3,53 zile, cu diferențieri: turiștii români 3,6 zile și turiștii străini 2,35 zile.

Tabel – Durata medie a sejurului în Sinaia (2001-2004)

Sursa: [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT]

Tabelul– Numărul mediu de turiști/ zi în Sinaia (2001-2004)

Sursa: [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT]

În perioada analizată, circulația turistică prezintă o evoluție oscilantă. Se poate observa faptul că, numărul turiștilor cazați în unitățile de cazare a scăzut atât în anul 2002 cât și în 2003 , în comparație cu 2001.Cauza principală fiind închiderea unor structuri de primire, pentru amenajare și modernizare. Amenajarea turistică a pârtiilor, redeschiderea unităților de primire modernizate, dar și numeroasele acțiuni în scop turistic, din ce în ce mai variate, a avut drept efect creșterea numărului de turiști în anul 2004. (Tabelul ).

4.2 Tipuri și forme de turism practicate

În arealul care reprezintă subiectul analizat în această lucrare, și anume, stațiunea turistică Sinaia, principala atracție o reprezintă posibilitatea practicării sporturilor de iarnă. Sinaia, deține numeroase pârtii pentru schi dar și un numar mare de amenăjări în acest scop. De asemenea, pe timp de vară stațiunea montană este solicitată pentru atracțiile naturale, condițiile climaterice, pentru odihnă, tratament și nu în ultimul rând pentru practicare drumețiilor. Datorită acestor aspecte, precum și a unităților de relief accesibile, a climatului favorabil dar și a potențialului turistic cu posibilități multiple de petrecere a timpului liber, acest sector de pe [NUME_REDACTAT] oferă multiple posibilități de practicare a unui număr mare de forme și tipuri de turism.

Astfel, în Sinaia, una din cele mai vechi forme de turism practicate este turismul montan de recreere și agrement, care valorifică, însușirile estetice ale fondului turistic ce aparțin potențialului natural. Acest tip de turism atrage poate cel mai mare numar de persoane, cu o ponderea ridicată a participanților se remarcă populația urbană, în vreme ce populația rurală participă în procente mai scăzute. În cadrul turismului montan, intră și turismul pentru sporturi de iarnă, practicarea acestora fiind favorizată de dotările existente între stațiune și zona montană înaltă, precum și de infrastructură tehnică, alcătuită din pârtii amenajate și din mijloace de transport pe cablu. Ponderea turistilor veniți pentru practicarea acestui tip de turism este ridicată, ajungând la peste 50-75%, dublându-se la sfârșitul fiecărei săptămâni. Sporturile de iarnă sunt completate prin servicii precum școli de schi, închirieri de materiale spprtive, foarte profitabile pentru economia orasului

Zona montană a fost vaorificată și promovată și datorită drumețiilor și alpinismului, îndeosebi pentru tineri, dezvoltându-se astfel, turismul itinerant montan, care este legat de zona montană la peste 2000 de metri, formă de turism dependentă de o infrastructură turistică specială (poteci turistice, drumuri forestiere), precum și de factorii naturali ce atrag o categorie restransă de turiști în special iubitori ai muntelui sau împătimiți ai sporturilor extreme. Pentru desfășurarea drumeției montane, importante sunt cabanele, puncte nodale amplasate în poziții favorabile atât din punct de vedere al accesului, cât și din punct de vedere al amplasării în apropierea obiectivelor turistice importante. Alpinismul reprezintă o altă formă sportivă a turismului montan, practicat insă doar de persoane cu aptitudini fizice deosebite și antrenate special pentru acesta. Domeniul cel mai important pentru practicarea alpinismului sunt [NUME_REDACTAT] unde există peste 60 de trasee ( în [NUME_REDACTAT], Caraiman, Coștila, Moraru) etc.

Bogăția și varietatea factorilor terapeutici de care se bucură Sinaia, a determinat dezvoltarea unui alte forme de turism care atrage anual un număr mare de turiști, și anume turismul curativ, care s-a valorificat încă din secolul trecut datorită factoriilor de cură de o deosebită importanță: climatul subalpin puternic ionizat, acțiunea specifică de sedare pe fondul unei presiuni atmosferice scăzute, lipsa vânturilor puternice și a variațiilor mari de temperatură, aeroionizarea puternică asigurată de versanții păduroși. De asemenea, au fost valorificate apele minerale existente în zonă (în special cele de pe valea Câinelui) care erau folosite încă de la începutul secolului al VIII-lea, acestea având o compoziție asemănătoare cu apele minerale Evian. [NUME_REDACTAT] functionează, în prezent, două baze de tratament balnear: una în cadrul [NUME_REDACTAT] a [NUME_REDACTAT] (fostul Hotel al Băilor) și cealaltă la [NUME_REDACTAT]. Se realizează, băi cu plante medicinale, băi carbogazoase, băi cu esențe de brad, saline, ionizări, raze ultrascurte, raze infraroșii, ultrasunetoterapie, ultraviolete și masaje etc.

O dezvoltare importantă o cunoaște și turismul cultural care se desfășoară mai ales cu mijloace automobilistice și care are ca motivație existența unor obiective turistice de proveniență antropică cu caracter original sau cu valoare unicat, concentrate în arealul stațiunii Sinaia. Printre cele mai importante și vizitate obiective turistice se remarcă, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], Cazinoul, [NUME_REDACTAT] etc. Acest tip de turism, are o eficiență economică mai redusă, în comparație cu celelalte tipuri de turism amintite. Acest fenomen se poate explica prin caracterul itinerant, care este evidențiat de numărul mare de persoane care ajung în Sinaia, comparat cu numarul restrâns de nopți de cazare înregistrate de către aceștia.

Un număr mare de turiști care ajung în Sinaia, practică și turismul polivalent, care presupune asocierea recreerii cu refacerea fizică și psihică de ordin curativ, sau recreerea cu informarea etc, de altfel, nici unul dintre tipurile de turism practicate în Sinaia, nu este pur. În cadrul turismului polivalent este inclus și turismul profesional care cunoaște în Sinaia și în împrejurimi o frecvență mare în ultimii 10 ani. Este practicat ocazional și intermitent de către o categorie de persoane antrenate în activități economice sau sociale (oameni de știință, de afaceri, medici, sportivi).

În stațiunea Sinaia, turismul de sfârșit de săptămână are o concentrare tot mai pronunțată, datorită în principal, numărului mare de locuitori ai orașelor situate în apropierea acestei zone care își construiesc reședințe secundare (vile de vacanță) în perimetrul localității. Principalul oraș care a influențat arealul prin fenomenul de neoantropizare este Bucuresti, care generează cele mai puternice mișcări de turiști în cadrul turismului de week-end. Deși, destinațiile lor pot fi multiple se constată că direcția predilectă a acestora rămâne [NUME_REDACTAT] și în special Sinaia, care a fost o destinație cu tradiție a clasei superioare, a aristocrației românești de-a lungul timpului.

Turismul individual , cunoscut și sub numele de turism pe cont propriu este o formă de turism care găsește în stațiunile de pe [NUME_REDACTAT] condiții dintre cele mai prielnice. De asemenea, turismul organizat și semiorganizat a rezultat în urma eforturilor agențiilor de turism, pentru asigurarea unor servicii de calitate, în ceea ce privește unitățile de cazare și alimentașie publică, etc. Turismul de grup se caracterizează prin neimplicarea turiștilor în planificarea și organizarea actului recreativ, ceea ce sporește comoditatea, în plus, turiștii beneficiază de tarife mai reduse. În această zonă se remarcă predilecția turismului de grup practicat de elevi și studenți, stațiunea dispunând de o bază tehnico-materială specifică acestei categorii de turiști (tabere).

Ca o tendință relativ mai recentă se remarcă dezvoltarea turismul de afaceri și de congrese care include team-building-urile, călătorii de afaceri, diferite participări la programe de training. Turismul de afaceri în Sinaia, a cunoscut o largă răspândire, principala cauză fiind dotările existente care permit desfășurarea activităților de acest gen. Principala unitate în care se desfășoară conferințe de afaceri este [NUME_REDACTAT], care deține numeroase săli cu capacități diferite, dar și hotelurile din stațiune care sunt dotate cu săli de conferință.