Turismul DE Afaceri Si Reuniuni Internationale
INTRODUCERE
Dezvoltarea turismului atât ca modalitate de petrecere într-un mod placut si instructiv a timpului liber, cât si ca activitati prestatoare de servicii solicitate în diverse etape ale unei calatorii turistice, reprezinta una dintre caracteristicile civilizatiei actuale, cu largi perspective de evolutie, fiind concomitent consecinta si cauza unor mutatii economice, sociale, culturale si de mediu. Astăzi economia țărilor dezvoltate este o economie bazată pe servicii, adică din punctul de vedere al rezultatelor economice și al utilizării forței de muncă, serviciile au devenit cel mai important sector al economiei. Dezvoltarea și diversificarea serviciilor este determinată de necesitatea satisfacerii unor nevoi sociale și anume nevoia de servicii turistice. Turismul participă la menținerea echilibrului în repartizarea factorului uman, prin crearea de noi locuri de muncă, prin contribuția sa la procesul organizării sociale și al dezvoltării teritoriale echilibrate. La sfârșitul acestui secol turismul reprezintă, pe plan mondial, cel mai dinamic sector de activitate și în același timp, cel mai important generator de locuri de muncă. Din punct de vedere economic, turismul se constituie și ca o sursă principală de redresare a economiilor naționale a acelor țări care dispun de importante resurse turistice și sunt conștiente de necesitatea exploatării eficiente a acestora. Turismul, prin acțiunea sa, se manifestă pe o multitudine de planuri, de la stimularea dezvoltării economice la perfecționarea structurii sociale, de la valorificarea superioară a resurselor la îmbunătățirea condițiilor de viață. Fiind considerat la nivel mondial cel mai important sector, turismul este privit adesea ca o soluție salvatoare, menită să sprijine dezvoltarea economică a unei țări și creșterea implicită a nivelului de trai. Turismul de afaceri este una dintre componentele cele mai dinamice ale activitatii turistice, iar intensificarea relatiilor internationale si, în deosebi, a celor economice se reflecta în cresterea cererilor pentru calatoriile de afaceri. Turismul de afaceri se refera, în sens larg, la calatoriile oamenilor pentru scopuri legate de munca lor, mai exact, de deplasarile în interes oficial, comercial sau de alta natura, participarile la diverse manifestari organizate de întreprinderile economice sau organisme administrative pentru reprezentanti lor. Evenimentele specifice turismului de afaceri sunt prezentate sub sigla MICE, incluzând toate formele de reuniuni de la cele de grupuri mici (seminarii, simpozioane, training, team buiding, etc.) pânã la conferinte si congrese sau târguri de anvergurã. Turismul de afaceri cuprinde mai multe tipuri de evenimente care au în comun faptul cã deplasãrile sunt organizate în scopuri de afaceri: – întâlniri sau reuniuni de afaceri (Meetings) – programe si cãlãtorii incentive (Incentives) – congrese, conferinte, conventii (Congress) – expozitii, târguri de comert (Expositions) Calatoriile de afaceri pot avea caracter intern sau extern în functie de beneficiarul nemijlocit si rezultatele acestora. Formele turismului de afaceri având caracter intern se adreseaza salariatilor unei întreprinderi si au ca obiectiv motivarea personalului în scopul cresterii productivitatii muncii si îmbunatatirii performantelor. Ele se concretizeaza în: – seminarii sau întruniri ale conducerii firmei cu salariatii (pentru cunoastere, rezolvarea unor probleme, pentru împartasirea experientei); – actiuni de formare si pregatire a personalului; – calatorii incentive; Pe plan modial, tãri recunoscute pentru organizarea reuniunilor internationale reprezintã în primul rând SUA, Franta, Japonia, Germania, Italia, etc, tãri cu o traditie veche în industria turismului, care dispun de infrastructura specificã organizãrilor de evenimente. De asemenea, în plan internaþional, orase recunoscute ca organizatoare pentru astfel de manifestãri sunt: Londra, Madrid, Paris, Viena, Bruxelles, Singapore, Washington, Strasburg, Roma s.a. Durata acestor manifestãri, de regulã este de 3-7 zile. Pentru anul 2011, Singapore, Paris, Bruxelles, Viena, Barcelona reprezintã top orase ale organizãrilor de reuniuni internationale.
Principalele caracteristici ale turismului de afaceri sunt urmãtoarele: · reprezintã un domeniu al turismului de cea mai mare calitate · completeazã sectorul turismului liber · investitiile în turismul de afaceri conduce la regenerarea urbanã · turismul de afaceri are propriile facilitãti unice, precum centrele de conferinte si expozitii · multe din investitiile destinate infrastructurii turistice sunt concepute în special pentru turismul de afaceri (hoteluri, restaurante, telecomunicatii, transport) si furnizeazã astfel beneficii care pot fi utilizate de cãtre turistii clasici si de cãtre populatia indigenã · calitatea superioarã a personalului de servire cerutã de turistii de afaceri se regãseste în serviciile prestate de acestia · turismul de afaceri afecteazã mai putin mediul în raport cu turismul clasic · cercetãrile în domeniu sugereazã faptul cã aproximativ 40% dintre turistii de afaceri care se reîntorc în aceleasi destinatii au drept scop motivatii personale de cãlãtorie. Turismul de afaceri oferã comunitãtii, si nu numai, mai multe avantaje specifice, printre care: profit mare, sezonalitatea (majoritatea reuniunilor internationale au loc în extrasezon), impactul cu mediul (turistii de afaceri sunt printre vizitatorii cei mai prietenosi mediului din toti ceilalti), posibilitãți de reclamã (un turist de afaceri, care pleacã cu o bunã impresie asupra evenimentului organizat devine un „ambasador gratuit” pentru acea destinatie). Turismul de reuniuni reprezintã un segment important al industriei ospitalitãtii, generatoare de venituri substantiale, mai ales în perioada de extrasezon, dar si de imagine pozitivã pentru destinatiile implicate si chiar pentru imaginea turisticã de ansamblu a unei tãri. Prin urmare, turismul de reuniuni este componenta eficientã si dinamicã din economia turismului unei tãri, regiuni, localitãti care înglobeazã nu doar activitãti turistice comune, ci si o serie complexã de servicii organizatorice profesioniste de întruniri, conferinte, expozitii, seminarii, programe incentive sau de training, etc. gãzduite de destinatia respectivã.
I.TURISMUL DE AFACERI- ISTORIC ȘI CONCEPTE
Turismul este cea mai mare afacere a începutului de mileniu, atât pe plan mondial, cât si în Uniunea Europeana spre care tinde si România. Turismul de afaceri parte componenta a activitatii turistice – este cea mai dinamica forma de turism, detinând circa 20% din totalul calatoriilor internationale si aproape 25% din totalul încasarilor turistice, fiind una din cele mai -pretentioase si mai –scumpe activitati . Turistul „este acea persoană care intră într-o țară străină pentru orice alt scop decât de a-și stabili o reședință permanentă sau pentru afaceri și care cheltuiește, în țara unde se stabilește temporar, banii câștigați în altă parte”
1.1 Turismul de afaceri; definirea conceptului și particularități
Turismul de afaceri este una dintre componentele cele mai dinamice ale activitatii turistice, iar intensificarea relatiilor internationale si, în deosebi, a celor economice se reflecta în cresterea cererilor pentru calatoriile de afaceri.
Turismul de afaceri (business) reprezinta o forma de turism cu scopuri comerciale, guvernamentale sau educationale, având partea de agrement (leisure) ca motivatie secundara. Turismul de afaceri presupune, în general, deplasarea într-o alta localitate, la o distanta mai mare de 50 de km de localitatea de origine a turistului de afaceri, deplasare determinata strict de o afacere, de un eveniment sau de un scop educational.
Turismul de afaceri se refera, în sens larg, la calatoriile oamenilor pentru scopuri legate de munca lor, mai exact, de deplasarile în interes oficial, comercial sau de alta natura, participarile la diverse manifestari organizate de întreprinderile economice sau organisme administrative pentru reprezentanti lor.
Desi aceste actiuni presupun desfasurarea unei activitati remunerate, ele sunt asimilate turismului deoarece organizarea si realizarea lor implica utilizarea dotarilor turistice de cazare, alimentare, agrement cât si consumul unor servicii specifice furnizate de organizatori de calatorii. Turismul de afaceri are motivatii si forme de manifestare proprii, inconfundabile. Ca principala motivatie a turismului de afaceri se poate considera si întalnirea cererii cu oferta în cadrul târgurilor si expozitiilor, al întalnirilor de afaceri, a tranzactiilor si negocierilor, în desfasurarea programelor unor misiuni economice, dar si a unor ample actiuni de promovare a unei firme, a unor produse, a unor noutati în diferite domenii cu caracter periodic sau conjugal. Principalele demersuri ale acestei manifestari se finalizeaza cu încheierea unor contracte economice, reciproc avantajoase în cadrul diviziunii internatoionale a muncii, a pietei bunurilor si serviciilor, ca forme ale schimbului de valori si valori de întrebuintare.
Turismul de afaceri se desfasoara în tot timpul anului, în spatii special amenajate, antrenând servicii specifice de expunere, de tranzactionare, cazare, securitate, amenajari estetice, mijloace de telecomunicatii, video-tv, multiplicare, transfer, alimentatie publica, servicii de presa, grafica etc.
Principalele caracteristici ale turismului de afaceri sunt urmatoarele:
– reprezinta domeniul cu cea mai mare calitate;
– atinge cote maxime primavara si toamna dar înregistreaza activitati si în lunile de vara si iarna;
– completeaza sectorul turismului liber;
– investitiile în turismul de afaceri conduc la regenerarea urbana;
– multe din investitiile destinate infrastructurii sunt concepute în special pentru turismul de afaceri ( hoteluri, restaurante, facilitati în transport si comunicatii ) si furnizeaza beneficii care pot fi utilizate de turistii clasici si de populatia indigena;
– calitatea superioara a personalului de servire ceruta de turistii de afaceri se regaseste în serviciile prestate de acestia;
– cercetarile sugereaza ca aproximativ 40 % din turisti de afaceri care se reîntorc cu familiile in aceleasi destinatii însa de data aceasta pentru calatorii în scopuri personale;
– turismul de afacerii are mai putine consecinte negative asupra mediului decât turismul clasic;
1.2 Formele turismului de afaceri
Calatoriile de afaceri pot avea caracter intern sau extern în functie de beneficiarul nemijlocit si rezultatele acestora. Formele turismului se afaceri având caracter intern se adreseaza salariatilor unei întreprinderi si au ca obiectiv motivarea personalului în scopul cresterii productivitatii muncii si îmbunatatirii performantelor. Ele se concretizeaza în : – seminarii sau întruniri ale conducerii firmei cu salariatii (pentru cunoastere, rezolvarea unor probleme, pentru împartasirea experientei.); – actiuni de formare a personalului si actualizarea pregatirii; – calatorii recompensa (incentive); Actiunile avand caracter extern au ca obiectiv buna desfasurare a activitatilor si prosperitatea firmelor în ansamblul lor si consta în deplasari cu caracter profesional (lucru pe santier, acordarea de asistenta) si participarea la târguri, expozitii, congrese, colocvii; De asemenea, turismul de afaceri poate fi clasificat si în urmatoarele forme: a) Turismul general de afaceri se refera, în principal, la activitatile persoanelor care lucreaza, pentru o scurta perioada de timp, în afara locului de resedinta (de exemplu ziaristii). b) Turismul de reuniuni este determinat de participarea la un eveniment de tipul întâlnirilor, conferintelor, colocviilor, simale acestei manifestari se finalizeaza cu încheierea unor contracte economice, reciproc avantajoase în cadrul diviziunii internatoionale a muncii, a pietei bunurilor si serviciilor, ca forme ale schimbului de valori si valori de întrebuintare.
Turismul de afaceri se desfasoara în tot timpul anului, în spatii special amenajate, antrenând servicii specifice de expunere, de tranzactionare, cazare, securitate, amenajari estetice, mijloace de telecomunicatii, video-tv, multiplicare, transfer, alimentatie publica, servicii de presa, grafica etc.
Principalele caracteristici ale turismului de afaceri sunt urmatoarele:
– reprezinta domeniul cu cea mai mare calitate;
– atinge cote maxime primavara si toamna dar înregistreaza activitati si în lunile de vara si iarna;
– completeaza sectorul turismului liber;
– investitiile în turismul de afaceri conduc la regenerarea urbana;
– multe din investitiile destinate infrastructurii sunt concepute în special pentru turismul de afaceri ( hoteluri, restaurante, facilitati în transport si comunicatii ) si furnizeaza beneficii care pot fi utilizate de turistii clasici si de populatia indigena;
– calitatea superioara a personalului de servire ceruta de turistii de afaceri se regaseste în serviciile prestate de acestia;
– cercetarile sugereaza ca aproximativ 40 % din turisti de afaceri care se reîntorc cu familiile in aceleasi destinatii însa de data aceasta pentru calatorii în scopuri personale;
– turismul de afacerii are mai putine consecinte negative asupra mediului decât turismul clasic;
1.2 Formele turismului de afaceri
Calatoriile de afaceri pot avea caracter intern sau extern în functie de beneficiarul nemijlocit si rezultatele acestora. Formele turismului se afaceri având caracter intern se adreseaza salariatilor unei întreprinderi si au ca obiectiv motivarea personalului în scopul cresterii productivitatii muncii si îmbunatatirii performantelor. Ele se concretizeaza în : – seminarii sau întruniri ale conducerii firmei cu salariatii (pentru cunoastere, rezolvarea unor probleme, pentru împartasirea experientei.); – actiuni de formare a personalului si actualizarea pregatirii; – calatorii recompensa (incentive); Actiunile avand caracter extern au ca obiectiv buna desfasurare a activitatilor si prosperitatea firmelor în ansamblul lor si consta în deplasari cu caracter profesional (lucru pe santier, acordarea de asistenta) si participarea la târguri, expozitii, congrese, colocvii; De asemenea, turismul de afaceri poate fi clasificat si în urmatoarele forme: a) Turismul general de afaceri se refera, în principal, la activitatile persoanelor care lucreaza, pentru o scurta perioada de timp, în afara locului de resedinta (de exemplu ziaristii). b) Turismul de reuniuni este determinat de participarea la un eveniment de tipul întâlnirilor, conferintelor, colocviilor, simpozioanelor, congreselor si este considerat una dintre cele mai obisnuite forme ale turismului de afaceri. Principalele destinatii pentru turismul de reuniuni sunt: SUA cu 894 actiuni, Franta (757), M. Britanie (722), Germania (505), Olanda (385) si orasele Paris (361), Londra (268), Bruxelles (194), Viena (177), Geneva (166). c) Târguri si expozitii care se definesc prin prestari de produse si servicii destinate unui public invitat, cu scopul de a determina o vânzare sau a informa vizitatorul. Ca forma de turism ele stimuleaza calatoria a doua categorii de persoane: expozantii si vizitatorii. Din punctul de vedere al conținutului, formele turismului de afaceri se structureaza in : -calatoriile de afaceri individuale (delegațiile), comune multor meserii, pentru care persoanele implicate accepta sa se deplaseze în afara orașului de reședința; -turismul de reuniuni, întâlniri, care include gama larga de evenimente (conferințe, seminarii, team-bilding-uri, lansari de produse, întâlniri anuale etc.) ale unor companii sau asociații, pentru a facilita comunicarea cu și între angajați, clienți, acționari sau membri; – târguri și expoziții, foarte diverse, destinate în general prezentarii de produse; – calatorii stimulent (incentive), respectiv acele calatorii pe care angajații le primesc de la angajator ca premiu pentru rezultate bune în munca; – evenimente încorporate, incluzând forme generoase de distracție pe care companiile le ofera celor mai valoroși clienți sau potențiali clienți, pentru a construi sau a intensifica relațiile de afaceri. Turiștii de afaceri sunt mai exigenți, mai puțin sensibili la preț și mult mai preocupați de statut. De asemenea, ei au un program anume, care trebuie respectat. În consecința, serviciile de transport sunt de mare importanța: mijlocul de transport folosit este rapid, confortabil și adecvat ca și program, punctualitatea și prestigiul transportatorului sunt de interes, sistemele de rezervare trebuie sa fie eficiente (G. Stanciulescu , 2004). Ca și modalitați de cazare, sunt preferate hotelurile de lanț, al caror standard este cunoscut și care ofera, pe lânga servicii de calitate, formule diverse de fidelizare, cu un impact ridicat în cazul turiștilor de afaceri (carduri de fidelitate, punctaje, uneori cumulate celor obținute pe liniile aeriene etc.). Se poate ajunge chiar la situația în care alegerea unei destinații sa fie determinata de existența unui hotel aparținând unui anumit lanț. În fine, pentru toate categoriile de servicii la care se apeleaza, calitatea este deosebit de importanta. În zilele noastre, turismul internațional de afaceri a devenit o industrie sofisticata. Aceasta s-a impus ca una dintre cele mai dinamice și profitabile componente ale industriei turismului. Printre particularitațile turismului de afaceri care au contribuit la aceasta caracterizare a sa se numara: profiturile mari ale organizatorilor și prestatorilor de servicii; independența fața de condițiile naturale și contribuția la atenuarea sezonalitații; utilizarea mai buna a dotarilor materiale; impactul redus asupra mediului.
1.3 Turismul de afaceri în România
România are calități reale de a deveni una dintre cele mai cautate țări din Europa de Est în ceea ce privește turismul în general și turismul de afaceri în particular.
Elementele care favorizează această formă de turism sunt legate de mai multe aspecte cum ar fi:
-destinație inedită, cu valori naturale, culturale și istorice nealterate, ideal plasată în spațiul european și ușor accesibilș prin legături aeriene cu majoritatea capitalelor;
-milenii de cultură, istorie și tradiții ce sunt reflectate în moștenirea culturală a României;
-bine cunoscuta ospitalitate a românilor, existând un stadiu avansat de implementare a standardelor internaționale în industria ospitalității;
-veche experiența în organizarea de târguri și expoziții;
-apariția pe piața a noi centre de afaceri, precum și a noi lanțuri hoteliere: Marriot, Hilton, Crowne Plaza, Intercontinental, Howard Johnson, Sofitel, Best Western, Ibis, Golden Tulip, Novotel, cu o extindere de la an la an;
-infrastructura dedicată, în proces de extindere și modernizare;
-specializarea profesională a unor companii românești și creșterea capacității acestora de a prelua integral procesul de organizare a reuniunilor de mare anvergură;
-stabilitatea politică și civilă; încadrarea în Uniunea Europeană; creșteri economice în ultimii ani. Palmaresul României ca gazdă numără evenimente mondiale dintre cele mai prestigioase: Forumurile Crans Montana (1994,1996), congrese inter- parlamentare, întruniri ale NATO și OSCE, conferințe ale Pactului de Stabilitate pentru Europa, Adunarea Generală a Agenției Interguvernamentale a Francofoniei (1998), Congresul Planetar al Asociației Exploratorilor Spațiului Cosmic (1999), congrese științifice, diverse reuniuni specializate. Prezența succesivă a României, în ultimii ani, la numeroase expoziții internaționale ale turismului de reuniuni, între care se numără cel mai important târg de specialitate din lume- EIBTM Geneva, a captat atenția oragnizatorilor străini de evenimente, care și-au exprimat intenția de a cunoaște și utiliza această destinație inedită.
Din punct de vedere organizatoric, din decembrie 1997, industria românească de gen nu mai este o excepție de la nivelul mondial, prin existența Romanian Convention Bureau, care este denumirea cansacrată a Asociației Naționale a Organizatorilor Profesioniști de Conferințe și Expoziții, care acționează în favoarea membrilor săi și a beneficiarilor locali și internaționali. RCB este o entitate non-guvernamentală și non-profit, în 1999 devenind membru al celei mai importante organizații de specialitate, ICCA. Romanian Convention Bureau reunește în prezent 55 de instituții publice și companii private, capabile să asigure întreaga gamă de servicii dedicate pentru congrese, conferințe, seminarii, târguri, expoziții specializate, turism de afaceri și motivațional. Categoriile de membri RCB sunt: organizatori profesioniști de conferințe și expoziții, agenții touroperatoare și de management al destinației, centre de conferințe și expoziții, hoteluri cu facilități de reuniuni, furnizori de servicii și echipamente dedicate (audio-video, traducători- interpreți, publicitate, IT & multimedia), transportatori aerieni și auto, instituții bancare și de asigurări, locații cultural.
Membrii RCB gestionează integral sau furnizează segmente de servicii specializate pentru o medie anuală de cca 800 de evenimente, din care peste 100 sunt târguri și expoziții și peste 600 sunt congrese, conferințe, seminarii, lansări de produse și sesiuni de training.
Aceste evenimente reunesc anual cca 1.200.000 1.500.000 participanți și genereaza un venit anual de peste 1.000 mld lei. În domeniul turismului de afaceri operează o gamă largă de întreprinderi: agenții de turism, hoteluri, agenții de interpreți, organizatori de târguri și conferințe, centre de afaceri etc. Alături de Romanian Convention Bureau, trebuie menționată și o altă asociație profesională cu activitate semnificativă în domeniul târgurilor și expozițiilor- ASOEXPO. Asociațiile profesionale în domeniul turismului de afaceri au meritul de a promova unitar țara noastră ca destinație pentru manifestările specifice, acordând consultanță și sprijin în dezvoltarea acestei forme de turism, aflată în România încă la început de drum, înscrisă însă pe o tendință pozitivă.
Majoritatea agențiilor de turism au înțeles profitabilitatea ridicată a turismului de afaceri și și-au adaptat astfel activitatea în direcția oferirii de servicii specifice călătoriilor de afaceri. Oferta agențiilor de turism în domeniul turismului de afaceri cuprinde servicii oferite de acestea pentru organizarea de congrese, conferințe, simpozioane, reuniuni și alte evenimente specifice acestei forme de turism. Câteva dintre agențiile care s-au specializat în acest sens sunt: Marshall Turism, Țiriac Travel, Agenția Happy Business Travel & Conference, Eurotravel TGV, Global Business Travel, Olimpic Internațional.
Turismul de afaceri este însa considerat principala sursa de venituri pentru industria hoteliera autohtona, în București și în principalele orașe ale țarii.
Turismul de afaceri este singura componenta a industriei ospitalitații românești evidențiata în mod obiectiv ca fiind eficienta și în creștere, pe baza încasarilor hotelurilor din mediul urban, situând ponderea turismului de afaceri în totalul încasarilor la un nivel în jur de 70%. Majoritatea clienților provin din Europa (respectiv Ungaria, Germania, Italia, Turcia, Polonia, Franța, Austria, Cehia, Marea Britanie, Olanda etc.).
Organizarea profesionala de conferințe, reuniuni și alte evenimente poate fi considerata componenta cea mai eficienta și mai profitabila din turism. Poate tocmai de aceea se constata un interes crescând al investitorilor în dezvoltarea acestei oferte, mai ales în București, Timișoara, Brașov, Oradea, Arad, Cluj, Sibiu, Constanța și altele. Sunt orasele în care marile firme au deschis filiale si în care se organizeaza evenimente cu participare internationala. Analizele specialistilor arata ca acestea vor absorbi si în continuare cea mai mare parte din investitii.
România este preferata pentru organizarea conferintelor din mai multe motive: datorita infrastructurii generoase – exista sali de conferinte complet echipate, iar personalul care organizeaza astfel de evenimente este bine pregatit. Pe lânga organizarea congresului sau a conferintei, beneficiarii au parte de un întreg pachet de servicii. Pachetul de servicii care se ofera este complex. În primul rând, cazarea se face la hoteluri 3-5 stele, iar transferurile de la aeroport la hotel, biletele de avion si serviciile de secretariat sunt incluse în pachet. Organizatorii pun la dispozitie sali de conferinte dotate cu toate cele necesare, plus servicii de traducere simultana. De asemenea, sunt organizate vizite pentru participanti, programe de divertisment si mese festive. Costurile sunt mai mici decât în alte tari europene. Acest fapt se datoreaza mai ales nivelului de pret scazut al taxei de management, al serviciilor de traducere, al serviciilor tehnice si, uneori, al chiriei salilor. Pentru primele trei elemente enumerate anterior, costurile sunt de 3 pâna la 10 ori mai mici decât în tarile Europei Occidentale. Pe de alta parte, exista diferente importante între locatiile din Bucuresti si cele din tara, în ceea ce priveste costurile. La conditii de organizare similare, un eveniment poate fi planificat în unele locatii din provincie la trei sferturi sau chiar jumatate din costurile pe care le presupune organizarea sa în capitală. În opinia organizatorilor profesionisti de conferinte, tara noastra este o destinatie noua si e privita cu oarecare îngaduinta, dar, în acelasi timp, cu o atentie sporita. Organizarea, în ultimii ani, în România a unor conferinte si congrese importante, care s-au derulat în conditii foarte bune, a generat o perceptie pozitiva asupra României ca destinatie pentru reuniuni internationale. Este de remarcat faptul ca, turismul de afaceri ramâne cea mai solida ramura a industriei turismului din România, semn ca, deocamdata, cei mai multi dintre straini nu vin atrasi de frumusetile patriei, ci de profiturile pe care le-ar putea obtine din afacerile derulate aici. Hotelurile cu tinta pe oamenii de afaceri, cursele aeriene de linie, agentiile de turism, toti pionii implicati în acest sector al economiei, au simtit o crestere a business-ului anul trecut. Turismul de business este cel care relanseaza unitatile de cazare. Pentru a putea acoperi segmentul business, hotelurile trebuie sa dispuna de anumite dotari si servicii, care sa raspunda cerintelor ridicate ale acestui segment de turisti. Amintim aici de necesitatea existentei in cadrul acestor hoteluri a salilor de conferinte, dotate cu echipamente audio-vizuale performante, surse de iluminat adecvate si aer conditionat, internet si posibilitati de a transmite sedintele si conferintele . Unul dintre cele mai mari orase de afaceri este Bucurestiul, ceea ce face ca si ofertele hoteliere, alocate sectorului business sa fie destul de variate. Hotelul Best Western Parc este unul dintre cele mai cautate hoteluri avand ca segment de piata segmentul business. Cunoscut fiind interesul din ce in ce mai mare al oamenilor de afaceri straini pentru investitii pe piata romaneasca, centrul de conferinte si evenimente din cadrul hotelului beneficiaza de aer conditionat, de conectare la Internet de mare viteza si de toate echipamentele necesare pentru întâlnirile de afaceri. În cadrul Best Western Parc Hotel pot fi organizate conferinte, seminarii, întalniri de afaceri, pentru 6 si pana la 300 de persoane. Cele patru sali de conferinta dispun de aer conditionat, posibilitate de conectare la linia telefonica si internet. Pot fi puse la dispozitie concomitent si sunt dotate cu echipamentele necesare desfasurarii întalnirilor de afaceri în cele mai bune conditii. „Grand Ballroom”, divizibil în 3 sectiuni, are o suprafata de 307 mp si o capacitate de maxim 300 de persoane. Salile „Meridiane” si „Atlas” au o suprafata de 52 mp si o capacitate de maxim 55 de persoane fiecare. Sala „Globus” este o mica sala de sedinte pentru maxim 10 persoane si poate fi folosita si ca secretariat. La dispozitia clientilor se afla: -un serviciu excelent care sa îndeplineasca cererile urgent; -un personal expert în catering si în banqueting, meniuri în functie de preferinte, pauze de cafea; -echipament audio-vizual; -optiuni de iluminat si de aer conditionat; -scaune ergonomice; -posibilitatea de a transmite conferintele prin televiziune sau prin video si acces la internet. La ora actuala, în Bucuresti sunt 8 hoteluri de 5 stele, 36 de hoteluri de 4 stele si 66 de hoteluri de 3 stele, deci 110 hoteluri care ar satisface, mai mult sau mai putin, clientela de business. Dintre acestea, o parte sunt de lant international. Fiind evidentă importanța acestui sector, turismul de afaceri trebuie dezvoltat nu numai la nivel de capitala, ci si în orase cu potential, precum Cluj, Brasov, Iasi sau Constanta. Un alt hotel ce are clienti din segmental business este si hotelul Eden din statiunea Predeal. Cotat cu trei stele, hotelul dispune de 32 de camere si trei sali de conferinte de capacitate diferita – de la 12 pana la 100 de persoane. Daca oferta initiala de pret este de 32 de euro pentru o camera single si pana la 65 de euro pentru o camera cu jacuzzi, lucrurile se schimba cand e vorba de grupuri mari, organizate. Oferta este valabila in timpul saptamanii, iar in weekend, preturile cresc cu circa 10 euro. Pentru seminarii, intruniri sau grupuri organizate se acorda reduceri la preturile de receptie, in functie de numarul de persoane, durata de sedere. Discounturile acordate pot duce pana la pretul de 29 de euro/camera/ zi, indiferent de tipul camerei, iar servirea cafelei poate fi gratuita, in pauze. Un alt exemplu care se adauga la aceasta categorie este Aquila Club situat in Rucar si este destinat exclusiv turismului de afaceri. Complexul care se intinde pe 6 hectare, trei vile, un hotel si restaurant, are o capacitate de cazare de 100 de locuri, 50 de camere si patru sali de conferinte. Tarifele percepute pentru camere pornesc de la 49 de euro si poate ajunge pana la 350 de euro in cazul apartamentului prezidential. Preturile percepute pentru salile de conferinte pornesc de la 100 de euro, o sala mica, numita Sala de Taina, iar celelalte, de capacitati mai mari, costa 350 de euro, respectiv 400 de euro. De asemenea, dotarile pentru sali sunt tarifate de la 35 de euro, un laptop, la 100 de euro, un videoproiector. Un alt punct turistic preferat de segmentul business este hotelul Iaki din Mamaia. Acesta dispune de 4 sali de conferinta cu o capacitate totala de 400 locuri, de o sala de receptii cu o capacitate de 150 locuri, toate fiind dotate cu aparatura de ultima generatie oferind astfel o noua dimensiune conceptului de intalnire de afaceri. Hotelul Iaxi poate satisface pana la cel mai pretentios segment de afaceri, date fiind dotarile de care acesta dispune. Camerele si apartamentele acestui hotel dispun de acces la internet si alte surse de informare astfel incat oamenii sositi in interes de serviciu, cu afaceri, sa poata ține permanent legatura cu diversi parteneri de afaceri. De asemenea, Municipiul Brașov dispune de o mulțime de hoteluri și pensiuni de diferite categorii care însumează un număr de peste 5.000 de locuri de cazare. Dintre cele mai importante hoteluri, amintim: „Aro Palace”5*****, iar in Poiana Brasov: „Piatra Mare”, „Ruia”, „Alpin”, „Acasă la Dracula” și „Edelweiss” 4***,[M&D accommodation]; in oras: „Capitol”3***, „Ambient”4****, "Twins Apart Hotel"4****, „City Center”3***, „Brașov”3***, „Coroana”2** și „Postăvarul” 1*, iar ca pensiuni sunt de menționat: „Pensiunea Luiza” 3***, „The Country Hotel”(3margarete), „Bielmann”(3margarete) și „Heraldic Club”(5margarete), „Casa Jasmine”, „La Residenza”, „Casa Cranța”, „Casa Țepeș” și „Curtea Brașoveană” (4margarete) și „Leo”, „Stejeriș”, „Memo” 3***, Casa din Noua 3***
Industria de reuniuni, conferinte si expozitii, unul dintre cele mai dinamice si mai profitabile sectoare ale turismului, ia avant si in Romania. Tara noastra incepe sa devina o destinatie de interes pentru organizatorii de conferinte, fiind o zona sigura, cu stabilitate politica si civila si usor accesibila datorita legaturilor aeriene cu majoritatea capitalelor lumii. Valoarea medie a taxei de participare la o conferinta a fost, anul trecut, de 418 euro la nivel international, in timp ce in Romania, aceasta s-a situat la circa 150 de euro. Si serviciile specializate de traducere si interpretariat sunt mai ieftine in Romania, tarifele percepute de translatorii atestati pentru conferinte fiind de cinci-sase ori mai mici fata de tarifele din alte state europene. Si taxele de management percepute de o companie romaneasca pentru organizarea unui eveniment se situeaza la jumatate in comparatie cu cele percepute in Europa Occidentala. Anul trecut, piata reuniunilor din Romania s-a situat la circa 30 milioane de euro, iar pentru acest an se estimeaza o crestere intre 12% si 15%, poate chiar mai mult. Aceasta afacere poate aduce venituri importante pentru organizatorii de reuniuni, dar si pentru alte companii implicate in pregatirea evenimentelor, precum hoteluri, restaurante, banci, magazine, firme de transport si catering. Gazduirea de conferinte internationale aduce castiguri si statului, din incasarea impozitelor si TVA. În concluzie, turismul de acest gen cunoaste o dezvoltare din ce în ce mai mare în ultimul timp datorita interesului foarte mare al oamenilor de afaceri straini pentru investitii pe piata româneasca si bineinteles datorita preturilor mai mici fata de alte destinatii din Europa.
1.4 Date concrete și oportunități de dezvoltare
Pentru aproximativ doua treimi, din totalul celor 2 milioane de turisti straini ajunsi in Romania, in 2010, motivul calatoriei l-a reprezentat paticiparea la conferinte, team-building-uri sau sesiuni de training. Înregistrand o pondere majora in mediul urban, turismul de business isi are ca reper Bucurestiul, unde, procentul celor sositi in interes de serviciu anul trecut, s-a situat in jurul a 80% din totalul celor cazati in hotelurile Capitalei. si in marile orase, precum Timisoara, Cluj-Napoca, Iasi sau Constanta, evolueaza infrastructura necesara domeniului MICE (Meetings, Incentives, Conventions and Exhibitions), datorita existentei unor aeroporturi internationale si dezvoltarii de noi unitati de cazare, la un nivel de cotare ridicat. De altfel, numarul sosirilor inregistrate la punctele de frontiera, in primele noua luni ale anului trecut, a fost cu peste 25% mai mare, decat in aceeasi perioada din 2009. Toate aceste cifre, indreptatesc Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism din Romania, sa afirme ca: „În cativa ani Bucurestiul are sansa de a deveni cea mai importanta destinatie turistica de afaceri din sud-estul Europei”. Totusi, conform aceleiasi surse, acest segment turistic isi va limita cresterea, pe viitor, in dreptul a 10% pe an, in urma unei maturizari a pietii si probabil, a unei selectii mai riguroase privind serviciile oferite. În momentul de fata, capacitatea hoteliera de 4-5 stele, la nivelul capitalei, se situeaza, sub cea a unor orase precum Budapesta sau Praga, iar numarul salilor de conferinta, nu poate satisface in totalitate, cererea privind organizarea de evenimente, in multe cazuri, fiind necesara efectuarea rezervarii, cu doua-trei luni inainte. Turismul de afaceri efectuat in scop guvernamental, comercial sau educational, atrage o clientela nu foarte interesata de preturile practicate, cat mai ales, de rapiditatea, calitatea si eficienta serviciilor. În general, pachetului de business achizitionat, ii poate fi alaturat, cu usurinta si unul de agrement, luand in considerare posibilitatea, ca un client multumit, sa ceara efectuarea unui circuit ulterior sau sa doreasca revenirea la un moment dat, alaturi de cei dragi, pe aceleasi meleaguri. 1.5 Stadiul actual al dotărilor Organizarea de conferinte sau reuniuni, constituie centrul de referinta al turismului de business, reprezentand, din punctul de vedere al hotelierilor, componenta cea mai profitabila si eficienta a intregii industrii de profil. Companiile, cu nume in domeniu si nu numai, ofera in cadrul resorturilor pe care le gestioneaza, in Bucuresti, o serie de sali, cu marimi cuprinse intre 50 si 1.000 de locuri, toate dotate cu aparatura audio-video necesara, surse de iluminare si mediu ambiant propice, conform cu standardele in vigoare. În urma evaluarii, s-a sesizat, lipsa unor locatii cu numar mare de participanti, insumand peste 5.000 de locuri. Probabil, una dintre cele mai mari incaperi de acest gen, existente in prezent, apartine Salii Palatului, intitulata Sala Mare, cu o capacitate de 4060 de locuri, ce poate fi utilata in scurt timp, corespunzator solicitarilor. Palatul Parlamentului, a doua constructie din lume, dupa Pentagon, ca suprafata desfasurata, a infiintat in anul 1994 Centrul International de Conferinte, ce ofera 12 sali spatioase, cea mai mare, intitulata Sala Unirii, putand absoarbe pana la 1.000 de locuri. De asemenea, Centrul de Conferinte al Camerei de Comert si Industrie sau Complexul Expozitional Romexpo, pun la dispozitia mediului de afaceri, un numar important de spatii, in scopul organizarii de reuniuni, expozitii sau cursuri de training. Într-o industrie care incearca sa isi gaseasca traiectoria si modalitatile de utilizare a potentialului masiv de dezvoltare, turismul de afaceri reprezinta, locomotiva care poate propulsa pe un drum ascendent toate compartimentele sale, anuntandu-se a fi, inca de pe acum, cea mai profitabila ramura a turismului românesc.
1.6 Avantajele Romaniei pe piața de reuniuni
Daca altii pedalau de mult pe ideea turismului de afaceri, la noi, abia dupa anul 1989, când investitori autohtoni si straini au început sa dezvolte un climat si un mediu de afaceri prosper, a prins contur fenomenul numit turism de afaceri. Hoteluri, complexe, centre de conferinte, pensiuni etc. au deja inclus in planul lor de activitati si turismul de afaceri. Astazi, aproape ca nu exista oras important sau zona importanta a tarii care sa nu aiba si locatii destinate acestui mod de a face turism. Mari companii, firme cu greutate, grupuri sociale (cercetatori, cursanti etc.) care participa la sesiuni, colocvii, dezbateri, cauta din ce in ce mai mult aceasta forma de a se manifesta. Si este din ce in ce mai evident ca a trecut vremea sedintelor, întâlnirilor, consfatuirilor, planurilor, analizelor si dezbaterilor „de birou”, locul acestora luându-l nou-numitul turism de afaceri, cu tot ce comporta el, de la organizarea unei conferinte, alegerea destinatiei, a datei si a locatiei si pina la furnizorii de servicii dedicate reuniunilor (detinatorii de structuri de cazare, furnizorii de transport, companii de catering si restaurante pentru cine festive, cocktail-uri, receptii, pauze de cafea etc., furnizorii de echipamente audio-video si tehnice, traducatori-interpreti de conferinta, materiale de promovare, agentii de publicitate, presa etc.). Pe scurt, Romania se afirma cu tot mai mult succes in ultimii ani în competitia cu locatiile clasice de evenimente, mizând pe o serie de avantaje care o transforma într-un punct de referinta pentru dezvoltarea acestei industrii în Europa de Est: -o destinatie inedita, pregatita sa îsi impresioneze vizitatorii cu o combinatie unica de valori naturale, culturale si istorice, bine pastrate si etalate cu generozitate si ospitalitate in toate regiunile geografice; -amplasare ideala în spatiul central-estic al Europei, usor accesibila prin legaturi aeriene cu majoritatea capitalelor lumii; -stabilitate politica si civila; -infrastructura dedicata pentru gazduirea de conferinta si expozitii, intr-un proces de modernizare, diversificare si extindere rapida, fara precedent, generând totodata posibilitati de investitii straine sau mixte amortizabile într-un termen eficient; -cele mai renumite lanturi hoteliere si companii multinationale, deja prezente în Romania, în strinsa concurenta cu oferta locala a structurilor de cazare la nivel de confort 3 – 5 stele; -stadiu avansat de implementare a standardelor internationale în industria ospitalitatii; -specializarea profesionala a tot mai multor companii românesti care au capacitatea de a prelua integral procesul de organizare al reuniunilor de mare anvergura, putând deveni parteneri de încredere ai oricaror organizatori sau beneficiari din întreaga lume, care vizeaza România ca destinatie pentru evenimentele lor.
1.7 Utilitatea industriei de reuniuni
Organizarea profesionista de conferinte si expozitii reprezinta o componenta a industriei ospitalitatii, generatoare de imagine pozitiva si venituri substantiale pentru fiecare destinatie. Ea poate fi considerata pe drept cuvânt ca fiind componenta cea mai eficienta si mai profitabila din turism. De fapt, organizarea de reuniuni reprezinta o industrie în sine, având activitati comune cu turismul de afaceri (cazare, catering, transferuri si transport local, tururi pre si post congres), dar si activitati specifice: înregistrarea participantilor la congres, închirierea locatiilor si a spatiilor de conferinta, asigurarea echipamentelor audio-video si a asistentei tehnice necesare, traducatori-interpreti de conferinta, hostess, organizarea programelor sociale adiacente, productia de obiecte si mijloace promotionale personalizate pentru eveniment si tiparirea brosurilor, cataloagelor, mapelor si volumului de lucrari ale conferintei. Turismul de reuniuni si motivational este un domeniu prin excelenta dinamic la nivelul întregii lumi. În ultimii 15-20 de ani, circulatia turistica mondiala are din ce în ce mai des drept motivatie deplasarea individuala sau de grup in scopul participarii la congrese internationale, expozitii si târguri specializate, forumuri de afaceri, sesiuni de training si programe de team-building. În acest context, aranjamentele de calatorie în scop profesional si de afaceri presupun o serie întreaga de alte servicii, pe lânga cele specifice turismului clasic. Atragerea de evenimente internationale spre a fi gazduite si organizate în Romania este o directie ce ar trebui urmarita prioritar în preocuparile privind promovarea turismului românesc. Organizarea profesionista de reuniuni este extrem de benefica, atât pentru imaginea publica a tarii, cât si pentru agentii economici locali implicati în laboriosul proces de organizare a evenimentelor. Rezultatele înseamna venituri, profit, grad sporit de ocupare si utilizare a infrastructurii de reuniuni si cazare, taxe si impozite încasate la bugetul de stat, locuri de munca, dar si un excelent capital de imagine. Este insa necesara, in completarea fireasca a nivelului profesionist ireprosabil al serviciilor dedicate, o perceptie cooperanta si din partea autoritatilor si a administratiei locale pentru stimularea acestor activitati, deosebit de utile pentru întreaga comunitate locala. Ceea ce face din industria organizarii profesioniste de evenimente un domeniu de reala utilitate pentru comunitatea locala dintr-o destinatie data este realitatea financiara deosebit de profitabila a acestui cumul de activitati. Pe lânga veniturile directe provenite din organizarea unei reuniuni, ce rasplatesc eforturile si serviciile furnizorilor care vând servicii dedicate pentru acea reuniune, comunitatea locala, guvernul si municipalitatea destinatiei care gazduieste evenimentul beneficiaza, la rândul lor, de o serie de venituri adiacente. Cu titlu orientativ, daca luam în discutie cazul unei conferinte internationale, de anvergura medie (500 de participanti), cu sesiuni de lucru în plen si pe sectiuni, concentrate pe durata a patru-cinci zile, cu o structura logica incluzând toate segmentele de servicii necesare (chiria salilor, cazare, transferuri APT-HTL-APT, catering, evenimente sociale, echipamente audio-video, traducatori-interpreti, tiparituri etc.) o estimare a bugetului se ridica la peste jumatate de milion de Euro. Din totalul veniturilor, un procent minim revine beneficiarului reuniunii, pentru acoperirea unor cheltuieli proprii aferente evenimentului si un eventual profit; circa 85-90% din venituri sunt încasate de prestatorii din tara care gazduieste evenimentul, acestea regasindu-se în produsul intern brut. Costurile serviciilor aferente au un nivel scazut pentru ca presupun cu precadere cheltuieli de exploatare, închiriere, utilizare, prestare si nu costuri de productie sau consum substantial de materii prime etc. Din aceste încasari este virat catre bugetul de stat si bugetul administrativ local un volum însemnat de taxe (TVA-ul, taxa de turism etc.), concentrate pe numai câteva zile. În paralel, comunitatea locala îsi însuseste acele venituri generate, cu ocazia evenimentului, prin consumul suplimentar de produse si servicii (suveniruri, agrement, nevoi personale etc.) pe care îl realizeaza participantii. Succesul organizarii unei reuniuni are implicatii prezente, dar si pe termen lung. Pe termen lung, reusita evenimentului va putea genera revenirea participantilor la destinatia respectiva, atât ca turisti, cât si ca oameni de afaceri si, de ce nu, poate chiar ca investitori pe piata locala. Totodată, organizarea unui eveniment într-o anumita destinatie (fie ca ne referim la tara, regiune sau oras) reprezinta o ocazie oportuna de a promova acea tara sau zona ca destinatie turistica. Participantii profita de prilejul deplasarii în scop profesional pentru a cunoaste tara respectiva si a petrece eventual un sejur pre sau post congres. Depinde de abilitatea si creativitatea organizatorului profesionist cât de reprezentative pentru destinatie si cât de atractive pentru participanti vor fi aceste programe turistice adiacente. În acest context, se cuvine sa ne raportam la industria mondiala a turismului de conferinte, de afaceri si motivational, în care exista o singura maniera acceptata de a face afaceri: cea profesionista. Ea asigura credibilitatea si profitabilitatea afacerilor, pentru ca raporturile de colaborare între beneficiarul evenimentului, participanti si integratorul local de servicii specifice produc efecte vizibile imediat, dar si pe termen lung. În evaluarea pe care un beneficiar o face în perspectiva alegerii Romaniei ca destinatie pentru evenimentul sau, se tine cont de anumite criterii de competitivitate, siguranta si credibilitate a mediului de afaceri local, criterii fata de care România prezinta o serie întreaga de avantaje reale. Aceste calitati sunt confirmate de clientii care au intrat deja în contact cu profesionistii români si au beneficiat de serviciile acestora. Chiar daca este insuficienta sustinerea din partea autoritatilor nationale si locale pentru stimularea si promovarea industriei de reuniuni, în special internationale, ca mijloc de dezvoltare durabila a fiecarei regiuni, chiar daca distributia pe teritoriul tarii a facilitatilor de conferinte si expozitii este inegala, chiar daca încă se lasa asteptate investitiile majore în infrastructura dedicata (centre de conferinta cu capacitate de 5.000-10.000 persoane, centre de expozitie modulare multifunctionale, hoteluri cu facilitati de reuniuni în alte regiuni decât Bucuresti), totusi tara noastra a parcurs în ultimii 15 ani un drum impresionant sub aspectul palmaresului de evenimente, îndreptindu-se încet, dar sigur, spre locul pe care-l merita pe harta mondiala a turismului de reuniuni, de afaceri si motivational. România a devenit treptat o destinatie acceptata si apreciata, din ce în ce mai competitiva în concurenta cu alte destinatii clasice pentru evenimente.
II.TURISMUL DE FACERI ȘI REUNIUNI INTERNAȚIONALE ÎN JUDEȚUL BRAȘOV
-STUDIU DE CAZ-
2.1 Considerații geografico – istorice și importanța lor în condiționarea turismului de afaceri
În ultimii ani, în România a luat un avânt puternic turismul de afaceri, care este singura ramură a industriei turismului din România evidențiată în mod obiectiv ca fiind eficientă și în creștere, nu numai în capitală, dar și în marile orașe din țară, printre care și Brașovul.
Judetul Brasov se afla pe locul trei într-un top al spatiilor pentru organizarea reuniunilor de afaceri, cu 6,8% din totalul capacitatilor de organizare a acestui gen de evenimente, dupa Bucuresti – care are o capacitate de 37% si litoral – cu o capacitate de 10%.
Potrivit, RCB, „Brașovul are un potențial uriaș în ceea ce privește dezvoltarea turismului de afaceri pentru că are locațiile necesare, și vor mai apărea și altele, are capacitatea de cazare necesară, este aproape de București și de zona montană”.
2.1.1 Așezare și limite ale județului Brașov
Protejat de arcul Carpatilor, judetul Brasov este inima turistica a României si reprezinta cel mai important pol economic si cultural, centru al oamenilor de afaceri români si straini, oferind cu generozitate conditii dintre cele mai favorabile pentru întâlniri ori distractie.
Situat in depresiunile Barsei si a Fagarasului, judetul Brasov este pozitionat in partea de sud-est a Transilvaniei. Impartirea administrativa ne indica patru municipii: Brasov (resedinta judeteana) Fagaras, Sacele, Codlea si sase orase: Ghimbav, Rupea, Victoria, Rasnov, Predeal, Zarnesti. Judetul Brasov e printre judetele cu potential turistic major, avand multe localitati ce beneficiaza de intreaga structura turistica. Judetul Brasov, a cărei resedinta administrativa poarta acelasi nume, se gaseste in zona central-estica a Romaniei, la intresectia drumurilor comerciale care leaga Balcanii de restul Europei. Se intinde pe 5.363 km patrati, care reprezinta 2,3 % din teritoriul tarii. Terenul agricol al judetului insumeaza 2.975,2 km patrati, adica 55,5% din suprafata agricola totala a judetului, din care 1.182 km patrati teren arabil care reprezinta 22% din suprafata agricola a judetului. Populatia judetului numara peste 636.400 locuitori. Densitatea de 120 locuitori/ km patrat situeaza Brasovul pe locul 7 in Romania. Judetul Brasov detine unul dintre cele mai ridicate grade de urbanism din tara, 76,2 % din populatie traind in municipii si orase, si 23,8% in comune si sate. Populatia activa se ridica la cifra de 262,9 mii de persoane, si reprezinta 41,2% din totalul populatiei judetului, si este distribuita in sectoare de activitate dupa cum urmeaza: 49% in industrie, 15% in agrigultura, 6% in constructii si 30% in comert si servicii. Municipiul Brasov, resedinta administrativa, are o populatie de peste 320.000 locuitori. 50% din populatia judetului este concentrata aici, de asemenea reprezinta 65% din populatia urbana a judetului. Alte orase importante sunt: Fagaras (45 mii locuitori), Sacele (30 mii locuitori), Zarnesti (26,6 mii locuitori), Codlea (24.4 mii locuitori), Rasnov (16.4 mii locuitori), Victoria (10,7 mii locuitori), Predeal (6,9 mii locuitori), Rupea (6,2 mii locuitori). Județul Brașov se învecinează cu 8 județe: • Argeș – la sud-est, pe o distanță de 72 km, • Dâmbovița – la sud, pe o distanță de 15 km, • Prahova – la sud-est, pe o distanță de 73 km, • Buzău – în extremitatea sud-estică, pe o distanță de 2 km, • Covasna – la est, pe o distanță de 144 km, • Harghita – la nord, pe o distanță de 35 km, • Mureș – la nord-vest, pe o distanță de 28 km, • Sibiu – la vest, pe o distanță de 88km. Județul Brașov este intersectat de paralela 46º latitudine nordică ce trece prin localitățile Jibert și Ormeniș. Meridianul de 25º longitudine estică străbate județul prin municipiul Făgăraș. Amploarea deosebită a activității turistice a fost determinată aici de numeroși factori. Este vorba în primul rând de potențialul turistic natural, de o mare spectaculozitate și diversitate, precum și de patrimoniul cultural-istoric , alcătuit din obiective variate ce au o certă valoare turistică. Un alt factor l-a constituit faptul că județul Brașov se înscrie într-un vast teritoriu de interes turistic în imediata apropiere a altor zone cu un important flux turistic: Valea Prahovei, culoarul Bran-Rucăr, zona Sibiu-Valea Oltului, bazinul Oltului superior cu numeroase stațiuni balneo-climaterice (Covasna, Tușnad, Malnaș, etc). Județul Brașov concentrează în limitele sale munți impunători, plante și animale ocrotite, rezervații naturale de arbori și pajiști, chei, etc. Râurile, lacurile, mlaștinile îmbogățesc atracția turistică a cadrului natural, diversificând oferta pentru turism (agrement, pescuit, vegetație specifică, interes cinegetic). Masivele împădurite (Făgăraș, Piatra Craiului, Postăvarul, Piatra Mare), văile (Timiș, Tărlung, Olt) absorb și ele un flux turistic important. Poiana Brașov – stațiune de odihnă și tratament cu sezon permanent – este situată la poalele versantului de nord al munților Postăvarul și la 12 km sud-vest de orașul Brasov. Deține cea mai densă și modernă dotare turistică montană din țara noastră: de la primul hotel modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri de 2,3,4 și 5 stele, cu piscină, săli de spectacole și conferințe, debarcader, centru de echitație, baze sportive și stână turistică. Clima montană tonifiantă, cu o temperatură medie anuală de 5°C (media temperaturii în iulie este de 14,5°C; media temperaturii în ianuarie este de -5°C), iar precipitațiile depășesc 900mm anual (frecvența averselor este mare). Stratul de zapadă durează cca 120 de zile pe an. Aerul pur existent aici, puternic ozonat, lipsit de praf și particule care provoacă alergii, presiunea atmosferică relativ scazută și ionizarea intensă, sunt factorii naturali care recomandă stațiunea pentru tratamentul nevrozei astenice, pentru stări de epuizare și surmenaj fizic și intelectual, pentru anemii secundare și boli endocrine, pentru boli ale aparatului respirator Poiana Brașov este cea mai renumită stațiune pentru sporturile de iarnă din România și totodată un important centru turistic internațional. Stațiunea pune la dispoziția turiștilor o variată rețea de transport pe cablu și numeroase pârtii de schi de care pot beneficia toți cei care doresc să schieze. Plecând din stațiunea Poiana Brașov se poate ajunge la cabanele de pe Postăvarul și Cristianu Mare, precum și la cetatea țărănească a Râșnovului, aflată la 14km distanță. Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Șapte Scări, Tamina și cu Peștera de Ghiață, dispune numai de cabane periferice: Dâmbul Morii, Susai și altele. Versantul nordic al Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de pe teritoriul județului Brașov: văile glaciare Gaura, Mălăiești, Țigănești, Clincea, turnurile vârfului Scara și Brâna Caprelor. Între munții Bucegi și Postăvarul se află platforma Predealului, cu orașul stațiune turistică – Predeal – situat la cea mai mare altitudine din țară (1060m). Temperatura medie este de 14ºC în timpul verii și -5ºC pe timpul iernii. Furtunile de zapadă sunt o raritate în aceste locuri dar stratul de zapadă poate atinge câțiva metri și poate dura mai mult de 100 zile, ceea ce este ideal pentru sporturile de iarnă. Munții Piatra Craiului sunt unici în Carpații românești prin relieful impunător al crestei calcaroase, crenelate și abrupte, dar și prin speciile rare de vegetație și faună. Turiștii se pot adăposti la cabanele Plaiul Foii, Curmătura, Gura Râului sau refugiile din Vârful Ascuțit și Grind. Aici se află cea mai recentă rezervație naturală cu un puternic potențial investițional. Culoarul Branului, cu satele risipite și peisajele pitorești beneficiază de cea mai difersificată ofertă a turismului rural din România, atât în Bran cât și la Fundata, Moeciu, Șimon, Peștera, Măgura sau Șirnea. Munții Ciucaș, cu spectaculosul lor relief ruiniform (“Tigăile”, “Babele la sfat”, “Sfinxul din Ciucaș”) sunt mai puțin frecventați de turiști și au în județul nostru doar baza turistică de la Baba Runca. Puține județe ale României au o îmbinare atât de armonioasă a potențialului natural turistic cu valorile culturale și istorice. Valorificarea elementelor atractive ale cadrului natural s-a făcut diferențiat, în funcție de apropierea și posibilitățile de acces față de principalele centre de interes turistic.
2.1.2 Relief
Sub aspect fizico-geografic, județul Brașov se află la joncțiunea a trei mari unități naturale: Carpații Orientali, Carpații Meridionali și Podișul Transilvaniei, de unde rezultă o pronunțată complexitate și diversitate în trăsăturile geologice și geomorfologice, reflectată în climă, ape, soluri, vegetație și faună.
Granițele dinspre sud ale județului urmează curba celor mai înalți munți din Carpați: Bucegi, Ciucaș și Făgăraș, unde sunt situate lacurile glaciale Urlea și Podragul. Relieful coboară gradual spre nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre marginea de sud a platoului transilvănean.
În total, relieful muntos ocupă circa 40% din suprafața județului, iar cel depresionar și deluros circa 60%. Juxtapunerea masivelor muntoase și șesurile depresionare ale Făgărașului și Brașovului creează contraste altimetrice și clinometrice, scoțând și mai mult în relief aceste masive, afirmându-se spectaculos în liniile peisajului geografic. Diferența maximă de nivel (2144m) se înregistrează în extremitatea sud-vestică a județului (2544m în vărful Moldoveanu și 400m în talvegul Oltului, la ieșirea din județ).
Munții Făgărașului – atrag atenția prin relieful alpin modelat pe roci dure, de origine metamorfică, ce constă dintr-o gamă variată de șisturi cristaline. Creasta principală are înălțimi de peste 2000m, cel mai înalt vârf de pe aceasta fiind Moldoveanu (2544m).
Munții Piatra Craiului – cei mai grandioși munți calcaroși din România – sunt reprezentați printr-o creastă calcaroasă principală lungă de circa 25km și înaltă de peste 2000m. O înșeuare la altitudinea de 1600m – Curmătura – separă în creasta principală două subunități: Piatra Craiului Mică (1790m), în extremitatea nord-estică, cu aspectul unui platou îngust care cade abrupt asupra golfului depresionar al Zărneștilor; Piatra Craiului Mare, spre SSV, cu creasta ascuțită și zimțată, depășind în unele locuri 2200m (La Om 2238m, Vârful Zbirii 2231m, ș.a.).
Culoarul Bran-Rucăr – reprezintă o zonă depresionară cuprinsă între zidul Pietrii Craiului la vest și masivul Leaota la est. Datorită înălțimii mai scăzute în raport cu masivele muntoase învecinate a oferit posibilitatea amplasării unei importante artere de comunicații rutiere transcarpatice, legând Transilvania de Muntenia.
Masivul Leaota – cu o altitudine maximă de 2134m, alcătuit dintr-o masă complexă de șisturi cristaline, se desfășoară pe o suprafață mai mică în județul Brașov.
Munții Bucegi – munți calcaroși cu fundament cristalin, din cel mai înalt vârf (Omul, 2505m, situat la limita cu județul Dâmbovița), culmile (Scara, Gaura, Ciubotea, Clincea ș.a.) coboară, în pantă accentuată, atât spre Țara Bârsei cât și spre pasul Predeal.
Munții Bârsei – cuprind două masive de înălțime aproape egală – Postăvarul (1799m) și Piatra Mare (1843m) – separate între ele prin valea adâncă a Timișului. În masivul Postăvarul pe treapta de 1000m este situată stațiunea turistică Poiana Brașov. Spre NNE Postăvarul se continuă cu muntele calcaros Tâmpa, care se ridică, cu un abrupt aproape vertical, de 400m, deasupra orașului Brașov. Spre NE Postăvarul se prelungește cu munții scunzi ai Dârstelor (Varna, 1 428m – cel mai înalt).
Munții Codlei – (cu vf. Măgura Codlei) fac tranziția între Masivul Făgărașului (șisturi cristaline în partea vestică și centrală) și Munții Perșani (calcare, gresii și marne în est).
Munții Perșani – se încadrează mai mult de jumătate în județul Brașov. Situați între munții Codlei (înșeuarea de la Vlădeni) și munții vulcanici Harghita, sunt formați de asemenea dintr-o diversitate mare de roci (șisturi, calcare, gresii, magmatite mezozoice și lavă bazaltică). În partea centrală a acestor munți se află Pădurea de fag a Bogății care începând din 1971 a fost declarată rezervație peisagistică.
Culoarul Comăna – se desfășoară pe o lungime de 30km între munții Perșani și marginea sed-estică a Podișului Târnavelor. Este drenat de Olt, având orientare pe direcție NE-SV și are o lățime de 4-10 km cu luncă și terase larg dezvoltate pe malul stâng al Oltului.
Depresiunea Brașovului – inclusiv Țara Bârsei – este de origine tectonică formată prin fracturarea și scufundarea unui compatriment al masei montane centrale a Carpaților de Curbură, la sfârșitul Pliocenului; apele care au invadat această groapă au format un lac în care s-au colmatat depozite sedimentare pe grosimi de câteva sute de metri; prin defileul antecedent al Oltului de la Racoș, lacul comunica cu cel din bazinul Transilvaniei până la începutul cuaternarului când apele s-au retras spre acesta din urmă; după exondare, suprafața depresiunii a fost supusă modelării geomorfologice de către agenții externi (eroziune și acumulare torențială și fluviatilă etc.) până s-a ajuns la realizarea fizionomiei actuale.
În ansamblul ei, depresiunea Țării Bârsei constituie o unitate teritorială bine individualizată, intens umanizată și urbanizată (aici situându-se orașele Brașov, Săcele, Codlea și Râșnov).
Spre vest, Țara Bârsei este încadrată de o ramă muntoasă cu altitudine mai joasă (800-1300m) aparținând grupei vestice a Carpaților de curbură. Ea include munții Codlei și munții Perșani.
Depresiunea Făgărașului – cunoscută și ca Țara Oltului din care jumătatea estică se află în județul Brașov (iar cea vestică în județul Sibiu) este o depresiune submontană de origine tectono-erozivo-acumulativă, colmatată cu materiale erodate din munți apropiați, mai întâi în apele lacului format aici, apoi – după retragerea apelor lacustre, în timpul cuaternarului – în mediu continental. Aria epresionară a fost adâncită și extinsă către nord prin acțiunea erozivă a râurilor coborâte de pe versantul nordic al munților Făgărașului care au forțat albia Oltului să migreze spre nord în dauna Podișului Târnavelor.
Podișul Târnavelor – se află în parte NV a județului Brașov având un relief caracterizat prin dealuri înalte cu o înălțime medie de 600-800m.
Subcarpații Transilvaniei – se situează în extremitatea nordică a județului având aspectul unor dealuri înalte cu o înălțime medie de 600-700m.
2.1.3 Rezervații naturale
Județul Brașov deține 26 de arii protejate, un numar impresionant de monumente ale naturii, plante care aparțin unui număr de 82 de specii și numeroase specii de animale ocrotite.
Există două parcuri naționale în munții Bucegi și munții Piatra Craiului. Rezervația din munții Bucegi cuprinde Abruptul Bucsoiului, Valea Gaura și Valea Mălăiesti unde sunt protejate capra neagră, râsul, cocoșul de munte și specii floristice rare. Tot în Bucegi se găsesc monumentele naturale Babele și Sfinxul. Munții Piatra Craiului sunt protejați în întregime, adăpostind circa 40% din speciile endemice (specie care trăiește numai într-un anumit teritoriu) din România. Aici se găsesc garofița Pietrei Craiului – specie unicat mondial, macul galben, floarea de colț.
Pe lângă aceste două mari parcuri naționale există și alte rezervații: Pădurea cu narcise de la Dumbrava Vadului, Pădurea Bogății, muntele Tâmpa, Bazaltele de la Racoș și multe altele.
2.1.4 Climă
Județul Brașov se încadrează (zonal) în climatul temperat, iar regional la tranziția dintre climatul continental vest-european, de nuanță oceanică și cel excesiv-continental, din est. Astfel, putem spune că este un climat de tip continental-moderat, dominat de circulația atmosferică din nord-vest.
Trăsăturile generale ale climei zonale, regionale și de sector sunt puternic modificate de condițiile fizico-geografice locale. Sub influneță reliefului muntos, se realizează o compartimentare a climatului general și o etajare evidentă a fenomenelor climatice.
Temperatura medie multianuală a aerului este de 7,6ºC, temperatura maximă absolută fiind de 37ºC în luna august. Numărul mediu al zilelor de vară este de aproximativ 50 pe an. Numărul mediu al zilelor de iarnă este de aproximativ 50 pe an. Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%. Precipitațiile atmosferice au valori de 600-700mm/an. Vântul la sol are direcții predominante dinspre vest și nord-vest și viteze medii cuprinse între 1,5 și 3,2 m/s
2.1.5 Hidrografie În alcătuirea resurselor de apă ale județului Brașov intră pe de o parte apele subterane – freatice și de adâncime – pe de altă parte, apele de suprafață, reprezentate de rețeaua de râuri care străbate teritoriul județului și de lacurile naturale și artificiale.
Întreg teritoriul județului se încadrează în bazinul hidrografic de ordin superior al Oltului care străbate județul pe o distanță de apromaximativ 210km de la confluența cu Râul Negru până la confluența cu râul Ucea. Cei mai importanți afluenți ai Oltului din județ sunt: Timiș, Ghimbășel, Bârsa, Homorodu Mare și Șercaia.
Tabloul apelor de suprafață este completat cu lacurile glaciare din Munții Făgărașului (Urlea și Podragu) și cu lacurile artificiale.
2.1.6 Rolul și locul județului Brașov în sistemul turistic național
În ansamblul miscarii turistice din România, judetul Brasov ocupa locul II (dupa judetul Constanta), constituind cea mai importanta si frecventata zona sub aspectul turismului cu caracter montan, concentrând totodata o mare diversitate de obiective turistice. Amploarea deosebita a activitatii turistice a fost determinata aici de numerosi factori. Este vorba în primul rând de potentialul turistic natural, de o spectaculozitate si diversitate, precum si de patrimoniul cultural-istoric , alcatuit din obiective variate ce au si o certa valoare turistica. Un alt factor l-a constituit faptul ca judetul Brasov se înscrie într-un vast teritoriu de interes turistic în imediata apropiere a altor zone cu un important flux turistic: Valea Prahovei, culoarul Bran-Rucar, zona Sibiu-Valea Oltului, bazinul Oltului superior cu frecvente statiuni balneo-climaterice (Covasna, Tusnad, Malnas, etc).
Sectorul turistic a fost identificat ca fiind catalizatorul pentru dezvoltarea economiei, incluzându-l ca parte esențială a planului de dezvoltare națională.
Județul Brașov a crescut și s-a dezvoltat ca destinație turistică. Cu o capacitate de peste 14.000 de locuri de cazare, săli de conferință și atracții turistice, turismul brașovean s-a adaptat și dezvoltat într-un ritm rapid pentru a răspunde oportunităților de piață. În județul Brașov, în anul 2009, erau 14.728 locuri de cazare.
În anul 2009, firmele din județul Brașov cu domeniul de activitate „hoteluri și facilități de cazare” au realizat investiții brute în valoare de 137 mil. lei reprezentând 2,88% din totalul investițiilor din județul Brașov.
Societățile comerciale din județul Brașov cu domeniul de activitate „hoteluri și facilități de cazare” au realizat în anul 2009, o cifră de afaceri de 148 mil lei, reprezentând 0,35% din totalul cifrei de afaceri a județului.
Firmele cu domeniul de activitate „hoteluri și restaurante” au realizat o cifră de afaceri de 324 mil. lei, reprezentând 0,75% din totalul cifrei de afaceri din județul Brașov.
Județul Brașov reprezintă una dintre cele mai variate zone în ceea ce privește oferta turistică din România atât prin obiectivele naturale (monumente ale naturii, rezervații naturale, parcuri naționale), sporturi de iarnă, sporturi extreme – alpinism, parapantă, deltaplanorism, vânătoare și pescuit, cât și obiectivele istorice-arheologice (cetăți, castele, biserici, muzee etc).
Poziționarea geografică a județului Brașov în zona montană din centrul țării favorizează dezvoltarea turismului sub forme diverse. Potențialul turistic al județul Brașov îmbină elemente ale cadrului natural cu valori culturale și istorice.
Trecutul bogat în istorie și îmbinarea culturală și multietnică din acest teritoriu fac din Brașov unul dintre cele mai interesante locuri, nu numai din România, dar și din întreaga regiune. Cu toate acestea, Brașovul nu a atins potențialul de a deveni una dintre cele mai interesante destinații din estul Europei.
2.1.7 Forme de turism practicate în județul Brașov
Complexă și diversificată, oferta turistică a județului asigură condiții pentru practicarea a numeroase forme de turism:
Turismul montan este favorizat de existența masivelor muntoase, a suprafeței mari acoperite cu păduri, a existenței traseelor marcate, a cabanelor montane și bazelor de cazare din localitățile limitrofe, precum și a promovării acestor zone pe plan național și internațional propice pentru practicarea drumeției, a sporturilor de iarnă, alpinismului, speoturismului. Locații cum ar fi Predeal și Poiana Brașov care sunt centrate pe sezonul de schi dar, datorită frumuseții peisajului au un potențial ridicat pentru dezvoltarea turismului și în afara sezonului rece.
Poiana Brașov ocupă locul întâi între stațiunile de schi din țară, oferind schiorilor 10 pârtii cu grade diferite de dificultate, cu o lungime totală de 17 kilometri și dotate cu instalații de transport pe cablu.
Orașul Predeal dispune de 7 pârtii de schi omologate internațional cu o lungime totală de aproximativ 8 km amenajați.
În municipiul Brașov funcționează de la începutul anului 2010 un patinoar olimpic.
În județul Brașov există o rețea bună de transport pe cablu. Sunt două telecabine care fac legăura între poalele muntelui Tâmpa și vârful acestuia, în municipiul Brașov și alte două telecabine în Poiana Brașov din Kanzel și cea de la Capra Neagră, care urcă pe muntele Postăvarul. Pe lângă acestea au fost puse în funcțiune și telegondole și 6 tele-schi-uri în Poiana Brașov și în Predeal.
Turismul cultural-istoric este favorizat de existența a numeroase monumente istorice și de arhitectură pe întreg teritoriul județului, de multitudinea de obiceiuri, tradiții, evenimente culturale cu caracter periodic. Mare parte dintre evenimente sunt organizate/sprijinite de autoritățile publice locale și mai nou sunt organizate și de către Clubul Economic German în parteneriat cu Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului din județul Brașov.
Turismul religios este practicat mai ales la Mânăstirea de la Sâmbăta de Sus unde au loc, în timpul marilor sărbători creștine, slujbe religioase ce atrag un aflux mare de credincioși. Mai mult, pe teritoriul județului se găsesc șapte complexe monahale și numeroase biserici cu valoare istorică și arhitecturală deosebită.
Turismul sportiv de tip alpinism, schi alpin, schi fond, echitație, mountainbike, deltaplanorism și planorism, vânătoare și pescuit sportiv în zonele colinare și montane ale județului, „vânătoarea de imagini” tip safari ale unor specii precum lupul, ursul și râsul, în județul Brașov trăind 30% din populația de mari carnivore a Europei, precum și birdwatching la Dumbrăvița denumită "Delta Brașovului" sau “Delta dintre munți” unde au fost identificate peste 200 specii de păsări. Turismul științific tematic pe secțiuni de biodiversitate, speologie, geologie, paleontologie în rezervațiile naturale ale județului. Turismul rural reprezintă una dintre cele mai eficiente soluții de armonizare a cerințelor turismului cu exigențele protejării mediului și dezvoltării durabile. Frumusețea zonei rurale și conservarea culturii face ca acest segment să fie foarte atractiv atât pentru turismul intern, cât și pentru turismul extern. În ultimii ani turismul rural s-a dezvoltat într-un ritm spectaculos.
Turismul rural își găsește adepți printre persoanele interesate de retragerea în natură, absența mediului mecanizat și a poluării sonore, întoarcerea la autenticitate și tradiții. Agroturismul este practicat în special în zona satelor brănene (Fundata, Moieciu, Bran) și în Poiana Mărului, zone ce constituie un areal cu un potențial natural, istoric și turistic deosebit, precum și în zona Săcele-Tărlungeni, aflată în imediata apropiere a municipiului Brașov. Această formă specifică de turism rural este bazată pe asigurarea, în cadrul gospodăriei țărănești, a serviciilor de cazare, masă, agrement și alte servicii complementare acestora, fiind practicată de micii proprietari din zonele rurale, de obicei, ca activitate secundară, activitatea desfășurată în gospodăria sau ferma proprie rămânând principala ocupație și sursă de venit.
Ecoturismul este o formă de turism în care principala motivație a turistului este observarea și aprecierea naturii și a tradițiilor locale legate de natură și care trebuie să îndeplinească următoarele condiții (definiția consacrată a Organizației Mondiale a Turismului):
-conservarea și protejarea naturii
-folosirea resurselor umane locale
-să aibă un caracter educativ, respect pentru natură
-să realizeze conștientizarea turiștilor și a comunităților locale -să aibă un impact negativ minim asupra mediului natural și socio-cultural.
În județ există pensiuni eco-certificate, precum și tururi eco-certificate oferite de operatori brașoveni.
– zona Zărnești – acest tip de turism este dezvoltat în stadiul cel mai avansat din România, favorizat atât de cadrul natural excepțional (Parcul Național Piatra Craiului), cât și de activitatea de organizare și promovare a acestui tip de turism de către Administrația Parcului Național Piatra Craiului.
– zona Vama Buzăului, poartă de intrare în Masivul Ciucaș, unde funcționează, în prezent, Centrul Educațional de Ecologie și Ecoturism.
– zona Bunești – Viscri, zonă incipientă în practicarea ecoturismului, dar cu un potențial deosebit pentru o dezvoltare ulterioară în această direcție.
– zona Făgăraș, favorizată de cadrul natural, în care se practică un turism incipient de tip ecoturism, dar fără o strategie coerentă și unitară în acest sens.
Turismul de afaceri și conferințe, din perspectiva căruia județul Brașov se bucură de un interes în creștere favorizat de dotările oferite de multe dintre hotelurile și pensiunile din județ (săli de conferință utilate corespunzător)
Turismul de recreere: stațiunile Poiana Brașov, Predeal, Bran – Moieciu – Fundata;
Turismul de circulație, practicat în ambele forme de tranzit și itinerant/de circuit;
Turismul de sfârșit de săptămână, practicabil în zonele montane și subcarpatice;
Turismul balnear/de tratament este nevalorificat încă la adevărata valoare, deși există potențial – zona Homorod, Predeal, Perșani.
Potrivit studiului realizat de E-Cultura în 2009, 71% dintre turiști își planifică vizita în județ luând în considerare trei factori relevanți: peisajul, sporturile de iarnă și legenda lui Dracula.
Începând din anul 2000 cei mai numeroși turiști străini provin din Germania. Această tendință s-a menținut și în 2009. Ponderea este în strânsă legătură cu numărul de investiții dezvoltate de investitorii germani.
Principala destinație a turiștilor este municipiul Brașov unde în anul 2009 au sosit aproape jumătate (48%) din totalul turiștilor care au vizitat județul. Orașul Predeal, precum și zona Bran Moieciu sunt următoarele locații frecventate de către turiști.
Municipiul Brașov datorită cadrului natural, al obiectivelor istorice și culturale este în sine un punct de atracție în oricare dintre anotimpuri.
Pe lângă obiectivele turistice și culturale vizitatorilor le sunt oferite condiții și oportunități de petrecere a timpului prin existența de parcuri de distracții pentru copii și adulți, înot, saună, masaj, gimnastică de întreținere, cinematograf, precum și oportunități de a îmbogăți cunoștințele cu privire la artă culinară tradițională românească, obiceiuri populare românești.
Începând din 2008 există posibilitatea de a realiza turul municipiului Brașov cu autocarul turistic în scopul facilitării accesului turiștilor la informații și obiective.
Predealul și Poiana Brașov sunt importante locații pentru practicarea sporturilor de iarnă (în special schi).
Principalele oportunități oferite turiștilor sunt practicarea schiului alpin și de fond pe pârtii cu diferite grade de dificultate, schiului și săniușului, patinajului pe patinoare artificiale, învățarea schiului cu instructori de specialitate în cadrul școlilor de schi pentru începători, cât și pentru avansați.
Culoarul Bran-Moieciu-Fundata – este o destinație care a atras atenția turiștilor după 1990 când a început și dezvoltarea infrastructurii de cazare.
Castelul Bran, cadrul natural, drumețiile ce pot fi realizate prin pădurile din zonă, micile pârtii de schi sunt oportunități de recreere pentru turiștii ce aleg această locație.
Infrastructura de cazare este reprezentată de hoteluri, hanuri și moteluri, vile și cabane turistice, bungalouri, sate de vacanță, campinguri, tabere de elevi, pensiuni (urbane, rurale și agroturistice).
2.1.8 Importanța turismului
Principalul obiectiv al oricărei activități turistice este generarea sursei de venit. Pornind de la această premisă, rolul sectorului privat este esențial. Consecințele economice rezultate din
promovarea turismului, depășesc rezultatele tangibile ale afacerilor. Dezvoltarea turismului generează și revitalizarea globală a sectorului privat, a prim distribuitorilor, firmelor de catering, a hotelurilor etc. Aceasta poate avea efecte și asupra sectorului de stat prin realizarea de noi industrii, atrase în zonă ca urmare a creării unei imagini propice a zonei.
Adaptarea infrastructurii, renovarea clădirilor, îmbunătățirea imaginii zonei etc. va avea un efect imediat asupra îmbunătățirii nivelului de trai al rezidenților. Astfel, efortul care va fi făcut în acest sens de administrația locală trebuie înțeles ca o investiție pe termen lung datorită beneficiilor generale obținute prin dinamizarea turismului, dar și ca o investiție pe termen scurt cu beneficii imediate pentru cetățeni și, astfel, pentru societate.
Îmbunătățirea mediului înconjurător, recunoașterea externă realizată prin decizia vizitatorilor de a alege județul Brașov ca destinație turistică vor conduce la creșterea mândriei și întărirea identității rezidenților.
Conform „Agendei pentru un turism european durabil și competitiv”a Comisiei Europene, pentru a atinge un echilibru între bunăstarea turiștilor, mediu și competitivitatea întreprinderilor și a destinațiilor este necesară o abordare politică integrată și globală în cadrul căreia toate părțile interesate să împărtășească aceleași obiective:
– gestionarea durabilă a resurselor naturale și culturale;
– reducerea la minimum a poluării și a utilizării resurselor;
– gestionarea schimbării în interesul bunăstării cetățenilor;
– reducerea caracterului sezonier al cererii;
– combaterea impactului pe care îl are transportul asupra mediului;
– crearea unui turism accesibil tuturor;
– îmbunătățirea calității locurilor de muncă din sectorul turismului;
– garantarea siguranței turiștilor și a comunităților locale din zonele turistice
Analiza SWOT
Puncte Tari:
-potențial turistic complex – natural și antropic, cu posibilități de utilizare în toate anotimpurile;
-capacitate mare de cazare în diverse structuri de primire a turiștilor, inclusiv pensiuni rurale, ce poate fi utilizată pe tot parcursul anului;
-turismul rural, dezvoltat ca ramură economică, practicat în special în zona Bran – Moieciu; -domeniul schiabil relativ bine dezvoltat, posibilități pentru practicarea schiului, a sporturilor de iarnă (Poiana Brașov, Predeal) și a sporturilor extreme;
-ponderea mare a turiștilor străini din totalul turiștilor care vizitează anual județul;
-ofertă universitară bine dezvoltată în domeniile management turism servicii;
-existența unor obiective turistice ultra-mediatizate pe plan mondial – castelul Dracula.
Puncte Slabe:
-accesibilitatea turiștilor în județul Brașov este mult îngreunată de lipsa aeroportului și/sau a unei autostrăzi;
-ofertă scăzută a posibilităților de agrement în zonele în care se practică turism rural;
-numărul redus al programelor de instruire pentru turism și neadaptarea celor existente la nișele de piață;
-nerespectarea normelor de construcție în unele zone turistice, în special în perimetrul parcurilor și ariilor protejate;
-lipsa serviciilor de intervenție de urgență: pompieri, ambulanță, în zonele de risc (la baza pârtiilor, trasee turistice);
-slaba dimensionare sau lipsa sistemelor de canalizare și de alimentare cu apă în stațiunile turistice Poiana Brașov, Bran-Moieciu;
-insuficienta utilizare a mijloacelor informatice și a internetului pentru informare, marketing și rezervare;
-în cazul stațiunilor ce oferă facilități pentru practicarea sporturilor de iarnă se înregistrează un raport negativ calitate-preț în comparație cu destinații similare din Europa;
-slaba valorificare a apelor minerale sau curative/balneare din județ – zona Homorod.
Oportunități
-dezvoltarea ecoturismului, în special, în zona masivului Ciucaș:
-dezvoltarea turismului cultural includerea în circuitul Sibiu – Brașov – Sighișoara;
-dezvoltarea turismului rural și a agroturismului cu respectarea principiilor dezvoltării durabile și a regulamentelor urbanistice care permit conservarea identității și specificității ruralului brașovean;
-dezvoltarea infrastructurii turistice și sportive, precum și valorificarea rezultatelor (promovare/notorietate) ce derivă din organizarea Festivalului Olimpic al Tineretului European, iarna 2013;
-promovarea turismului brașovean pe piața estică;
-promovarea unitară și profesionistă a turismului brașovean pe piețele internaționale;
-diversificare formelor de turism funcție de cerințe de nișă în domeniu (turism religios, bird-watching, vânătoare și pescuit, sport extrem etc.);
-susținerea evenimentelor culturale cu caracter de unicitate și periodice;
-dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii de transport pentru facilitarea accesului spre zonele turistice;
-extinderea și îmbunătățirea rețelei de informare turistică, astfel încât să răspundă nevoilor turiștilor;
– atragerea operatorilor de turism din județul Brașov la târgurile naționale și internaționale;
-o mai mare implicare a administrațiilor locale în promovarea activităților turistice.
Riscuri
-lipsa aeroportului și absența autostrăzii pot genera în timp efecte negative asupra dezvoltării turismului;
-neadaptarea raportului calitate – preț funcție de piața europeană poate duce la pierderea graduală a turiștilor de pe piața occidentală;
-lipsa utilităților sau distanța mare față de rețelele de utilități mărește costurile de dezvoltare a domeniului schiabil în Făgăraș;
-lipsa resurselor financiare periclitează dezvoltarea serviciilor de salvamont și menținerea traseelor și popasurilor montane;
-supraaglomerarea zonelor turistice prin construcții fără autorizații sau care nu respectă mediul înconjurător și identitatea locală; -lipsa forței de muncă specializate în servicii turistice;
-concurența internațională, precum și cea din partea județelor înconjurătoare;
-promovarea unor servicii de turism neadecvate și slabe calitativ;
-încălzirea climatică globală riscă să efectueze derularea activităților turistice de iarnă.
2.2 Funcții urbane generatoare de turism de afaceri în județul Brașov
Funcțiile urbane arată domeniile cele mai dezoltate ale municipiului, ale economiei acestuia, care atrag un număr crescut de oameni de afaceri, prin gradul lor de dezoltare.
2.2.1 Funcția industrială
Brașovul a devenit încă din secolul al XVI-lea, principalul centru economic prin care se realizau intensele legături dintre Țara Românească, Moldova și Transilvania, atât datorită așezării sale geografice pe principalul drum comercial ce lega, în Evul Mediu, Apusul Europei cu Levantul, cât și datorită privilegiilor comerciale acordate de domnii români în decursul veacurilor.
Ulterior, în secolele al XIX-lea și al XX-lea, regiunea Brașovului a trecut printr-un puternic proces de industrializare – mai ales în perioada interbelică și în timpul regimului comunist.
Regimul comunist a făcut din județul Brașov cel de-al treilea centru al dezvoltării industriale din România, după București și Prahova, concentrând aici mari coloși industriali: Fabrica de Autocamioane Roman (26.000 angajați), Uzina de Tractoare (26.000 angajați), Rulmentul Brașov (8.000 angajați).
În ultimele decenii, Brașovul s-a dezvoltat ca unul din principalele centre industriale ale țării. În present economia județului Brașov este una foarte diversificată, cu accente puternice în domeniul industriei, o caracteristică deosebită a economiei locale fiind dată de prezența a aproape tuturor ramurilor industriale. În județul Brașov există mari posibilități pentru realizarea de investiții, cei interesați având la dispoziție o puternică și diversificată baza tehnico-materială, forță de muncă corespunzator calificată, piață de desfacere și o legislație adecvată ce garantează drepturile investitorilor străini în România.
Profilul industrial al Brașovului este determinat de industria alimentară și textilă, industria de prelucrare a lemnului, industria de mașini și echipamente și industria mijloacelor de transport. O caracteristică deosebită a economiei locale este dată de prezența majorității ramurilor industriale.
În ultimii ani, investitori precum Autoliv România S.A., Ina Schaeffler Brașov S.R.L., Eurocopter România S.A., Rolem S.R.L., Freshtex Textile Finishing S.R.L., DTR Draexlmaier Sisteme Tehnice România S.R.L., Europharm Holding S.A., Losan România S.R.L., Quin România, M.T.I. Impex S.R.L., Stabilus România S.R.L. au inițiat afaceri prospere de producție .
Ca urmare a restructurării economiei naționale, o parte importantă din capacitățile de producție ale județului Brașov și-au diminuat activitatea sau au fost închise. Astfel, au fost generate, pe de o parte forță de muncă disponibilă pentru angajare, iar pe de altă parte spații utilizabile în scopuri industriale sau logistice.
La nivelul Municipiului Brașov sunt funcționale două parcuri industriale, declarate prin Hotărâri de Guvern, cu un grad de acoperire de 100%.
• Parcul Industrial Carfil, brownfield, cu o suprafață operațională de 1,87 ha, în care sunt localizate 17 societăți comerciale cu profil industrial și de servicii;
• Parcul Industrial Metrom, brownfield, cu o suprafață operațională de 6,37 ha, în care sunt localizate 15 firme de producție și servicii.
De asemenea, sunt în fază de dezvoltare doua parcuri private:
• Parcul Industrial Prejmer, greenfield, parțial operațional, pe o suprafață de 82,36 de hectare ce va genera în jur de 10.000 locuri de muncă și
• Brașov Industrial Park, greenfield, parțial operațional, pe o suprafața de 29 ha care va avea în final 11 hale de producție și 3 clădiri de birouri în suprafață totală construită de 140.000 mp.
Prin „Programul de Înființare și Dezvoltare de Incubatoare de Afaceri în România” a luat ființă Incubatorul de Afaceri Brașov, localizat in municipiul Brașov, cu scopul de a sprijini societățile comerciale recent înființate. În momentul de față sunt localizate aici 20 de firme.
2.2.2 Funcția de transport
Infrastructura de transport este destul de bine reprezentată la nivelul Brasovului. Rețeaua de drumuri naționale și județene asigură un acces facil către toate comunitățile. Chiar și în aceste condiții, rețeaua rutieră este suprasolicitată, în special pe drumurile naționale, în zonele de intrare/ieșire în localități. Din punct de vedere al accesului la infrastructura feroviară, principalul nod feroviar din polul de creștere este municipiul Brașov. Acces direct la calea ferată mai au localitățile Cristian, Râșnov, Predeal, Bod, Ghimbav și Codlea. Hărman și Prejmer dispun puncte de oprire a trenurilor, dar ele nu sunt în apropierea zonelor rezidențiale.
Transportul de persoane este asigurat de Regia Autonomă de Transport Brașov (în Municipiul Brașov) și de companii private (legătura între comunități și Municipiul Brașov).
Brașovul are peste 550 de străzi nominalizate, însumând mai mult de 260 km în lungime. Construcția unor noi cartiere de case și blocuri modifică aceste cifre de la an la an. Rețeaua stradală este puternic dezvoltată, fiind asigurate iluminatul public, semaforizarea intersecțiilor importante sau realizarea de sensuri giratorii, canalizarea și salubrizarea lor. În municipiul Brașov există o rețea vastă de transport, călătorii putând opta pentru autobuz, troleibuz sau taxi. În Brașov există 7 mari companii de taxi. Tariful, în oraș, este în general de 1,3 leu/km. Pentru cursele în afara orașului, tariful este dublu. Din Brașov se pot închiria mașini prin intermediul firmelor specializate. În Brașov, transportul pe cablu este bine reprezentat. Există un teleferic ce leagă poalele de culmea Tâmpei și două telecabine în Poiana Brașov: Kanzel și Capra Neagră, care merg până pe masivul Postăvaru. Tot în Poiana Brașov mai funcționează o telegondolă și 6 teleskiuri. În vederea municipalității se află realizarea unei telegondole care va parcurge traseul Gara Centrală – Centrul Vechi – Pietrele lui Solomon – Poiana Brașov. Totuși există rute care nu sunt deservite de servicii de transport public. Astfel, nu există transport public între Bod-colonie și Bod-sat. În plus, un traseu de transport Hălchiu – Bod – Hărman – Prejmer ar putea asigura transportul forței de muncă către zonele industriale dezvoltate în comuna Prejmer.
Pistele de biciclete nu sunt amenajate decât în Municipiul Brașov, deși există potențial de utilizare a bicicletelor pe întreg teritoriul polului de creștere.
În ceea ce privește locurile de parcare, cele mai multe se găsesc în spațiile urbane. Comunitățile rurale nu au spații de parcare amenajate. Nevoia aceasta se resimte în special în zona obiectivelor turistice din comunitățile rurale.
La nivelul infrastructurii, zona este foarte atractivă pentru investitori, datorită rețelei de drumuri bine reprezentate, a rețelelor de utilități care acoperă 90% din suprafață, etc. Se constată totuși insuficiența infrastructurii în zonele de dezvoltare economică (este necesară extinderea rețelei de drumuri, reabilitarea de poduri și pasaje, extinderea rețelelor de utilități).
Dezvoltarea explozivă din ultimii ani în zonele periurbane ale Brașovului a dus la suprasolicitarea infrastructurii, generând deteriorarea acesteia (străzi, poduri, pasarele, etc.). Multe drumuri comunale se află într-o stare necorespunzătoare traficului auto, locurile de parcare sunt insuficiente, magistrale feroviare trec prin oraș, lipsește un studiu de trafic.
Transportul de călători nu asigură necesarul în toate localitățile județului, sau între aceste localități, iar gradul de confort al călătorilor este scăzut. Traficul intens duce la scăderea vitezei de exploatare și la creșterea timpului de deplasare, legăturile de transport sunt puține către cartierele mărginașe/exterioare, infrastructura insuficientă în zonele de dezvoltare economică
Transportul, mobilitatea urbana si managementul traficului sunt insuficient dezvoltate. Funcționalitatea transporturilor depinde de crearea unor fluxuri eficiente de transport pentru persoane și bunuri, care să răspundă nevoilor grupurilor țintă în condițiile în care există o poziție avantajoasa a zonei in raport cu proiectele europene care vizează infrastructura de transport (autostrada; aeroport). Se impune dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii de transport pentru
facilitarea accesului spre zonele turistice.
2.2.3 Funcția comercială Comertul ramane deocamdata sectorul cel mai prosper in economia brasoveana. Cel putin asa arata datele Directiei Judetene de Statistica (DJS) Brasov. Dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii este deosebit de importantă în economia județului, deoarece reprezintă principala sursă de locuri de muncă și creează o cultură a competiției bazată pe flexibilitate și competitivitate. Această creștere poate fi corelată cu avantajele fiscale oferite microîntreprinderilor precum și cu programele de finanțare guvernamentale și europene în derulare, care au favorizat dezvoltarea spiritului antreprenorial și deschiderea de mici afaceri, în special în sectorul serviciilor și comerțului. Principalul domeniu de activitate, după numărul de societăți active, în economia județului, îl reprezintă domeniul serviciilor. Evoluții ascendente înregistrează sectorul serviciilor, de la 8,8% la 14,3%, precum și cel al construcțiilor (de la 6,5% la 10,2%), ceea ce reprezintă o potențială creștere generală a nivelului de trai în județ. Cel mai performant domeniu economic al județului din punctul de vedere al productivității muncii, calculată ca raport între cifra de afaceri realizată și numărul de salariați care a participat la realizarea ei, este comerțul, unde 19,3% din totalul salariaților din județ realizează 41,7% din cifra totală de afaceri, urmat de construcții și industrie. La realizarea cifrei de afaceri a județului, societățile comerciale din mediul urban participă în proporție de aproximativ 90%. Cea mai mare parte a activității economice se desfășoară în municipiul Brașov, de unde se obține 75% din cifra de afaceri a județului. Studiul cifrei medii de afaceri și a numărului mediu de salariați pe societate comercială la nivelul localităților din județ relevă disparitățile economice profunde între mediul rural și urban, ca și între diferitele microregiuni ale județului. În ansamblul Regiunii Centru, județul Brașov participă cu 26,7% la numărul total de societăți cu participare străină înființate în anul 2009. Valoarea capitalului social subscris de cele 211 societăți nou înființate reprezintă 56,8% din totalul capitalului social subscris la nivelul regiunii, clasând județul pe locul 1. Principalii investitori străini, în funcție de valoarea capitalului social subscris, provin în majoritate din Germania (59%). Capitalul investit de 10 țări reprezintă 93% din valoarea capitalului total străin investit. În perioada 2000-2008, județul Brașov a avut o creștere constantă în domeniul comerțului exterior. În 2008, exporturile județului Brașov au reprezentat 1,2 mld euro, înregistrând o încetinire a trendului crescător din perioada 2000-2007. Importurile s-au situat la valoarea de 1,7 mld. Euro, situându-se, cu aproximație, la nivelul anului precedent. Rezultă un deficit comercial anual de 0,5 mld. Euro. Dintre județele Regiunii Centru, județul Brașov are cel mai mare volum al exportului, în ceea ce privește importul fiind, însă, devansat de județul Sibiu. Exporturile județului Brașov se axează, în principal, pe produse ale industriei de mașini, echipamente si aparate electrice, de mijloace de transport, de metale comune. Au fost importate în cantități mari: mașini, aparate și echipamente electrice, mijloace de transport, produse din lemn, produse chimice, produse textile. La nivelul Regiunii Centru, Brașovul este cel mai dezvoltat județ, menținându-se pe primul loc în ceea ce privește majoritatea indicatorilor macroeconomici, fiind urmat de județele Mureș și Sibiu. Județul prezintă un grad mare de atractivitate pentru investitori. Este un puternic centru comercial, 41% din cifra de afaceri totală a județului fiind realizată în acest sector al economiei. Deși este în ușor regres față de anul 2000, industria este puternic reprezentată la nivelul județului (32% din cifra de afaceri totală), fiind principalul sector care a atras capitalul străin și, totodată, cel mai semnificativ furnizor de produse exportate. Profilul industrial al județului este determinat de industria de mașini, echipamente și mijloace de transport, de industria chimică și alimentară. Pentru sprijinirea dezvoltării industriale, a fost înființat un număr semnificativ (8) de parcuri industriale. Serviciile și construcțiile sunt domenii în expansiune în economia județului. Populația activă este angajată, prioritar, în sectorul serviciilor (36,3%) și în cel al industriei (32,5%). Activitățile economice sunt concentrate, în proporție de aproape 90%, în zonele urbane. Zona de sud – est a județului (vechea Țară a Bârsei) prezintă cea mai accentuată dezvoltare economică, aici aflându-se cele mai multe concentrări urbane, unități industriale și zone agroturistice.
2.2.4 Funcția socio- culturală și administrativă
Funcția culturală și de învățământ
Cultura și învățământul și-au croit loc în viața brașovenilor încă de timpuriu. Este destul să amintim de Prima școală românească, din Șchei, apărută se pare înainte de 1399, cu seria sa de dascăli (familia Tempea, Diaconu Coresi, Dimitrie Eustatievici etc.) și tiparniță proprie. Lucrările apărute aici s-au răspândit în întreg spațiul românesc. Totodată, preoți șcheieni plăteau sume, exorbitante uneori, pentru înzestrarea școlii și a bisericii Sf. Nicolae cu manuscrise și tipărituri. În cetate a activat în secolul XVI umanistul sas Johannes Honterus, care a înființat o școală, o bibliotecă și o tiparniță. A editat numeroase cărți, iar biblioteca sa a fost faimoasă prin colecția sa de incunabule. Din păcate, incendiul din 1689 le-a mistuit aproape în întregime. Începând cu secolul XIX s-au înmulțit școlile, au apărut teatre, publicații, s-au organizat diverse serbări cu specific, au apărut telegraful și telefonul. Acest veac a dat brașovenilor crema intelectualității sale, prin familii precum cea a Mureșenilor, Bariț, Pușcariu, dascălii de la Gimnaziul românesc, profesorii de la liceul Honterus, grupați în majoritate în jurul Casinei române, ori a ASTREI. Secolul XX a adus cinematograful, radioul, televiziunea, internetul. Astăzi cultura și învățământul sunt reprezentate și promovate cu succes în rândul tuturor brașovenilor, prin cele mai diversificate mijloace.
Instituții de cultură
În Brașov au fost înființate câteva teatre și o filarmonică: Teatrul Dramatic „Sică Alexandrescu”, Opera Brașov (inițial Teatrul Muzical, apoi Teatrul Liric), Filarmonica „Gheorghe Dima”, Teatrul de păpuși „Arlechino”, Centrul Cultural „Reduta”. De asemenea, există și o serie de organizații culturale, în mare parte înființate după 1990. Merită să amintim de Uniunea Artiștilor Plastici, Asociația culturală Musashino (Japonia), Alianța Franceză, Centrul Cultural German, British Council, Casa de cultură a studenților și de Centrul Cultural Japonez. Bibliotecile sunt bine răspândite în oraș, în principal datorită filialelor bibliotecii județene. Au fost înființate însă și alte biblioteci: Biblioteca Alianței Franceze, Biblioteca Consiliului Britanic, Biblioteca Universității „Transilvania”. Cartea este prețuită mult de brașoveni, aici existând atât o serie de librării și anticariate (Librăria Șt. O. Iosif, Librăria George Coșbuc, Librăria Ralu, Librăria Teora, Anticariatul Aldus, Anticariatul Sympozion) cât și de edituri (Aldus, Brastar, Diversitas, Editura Univ. «Transilvania», Fundația culturală «Arania», Liternet, Mix, Phoenix (Virtipolux), Romprint). Cinematografele s-au împuținat din perioada comunistă, în principal datorită apariției sistemelor performante de home theatre. Cele care au mai rămas sunt: Cinematograful Bulevard și mai nou înființatul cinematograf din Eliana Mall, Cityplex. Domeniul muzicii este reprezentat din nou cu succes, de către Orchestra Filarmonicii «Gheorghe Dima», formația rock Grup 74, formația rock Conexiuni, formația rock Ăia, formația rock Experimental, grupurile folk Om Bun și Taine Folk, formația dance Hi-Q și formația dance Fly Project.
Arhitectură
Arhitectura brașoveană, este specifică, fiecare casă avându-și pitorescul ei. Ridicarea construcțiilor s-a făcut, de-a lungul timpului, conform unor principii urbanistice bine stabilite, impuse de condițiile geografice ale Brașovului. Astfel, casele din Cetate se sprijină una pe alta, pe când cele din cartierele exterioare sunt mai răsfirate. Cu greu se mai pot întâlni astăzi clădiri vechi, datând de secole. Acestea au de regulă un singur etaj, pereții exteriori sunt lipsiți de ornamente, iar ferestrele sunt mici, comparativ cu standardele actuale. Exceptând Biserica Sf. Bartolomeu (secolul XIII), Biserica Neagră (secolul XIV cu excepția boltei și a acoperișului) și fortificațiile (secolul XV), se pot aminti Casa Jekelius, Biblioteca Honterus și Grânarul orașului, toate datând din secolul XVI. Stilurile arhitecturale variază, de la preromantic (Cetatea Brașovia), romanic (Biserica Sf. Bartolomeu), gotic (Biserica Neagră), clasic (Poarta Ecaterinei), renascentist (astăzi mai puțin observat, datorită renovărilor, caracteristic porților cu boltă rotundă, interiorul Casei Sfatului), la baroc (casele secolului XVIII, în special fațada Casei Sfatului și stucaturile locuințelor din Șchei; Biserica romano-catolică Sf. Petru), rococo vienez, neo-renaștere, neo-baroc (secolul XIX; toate palatele din Brașov sunt construite în acest stil), Art Nouveau, brâncovenesc (Biblioteca Județeană, casele din Șchei care au aparținut familiilor domnitoare din Țara Românească) și modern (construcțiile de după 1980). În acest oraș a fost confecționată și instalată o copie a „Statuii Lupoaicei” („Lupa Capitolina”), simbolul latinității poporului român. În ultima vreme s-a dezvoltat o zonă de afaceri a municipiului, ce cuprinde clădiri inspirate de noua arhitectură a secolului al XXI-lea. Majoritatea adăpostesc birouri, centre comerciale sau sedii ale unor instituții publice. Cea mai mare parte din aceste clădiri respectă stilul cromatic predominant: nuanța de gri specifică blocurilor de locuințe. Se estimează că zona de afaceri va cunoaște o mare extindere în următorii ani.
Festivalul Internațional „Cerbul de Aur”
„Cerbul de Aur” este un festival brașovean de tradiție, care adună pe scena sa tinere talente și valori internaționale. Festivalul a fost organizat pentru prima dată în 1968, la dorința expresă a guvernului român , ce voia să demonstreze Vestului că România este o țară deschisă. Patru ani mai tîrziu, Ceaușescu a desființat Cerbul, prin urmările celebrelor sale teze din aprilie. Următoarele șapte ediții au fost ținute între 1992 (an în care a fost prezentată și legenda Cerbului de Aur) și 1997. Ultimele ediții s-au desfășurat între 2001 și 2005. Pe scena Cerbului au urcat numeroase celebrități, atât ca și concurenți (Julio Iglesias, 1970; Enrique Iglesias; Christina Aguilera, 1997), cât și pentru a susține concerte (Charles Aznavour, Cliff Richard, Dalida, Josephine Baker, Rita Pavone, Patricia Kaas, Kenny Rogers, Boy George, Ray Charles, Kylie Minogue, Diana Ross, Vaya Con Dios, Toto Cutugno, Jerry Lee Lewis, P!nk, Kelly Family, Ricky Martin) difuzându-se în direct la Televiziunea Română. În 2007 festivalul nu a mai avut loc, urmând să se recupereze în 2008.
Junii Brașoveni
În fiecare an, în Șcheii Brașovului, în prima duminică de după Paști – a Tomii – atât brașovenii cât și turiștii asistă la un spectacol cu elemente de mit, rit, ceremonial și magie. Este vorba despre defilarea junilor și manifestarea obiceiurilor pe care aceștia le-au moștenit din timpuri străvechi. „Junii trebuie priviți ca un rest de epocă păgână, o străveche serbare de primăvară, care serbează reînvierea naturii, învingerea soarelui asupra asprimii și gerului iernii, începutul vieții noi… iar serbarea trebuie considerată ca un cult religios precreștin, confirmată și de împrejurarea că ea se petrece tot timpul pe dealuri, fiind un obicei cunoscut încă de la daci” (Julius Teutsch, cronicar sas). Junii din Șchei și cei din Brașovul Vechi împart tradiții comune și au fost uniți spațial, înainte de venirea sașilor, care treptat i-au despărțit cu Cetatea. Abia după 1918 li s-a permis revenirea în Șchei a brașovechenilor. Există șapte grupuri de juni, după cum urmează: Junii Tineri, Junii Curcani, Junii Bătrâni, Junii Dorobanți, Junii Albiori, Junii Roșiori și Junii Brașovecheni.
Vasile Oltean in cartea Junii din Șcheii Brașovului – Monografie Istorica – mentioneaza ca: „George Barițiu, fără a semna articolul, în primul periodic brașovean, la 26 martie 1839 prezintă obiceiul junilor, asemuindu-l călușarilor, afirmații care sunt actuale” si „Ocupându-se de buna desfășurare a acestui obicei, protopopul brașovean Vasile Voina susține în fața studenților teologi din Sibiu o conferință, publicată apoi în puțin cunoscuta revistă a acestora (scrisă de mână), păstrată în arhiva Mitropoliei considerentelor privind originea dacică a așezării de la Pietrele lui Solomon, profesorul brașovean se ocupă de etnogeneza junilor, găsindu-le origini îndepărtate și proveniență geto-dacică, romană și nu slav-bulgară”
Alte manifestări culturale
Festivalul Internațional Cerbul de Aur – anual
Zilele Brașovului – anual (corelate cu sărbătoarea Junilor)
Festivalul de Jazz și Blues – anual
Festivalul muzicii de cameră – anual
Festivalul teatrului contemporan – anual
Concertele de orgă la Biserica Neagră – săptămânal
Festivalul Berii (Berarul mare)- anual
Festivalul Aurora (Berarul mic) – anual
Festivalul Recoltei – anual
Târgul meșteșugarilor din toată țara – anual (de obicei corelate cu Zilele Brașovului)
Cinema și teatru
Teatrul Sică Alexandrescu – adresa: Piața Teatrului nr 1, Brașov
Teatrul pentru Copii Arlechino Brașov – adresa: str. Apollonia Hirscher nr. 10, Brașov
Filarmonica Brasov
Opera Brașov – adresa: Str. Bisericii Romane Nr. 51, Brașov
Cinematograful BULEVARD – adresa: Bulevardul Griviței, nr.47, Brașov
Cinematograful Cityplex Brașov (fostul GO Multiplex) – Adresa: Str. Bazaltului, nr. 2, Eliana Mall Brașov
Cinematograful Patria (desființat, în paragină)
Educație
Municipiul Brașov deține un număr de 46 de grădinițe cu program normal sau prelungit, 28 de școli generale, 8 colegii naționale, 8 licee, un seminar teologic, 11 grupuri școlare, o universitate de stat cu 16 facultăți și 4 colegii, o academie a forțelor aeriene, precum și 6 universități private și un număr de școli postliceale. De asemenea, în Brașov se organizează periodic cursuri de limbi străine și de (re)calificare de către diferite firme sau de către Oficiul județean al forțelor de muncă.
Infrastructura educațională a Brașovului, bine dezvoltata la toate nivelele, cuprindea in anul scolar 2009-2010, un numar de 302 gradinite, 588 scoli primare si gimnaziale, 220 licee, 3 scoli profesionale si de ucenici, 14 scoli postliceale si 13 unitati de invatamant superior. Un aspect deloc lipsit de importanta este caracterul multilingv al procesului de invatamant, la toate nivelele. Alaturi de unitatile de invatamant cu predare in limba romana, exista un numar semnificativ de unitati si sectii cu limba de predare maghiara sau germana, asigurandu-se continuitatea unei traditii multiseculare si favorizandu-se, in acest fel, imbogatirea reciproca a celor 3 culturi importante ale regiunii.
În municipiul Brașov există un număr de 7 universități, de stat și private, între care cea mai importantă este Universitatea Transilvania, aceasta fiind și singura universitate de stat din municipiu. În componența sa, universitățile au numeroase facultăți, cu profile diverse, cum ar fi: informatic, științe economice, turism, industrie, silvicultură, drept, educație fizică și sport, muzică, etc.
Activitatea de cercetare științifică se desfășoară în Brașov în cadrul departamentelor specializate ale Universității „Transilvania” și în următoarele institute de cercetare:
Institutul Național de Cercetare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr, având ca atribuții rezolvarea tematicilor de cercetare la cartof, sfeclă de zahăr și plante medicinale;
Institutul de Cercetare-Dezvoltare Pajiști Brașov, cu teme de cercetare și dezvoltare în domeniul agricol;
Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice Brașov, care dezvoltă, între altele, proiectele internaționale „Studii privind carnivorele mari și interactiunile cu activitățile umane” și „Realizarea primei rețele ecologice din România”;
Institutul Național al Lemnului, filiala Brașov, cu activitate de consultanta, cercetare, dezvoltare, proiectare, microproductie, analize ale mediului de afaceri.
Funcția sanitară
Număr de unități medicale și profilul acestora (spitale, policlinici, dispensare, sanatorii, stații de ambulanță, etc) din care:
– Unități de stat : 226
– Unități private: 277
Infrastructura de sănătate a municipiului Brașov cuprinde 11 spitale, după cum urmează: Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov (1256 paturi), Spitalul Clinic de Obstetrică – Ginecologie „I.A.Sbârcea”, Spitalul Clinic pentru Copii, Spitalul de Boli Infecțioase, Spitalul de Pneumoftiziologie, Spitalul de Psihiatrie și Neurologie, Spitalul Județean Mârzescu, Spitalul Municipal de Urgență, Spitalul Militar de Urgență , Spitalul CFR.
Număr total de cadre sanitare din care:
– medici : 939
– asistente : 2466
– personal de întreținere:
Există în Brașov Serviciul Public Județean Salvamont Brașov care a fost înființat, în cadrul Consiliului Județean Brașov, în anul 1997. Din mai 2001 a fost descentralizat, înființându-se ca serviciu public de interes județean, cu personalitate juridică.
În prezent organigrama serviciului cuprinde 14 angajați: directorul, un director adjunct, un inspector de specialitate, 11 salvatori montani. De asemenea, serviciul are încheiate contracte de voluntariat cu 16 persoane pentru activitatea de salvare montană și doi medici.
În luna iunie 2008, Serviciul Public Județean Salvamont Brașov a preluat formația Salvamont Săcele, iar în ianuarie 2009 a preluat formația Salvamont Victoria fiind astfel răspunzătoare și de masivii Piatra Mare, Ciucaș și Făgăraș.
Serviciul Public Județean Salvamont Brașov organizează și coordonează activitatea Salvamont la nivelul județului Brașov, activitate care se desfășoară zonal prin Serviciile Publice Salvamont existente în localitățile: Brașov, Râșnov, Predeal, Zărnești și comuna Bran, acoperind în totalitate teritoriul montan existent în județul Brașov.
Funcția administrativă
În Brașov sunt o serie de instituții publice cu importanță locală și județeană:
Instituții ale administrației publice locale: Consiliul Local Brașov
Primãria Municipiului Brașov
Consiliul Județean Brașov
Instituția Prefectului și Servicii Publice deconcentrate la Brașov
Instituția Prefectului
AJOFM Brașov
Agenția pentru Protecția Mediului
Autoritatea de Sãnãtate Publicã Brașov
Casa de Asigurãri de Sãnãtate a Județului Brașov
Casa Județeanã de Pensii Brașov
Direcția pentru Agriculturã și Dezvoltare Ruralã Brașov
Direcția Generalã a Finanțelor Publice Brașov
Direcția de Muncã, Solidaritate Socialã și Familie Brașov
Direcția pentru Sport a Județului Brașov
Direcția Sanitar – Veterinarã Brașov
Direcția Județeanã de Statisticã Brașov
Direcția Regionalã Vamalã Brașov
Direcția Silvicã Brașov
Inspectoratul Județean de Poliție Brașov
Inspectoratul Școlar Județean Brașov
Inspectoratul Teritorial de Muncã Brașov
Inspectoratul Teritorial în Construcții Brașov
Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și Vânãtoare Brașov
Oficiul Județean de Consultanțã Agricolã Brașov
Oficiul Județean pentru Protecția Consumatorilor Brașov
Instituții ale puterii judecãtorești
Judecãtoria Brașov
Tribunalul Brașov
Curtea de Apel Brașov
Parchetul de pe lângã Judecãtoria Brașov
Parchetul de pe lângã Tribunalul Brașov
Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Brașov
Direcția Naționalã Anticorupție, Serviciul Teritorial Brașov
III.INFRASTRUCTURA TURISTICĂ DESTINATĂ TURISMULUI DE AFACERI
Este în principal produsul a ceea ce se numește industria hotelieră, care înglobează ansamblul activităților desfășurate în spații de cazare. Ele trebuie să dețină dotările corespunzătoare care să ofere turiștilor condiții optime. Infrastructura turistică cuprinde însă și agențiile de turism și centre de afaceri. Hotelul este structura de primire amenajata în cladiri sau corpuri de cladiri, care pune la dispozitia turistilor camere, garsoniere sau apartamente dotate corespunzator, asigura prestari de servicii specifice si dispune de receptii si de spatii de alimentatie publica în incinta. Serviciul de cazare vizeaza crearea conditiilor si confortul pentru adapostirea si odihna clientilor. Industria hoteliera a evoluat paralel cu dezvoltarea capacitatilor de cazare si implicarea lor în activitatea turistica, îmbogatindu-se cu noi functii si tipuri de servicii. La început, existenta hotelului a fost legata de efectuarea unor deplasari în alte scopuri decât cele turistice, treptat dezvoltarea circulatiei turistice atragând si dezvoltarea industriei hoteliere. Astfel, cca. 70% din existentul de spatii de cazare se afla amplasat în zone de interes turistic. Serviciul de cazare reprezinta, alaturi de cel de transport, alimentatie publica si agrement, una din prestatiile de baza solicitate de turist pe durata calatoriei sale si, totodata, un factor important de stimulare a cererii turistice. Continutul acestui serviciu este determinat de faptul ca obiectivul de cazare îndeplineste pentru turist rolul de domiciliu temporar, trebuind deci sa aiba o functionalitate complexa. De asemenea, în managementul serviciilor de cazare se va tine seama ca aproape jumatate din timpul efectiv de vacanta este cheltuit de turist în incinta unitatii hoteliere. Din punctul de vedere al celor ce-l folosesc, hotelul este o institutie comerciala de ospitalitate care îsi ofera facilitatile si serviciile sale spre vânzare. Conceptul de hotel cuprinde urmatoarele elemente: – amplasarea încadreaza hotelul într-un anumit mediu geografic (statiune turistica, oras, apropierea unei cai de comunicatie, etc.). Exista o relatie directa între acest factor si tipul de cazare si servicii oferite. – facilitatile cuprind spatii de cazare, restaurante, baruri, spatii pentru conferinte, negocieri, spatii pentru agrement (piscine, saune, camere pentru gimnastica etc.). – serviciile cuprind disponibilitatea si masura în care sunt oferite prestatii clientilor prin facilitatile de care dispune hotelul. Stilul si calitatea acestora influenteaza eficienta hotelului.
– imaginea, definita ca fiind modul în care hotelul este privit si receptat de catre clientii actuali si potentiali. Ea este un produs secundar al amplasarii, facilitatilor, serviciilor, dar este sporita de: numele hotelului, ambianta etc. – pretul exprima valoarea data de hotel serviciilor sale, tinând cont de amplasare, facilitati, servicii, imagine si satisfactia clientilor din aceste elemente.
Hotel Aro Palace- 5 stele Adresa: Str. Muresenilor nr 12, Brasov, Jud. Brasov
Amplasat in centrul istoric, ARO PALACE este singurul hotel de cinci stele din Brasov, este produsul de top al Grupului hotelier ARO PALACE, locul ideal pentru odihna sau afaceri fiind un etalon al rafinamentului, al bunului-gust si al profesionalismului. Hotelul a fost inaugurat în 1938, iar in 1939 a fost extins prin constructia unui nou corp de cladire, de arhitectul Horia Creanga. ARO Palace este un reper al industriei ospitalitatii din Romania. Renovat recent, ARO este singurul hotel din Brasov clasificat la cinci stele. Rafinamentul, eleganta si profesionalismul serviciilor fac din ARO un loc cautat de strainii care vin in Brasov ca turisti sau pentru afaceri. A fost inaugurat in 1939, iar in 1963 a fost extins printr-un nou corp de cladire. Modernizarile au fost continue, ridicandu-se confortul de la 4 la 5 stele. Au capatat o noua stralucire holul din receptie, saloanele pentru micul dejun, s-a amenajat la etajul 8 „Clubul Belvedere” cu restaurant, bar de zi, centru de afaceri, centrul de conferinte Europa-3 sali cu 10-700 de locuri. Sunt de asemenea modernizate Centrul SPA, sali de banchete, barul de noapte si aripa veche a hotelului. Hotel Aro Palace Brasov este locatia ideala organizarii de evenimente de afaceri: conferinte, prezentari, lansari de produse, simpozioane, seminarii, programe de team-building, scolarizari, evenimente sociale, etc. Centrul de conferinte „Europa” Dotari tehnice: videoproiectoare, ecrane, flipchart, instalatie sonorizare, microfoane, instalatie de traducere simultana in trei limbi, dotata cu 3 cabine de traducatori cu dubla consola, receptoare si casti, instalatia de conferinte: unitati de presedinte si unitati pentru delegati si microfoane libere.
Săli de conferinta disponibile
EUROPA I – 156 mp, 180 persoane
EUROPA II – 213 mp, 250 persoane
EUROPA III – 116 mp, 100 persoane
EUROPA (E1+E2+E3) – 485 mp, 700 persoane
FOYER – 235 mp – 700 persoane
Cu vedere la Muntele Tâmpa și centrul istoric medieval al Brașovului, tradiționalul Hotel Aro Palace se află vizavi de Parcul Central. Reședința oferă camere spațioase și luxoase și acces gratuit la internet. Camerele sunt dotate cu aer condiționat, TV prin cablu. Oaspeții pot să savureze mâncăruri din bucătăria românească și europeană la restaurantul hotelului și să admire panorama Cetății Brașovului din Clubul Belvedere, situat la ultimul etaj al Hotelului Aro Palace. Ambianta desavârsita, decorul intim si personalul amabil si discret recomanda restaurantul pentru servirea unei cine romantice, a unei mese între prieteni sau a unui business lunch, în compania muzicii de calitate. Este un restaurant mare cu arhitectura baroca frumoasa unde puteti servi atât mâncare româneasca cât si internationala. Bucatarii acestui restaurant au fost în ultimii patru ani cei care au facut tendintele în materie de arta culinara în Brasov. Restaurantul serveste o bucatarie europeana influentata de savorile traditionale. Câstigatori ai mai multor concursuri atât nationale cât si internationale acestia au încântat mai multe generatii de gurmanzi, menu-urile acestora satisfacand cele mai variate si rafinate gusturi. Barul de noapte este amenajat cu marmură, lemn și elemente art deco. Candelabrele și oglinzile mari creează o atmosferă specială în care oaspeții își pot savura băuturile preferate. Centrul spa și de wellness de la Aro Palace oferă o diversitate de tratamente și proceduri de înfrumusețare. Centrul are 2 piscine, saune, zone de masaj și o sală de gimnastică.
Hotel Brașov
Adresa: Str 13 Decembrie nr. 38, Brasov Situat în orasul istoric Brasov, într-o zona linistita, Hotelul Brasov ofera o gama variata de servicii, de o calitate ireprosabila turistilor veniti aici pentru petrecerea concediului sau în interes de afaceri. Hotelul Brasov pune la dispozitie 18 camere confortabile și elegante. Sala de conferință cu dotari moderne, accesul la Internet prin fibra optica si serviciile de un înalt profesionalism au transformat Hotelul Brasov într-una din locatiile preferate ale organizatorilor de traininguri, conferinte si simpozioane. Pentru a veni în întâmpinarea acestor necesitati, sala de conferinte dispune de: capacitate de pana la 40 de locuri; telefon, conexiune la Internet, imprimanta; TV,videoproiector, flip-chart, sonorizare; instalatie climatizare; instalatii pentru microfoane ; ecran pentru protectie ; perete pentru afisaj ; retroproiector ; proiector de film sau diapozitive ; camera video; traducere simultana.
Hotel Alpin- Poiana Brașov-4 stele Adresa: Poiana Brasov, 500009, Judetul Brașov Elegant, cu atmosfera prietenoasa, potrivit pentru oamenii de afaceri hotelul Alpin oferă 144 spatii de cazare toate cu vedere spre munte dispuse in 4 apartamente, 5 camere duble executive,13 camere single, 122 camere duble standard si amplasate pe 9 etaje îmbina cu distinctie armonia designului interior cu privelistea spectaculoasa a muntelui. Dotare standard: televizor /plasma, telefon international, minibar, internet prin cablu si wi-fi,jacuzzi, terase, grupuri sanitare cu cada si uscator de par. -Restaurantul Tosca cu capacitate de 200 locuri -Bar club cu program de animatie si DJ -Piano concert live, zilnic in Athrium Lounge -Centru de conferinte – 7 sali cu capacitati între 10 si 500 de locuri, ideal pentru intalniri importante cu partenerii , un training, un seminar , o conferinta; -Spa Aqua Dreams Alpin a carei oferta de ritualuri si proceduri este aleasa pentru bunastarea trupului si spiritului. Eleganta si calitatea serviciilor completeaza perfect cadrul natural in care se afla hotelul Room-service-ul /24 ore poate oferi confortul unui serviciu personalizat. Centru de conferințe Alpin Resort Hotel dispune de o serie de spații special amenajate pentru acomodarea optima la un loc a unui numar mare de persoane – de exemplu, participanti la conferinte si seminarii (sala mare, Carpathian Hall, cu o capacitate de 500 de locuri) sau participanti la team buildinguri (cand este vorba de grupuri de 50-70 de persoane). Pentru întâlniri de afaceri de mica anvergura (maxim 10 participanti) s-a amenajat o sala speciala – Sala President, cu o instalatie audio-video-conference performanta. Salile au fost gandite ca sa ofere toate conditiile necesare unor astfel de evenimente: de la locurile si pozitionarea acestora in spatiul disponibil, la acustica salilor si aparatura de traducere necesara pentru auditia în bune conditii a vorbitorilor care vor alege sa performeze la Alpin Resort Hotel. Bineînteles, si sistemul de iluminare este specific acestor locatii, ca si sistemul de ventilatie si cel de acces si evacuare de urgenta in caz de situatii critice. Cel mai remarcabil lucru este ca spatiile prezentate aici sunt multi-rol: ele pot fi rapid amenajate pentru a gazdui cu egal succes evenimente sau reuniuni.
Hotel Piatra Mare- Poiana Brașov-4 stele
Adresa: Strada Poiana lui Neagoe nr. 10
Aflat în cel mai înalt punct al statiunii Poiana Brașov (1030 m altitudine), Hotelul Piatra Mare beneficiaza de o panorama de-a dreptul spectaculoasa asupra împrejurimilor, cu perspectiva asupra Masivului Postavaru și Tării Barsei. Este ambianta in care multe companii romanesti sau straine vin sa organizeze evenimente, de la conferinte sau intalniri de afaceri, pana la team buildinguri si aniversari. Hotelul se bazează mai cu seama pe turismul conferentiar si turismul de business. În acest sens, vine în întampinarea clientilor cu 7 sali de conferinte, cu un numar de locuri începand de la 14 (pentru cea mai mica), pana la 1.000 – Sala Transilvania, care, în format amfiteatru, poate atinge aceasta capacitate. Aceasta din urma are suprafata de 1.000 mp si înaltimea de 16 m la bolta, fiind conceputa pentru evenimente special. Hotelul Piatra Mare mai are un restaurant specializat în bucătărie românească si internationala, cu 3 saloane care pot fi gazda unui eveniment cu pana la 550 de participanti. Barul generos, localizat în zona receptiei, este deschis 24 de ore din 24, iar vara spatiul restaurantului poate fi extins cu ajutorul unei terase avand vedere spre Postavaru. Celelalte facilitati si servicii frecvent întalnite la hotelurile de 4 stele nu lipsesc nici aici: jacuzzi, sauna, solar, masaj, sala de fitness.
Hotel Belvedere-Brașov- 4 stele
Adresa: str. Stejarisului nr. 11
Hotelul Belvedere a fost dat in folosinta in anul 2005 si are o forma rotunda, pe 4 nivele, cu o priveliste deosebita asupra Brasovului si a muntelui Tampa. Rafinament si stil, preturi fara concurenta in zona, localizare deosebita si privelistea oferita de restaurantul situat la ultimul etaj, contribuie la nota de confort si eleganta pe care acest hotel o ofera turistilor ce-i trec pragul. Camerele au o arhitectura deosebita iar materialele folosite in finisaje si decoratiuni sunt de cea mai buna calitate (borangic, damasc, matase, mobilier din mahon). Toate camerele sunt dotate cu balcon, Tv color si cablu tv, aer conditionat, telefon, minibar, acces internet, sistem detectie incendiu. Parcarea este ingradita si pazita, de capacitate mare. Restaurantul,cu o capacitate de 120 locuri, aflat la ultimul etaj, invita la petrecerea unor seri memorabile cu muzica de calitate si o priveliste tulburatoare prin frumusete. Pozitia strategica a hotelului permite deplasarea facila atat in Brasov, cat si in statiunea Poiana Brasov. Acest lucru, ca si dotarea deosebita si de un desavarsit rafinament, îi confera un plus de interes, atat pentru turism cât și pentru mediul de afaceri.
În acest sens, hotelul detine o sală de conferințe cu 40 de locuri, dotată cu aparatură de ultimă generație.
Hotel Cubix-Brasov Adresa: Str. Saturn nr.47
Situat in Brasov, Hotel Cubix este locul ideal pentru calatoriile de afaceri, pentru petrecerea concediului sau pentru organizarea diferitelor evenimente. Hotel CUBIX este un hotel nou, de trei stele, cu o arhitectura contemporana. Serviciile si numeroasele facilitati, care sunt puse la dispozitie de Hotel CUBIX ii vor încântă atât pe oamenii de afaceri cât si pe cei care se afla în concediu. Pe lânga toate acestea dispunem de personal calificat, care sta in permanenta la dispozitia clientilor. Hotel Cubix se afla situat la 3km de centrul vechi al Brasovului, intr-o zona extrem de accesibila, pe DN1 la iesirea spre Bucuresti, la o distanta de 1 minut de mijloacele de transport in comun si la 17km fata de cea mai renumita statiune din Romania Poiana Brasov. Hotelul pune la dispozitie: -49 standard rooms 3* (39 twin, 9 matrimoniale, 1 pentru persoane cu dezabilitati) -9 executive rooms 4* Cu un total de 58 camere, Cubix Business Hotel este locatia ideala atat pentru turismul de business cat si pentru concediu la munte sau organizarea de evenimente diferite. Dotari camere:
-camerele duble matrimoniale si twin-uri: televiziune prin cablu, telefon, internet gratuit, baie cu cada si dus, balcon. -camerele executive: televiziune prin cablu, telefon, internet gratuit, baie cu jacuzzi, balcon. Avand toate dotarile necesare asigurarii unui confort deosebit, Cubix Business Hotel aduce o oferta de servicii hoteliere caracterizate printr-un raport calitate/pret imbatabil in conditiile unui profesionalism inalt al echipei. Dotari standard: – sistem de acces pe baza de cartela – baie cu cada si dus (jacuzzi pentru executive room) – TV cablu (TV LCD 94 cm) – telefonie nationala si internationala – acces internet de mare viteza. Servicii oferite – Servicii standard: room service, parcare pazita si supravegheata video. – Servicii cazare: informatii turistice, culturale si programe expozitionale de business; trezirea clientilor la ora solicitata; transmiterea de mesaje, pastrarea si expedierea corespondentei clientilor; asigurarea de ziare, reviste in holuri; pastrarea bagajelor, pastrarea obiectelor uitate si anuntarea clientilor; transfer la si de la aeroport; comenzi pentru taximetre. – Servicii de masa: mic dejun tip bufet, pranz si cina. Restaurant si bar Cubix Business Hotel pune la dispozitie un restaurant pentru mic dejun si un bar-bistro cu meniu clasic international, cu o capacitate de 80 de locuri. În incinta restaurantului se pot organiza si petreceri de diferite dimensiuni. Business & Events Pentru ca sunt profesionisti si inteleg nevoia de comunicare, managerii Hotel Cubix au realizat o sala de conferinta cu o capacitate de 100 de locuri si doua sali cu o capacitate de 14 locuri, pentru organizarea de evenimente si intalniri in conditii optime. Salile au în dotare: videoproiector (TV LCD 94cm, pentru salile de 14 locuri), flipchart, sonorizare, conexiune la internet. La cerere, participantilor se asigura masa festiva cu preparate pregatite de personal calificat si servicii de coffee-break.
Săli de Conferințe Brașov:
Sala de Conferințe MONTERAI RESORT
Adresa: Poiana Soarelui nr 2
Sala de conferinta are o capacitate de pâna la 160 de persoane, fiind dotata cu flipchart, ecran de proiectie si retroproiector, pupitre individuale si pupitru pentru orator, 5 LCD-uri în serie, acces gratuit la internet wireless, acces la terasa cu panorama asupra Poienii Mici. Dotarea standard include: pupitre individuale, pupitru orator, birouri de lucru, flipchart, retroproiector, ecran de proiectie, 5 LCD-uri în serie, DVD. Lângă sala de Conferinte de la etaj se află un salon pentru pauza de cafea, care ofera relaxare, iar la parter se afla restaurantul si barul unde pot fi servite mancaruri si bauturi atent pregatite sub directa supraveghere a maestrului bucatar.
Sala de Conferințe CLASSIC INN Adresa: str. Tibles, nr. 7-9 Sala de conferinta a hotelului Classic Inn este situata la parter si are o capacitate de 80 de locuri fiind dotata cu toate facilitatile necesare acestui spatiu. Scaunele confortabile, spatiul amplu fac mai placuta desfasurarea unor activitati în acest loc.
Sala de Conferințe AMBIENT Adresa: str. Iuliu Maniu, nr. 27
Facilități și servicii business: Comunicare : – Conexiune internet broadband în camere – Internet Café gratuit – Fax și copiator – Mesagerie gratuită – Presă națională și internațională Organizare: – Apel de deșteptare automat – Asistență transport (aerian, feroviar, maritim, auto) – Rezervări pentru bilete la spectacole sau informații business – Obiecte pierdute – Transfer aeroport Siguranță: – Seif – Gratuit- parcare terană păzită și monitorizata 24 h / 24 – Gratuit- parcare subterană încălzită și monitorizată 24 h / 24 Săli de conferință Sălile sunt dotate pentru ședințe de management, lansări de produse sau evenimente corporatiste, toate găzuite de excelentul restaurant. Doar o organizare ireproșabilă poate transforma orice întâlnire într-un eveniment memorabil! Pentru întâlniri de afaceri, conferințe, prezentări și alte evenimente speciale, Hotel Ambient are 3 săli de conferințe: Millenia Room (până la 70 locuri), Avantgarde Room (până la 40 locuri) și Roundtable Room (până la 25 locuri), toate dotate cu video proiectoare, sisteme multimedia și mobilier de înaltă calitate (lemn masiv si piele) care completează atmosfera de business.
Sala de Conferințe OASIS Adresa: str. Vulcan nr. 41
Hotelul Oasis pune la dispozitie doua sali de conferinta cu capacitate de 100 locuri, respectiv 35 locuri, dotate cu echipamentul necesar pentru desfasurarea în bune conditii a simpozioanelor, conferintelor, dar si pentru organizarea de traininguri. Echipamentul cuprinde: videoproiector, sonorizare, ecran, flipchart.
Sala de Conferințe MIRUNA-Poiana Brașov Adresa: str.Drumul Sulinar nr.51
Sala de conferinte cu o capacitate de 22 de locuri, utilata cu echipamente performante si necesare unui training de succes (flipchart, retroproiector si aparatura video-TV) ofera o noua dimensiune conceptului de intalniri de afaceri.
Sala de Conferințe EDELWEISS-Poiana Brașov Adresa: str. Poiana Soarelui
Situat la parterul hotelului, salonul Business ofera posibilitatea organizării de conferințe, întâlniri de afaceri, training-uri etc și are o capacitate ce poate fi structurată pana la 16 participanți.
Agenții de turism în Brașov
În Brașov sunt multe agenții de turism care au un departament de organizare evenimente și organizează la cerere astfel de manifestări. Următoarele agenții dețin monopolul pe piața agențiilor organizatoare de evenimente din Brașov, ele având numeroase contracte cu agenții din București, din țară și din străinătate care solicită astfel de servicii și servicii complementare turismului de afaceri: Agentia de turism Carpatour – Brasov Agentia de turism OMTravel – Brasov Agentia de turism ActiveTravel – Brasov Agentia de turism Maraton – Brasov City and Adventure Tours in Romania – Brasov Agentia Carlida Travel Brasov
IV. ANALIZĂ COMPARATIVĂ A SITUAȚIEI PRINCIPALELOR STRUCTURI DE CAZARE DESTINATE TURISMULUI DE AFACERI DIN MUNICIPIUL BRAȘOV
Analiza propusă se referă la o serie de aspecte începând de la prețurile practicate de unitățile hoteliere destinate turismului de afaceri din Brașov, la gradul de ocupare al acestora în diferite perioade ale anului, modul de promovare, amplasarea acestora, diverse specificități.
4.1 Comparație între prețurile practicate de structurile de cazare
Unitățile de cazare pentru turism de afaceri din Brașov oferă cazare la prețuri diferite, corespunzătoare categoriei din care fac parte, existând însa și excepții de la acestă încadrare a prețurilor într-o limită raportată numărului de stele și condițiilor oferite de fiecare hotel în parte. Astfel, în Brașov există, după cum s-a văzut și în capitolul anterior, doar o unitate de cazare încadrată la categoria 5 stele, hotelul Aro Palace, celelalte cinci structuri importante pe care se axează turismul de afaceri sunt de 4 stele. Desigur, cele mai mari prețuri sunt practicate la acest hotel, acesta fiind cel mai mare și mai modern hotel brasovean, amplasat chiar în centrul Brașovului, care are o structură mai variată a spațiilor de cazare, de la camera single până la apartament prezidențial. Prețurile de aici sunt mai crescute, în general cu 10 euro față de celelalte hoteluri. O politică tarifară practicată de hotel Alpin și hotel Piatra Mare denotă însa o mare flexibilitate și deschidere către cerințele turiștilor care solicită cazare, în cea mai mare parte turiști de afaceri. Știut fiind faptul ca acest tip de turiști sunt mai numeroși în timpul săptămânii, cum este și normal, cele două hoteluri oferă discounturi la prețurile de cazare în timpul săptămânii, de luni pana joi, practicând tarife mai scăzute cu aproximativ 6, 7 euro. Acestă politică este de apreciat și atrage mai mulți turiști la aceste hoteluri. Alt hotel încadrat la categoria 4 stele, hotel Brașov, are prețuri comparative cu hotelul Cubix la camerele single, în schimb camerele duble și apartamentele au tarife mai scăzute. Ca tactică de marketing, se observă că hotelul Brașov practică prețuri psihologice pentru toate tipurile de camere, ca și pentru sala de conferințe, la tariful de închiriere pe ora. Hotelul Belvedere este un hotel mai retras și mai exclusivist al Brașovului, care practică niște tarife destul de crescute.
4.2. Comparație între gradul de ocupare al structurilor de cazare
La nivelul anului 2010 indicii de utilizare netă a locurilor de cazare la hotelurile brașovene se cifrau la 82,8%, dar cu variații foarte mari în diferite perioade ale anului și de asemenea, cu variații însemnate de la hotel la hotel. De aceea, se propune o analiză obiectivă și exactă a gradului de ocupare al hotelurilor, pentru a se vedea perioadele de vârf pentru turismul de afaceri din municipiu și preferințele turiștilor de afaceri. Astfel, au fost analizate gradele de ocupare ale celor 6 hoteluri pe semestre. Au fost constate diferențe importante, cauzele fiind multiple și vor fi explicate pe masura analizării situației. Astfel, la hotel Brasov gradul de ocupare depășește 50%, cu excepția semestrului III, când se observă o scădere până la 36 %, datorită faptului că venirile în acest semestru ale turiștilor de afaceri sunt determinate în principal de târgurile și expozițiile care se desfașoară în Brasov și atunci majoritatea veniților la astfel de evenimente preferă o locație central. Totuși, faptul că este unul dintre hotelurile de 4 stele îi asigură un flux sigur de turiști. Cei care vor să fie cazați într-o locație de 4 stele aleg să vină în cea mai mare parte aici datorită prestigiului acestui hotel. Hotelul Aro Palace are un grad de ocupare mai mare decât majoritatea hotelurilor din municipiu, pentru că este unul din cele mai bine dotate și moderne hoteluri brașovene. Cel mai mic grad de ocupare înregistrat este de 89%. La hotel Alpin cei mai mulți turiști vin vara sau la sfârșitul anului (în această perioadă gradul de ocupare al hotelului este de aproape 100%) în interes de afaceri. Hotelul Piatra Mare înregistrează un aflux mare de turiști în perioada toamnă-iarnă, cu un grad maxim de ocupare de 84%. Această tendință se înregistreză, din punct de vedere al cauzelor, în rând cu tendințele de creștere a gradului de ocupare și la celelalte unități de cazare, dat fiind faptul că în această perioadă sunt multe târguri și expoziții în Brasov care atrag un număr destul de mare de turiști. Hotelul Belvedere pare să atragă un flux constant de turiști, având un grad de ocupare mult mai mare decât hotelul Cubix, deși fac parte din aceeași categorie de încadrare (4 stele). Totuși, gradul de ocupare mai mare se datorează în acest caz și capacitații de cazare mai reduse a hotelului, aceasta asigurându-i un flux sigur de turiști, în toate perioadele anului. Pentru seminarii, intruniri sau grupuri organizate se acorda reduceri la preturile de receptie, in functie de numarul de persoane, durata de sedere. Discounturile acordate pot duce pana la pretul de 29 de euro/camera/ zi, indiferent de tipul camerei, iar servirea cafelei poate fi gratuita, in pauze. Mai trebuie adăugat faptul că în toate hotelurile studiate, la dispozitia clientilor se afla: -un serviciu excelent care sa îndeplineasca cererile urgent -un personal expert în catering si în banqueting, meniuri în functie de preferinte, pauze de cafea -echipament audio-vizual -optiuni de iluminat si de aer conditionat -scaune ergonomice -posibilitatea de a transmite conferintele prin televiziune sau prin video si acces la internet.
4.3. Modul de promovare a structurilor de turism de afaceri în municipiul Brașov
După ce au fost analizate prețurile și gradurile de ocupare ale principalelor structuri de cazare din Brașov, se propune o analiză a modului de promovare a fiecărei structuri de cazare în parte. Promovarea este foarte importantă în practicarea acestui tip de turism și în atragerea unui număr cât mai mare de clienți. Toate hotelurile care promovează turismul de afaceri in municipiul Brașov au încheiat contract cu agenții de publicitate pentru realizarea de pliante sau panouri publicitare care să fie amplasate pe raza județului sau chiar în țară. Promovarea se realizează pentru majoritatea structurilor de turism de afaceri la închirierea spațiilor publicitare în publicații de genul „Pagini Aurii” și în unele cazuri la promovarea pe Internet. Este de apreciat faptul că toate hotelurile și-au creat site-uri cu informații detaliate despre oferta lor. Primul hotel din Brașov a cărui administrație s-a ocupat de promovarea online este hotelul Aro Palace, care are cel mai bine pus la punct site și despre care se găsește cea mai multă informație pe rețeaua de internet. Iată cum se explică astfel, și din acest punct de vedere, atragerea unui număr atât de însemnat de turiști. Informația este foarte bine structurată pe siteul acestui hotel, oferind posibilitatea turiștilor de a vedea clar și detaliat oferta hotelului, începând de la camere, săli de conferință (cu o ilustrare grafică foarte bogată) și până la posibilitatea de a efectua rezervări online. Informația este precis structurată, completă și foarte bine prezentată. Se pot vedea imagini din camere, din restaurant, din sălile de conferință, se pot efectua rezervări. O informație care nu lipsește de pe siteuri este cea privitoare la tarife, lucru care se armonizează cu posibilitatea efectuării de rezervări online și cu prezentarea completă a ofertei. Toate hotelurile prezentate oferă această informație. Cea mai mare parte a hotelurilor își promovează oferta și prin intermediul unor siteuri publicitare cu specific turistic, cum ar fi www.camerehotel.ro, www.hoinari.ro, www.tourismguide.ro, www.tourneo.ro. Dintre toate aceste siteuri, siteul www.tourismguide.ro oferă informații detaliate despre condițiile și tarifele practicate de fiecare unitate. Ca atare, se poate poate vorbi de o promovare adevărată pentru unitățile hoteliere din municipiul Brașov, cea mai mare parte a lor având pusă la punct o bună strategie de promovare. Operatorii de turism reprezintă un element important pentru dezvoltarea unei destinații turistice precum Județul Brașov. Există aproximativ 80 de agenții de turism în Brașov iar câțiva dintre marii operatori deservesc piața națională și internatională de transport de persoane. Totuși, durata șederii pe teritoriul județului este scurtă, deoarece clienții acestor operatori optează pentru circuite naționale. Alături de acești operatori, mai multe asociații activează pentru promovarea județului ca destinație turistică și pentru dezvoltarea unui turism durabil în zonă. Serviciile de informare turistică sunt slab organizate, atât la nivelul orașelor, cât și la nivelul întregului județ. Deși există o rețea de informare turistică la nivelul județului, în curs de organizare prin Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului Brașov (APDT), cuprinzând 7 centre (Brașov, Predeal, Râșnov, Făgăraș, Prejmer, Bran, Zărnești), acestea nu răspund încă în mod adecvat nevoilor diverse ale turiștilor. Există, de asemenea, programe de instruire pentru turism disponibile la Bran și Brașov. Totuși, acestea nu sunt actualizate și nu acoperă suficient o serie de activități turistice precumplanificarea, marketingul și managementul, serviciile de ghizi și ghizi pentru circuitele în natură.
V. ANALIZA CARACTERISTICILOR FLUXURILOR DE TURIȘTI DE AFACERI DIN MUNICIPIUL BRAȘOV
5.1. Caracteristici generale
Un punct de plecare în analiza caracteristicilor turiștilor care vin în scop de afaceri în municipiul Brașov este chiar ponderea acestora în numărul total de turiști din municipiu. Brașovul este atât un oraș turistic cât și un centru administrativ și economic, care prin importanța sa la aceste niveluri atrage un flux de turiști veniți în scop de afaceri. Turiștii străini vin pentru afaceri legate de companiile ce-și desfășoară activitatea în tot județul Brașov, mai ales că este vorba de companii private la care majoritatea acționarilor sunt olandezi, respectiv indieni, britanici, italieni. Există anumite manifestări și evenimente în municipiul Brașov care asigură maximuri de veniri și implicit de înnoptări la hotelurile de aici. Ele sunt legate de târguri și expoziții cu caracter anual, după cum sunt prezentate în tabelul următor:
Târguri și expoziții cu caracter anual în municipiul Brașov
În lunile martie, aprilie, septembrie sau octombrie, decembrie, numărul de înnoptări este net crescut față de celelate luni ale anului, perioadă în care sunt și cele mai multe manifestări cu caracter expozițional. Aceste manifestări atrag o serie de oameni de afaceri din regiunile înconjurătoare și din țară, cu predominanță, dar și din străinătate. O altă caracteristică a fluxurilor turistice este raportul dintre turiștii români și cei străini. Turiștii români sunt majoritari, dar și turiștii străini înregistreză aproape un sfert din numărul venirilor, reprezentând astfel un procent destul de însemnat. Cauzele existenței unui flux regulat de turiști străini au fost explicate și mai sus, ele referindu-se în principal la existența marilor companii multinaționale.
5.2. Cerințele de divertisment ale turiștilor veniți în scop de afaceri
Pe lângă posibilitățile de divertisment din cadrul hotelurilor, în baruri de zi sau de noapte, în restaurante, fie cele din hoteluri sau din afara acestora, în centrele spa amplasate cel mai adesea în cadrul hotelului de 5 sau a celor de 4 stele, mulți dintre turiștii de afaceri au cerințe legate de divertisment prin practicarea altor tipuri de turism, cum ar fi turismul urban și turismul cultural. Unele hoteluri, cum sunt hotelul Brașov, hotelul Alpin și Cubix, oraganizează la cererea clienților diferite tururi si circuite în oraș sau în împrejurimi. Obiectivele care pot fi valorificate în acest sens, pentru creșterea gradului de satisfacție al turiștilor veniți în scop de afaceri țin de patrimoniul natural și antropic al municipiului. Locația centrală în cadrul țării de care se bucură municipiul Brașov fac din acesta un important punct de plecare pentru turiștii din țară și străinătate. De aici se pot face excursii la Marea Neagră, în Bucovina, cu vestitele sale mănăstiri, în Maramureș, pe munții din lanțul carpatic, în zona cetăților dacice din Țara Hațegului etc. În municipiu, autoritățile au demarat un amplu proces de renovare a vechilor monumente și de transformare a acestora în puncte muzeale, în mare parte finalizat. Cea mai bună vedere asupra orașului se poate obține din vârful muntelui Tâmpa (960m), unde se poate ajunge cu telecabina sau pe jos.
Obiective turistice
Muzee
Muzeul de Istorie Brașov, aflat în Casa Sfatului
Casa Mureșenilor (site)
Muzeul primei școli românești, din Șchei, având expusă prima carte tipărită în limba română
Muzeul Fortificațiilor din Țara Bârsei, amenajat în Bastionul Țesătorilor
Muzeul-restaurant Cetățuia, aflat în vechea fortificație de pe Strajă (Dealul Cetății)
Punctele muzeale din Turnul Negru, Turnul Alb și Bastionul Graft
Muzeul de Artă
Muzeul de Etnografie
Muzeul Civilizației Urbane Brașov, deschis în 2009; primul muzeu de acest gen din țară
Biserici și temple
Biserica Neagră – construită între 1377 și 1477 pe locul unei vechi bazilici romane
Biserica Sf. Nicolae – secolul al XIV-lea
Biserica Sf. Bartolomeu – secolul al XIII-lea
Biserica Sf. Martin de pe Strajă
Biserica Sf. Gheorghe, înființată într-un vechi conac de vânătoare
Sinagoga
Sinagoga Ortodoxă
Alte clădiri, monumente și locuri
Poarta Ecaterinei, 1559
Poarta Șchei, 1827
Troițele din Șchei (cea mai veche datând din 1291)
Aleea După ziduri
Piața Sfatului
Strada Republicii din Brașov
Strada Mureșenilor din Brașov
Promenada de sub Tâmpa
Belvedere
Casa Negustorilor din Brașov (Podul Bătușilor sau Cerbul Carpatin)
Strada Sforii
Parcuri și rezervații naturale
Parcul Nicolae Titulescu, Parcul Consiliul Europei, Parcul Trandafirilor, Parcul Tractorul
Scuarul Berzei, Scuarul Mihai Eminescu
Grădina Zoologică din Noua
Tâmpa
Poiana Brașov
Pietrele lui Solomon
În apropiere poate fi vizitat Castelul Bran sau bisericile fortificate din satele care înconjură Brașovul. Zona Brașov este cunoscută cel mai mult pentru posibilitățile de practicare a sporturilor de iarnă, pe care le oferă prin intermediul stațiunilor Predeal și Poiana Brașov.
Cetatea Brașovului
construită la sfârșitul secolului XIV
a fost una dintre cele mai puternice cetăți din Transilvania
refacută de către generalul conte Arko la mijlocul secolului al XVI-lea
această transformare îi aduce aspectul pe care îl păstrează până astăzi
a avut diverse destinații în timp, printre care și cea de închisoare
în prezent clădirea adăpostește un restaurant .
Poarta Șchei
construită în 1827-28 pentru a facilita accesul în cetate dinspre Scheii Brașovului
stil clasic
seamănă cu Arcul de Triumf
Casa Sfatului
clădirea Casei Sfatului domină piața centrală a orașului
Piața Sfatului este locul în care se organizau târgurile periodice în Evul Mediu și în epoca modernă, cunoscut fiind importantul rol economic pe care îl avea cetatea
construită inițial ca turn de veghe
devine ulterior primărie
prima mențiune despre proiectarea clădirii este din anul 1420
următorul document o menționează în 1503
în secolul XVII a suferit numeroase modificări și refaceri după ce a fost afectată de fenomenele naturale
renovarea care o aduce în forma rămasă până în zilele noastre este cea din anul 1780 (cu excepția acoperișului baroc, înlocuit la începutul secolului XX)
clădirea adăpostește administrația orașului până în anul 1876
din 1950 devine Muzeu de Istorie
Muzeul Mureșenilor
găzduit de Casa Mureșenilor, situată în Piața Sfatului
consacrat memoriei mai multora dintre membrii familiei Mureșianu, personalități în viața culturală și politică a vremii lor
s-a constituit în urma donației urmașilor familiei Mureșanu, conform dorințelor testamentare ale lui Iacob Mureșianu, conducător al Gazetei Transilvaniei
conține arhiva familiei Mureșianu, o colecție de o mare valoare de documente și corespondență cu oamenii politici, mobilier de colecție, opere de pictură și sculptură
o mare importanță este acordată istoriei Imnului național României și creatorului textului său, Andrei Mureșanu
program de vizitare: Marți-Duminică orele 09,00-17,00
Arhiva Muresenilor este una dintre cele mai bogate si importante arhive de familie. Conducând timp de mai bine de o jumatate de secol „Gazeta Transilvaniei”, Muresenii au corespondat cu toti fruntasii politici ai vremii lor, atât din Ardeal cât si din celelalte provincii locuite de români. Pe lânga corespondenta politica, în Arhiva Muresenilor se gasesc – sporindu-i valoarea culturala – numeroase manuscrise ale Muresenilor si ale corespondentilor ziarelor conduse de ei. Atrage atentia si prezenta documentelor legate de istoria Imnului national „Desteapta-te, Romane”, creatie a nemuritorului Andrei Muresanu. Muzeul „Casa Muresenilor” se indreapta spre transformarea intr-un complex de case memoriale dedicate amintirii unor mari personalitati brasovene. În 24 iunie 2006 s-a deschis Casa Ștefan Baciu. "Stefan Baciu"
Șcheii Brașovului
cartier în sud-vestul Brașovului, între Muntele Tâmpa și dealul Stejerișul Mare
casa Anton Pann (colecții manuscrise, cărți vechi)
școala de pictură pe sticlă (icoane sec. XVIII-XIX)
port popular
mobilier pictat
obiceiuri populare: luna Mai – Alaiul Junilor Brașoveni
influențe săsești în Șcheii de Jos
Liceul A. Șaguna – 1850
Scheii Brasovului, cea mai veche si incarcata de spiritualitate zona a Brasovului, pastreaza cu sfintenie pioasa cele mai vechi marturii ale civilizatiei brasovene, marturii ce izvorasc din timpurile trecute ale stramosilor nostrii, dacii. Vechii scheieni, care erau negutatori incercati, drumurile lor comerciale cuprinzand Moldova – Muntenia cat si Siria sau Egiptul, au creat aici un centru cultural – spiritual romanesc care se ramana nestirbit peste veacuri, care se reamniteasca mereu adevaratele radacini din care ne tragem ca popor:Complexul Muzeal Scheii Brasovului.
Prima Școală românească
se află în curtea bisericii Sf. Nicolae din Șchei
a fost înființată în anul 1495
construcția a fost refăcută în 1760-1761
aici au fost tipărite primele cărți în limba română, grație diaconului Coresi, editor și tipograf, venit la Brașov în 1556
clădirea adăpostește mai multe muzee:
Muzeul primei școli românești, în care găsim alături de exemplarele coresiene tipărite în limba română, partitura primei operete românești „Crai nou” de Ciprian Porumbescu și documente ilustrând activitatea presei vechi brașovene precum și sala de clasă a lui Anton Pann
Muzeul Junilor din Scheii Brașovului
Muzeul de pictură „Ștefan Mironescu”
Vechii șcheieni, care practicau un negoț de larg răsunet cu Moldova și Muntenia, dar ajunseseră săstrăbată Levantul, Balcanii până departe în Siria și Egipt, au protejat prin danii lăcașul de cultură și învățătură, care astăzi a devenit Complexul muzeal Scheii Brașovului. Cele aproximativ 4.000 cărți vechi și peste 30.000 documente precum și numeroase obiecte muzeale stau astăzi strajă la temelia istoriei, oferind tuturor posibilitatea de cunoaștere a adevărului care se derula istoric pe aceste meleaguri.
Biserica Neagră Biserica Neagra, cladirea-simbol a Brasovului, cea mai mare biserica gotica intre Viena si Istanbul, strajuieste Piata Sfatului si vechiul oras. Initial ridicata in cinstea Fecioarei Maria, biserica a fost romano-catolica timp de peste un secol si jumatate si a devenit luterana odata cu valul reformei din Europa. In prezent se tin slujbe aici duminica pentru restransa comunitate germana. Biserica Neagra are o istorie agitata: a fost construita intre 1385 si 1477 pe ramasitele unei biserici mai vechi distruse de invaziile mongole, in 1242; construirea ei a fost sistata de atacurile turcilor din 1421. Biserica a primit noul ei nume dupa ce dezastrul a lovit din nou, in 1689, cand Marele Incendiu cauzat de invadatorii habsburgi a afectat orasul in mare parte si biserica, innegrindu-i zidurile. Restaurarea ei a durat aproape un secol. Dintre cele doua turnuri din plan, numai unul ( inalt de 65,5 m ) a fost terminat. Anul 1477 este scris cu simboluri gotice pe poarta de la intrare, singura constructie din lemn care a supravietuit incendiului. Interiorul gotic original a suferit modicari in timpul restaurarilor, iar spatiul maret din zilele noastre este in mare parte baroc. Majoritatea obiectelor din biserica dateaza din epoca restaurarilor, exceptie facand vasul pentru botez din bronz turnat de un localnic in 1450. Biserica este construita din pietris si andezit dispus in cuburi. Acesta e ste motivul pentru care statuile din exterior nu ar fi putut supravietui timpului si au fost inlocuite. Cea mai veche statuie este cea infatisandu-l pe Sfantul Petru, care se gaseste in aripa sudica a bisericii. Biserica are sase portaluri, figurand stiluri arhitectonice diferite, de la gotic la renascentist. Portalul din estul bisericii a fost construit in 1436 de catre Matei Corvin. Tot el a adaugat o fresca poartei interioare. În interiorul bisericii sunt 3 naosuri separate de stalpi.
Elementele gotice se intrepatrund cu cele baroce. Pe portalul sud-estic se afla o fresca datand din secolul XV, înfatisând-o pe Fecioara Maria stand pe un tron cu Iisus in brate, inconjurata de ingeri si de Sfanta Ecaterina si Barbara. În partea de nord exista o poarta aurie cu un mic portic plasat undeva intre contraforturi. Porticul este acoperit de o ogiva simpla, iar pe fatada se afla o arcada semicirculara. Deasupra sunt sculptate frunze, reminiscente ale stilului gotic. În Biserica Neagra se afla cel mai greu clopot mobil din Romania (6 tone), picturi murale in stil renascentist Italian si o orga cu 4.000 de tevi, 7 scale si patru claviaturi. Orga a fost conceputa de catre Buchholz din Berlin si se afla printre cele mai margi orgi din Europa de sud-est. Este, totodata, singura orga a firmei Buchholz care si-a pastrat forma originala. Recitalurile de orga din Biserica Neagra sunt renumite si audiate de numerosi turisti. Biserica Neagra are cea mai bogata colectie de covoare anatoliene din intreaga Europa. Majoritatea dateaza din secolele XVII si XVIII. Ele au fost donate de catre negustorii orasului la intoarcerea lor din orient, in semn de multumire catre Dumnezeu. Ferestrele bisericii au fost dotate cu sticla care filtreaza rezele UV, pentru protejarea covoarelor. La iesire din biserica, in curte, puteti vedea statuia lui Johannes Honterus (1498-1549), inalta de 2,5 metri. Johannes Honterus a fost un umanist si reformator important, care a devenit preot la cativa ani de la introducerea luteranismului in Brasov, in 1542. Statuia a fost turnata in bronz de catre sculptorul german Harra Magnussen. Statuia a fost accesibila publicului larg din august 1898, la celebrarea a 400 de ani de la nasterea lui Johannes Honterus.
Muntele Tâmpa
Brasovul este numit adesea si „orasul de la poalele Tâmpei”. Tâmpa este simbolul natural al Brasovului si poate fi vazut din orice colt al orasului. Este situat la 900 de metri deasupra nivelului marii si are o antena tv imensa in varf. Este situat chiar in mijlocul Brasovului, marcand granita dintre partea medievala a orasului si cea moderna, formata din blocuri de beton. Fortareata defensiva a Brasovului a fost ridicata pe Tâmpa, initial, insa cand Vlad Tepes a atacat Brasovul, intre 1459 si 1460, fortareata a fost distrusa si 40 de negusori au fost trasi in teapa pe muntele Tâmpa. În anii ’50, cand Brasovul a fost numit Orasul Stalin, au fost taiati copaci pentru a aparea numele dicatorului pe latura dinspre orasul vechi. Între timp, natura s-a regenerat, aceasta parte devenind habitatul unor specii protejate de animale si locul in care se mai gasesc plante precum laleaua pestrita. În 1896, a fost ridicata o coloana cu un arcas in varf, pe muntel Tâmpa, cunoscuta sub numele de statuia lui Arpad (conducatorul triburilor ungare din Panonia si fondator al viitorului regat ungar). Aceasta il reprezenta de fapt pe Tuhutum, unul dintre capitanii lui Arpad. In 1916, statuia a fost distrusa de persoane necunoscute. Pe varful dealului se poate vedea inca soclul statuii. Capul arcasului se afla in Biserica Reformata din Brasov. Masivul Piatra Mare, cu trasee turistice montane ușor accesibile, oferă obiective turistice naturale deosebite și posibilități de lansare cu parapanta. Masivului Bucegilor, Parc Natural de interes național, prezintă peisaje atractive cu spectaculoase văi glaciare și cabane de creastă, oferind posibilități de practicare a drumețiilor montane, alpinismului, snowboardului și a schiului de fond și alpin. Masivul Piatra Craiului, declarat Parc Național, este unic în Carpații Românești, prin relieful impunător al crestei calcaroase în lungime de 25 de kilometri. Aici se găsesc specii rare de floră și faună. Sunt oferite turiștilor cazare în cabane și refugii montane, precum și în modernele pensiuni din localitățile limitrofe.
Munții Ciucaș, zonă aflată în prezent în curs de legiferare ca parc natural, prezintă spectaculoase forme de refief megalitice. Această zonă este mai puțin amenajată cu structuri turistice, prezentând oferte de tip agroturistic doar în localitățile de la baza masivului.
Munții Perșani, mult mai scunzi, cuprind oferte turistice în zona nord vestică a județului constând în arii protejate și monumente ale naturii, obiective istorice, culturale și monumente de arhitectură.
Munții Făgăraș, zonă aflată în prezent în curs de legiferare ca parc național, sunt cei mai înalți și spectaculoși munți din România.
Muzeul de istorie din Brașov Muzeul de istorie cuprinde: Primaria, Bastionul țesătorilor si Cetatea Râșnov. Primaria În mijlocul Pietei Sfatului se afla Primaria, construita in secolul XIII. Acesta era locul de intalnire al consilierilor orasului, numiti centurioni. In varful cladirii primariei se afla Turnul Trompetistilor. Astazi, cladirea gazduieste Muzeul de Istorie din Brasov. Aici pot fi admirate exponate rare si colectii care vorbesc despre istoria Brasovului, de la inceputuri pana in prezent: unelte din piatra (Paleolitic), ceramica pictata descoperita la Ariusd (Neolitic), unelte din fier si bronz, armuri, arme antice, unelte de gradinarit, primul strung din Romania (1868), primul razboi de tesut din lemn (1823), etc… , aproximativ 3.000 de obiecte, expuse in 17 incaperi. Bastionul Țesătorilor Bastionul Țesatorilor este unul dintre cele opt bastioane fortificate, care faceau parte dintr-o fortareata mai mare a Brasovului, construita de catre brasoveni. Bastionul Țesătorilor este singurul care a supravietuit. Aici se afla documente din Evul Mediu: documente antice, armuri, unelete folosite de artizani, statui, steagurile breslelor, mecanismul din lemn al orologiului vechi al Brasovului, din varful primariei (construit in 1512), o lampa stradala din secoulul XVI, fragmente dintr-un apeduct, carti rare si multe altele. Insa piesa principala a muzeului este un model al Brasovului la scara mica, din secolul XIX. Cetatea Râșnov Turnul alb cilindric si turnul negru paralelipipedic au fost contruite in 1494 ca fortificatie impotriva invaziilor. Amândouă erau albe, la inceput. In ciuda localizarii si formelor lor diferite, numai piramida neagra din sticla dupa varful turnului negru permite localnicior sa le deosebeasca. În Turnul Negru, numit asa dupa un incediu din 1599, sunt patru etaje, la care se ajunge printr-o scara ingusta de lemn. La fiecare etaj sunt expuse artefacte de razboi si arme.
Piața Sfatului Piața Sfatului, cunoscuta de catre localnicii saxoni sub numele de Marktplatz, este inima Brasovului medieval. Înconjurata de case ale negustorilor, cu acoperisuri rosii, piata este una dintre cele mai frumoase din tara. Cladirile amintesc de mostenirea germana a regiunii. În centrul pietei se afla cladirea Consiliului, ridicata in 1420. Turnul, numit Turnul Trompetelor, este mult mai vechi si a fost odata un turn de veghe impotriva barbarilor, inainte sa fie incorporat in cladirea principala. De aici s-a sunat o data alarma, atunci cand pericolul ameninta orasul. Ceea ce se vede astazi este in mare parte rezultatul a 81 de ani de renovari, dupa marele incendiu din 1689. Constructiei i s-a adaugat o loggia renascentista, dominata de fatada baroca. Turnul are o inaltime de 58 de metri. Consiliul era centrul decizional pentru afacerile importante ale orasului, in care erau primiti notabilii orasului. Astazi, cladirea adaposteste Muzeul de Istorie al Brasovului, cu exponate si colectii de exceptie. În preajma pietei veti se găsesc alte repere ale orasului: Casa in stil renascentist Hirscher (Casa Negustorilor, actual restaurant „Cerbul Carpatin”), frumoasa intrare in catedrala ortodoxa sau muzeul dedicat familiei Muresanu, din care provine primul editor al Gazetei de Transilvania, o publicatie politica a secolului XIX. Una dintre zonele pietei este dominata de celebra Biserica Neagra. Piața Sfatului este un loc ideal de relaxare si de contemplare a frumoasei privelisti. Pe timp de vara, cafenelele in aer liber umple piata, care devine insufletita. Fantana din centrul pietei racoreste aerul. În fiecare an, festivalul de muzica Cerbul de Aur are loc aici. În județ se oferă posibilitatea de a vizita cetăți medievale – Codlea, Făgăraș, Hoghiz, Prejmer, Râșnov, Rupea.
Cetățile țărănești reprezintă o contribuție pe care arhitectura medievală de zid a Transilvaniei a înscris-o în patrimoniul artistic european.
Din această categorie fac parte cetățile țărănești cu biserici de incintă (Bod, Cincșor, Codlea, Cristian, Ghimbav, Hălmeag, Măieruș, Prejmer, Rotbav, Sânpetru), ridicate de sașii și românii locuitori ai satelor respective în secolele XIII-XVI.
Cetatea Feldioarei (cetatea Marienburg) – ridicată de cavalerii teutoni între 1211-1225 și apoi transformată în 1457 în cetate țărănească (azi ruine). Sub zidurile cetății a avut loc lupta dintre oștile moldovene ale lui Petru Rareș și cele ale lui Ferdinand I de Habsburg, terminată cu Victoria moldovenilor (1529).
Bisericile cetăți care se găsesc într-un număr însemnat de sate (Beia, Bunești, Cața, Cincu, Drăușeni, Fișer, Homorod, Merchiașa, Meșendorf, Prejmer, Roadeș, Șoarș, Viscri).
Cele mai bine păstrate se găsesc în localitățile Hărman – cetate țărănească ridicată în anul 1500 în jurul bisericii romanice (1280), Biserica Luterană Feldioara (sec. XII-XV), Hălchiu etc. Bisericile cetăți/fortificate de la Prejmer și Viscri au fost recunoscute ca parte a patrimoniului UNESCO.
Alte vestigii istorice: Castrul roman Pons Vetus (Hoghiz, ruine), Castelul Haller (Hoghiz, 1553); Castelul feudal de la Racoș (1625); Castelul de la Sâmbăta de Sus, la 20 km sud-vest de Făgăraș, ridicat de domnitorul Țării Românești, Constantin Brâncoveanu, 1688-1714 (astăzi ruine); Castelul de la Sâmbăta de Jos, construit în 1770 de către baronul Brukenthal, guvernator al Transilvaniei, etc., prezintă și ele importanță turistică atât prin arhitectură, cât și prin peisajul natural în care sunt încadrate. Promovarea acestor resurse nu se ridică însă la nivelul potențialului pe care îl pot oferi. Cel mai important punct de atracție turistică, recunoscut pe plan internațional este Castelul Bran prin legenda lui Dracula.
Castelul Bran poarta numele unui sat construit de-a lungul drumului comercial ce lega odinioara Valahia de Transilvania, drum situat in interiorul unei trecatori flancate de o parte si alta de Muntii Bucegi si Piatra Craiului, doua masive importante ale Carpatilor.
Castelul Bran este un monument istoric și arhitectonic, situat în Pasul Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de Brașov. El adăpostește în acest moment muzeul Bran, muzeu ce se întinde pe cele 4 etaje ale castelului. La muzeu sunt expuse colecții de ceramică, mobilier, arme și armuri, iar în curtea castelului se află un mic muzeu al satului, cu case tradiționale din regiunea culoarului Rucăr-Bran.
În anul 2000, castelul Bran a fost revendicat de Arhiducele Dominic de Habsburg și de surorile sale, Maria Magdalena Holzhausen și Elisabeth Sandhofer, moștenitorii castelului. În luna mai 2006, aceștia au devenit proprietarii castelului și ai domeniului aferent în urma unei decizii guvernamentale de retrocedare. Statul român a păstrat administrarea castelului pentru încă 3 ani, până în 18 mai 2009. Înaintea retrocedării, Ministerul Culturii a dispus mutarea colecțiilor aparținând statului român de la Castelul Bran la Vama Medievală. Pentru a putea redeschide muzeul, familia de Habsburg a remobilat castelul cu obiecte din colecția personală. Redeschiderea oficială muzeului s-a realizat la 1 iunie 2009.
CONCLUZII
De câtiva ani buni, turismul de afaceri a inceput sa fie o componenta bine definita a sociologiei turismului. De tot atâtia ani se fac studii, se analizeaza fenomenul, se fac proiecte, se inainteaza teorii. Caci, daca turismul este un spectacol in sine la modul general, in particular, turismul de afaceri este, la rindu-i, un „spectacol” disciplinat, organizat si derulat de echipe de profesionisti. Astazi, aproape ca nu exista oras important sau zona importanta a tarii care sa nu aiba si locatii destinate acestui mod de a face turism. Mari companii, firme cu greutate, grupuri sociale (cercetatori, cursanti etc.) care participa la sesiuni, colocvii, dezbateri, cauta din ce in ce mai mult aceasta forma de a se manifesta. Si este din ce in ce mai evident ca a trecut vremea sedintelor, intâlnirilor, consfatuirilor, planurilor, analizelor si dezbaterilor „de birou”, locul acestora luându-l nou-numitul turism de afaceri, cu tot ce comporta el, de la organizarea unei conferinte, alegerea destinatiei, a datei si a locatiei si pina la furnizorii de servicii dedicate reuniunilor (detinatorii de structuri de cazare, furnizorii de transport, companii de catering si restaurante pentru cine festive, cocktail-uri, receptii, pauze de cafea etc., furnizorii de echipamente audio-video si tehnice, traducatori-interpreti de conferinta, materiale de promovare, agentii de publicitate, presa etc.). Rezultatele inseamna venituri, profit, grad sporit de ocupare si utilizare a infrastructurii de reuniuni si cazare, taxe si impozite incasate la bugetul de stat, locuri de munca, dar si un excelent capital de imagine. Este insa necesara, in completarea fireasca a nivelului profesionist ireprosabil al serviciilor dedicate, o perceptie cooperanta si din partea autoritatilor si a administratiei locale pentru stimularea acestor activitati, deosebit de utile pentru intreaga comunitate locala. Ceea ce face din industria organizarii profesioniste de evenimente un domeniu de reala utilitate pentru comunitatea locala dintr-o destinatie data este realitatea financiara deosebit de profitabila a acestui cumul de activitati. Pe lânga veniturile directe provenite din organizarea unei reuniuni, ce rasplatesc eforturile si serviciile furnizorilor care vând servicii dedicate pentru acea reuniune, comunitatea locala, guvernul si municipalitatea destinatiei care gazduieste evenimentul beneficiaza, la rândul lor, de o serie de venituri adiacente. Turismul de afaceri este una dintre cele mai solide ramură ale industriei turismului din Brașov. Acest tip de turism reprezintă o importantă sursă de venituri pentru operatorii de aici. O dovedesc încasările hotelurilor din mediul brașovean, care confirmă faptul că ponderea turismului de afaceri în totalul încasărilor se situează la un nivel între 85% și 100%. La nivelul municipiului Brașov se organizează conferințe și evenimente „pe cale de consecință ", și nu ca urmare a unui efort susținut și direcționat de atragere a unor evenimente aici. Motivațiile cererilor pentru Brașov sunt dintre cele mai diverse : rolul economic al companiilor mari din Brașov care atrag aici numeroși oameni de afaceri și investitori, asociațiile care își organizează cu regularitate evenimentele proprii (adunări generale, congrese, târguri și expoziții anuale etc.), manifestările din sectorul administrativ unde se remarcă o creștere masivă a numărului de conferințe, mese rotunde, seminarii. Cea mai mare parte a turiștilor care vin aici sunt români, dar și străinii vin în număr semnificativ și din ce în ce mai mare, creșteri însemnate au fost simțite de către administrațiile hoteliere din municipiu odată cu intrarea în Uniunea Europeană. Structurile găzduitoare și organizatoare de turism de afaceri sunt perfecționate la capitolul publicitate, aceasta facându-se în principal pe internet, prin agenții de publicitate și surse proprii. Unele structuri și-au creat site-uri proprii, iar altele apelează la publicitatea online pe site-uri specializate de turism. Fluxurile de turiști, dominate de turiștii români, sunt mai intense vara, toamna și iarna. În ceea ce îi privește pe oamenii de afaceri străini sosiți in Brașov, aceștia provin atât din țările vecine – Ungaria, Moldova – cât și din Olanda, Marea Britanie, Germania, India, Italia, Franța. Judetul Brasov se afla pe locul trei într-un top al spațiilor pentru organizarea reuniunilor de afaceri, cu 6,8% din totalul capacitatilor de organizare a acestui gen de evenimente, dupa Bucuresti – care are o capacitate de 37% si litoral – cu o capacitate de 10%. Potrivit Romanian Convention Bureau, încasările din organizarea de reuniuni, conferințe și alte evenimente vor ajunge la finele acestui an la aproximativ 400 de milioane de euro, în creștere cu 25% față de anul trecut. Încasările din turismul de afaceri se referă la activitățile legate direct de organizarea de evenimente, respectiv aranjamentele de călătorie, serviciile hoteliere, cele specifice evenimentului și conexe. Potrivit, RCB, „Brașovul are un potențial uriaș în ceea ce privește dezvoltarea turismului de afaceri pentru că are locațiile necesare, și vor mai apărea și altele, are capacitatea de cazare necesară, este aproape de București și de zona montană”. Nu în ultimul rând, turismul de afaceri din Brașov impune și dezvoltarea altor tipuri de turism și impune valorificarea patrimoniului turistic local, datorită cerințelor tot mai crescute ale turiștilor de afaceri, în special ale celor străini, de cunoaștere și divertisment prin circuite turistice în perimetrul localității în care au venit în scop de afaceri. Chiar daca este insuficienta sustinerea din partea autoritatilor nationale si locale pentru stimularea si promovarea industriei de reuniuni, in special internationale, ca mijloc de dezvoltare durabila a fiecarei regiuni, chiar daca distributia pe teritoriul tarii a facilitatilor de conferinte si expozitii este inegala, chiar daca inca se lasa asteptate investitiile majore in infrastructura dedicata (centre de conferinta cu capacitate de 5.000-10.000 persoane, centre de expozitie modulare multifunctionale, hoteluri cu facilitati de reuniuni in alte regiuni decât Bucuresti), totusi tara noastra a parcurs in ultimii 15 ani un drum impresionant sub aspectul palmaresului de evenimente, îndreptindu-se încet, dar sigur, spre locul pe care-l merita pe harta mondiala a turismului de reuniuni, de afaceri si motivational. Romania a devenit treptat o destinatie acceptata si apreciata, din ce în ce mai competitiva în concurenta cu alte destinatii clasice pentru evenimente.
BIBLIOGRAFIE
Grecea Oana, Turismul de conferințe, suprasaturat, Banii Noștri, nr. 45, anul VI, 2006
Gurău Călin, Tourism promotional strategies through the internet, Marketing-Management, anul VI, nr. 4, 1999
Holloway Christopher, The business tourism, Ed. Longman, Harlow, 1998
Ionescu I., Turismul fenomen social-economic și cultural, Editura Oscar Print, București, 2000
Negulici Dorina, Brașovul – Oraș cetate, Brașov, 2000
Pop Silviu, Ștefan Princz, Brașov, ghid turistic , Ed. Pentru Turism, București 1974
Pușcariu Sextil, Brașovul de altădată, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1977
Stoica Liviu, Stoica Ghe., Gabriela Popa Gabriela, Castele si cetati din Transilvania: judetul Brasov, Bucuresti, 2011
Treiber Gustav, Das Rathaus, în: Das Burzenland, Red. Erich Jekelius, vol. III, Kronstadt, 1928
www.businesstourismpartnership.com/index.html
www.tourismguide.ro
www.camerehotel.ro
www.hoinari.ro
www.tourneo.ro
www.wikipedia.com
www.conventionbureau.ro
www.metropolabrasov.ro
www.brasovcity.ro
www.aro-palace.ro
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Turismul DE Afaceri Si Reuniuni Internationale (ID: 168537)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.