Turismul Cultural Istoric Religios In Maramures

INTRODUCERE

Lucrarea de față, își propune să prezinte particularitățile turismului cultural, istoric și religios. Lucrarea cuprinde un studiu de caz despre Județul Maramureș.

Turismul cultural este un subset al turismului în cauză a unei țari sau a unei regiuni de cultură, fiind reprezentat în special de stilul de viață al oamenilor din aceste zone geografice, istoria acelor oameni, arta lor, arhitectură, elemente de religie și altele care au ajutat la modelarea modului lor de viață.

Turismul cultural include turismul în zonele urbane, în special în orașele istorice sau în orașele cu multe facilități culturale, cum ar fi muzee și teatre. Aceasta poate include, de asemenea, turismul în zonele rurale, simbolizând tradițiile comunităților indigene culturale (festivaluri, de exemplu, ritualuri), și valorile lor și stilul de viață.

Turismul istoric descrie toate călătoriile turistice care include activități culturale precum vizitarea de monumente sau site-uri precum și experiența de a interacționa cu oamenii sau cu autoritățile locale.

Turismul religios este o formă, de turism cultural care există, de secole și care mai păstrează încă unele trăsături, în privința pelerinajului propriu-zis, dar care a evoluat enorm. Astăzi turismul religios implică din partea turiștilor un nivel de instruire și un grad de cultură ridicate care să permită aprecierea obiectivelor cultural-religiose.

Județul Maramureș are porțile deschise pentru turiștii care doresc să cunoască originalitatea culturii, istoriei și religiei sale. Țara Maramureșului este o zonă atât de frumoasă peisagistic, atât de bogată în tradiții etnografice și folclorice, pământul care a dat primii domni ai Moldovei și bisericuțele de lemn.

Lucrarea este împărțită în trei capitole, fiecare fiind extrem de important în înțelegerea importantei turismului cultural, istoric și religios. În primul capitol se prezintă particularitățile și caracteristicile turismului cultural, istoric și religios.

În al doilea capitol se prezintă Județul Maramureșului cu toate resursele sale turistice, atât natural cât și antropice dar și infrastructura generală și turistica și baza tehnico-materială a acestei regiuni.

Al trei-lea capitol conține o analiză a direcțiilor de dezvoltare necesare pentru turismul cultural, istoric și religios din zona Maramureșului.

În ultima parte a lucrării am prezentat o serie de concluzii și propuneri privind direcțiile de dezvoltare a turismului cultural, istoric și religios din regiunea Maramureș.

Tema cercetării ține de studierea turismului cultural, istoric și religios. Obiectul studiului la constituit turismul din Județul Maramureș.

Această studiere a turismului cultural, istoric și religios este foarte importantă pentru a putea elabora cele mai bune strategii de îmbunătățire turismului din zona analizată.

CAPITOLUL I. TURISMUL CULTURAL ÎN ACTUALITATE

Turismul este o noțiune neclară, subiectivă în esență. Este dificil de separat ce este turistic și ce nu într-un spațiu dat, pentru ca aceleași amenajări pot servi unor scopuri multiple. Turismul este o activitate umană bazată pe deplasarea în spațiu a indivizilor, de aici derivând deosebirea sa de ,,recreere”, care nu necesită neapărat deplasare. Una dintre cele mai simple definiții ale fenomenului turistic ar fi abandonarea temporară a spațiului cotidian de viață, în favoarea altui lor, construit pentru și de către turiști, consacrat exclusiv odihnei.

In definirea fenomenului turistic intervin trei elemente majore: locul turistic, timpul destinat activităților turistice și activitățile specifice. Din punct de vedere geografic sunt abordate 4 elemente esențiale: turiștii, populația locală, fluxurile și teritoriile marcate de turism.

Accepțiunea noțiunii de ,,turism” a variat foarte mult în timp, de la ,,vilegiatura” secolului al XIX-lea la o gama foarte largă de activități în prezent, activități care au determinat clasificarea fenomenului turistic în mai multe tipuri. Astăzi sunt incluse în turism și activități precum participarea la diverse congrese, conferințe, festivaluri, manifestări sportive, pelerinaje, deplasări la sfârșit de săptămână, toate presupunând o puternică bază materială.

1.1 DEFINIRI

Turismul cultural (sau turismul de cultură) este un subset al turismului în cauză a unei țari sau a unei regiuni de cultură, fiind reprezentat în special de stilul de viață al oamenilor din aceste zone geografice, istoria acelor oameni, arta lor, arhitectura, elemente de religie și altele care au ajutat la modelarea modului lor de viață.

Turismul cultural include turismul în zonele urbane, în special în orașele istorice sau în orașele cu multe facilități culturale, cum ar fi muzee și teatre. Aceasta poate include, de asemenea, turismul în zonele rurale, simbolizând tradițiile comunităților indigene culturale (festivaluri, de exemplu, ritualuri), și valorile lor și stilul de viață. Este general acceptat faptul că turiștii culturali petrec mult mai mult timp în vacanțe decât o fac turiști standard. Această formă de turism devine din ce în ce mai populară în întreaga lume, și un raport recent al OECD a subliniat rolul pe care turismul cultural îl poate juca în dezvoltarea regională, în diferite regiuni ale lumii.

Turiști culturali pot fi interesați de probleme ce țin de domeniul religiei, filozofiei, istoriei, antropologiei etc., și doresc să ia parte la acțiunea de cunoaștere a unor evenimente trecute. Evoluțiile contemporane în diferite sfere de activitate umană și progresul în domeniile științifice, tehnologice, educaționale și sociologice sunt, de asemenea, subiecte de interes cultural pentru mulți turiști.

Alte destinații preferate de turiști includ site-uri istorice, districte urbane moderne, parcuri tematice și cluburi de țară, ecosistemele de coastă sau de insulă și zone interioare naturale. Doar o parte de oameni să iau parte la aceste excursii în fiecare an, spre deosebire de miile de oameni care merg pe pachetele de servicii turistice.

Turismul cultural mai poate fi definit pe de o parte din motivația accesului la obiectivele culturale precum călătorii pentru festivaluri de artă sau alte situri culturale sau eveniment, dar și trasee pentru studiu. Într-un sens mai larg orice formă de turism poate fi definită drept turism cultural dacă reușește să satisfacă nevoia umană de bază pentru diversitate, având tendința să crească conștientizarea culturala a individului descoperind noi cunoștințe, experiențe și întâlniri. Turismul cultural oferă oportunitatea dialogului intercultural prin posibilitatea dialogului descoperirii și aprecierii diversității culturale.

Turismul cultural din Europa are o mare oportunitate de dezvoltare, din cauza istoriei europene, cu tradiții istorice, într-un spațiu limitat. Consiliul de Turism irlandez a declarat în 1988 că s-au dezvoltat în Europa, mai mult de 70% din punctele de atracție ale turismului cultural în ultimii 20 de ani. Veniturile din turism reprezinta stimulent pentru dezvoltarea turistică a localităților, regiunilor și țărilor, cu accent pe identitatea lor culturală și de performanță. Deși Germania a ajuns la o limită de saturație a turismului în ansamblu, turismul cultural are un potențialul de creștere confirmă un sondaj DTV-2006.

Tendințele majore care au fost observate în ceea ce privește turismul cultural sunt:

interacțiunea între cultura și turism își are rădăcinile în perioada de început a turismului și în prezent câștiga din ce în ce mai multă însemnătate;

turismul cultural este un factor cheie pentru dezvoltarea durabilă și dialogurile intreculturale;

moștenirea culturală este expresia identității oamenilor, a teritoriului, istoriei, tradițiilor și civilizației.

Turismul cultural atrage un număr din ce în ce mai mare de turiști. Potrivit unui studiu al Comisiei Europene, 20% dintre vizitele din Europa au motivație culturală, în timp ce 60% dintre turiștii europeni sunt într-adevăr interesați în descoperirea culturală în timpul călătoriei lor.

În afară de creșterea susținută a cererii turistice globale, atât internă cât și internațională, care cuprinde toate tipurile de destinații, exista și alți factori care explica acest trend:

Turistul modern este sofisticat, în căutarea de diferite experiențe culturale;

Autoritățile locale privesc turismul ca pe o sursă de venit și oportunități economice.

Turismul cultural reprezintă o piață în plină dezvoltare. OMT estimează o creștere anuală de 10-15% a călătoriilor de interes cultural, în contextul unei creșteri medii totale de 4-5% a industriei turistice în general. De vreme ce atracțiile istorice se afla cu precădere în orașe, turismul cultural este în mod firesc asociat cu turismul urban.

Investițiile competitive în dotările culturale și în infrastructura necesară găzduirii turiștilor din regiunile urbane au un impact direct asupra economiei și induc o îmbunătățire a nivelului de trăi. Mai mult, un centru cultural urban reprezintă un factor care determină valoarea orașului care se adaugă altor factori locali (accesibilitate, climat fiscal, capital uman, stabilitate), care determină competitivitatea orașului în economia globală.

Organizarea spațială a resurselor culturale din oraș și relațiile lor cu infrastructura (hoteluri, mijloace de transport, zone comerciale) sunt importante pentru succesul strategiei de dezvoltare a turismului cultural.

Sectorul cultural al unui oraș consta în:

caracteristicile fizice ale orașului și moștenirea culturală;

dotările culturale în cel mai larg sens, incluzând aici evenimentele, expozițiile, instituțiile și infrastructura, cum ar fi teatrele, muzeele, galeriile, librăriile, dotările recreative și comerțul cu arta.

În timp ce produsele propriu-zise sunt (relativ) imobile datorită naturii lor parțial nereproductibile, în așa-zisele "destinații istorice" activitățile complementare pot fi localizate liber în vasta "regiune turistică".

În orașe ca Veneția, Bruges, Salzburg se poate observa că o mare parte din activitățile economice sunt alocate prioritar utilizatorilor orașului și, în particular, turiștilor, în detrimentul rezidenților urbei respective.

Restaurante, hoteluri, magazine de toate felurile, de la cele de lux până la cele de suveniruri ieftine, galerii de artă, case de schimb, toate sunt concentrate în jurul centrului de atracție și intră în legătură cu funcția rezidențială a orașului.

Altele, din care o mare parte sunt localizate în aceleași zone centrale, dar în zone mai dispersate, sunt acele servicii care răspund atât necesitaților turiștilor, cât și ale rezidenților: spălătorii, magazine de haine, ateliere de meșteșugărie, catering (preparare și distribuție de hrană la domiciliul clientului), saloane de coafură, magazine alimentare.

Caracteristici ale turismului cultural.

Următoarea listă include unele caracteristici distinctive ale turismului cultural:

se bazează pe punctele forte și pe piețele culturale;

accentuează calitatea și autenticitatea experiențelor vizitatorilor;

are nevoie de contact personal și cunoștințe de specialitate;

satisface cererea vizitatorilor pentru cunoaștere;

transmite bogăția și diversitatea unui loc sau a culturii;

este activ și implică atât vizitatorii și comunitățile gazdă;

posibilitatea de a crea un nou produs turistic de la oameni – nu depinde de un nivel ridicat de noi investiții de capital;

recunoaște natura dinamică și continuă schimbare a culturii;

dezvolta programe de interpretare menite să informeze și să educe vizitatori interesați;

poate reduce degradarea mediului și exploatarea culturală care însoțesc unele forme de turism;

este atent direcționat pentru a satisface interesele anumitor segmente ale pieței.

Fluxurile turistice în cadrul turismului cultural se caracterizează prin alcătuirea dintr-o clientelă proprie care poate fi specializată într-o anumită tematica (capabilă să parcurgă distanțe impresionante pentru a surprinde încă o fațetă a pasiunii lor), fie atrasă de tot ce este cultural, fie ocazională, care este de obicei majoritara și se constituie din cei care, aflați în concediu sau vacanță în scopul odihnei și recreerii, vizitează și obiectivele turistice antropice din spațiul în care se afla.

O altă caracteristică a fluxurilor care participa la realizarea turismului cultural o reprezintă apartenenta participanților la categorii socio-profesionale superioare sau cu un nivel de educate mediu și ridicat: elevi, studenți, intelectuali și de aceea caracterul său de masă este incert. Preponderență în alcătuirea fluxurilor turistice este populația urbană.

Practicile turistice culturale sunt și ele destul de diferite, variind de la vizitarea muzeelor și monumentelor în scopul cunoașterii efective a patrimoniului acestora, la simpla lor utilizare, ca decor al unor practici ludice (frecventarea unei cafenele sau a unui bar situat în apropierea unui obiectiv de patrimoniu, de exemplu).

Practicile culturale se pot deosebi și în funcție de specificul mental și comportamental al unor popoare. Astfel, anchetele efectuate în Franța, principala destinație a turismului cultural mondial, demonstrează o anumită superficialitate a spaniolilor, o preferință a germanilor pentru arta romana sau Evul Mediu, dorința nord-americanilor de a-și regăsi rădăcinile culturale, atracția olandezilor pentru spațiile rurale, interesul britanicilor pentru descoperirea monumentelor și a locurilor care evoca relațiile franco-engleze, în timp ce italienii prefera sanctuarele și locurile de cult.

P. Origet de Cluzeau sintetizează, în lucrarea sa ,,Le tourism culturel” principalele teme ale turismului cultural și formele de manifestare turistică pe care le prezint si eu in tabelul 1.1.

Turismul cultural. Tabelul 1.1.

Sursa: C. Origet du Cluzeau – „Le Tourisme Culturel”, PUF, Paris, 1994, p.27.

În ultimii ani formele de practicare a turismului cultural s-au diversificat foarte mult, luând forma sejururilor lingvistice, a turismului gastronomic. Îmbogățirea ofertei turismului cultural se realizează sub presiunea a doi factori: cererea publicului, tot mai curios și exigent și atitudinea comunităților locale care doresc să obțină beneficii de pe urma activităților culturale pe care le finanțează.

1.2 SUBFORME ALE TURISMULUI CULTURAL

TURISMUL STINTIFIC.

Turism științific provine din cele mai vechi timpuri, încă de când au apărut caravanele comerciale, echipele de nave, navele comerciale, armatele de cuceritori la care au participat savanți și cronicari. Cu toate acestea, uneori, s-a întâmplat ca cunoaștere lumii să se facă pe propriul risc.

Astăzi, turismul științific (din punctul de vedere al participării la călătorie) este împărțit în trei tipuri de bază:

Turismul obișnuit este cel mai utilizat la scară largă. Ghidurile au introdus în planurile lor de călătorii, vizite la obiective turistice naturale sau provocate de om iar în restul călătoriei vizite în magazine cu obiecte de anticariat, suveniruri sau în bucătării etnice. Alte activități care fac parte din turismul obișnuit sunt mersul călare pe elefanți sau cămile, coborârea în mare cu un submarin, zborul cu balonul, vizite la minele de sare, catacombe, participarea la folclor sau alte manifestări de suflet sau de mare tradiție.

Turismul în care turiștii sunt implicați ca membrii ai expediției și se implica în diverse activități precum: săpaturi arheologice, restaurarea monumentelor antice și a clădirilor, reconstrucția de vechi festivaluri, ceremonii și dansuri, vizitarea animalelor rare în rezervațiile naturale și alte activități în domeniul de cercetare.

Studiu independent realizat de un grup de entuziaști pe propriul risc merg în zone mai puțin cunoscute sau abandonate în sălbăticie, căutând peșteri, rămășițe de așezați, nave scufundate cu scopul de a face cunoscute descoperirile lor și publicului larg.

Figura 1.1: Turiști în călătorii științifice

TURISMUL ISTORIC.

Turismul istoric descrie toate călătoriile turistice care include activități culturale precum vizitarea de monumente sau site-uri precum și experiența de a interacționa cu oamenii sau cu autoritățile locale.

Figura 2.1: Turism istoric

În ultimii cinci ani este bine cunoscut ca cultura, patrimoniul și segmental de turism istoric a crescut la o rata mai mare decât creșterea turismului la nivel mondial. Se estimează că aproximativ 20% din călătoriile turistice în toată lumea includă o formă de cultură, de patrimoniu sau de activitate istorică; în consecință, dimensiunea pieței poate fi estimată ca fiind de peste 160 de milioane de călătorii pe an. Cu toate acestea, acest lucru este rafinat pentru a include numai turiști care merg în vacanță în mod specific pentru a vizita un patrimoniu cultural, istoric, de atracție, apoi cota procentuală din turismul internațional de piață este estimată ca fiind între 5% și 8%: sau 40 milioane de euro la 65 milioane de călătorii pe an.

TURISMUL RELIGIOS.

Turismul religios este o formă, de turism cultural care există, de secole și care mai păstrează încă unele trăsături, în privința pelerinajului propriu-zis, dar care a evoluat enorm. Astăzi turismul religios implică din partea turiștilor un nivel de instruire și un grad de cultură ridicate care să permită aprecierea obiectivelor cultural-religiose din punct de vedere al arhitecturii, construcției, valorii, semnificațiilor spirituale și conținutului de obiecte de artă. Se păstrează încă pelerinajele determinate de tradițiile religioase din diferite țări, sau cele legate de evenimente și manifestări specifice (moaște de sfinți, icoane făcătoare de minuni).

Figura 3.1: Turism religios

Turismul religios este un fenomen complex care se afla în continuă transformare și diversificare, păstrându-și însa elementul de bază care l-a consacrat: religia. Turismul religios are o vechime de secole. Manifestat de cele mai multe ori sub forma pelerinajului, el implică din partea turiștilor un anumit nivel de instruire și de cultură pentru a putea aprecia obiectivele din punct de vedere al arhitecturii, al valorii și semnificațiilor spirituale.

Scopul acestui tip de turism, dincolo de nevoia de cunoaștere și de plăcere estetică, este dorința unei experiențe divine. Turismul de factură religioasă apare în a II-a etapă a evoluției turismului, numită etapa pseudo-turistică, ce coincide perioadei evului mediu timpuriu și mijlociu până în epoca renașterii.

Turismul religios este acel tip de turism care are ca scop vizitarea edificiilor religioase cu implicații de ordin spiritual. Noțiunea de religios s-a dezvoltat de la înțelegerea motivațiilor turiștilor. Diferența dintre această formă de turism și altele o constituie motivația religioasă a turiștilor.

Turismul religios este împărțit în două varietăți principale:

turism pentru pelerinaj;

turismul religios și de orientare cognitiv.

TURISM ETNOGRAFIC.

Turismul etnografic are în vedere caracterul etnografic determinat de tradiția istorico-sociala și prezentată prin tipul așezărilor, îndeletnicirilor, locuinței, portului, manifestărilor culturale, spirituale și prin intermediul stilului de viață al locuitorilor zonelor rurale.

În identificarea zonelor etnografice, se are în vedere prezența unor elemente precum: arhitectura rurală, un anumit tip de casă, o piesă de costum popular, un tip de ceramică și frecvența unor evenimente etnografice, vizându-se nivelul de concentrare a acestora în teritoriu.

Peisajul etnologic este parte componentă a peisajului cultural, care sintetizează toate fenomenele și procesele generatoare de cultură și civilizație ale unei etnii.

În anul 2003, după zeci de ani trudă, apare o „lucrare monumentală” Atlasul Etnografic Român (AER) sub coordonarea prof. Ion Ghinoiu, care constituie metodă și instrument de lucru, devenind o adevărată școală de etnografie unde s-au format și se formează numeroși specialiști în domeniu.

Figura 4.1: Turism etnografic

Sursa: Muzeul etnografic al transilvaniei, http://www.helloromania.eu/muzeul-etnografic-al-transilvaniei-cazare, accesat in data de 13.13.2011.

1.3 AMPLOAREA ACTUALA A TURISMULUI CULTURAL

Printre tipurile de turism modern (cel de divertisment, de shopping, de welness ori business, de pelerinaj religios etc.), care vizează segmente țintă bine conturate, turismul cultural se individualizează ca un serviciu complex, prin intermediul căruia se valorifică moștenirea patrimonială din perspectiva dezvoltării economice.

Turismul cultural e o industrie care implică deopotrivă specialiștii din cultură, operatorii din turism, autoritățile locale, politicienii. E rezultatul conjugării eforturilor acestei rețele, în beneficiul tuturor partenerilor, dar și pentru creșterea vizibilității culturale și prosperității zonei. Atractivitatea acestei variante organizată de călătorie provine din faptul că e o modalitate agreabilă de a cunoaște mai bine o zonă, o comunitate națională, oferind acces la patrimoniul cultural, tradiții, obiceiuri.

Pe de altă parte, amploarea turismului cultural devine o motivație puternică pentru conservarea patrimoniului existent, pentru punerea lui în valoare într-o manieră care să conducă și la dezvoltarea economică a zonei. Specialiștii susțin că turismul cultural e mai eficient pentru localitățile care se află în tranziție, numeroase exemple concrete atestând faptul că revigorarea lor economică a fost amorsată astfel.

Turismul cultural e dinamic, provocator, iar gestionat inteligent, poate oferi modalități de relansare economică a comunităților în atenție. Pentru foarte multe regiuni, el a devenit deja o parte esențială a economiei. Pe de altă parte, turismul cultural e o cale sigură de schimburi spirituale directe. Ținta sa o constituie amatorii de călătorii, de experiențe mai puțin obișnuite, așa încât produsul oferit trebuie să fie unul adecvat. Principiul fundamental de la care se pleacă e acela al atractivității. Un turist aflat în vacanță dorește să se relaxeze într-un stil care nu exclude consumul cultural, ci îl presupune.

Produsul cultural trebuie oferit la pachet cu alte servicii turistice, pentru a fi interesant că o experiență culturală de vacanță. El leagă un produs concret (un oraș cu vestigii istorice), de servicii hoteliere, restaurant și servicii culturale (concerte, expoziții, spectacole) etc. E „doar” o chestiune de perspectivă, de ambalaj și conexiune, adică de marketing.

Existența unui patrimoniu special nu este o condiție suficientă pentru practicarea turismului cultural. Mai e necesară infrastructura (șosele, aeroporturi, mijloace de transport moderne, telecomunicații, telefonie, sistem de sănătate, servicii poștale, bancare, rețea de magazine etc.), care să asigure confortul minimal al aventurierilor porniți în descoperirea lumii.

Turismul e o formă de schimb cultural, o resursă exploatabilă în favoarea dezvoltării locale, a conservării patrimoniului. Ascensiunea sa este condiționată de nivelul infrastructurii, în special a celei de transport; de prosperitatea anumitor categorii sociale, în speță a intelectualilor, care să-și permită vacanțe turistice; de accesul la tehnologia comunicațională, care face posibilă legătura non-stop cu restul lumii, accesul permanent la informații. Beneficiile turismului cultural se exprimă prin venituri suplimentare la buget, oportunități de angajare pentru personal calificat, atragerea de investitori fiind una dintre cele mai concrete forme de conectare a factorului economic cu fenomenul cultural.

CAPITOLUL II. PREZENTAREA GENERALĂ A JUDEȚULUI MARAMUREȘ

2.1 PREZENTAREA GENERALĂ

Județul Maramureș, situat la granița nordică a României cu Ucraina, cuprinde vechile "pământuri" ale Maramureșului, Chioarul, Lăpuș și Depresiunea Baia Mare. Datorită bogățiilor în aur, argint, plumb, zinc, sare, pășuni întinse, păduri și terenuri agricole, fauna și flora, au făcut ca acest județ să fie locuit cu mii de ani în urmă.

Figura 1.2: Harta Maramures

Sursa: Maramures, http://www.romanianmonasteries.org/ro/maramures, accesat in data de 14.12.2011.

Municipiul Baia Mare este reședința administrativă a acestui județ. Acum populația este alcătuită din romani (81%), maghiari (10,5 %), ucraineni (6,8 %), rromi (1,3 %), germani (0,6 %) și alte naționalități.

Din suprafața de 6.215 kmp a județului, zona montană ocupa 43 %, cu Munții Rodna și Masivul Pietrosul (2.303 m) – cel mai înalt din Carpații Orientali – și zona vulcanică cu Munții Gutai și Tibles (1.300-1.800 m); 30 % din suprafață sunt dealuri și platouri iar 27 % sunt ocupate de depresiuni, lunci și terase. În mijlocul Maramureșului, a Munților Rodnei, Gutai și Tibles se găsește Depresiunea Maramureșului, cea mai mare din România (75 km lungime și 20 km lățime).

Pe crestele munților iarna domnește până în lunile mai-iunie. Locurile pitorești, aflate lângă orașul Baia Sprie sunt vizitate de turiști datorită frumuseții lacului de acumulare de la Firiza. Caracteristic acestui județ sunt resursele hidrominerale (peste 100 de izvoare), în special lângă Baia Borșa, Viseul de Sus, Băiuț și Poiana Botizii. Județul Maramureș are 62 de terenuri de vânătoare cu o suprafață de 587.000 ha. Deasemenea se mai află și opt rezervatii naturale. Județul este bogat în elemente etnografice și folclorice. Arta populară este conservată într-o formă specifică acestei zone: case și porți din lemn, unelte, ceramică, biserici de lemn-unice în lume, obiceiuri populare.

Județul Maramureș are porțile deschise pentru turiștii care doresc să cunoască originalitatea culturii populare prin muzeele din Baia Mare și SighetuMarmatiei; prin cele peste 200 de monumente de arhitectura populară de la Borșa, Izvoarele și Mogosa. Extrem de originale sunt satele situate pe văile Izei, Marei, Viseului și Tisei care formează un adevărat muzeu în aer liber. Unic în lume este Cimitirul Vesel din satul Săpânța.

În acest județ se găsesc 8 muzee, 67 de locuri și monumente istorice, 363 monumente de arhitectură și 13 zone istorice situate în orașe și sate. Cele mai vechi mărturii arheologice atestă prezența omului în județul Maramureș încă din paleoliticul superior și neolitic. Comunitatea tracică din epoca bronzului a dezvoltat strălucită cultura Suciu de Sus și a creat o veritabilă civilizație a lemnului.

Judetul Maramures are 62 de terenuri de vanatoare cu o suprafata de 587.000 ha. Deasemenea se mai afla si opt rezervatiinaturale. Judetul este bogat in elemente etnografice si folclorice. Arta populara este conservata intr-o forma specifica acestei zone: case si porti din lemn, unelte, ceramica, biserici de lemn-unice in lume, obiceiuri populare.

2.2. RESURSE TURISTICE

RESURSE NATURALE.

Potențialul turistic natural este legat mai ales de relieful montan (etajat) de o diversitate deosebită. Zona montană aparținând Carpaților Orientali reprezintă 43% – zona de dealuri, podișuri și piemonturi 30%, iar zona joasă – depresiuni, lunci și terase – 27% din suprafața județului. Principalele unități montane sunt: Munții Rodnei (cei mai înalți), Maramureșului, și lanțul vulcanic Ignis – Gutai – Tibles. Munții Maramureșului nu se remarca prin altitudine (au cu puțin sub 2000 m) ci prin varietate și sălbăticiune, prin întinsele păduri. In Munții Gutai – Ignis, reprezentative sunt " Creasta Cocosului " – rezervație geologică și Cei trei apostoli.

Munții Rodnei au cea mai mare parte a munților formată din roci metamorfice (șisturi cristaline) rezultând forme de relief masive, vai adânci și înguste sub formă de defilee și o creastă orientată est-vest, reprezentând un minunat traseu pentru drumeții, ușor accesibil, cu numeroase puncte de belvedere. Pe lângă cele prezentate exista o multitudine de alte atracții turistice: rezervații naturale, cascade (Cascada Cailor), cursuri subterane (răul Iza), elemente de flora și faună (capre negre, marmota, ursul brun, cerbul, mistrețul, floarea de colț etc.).

Creasta Cocoșului reprezintă o structură geologica inedită situată în Munții Gutai. Este o lamă stâncoasă, zimțata, de cca 60-80 m înălțime, cu statut de rezervație naturală. Numele este rezultatul aspectului sau, în special dinspre valea Marei. Este formată din roci vulcanice, rezultate în cadrul unor erupții cu caracter exploziv, sculptate de agenții hidro-atmosferici.

Lacuri sărate:

– Lacurile antropo-saline de la Ocna Șugatag; cele mai mari lacuri sunt Lacul Gavrilă și Lacul Bătrân, fiind și cele mai mari ca suprafața din România (de acest tip).

– Lacul sărat de la Costiui; pe locul unor foste ocne de sare, într-un peisaj natural relaxant, se afla unul dintre frumoasele lacuri antropo-saline din Depresiunea Maramureș.

RESURSE TURISTICE ANTROPICE.

Potențialul turistic de natură antropică al județului se compune din următoarele grupe majore de obiective: edificii istorice; edificii religioase; edificii culturale; monumente și lucrări de arta; obiective turistice propriu-zise; patrimoniu turistic etnografic; obiective economice cu însușiri turistice.

Arhitectura maramureșeană tradiționala ocupa un loc însemnat în arta prelucrării lemnului din România și Europa, originalitatea satelor din zona constând în porțile sculptate. Acestea împreună cu bisericile din lemn creează spațiul cultural așezat pe ambele părți ale munților Gutai – Tibles.

Stațiunea Borșa se găsește la poalele Munților Rodnei și Maramureș, beneficiind de un cadru natural deosebit de atrăgător și de numeroase resurse turistice naturale și antropice. Este situată la 91 km de Sighetu Marmației, 156 km de Baia Mare și la circa 10 km de Pasul Prislop, care face legătura între Maramureș și Bucovina.

Figura 2.2: Stațiunea Borșa

Sursa: Muntii Rodnei, http://www.romanianmonasteries.org/ro/maramures/muntii-rodnei, accesat in data de 14.12.2011.

Gospodăriile de tip rural montan, sunt grupate în jurul stațiunii sau dispersate pe culmi, care etalează elemente de tradiție veche maramureșeana precum porți sculptate în lemn, cergi, covoare țesute manual din lana.

Sighetu Marmației este situat în partea de nord a Maramureșului și se afla la 55 km de Baia Mare și la 75 km de Borșa; a fost multă vreme cel mai important centru cultural al Maramureșului.

Zonele turistice cele mai importante sunt Tara Oasului și zona Codru, municipiile Satu Mare și Cărei, orașele Negrești-Oaș și Tășnad, comunele Medieșu Aurit și Ardud, satul Ady Endre.

Muzeul Maramureșului reprezintă obiectivul turistic central, cu cea mai importantă secție de etnografie care expune unelte și instalații legate de principalele meșteșuguri tradiționale (unelte agricole, unelte legate de arta țesutului, cergi, icoane, măști, ceramică, elemente de arhitectură).

Figura 3.2: Muzeul Maramuresului

Sursa: Muzeul Maramuresului, http://www.inromania.info/muzeul-maramuresului.html, accesat in data de 14.12.2011.

"Cimitirul Vesel" Săpânța unic în lume, uluiește prin originalitatea să; crucile de lemn sculptate și pictate de meșterul popular Stan Patras, l-au transformat într-un adevărat muzeu; coloritul crucilor și textele pline de umor eternizează ipostazele esențiale ale vieții și evidențiază vigoarea spiritului nemuritor românesc.

Figura 4.2: Cimitirul Vesel

Sursa: Cimitirul Vesel, http://ro.wikipedia.org/wiki/Cimitirul_Vesel_din_S%C4%83p%C3%A2n%C8%Ba, accesat in data de 14.12.2011.

Ieud este una din cele mai vechi așezări ale Maramureșului – locuită din timpuri străvechi de "dacii liberi" și de romani. Biserică din Deal Ieud Numită și Biserica din Deal sau Biserica Bâlcului, este considerată ca fiind cea mai veche construcție de acest fel din Maramureș (1364); pictura, realizată în stil bizantin primitiv, a fost executată de pictorul Alexandru Ponehalschi, originar din Berbești – Maramureș, direct pe lemn în anul 1782; este recunoscută de UNESCO ca fiind parte din patrimoniul universal.

Figura 5.2: Biserica Bârsana Biserica Bâlcului

Biserica Bârsana, ce intra în topul celor mai înalte construcții de acest tip din Europa, fiind un excepțional punct de belvedere – 62 m. Reprezintă un complex monahal remarcabil prin faptul că aici este concentrată arta cioplitului în lemn din Tara Maramureșului.

Cascada Cailor este situată în apropiere de stațiunea turistică Borșa – Complex, în partea de NE a Munților Rodnei; apa adunată dintr-un circ glaciar se scurge peste un abrupt calcaros rezultând o frumoasă cascada.

Figura 6.2: Cascada cailor

Sursa: Cascada cailor, http://www.inromania.info/cascada-cailor.html, accesat in data de 14.12.2011.

  Secția etnografică în aer liber numită și Muzeul Satului Maramureșean, este situată pe Dealul Dobaies; în jurul bisericii din lemn, adusă din satul Oncești, se dezvolta un adevărat sat tipic maramureșean. Vișeu de Sus se afla la 60 km de Sighetu Marmației și la 18 km față de Borșa; orașul însuși constituie un obiectiv turistic, prin centrul său, bine îngrijit și cu spații verzi, prin construcțiile noi alături de cele unifamiliale tradiționale în care abundă elementele arhitectonice din lemn.

2.3 INFRASTRUCTURA GENERALĂ ȘI TURISTICĂ

Cai rutiere. Baia Mare este principalul nod rutier din județul Maramureș. Principalele căi rutiere sunt E 58 Dej Baia Mare-Satu Mare si DN 1c Baia Mare-Sighetu Marmației. În municipiul Baia Mare exista o rețea stradală extinsă, cu multe străzi de categoria I și II dar cu relativ puține intersecții amenajate pentru circulație (semaforizate). În municipiu funcționează o autobază de călători, care asigura transportul de călători spre comunele din județ și județele limitrofe.

Figura 7.2: Harta rutieră a județului Maramureș

Sursa: Harta rutiera Maramures http://christianferoviarul.blogspot.com/2009/04/harta-rutiera-maramures.html, accesat in data de 14.12.2011.

Căi ferate. Baia Mare asigura legătura pe magistrala IV între Dej și Satu Mare. Calea ferată este simplă, neelectrificata.

Cai aeriene. În imediata vecinătate a municipiului Baia Mare, în comună Tautii Magheraus se găsește Aeroportul Baia Mare. Aeroportul este în curs de a fi modernizat, astfel încât să devină aeroport internațional. La distanță de 60 km exista un aeroport internațional la Satu-Mare, iar la 150 km aeroportul internațional Cluj Napoca.

Transporturi. Transportul auto este format din curse regulate pe traseele care asigura legăturile cu toate comunele din județ. Baia Mare asigura curse de călători spre și dinspre comunele periurbane, pe trasee urbane. Transportul greu beneficiază de rute ocolitoare care asigura o mai bună fluentă a traficului în zonele centrale. Transportul urban de călători are un parc auto format din 131 autobuze, 10 troleibuze, 3 maxi-taxi. Pentru transportul feroviar de marfă și călători dispunem de o stație de călători și 3 de marfă. Se remarca numărul relativ mare de agenți economici care beneficiază de linii de cale ferată uzinale. Pentru transportul rutier, municipiul Baia Mare are 194 km de drumuri din care 124 km drumuri modernizate

Aeroportul Baia Mare, situat la o distanță de 10 km de centrul municipiului Baia Mare (în comună Tautii Magheraus), este folosit în traficul intern de călători și mărfuri. Lucrările de modernizare a întregii aerogări, din anul 1996, au deschis posibilitatea utilizării aeroportului și în traficul internațional.

2.4 BAZA TEHNICO-MATERIALA ȘI TURISTICĂ ȘI

CIRCULAȚIA ÎN ULTIMII 5 ANI

CAPACITATEA DE CAZARE.

Capacitatea de cazare turistică existenta pe tipuri de structuri în județul Maramureș. Tabelul 1.2

Sursa:Capacitatea de cazare turistica din Maramures, www.insse.ro

Din analiza tabelului 1.2 se poate vedea ca în județul Maramureș, capacitatea de cazare a cunoscut o evoluție pozitivă, pe primul loc situându-se hotelurile și pensiunile turistice care au crescut de la an la an, însă, capacitatea cea mai mare de cazare o dețin hotelurile și pensiunile agroturistice.

Se observă o scădere a capacității de cazare la cabanele turistice și la vilele turistice, datorită faptului că turiștii încep să fie mai atrași de pensiunile agroturistice și turistice din această zonă.

Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, pe tipuri de structuri, tipuri de turiști în județul Maramureș. Tabelul 2.2

Numărul turiștilor sosiți între anii 2007-2011 în județul Maramureș este oscilant. În anii 2007 și 2008, numărului turiștilor sosiți în Județul Maramureș a crescut de la 96862 la 108778 urmând să scadă până la 92500 în 2011, scădere datorată crizei economice, a faptului că turiștii nu își mai permit să călătorească foarte mult.

Pe primul loc ca număr de turiști sosiți, se afla hotelurile urmate de pensiunile turistice și agroturistice. Numărul turiștilor străini care au sosit în județul Maramureș este în scădere, însă este într-un procent bun față de turiștii romani care au sosit în județ, aproximativ 25%.

Se observă o creștere a intensității circulației turistice în primii 3 ani iar apoi o ușoară scădere până în anul 2011. O cauză a acestei scăderi este lipsa investițiilor din unitățile de cazare și slabă promovare a zonei.

UNITĂȚILE DE ALIMENTAȚIE.

Se spune că în Maramureș gazdele sunt primitoare, casele, frumoase, iar mâncarea, cât poți duce. Cine merge în concediu în acea zonă sigur se întoarce încântat și recomandă locul tuturor cunoștințelor. Iar avantajul pe care pensiunile agro-turistice îl folosesc pentru a “agăța” turiștii este chiar mâncarea, căreia i s-a dus zvonul și peste granițele țării.

Pentru maramureșeni “un om flămând este un om nefericit” așa că gazdele vor fi întotdeauna în preajma ta, gata să-ți umple farfuria din nou, în secunda în care ai reușit să o golești. Și, dacă refuzi o nouă porție, e posibil să se simtă jigniți. Exemple de mâncăruri: mămăliga cu ceapă friptă, scrijele, colțunași cu magiun (lictar).

2.5 OBIECTIVELE TURISTICE

Edificiile religioase. Bisericile de lemn specifice acestei zone exercita o atracție remarcabilă asupra privitorilor, prin suplețea etalării pe verticală a teulelor. Ele sunt, pe de o parte, rodul interdicțiilor impuse, de autoritățile timpului, romanilor de a-și rodica sălășiri de cult din piatră, iar pe de altă parte a măiestriei, dusă până pe culmile unei arte adevărate, a meșterilor locului.

Bisericile maramureșene, prin raportul greu de explicat intre înălțimea deosebită a turlelor și îngustimea bazei de susținere, sunt apreciate de mulți specialiști ai domeniului ca veritabile capodopere ale arhitecturii europene.

Deosebit de valoroase că arta populară și vechime sunt cele din: Ieud, construită în 1364 și unde se păstrează una din cele mai vechi cărți romanesti- Zbornicul de la Ieud; tot în Ieud, biserica din vale, denumită Catedrala Maramureșului construită în 1717, este considerată de specialiști ca și cea mai reușită din punct de vedere al armoniei și al proporțiilor; Hărnicești, care păstrează trei icoane pictate pe lemn ce au făcut parte din expoziția de artă medievală românească organizată în 1965-1966 la Paris, Londra, Edinburg, Stuttgart.

Vestite sunt și bisericile din Breb (datând de la 1531 cu pictura interioară și valoroase icoane pe lemn), Sârbi (1532 și 1700), Sat Șugatag (1642), Botiza (1699), Desești (1770), Șușani (1667), Josani (1665), Săliștea de Sus (biserica Nistorestilor construită în 1680 și biserica Bălenilor construită în 1722), Moisei (1672), Bogdan Voda (1718) etc.

În zona Lapus-Chioar, cea mai impresionantă este biserica de lemn din Surdesti, ridicată în anul 1767 și având o înălțime de 54m ce o situează pe locul secund în Europa (între construcțiile din lemn). Ei i se alătura bisericile din Rogoz (1633 și 1717), Cupșeni (sec. XVII), Libotin (sec. XVIII), Laschia (sedc XVIII), Plopiș (1796), Draghia (1706), Dobricu Lăpușului (1600 și 1740), Libotin (1660), Cupșeni (1600), Ungureni (1650), Remetea Chioarului (1800), Culcea (1720).

Alături de bisericile de lemn, există și biserici de piatră sau zidărie de o vechime și valoare apreciabile: biserica minorităților construită în 1402 în stil baroc și biserica Sfântă Treime construită de călugării iezuiți în anii 1717-1720 în stil baroc, în municipiul Baia Mare.

La Sighetu Marmației se afla în centrul orașului biserica ridicată în anul 1734 de călugării piariști; lângă vechiul palat administrativ, biserica reformată construită în a doua jumătate a secolului XV; biserica ortodoxă, fosta greco-catolica ridicată în anul 1892 cu iconostasul realizat în anul 1924 de Traian Biltiu-Dancus; Marea Sinagoga construită în sec XIX.În localitatea Sarasău, biserica de piatră cu altar pentagonal și nava dreptunghiulară datează sin sec. XIV-XV.

Mănăstirea Moisei, străveche așezare monarhala este vestită prin procesiunile ce se desfășoară de 15 august (Adormirea Maicii Domnului). Prima biserică a a mănăstirii, din lemn, a fost sfințită în anul 1672. Biserica de zid a fost construită în 1911 și renovată în 1980.

În anul 1769 mănăstirea Moisei era metoc al mănăstirii Putna, care transmite aici călugări și psaltiri. Acest lucru face ca multe din primele texte traduse din slavona în limba romană și identificate ulterior în mănăstirile din Moldova (Psaltirea Scheiana, Codicele Voronetean, Psaltirea Hurmuzachi) să fie atribuita călugărilor mănăstirii Moisei.

Figura 8.2: Manastirea Moisei

Mănăstirea Rohia, situată la 6 km de Târgul Lăpuș este ctitorita în anul 1923 de către preotul Nicolae Gherman. Una din marile valori ale mănăstirii este bibliotecă cu peste 40.000 de volume unde și-a găsit Nicolae Steinhard alinarea și bucuria.

Figura 9.2: Manastirea Rohia

În localitatea Bârsană s-a construit începând din 1993 un complex mănăstiresc din lemn în stil tradițional care include noua construcții impunătoare în care amintim: biserica (cea mai înaltă clădire din lemn din lume), poarta de intrare, stăreția, trapera, casa de oaspeți. Noua mănăstire s-a construit pe locul vechii mănăstiri atestata din anul 1390 și care a dăinuit până în 1786.

Edificiile culturale. Muzeul județean din municipiul Baia Mare este fondat în 1905. Reorganizat în clădirea fostei monetarii cuprinde 3 secții: de istorie, de artă, de etnografie și arta populară. Colecțiile muzeului de istorie cuprind peste 56.000 de piese, cu un bogat material arheologic ce acoperă toate perioadele din evoluția județului.De asemenea cuprinde colecții de; tehnica minieră, numismatica, stampe, sigilii, ceasuri. Muzeul de artă are un patrimoniu ce cuprinde 2600 lucrări reprezentative de pictură, sculptura, grafica, și arta decorativă ale clasicilor picturii românești, ale artiștilor plastici contemporani.

Muzeul de etnografie și arta populară cuprinde o expoziție în aer liber. Prima, cuprinde o bogată și variată colecție de obiecte care reflectă pe de o parte cultura materială, fiind legată de principalele ocupații ale populației județului: agricultura, păstorit, albinărit, viticultura, lucrul la pădure, meșteșuguri, pe de altă parte cuprinzând obiecte reprezentative de artă populară începând cu secolul al Xviii-lea: instalații, inventar agricol, anexe gospodărești tehnice: mori, vâltori, prese de ulei reflectând viața satului din cele patru zone etnografice: Maramureș, Lăpuș, Chioar, Codru. Expoziția în aer liber cuprinde 9 gospodarii mobilate i înzestrate cu obiectele specifice zonei de unde provin, o biserică din lemn construită în 1630 și două instalații termice rurale.

Muzeul de mineralogie este cel maimare muzeu regional de acest fel din Europa. Colecția muzeului este construită din peste 15.000 de eșantioane minerale și roci, toate provenind din regiunea Baia Mare. Dintre acestea peste 1000 sunt expuse în cadrul expoziției permanente.

Muzeul Maramureșului din Sighetu Marmației cuprinde bogate și variate elemente de cultură materială și arta populară dezvăluite de istoria milenară a Maramureșului fiind organizat pe trei secții: secția de etnografie cuprinde colecții de măști, covoare, port popular, cioplituri din lemn, ceramic veche, unelte și podoabe casnice; secția de arhitectura populară cuprinde inventar agricol, case țărănești, anexe gospodărești, porți; secția de științe naturale cuprinde o bogată colecție de păsări și un ierbar al florei maramureșene cu peste 15.000 de planșe.

Vechea închisoare din Sighetu Marmației a devenit după 1989 Muzeu al Gândirii Arestate și Centru Internațional de Studii asupra Totalitarismului, loc de reculegere și omagiu pentru numeroasele personalități politice, istorice, culturale și bisericești» epurate» datorită ostilității față de regimul instaurat în martie 1945.

Casa memorial Ilie Lazăr, casa de lemn cu acoperiș ca de biserică, ridicată în anul 1826 și transformată într-un pios omagiu dedicat vrednicilor înfăptuitori ai României Mari. Casa memorială și bustul scriitorului Petru Dulfu sunt situate în localitatea natală Tohat. În localitatea Băița se poate vizita Casa memoriala a poetului-erou Ion Sugariu.

În Moisei lângă monumentul ridicat de Vida Gheza în memoria celor 31 de persoana împușcate la octombrie 1944 se află Casa memoriala ce conține documente și mărturii ale tragicelor evenimente. Casa memoriala Dr. Ioan Mihalyi de Apsa este dedicată primului academician maramureșean al Academiei Romane. Tot în Sighet pot fi vizitate casele memorial Alexandru Ivasiuc și Gheorghe Chivu, marcate de plăci memoriale.

2.6 PROGRAME ACTUALE DE VIZITARE A OBIECTIVELOR TURISTICE ACTUALE

  Aceste programe turistice oferă șansa de a descoperi valoarea Maramureșului în complexitatea sa. Turiștii vor participa în mod activ la viața satului, prin diverse activități culturale, istorice și religioase. Prin vizitarea Maramureșului se vor descoperi de asemenea și peisajele sălbatice de pe Valea Vaserului, stațiunile Borșa și Mogosa sau Suior. Bisericile de lemn maramureșene stârnesc admirația datorită culturii și tradițiilor unice în lume.

Programele poate fi create în funcție de dorințele clientului, pentru 5 sau 3 zile.

2.7 ELEMENTE DE ANALIZA S.W.O.T

În tabelul următor este prezentată analiza SWOT a turismului în județul Maramureș:

CAPITOLUL III. DIRECȚII DE DEZVOLTARE A ACTIVITĂȚILOR DE TURISM CULTURAL, ISTORIC ȘI RELIGIOS (ORIZONT 2020)

3.1 PREMISE

Județul Maramureșul este o zonă foarte bogată din punct de vedere turistic. Atracțiile acestei regiuni au un trecut bogat și reprezintă zone turistice de mare interes cultural, religios și istoric.

Așa cum am văzut în capitolul doi, Județul Maramureș prezintă un potențial turistic ridicat, având un relief deosebit de atractiv, resurse hidrominerale, precum și o varietate largă de vestigii și monumente istorice, obiective religioase și culturale, obiective și manifestări etnografice.

Individualitatea regiunii este dată în principal de resursele hidrominerale, cunoscute și apreciate de mult timp. Zona muntoasă din Județul Mureș dispune de formațiuni vulcanice interesante. (Oas, Gutai, Tibles).

Potențialul antropic este la fel de variat: de la vestigii istorice până la cetăți di Evul Mediu, la obiective religioase (Cimitirul vesel din Săpânța). Zone în care se păstrează o civilizație rurală cu accente arhaice, așa numitele tari sau ținuturi, veritabile insule turistice încă neexploatate: Tara Maramureșului, Lăpușului, Chioarului și Codrului sunt areale distincte, individualizate în context european.

A fost identificată și necesitatea construirii unor branduri turistice de individualizare a județului cât mai ales promovarea brandurilor locale existente.

Infrastructura de transport din Județul Maramureș nu este suficient dezvoltată și necesită investiții importante pentru a fi la nivelul standardelor europene. Investițiile trebuie îndreptate spre drumuri județene, șosele de centură ale orașelor congestionate de trafic, drumuri din mediul rural și cai de acces spre zonele cu potențial turistic, mai ales în ocnele montane, balneare și de agro-turism.

Datorită potențialului natural și antropic valoros și a bazei materiale existente diversificate se pot dezvolta mai multe forme de turism în Județul Maramureș:

Turism balneoclimateric (ape minerale în Depresiune Maramureșului);

Turism montan (drumeții, cinegetic, foto safari);

Turism cultural și turism rural etnofolcloric (obiceiuri și tradiții specific, de ex. În Tara Maramureșului, Tara Lupusului, Tara Chioarului, Tara Codrului);

Țuțism de evenimente și afaceri;

Turism științific.

În această regiune exista posibilitatea practicării turismului itinerant, posibilitatea practicării vânatului și pescuitului sportiv este favorizat de bogăția faunei și condițiile prielnice dezvoltării acesteia. Importante sunt și tradițiile și obiceiurile specifice zonei, caracteristice fiecărui anotimp și care constituie pentru orice persoană un interes deosebit, existența unui număr mare de locuri de cazare prin diversitatea unităților de profil de toate categoriile, pentru persoane cu venituri modeste sau mai mari, oferta gastronomică foarte variată, cu meniuri bogate, de la preparate culinare tradiționale până la specialități din toate zonele geografice ale țării, chiar ale lumii, care să satisfacă toate gusturile.

Se spune că în Maramureș gazdele sunt primitoare, casele, frumoase, iar mâncarea, cât poți duce. Cine merge în concediu în acea zonă sigur se întoarce încântat și recomandă locul tuturor cunoștințelor. Iar avantajul pe care pensiunile agro-turistice îl folosesc pentru a “agăța” turiștii este chiar mâncarea, căreia i s-a dus zvonul și peste granițele țării.

Resursele turistice reprezintă pentru zona Maramureșului punctele forte pentru practicarea turismului cultural, istoric și religios. Însă pentru că o zonă să devină atracție turistică importanta trebuie să dispună și de o infrastructură generală și turistica bună și nu în ultimul rând o bază tehnico-materială turistica pe măsura resurselor turistice cel puțin.

Printre marile probleme cu care se confrunta această zonă enumăr:

baza tehnico-materială nu este adaptată tuturor categoriilor de turiști;

lipsa mijloacelor informaționale (reviste de specialitate, pliante, broșuri, fluturași) care să asigure promovarea corespunzătoare a potențialului turistic local;

insuficienta materialelor promoționale și a unor programe de marketing corespunzătoare;

în cadrul întreprinderilor de turism din zona în vederea promovării itinerariilor de agrement, includerea în itinerarii cu zone turistice cunoscute învecinate;

modernizarea insuficienta a patrimoniului specific turistic (lipsa bazelor sportive moderne, insuficienta abordare a aspectelor legate de agrement, cai de acces, etc);

tinerii care se pregătesc în domeniul turismului rămân, de obicei în centrele studențești, pentru a se perfecționa în vederea obținerii unei burse de studii în străinătate și pentru a căpăta experiență, accepta diverse locuri de muncă în domeniu sub nivelul lor de pregătire;

preferințele turiștilor români pentru petrecerea vacantelor în străinătate;

existența unui număr foarte restrâns de structuri de primire turistică, de categorie superioară sau de lux;

resurse financiare limitate alocate modernizării structurilor de primire turistică existente în această zonă, care să satisfacă cerințele clienților cu pretenții deosebite;

inexistenta unor materiale promoționale adecvate adresate punctual fiecărui segment de piață vizat, iar în cazul ofertei internaționale, populației fiecărei țări, pe piața căreia se dorește penetrarea, în funcție de particularitățile acesteia.

Printre amenințările turismului practicat în zona Maramureș, enumăr:

neglijarea patrimoniului cultural;

slabă dezvoltare a infrastructurii rutiere, feroviare și aeriene în Regiunea de Nord-Est;

concurenta altor regiuni care și-au conturat deja strategii turistice și atrag turiști.

atractivitatea destinațiilor turistice din afara regiunii, în special înspre turismul montan și de litoral.

nivel scăzut al cooperării între operatorii liniilor aeriene regulate și agențiile de turism;

lipsa marketingului regional de turism;

lipsa unei strategii integrate de dezvoltare a turismului la nivel național.

Problemele din cadrul turismului cultural, istoric și religios din cadrul Județului Maramureș au și rezolvări, rezolvări care ar face această regiune o atracție turistică desăvârșită. Și nu în ultimul rând creșterea imaginii ar atrage mai mulți turiști și astfel veniturile provenite din turism ar crește.

3.2 DIRECȚII DE ACȚIUNE

Județul Maramureș dispune de un potențial turistic valoros, de o ofertă turistică atractivă pentru turiștii dornici să practice turismul cultural, istoric și religios. În ultimii ani, Consiliul Județean Maramureș alături de Consiliile Locale și câțiva investitori au făcut eforturi pentru reconsiderarea locului turismului.

Atingerea acestui obiectiv trebuie să conducă la:

Creșterea numărului de turiști români și străini;

Satisfacerea cererii turistice potențiale și atragerea unui număr sporit de turiști pentru petrecerea sejururilor;

Sporirea contribuției turismului la veniturile comunităților locale prin susținerea dezvoltării turismului rural;

Crearea de noi locuri de muncă în domeniul turismului.

Turismul, pentru a se putea dezvolta, trebuie să aibă la bază politici adaptate ramurilor de activitate ale sectorului și anume:

Politica de produs turistic care să urmărească stimularea agenților economici în vederea modernizării și creșterii calității ofertei turistice în scopul creșterii competitivității ei pe piața internă și internațională;

Politica de promovare și marketing care să asigure o imagine reală a turismului din Județul Maramureș pentru a stimula cererea turistică internă și internațională;

Politica resurselor umane care să asigure din punct de vedere calitativ și cantitativ necesarul de personal, precum și formarea și perfecționarea acestuia;

Politica privind creșterea rolului cercetării științifice și cercetării tehnologice care să urmărească identificarea produselor și piețelor turistice noi, investirea și punerea în aplicare a programelor de dezvoltare;

Politica din domeniul legislativ care să aibă în vedere armonizarea cadrului normativ cu legislația din Uniunea Europeană privind standardele de calitate, standardele pentru construcții, standardelie tehnice și indicatorii statistici pentru turism;

Politica în domeniul fiscal care să aibă ca scop stimularea dezvoltării economice, investirii și creării de noi locuri de muncă în sectorul privat.

Realizarea acestor politici are la rândul ei la bază programe referitoare la produsul turistic, la principalele destinații turistice din Județul Maramureș. Astfel, se au în vedere:

Reinvestițiile și modernizarea unităților de cazare;

Diversificarea ofertei turistice de sporturi, recreere, distracție;

Mărirea animației din zonele turistice;

Descoperirea, amenajarea și reamenajarea unor obiective turistice istorice, religioase și culturale;

Dezvoltarea circuitelor turistice, precum și a excursiilor de o zi;

Dezvoltarea serviciilor turistice la nivel internațional;

Promovarea unei imagini favorabile în ceea ce privește stațiunile din județ;

Creșterea calității amenajărilor turistice;

Modernizarea treptată a produsului turistic într-un cadru planificat și coordonat, la standarde înalte;

Asigurarea unui turism cu specific care să reflecte trăsăturile locale;

Dezvoltarea turismului oriunde există un potențial turistic.

Una dintre cele mai importante viitoare surse de venituri este turismul. De aceea, punerea în aplicare a unor programe cu finanțare internă sau externă, participarea la acțiuni de promovare în țară și străinătate, valorificarea potențialului natural și antropic sunt câteva din direcțiile de acțiune în vederea dezvoltării turismului maramureșean.

Programul „Strategia de dezvoltare Județului Maramureș 2009-2020” are ca obiective pentru dezvoltarea turismului:

Valorificarea patrimoniului natural și cultural-ideologic al județului în scopuri turistice;

Crearea de centre de agrement;

Amenajarea locurilor în scopul promovării potențialului de turism de agrement și piscicol;

Diversificarea ofertei turistice rurale;

Promovarea internă și internațională a potențialului turistic al județului.

Strategia de dezvoltare a turismului din Maramureș 2009-2020 cuprinde principalele direcții viitoare de dezvoltare a turismului în județ. La baza întocmirii acestei strategii stau analizele elaborate de colectivul Serviciului de Integrare Europeană și Dezvoltare Regională, în colaborare cu grupul de lucru pe turism, din cadrul Comitetului de Planificare Județean.

Creșterea competitivității sectorului turistic prin modernizarea și dezvoltarea infrastructurii și serviciilor turistice, inclusiv investiții în crearea de noi atracții turistice are ca orientare de bază potențarea punctelor țări ale județului în vederea valorificării oportunităților de creștere și minimizarea efectelor punctelor slabe prin eliminarea factorilor care blochează dezvoltarea.

Județul Maramureș, prin factorii de relief și de mediu, prin diversitatea și frumusețea peisajului, prin relativa eterogenitate etnică și implicit cea culturală, prezintă o diversitate de turism printre care deosebim turismul balnear, montan, cultural, rural, sportiv, ecumenic și turism pentru tineret.

Dezvoltarea turismului este de importantă pentru dezvoltarea economiei județului pe baza potențialului ei intern. Dezvoltarea turismului are un mare rol în creșterea angajării forței de muncă și constituie un suport pentru dezvoltarea mediului de afaceri pentru IMM-uri.

Strategia se centrează atât pe stațiunile turistice existente, dar trebuie dezvoltate și alte produse turistice. De asemenea trebuie diversificata oferta existenta, astfel încât sezonul turistic să se prelungească pentru toate tipurile de turism din Maramureș. De interes va fi turismul balnear care va avea un sezon turistic mai mare, precum și turismul cultural care are un indice de atractivitate mare. De asemenea sectorul privat trebuie sprijinit pentru a-și diversifica oferta turistică, pentru o oferi prețuri mai mici și mai competitive și servicii cât mai complete.

Obiective generale:

1. Conservarea patrimoniului material și imaterial, natural, istoric și cultural din regiune, reabilitarea zonelor cu potențial turistic.

2. Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii turistice.

3. Susținerea mediului de afaceri prin îmbunătățirea serviciilor turistice și a facilitaților suport furnizate și dezvoltarea promovării turistice.

4. Promovarea de brand-ului turistic “Maramureș”.

5. Dezvoltarea turismului de nișă.

Rezultate așteptate:

creșterea anuală a numărului de turiști care vizitează Județul Maramureș cu 10%;

creșterea gradului de ocupare a structurilor turistice cu 20%;

asigurarea infrastructurilor tehnice și edilitare pentru atragerea de noi investiții private sau în parteneriat public-privat;

creșterea numărului de turiști străini cu 10% anual;

revitalizarea și/sau crearea de noi stațiuni turistice

promovarea mărcii turistice “Maramureș” și a mărcilor locale construite pe proiectele județene;

creșterea numărului de turiști și diversificarea segmentelor ținta de turiști;

creșterea calității serviciilor furnizate pentru turiști și susținerea dezvoltării de infrastructuri de cazare superioare (4,5 stele).

Extinderea perioadei de utilizare a hotelurilor din stațiuni și zonele turistice prin dotarea acestora cu facilități pentru extrasezon – piscine acoperite, săli pentru practicarea gimnasticii, etc.

PRIORITĂȚI.

PRIORITATEA 1. Restaurarea și punerea în valoare a patrimoniul material și imaterial, cultural, istoric și religios și păstrarea identității zonelor turistice.

Restaurarea și valorificarea patrimoniului cultural și etnografice cu evident potențial turistic și includerea în circuite turistice.

Valorificarea potențialului turistic de dezvoltare existent la nivelul județean/local, al valorilor istorice

PRIORITATEA 2. Protecția și valorificarea resurselor turistice naturale în contextual dezvoltării durabile.

Valorificarea patrimoniului natural.

Protejarea, conservarea și promovarea ariilor naturale protejate, în vederea exploatării acestora ca atracții turistice.

Valorificarea resurselor naturale județene și locale.

PRIORITATEA 3. Reabilitarea zonelor turistice.

Dezvoltarea zonelor turistice de importanță deosebită, a centrelor istorice ale orașelor cu potențial turistic semnificativ Proiecte integrate turistice.

PRIORITATEA 4. Dezvoltarea mediului de afaceri din turismul județean.

Susținerea mediului de afaceri.

Susținerea diversificării ofertei turistice și dezvoltarea promovării turistice și a brandurilor turistice

PRIORITATEA 5. Creșterea calității serviciilor în turism și crearea de produse turistice specifice județene.

Reabilitarea, modernizarea și extinderea infrastructurilor structurilor de cazare cu utilitățile corespunzătoare.

Creșterea calității serviciilor prin crearea și reabilitarea facilităților de recreere.

Stimularea introducerii serviciilor de tip all inclusive.

Îmbunătățirea serviciilor oferite de turism.

3.2.1 DEZVOLTAREA ȘI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII GENERALE ȘI TURISTICE

Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii generale trebuie să se realizeze paralel cu acțiunile care vizează restructurarea Județului Maramureș. Aceasta presupune un proces amplu și complex care include măsuri care vizează: creșterea accesibilității Județului Maramureș folosind toate căile de acces, dezvoltarea, modernizarea, creșterea fiabilității tuturor instalațiilor, echipamentelor specifice (rețeaua de alimentare cu apa gaze, energie electrică și termică) astfel încât să permită dezvoltarea Județului Maramureș și totodată să asigure o bună funcționare a tuturor utilităților și o reducere a poluării. Un loc important în acest sens, îl deține și dezvoltarea rețelei comerciale și prestatoare de servicii care să ofere posibilitatea efectuării unor cumpărături și petrecerii timpului liber.

Modernizarea ei consta în diferite lucrări tehnice și programe care pot dura o perioadă mai lungă, dar care vor aduce beneficii maxime. Printre acestea se număra următoarele: modernizarea și aducerea la standarde europene a rețelei de drumuri naționale și regionale, îmbunătățirea și modernizarea rețelei de căi ferate, îmbunătățirea stocurilor de material rulant și a gărilor, modernizarea aeroporturilor, modernizarea telecomunicațiilor, a serviciilor de canalizare, a serviciilor de încălzire și alimentare electrică etc.

Obiectivele pe termen lung pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii generale și turistice din regiunea Maramureș.

Ca o coloană vertebrală de dezvoltare a oricărei regiuni, furnizarea infrastructurii este o condiție esențială în vederea atingerii creșterii economice și îmbunătățirea productivă a regiunii. Creșterea anticipată a economiei este de așteptat să exercite mai multă presiune asupra facilităților de sprijin a infrastructurii generale și turistice. Există două obiective majore pentru sectorul infrastructurii generale și turistice pentru regiunea Maramureș, în termen lung:

oferirea facilităților adecvate, convenabile, rapide și sigure și servicii la prețuri competitive pentru satisfacerea nevoilor primare ale populației;

oferirea facilităților de sprijin pentru producția Sectoarelor ce vor acționa ca un catalizator al dezvoltării în zonele dorite.

Strategii pentru dezvoltarea infrastructurii pentru susținerea obiectivelor regionale.

Consiliul Județean Maramureș trebuie să elaboreze politici adecvate și strategii corespunzătoare pentru dezvoltarea infrastructurii. Ei trebuie să se asigure că infrastructurile corespunzătoare vor fi furnizate în locurile potrivite, la momentul potrivit. Următoarele politici și strategii generale ar trebuii să fie urmărite în următorii trei ani, în sprijinul dezvoltării infrastructurii generale și turistice a regiunii:

1. Încurajarea investițiilor private în regiune și furnizarea, exploatarea și întreținerea instalațiilor de infrastructură.

2. Îmbunătățirea coordonării între agențiile consiliului județean, administrația locală, sectorul privat și comunitățile afectate, în formularea și punerea în aplicare a planurilor și proiectelor de infrastructură.

3. Asigurarea și furnizarea de fonduri adecvate pentru investițiile necesare și pentru operațiunile de întreținere.

4. Strictă punere în aplicare și actualizarea programelor de întreținere și reabilitare la standardele europene.

5. Sporirea gradului de integrare a preocupărilor legate de mediu și socio-culturală în planificarea și punerea în aplicare a proiectelor de infrastructură.

6. Consolidarea infrastructurii de sprijin pentru zonele defavorizate și creșterea centrelor și zonelor cu potențial de creștere mai mari.

7. Promovarea, în cazul în care este posibilă, a forței de muncă bazată pe tehnologia în activitățile de infrastructură.

8. Promovarea cercetării, dezvoltării și utilizării materialelor de construcții inovatoare, a unui mediu prietenos și a unei tehnologii de energie, eficiente din punct de vedere al structurii și al costului construcției eficiente de proiectare.

9. Ajustarea taxelor și tarifelor la costurile aproximativ reale suportate în furnizarea serviciilor de infrastructură.

10. Adoptarea abordării integrate de dezvoltare a zonei în planificare, programarea și punerea în aplicare a infrastructurii de sprijin complementar pentru centrele de dezvoltare, zonele turistice, precum și zonele identificate sărace.

11. Acordarea priorității instalațiilor infrastructurii de salubritate (de exemplu, toalete, apă și canalizare), centrele urbane, în special în zonele defavorizate.

12. Consolidarea capacității locale, tehnice și financiare pentru implementarea proiectului Service Management prin programe de formare bazate pe scară largă.

Strategii și politici prioritare pentru fiecare subsector al infrastructurii generale și turistice.

Urmărind fiecare subsector al infrastructurii generale și turistice, obiectivele specifice, politicile și strategiile adoptate pentru fiecare, precum și activitățile corespunzătoare sunt prioritare, după cum urmează:

ENERGIA ELECTRICĂ.

Principalele obiective ale subsectorului energiei electrice privind asigurarea disponibilității și a securității bazate pe piața de aprovizionare cu energie, promovarea utilizării raționale și eficiente a resurselor energetice și prevenirea efectelor negative ale activităților de energie pentru sănătatea, siguranța și calitatea mediului în proiectarea și gestionarea proiectelor de energie vor fi suportate de către următoarele politici și strategii:

Pentru a asigura disponibilitatea de energie și de securitate:

1. Diversificarea surselor și a tipurilor de energie locale și de import;

I. utilizare a gazelor naturale pentru producerea energieI sau în alte scopuri competitive;

II. Explorarea și dezvoltarea potențialul de resurse geotermale;

III. Utilizarea pe scară largă a surselor noi și regenerabile de energie, inclusiv a mini-hidroresurselor solare, eoliene și biomasă;

IV. Utilizarea sistemelor de energie descentralizată pentru zonele din afara rețelelor de energie electrică;

2. Extinderea acoperirii de electrificare pentru nevoile energetice din mediile rurale de dezvoltare;

3. Sporirea participării sectorului privat în proiectele de energie;

4. Promovarea pe termen lung a eficienței în industria energetică.

Pentru a promova utilizarea judicioasă și eficientă a energiei trebuie:

1. Continuarea opțiunilor cel-cost;

2. Restructurarea tarifelor la energia electrică, pentru a reflecta costul de furnizare;

3. Aplice în mod strict a programelor de reabilitare;

4. Promovarea conservării energiei și a tehnologiilor eficiente de energie;

Pentru a evita efectele negative ale activităților de energie la sănătate, siguranță și la calitatea mediului:

1. Integrarea preocupărilor legate de mediu și socio-culturale în planificarea și punerea în aplicare a programelor de energie și de proiecte, de exemplu, de mediu.

Activitățile prioritare ale acestui subsector sunt: Întreținerea, reabilitarea și construirea de centrale electrice, linii de transport și termice;

Explorarea și dezvoltarea de energiei indigene de resurse, inclusiv activitățile în aval;

Extinderea ariei de acoperire electrificată și îmbunătățirea eficienței distribuției, prin construirea, reabilitarea, modernizarea și întreținerea facilităților;

Punerea în aplicare a consolidării instituționale și a programelor de conservare a energiei.

TRANSPORTUL.

Obiectivele infrastructurii de transport sunt:

consolidarea legăturilor interlocale, urbane și rurale, pentru a se asigura oamenilor mobilitatea și fluxul continuu de bunuri;

asigurarea siguranței și eficienței serviciilor de transport pentru satisfacerea nevoilor unei populații în creștere;

cerințele dinamice ale pieței în curs de dezvoltare și îmbunătățirea competitivității regiunii la nivel național și internațional.

Politicile și strategiile ce trebuiesc aplicate pentru atingerea obiectivelor infrastructurii de transport sunt:

Identificarea și asigurarea unei infrastructuri de transport de bază pentru asigurarea accesului și pentru permiterea integrării comunităților defavorizate;

Menținerea facilităților existente de transport în mod corespunzător pentru prelungirea utilizării lor;

Upgrade-ul continuu al facilităților de transport și a standardelor serviciilor pentru asigurarea calității și cantității traficului;

Promovarea transportului multimodal pentru facilitarea comerțului;

Dezvoltarea rețelei de drumuri arteriale constând dintr-o coloană vertebrală nord-sud, est-vest laterale, precum și alte drumuri strategice; Intensificarea programelor de transport de siguranță pentru minimizarea riscurilor de accidente;

Aplicarea cu strictețe a măsurilor de protecție a mediului pentru protejare sănătății populației; Încurajarea participării sectorului privat în dezvoltarea transportului, de exemplu, în construirea, întreținerea și exploatarea drumurilor expres, a sistemelor de informare în masă, de tranzit, porturi, căilor ferate, precum și terminale;

Ajustarea limitelor pentru camioane, împreună cu standardele de proiectare a drumurilor pentru realizarea unui bun echilibru între costurile pentru infrastructura de transport, precum și aplicarea cu strictețe a sarcinilor limite.

Activitățile prioritare ale acestui subsector sunt:

1. Modernizarea drumurilor naționale, arteriale și secundare;

2. Construirea și îmbunătățirea facilităților aeroportuare, a clădirilor terminale, a stațiilor de pompieri, etc;

3. Modernizarea navigației aeriene și a facilităților de comunicare;

4. Extinderea și dezvoltarea feroviară de tranzit, inclusiv reabilitarea și construirea de linii noi;

C. COMUNICAȚIILE.

Globalizarea va crește prin producerea și finanțarea cu cele mai recente progrese din domeniul comunicațiilor. În această privință, sectorul comunicațiilor face eforturi pentru:

interconectarea tuturor schimburilor telefonice locale în coloana vertebrală principală,

pentru a obține și menține o înaltă calitate a serviciilor de telecomunicații, servicii poștale.

Pentru atingerea acestor obiective trebuiesc aplicate următoarele activități:

Instalarea unor centrale telefonice principale în întreaga regiune;

Construirea unor clădiri și birouri în care să se lucreze pentru îmbunătățirea distribuției electronice poștale;

Îmbunătățirea calității serviciilor de telecomunicații;

D. RESURSELE DE APĂ.

În sprijinul obiectivelor de creștere a furnizării de apă pentru irigare, a condițiilor de siguranță pentru alimentarea cu apă, a serviciilor de salubritate și de control al inundațiilor și a mecanismelor adecvate de drenaj sunt politicile și strategiile următoarele:

Integrarea preocupărilor legate de calitatea și cantitatea în gestionarea resurselor și introducerea taxelor de mediu corespunzătoare pentru protejarea sănătății publice și pentru asigurarea durabilității mediului;

Punerea în aplicare a celor mai eficient costuri pentru dezvoltarea proiectelor resurselor de apă și pentru creșterea productivității și a oportunităților de angajare.

Activitățile prioritare ale acestui subsector sunt:

Construirea, reabilitarea și întreținerea instalațiilor de irigare la nivel regional;

Construcția și modernizarea alimentarii cu apă, a canalizării și a instalațiilor sanitare la nivel regional;

Construcția și punerea în aplicare a controlului inundațiilor și a proiectelor de drenaj.

3.2.2 DEZVOLTAREA BAZEI TEHNICO-MATERIALE TURISTICE

Un alt pas important în dezvoltarea turismului îl deține modernizarea bazei tehnico-materiale turistice. Baza tehnico-materială turistica joacă unul dintre cele mai importante roluri în turism și de aceea modernizarea și dezvoltarea ei este vitală în această regiune.

Unitățile de cazare turistică și unitățile de alimentare trebuie să fie special amenajate și dotate, clasificate după gradul de confort oferit și după funcțiunile pe care le îndeplinesc, iar principalul lor scop, de găzduire a turiștilor și de prestarea unui set de servicii pe toată perioada șederii turiștilor în respectivele unități trebuie să fie valorificat la maximum.

Industria turistică este în proces de modernizare, dispune de o bază materială parțial învechită și de o calitate necorespunzătoare a serviciilor. Județul Maramureș dispune de un număr suficient de structuri de cazare pentru anumite segmente (hoteluri) totuși se constată starea precară a multora dintre acestea ceea ce nu le permită să deservească circuite turistice.

Unitățile de cazare turistică și unitățile de alimentare trebuie să fie special amenajate și dotate, clasificate după gradul de confort oferit și după funcțiunile pe care le îndeplinesc, iar principalul lor scop, de găzduire a turiștilor și de prestarea unui set de servicii pe toată perioada șederii turiștilor în respectivele unități trebuie să fie valorificat la maximum.

În ceea ce privește concepția de amenajare a județului Maramureș în vederea unei dezvoltări durabile, aceasta ar trebui să fie inovatoare și durabilă. Pentru aceasta se poate organiza un concurs de proiecte de arhitectură și urbanism la selecția cărora ar putea participa toate părțile interesate.

În ceea ce privește măsurile specifice de acțiune la nivelul echipamentelor turistice acestea sunt individualizate pe categorii de echipamente: cazare, alimentație, tratament. Ca măsuri generale ce se impun la nivelul tuturor categoriilor de echipament pot fi evidențiate: modernizarea și reamenajarea acestora, diversificarea tipologiei acestora, adoptarea de noi formule mai bine adaptate mutațiilor intervenite în structura cererii, și tipologiei clientelei, pornind de la examinarea și compararea experienței internaționale soluțiile de succes adoptate în această direcție.

În ceea ce privește structurile de primire turistice cu funcțiuni de cazare din Județul Maramureș, măsurile care se impun sunt:

îmbunătățirea aspectului exterior al clădirilor;

modernizarea și ridicarea nivelului de confort;

restructurarea unităților pe principii moderne;

redotarea unităților cu echipamente care să întrunească cerințe estetice, funcționale și de confort și care contribuie atât la îmbunătățirea calității serviciilor cât și la reducerea costurilor de exploatare ca de exemplu materiale de construcții fono și termoizolante, instalații foarte fiabile, cu senzori etc.;

crearea unei ambianțe cât mai atractive, care să particularizeze unitatea respectivă.

Îmbunătățirea aspectului exterior va urmări în cazul clădirilor vechi restaurarea acestora, redarea farmecului de altă dată, iar în cazul hotelurilor construite în perioada 1965-85 caracterizate prin uniformitate, funcționalitate este necesară găsirea unor soluții de îmbunătățire a esteticii fațadelor, construirea de balcoane s.a.

Modernizarea unităților de cazare presupune o restructurare a spațiilor hoteliere în sensul redimensionării și creșterii confortului acestora, amenajarea în incinta unităților a unor spații destinate repunerii în formă și a asigurarea accesului acoperit spre baza de tratament.

În ceea ce privește gradul de confort al acestora, este necesară ridicarea acestuia experienta europeană arata că este necesară existența tuturor categoriilor de confort, existând însă diferențe în ceea ce privește ponderea acestora în funcție de tipul stațiunii și segmentele de clientela țintite. Astfel, o pondere importanta trebuie să dețină structurile de primire de 2 și 3 stele ajungând să dețină 70-80%).

Totodată este obligatorie prezenta hotelurilor cu confort superior de 4, 5 stele care au rolul de a întări marca și prestigiul oricărei stațiuni mai ales în stațiunile destinate pieței internaționale. În funcție de mărimea stațiunii numărul acestora poate diferi în stațiunile mai mici fiind suficientă o singură unitate dar emblematica.

În același timp este necesară restructurarea conceptului de structura de primire de cazare în sensul că, atât hotelurile vechi cât și cele nou construite trebuie să adopte formule apreciate de turiști cum ar fi hoteluri cu baze de tratament integrate, hoteluri cu servicii de sejur balneo-turistic integrate (care integrează în structura funcțională dotări pentru tratament, alimentație, menaj, agrement, soli de jocuri, grădinițe pentru copii asigurând astfel ambianța și independentă apartamentelor familiale), hoteluri cu animație integrată, cluburi de vacanță.

O soluție pentru a asigura o diversitate de categorii de clasificare ar putea fi construirea unor complexe balneare, prevăzute cu baza proprie de tratament și cu mai multe aripi, fiecare dintre acestea având categorie de clasificare diferită (2-3 stele).

Celelalte tipuri de structuri de primire (vile, bungalouri, campinguri, reședințe secundare etc.) trebuie reamenajate, dotate și structurate funcțional ținând cont de categoria de confort la care se pretează, segmentul de clienți vizați, locul și rolul în ansamblul funcțional al Județului Maramureș.

În ceea ce privește structurile de servire a mesei, indiferent de tipul, mărimea și categoria de clasificare este necesară modernizarea, recompartimentarea și organizarea acestora pe principiile maximizării confortului, intimizării și psihologiei turismului de sănătate. Totodată se impune și o specializare pe profile precum și o diversificare tipologică punându-se accentul pe unitățile specializate pe gastronomie românească și pe cele a căror oferta reprezintă o componentă a tratamentului ex. de dietoterapie.

Un loc aparte trebuie să-l ocupe și restructurarea meniurilor care trebuie să se caracterizeze prin varietate și rafinament precum și prin asigurarea unei alimentații sănătoase, diete, meniuri nutriționale dar și prin asigurarea unor meniuri cu specific românesc, a celor cu reprezentativitate pentru zona sau stațiune, cele specifice țării din care provine segmentul.

O componentă importantă a procesului de restructurare a Județului Maramureș o reprezintă modernizarea și dezvoltarea structurilor de tratament cu implicații directe în eficacitatea curelor și crearea unei imagini generale a stațiunii.

În funcțiile de condițiile concrete existente aceasta va viza:

îmbunătățirea stării fizice a clădirilor care adăpostesc bazele de tratament prin reparații curente sau capitale, recompartimentări, modernizări, chiar proiectarea și realizarea unor clădiri noi modernizarea instalațiilor, echipamentelor și aparaturii medicale;

înlocuirea unor module sau redotarea integrală;

construirea de noi complexe balneare dotate la standarde internaționale în vederea creșterii siguranței și credibilității tratamentelor medicale;

construirea/amenajarea unor centre de sănătate care să ofere o diversitate de proceduri de repunere în formă și creare a unei stări generale de bine, unor „temple termale” care să reprezinte atât prin arhitectura cât și prin gama serviciilor oferite un punct de atracție al Județului Maramureș;

o atenție deosebită trebuie să se acorde arhitecturii acestuia care poate deveni un simbol al Județului Maramureș.

Un loc aparte în reorganizarea Județului Maramureș trebuia să-l dețină modernizarea și dezvoltarea structurilor, instalațiilor, echipamentelor de agrement și animație care au un rol important în crearea identității și imaginii stațiunii, ofertei în ansamblu.

Această măsură este necesară având în vedere pe de o parte posibilitatea dezvoltării unui terapeutic care să contribuie la refacerea sau menținerea stării de sănătate într-un mod plăcut, atractiv iar pe de altă parte datorită duratei ridicate timpului liber de care dispune curantul după efectuarea procedurilor. De aceea trebuie îndeplinească o serie de condiții ca: multifuncționalitate, atractivă, eficienta, să fie integrata ofertei, diversificata, flexibilă și modulara.

Realizarea structurilor de agrement de exterior și de interior este strâns legată profilul patologic și specializarea terapeutică a Județului Maramureș, de capacitatea și structurile de primire și servire a mesei, de structura clientelei, maladii și comportamente, grupe de vârstă, apartenenta socio-profesională, de morfologia și topoclimatul specific zonei.

În acest context agrementul organizat sub forma parcurilor de agrement reprezintă un punct nodal al Județului Maramureș fiind prezent însă și în cadrul componentelor aferente serviciilor de bază (structuri de primire și servire a mesei) specifice agrementului de interior având caracter distractiv cultural și de animație.

În ceea ce privește gama instalațiilor și echipamentelor de agrement și animație destinate petrecerii agreabile a timpului liber, aceasta trebuie să fie diversificata, la nivelul fiecărei componente: de divertisment, sportiv, cultural-artistic, adaptată principalelor segmente de clientela și să asigure securitatea turiștilor.

Între principalele echipamente de agrement și animație care se pretează Județului Maramureș, evidențiez:

terenuri de golf/minigolf,

ring de dans în aer liber,

terenuri de sport de diferite tipuri,

cazinou,

săli de spectacole,

cluburi,

centre de activități cultural artistice și de divertisment etc.

În ceea ce privește serviciile oferite de diferiții prestatori ele trebuie să se caracterizeze prin calitate diversitate/inovație iar produsele turismului de sănătate să răspundă celor mai exigente cerințe.

La nivelul Județului Maramureș se impune:

stimularea practicării turismului de sănătate de către un număr cât mai mare;

crearea condițiilor pentru practicarea turismului de sănătate de către un număr cât mai mare de oameni.

Această direcție de acțiune vizează două aspecte, pe de o parte extinderea ofertei turistice de tratament pentru populația cu venituri reduse (categorii defavorizate de populație) și permanentizarea programului “turism pentru sănătate” iar pe de altă parte stimularea unei număr cât mai ridicat de persoane să practice turism de sănătate în scopuri profilactice implicarea într-o mai mare măsură a asigurărilor de sănătate în restituirea unei părți din cheltuielile efectuate în stațiunile balneare pentru tratarea sau prevenirea apariției unor afecțiuni ceea ce ar contribui la creșterea cererii pentru curele preventive, cu efecte pozitive în plan economic și social stimularea agenților economici să dezvolte, la nivelul firmelor a unor politici sociale, care să vizeze suportarea unei părți a cheltuielilor ocazionate de practicarea turismului de sănătate.

Serviciile de informare turistică sunt foarte importante pentru activitatea turistică, în acest moment existând centru de informare turistică în stadiu incipient la nivel județean.

Dat fiind că exigentele turiștilor sunt în continuă creștere, prețurile de pe piața turistică romanesca sunt de asemenea în ascensiune și drept consecință ele trebuie dublate de servicii de înaltă calitate. Trebuiesc create noi produse turistice și dezvoltarea de activități turistice noi, trebuie îmbunătățite calitățile serviciilor de cazare, prin reabilitare, modernizare și echipare a structurilor turistice.

Direcțiile de dezvoltare a bazei tehnico-materiale ale județului Maramureș din planul “Strategia de dezvoltare a turismului din Județul Maramureș” sunt:

creșterea competitivității firmelor din domeniul turismului pe o piață națională europeană deschisă cu standarde de performanță ridicate;

formarea unei piețe a serviciilor turistice unitare prin sisteme de marketing și rezervare la nivel județean;

creșterea atractivității turistice a județului prin modernizarea și reabilitarea infrastructurii;

creșterea veniturilor din turism.

Pentru îndeplinirea acestor direcții de dezvoltare a bazei tehnico-materiale a județului Maramureș, trebuiesc aplicate următoarele măsuri:

MĂSURA 1. Creșterea calității serviciilor prin crearea și reabilitarea facilităților de recreere:

Crearea/extinderea/reabilitarea structurilor de agrement turistic cu utilitățile aferente, cum sunt:

amenajare piscine acoperite/descoperite, ștranduri, bazine de kinetoterapie;

terenuri de golf, mini-golf, tenis, paint-ball, echitație;

Menținerea și dezvoltarea transportului feroviar de interes turistic pe cale ferată cu ecartament îngust, Mocănița valea Vaserului;

Amenajarea de piste pentru cicloturism;

Amenajarea de noi părții de schi (inclusiv construirea de instalații de transport pe cablu pentru persoane, instalarea de echipamente pentru producerea zăpezii artificiale, instalarea echipamentelor pentru iluminatul nocturn al pârtiilor de schi, dotarea cu echipamente pentru întreținerea pârtiilor de schi);

Amenajarea, dezvoltarea sau reabilitarea pârtiilor destinate practicării celorlalte sporturi de iarnă: echiparea cu instalațiile și echipamentele corespunzătoare;

Amenajări specifice sporturilor nautice;

Amenajări pentru practicarea pescuitului sportiv.

Îmbunătățirea/creșterea calității serviciilor și facilitaților,

Modernizarea echipamentului portabil/mobil în spațiile de cazare,

Restaurarea spatiilor înconjurătoare/adiacente facilitaților turistice.

Investiții în echipamente IT&C;

Modernizarea îmbunătățirea calității, certificate de calitate.

Beneficiarii aplicării acestei măsuri sunt resursele umane din turism, IMM-urile din sfera serviciilor turistice și administrații locali și regionali.

MĂSURA 2. Reabilitarea, modernizarea și extinderea infrastructurilor structurilor de cazare cu utilitățile corespunzătoare.

Fundamentare. Baza materială a județului totaliza un număr de 4629 locuri în 2011, pondere importanta în capacităților de cazare din țară, indicator ce o situează pe al 5-lea loc la nivel național.

Este necesară punerea în valoare a resurselor turistice prin crearea unui pachet turistic adecvat și diminuarea dezechilibrelor intre ariile turistice de pe teritoriul județului Maramureș prin încurajarea dezvoltării armonioase a infrastructurii de turism.

Trebuiesc susținute financiar în principal reabilitarea clădirilor și utilarea acestora în scop turistic la standarde competitive și în secundar construcția de unități de cazare turistică.

Doar o mică parte din cele 21 hoteluri existente erau modernizate, chiar mai mult până în 2011 nu exista decât două hoteluri catalogate la 4 stele.

Structurile de primire turistică din mediul rural predominante sunt pensiuni turistice, cu până la 10 camere, totalizând 30 de locuri, clasificate de la 1-4 margarete și pensiuni agroturistice, clasificate de la 1-3 margarete, funcționând în cadrul gospodăriilor țărănești.

Atractivitatea și diversitatea resurselor turistice trebuie dublată de o infrastructură modernă care să răspundă exigentelor în continuă creștere a turiștilor romani, care reprezintă în continuare ponderea cea mai mare în numărul sosirilor. În mediul rural se constată o nevoie de structuri de cazare mai mici, care să ofere toate facilitățile moderne.

Trebuie să se urmărească promovarea unor proiecte care să aibă ca scop dezvoltarea infrastructurii turistice, proiecte care să ducă la creșterea eficienței activității economice din zonă, la o mai bună ocupare a forței de muncă și în final la îmbunătățirea nivelului de trăi din zonele turistice.

În cadrul acestui obiectiv trebuie să fie sprijinite activități de creștere a standardelor unităților de cazare prin reabilitarea, modernizarea acestor structuri, precum și crearea și reabilitarea facilităților de recreere a structurilor turistice.

Structurile de cazare eligibile pentru finanțare sunt:

hoteluri,

moteluri,

pensiuni turistice,

campinguri,

cabane,

hoteluri pentru tineret, din mediul rural și urban.

Activități ce trebuiesc întreprinse pentru aplicarea măsurii:

Modernizare structuri de cazare: renovare, reabilitare, extindere, amenajare (interior și fațada, grupuri sanitare, camere/spații pentru persoane cu handicap locomotor), izolare fonică, extindere spații de cazare, modernizare sistem de utilități, amenajare parcare/garaje, iluminat exterior;

Dotare structuri de cazare cu echipamente specifice (inclusiv echipamente ecologice pentru alimentare cu energie electrică, spălătorie), ascensor.

Pot fi finanțate:

structurile de cazare de tipul apartamentelor sau camerelor de închiriat în locuințe familiale sau în clădiri cu altă destinație (conform Ordinului 510/2002);

pensiunile cu mai puțin de 10 camere din spațiul rural;

pensiunile agro-turistice.

Beneficiari aplicării acestei măsuri sunt Consiliul județean și consiliile locale și societățile comerciale cu activitate în turism (hoteluri și restaurante).

MĂSURA 3. Îmbunătățirea serviciilor oferite de turism.

Cerințele turiștilor sunt într-o continuă modificare, prețurile de pe piața regionale sunt în creștere și ele trebuie dublate de servicii de înaltă calitate, oferite turiștilor pentru a atinge nevoile de calitate.

Activități ce trebuiesc întreprinse pentru aplicarea măsurii:

formarea de ghizi turistici și manageri în turism;

perfecționarea profesională pentru personalul din turism, dezvoltarea serviciilor de gestiune a ariilor protejate și de salvamont.

Beneficiarii în urma aplicării acestei măsuri sunt personalul din turism și societățile comerciale.

3.2.3 RENOVAREA ȘI PREGĂTIREA OBIECTIVELOR CULTURAL, ISTORICE ȘI RELIGIOASE PENTRU VIZITARE

Muzeele, mânăstirile, atracțiile de patrimoniu și cele arheologice trebuie să se adapteze cerințelor în schimbare ale vizitatorilor lor. Personalul muzeelor trebuie instruit pentru a-i întâmpina și a acorda asistență oaspeților, mai degrabă decât a juca rolul de paznici, ceea ce se întâmpla adesea.

Deși dezvoltarea prezentărilor folosind tehnologia hi-tech, audio și vizuală, precum și prezentările inter-active pot fi o soluție de bază, există multe variante low cost pentru o mai bună interpretare, inclusiv rezumate în limbi străine pentru conținutul fiecărei camere.

Fundamentare. Județul Maramureș dispune un patrimoniu cultural-ideologic și religios de mare valoare turistică și reprezentativitate, având un indice de atractivitate cultural superior altor județe și regiuni, ceea ce o plasează pe un loc bun la nivel național. În Maramureș sau interferat realitățile romanești cu cea ale naționalităților conlocuitoare (ucrainieni, germani și maghiari), realizând o multiculturalitate originală.

Recunoscute sunt:

arhitectura specifică satelor, bisericile de lemn din Maramureș;

prelucrarea lemnului sau monumente de arhitectură tradițională;

portul popular;

arta decorării;

manifestări etnoculturale și religioase tradiționale;

târgurile, serbările câmpenești și expozițiile muzeale etnografice.

Turismul cultural, istoric și religios se confrunta cu un număr de probleme, legate de infrastructurile de acces la siturile cultural, religioase și istorice, de starea unora dintre aceste valori, lipsa spațiilor de campare sau de parcare, panouri de vizitare, etc.

Pentru atingerea acestui obiectiv trebuie să se sprijine acțiunile de restaurare, protejare și

Conservare a patrimoniului cultural județean/local. Turismul cultural reprezintă una din cele mai mari valori adăugate pentru turism.

Județul Maramureș prezintă pentru turismul cultural un avantaj competitiv față de celelalte județe.

Obiective ce trebuiesc îndeplinite pentru îmbunătățirea turismului istoric, cultural și religios din regiunea Maramureșului sunt:

creșterea atractivității spațiului rural și urban prin valorificarea valorilor patrimoniului unic cultural, istoric și natural;

introducerea în circuite turistice a centrelor cultural-istorice vechi ale orașelor, cu potențial turistic semnificativ – restaurarea clădirilor cu elemente arhitectonice tradiționale, rețeaua stradală, centre culturale, muzee, parcări, drumuri etc.

Activitățile ce trebuiesc întreprinse în cadrul acestei axe de dezvoltare sunt:

Restaurarea, consolidarea, protecția și conservarea clădirilor de patrimoniu;

Restaurarea, protecția și conservarea picturilor interioare, frescelor, picturilor murale exterioare;

Refacerea/amenajarea cailor de acces (pietonale și carosabile) către obiectivele reabilitate, în interiorul zonei de protecție a acestora;

Lucrări și dotări pentru asigurarea iluminatului interior și exterior, a iluminatului de siguranță precum și a celui decorativ;

Restaurarea și remodelarea plasticii fațadelor;

Amenajări peisagistice pentru evidențierea obiectivului reabilitat;

Dotări interioare (instalații, echipamente și dotări pentru asigurarea condițiilor de climatizare, siguranță la foc, antiefracție);

Instalații, echipamente și dotări pentru asigurarea necesarului de apă și pentru evacuarea apelor pluviale și menajere;

Dotări interioare pentru expunerea și protecția patrimoniului cultural mobil și imobil;

Amenajarea zonelor de protecție prin delimitarea și împrejmuirea obiectivelor de patrimoniu (acolo unde este cazul);

Construcția utilităților anexe (parcaj, grup sanitar, reclame și indicatoare);

Amenajarea/marcarea de trasee turistice/itinerarii culturale la obiectivele reabilitate;

Semnalizarea obiectivelor turistice;

Instituirea unei alternative rurale a „Steagului Albastru” care să certifice că zona este una în care s-au conservat cel mai bine tradițiile, obiceiurile, arhitectură, etc

Măsuri pentru realizarea acestor acțiuni:

MĂSURA 1. Restaurarea și valorificarea patrimoniului cultural, religios și istoric cu evident potențial turistic și includerea în circuite turistice.

Fundamentare. În Județul Maramureș se afla sate care sunt unic prin valorile etnofolclorice, meșteșuguri, produsele de creație artistică și artizanală. De asemenea reprezentative sunt bisericile de lemn, printre cele mai mari structuri de lemn din Europa. O parte dintre acestea sunt declarate ca și monumente istorice, fiind localizate în jud. Maramureș (Bârsana, Budești, Ieud, Surdesti, Plopiș, Rogoz, Desești, Poienile Izei,. Patrimoniul cultural cuprinde muzee, monumente, case memoriale, zonele etnografice.

O zonă reprezentativă este zona turistică Maramureș cu elemente etno-folclorice (biserici de lemn, arhitectura populară, artizanat, port popular, folclor, tradiții și obiceiuri).

Unul dintre cele mai reprezentative zone istorice este Săpânța. Trebuie prezervate și serbările și festivalurile câmpenești, unele dintre ele unice.

Turismul religios poate fi sprijinit, existând adevărate centre de spiritualitate în zone ca Lăpus-Rohia-RohiiŃa, Barsana-Moisei, Habra-Baia Mare.

Restaurarea și valorificarea patrimoniului cultural, religios și istoric presupune următoarele activitățile:

Realizarea de programe de sprijin al turismului religios, dat fiind faptul că unele din marile pelerinaje se desfășoară în regiune (pelerinajul de la mănăstirile Rohia, Bârsana, Moisei.

Promovarea târgurilor populare și serbările și festivalurile din zonele etnografice, sprijin pentru dezvoltarea meșteșugurilor tradiționale (olărit, prelucrarea lemnului, etc) și promovarea exportului și a accesului pe piață. O oportunitate este dată de Promovarea turismului religios din Regiune pe plan național și internațional.

Valorificarea patrimoniului etnografic din arealele tradiționale ale Județului Maramureș (Maramureșul Istoric, Codru, Lăpuș, Chioar), al meșteșugurilor tradiționale și ale obiceiurilor regionale.

Promovarea unicității culturale și a tradițiilor.

Instituirea unor măsuri de conservare a zonei și certificare a autenticității

MĂSURA 2. Valorificarea potențialului turistic al valorilor istorice.

Fundamentare. Încă de la începuturi, sau delimitat o seamă de centre urbane istorice, care conservă o succesiune de stiluri arhitecturale (gotice, baroce): Centrul istoric Baia-Mare, Sighetu Marmației.

Sunt necesare proiecte integrate de reabilitare ale edificiilor istorice, realizarea de marcare și infrastructuri de acces la acestea, integrarea lor în circuite istorice, cultural sau de afaceri.

Acțiuni specifice acestei măsuri:

Conservarea satelor istorice, a orașelor-târguri și a castelelor și cetăților medievale.

Realizarea de cai de acces și marcaje turistice în areale culturale și istorice specifice regiunii cum sunt câmpurile de bătălie, satele istorice, și includerea acestora în circuite turistice.

Refaceri ale infrastructurii turistice, cum sunt spații de parcare.

3.2.4 NOI PROGRAME DE VIZITARE PENTRU OBIECTIVELE TURISTICE STUDIATE

În scopul încurajării participării în număr mai mare a vizitatorilor la abundența de spectacole și evenimente culturale din Maramures există două principale cerințe. În primul rând publicitatea evenimentelor cu mult timp înainte și în al doilea rând facilitarea rezervării și cumpărării biletelor.

În prezent exista posibilitatea de a face rezervări de bilete la evenimente culturale pentru orice loc din Europa prin telefon și internet și de a plăti cu card de credit.

Propunerea de extindere a website-lui România Turism va oferi ocazia organizatorilor de evenimente și promotorilor de a face publicitate ofertelor lor pe scară mai largă. Totuși, rezervările rămân un proces dificil și de durată. Se recomanda deci dezvoltarea unei facilitați centrale computerizate de box office care să permită rezervări în timp real. Această facilitate ar putea fi operată de Centrul de Informare Turistică din regiune/județ propus, ca parte a rolului de informare al acestuia. De acest gen de facilitate nu vor beneficia numai turiștii, ci și rezidenții locali.

Regiunea Maramureșului dispune de o gamă mare de resurse turistice naturale și antropice dintre care putem enumera cele mai importante localități, care sunt principalele obiective ale județului în decursul a câteva circuite:

1) Baia Mare (o km)- Baia Sprie (10 km) aici găsim Rezervația naturală Chiuzbaia;

– Mara (39 km) Cheile Tătarului Desești (42 km)Hărnicești (45 km);

– Giulești (51 km);

– Vadu Izei (59 km) Centrul etnografic și Biserica din lemn Sf. Nicolae;

– Sighetul Marmației (65 km) Grădina Morii și Muzeul arhitecturii populare maramuresene;

-Câmpulung la Tisă (78 km);

– Săpânța (84 km) Cimitirul Vesel și Centrul etnografic;

– Câmpulung la Tisă (90 km);

-Sighetul Marmației (103 km);

– Vadu Izei (109 km);

– Giulești (117 km);

-Harnicesti (123 km)

– Desești (126 km)

– Mara (129 km);

– B. Sprie (158 km) Rezervația naturală Chiuzbaia;

– Baia Mare (168).

2) Târgul Lăpuș (o km) Cheile Lăpușului;

– Cernești (15 km);

– Copalnic (22 Km);

– Surdesti (37 km);

– Dănești (40 km);

– Sisești (42 km);

– Baia Sprie (46) Rezervația naturală Chiuzbaia;

– Baia Mare (56 km).

3) Baia Mare (0 km)-Baia Sprie (10 km) Rezervația naturală Chiuzbaia-
Mogosa (19 km) Stațiunea Mogosa

– Baia Mare (28 km);

-Baia Sprie (38 km).

4) Baia Mare (o km) – Baia Sprie (10 km) Rezervația naturală Chiutbaia-
Mogosa (19 km) Stațiunea Mogosa;

– Cavnic (25 km);

– Budești (37 km) Biserică din lemn Cuvioasa Prascheva și Centru etnografic (UNESCO);

– Călinești (44 km);

– Bârsana (55 km) Biserică din lemn Adormirea Maicii
Domnului, Mănăstirea Bârsana și Centru etnografic;

– Strâmtura (61 km);

– Rozavela (69 km) Biserică din lemn Sf. Arhangheli Mihail și Gavril;

– Sieu (71 km);

– Rozavlea (103 km);

– Strâmtura (11 km);

– Bârsana (117 km);

– Călinești (128 km);

– Budești (135 km);

– Cavnic (147 km) Mogosa (153 Km) Stațiunea Mogasa;

-Baia Sprie (162 km) Rezervația naturală Chiuzbaia;

– Baia Mare (172 km).

5) Baia Mare (o km) – Baia Sprie (10 km) Rezervația naturală Chiuzbaia;

– Mogosa (19 km) Stațiunea Mogasa;

– Cavnic (25 km);

– Budești (37 km) Poiana cu narcise de 100 ha și Biserica din lemn Cuvioasa Parascheva-
Călinești (44 km);

– Bârsana (55 km) Biserică din lemn Intrarea în Biserica Maicii Domnului și Mănăstirea Bârsana;

– Petrova (65 km) Pădurea Ronisoara- Ruscova (74 km) Poiana cu narcise;

-Repedea- Vișeu de Jos (84 km);

– Vișeu de Sus (90 km) Biserica Ortodoxă și Defileul Vaserului;

– Vișeu de Jos (96 km);

– Ruscova (106 km);

– Petrova (115 km);

-Bârsana (125 km);

– Călinești (136 km);

– Budești (143 km);

– Cavnic (155 km);

– Mogosa (161 km);

– Baia Sprie (170 km);

– Baia Mare (180 km).

Toate aceste trasee se pot parcurge cu mașina, făcându-se popasuri de câteva ore sau cazări la pensiunile agroturistice din localități pentru a putea vizita toată regiunea Maramureșului.

Aceste trasee se mai pot face cu bicicleta atunci când drumul este inaccesibil pentru mașina iar turiști sunt cazați în apropiere sau se încearcă păstrarea mediului prin interzicerea accesului cu autovehicule, și astfel pe parcurge traseul pe jos sau cu bicicleta.

Program turistic de vizitare a Maramureșului

Acest program turistic oferă șansa de a descoperi valoarea Maramureșului în complexitatea sa. Oferă posibilitatea participării în mod activ la viața satului, prin diverse activități cultural-istorice și religioase. Se pot vizita peisaje sălbatice de pe Valea Vaserului, stațiunile Borșa și Mogosa sau Suior. Bisericile de lemn maramureșene stârnesc admirația pentru această cultură și tradiția unică în lume.

Ziua 1.

Pornind din Baia Mare, pe parcursul traseului se poate face o imagine de ansamblu a principalelor obiective turistice care au consacrat Maramureșul ca valoare culturală inestimabilă. În acest sens se poate porni pe drumul care merge spre Cavnic, pentru a vizita renumitele biserici din Plopiș și Surdesti aflate în patrimoniul UNESCO. Atracțiile turistice de natura culturală, istorică și religioasă ce se pot vizita în pe parcursul primei zile sunt:

Baia Mare – vizitarea Muzeului de Mineralogie, colecție de minerale rare cu peste 15.000 de eșantioane;

Plopiș – biserica de lemn din patrimoniu UNESCO ridicată în sec. 17 cu o bogată colecție de icoane din sec. 17 și 1;

Surdesti – biserica de lemn din patrimoniul UNESCO ridicată în 1721 consacrata ca cea mai înaltă biserică veche de lemn din lume;

Budești – biserică din deal din patrimoniul UNESCO ridicată în 1595, cu o colecție de icoane pe lemn pictate pe ambele părți și deseori trimise la expoziții în lume;

Hoteni – vizită la casa ceterașului Ioan Pop renumit pe plan internațional;

Sighet – vizitarea Muzeului Satului;

Săpânța – Cimitirul Vesel;

Glod – unul dintre satele care și-a conservat cel mai bine arhitectura tradițională;

Poienile Izei – biserica Sf. Paraschiva din patrimoniul UNESCO, considerată cea mai frumoasă biserica din Maramureș, cu picturi foarte bine conservate, realizate intre 1793-1794.

Ziua 2.

    După ce în prima zi turiștii își pot face o imagine de ansamblu a Maramureșului istoric, în a doua zi pot descoperi satul în care sunt cazați, cu valorile sale culturale (biserica, muzeu, mănăstire) și instalațiile tehnice tradiționale (vâltoare, moară, piua, distilerie).

Ziua 3.

În cea de-a treia zi turiștii se pot familiariza cu meșteșugurile, pot cunoaște cei mai importanți meșteri artizani din zonă și operele sale. Atracțiile turistice de natura culturală, istorică și religioasă ce se pot vizita în a treia zi sunt:

sat Tisa – vizită la învățătorii Maria și Nicolae Pipaș renumiți pe plan internațional că mari creatori de artă tradițională în domeniul textilelor;

Vadu Izei – vizită la atelierul de icoane pe sticla a pictorului Ioan Borlean;

Bârsana – vizitarea mănăstirii și a atelierelor de pictură pe sticlă și țesut din cadrul complexului monahal; vizită la atelierul de sculptură a lui Toader Bârsan, renumit pentru construcțiile monumentale din lemn de stejar;

Săcel – vizita la atelierul lui Grigore Tulean renumit pentru obiectele miniaturale din lemn; vizită la atelierul de ceramică a lui Tănase Cocean al cărui cuptor de ars datează de cel puțin 300 de ani. Sacelul este cel mai vechi centru de ceramică nesmălțuita din spațiul românesc; vizită la Vasile Susca care realizează măști din piele de capră și oaie.

Ziua 4.

     În această zi turiștii se pot integra mai profund în atmosfera Maramureșului încercând să deprindă puțin din meșteșugurile populare în cadrul diverselor ateliere la care se va participa în funcție de preferințe.

dimineața se va lua parte la ateliere meșteșugărești. Participanții vor putea să-și aleagă din următoarele variante: atelier de ceramică, sculptura, măști, țesut, pictura pe sticla. (I);

desfășurare ateliere (II).

. Ziua 5.

    În această zi de dimineața turiștii pot pleca cu mocănița (tren pe linie îngusta tras de o locomotive cu vapori) pe Valea Vaserului, una dintre cele mai spectaculoase vai din România unde pot face drumeții în Munții Maramureșului și se pot bucura de frumusețea peisajului. Seara se pot caza la o cabană forestieră.

Ziua 6.

În a șasea zi turiștii pot explora stațiunile montane Borșa, Mogosa și Suior. Atracțiile turistice ce pot fi vizitate în această zonă sunt:

Borsa- Cascada Cailor 40 m, Rezervația Naturală Pietrosul Rodnei;

stațiunea montană Mogosa – cabana Mogosa, situată la o altitudine de 750m pe malul lacului Bodi sub vf. Mogosa;

stațiunea montană Suior – complex hotelier*** înconjurat de păduri în Munții Gutai.

3.2.5 PROGRAM DE PROMOVARE A TURISMULUI CULTURAL, ISTORIC ȘI RELIGIOS PE PIAȚA INTERNĂ ȘI INTERNAȚIONALĂ

Activitățile promoționale în turism necesită investiții importante din cauza întinderii geografice mari a piețelor turistice, manifestării unei concurențe internaționale acerbe și caracterului intangibil al produsului turistic. Din această ultimă perspectivă, se poate afirma că natura intangibilă a serviciilor turistice conduce la creșterea importanței strategiei promoționale, elementul principal al acesteia constând în investirea (asocierea) cu atribute tangibile a serviciilor, prin legarea lor de anumite beneficii specifice. Astfel, mijloacele de comunicație trebuie să sugereze rapiditatea și eficiența serviciilor prestate de unitățile de turism, gradul ridicat de confort asigurat de acestea, imaginile utilizate redând aspectul exterior și interior al unor structuri de cazare, restaurante și centre de agrement moderne.

În industria ospitalității, datorită ponderii dominante a elementelor intangibile în alcătuirea produsului turistic, imaginea ofertei turistice, care le coroborează pe cele ale firmei (structură de primire, agenție de voiaj etc.), ale serviciilor și produselor ca și ale destinațiilor turistice, influențează în mod hotărâtor decizia de cumpărare a consumatorilor. Imaginea pe care aceștia și-o formează cu privire la locurile, obiectivele sau comunitățile umane ce urmează a fi vizitate, la nivelul calitativ și diversitatea serviciilor, contribuie la creșterea sau diminuarea gradului de atractivitate a unui areal turistic (stațiune, zonă sau țară), în plus, considerăm că se impune ca orice imagine a ofertei sau a produsului turistic să fie integrată și armonizată cu imaginea globală a regiunii sau țării ce cuprinde destinația respectivă.

Totodată, promovarea în turism stă sub imperativul sublinierii anumitor elemente tangibile, de natură a ajuta turiștii să înțeleagă și să evalueze serviciile prestate. Astfel, vor fi avute în vedere caracteristicile fizice ale prestării serviciului sau unele obiecte relevante care simbolizează serviciul însuși.

Județului Maramures beneficiază de o promovare turistică neglijată datorată neexistentei unui organism public sau privat dedicat acestei acțiuni și înregistrează o activitate culturală modestă (datorată numărului scăzut de vizitatori). Puternica sezonalitate estivală, datorată în mod special lipsei unei oferte concrete pentru lunile de iarnă reprezintă o reală amenințare pentru viitoarea dezvoltare turistică a județului.

Promovarea în țările Uniunii Europene.

Promovarea turismului cultural, istoric și religios din Județul Maramureș în Țările Uniunii Europene se poate realiza prin mijloacele tradiționale și anume:

toate suporturile de informare (ghid, broșura, pliant, catalog);

obiecte publicitare;

prezenta la saloanele de turism;

mailing-ul;

utilizarea mijloacelor de comunicare în masă (TV, publicații, radio etc.).

În țările Uniunii Europene se utilizează rețele de promovare, care pot fi:

bancare (Germania, Belgia, Franța, Olanda),

teritoriale turistice (Germania, Belgia, Franța),

cluburi (Germania, Olanda).

În ceea ce privește comercializarea turismului cultural, istoric și religios din Județul Maramureș în cadrul țărilor Uniunii Europene, poate fi analizată ca forme de comercializare în cadrul UE și la nivel regional și local. Promovarea turismului cultural, istoric și religios din Județul Maramureș în majoritatea țărilor Uniunii Europene și comercializarea produselor turistice se face:

pe plan intern prin: centrale de rezervare internațională (Franța); centrale de rezervare națională (Spania, Franța, Irlanda, Portugalia); centrale de rezervare regională (anumite landuri germane, Belgia, Franța, Spania, Italia); centrale de rezervare departamentale/locale (Franța, Grecia); vânzarea directă (toate țările UE).

pe plan extern: touroperatori de voiaj (Germania, Belgia, Danemarca, Franța, Regatul Unit); structuri turistice teritoriale (Germania, Belgia, Danemarca, Franța, Regatul Unit); primarii, cornițele de întreprindere (Franța, Italia).

Două idei de bază, și anume rolul calității turismului cultural, istoric și religios din Județul Maramureș și rolul activității de proiecție a unei imagini de destinație turistică cât mai apropiate de realitate, sunt vitale în atragerea cererii turistice interne și externe.

Strategii de promovare pe internet.

Agențiile de turism din România au înțeles că, pentru o mai bună informare a clienților actuali și potențiali, web-ul este un instrument care începe să fie din ce în ce mai mult la îndemâna turiștilor. Astfel, pe web au apărut numeroase site-uri de promovare a ofertelor turistice. Exista un număr satisfăcător de site-uri românești, unele de sine stătătoare, altele găzduite de alte site-uri specializate. O mare parte din firme au preferat să-și construiască imaginea pe internet numai în limba engleză, fără a avea o versiune în limba româna. Domeniile principale sunt: mare, munte, străinătate, vânătoare, ticketing (rezervări avion).

Un site cunoscut, în cadrul căruia firmele de turism (agenții de turism, hoteluri, companii de transport etc.) își promovează produsele și serviciile turistice este Romanian Travel Guide – Ghidul turistic al României. Ca pachet de informații, acest site cuprinde date generale despre România, dar și date detaliate despre firmele de turism ale fiecărui județ obiectivele turistice, opțiuni pentru cazare, prestări de servicii turistice. Acest ghid turistic pe internet oferă și servicii utile (în special de intermedieri și nu numai) turiștilor din întreaga lume interesați de România.

Printre portalurile de turism ale României menționăm: www.eturism.ro, www.infotravelromania.ro, www. romaniantour.ro, www.infoturism.ro, www.romaniatravel.ro s.a.

Pentru promovarea turismului cultural, istoric și religios din Județul Maramureș pe internet propun înființarea unui site de promovare precum cele enumerate mai sus. Avantajele realizării unui astfel de site turistic sunt: poate fi accesat din orice colț ai lumii; are o structură de informații accesibilă, completa și complexă; informațiile sunt prezentate în forme sintetice, care sunt ulterior detaliate; informațiile sunt actuale, putând fi modificate în orice moment; satisface nevoile de promovare specifice ale firmelor din domeniul turismului.

Promovarea la nivel național și internațional.

Ca modalitate de realizare, promovarea internă a turismului cultural, istoric și religios din Județul Maramureș va trebui să fie o acțiune concertată a tuturor factorilor implicați, de la organele centrale și locale ale administrației, până la agenții economici prestatori și valorificatori, asociații și organizații profesionale/culturale s.a.

Agenții economici trebuie încurajați și sprijiniri în scopul:

realizării unor acțiuni de marketing și promovare în favoarea vacantelor interne;

organizării și promovării unor acțiuni gen festivaluri, concursuri care să stimuleze cererea turistică internă în perspectivă;

promovării și încurajării turismului de tineret în perioada vacantelor;

facilitării obținerii informațiilor privind zonele și amenajările turistice;

îmbunatățirii sistemului de vânzări (excursii, servicii s.a.).

România a atacat piața turistică mondială printr-o nouă strategie de promovare agresiv-pozitivă derulata sub sloganul "România mereu surprinzătoare". Aceasta campanie este gândita a fi una agresivă, pentru că, în momentul de față, pe piața turistică internațională, ne aflam în mijlocul unui război comercial. În aceste condiții, cele peste 125 de tari care au ca prioritate dezvoltarea turismului s-au lansat într-o competiție, în care câștigă cel care vine cu produse originale, într-un asemenea context s-a lansat campania "România mereu surprinzătoare". Aceasta campanie promoționala ce vizează turismul românesc se desfășoară pe două planuri: prezenta României la târgurile de turism; recâștigarea unor piețe turistice europene, cândva tradiționale pentru noi.

Strategia de promovare a turismului autohton va urmări comunicarea unei imagini care să sugereze originalitatea produselor turistice românești, sintetizând particularitățile legate de potențialul turistic, concepția de amenajare, posibilitățile de practicare a turismului, contextul socio-cultural. Este de așteptat adaptarea strategiei promoționale la specificul fiecărei piețe (interne și externe) și la caracteristicile fiecărui segment de consumatori vizat, folosindu-se mesajele cele mai adecvate.

Promovarea turismului cultural, istoric și religios din Județul Maramureș a fost realizat prin participarea la marile manifestări (reuniuni) promoționale de profil: bursele internaționale de turism de Ia Berlin, Milano și Londra, târgurile de turism de la Viena, Utrecht, Salzburg, Copenhaga și Madrid. Târgul Internațional de Turism reprezintă o invitație de a descoperi și redescoperi România. Promovarea țării ca destinație turistică, prin identificarea unor oferte variate, poate crea șanse mari de reușită în ceea ce privește creșterea circulației turistice spre țara noastră.

În vederea construirii unei imagini pozitive a turismului cultural, istoric și religios din Județul Maramureș, în străinătate, ar fi util ca ziariștii străini și români să aibă gratuitate la toate obiectivele turistice culturale (muzee, mănăstiri, cetăți etc.).

Birourile de promovare și informare turistică ale României din străinătate, la rândul lor, pun la dispoziția turiștilor potențiali informații utile despre atracțiile turistice ale țării noastre, posibilitățile de transport, cazare, masa, agrement, tratament precum și despre tarifele acestor prestații turistice.

Ceea ce cred că lipsește din activitatea acestor organisme este realizarea unor cercetări de marketing sistematice cu privire atât la preferințele turiștilor străini care le trec pragul, cât și la cerințele exprimate de reprezentanții agențiilor de turism interesate de oferta turistică a României.

În sfârșit, consider că trebuie elaborat și pus în aplicare un program promoțional susținut și adecvat potențialului turistic românesc și maramresean. Ceea ce trebuie făcut în industria ospitalității este alinierea realităților, prin punctualitate și politețe, după reperele legilor scrise și nescrise ale turismului, precum și conceperea și punerea în aplicare a unei promovări agresive a unui turism de calitate fără de care marele nostru potențial va rămâne doar o speranță.

3.2.6 MĂSURI PENTRU CONSERVAREA ȘI PROTECȚIA RESURSELOR TURISTICE ȘI A MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

În decursul ultimelor secole, turismul și activitățile turistice au avut un mers ascendent, iar formele de turism s-au înmulțit, acest lucru ducând la o valorificare mai bună a resurselor turistice. Activitatea turistică s-a dezvoltat într-un climat de concurență ce crește din ce în ce mai mult între diverse destinații. Prin dezvoltarea economică a societății umane s-au accentuat și problemele de poluare a mediului, în contemporaneitate dezbătându-se din ce în ce mai mult aceste probleme de poluare (protecția mediului, apărarea, conservarea și ameliorarea mediului). Se știe că între turism și mediul înconjurător exista o relație strânsa, (elementele naturale ale mediului: apa, aer, sol, flora, faună, reprezintă resursele de bază ale turismului), iar turismul are legătură cu mediul înconjurător (ecologic), acesta modificându-i elementele componente. Dezvoltarea turismului presupune deci, acordarea unei atenții deosebite mediului și calității acestuia, prin măsuri de conservare și dezvoltare a calității sale în zonele în care se desfășoară activitățile turistice pentru a se putea controla consecințele activității acestora. Pentru aceasta se are în vedere utilizarea rațională a resurselor turistice. Pe lângă această, având în vedere implicațiile importante pe care le exercită procesul de dezvoltare socio-economica și progresul tehnic asupra mediului, măsurile adoptate pentru protejarea acestuia tind să devină din ce în ce mai complexe.

Dezvoltare turismului și a mediului este o acțiune de sub forma unui parteneriat activ între turiști, agenți de turism, comunități locale, gestionari de spații protejate, asociații de mediu și colective de specialiști în domeniu. Împreună urmăresc modul de dezvoltare și desfășurare a activității turistice, participând la informarea turiștilor despre obiceiurile locale, prin programe de protecție a animalelor și locuitorilor.

Protecția și conservarea potențialului turistic și a mediului se conturează ca o activitate distinctă, având probleme specifice, care solicită colaborarea specialiștilor din domenii variate. Această acțiune poate avea o eficiență satisfăcătoare, numai în condițiile asigurării unui cadru de desfășurare juridico-administrativ adecvat, care impune organizarea administrativă, existența unor resurse economice, un suport legislativ eficient și o susținută activitate de educație cetățenească.

Pe plan internațional, țări cu vechi tradiții turistice adoptă o planificare turistică la nivel național fundamentată pe aspectul protejării resurselor turistice proprii. În vederea dezvoltării unui turism durabil, ele au luat în calcul trei obiective principale:

– Economic – esențial în identificarea, valorificarea și creșterea gradului de exploatare a resurselor turistice;

– Social – deosebit prin permanentizarea populației, creșterea gradului de ocupare a forței de muncă, susținerea practicării unor meseni tradiționale și atragerea populației în practică turismului;

– Ecologic – important pentru evitarea degradării, a poluării mediului și asigurarea unei exploatări echilibrate și pe termen lung a resurselor turistice.

În concordanță cu aceste cerințe, a apărut necesitatea elaborării și adoptării unor planuri naționale de dezvoltare a turismului, menite să permită conjugarea experienței și pozițiilor principalilor agenți economici: administrație publică, organizațiile patronale, asociații și organizații profesionale, sociale, sindicale, specialiști în cercetarea de profil etc.

Planurile de dezvoltare turistică care au la bază prognoze pe termen lung, globale, pe forme de turism, în concordanță cu tendințele piețelor externe și planuri concrete, realizate pe termen mediu (patru-cinci ani) său scurt (unu-trei ani), elaborate pe regiuni, zone sau forme de turism, sunt fundamentate pe standardele și normele europene privind exploatarea resurselor turistice, dezvoltarea și modernizarea structurilor și serviciilor turistice.

Elaborarea prognozelor și a planurilor de dezvoltare turistică reprezintă principalul punct de susținere a strategiei de realizare a unui turism durabil care presupune, între altele:

– Conservarea resurselor turistice naturale și antropice în scopul unei utilizări continue și în perioada viitoare;

– Creșterea nivelului de trai al comunităților locale;

– Mai bună cunoaștere și conștientizare, atât de populația locală, cât și de vizitatori, a ideii de conservare a mediului.

Planificarea turismului reprezintă o formă de control al viitorului, legat de strategia de planificare a mediului. Planificarea ecologică presupune supravegherea și analiza tuturor elementelor de mediu, în scopul determinării celor mai adecvate modele de dezvoltare și amenajare teritorială.

Principalele prognoze și planuri de dezvoltare la nivel național au rol orientativ, de informare și estimare a perspectivelor viitorului. Prin sprijinul direct al statului se poate aprecia cadrul general de protecție a resurselor, de stabilire a regimului de exploatare sau de realizare a unor investiții deosebite.

Planurile pe termen mediu și scurt sunt benefice, îndeosebi pentru sprijinirea dezvoltării-locale și regionale.

Practic, legat de specificul potențialului turistic al României, principalele acțiuni ce vizează protejarea și conservarea mediului și a resurselor turistice se concretizează în adoptarea următoarelor măsuri:

– Exploatarea științifică, rațională a resurselor turistice, astfel încât ritmul de exploatare a acestora să nu depășească ritmul lor de reciclare și regenerare, iar intensitatea relațiilor directe sau indirecte ale turismului cu factorii de mediu să nu depășească limitele capacității de suport ale acestora;

– Valorificarea în turism a resurselor cu valențe turistice să fie soluționată în contextul valorificării tuturor resurselor naturale și a protecției mediului ambiant, pe baza studiilor de amenajare teritorială, componente ale planului de amenajare științifică, rațională și eficientă a teritoriului – instrument principal al organelor de decizie locale;

– Amenajarea și organizarea adecvată și la nivel superior a zonelor, traseelor și obiectivelor de interes turistic;

– Organizarea și exploatarea turistică rațională a parcurilor naționale și rezervațiilor naturale, cu asigurarea protecției lor. În mod similar se va proceda și la amenajarea, pentru vizitare și exploatare, a peșterilor, ca obiective de atracție deosebită, menite să îmbogățească și să diversifice oferta turistică românească cu noi produse turistice;

– Organizarea corespunzătoare a zonelor montane, pentru dezvoltarea în perspectivă a turismului de munte, prin localizarea tuturor peisajelor atractive și a domeniilor schiabile, menite să ofere baza de proiectare a amenajărilor turistice viitoare (poteci, marcaje, condiții de accesibilitate în porțiunile mai dificile, amenajarea unor puncte de belvedere, dotări pentru practicarea sporturilor de iarnă, cabane și refugii montane, instalații de transport pe cablu etc.) în condiții de conservare și replantare a pădurilor;

– Realizarea de amenajări cu caracter turistic în zone, localități și pe trasee turistice, menite care să asigure o echipare turistică adecvată unui turism competitiv și ecologic;

– Dezvoltarea unei conștiințe ecologice în rândul populației și a sentimentului de dragoste și respect pentru natură, pentru locuri istorice și monumente de artă și arhitectură create de-a lungul timpurilor. Aceasta se poate realiza printr-o susținută acțiune de educație cu privire la mediu și la potențialul turistic, acțiune ce trebuie întreprinsă ia nivelul întregii țări, prin insuflarea unei atitudini de respect și comportament responsabil față de resursele naturale, în vederea ocrotirii lor.

Educația ecologică pentru ocrotirea naturii și a potențialului turistic trebuie să aibă caracter permanent, să debuteze încă din perioada copilăriei și să fie consolidată în instituțiile de învățământ de toate genurile și gradele. Ulterior, ea se poate perfecționa prin intermediul mass-media în cadrul unor cercuri de "prieteni ai naturii", prin diverse publicații de specialitate sau de către ghizi și însoțitori, pe perioada desfășurării unor excursii etc.

CONCLUZII

Județul Maramureș este situat în partea de nord a țării, fiind delimitat de județele Satu-Mare, Sălaj, Cluj, Bistrița-Năsăud și Suceava, respectiv la nord de frontiera cu Ucraina.
Maramureșul este situat în nord-vestul României, aproape de granița cu Ucraina.

Aproape două treimi din teritoriu este montan, iar solul este sărac. Climatul este temperat continental, cu o temperatură medie anuală de +9.4°C. Inversiunea termică este puternică în Depresiunea Maramureșului. Cantitatea anuală de precipitații este între 700-1400 mm, mai mare în partea nordică și nord-vestica a județului.

Județul Maramureș, situat la granița nordică a României cu Ucraina, cuprinde vechile "pământuri" ale Maramureșului, Chioarul, Lăpuș și Depresiunea Baia Mare. Datorită bogățiilor în aur, argint, plumb, zinc, sare, pășuni întinse, păduri și terenuri agricole, fauna și flora, au făcut ca acest județ să fie locuit cu mii de ani în urmă. Municipiul Baia Mare este reședința administrativă a acestui județ.

În mijlocul Maramureșului, a Munților Rodnei, Gutai și Tibles se găsește Depresiunea Maramureșului, cea mai mare din România (75 km lungime și 20 km lățime).

În Județul Maramureș exista circa 1000 de izvoare cu concentrație minerală, în afara lacurilor cu apă sărată, sau a pârâurilor puternic mineralizate. Cele mai importante izvoare sunt cele de la Ocna Sugasului cu o mineralizație de 119g/l, apa sărată, Costiui cu clorurosodic, 289 g/l, Breb trei izvoare, bicarbonate, clorurosodice, sulfate și multe altele. Rezervația Naturală Pietrosu Rodnei, izbucul Izvorul Albastru al Izei, Peștera de la Izvorul Izei -2700 m lungime, 200 m adâncime, cu râu activ, Ulița de Piatră, cascadele de pe valea Buhăescu, Cascada Cailor, considerată a fi cea mai înalta din România. Se mai remarca Piatra Rea -cu un abrupt impresionant, zeci de peșteri și avene, și o floră rară plină de specii de orhidee și flori de colț, punctele de belvedere Pietrosu, Puzdrele, Gargalau, stâncile Piatră Alba, Piatra Buhaiului, Muncelu Râios, etc.

Economie diversificată cu exploatări de minereuri neferoase, materiale de construcție și lemn; metalurgie neferoasă, produse chimice, alimentare, textile etc; creșterea animalelor și unele culturi; căi de comunicație concentrate în depresiuni, de-a lungul văilor și traversează principalele pasuri; orașele reprezintă noduri de cai de comunicație; aeroport, la vest de Baia Mare. Obiective turistice naturale (lacuri, chei, defilee, izvoare minerale etc), istorico-arhitectonice (în orașe); monumente de artă populară; stațiuni balneoclimaterice (Ocna Șugatag, Borșa etc).

Județul Maramureș oferă un număr de poteci marcate pentru trasee turistice în munții ce domina zona Maramureșeană. Creasta principală – banda roșie (Dealu Stefanitei-Saua Pietrii-Batrâna-Rebra-Saua Puzdrele-Galatu-Gargalau, iar de aici spre sud în județul Bistrisa Năsăud, prin vârful Ineu până la Pasul Rotundu), punct albastru (Borșa Complex-Puzdrele-Saua Laptelui), triunghiul roșu (Borșa Complex-Cascade Izvorul Cailor-Stiol-Prislop), banda albastră (Borșa Complex-Cascada Cailor). Din creasta principală se întind alte poteci marcate, înspre sectoarele sudice și estice ale masivului.

În afara acestor trasee, munții Rodnei sunt străbătuți de o mulțime de poteci nemarcate, nerecomandate decât cunoscătorilor.

Județul Maramureș are porțile deschise pentru turiștii care doresc să cunoască originalitatea culturii, istoriei și religiei prin muzeele din Baia Mare și Sighetul Marmației prin cele peste 200 de monumente de arhitectura de la Borșa, Izvoarele și Mogosa, satele situate pe văile Izei, Marei, Viseului și Tisei care formează un adevărat muzeu în aer liber. Unic în lume este Cimitirul Vesel din satul Săpânța. Locurile pitorești, aflate lângă orașul Baia Sprie sunt vizitate de turiști datorită frumuseții lacului de acumulare de la Firiza.

Caracteristic acestui județ sunt resursele hidrominerale (peste 100 de izvoare), în special lângă Baia Borșa, Viseul de Sus, Baius și Poiana Botizii. Județul Maramureș are 62 de terenuri de vânătoare cu o suprafață de 587.000 ha.

Deasemenea se mai află și opt rezervații naturale. Județul este bogat în elemente etnografice și folclorice. Arta populară este conservată într-o formă specifică acestei zone: case și porți din lemn, unelte, ceramică, biserici de lemn-unice în lume, obiceiuri populare.
În județul Maramureș se găsesc 8 muzee, 67 de locuri și monumente istorice, 363 monumente de arhitectură și 13 zone istorice situate în orașe și sate.

Țara Maramureșului este o zonă atât de frumoasă peisagistic, atât de bogată în tradiții etnografice și folclorice, pământul care a dat primii domni ai Moldovei și bisericuțele de lemn, a trebuit de-a lungul secolelor să trăiască în sărăcie și izolare. Totuși, condițiile geografice, istorice și poate mai mult ca orice conștiință apartenenței la același neam, au impus o legătură a maramureșenilor cu frații lor din celelalte ținuturi locuite de români. Toponimia și tradițiile, precum și atestările documentare din perioada medievală, confirmǎ legătură permanentă cu frații lor de dincolo de munți.

Infrastructura generală și turistică Județului Maramureș

Rolul rețelei căilor de transport și comunicație în dezvoltarea turistică a teritoriului este determinant, în prezent o infrastructură de transport funcțională ce reprezintă un factor de avantaj major în competiția națională și internațională. Un alt aspect specific al acestui tip de infrastructuri este că afectează nu numai comunitatea locală ci și pe cei aflați în tranzit, acesta reprezentând într-un fel „cartea de vizită” a teritoriului respectiv. Rețelele virtuale, adică rețelele de cooperare, au nevoie de rețele de infrastructură care favorizează comunicațiile și schimburile socio-econonico-culturale.

Rețeaua de drumuri publice din județul Maramureș, mai puțin străzile din localități, cuprinde 1721,671 km, astfel:

Densitatea drumurilor publice în cadrul județului este de 25,64 km/100 km2, sub media pe țară, care este de 33,5 km/100 km2 și respectiv al Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest (34,7 km/100 km2).

Rețeaua rutieră de astăzi este modernizatǎ, drumurile spre Maramureș sunt asfaltate, fiind accesibile pentru mașini. Drumurile urmează în general firul văilor principale și secundare pe care sunt dispuse așezările omenești cu toată frumusețea și pitorescul lor.

Căile rutiere ale județului sunt reprezentate de drumul european E60 care străbate traseul București – Cluj Napoca, E571 spre Dej și DJ1C spre Baia Mare. Alte căi rutiere de acess în Județul Maramureș sunt:

Baia Mare – Sighetul Marmației – Vișeu de Jos – Ieud – Botiza DN18;

Cluj Napoca – Baia Mare DN1C;

Iasi- Suceava – Vișeu de Sus – Baia Mare DN24 – DN28 – DN2 – DN17 – DN18;

Târgu Mureș – Moisei – Vișeu de Sus DN15 – DN17 – DN18.

Centrul de convergență al tuturor drumurilor rutiere este municipiul Sighetul Marmației, fostǎ reședința de voievodat, comitat, și mai târziu de județ, timp de peste 600 de ani. Accesul în Maramureș dinspre Baia Mare se face pe șoseaua națională nr. 18, care trece prin pasul Gutâi (989 m), una din, porțile" de intrare în zonǎ – coboară muntele în Serpentine, prinde firul râului Mara și-l urmează până la Sighetul Marmației.

O altǎ, Poartǎ" a Maramureșului este pasul Prislop, care leagă între ele așezările de pe Valea Marei, o parte din așezările de pe Valea Tisei și Ronei cu cele de pe Valea Viseului și
Borsei, precum și orașele zonei: Sighetul Marmației, Vișeu de Sus și Borșa.

Drumul care se constituie și într-o axă etnograficǎ a Maramureșului este cel care pornește de la Sighet si urmează firul Văii Izei, cuprinzând toate așezările de pe aceastǎ vale, precum și cele de pe văile laterale. Tot de la Sighet un alt drum urmează firul Văii Tisei, iar prin pasul Huta deschide poarta spre Țara Oasului – o altă zonă etnografică de mare rezonantǎ în nord-
vestul României.

Drumuri laterale, drumuri forestiere și de căruțe, poteci, înlesnesc accesul omului în toate locurile tainice ale Maramureșului, dând posibilitatea iubitorilor de natură și de culturǎ populară să-și umple sufletul, să se bucure de creațiile omului și ale lui Dumnezeu.

Căile ferate oferă o altă posibilitate de acces spre Maramureș. Prima rețea de cale ferată s-a dat în folosință în anul 1875, când a devenit funcțională și gara Sighet. Începând din 6 decembrie 1996 s-au dat în folosință noi trasee, pe calea ferată, înspre Ucraina.

Calea ferată însuma 232 km lungime la sfârșitul anului 2000, cu o densitate de 40 km/1000 km, structuratǎ pe două direcții:

Satu Mare – Baia Mare – București, cu mai multe ramificații;

Sighetul Marmației – Viseul de Jos – Salva – Beclean, cu ramificație spre Viseul de Sus – Borșa.

Baia Mare asigura legătura pe magistrala IV intre Dej și Satu Mare. Sighetul Marmației este legat de magistrala Dej – Vatra Dornei. Ambele căi ferate sunt simple și neelectrificate. Rețeaua feroviară din județul Maramureș este compusă din următoarele tronsoane principale și secundare:

Magistrala 400: Brașov – Toplița – Deda – Beclean – Baia Mare – Satu Mare – linie simplă neelectrificată de la Dej, cu ramificații spre Cehu Silvaniei și Baia Sprie.

Căi ferate secundare: calea ferată 409: Salva – Vișeul de Jos – Valea Vișeului – Sighetul Marmației – linie simplă neelectrificată, cu ramificație spre Borșa.În nordul județului, pe traseul Câmpulung la Tisa – Valea Vișeului – Lunca la Tisa, trece o parte din calea ferată ucraineană, cu ecartament larg – Magistrala 423: Berlibas – Sighetul Marmației – Teresva (63 km).

Linii înguste: calea ferată forestieră cu ecartament îngust Vișeul de Sus – Valea Vaserului.

Transportul aerian, atât de mărfuri cât și de persoane se face prin aeroportul din comună Tǎutii – Mǎgherǎusi care se afla în imediata vecinătate a municipiului Baia Mare, aeroportul numindu-se Aeroportul Baia Mare. Aeroportul este în continuă modernizare, și a devenit aeroport internațional. La distanța de 60 km exista un aeroport internațional la Satu-Mare, iar la 150 km aeroportul internațional Cluj Napoca.

Pentru crearea unei infrastructurii de transport adecvate sunt necesare consolidarea legăturilor interlocale, urbane și rurale, pentru a se asigura oamenilor mobilitatea și fluxul continuu de bunuri, asigurarea siguranței și eficienței serviciilor de transport pentru satisfacerea nevoilor unei populații în creștere și cerințele dinamice ale pieței în curs de dezvoltare și îmbunătățirea competitivității regiunii la nivel național și internațional.

Prioritățile pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii generale a Județului Maramureș sunt modernizarea drumurilor naționale, arteriale și secundare, construirea și îmbunătățirea facilităților aeroportuare, a clădirilor terminale, a stațiilor de pompieri, etc, modernizarea navigației aeriene și a facilităților de comunicare și extinderea și dezvoltarea feroviară de tranzit, inclusiv reabilitarea și construirea de linii noi.

Teritoriul Județului Maramureș este străbătut de magistrale de transport a energiei electrice, magistrale ce fac parte din Sistemul Energetic Național.

Teritoriul județului Maramureș este alimentat cu gaze naturale din Sistemul Național de distribuție prin intermediu magistralelor de transport gaze de înaltă presiune care traversează județul din direcțiile Dej și Satu-Mare.

În telecomunicații se remarcă un proces alert de modernizare datorită expansiunii tehnicii avansate în telefonia cu fir și a creșterii gradului de acoperire prin telefonia mobilă. Modernizarea acestui sector va continua și în viitor prin acțiunea de montare a cablurilor optice, prin extinderea rețelelor digitale și prin dezvoltarea telefoniei mobile și a comunicațiilor prin poșta electronică.

Alimentarea cu apă în județul Maramureș se face din ape de suprafață (cursurile de apă interioare și acumulări de apă) și din pânză freatică din sedimentele cuaternare. Resursele de apă, deși utilizabile din punct de vedere tehnic, pot fi folosite numai cu realizarea de lucrări de investiții prin dezvoltarea de structuri specifice în cadrul bazinelor hidrografice și a instalațiilor de tratare, din cauză că râurile interioare sunt distribuite inegal în teritoriu, zone semnificative rămânând cu resurse insuficiente și variații mari de debite, iar poluarea unor râuri depășește cotele admise, ceea ce face ca folosirea lor să fie dificilă și uneori chiar imposibilă.

Direcții strategice pentru dezvoltarea turismului cultural, istoric si religios în Județul Maramureș

Turismul reprezintă un sector economic care dispune de un valoros potențial, suficient încât să devină o sursă de atracție de capital pentru piața internă și externă.

Așa cum rezultă din lucrare, Județul Maramureș prezintă un potențial turistic cultural, istoric si religios, ridicat, având un relief deosebit de atractiv, resurse hidrominerale, precum și o varietate largă de vestigii și monumente istorice.

Individualitatea regiunii este dată în principal de resursele hidrominerale, cunoscute și apreciate de mult timp. Zona muntoasă din județul Maramureș dispune de formațiuni vulcanice interesante – Oas, Gutai, Tibles.

Județul Maramureș nu duce lipsă de parcuri naturale, arii protejate, patrimoniu cultural, folcloric, istoric și religios, posibilitati de valorificare a peisajului rustic și a tradițiilor rurale, ape termale și de tratament, părții de schi dar și de zone care se pot valorifica prin turism de aventuri/sport extrem sau speo-turism.

Datorită potențialului natural și antropic valoros și bazei materiale existente diversificate, se pate dezvolta turismul cultural, istoric și religios. Dezvoltarea turismului cultural, istoric și religios ar putea aduce beneficii substanțiale județului.

Turismul are o strânsă legătură cu infrastructura regională, în special cea rutieră. Transporturile, ca și sistem circulator, va trebui să asigure accesul către zonele turistice. Accesibilitatea se realizează în principal pe cale rutieră și feroviară.

Una din problemele județene cele mai mari este dată de infrastructură de acces la zonele turistice; ea este încă slab dezvoltată relativ la nevoile județului.

Arealele montane au o capilaritate redusă în ceea ce privește infrastructura de acces. Există zone turistice cu o structură de acces redusă, cum ar fi în Muntii Maramureșului.

Infrastructura de transport din Județul Maramureș nu este suficient dezvoltată și necesită investiții importante pentru a fi la nivelul standardelor europene. Investițiile trebuie îndreptate spre drumuri județene, șosele de centură ale orașelor congestionate de trafic, drumuri din mediul rural și cai de acces spre zonele cu potențial turistic, mai ales zonele montane, balneare și de agroturism.

BIBLIOGRAFIE

Busuioc Marian-Florin, Strategii de dezvoltare si promovare a turismului cultural in Romania, Editura Universitara, Bucuresti, 2009.

C. Origet du Cluzeau – „Le Tourisme Culturel”, PUF, Paris, 1994.

Dinu Mihaela, Geografia turismului in Romania, Editura Universitara, Bucuresti, 2009.

Dorin Stef, Dictionar de regionalisme si arhaisme din Maramures, carte electronica.

Melinda Cândea, Erdeli George, Tamara Șimon, Potențial turistic și turism, Editura Universității, București, 2000.

Milena Ivanovic, Turism cultural, Editura Juta, Belgrad, 2009.

Moldovan C. ,Ghid turistic al jud. Maramureș, Editura sport-turism, București, 1997.

Puiu Nistoreanu, Ecoturism si turism rural, Editura ASE, Bucuresti, 2003.

Stanciulescu G., Tehnologia turismului, manual cls XI-XII, Editura Niculescu ABC, Bucuresti 2004.

Steliana Cojocaru, Strategii in turism si servicii, Editura Universitara, Bucuresti, 2010.

Dezvoltarea turismului in Judetul Maramures, orizont 2020, Consiliul judetean Maramures, 2010.

Geografia României, volumul III, Carpații românești și Depresiunea Transilvaniei, Editura Academiei Române, București, 1990.

Judetele Romaniei Socialiste, Editura Politica, Bucuresti, 1969.

Surse electronice:

Descopera Maramuresul – Program touristic de vizitare, http://www.triumph-int.ro/index.php?page=detalii_oferta&ofertaId=521&tip=prg.

Manastirea Rohia, http://www.turismland.ro/manastirea-rohia-maramures/.

Manastirea Moisei, http://www.turismland.ro/manastirea-moisei-maramures/.

Despre maramures, http://maramuresul.blogspot.com/2009_07_19_archive.html.

Capacitatea de cazare turistica din Maramures, www.insse.ro.

Harta rutiera Maramures http://christianferoviarul.blogspot.com/2009/04/harta-rutiera-maramures.html.

Maramures, http://www.romanianmonasteries.org/ro/maramures/barsana.

Manastirea Barsana, http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-barsana-67952.html.

Cascada cailor, http://www.inromania.info/cascada-cailor.html.

Turism cultural în Europa, www.tram-research.com/atlas.

Turismul cultural, http://en.wikipedia.org/wiki/Cultural_tourism.

Turismul cultural, http://de.wikipedia.org/wiki/Kulturtourismus.

Ce este turismul cultural, http://www.tourism.wa.gov.au/Publications %20Library/Growing%20Your%20Business/hat%20is%20Cultural%20Tourism%20v3%20260706%20(final).pdf.

Turismul stintific, http://www.knt.org.ru/Nauchnuy%20Turizm.

Drumul Regal – Trakt Krolewski, http://www.turistik.ro/polonia/varsovia/drumul-regal-trakt-krolewski.

Turism cultural, istoric si religios, http://www.onecaribbean.org/ content/files/CulturalCaribbeanNicheMarkets-5.pdf.

Turismul religios. Pe urmele sfintilor, http://www.descopera.ro/ t ravelling/4209722-turismul-religios-pe-urmele-sfintilor.

Turismul religios, http://tourlib.net/books_tourism/babkin02.htm.

Turismul cultural, http://www.evenimentul.ro/articol/turismul-cultural-sansa-oraselor-in-tranzitie.html.

Judetul Maramures, http://www.tourismguide.ro/x/judetul_maramures/.

Maramures, http://ro.wikipedia.org/wiki/Maramure%C8%99.

Judetul Maramures, http://www.tourismguide.ro/x/judetul_maramures/.

Maramures, http://www.romanianmonasteries.org/ro/maramures.

Muntii Rodnei, http://www.romanianmonasteries.org/ro/maramures/muntii-rodnei.

Muzeul Maramuresului, http://www.inromania.info/muzeul-maramuresului.html.

Cimitirul Vesel, http://ro.wikipedia.org/wiki/Cimitirul_Vesel_din_ S%C4%83p%C3%A2n%C8%Ba.

BIBLIOGRAFIE

Busuioc Marian-Florin, Strategii de dezvoltare si promovare a turismului cultural in Romania, Editura Universitara, Bucuresti, 2009.

C. Origet du Cluzeau – „Le Tourisme Culturel”, PUF, Paris, 1994.

Dinu Mihaela, Geografia turismului in Romania, Editura Universitara, Bucuresti, 2009.

Dorin Stef, Dictionar de regionalisme si arhaisme din Maramures, carte electronica.

Melinda Cândea, Erdeli George, Tamara Șimon, Potențial turistic și turism, Editura Universității, București, 2000.

Milena Ivanovic, Turism cultural, Editura Juta, Belgrad, 2009.

Moldovan C. ,Ghid turistic al jud. Maramureș, Editura sport-turism, București, 1997.

Puiu Nistoreanu, Ecoturism si turism rural, Editura ASE, Bucuresti, 2003.

Stanciulescu G., Tehnologia turismului, manual cls XI-XII, Editura Niculescu ABC, Bucuresti 2004.

Steliana Cojocaru, Strategii in turism si servicii, Editura Universitara, Bucuresti, 2010.

Dezvoltarea turismului in Judetul Maramures, orizont 2020, Consiliul judetean Maramures, 2010.

Geografia României, volumul III, Carpații românești și Depresiunea Transilvaniei, Editura Academiei Române, București, 1990.

Judetele Romaniei Socialiste, Editura Politica, Bucuresti, 1969.

Surse electronice:

Descopera Maramuresul – Program touristic de vizitare, http://www.triumph-int.ro/index.php?page=detalii_oferta&ofertaId=521&tip=prg.

Manastirea Rohia, http://www.turismland.ro/manastirea-rohia-maramures/.

Manastirea Moisei, http://www.turismland.ro/manastirea-moisei-maramures/.

Despre maramures, http://maramuresul.blogspot.com/2009_07_19_archive.html.

Capacitatea de cazare turistica din Maramures, www.insse.ro.

Harta rutiera Maramures http://christianferoviarul.blogspot.com/2009/04/harta-rutiera-maramures.html.

Maramures, http://www.romanianmonasteries.org/ro/maramures/barsana.

Manastirea Barsana, http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-barsana-67952.html.

Cascada cailor, http://www.inromania.info/cascada-cailor.html.

Turism cultural în Europa, www.tram-research.com/atlas.

Turismul cultural, http://en.wikipedia.org/wiki/Cultural_tourism.

Turismul cultural, http://de.wikipedia.org/wiki/Kulturtourismus.

Ce este turismul cultural, http://www.tourism.wa.gov.au/Publications %20Library/Growing%20Your%20Business/hat%20is%20Cultural%20Tourism%20v3%20260706%20(final).pdf.

Turismul stintific, http://www.knt.org.ru/Nauchnuy%20Turizm.

Drumul Regal – Trakt Krolewski, http://www.turistik.ro/polonia/varsovia/drumul-regal-trakt-krolewski.

Turism cultural, istoric si religios, http://www.onecaribbean.org/ content/files/CulturalCaribbeanNicheMarkets-5.pdf.

Turismul religios. Pe urmele sfintilor, http://www.descopera.ro/ t ravelling/4209722-turismul-religios-pe-urmele-sfintilor.

Turismul religios, http://tourlib.net/books_tourism/babkin02.htm.

Turismul cultural, http://www.evenimentul.ro/articol/turismul-cultural-sansa-oraselor-in-tranzitie.html.

Judetul Maramures, http://www.tourismguide.ro/x/judetul_maramures/.

Maramures, http://ro.wikipedia.org/wiki/Maramure%C8%99.

Judetul Maramures, http://www.tourismguide.ro/x/judetul_maramures/.

Maramures, http://www.romanianmonasteries.org/ro/maramures.

Muntii Rodnei, http://www.romanianmonasteries.org/ro/maramures/muntii-rodnei.

Muzeul Maramuresului, http://www.inromania.info/muzeul-maramuresului.html.

Cimitirul Vesel, http://ro.wikipedia.org/wiki/Cimitirul_Vesel_din_ S%C4%83p%C3%A2n%C8%Ba.