Turismul Balnear In Judetul Bihor

CUPRINS

INTRODUCERE

Capitolul I CONSIDERAȚII GEOGRAFICE GENERALE DIN JUDEȚUL BIHOR

II.1 Așezare geografică căile de comunicații

II.2 Cadrul geografic natural

II.3 Cadrul socio-economic

II.3.1 Populația

II.3.2 Economia

II.3.3 Dotări tehnico-edilitare, sociale, culturale, sanitare

II.4 Obiective turistice

Capitolul II TURISMUL BALNEAR- CARACTERISTICI GENERALE

I. 1 Istoricul turismului balnear în România și resurse naturale care au susținut de-a lungul timpului dezvolatarea turismul balneardin România

I. 2 Importanța turismului balnear în cadrul circulației turistice din România

I. 3 Turismul balnear ca parte a serviciilor turistice naționale

I. 4 Modalități de valorificare durabilă a resurselor balneare

Capitolul III TURISMUL BALNEAR DIN JUDEȚUL BIHOR

III. 1 Prezentarea stațiunilor balneo-climaterice din județul Bihor

III. 2 Structuri de primire turistice

III. 3 Capacitatea de primire turistică existentă

III. 4 Circulația turistică

III. 5 Analiza detaliată a structurilor de primire turistice din stațiunea Băile Felix

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

INTRODUCERE

Turismul balnear din România a avut la sfârșitul sec XVIII- începutul de secol XX un rol extrem de important în viața oamenilor din acele timpuri fiind una dintre posibilitățile disponibile atunci pentru păstrarea sănătății sau vindecare anumitor boli. Poate și de aceea turismul balnear nu se mai bucură în prezent de aceeași recunoaștere ca ăn acele timpuri. Tratamentele moderne apărute cu sau fără efecte secundare asigură omului un anumit confort în privința vindecării anumitor maladii. Turismul balnear din România dispune încă de numeroase și de o mare valoare resurse care pot fi încă utilizate pentru prevenirea sau tratarea multor tipuri de boli. Din păcate , nu peste tot se dorește acest lucru. Aparatura învechită, lipsa unor echipamente medicale corespunzătoare sau lipsa de calificare au afectat destul de mult această categorie de turism în România. La toate aceste minusuri se mai poate adăuga utilizarea necorespunzătoare a apelor minerale, a nămolurilor terapeutice, poluarea sau degradarea factorilor de mediu din perimetrele respective au dus direct sau indirect la distrugerea acestor resurse sau la degradarea lor. Cu toate acestea se observă și progrese importante în privința turismului balnear din Romănia. Stațiunea Băile Felix este poate cea mai bine dotată și utilată din punct de vedere medical, a devenit în ultima perioadă cu adevart o stațiune balneară de renume internațional. Este de apreciat că și Băile Herculane care mult timp a fost lăsată pradă nepăsării începe să fie inclusă în diferite proiecte de dezvoltare regională. Din păcate alte stațiuni cu reale resurse se sting treptat, așa cum este Borsec, unde lipsa investițiilor a dus în timp la numeroase degradări atât în privința unităților de cazare, tratament dar și asupra factorilor de cură. Stațiuni ca Băile Tușnad sau Călimănești-Căciulata încă se bucură de o reală apreciere deși infrastructura turistică și de tratament nu este una de top.

În prezenta lucrare am ales să analizez activitatea turistică balneară din județul Bihor tocmai pentru a demonstra cât de important este să ai drept motor o stațiune cu un real succes în această perioadă Băile Felix, succes care asigură mai departe , prosperitatea și a altor ramuri economice, mă refer aici la construcții, locuri de muncă sau dezvolatarea infrastructurii medicale dar și protecția elementelor de mediu, a factorilor de cură care reprezintă practic baza turismului balnear. Am structurat lucrarea pe trei capitole, primul este dedicat caracteristicilor geografice generale ale județului Bihor, al doilea turismului balnear în general și ultimul, turismului balnear din județul Bihor exclusiv.

Capitolul I

CONSIDERAȚII GEOGRAFICE GENERALE DIN JUDEȚUL BIHOR

II.1 AȘEZAREA GEOGRAFICĂ ȘI CĂILE DE COMUNICAȚIE

Județul Bihor face parte din provincia istorică Transilvania, regiunea Crișana, fiind situat în NV României ( vezi fig 1 ), la granița cu vecina României de NV , Ungaria. De-asemenea se învecinează cu județele Hajdu-Bihar și Bekes din țara vecină Ungaria, având per total o frontieră cu această țară de 150 km. Frontiera este în mare majoritate una naturală,cu excepția unor mici sectoare de râu.De-a lungul acestei granițe sunt înșirate câteva puncte de control foarte importante : Valea lui Mihai, Borș, Episcopia Bihorului și Salonta.

Fig 1 Harta României cu judetul Bihor marcat, (sursa: wikipedia).

Suprafața județului este de 7 544 kmp, fiind unul dintre județele mari ale țării ocupând locul al VI-lea din România.Deține 3,2 % din suprafața țării si peste 22 % din regiunea de Nord-Vest . Se desfăsoară între următoarele coordonate geografice :

Latitudinea : 46°23'48" și 47°35'21" latitudine nordică

Longitudinea : 21°26'06" și 22°48'39" longitudine estică.

Matematic, județul Bihor este intersectat de către meridianul de 22 grade longitudine estică și de paralela de 47 grade latitudine nordică.

Județul Bihor se învecinează cu următoarele județe astfel:

NE- Satu Mare,

V- Sălaj și Cluj

SE- Alba

S- Arad

Începând cu localitatea Boianu Mare și până la vârful Piatra Aradului cu altitudine de 1428 metri din Munții Bihor, se desfășoară întreaga limită cu județele Satu Mare, Sălaj, Cluj și Alba. De la Piatra Aradului până aproape de localitatea Ant se află limita cu județul Arad.

În tabelul nr 1 sunt prezentate puntele extreme ale județului

Tabelul nr 1. Punctele extreme ale județului Bihor

Aceasta poziție geografică a prezentat de-a lungul timpului o serie de avantaje dar și dezavantaje din punct de vedere natural, geografic sau istoric.

Avantaje ale poziției geografice:

situarea în calea maselor de aer oceanice care asigură un climat moderat fără extreme termice și cu precipitații mai ridicate față de regiunile estice ale României.

plasarea județului Bihor de-a lungul unor importante magistrale rutiere și feroviare europene

influența sistemului economic vestic s-a resimțit aici destul de pregnant, prin diferite schimburi comerciale chiar și în perioada comunistă

un relief divers câmpie, deal, și munte, cu importante resurse de suprafață și de subsol

Dezavantaje ale poziției geografice

depărtarea față de capitala țării București

oamenii și așezările umane au suferit din plin de-a lungul istoriei rolul de județ de graniță mai ales în perioada de dominație austro-ungară

Poziția geografică a județului Bihor plasează această entitate administrativă în Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest asa cum vede din fig. 2.

Fig 2 Componența Regiunii de Dezvoltare NV, (sursa: nvregio.ro)

Situarea județului Bihor la granița de NV a României crește importanța politică și administrativă a acestuia dar și cea strategică economică prin tranzitul de mărfuri și persoane. Evident că cele mai intense astfel de fluxuri sunt cu Ungaria fluxuri care au caractere diferite, de la cele economice la cele culturale, politice sau demografice.

Putem considera că județul Bihor este o poartă către valorile europene, de-a lungul timpului influența culturală și economică a statelor Europei Centrale s-a resimțit în mod deosebit în cadrul județelor de graniță printre care și Bihor.

În perimetrul județului Bihor sunt mai multe căi de acces, astfel:

1. Căile rutiere

E 60 : Hamburg- Budapesta- Borș- Oradea- Cluj Napoca – București

E 79 : Oradea- Brad- Deva

DN 79 : Arad- Salonta- Oradea

DN 19 : Oradea- Satu Mare

DN 75 : Stei- Arieșeni- Alba Iulia

Fig 3 Harta județului Bihor cu principalele căi de comunicație, (sursa: hartionline.ro)

Per ansamblu rețeaua rutieră din cadrul județului Bihor măsoară 2 664 km, din care modernizate sunt numai 602 km , șoselele naționale fiind în lungime de 436 km. De regulă șoselele însoțesc căile ferate iar cele secundare pătrund în regiunile mai puțin accesibile. Din păcate multe dintre căile rutiere nu sunt într-o stare foarte bună, în special cele secundare dar și cele care străbat regiunile montane.

2. Căi ferate :

Lungimea căilor ferate de pe cuprinsul județului Bihor este de 474 km

Principalele linii de cale ferată de pe cuprinsul județului Bihor sunt:

Oradea- Piatra Craiului ( 76 km ),

Oradea- Ciumeghiu ( 49 km ) și Oradea- Valea lui Mihai ( 66 km )- parte din tronsonul Arad-Oradea și mai departe spre Ungaria sau spre Satu Mare, și sectorul Oradea-Brațca, parte din tronsonul București- Cluj Napoca- Oradea- Episcopia Bihorului- Budapesta- Viena

Dintre liniile de cale ferată secundare pot fi amintite: Cimeghiu- Vașcău ( 101 km ) și Săcueni- Suplacu de Barcău ( 47 km ).

Per ansamblu , pe curprinsul județului Bihor există 18 stații de cale ferată, 27 halte de cale ferată și 15 puncte de oprire .

Calitatea infrastructurii de cale ferată este una acceptabilă, mai bună decât în multe regiuni din România, se impun însă investiții în ceea ce priveste îmbunătățirea sistemului de linii derate, asigurarea podurilor și prevenirea furturilor de materiale.

3. Căi aeriene :

Zona este deservită de către aeroportul internațional din Oradea. Zilnic sunt curse către București. Aeroportul din Oradea este deservit de o linie specială de transport în comun care ușurează legătura cu orașul. Se are în vedere modernizarea aeroportului, lungirea și lățirea pistei, construirea unui nou terminal pentru pasageri.

Fig 4 Vedere aeriană a aeroportului din Oradea, (sursa: oradea.24fun.ro)

II.1 CADRUL GEOGRAFIC NATURAL

RELIEFUL

Pe teritoriul județului Bihor există trei trepte altitudinale dispuse astfel:

1. Trepta înaltă de relief , cu altitudini ce se apropie de 1 800 m , respectiv Munții Bihor și Munții Vlădeasa

2. Treapta munților joși, cu altitudini sub 1 000 m, respectiv Munții Codru Moma, Pădurea Craiului și Plopiș

3. Treapta joasă de relief, corespunde Câmpiei și Dealurilor de Vest ( Câmpia și Dealurile Crișurilor ) cu altitudini sub 400 m

Zona montană, se remarcă evident Munții Bihor, cei mai înalți, caracterizați prin diversitatea petrografică , culmile domoale și întinsele suprafețe de nivelare care au favorizat apariția așezărilor umane, dar și versanți tectonici denivelați care impun diversitate peisajului .

Calcarul este prezent și în culmile calcaroase spre Depresiunea Beiuș

Munții Codru Moma, depășeșc ușor 1 000 m în vârful Pleșu ( 1 112 m ), au un caracter de horst, alcătuire geologică complexă și versanți cu o energie mare de relief de domină dealurile d epe rama Depresiunii Beiuș

Munții Pădurea Craiului, prezintă un relief carstic complex, fiind alcătuiți din conglomerate, gresii și calcare mezozoice. De asemenea pot fi observate suprafețe structurale și începuturi de cueste .

Muntele Șes, are o altitudine de aproximativ 700 m, fiind un horst cristalin, având pe margini sedimente mio-pliocene dar și mezozoice pe care s-au dezvoltat glacisuri de contact.

Depresiunea Beiuș, este situată pe valea Crișului Negru, încadrată de culmile împădurite ale Munților Bihor, Codru-Moma și Pădurea Craiului, corespunde „ Țării Beiușului „ de un pitoresc turistic extraordinar, culmile deluroase ale depresiunii ajung pănâ la 600 m altitudine dar scad până la 200 m la contactul cu câmpia, prezintă culmi largi asemănătoare unor contraforturi care se sprijină pe munte ( vezi fig. 4 )

Depresiunea Vad-Borod, situată pe cursul Crișului Repede, fiind încadrată de Munții Plopiș și Pădurea Craiului și prezintă coline cu altitudini de 300-450 metri ( vezi fig. 5 )

Fig 5 Harta județului Bihor cu principalele unități de relief, (sursa:hartituristice.ro)

Fig 6 și 7 Comparație între peisajul Depresiunii beiuș în imaginea din stânga și Depresiuneind alcătuiți din conglomerate, gresii și calcare mezozoice. De asemenea pot fi observate suprafețe structurale și începuturi de cueste .

Muntele Șes, are o altitudine de aproximativ 700 m, fiind un horst cristalin, având pe margini sedimente mio-pliocene dar și mezozoice pe care s-au dezvoltat glacisuri de contact.

Depresiunea Beiuș, este situată pe valea Crișului Negru, încadrată de culmile împădurite ale Munților Bihor, Codru-Moma și Pădurea Craiului, corespunde „ Țării Beiușului „ de un pitoresc turistic extraordinar, culmile deluroase ale depresiunii ajung pănâ la 600 m altitudine dar scad până la 200 m la contactul cu câmpia, prezintă culmi largi asemănătoare unor contraforturi care se sprijină pe munte ( vezi fig. 4 )

Depresiunea Vad-Borod, situată pe cursul Crișului Repede, fiind încadrată de Munții Plopiș și Pădurea Craiului și prezintă coline cu altitudini de 300-450 metri ( vezi fig. 5 )

Fig 5 Harta județului Bihor cu principalele unități de relief, (sursa:hartituristice.ro)

Fig 6 și 7 Comparație între peisajul Depresiunii beiuș în imaginea din stânga și Depresiunea Vad-Borod în figura din dreapta, (sursa: panoramio.ro)

Din figurile de mai sus se observă relieful mai înalt, maiestuos care delimitează Depresiunea Beiuș, în timp ce Depresiunea Vad-Borod prezintă sectoare mai înguste create de către Crișul Repede.

Fig 8 Peisaj din Munții Bihor, (sursa: arhiva personală)

Dealurile Crișurilor, se desfășoară între văile Barcău și Crișul Alb, în această regiune sunt reprezentate de către Dealurile Pădurii Craiului ( în extremitatea vestică a munților cu același nume, cu poduri plate și văi adânci cu desfășurare radială, defilee epigenetice ) , Dealurile Plopișului ( mai sunt numite și ale Oradei,se încadrează între văile Barcău și Crișul Repede, la contactul cu muntele sunt bazinete depresionare ) și Dealurile Codrului ( cu altitudine cuprinse între 250- 300 m, prezintă măguri vulcanice ). Depresiunea Gurahonț ( de origine tectonică și de eroziune, între două defilee epigenetice, relief de dealuri de 300 m și terase ), Dealurile Chigerului ( aflate în nordul Munților Highiș, cuprind Dealurile Tăuțului și Dealurile Cuiedului la nord-est ).

Aceste dealuri s-au format prin depunerea de sedimente aduse de râuri din Munții Carpați.

Sunt alcătuite din depozite miocene dar păstrează resturi din vechiul piemont pliocen .

Câmpia Crișurilor, este legată de dealuri și munte prin depresiuni-golf și este reprezentată de o Câmpie Înaltă, formată prin acumulare și eroziune cu altitudini de sub 200 m. În componența Câmpiei Înalte se includ următoarele subdiviziuni: Câmpia Barcău-Biharia ( un glacis ), Câmpia Miersig ( între Crișul Repede și Crișul Negru ), Câmpiile Cermei și Bocsigului ( drenate de mici cursuri de apă )

Câmpia Joasă, coboară sub 100 m, fiind rezultatul procesului de acumulare, eroziune și divagare a cursurilor de apă din zonă. Prezintă următoarele subdiviziuni : Câmpia Salontei ( un șir de areale mlăstinoase și bălți ), Câmpia Crișului Alb ( câmpie aluvială ), Câmpia Crișului Negru ( un culoar între câmpiile înalte ).

CLIMA

Per ansamblu, clima județului Bihor este determinată de altitudine, circulația maselor de aer, dispunerea versanților și gradul de acoperire cu păduri ce imprimă anumite particularități topoclimatice.

Temperaturile medii anuale variază astfel: 10 grade C în zonele joase de câmpie, 10-8 grade C în regiunile colinare, 8-6 grade C pentru munții sub 1000 m altitudine și sub 6 grade Celsius pentru munții înalți. Temperatura maximă înregistrată a fost de 40 grade Celsius la data de 21.08.2000 iar cea mai scăzută temperatură înregistrată a fost de – 29,2 grade Celsius în data de 24 ianuarie 1942 .

În tabelul de mai jos sunt prezentate medii lunare și anuale ale temperaturii din diferite stații meteorologice de pe cuprinsul județului Bihor

Tabelul 2 Medii lunare și anuale ale temperaturii la diferite stații meteo de pe cuprinsul județului Bihor anul 2007

Sursa: Raport privind starea factorilor de mediu în județul Bihor

Din datele analizate mai sus se observă caanul 2007 a fost destul de călduros în tot cuprinsul județului, în general valorile fiidn ceva mai ridicate decât normalul la fiecare din cele 6 stații meteo. Interesant este că la Oradea și Săcuieni au fost medii de peste 12 grade Celsius asemănătoare cu cele de pe litoral.

În graficul de mai jos sunt prezentate temperaturile maxime înregistrate pe parcursul anului 2007 la stația meteorologică de la Oradea

Privind datele înscrise în graficul de mai sus, observăm clar că a fost un an călduros, cu valori care chiar au depășit recorduri de peste 40 datând din anul 2000. Temperatură ridicată și pentru mai de peste 32 grade Celsius iar în august ușor peste 37 grade Celsius. Cu toate acestea caracterul moderat s-a menținut pe prioada rece, în ianuarie și debraurie temperaturile nu au trecut de 13 grade Celsius iar în decembrie aproximativ 9 grade Celsius.

Următorul grafic va prezenta valorile minime înregistrate tot la stația meteo din Oradea.

Privind datele din al doilea grafic se observă din nou caracterul moderat al climei cu temperaturi destul de scăzute și în perioadele de vară , ușor peste 10 grade Celsius pentru lunile iulie și august și nu foarte scăzute iarna, numai -9,5 grade Celsius pentru luna ianuarie.

Precipitațiile medii anuale căzute sunt dispuse astfel: 600-700 mm anual în regiunea de câmpie

700- 1 000 mm anula în regiunile colinare și 1 000-1 200 și chiar 1 400 mm anual în munții cei mai înalți, cantități mari determinate de circulația maselor de aer vestice care aduc aer umed, atlantic din vestul Europei.

La aceleași stații meteorologice pentru care s-au studiat temperaturile, se va prezenta și cantitatea lunară și anuală de precipitații căzută.

Tabelul 3 Cantitatea lunară și anuală de precipitații cazută pentru câteva stații meteorologice reprezentative de pe cuprinsul județului Bihor mm anual

Sursa: Raport privind starea factorilor de mediu în județul Bihor

Analiza datelor de mai sus indică o cantitate medie de precipitații între 650-800 mm anual, valori relativ normale pentru această regiune și pentru etajele climatice specifice acestui județ. Cu toate acestea față de alți ani se poate trage concluzia că precipitațiile sunt ceva mai scăzute. Interesant este că luna aprilie este foarte secetoasă cu valori foarte mici chiar și 2,7 mm anual în timp ce , cea mai ploiasă lună este foarte evident septembrie. Luna septembrie este practic singura lună în care se înregistrează precipitații de peste 100 mm anual. Stația meteorologică unde s-au înregistrat cele mai multe precipitații căzute a fost Dumbrăvița situată la o altitudine mai ridicată. La Oradea , în Câmpia de Vest, se înregistrează contități normale de precipitații căzute pentru Câmpia de Vestm între 600- 700 mm anual . în timp ce la Ștei în zonele mai înalte altitudinal cresc și precipitațiile căzute la peste 700 mm anual. Influențele climatice oceanice se resimt si aici cu un aport de precipitații.

În graficul de mai jos sunt prezentate valorile maxime ale precipitațiilor căzute în 24 ore la stația meteorologică din Oradea

Se remarcă din nou luna iunie ca fiind ca având cea mai mare cantitate de precipitații căzută fapt datorat mai ales ploilor torențiale ccăzute în sezonul estival datorate și unei puternice evaporații puternice.

Vânturile , se remarcă în mod deosebit Vânturile de Vest. componentă atlantică, care transportă aer umed de pe Oceanul Atlantic . O mare frecvență o au vânturile din direcția sudică care însumează 28 % din total pentru luna decembrie și 17 % pentru luna august din sezinul opus.

APELE

1. Apele curgătoare principale de pe cuprinsul județului Bihor sunt următoarele :

Ierul

Este un râu tipic de câmpie specific regimului de scurgere vestic, are un singur afluent mai important pârâul Salcia .

Barcăul

Își are izvorul din Munții Plopiș, având o lungime de 134 km, și o suprafață a bazinului de recepție de peste 2 000 kmp, străbate Câmpia și Dealurile de Vest pentru a se vărsa în Crișul Repede pe teritoriul Ungariei unde se numește Berretyo

Crișul Repede. Izvorăște din regiunea colinară din nordul Munților Apuseni- Depresiunea Huedin, parcurge 171 kmp pe teritoriul României cu o cu o suprafață a bazinului de 6 383 kmp, străbate în cursul superior depresiunile Huedin și Ciucea, , formează un larg defileu la traversarea Munților Plopiș, apoi încă unul scultat în calcare între localitățile Șuncuiuș și Vadu Crișului. După confluența cu Borod intră în depresiunea-golf Vad-Borod, intră în câmpie trecând prin mijlocul orașului Oradea și apoi trece granița în Ungaria.

Are o alimentare pluvio-nivală, ape mari primăvara și uneori viituri vara, are un debit mediu la Oradea de 25,6 m3 pe secundă, cel maxim fiind atins în data de 23 iulie 1980 de 633 m3 pe secundă . Valea Crișului Repede a fost folosită pentru construirea căii ferate și soșelei naționale Cluj Napoca- Oradea, Sectorul inferior a fost vizat de lucrări de canalizare și îndiguire.

Crișul Negru

Are o lungime totală de 164 km din care 139 km pe teritoriul României, 114 km pe teritoriul județului Bihor, o suprafață a bazinului de 4 000 kmp, își are izvorul în Munții Bihor și drenează Depresiunea Beiuș. Principalul afluent este Crișul Pietros. Are un debit mediu de peste 31 m3 pe secundă , cel maxim fiind atins în anul 1980 de 685 m3 pe secundă.

Crișul Alb

Are o lungime totală de 234 km, din care 212 km pe teritoriul României și 101 km pe teritoriul județului Bihor. O suprafață a bazinului de peste 4 000 kmp cu izvorul din Munții Bihor. Străbate depresiunile Brad, Gurahonț, Zarand până la ieșirea în câmpia joasă a Crișurilor, În cursul superior valea este adâncă și îngustă cu pante mari iar în câmpie se reduce mult. Prezintă numeroși afluenți în sectorul montan, cel mai impoartant este Cigher cu care conflueză în câmpie în apropiere de localitatea Zărand. Pe el a fost construit lacul Tăuț utilizat pentru irigații. Regimul de scurgere prezintă o ușoară influenșă oceanică cu ape mari în perioada martie-aprilie, debitul mediu fiind de 25 m3 pe secundă, cel maxim a fost atins în anul 1974 fiind de de 566 m3 pe secundă. A fost supus unor lucrări de canalizare și încă din a doua jumătate a sec. XIX.

2. Apele stătătoare

Pe cuprinsul județului Bihor există câteva acumulari lacustre naturale și artificiale astfel:

Lacul Pețea

Situat în bazinul râului Crișul Repede fiind conectat prin Pârâul Pețea care alimentează lacul. Lacul Pețea este un lac natural alimentat șide izvoare termale cu o temperatură

de 30 grade Celsius.Are o suprafață de 4 000 mp și o adâncime medie de 0,30 m, 4,5 m cea maximă cu nămol sapropelic pe fundul lacului În aceste ape calde ale lacului Pețea găsește condiții foarte bune de dezvoltare , nufărul termal ( Nimphaea Lotus var Thermali ) vezi fig 5 . Această plantă supraviețuiește aici de aproximativ 300 000 ani fiind unicul loc din lume unde mai poate fi întâlnită spontan.

Fig 9 Nufărul termal ( Nimphaea Lotus var Thermali ) sursa: arhiva personala

Lotusul a rezistat datorită izvoarelor termale care i-au asigurat o dată cu lipsa curenților de aer condiții propice de viață. Planta are până la 60 frunze mari rotunde cu margibile zimțate și cu diametrul de 34-50cm, viața lor durează 21 zile după care cad la funbdul lacului și prin putrezire alimentează stratul de nămol. Florile au un diamentru de 12-16 cm, au culoarea alb-gălbuie.

Melcul Melanopsis este o altă specie adaptată acestui ecosistem alimentat de ape termale ( vezi fig 6 ).

Fig 10 Melcul Melanopsis parreyssi , (sursa: turismland.ro)

În decursul perioadelor geologice, nufărul termal a fost însoțit de melcul Melanopsis

( Melanopsis parreyssi ), ale cărui forme fosile se întâlnesc pe o suprafață mult mai întinsă

decât lacul actual, ceea ce demonstrează o extindere mai mare în perioada Terțiară.

O altă specie endemică este roșioara lui Racoviță ( Sardinius erzthrophtalmus ) .

Iată alte lacuri cu origine naturală de pe cuprinsul județului Bihor:

Tabelul nr 4 Lacuri naturale din judetul Bihor

Tabelul nr 5 Lacuri artificiale din județul Bihor

3. Apele subterane

Apele suprafreatice se acumulează în depozitele deluviale și în pătura de sol. Fiind cantonate în zona de aerație, apariția și dinamica lor este în funcție de condițiile meteorologice, respectiv de perioadele anului bogate în umiditate, când cantitatea precipitațiilor depășește evaporația. Drept urmare, în Câmpia Crișurilor și în zona Dealurilor piemontane Crișene, caracaterizate printr-o umiditate variabilă, apele suprafreatice apar mai ales primavara, când precipitațiilor bogate li se adaugă și topirea zăpezilor.

Apele freatice propriu-zise sunt acumulate în depozitele aluvionare de luncă și terasă ce se dezvoltă de-a lungul râurilor din județ, precum și în zonele de interfluviu.

Apele de adâncime constituie acvifere cu nivel sub presiune, care poate fi ascensional sau artezian. Regimul lor depinde de structura geologică, de posibilitățile de alimentare din

orizonturile freatice superioare și, în foarte mică măsură, de condițiile climatice Ele sunt legate de prezența formațiunilor sedimentare, reprezentate prin alternanțe de nisipuri, nisipuri argiloase, argile și marne, uneori nisipoase, la care se adaugă, local pietrișuri mărunte. Aceste acvifere se dezvoltă în zoa de câmpie și de dealuri, fiind absente în formațiunile din zona montană. In general, aceste ape au o mineralizare redusă, ceea ce creează posibilitatea să fie utilizate în alimentarea cu apă potabilă a unor localități, ca de exemplu Salonta, Beliu, Beiuș, Diosig etc

VEGETAȚIA , FAUNA ȘI SOLURILE

În regiunea joasă de câmpie predomină silvostepa ( ierburi adaptate la un climat mai secetos împreună cu pâlcuri de pădure alcătuite din specii termofile ). Silvostepa a fost mult modificată de intervenția umană, în special prin culturile agricole dar sunt prezente plantațiile de salcâm. În silvostepă pot fi întâlnite păiușul ( Festuca valesiaca ) jaleșul ( Salvia aethiopis ) iar dintre arbu;ti mai prezenți sunt păducelul ( Crataegus monogyna ) și porumbarul ( Prunus spinosa ) Pădurile de foioase urcă împreună cu coniferele până la 1 000 m altitudine, fiind întâlnite stejat ( Querqus robur ), cer ( Querqus cerris ), gorun ( Querqus petraea ) , carpen

( Carpinus betulus ), ulm ( Ulmus )și fag ( Fagus silvatica ). Dintre arbuști poate fi menționat socul ( Sambucus nigra )La peste 1 000 m și până la aproximativ 1 700 m sunt pădurile de conifere , specia dominantă fiind molidul ( Picea excelsa ).

Vegetația intrazonală și azonală este reprezentată în special de către vegetația de luncă cu zăvoaie de plop și salcie

Dintre speciile faunistice amintim rozătoarele din silvostepă, fauna specifică de pădure de foioase, cu mistreț, veverișă, vulpe și păsări dar și mai sus în etajul coniferelor cu urs, cerb și râs.

Solurile prezente în acest areal sunt molisolurile în regiunile joase de câmpie

( diferite tipuri de cernoziomuri ), argiluvisoluri ( brun- roșcate ) în zonele de deal și spodosolurile ( brune, brune-acide ) în spațiul înalt montan.

II.3 CADRUL SOCIO-ECONOMIC

II 3.1 POPULAȚIA

La data de 1 iulie 2010 populația județului Bihor era de 592 561 locuitori . Din această cifră 287 746 sunt bărbați și 304 815 femei.

În ceea ce privește mediul de viață, în mediul urban locuiesc 297 322 locuitori, reprezentând 50,2 % iar în mediul rural, 295 239 persoane însumând 49,8 %.

În anul 2010, natalitatea a fost de 10,7 la %o, fiind înregistrate un număr de 6 348 născuți vii iar mortalitatea a avut o rată de 12,5 %o reprezentând 7 407 decese.

Bilanțul natural a fost astfel unul negativ existând o diferență între natalitate și mortalitate de

– 1 016 persoane.

Tot în privința natalității , de menționat că numărul deceselor în primul an de viață a fost de 60 iar numărul de născuți morți de 38 .

Populația ocupată civilă număra 263 000 persoane din care femei 132 000. Din acestia salariați sunt 146 551 persoane în timp ce numărul șomerilor este de 16 666, din care femei sunt 6 774.

Densitatea medie a populației este de 79 loc pe kmp.

În tabelul de mai jos este prezentată evoluția numărului de locuitori la nivel general dar și pe medii de viață înregistrate cu ocazia pricipalelor recebsăminte dar și în perioade intermediare.

Tabelul nr 6 Evoluția numărului de locuitori în județul Bihor, număr general și pe medii de viață pentru perioada 1930-2010

Sursa: Anuarul Statistic al județului Bihor INS 2011

Rata de fertilitate este estimată șa 42,8 în timp ce speranța medie de viață este 72,27 ani dar diferită pe sexe astfel: bărbații- 68,72 ani iar femeile- 75,89 ani.

În privința migrațiilor pentru anul 2010 au fost înregistrate 12 071 sosiri iar plecările definite au fost în număr de 11 260, adică un spor pozitiv de 811 persoane.

În tabelul 6 este prezentată structura populației pe grupe de vârstă pentru anul 2010, iar în următorul grafic sunt redate cele trei grupe mari de vârstă.

Tabelul nr 7 Structura populației pe grupe de vârstă pentru județul Bihor pentru anul 2010

Sursa: Anuarul Statistic al județului Bihor INS 2011

În următoarele două grafice am redat structura etnică și religioasă a populației județului Bihor pentru anul 2002, date preluate din Anuarul Statistic al județului Bihor anul 2011 de la Institutul Național de Statistică.

II. 3.2 ECONOMIA

Situația favorabilă pe granița de vest, dezvoltarea industrială a zonei, infrastructură bine dezvoltată precum și forța de muncă disponibilă și calificată în ramuri diverse sunt atribute determinante pentru alegerea Bihorului ca bază de afaceri în România.

Principalele ramuri industriale ale județului Bihor sunt:

– industria extractivă și prelucrarea țițeiului : zona Marghita și Suplacu de Barcău

– industria pielăriei și încălțămintei : Oradea, Beiuș, Salonta, Marghita

– industria mobilei : Oradea, Beiuș, Ștei, Salonta, Marghita, Săcuieni, Tileag, Aleșd

– industria chimică : Oradea ( pigmenți organici și anorganici, lacuri și vopsele )

– industria confecțiilor : Oradea, Beiuș, Salonta, marghita, Ștei

– industria materialelor de construcții : Oradea, Vașcău, Ștei, Aleșd

– industria alimentară : Oradea, Rieni, Salonta

Situația agenților economici reprezentativi se prezintă astfel :

Filialele regiilor și companiilor naționale din județ – 13

Regiile locale înregistrate la registrul comerțului – 9

Societățile comerciale cu capital integral de stat – 32

Numărul societăților mixte cu capital majoritar de stat – 6

Numărul societăților mixte cu capital majoritar privat – 1169

Numărul societăților cu capital privat – 22.037

Numărul asociațiilor familiale și persoane fizice – 16.055

Numărul societăților cu capital străin – 901.

Principalele unități din industria județului Bihor sunt:

– industria alimentară : TONICAL TRADING SRL Rieni, ZAHĂRUL SA Oradea

– extracția petrolului și gazelor naturale: PETROVEST Oradea

– prelucrarea țițeiului PETROLSUB SA Suplacu de Barcău

– pielărie și încălțăminte LEONARDO SA Oradea, EGGIMAS 2000 SRL Oradea

– industria mobilei : MOBIMOB SRL Oradea, EXMOB SA Oradea

– confecții : ORADINUM SA Oradea, MAXIM SA Oradea

– mașini și echipamente : UAMT SA Oradea, AUTOGAMA PROD SRL Aleșd

– industria materialelor de cosntrucții : BETON BALASTIERA MAT CONS Oradea

– produse chimice : CHIMPROD SA Oradea,  SINTEZA SA Oradea

– industria textilă : CRIORTEX SA Oradea, FASHION INDUSTRIES Săcueni

– metalurgie neferoasă : CEMTRADE SA  Oradea,

– exploatări miniere :  SAMOS PRODIMPEX SRL Oradea

– producerea energiei termice și electrice : S. C. DE DISTRIBUȚIE ȘI FURNIZARE A ENERGIEI ELECTRICE "ELECTRICA" SA Oradea,  

– comerț :TRANSILVANIA GENERAL IMPORT EXPORT SRL, Oradea,

– transporturi : FRIGOEXPRES SA Oradea, GALASSINI ROMANIA SRL Oradea

– prelucrarea maselor plastice : SC PLASTOR SA Oradea

II 3.3 DOTĂRI TEHNICO-EDILITARE, SOCIALE, CULTURALE ȘI SANITARE

Instituții de cultură :

Biblioteca Județeană “ Gheorghe Șincai ” – Oradea, Piața Unirii nr 3

Muzeul Țării Crișurilor – Oradea, Bdul Dacia nr 1-3

Teatrul de Stat – Oradea, Piața Regele Ferdinand nr 6

Teatru de Stat pentru copii și tineret “ Arcadia “- Oradea, Str.Vasile Alecsandri

Filarmonica de Stat- Oradea, str.Moscovei nr 5

Școala de Arte “ Francisc Hubic “- Oradea, str.Moscovei nr 5

Centrul pentru Promovarea și Promovarea Culturii Tradiționale Bihor- Oradea, Piața 1 Dec

Revista “ Familia „ – Oradea, str.Iosif Vulcan nr 16

Revista “ Varad „ – Oradea, str.Șirul Canonicilor nr 20

Asistență socială :

Direcția generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Bihor- Oradea, str.Feldioarei nr 12

Învățământ :

Centrele școlare pentru educație incluzivă nr 1 și 2 – Oradea, str. Roman Ciorogariu 48 și str. Traian Lalescu 1

Grădinița Ambliopi- Oradea, str. Menumorut nr.41

Școala de Arte și Meserii „ Gheorghe Barițiu „ și Școala de Arte și Meserii „ I.Boboci „ -Oradea

Grupuri Școlare – Câdea și Salonta

Licee Teoretice – Tinca și Brațca

Școala ajutătoare – Popești

Școala Gimnazială 8 – Râmeți

Alte unități :

Aeroportul Oradea- Calea Aradului km 6

Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență „ CRIȘANA „ – Oradea, str.Adevărului 8

Centrul Militar Zonal Bihor – Oradea, Calea Aradului

Serviciul Public de Salvamont

Direcția Publică de Paza Bihor

II. 4 OBIECTIVE TURISTICE

A. OBIECTIVE TURISTICE NATURALE

Prezența unor obiective turistice importante, precum și existența unor monumente istorice sau de artă populară au contribuit la dezvolatarea turismului și pe aceste meleaguri.

Astfel județul Bihor dispune de o importantă zonă turistică situată în imediata apropioere a orașului Oradea unde se află complexul balneoclimateric Felix și 1 Mai.

În privința stațiunii Băile Felix este de menționat ca principal obiectiv alături de izvoarele minerale termale cu 46 grade C, bicarbonatate, sulfatate, calcice, sodice și silicioase lacul Pețea. Firișorul de apă caldă al pârâului Pețea, ale cărui izvoare își mențin temperatura de 30-40 grade C, a permis creșterea spontană a unei specii de nufăr

( Nimphaea lotus var thermalis ), monument al naturii , unic în Europa și a unei specii de melc dulce ( Melanopsis perreyssi ) .

Fig 11 Lacul Pețea cu vegetația specifică mediului termal (sursa: scufundare.ro)

Prezența calcarelor și a întinselor platforme de culme a prilejuit formare unui peisaj aproep unic prin varietatea și frumusețea sa: așezări la mare altitudine, chei sălbatice, peșteri cu

râuri subterane, doline, izbucuri, locuri carstice, ponoare și avene. De aici interesul pentru turism și odihnă, fiind renumită stațiune Stâna de Vale situată la 1 100 m altitudine, situată într-o mică depresiune, netedă din Masivul Vlădeasa. Valea Iadei este renumită cheile cu pereție verticali iar în împrejurimile satului Râmeți se dezvoltă o zonă carstică cu numeroase peșteri între care Peștera din Valea Leșului ( vezi fig 7 ), declarată monument al naturii.

Fig 12 Intrarea în Peștera Valea Leșului (sursa : www.speologie.org)

Valea Crișului Repede este cu siguranță o importantă axă turistică cu importante obiective naturale și antropice. În această zonă, turistul poate admira frumusețea peisajului și a satelor de pe malurile sale, fiind cu siguranță una dintre cele mai frumoase îmbinări între uman și natural . În primul rând sunt peșterile Vadu Crișului și Vântului.

Peștera Vadu Crișului- se bucură de o bună accesibilitate, decorul este unul pitoresc, apele ce izvorăsc din peșteră se varsă în Crișul Repede printr-o cascadă iar pereții calcaroși oferă alpiniștilor începători trasee foarte bune .

Peștera Vântului- străbătută de un curs de apă subteran este considerată ea mai lungă peșteră din România, lungimea ei nu este încă bine cunoscută, fiind apreciată la 18 km sau la 50 km .

Alte obiective naturale de pe Valea Crișului Repede sunt : Punctul fosilifer de la Griul Pietrii cu fosile ale unor reptile marine din perioada triasică, Peșterile din Valea Morilor, Peștera cu apă de la Aștileu, rezervația paleontologică de la Dealu Recea.

Fig 13 și 14 Imagini din interiorul peșterilor Vadu Crișului în stânga și Vântului în dreapta (sursa : www.speologie.org )

Țara Beiușului,  Aceasta zonă, împreuna cu partea cea mai sudică a județului (din jurul orașului Vașcău) este renumită pentru prezența obiceiurilor traditionale și a arhitecturii specifice Țării Crisurilor. Se remarcă în această zonă:

Platoul carstic Vașcău – Călugari, cuprinde o vastă și unitară suprafață calcaroasă cu numeroase fenomene carstice:
• izbucul Călugări – unic datorită fenomenului de intermitență a debitului apei; 
• peștera Câmpeneasca Vașcău, cu o cascadă impresionantă la intrare, câmpurile de doline și celelalte fenomene carstice dau o frumusețe aparte acestei zone. 

Zona carstică Remetea – Meziad – Roșia:
• Peștera Meziad (4.750 m), având statut de arie naturală protejată, bogată în speleoteme și faună cavernicolă, cu numeroase descoperiri paleontologice; situată în Munții Piatra Craiului, interesantă pentru relieful subteran pe care îl oferă. Vizitată de mai bine de un secol prezintă un amplasament pitoresc, portalul impunător și mai ales cavermentul gigantic atrage numeroși speologi ( vezi fig. 12 ) chiar dacă nu este electrificată . Dincolo de poarta masivă urmează o galerie spațioasă cu secțiuni elegante în formă eliptică cu domuri din calcit.

Zona carstică Dobrești – Vida:
• constituie o zonă aparte în ansamblul zonelor carstice din Bihor, prin numărul mare de izvoare și izbucuri care tradează o intensă activitate carstică în care se remarcă cheile Videi, cele mai lungi chei din Munții Apuseni, peste 10 km, vale pe ai cărei versanți se gasesc numeroase peșteri: peștera Cubles ( bogat concreționată ) și avenul Giloasa.

Platoul carstic Dumbravita de Codru:
• platoul carstic Dumbravița de Codru, constituie un sector aparte situat pe cursul mijlociu al Crișului Negru între localitățile Șoimi-Borz. Defileu cu o morfologie complexă, presărat cu mici abrupturi și piscuri calcaroase ce se imbină cu un peisaj linistitor dat de dealurile împădurite si de prezența unor sate pitoresti;

Fig 15 Intrarea în Peștera Meziad (sursa : arhiva personală)

Parcul Natural Apuseni

Mult mai la sud de Stâna de Vale, în Munții Bihor se află Cetățile Ponorului, aici se întâlnesc cele mai grandioase forme carstice din România, cu doline și peșteri pe o suprafață de 36 kmp. Ascunse în desișul întunecat al unor păduri de molid, Cetățile Ponorului formate dintre uriașe doline legate în adânc de o peșteră imensă se caracterizează printr-o faună și vegetație specifică. Portalul are o înălțime de 70 m fiind cel mai înalt din țară ( vezi fig 9 ), el se continuă cu un canion în subteran. Cetățile Ponorului rămân un adevărat superlativ al carstului românesc, cu un nume foarte bine găsit de moți, ponor- locul unde o apă dispare sub pământ, cetăți- pentru că cele trei mari intrări în peșteră și pereții care le domină au aspectul unor gigantice construcții megalitice . La Cetățile Ponorului se ajunge pe poteca marcată care se desprinde din drumul ce merge spre Lumea Pierdută și Cantonul Căpuț .

Fig. 16 Grandiosul portal de la intrarea în Cetățile Ponorului (sursa : montblanc-arieseni.ro)

Alte obiective turistice naturale întâlnite și protejate în Parcul Natural Apuseni:

Platoul Padis este o zonă calcaroasă netedă cu altitudini cuprinse între 1 250 si 1 280 m, apare ca o depresiune înconjurată de culmi mai ridicate, cel mai interesant fenomen carstic întalnit aici fiind ponoarele; 
Poiana Ponor este una din puținele polii tipice din munții nostri. Faptul cel mai remarcabil în ea este sistemul de pierdere a apei, care se face în patul râului, prin orificii strâmte, acoperite de  nisip fin. La ape mari, sorburile nu mai pot drena intreaga cantitate de apa, care se acumulează dând naștere unui impresionant lac; 
Bazinul Lumea Pierdută este un platou perfect izolat de regiunile din jur, delimitat de Pârâul Ursului și Pârâul Sec ce au izvoarele apropiate și care se unesc în aval, descriind două arce de cerc . El ascunde câteva fenomene carstice remarcabile, dintre care sunt de menționat trei avene: Avenul Gemănata, Avenul Negru și Avenul Acoperit.

Peștera Focul Viu, situată aproape pe cumpăna apelor dintre Groapa de la Bârsa si Valea Galbenei, este ca mărime al treilea ghețar subteran din țara noastră. Podeaua peșterii o formeaza un masiv de gheață cu stalagmite și coloane de gheață ( vezi fig 14 )

La orele prânzului lumina Soarelui pătrunde prin tavan dând interiorului o scânteieri feerice.
Valea Galbenei, începe brusc la piciorul unui perete vertical de calcare, de câteva sute de metri înăltime unde se află Izbucul Galbenei, un mic lac de 4-5 m diametru. Valea Izbucul Galbenei este taiată adânc ăn masivul de calcare, dând naștere uneia din cele mai grandioase chei din Apuseni. Abrupturi de sute de metri, arcade naturale, peșteri ale caror guri se deschid în mijlocul pereților și cursul tumultuos al apei cu cascade, imense marmite și câteva tunele subterane pe parcurs dau acestei regiuni un aspect de salbaticie fara seaman .

Fig 17 Interiorul scăldat de soare a Peșterii Focul Viu, (sursa: hartaromaniei.eu)

Zona Vârtop , situată pe cumpăna apelor dintre Bazinul Crișurilor și Bazinul Arieșului, cu un real potențial de dezvoltare turistic în special pentru sporturi de iarnă. Pot fi vizitate Groapa Ruginoasa, un spectaculos fenomen de eroziune naturală, Cascada Vârciorog cu o înaltime de 15 m ce cade inspumată dintr-o singură saritură săpând la baza ei o uriașă marmită, Vârful Cucurbata Mare ( Vârful Bihor ) cel mai înalt vârf din Munții Bihor, 1 849 m, care oferă priveliști spectaculoase.

B. OBIECTIVE TURISTICE ANTROPICE

ORADEA

Cetatea Oradiei

Primele fortificații au fost ridicate în sec XI, dar din aceste construcții nu s-a păstrat nimic, fiind distruse de tătari în anul 1241. În cursul sec XIV-XV s-au ridicat noi fortificații dar acestea au fost înglobate în cadrul unei noi cetăți de tip bastionar construită între 1570-1589

( vezi fig.15 ). În secolul XVII- XVIII i s-au adus importante transformări .

Fig 18 Cetatea Oradei cu aspectul bastionar asemănătoare cu cetatea din Alba Iulia (sursa: googleearth)

Palatul cu 365 ferestre

Este o impunătoare clădire în stil baroc construită în a doua jumătate a sec. XVIII, după planurile arhitectului vienez Franz Anton Hillebrandt. Locul central în clădire îl ocupă vestita sală festivă, de formă ovală. În capela palatului se păstrează pictura executată de Schop, restaurată recent. Edificiul este cea mai de seamă realizare a arhitectului Hillenbrandt și cel mai important monument în stilul barocului din țara noastră. În prezent, palatul găzduiește Muzeul Țării Crișurilor, cu cele patru secții: istorie, artă, artă populară și științele naturii. Muzeul prezintă gravuri foarte valoroase ale lui A.Durer dar și o colecție de ouă încondeiate,vezi fig 16.

Fig 19 Palatul baroc cu 365 ferestre, actual Muzeu al Țării Crișurilor, (sursa: www.vinsieu.ro)

Biserica cu Luna

A fost construită între anii 1784- 1790, după planurile arhitectului Jakob Eder. În anul 1784, george Ruppe a propus ca în turnul bisericii sa fie montată o sferă cu un diametru de 3 m. Cu ajutorul unor mecanisme, sfera se deplasează după mișcarea de rotație a Lunii în jurul Pământului devenind un punct de atracție al orașului. Vopsită jumătate în negru, jumătate aurie, sfara redă, în rotirea sa, toate fazele Lunii, iar mecanismul funsționează cu precizie și astăzi,

( vezi fig 17 ).

Fig 20 Fațada Bisericii cu Lună din Oradea. (sursa: www.informator.md)

Biblioteca Municipală

A fost construită în 1905, având elemnte de baroc, rococco și Renaștere, pe locul unui edificiu care a servit ca sediu generalului Bem în anul 1849.

Muzeul memorial Ady Endre

La Oradea, marele poet maghiar și-a petrecut numai câțiva ani dar foarte rodnici pentru activitatea sa creatoare.Aici în cadrul societății Holnap și-a definit personalitatea sa poetică.Documentele expuse ilustrează momente importante din viața și munca lui Ady Endre.

Muzeul memorial Iosif Vulcan

Membru marcant al societății ASTRA, președinte al secțiunii literare a Academiei Române timp de un an, 1905-1906, Iosif Vulcan a desfășurat o laborioasă și multilaterală activitate culturală, fiind poet, dramaturg și publicist. În anul 1865 a înființat revista Familia pe care a condus-o timp de 41 ani și în care au debutat personalități importante ale culturii ca Mihai Eminescu sau George Coșbuc. Muzeul prezintă exponate care definesc personalitatea lui Iosif Vâlcan și ajută la înțelegerea uneia dintre cele mai importante perioade din cultura poporului român.

Cetatea Biharea

Situată la o distanță de 14 km de Oradea pe șoseaua spre satu Mare, a fost reședința lui Menumorut ( sec X ). Cetatea avea formă dreptunghiulară ( 115 x 150 m ), și era înconjurată de un șanț cu lățimea de 15-20 m și un val de pământ. După înfrângerea lui Menumorut cetatea a fost părăsită și s-a ruinat ( vezi fig. 18 ).

Fig 21 Cetatea Biharia, vedere aeriană, (sursa: cetati.bihor.ro)

GIRIȘU DE CRIȘ

În satul Cheresig se află un donjon construit în sec XIII. Edificiul cu mai multe etaje, a fost realizat din cărămidă și are un plan poligonal. La etajele inferioare au fost prevăzute metereze, iar la cele superioare ferestre de formă drepunghiulară. Este un edificiu impunător și bine conservat.

BEIUȘ

Renumit centru cultural, are câteva monumente mai deosebite: Liceul Samoil Vulcan

( înființat în 1828 și reorganizat în 1853 ), ruinele unei biserici din sec.XIII, Cetatea de la Finiș

( 1244, menită să apere fostele exploatări miniere, centru de rezistă al țăranilor din la răscoala din 1711 ) și de la Pomezeu. În oraș se află un valoros muzeu etnografic dar și construcții în stil tradițional de la finele sec. XIX și începutul sec XX .

SALONTA

Aici poate fi vizitat Turnul ciunt al cetății , legenda spune că 300 haiduci care s-au hotărât să se așeze definitv aici au ridicat acest Turn de unde vegheau asupra zonei, de aceea s-a mai numit și Turnul Haiducilor , în care s-a organizat Muzeul memorial Arany Janos, dedicat poetului clasic maghiar născut în localitate.

RIENI

Centru cunoscut pentru îmbutelierea de apă minerală și plată, băuturi și produse alimentare, aici există o biserică din lemn din sec.XVIII și o valoaroasă artă populară.

VAȘCĂU

Centru de prelucrare a marmurei, sate cu activități tradiționale în olărit, prelucrarea lemnului, instalații tehnice populare, țesături la Criștioru de Jos.

SĂCUENI – colecție de arheologie, castel din sec. XVIII, pivnițe de sec. XIX .

Alte obiective :

Pe teritoriul județului Bihor există numeroase biserici construite din lemn, reprezentative pentru arhitectura specific românească din sec.XVII și XVIII. Se pot aminti câteva dintre ele: Dumbrăvani, Gheghie ( și un castel din sec.XIX ).

Descoperiri arheologice importante s-au făcut la Otomani ( așezare fortificată din epoca bronzului ) . Din aceeași perioadă datează și Cetățuia de la Sălacea.

Capitolul II

TURISMUL BALNEAR- CARACTERISTICI GENERALE

I.1 ISTORICUL TURISMULUI BALNEAR DIN ROMÂNIA ȘI RESURSELE NATURALE CARE AU SUSȚINUT DEZVOLTAREA TURISMULUI BALNEAR DIN ROMÂNIA

Apele minerale din România sunt cunoscute din cele mai vechi timpuri. Inscripțiile romane de la Băile Herculane au arătat că izvoarele se numesc „ Ad Aquas Herculis sacres”

(„apele sacre ale lui Hercule”). Izvoarele de la Geoagiu Băi (Germisara) erau numite „Thermae Dodone” iar cele de la Călan (Aquae), „Genia paqi aquensis”.Alte izvoare minerale cunoscute erau cele de la Călimănești.

Încă de acum peste 2 000 ani pe teritoriul României se înfiripau câteva așezări balneare situate în jurul izvoarelor termale. După această perioadă de început, pentru următoarele secole nu se s-au mai păstrat documente care să ateste modul de utilizare al apelor minerale.

Documentele istorice ale Evului Mediu menționează folosirea de către populația locală, a izvoarelor deja cunoscute dar și a altora de la Toplița sau din zona Oradei. Cu toate acestea abia din secolul XVIII se poate vorbi despre o organizare balneară organizată pe factorii naturali de cură.

La sfârșitul secolului XVIII se fac cunoscute câteva localități prin efectele curative ale apelor minerale, acestea sunt: Băile Felix, Bazna, Băile Tușnad, Slănic Moldova, Vatra Dornei, Băile Olănești.

În secolul XIX, nămolul de turbă a fost utilizat pentru prima oară la Vatra Dornei în anul 1880 iar la Borsec în anul 1889, de asemenea la sfărșitul acestui secol dar și la începutul următorului se pun bazele unei exploatări organizate a nămolului terapeutic și a lacurilor din câmpie și de pe litoral, numărul stațiunilor crescând considerabil.

La începutul secolului XX se observă o accelerare a descoperirii și utilizării apelor minerale apărând stațiunile balneoclimaterice. De asemenea este perioada în care debutează primele manifestări ale turismului montan în zona Văii Prahovei, paralel cu dezvoltarea stațiunilor Sinaia, Bușteni și Predeal. Din a doua jumătate a secolului XX este recunoscută și utilizată în balneoterapie, microclimatul de salină, mai ales în ultimele trei decenii din secolul XX, fiind introduse în circuitul terapeutic salinele de la Slănic Prahova, Praid, Târgu Ocna la care se vor adăuga Ocna Dej și Cacica. Organizarea turistică a zonei litorale se realizează până în anii 70 odată cu construirea stațiunilor dintre Mangalia și Constanța. Astăzi se cunosc peste 500 localități cu izvoare minerale cu o distribuție neregulată.

Balneoturismul reprezintă cea mai veche formă de turism practicată în România, cuprinde în conformitate cu normele balenologice internaționale, apele minerale și termale, nămolurile și gazele terapeutice, lacurile și sarea terapeutică.România dispune de mare bogăție de factori naturali de cură :

a. APELE MINERALE ȘI TERMALE

Principalul factor natural de cură din România, atât prin volumul rezervelor dar și prin calitățile terapeutice recunoscute pe plan intern și internațional, sunt utilizate pentru cura externă și pentru cea internă.

Prin calitățile lor fizico.chimice și valoarea terapeutică apele minerale și termale românești sunt similare și chiar superioare apelor minerale din vestitele stațiuni Bolzano-Italia, Baden-Baden din Germania sau Karlovy-Vary din Cehia. Izvoarele minerale au favorizat și susținut în timp apariția și dezvoltarea stațiunilor balneare.

Izvoarele minerale pot fi minerale, arteziene, permanente sau intermitente. O altă clasificare are în vedere caracterul termic, ele putând fi termale sau mezotermale. Prezența izvoarelor minerale a impus apariția amenajărilor balneare sau pentru turism la Vatra Dornei, Borsec, Tușnad, Băile Herculane. Izvoarele carbogazoase și cu apă plată, sunt valorificate și pentru folosința apei în consumul turiștilor.

Apele minerale din România pot fi grupate în 11 categorii: oligominerale, carbogazoase, alcaline, alcalino-feroase, arseniacale, clorurate sodice, iodurate, sulfuroase, sulfatate, radioactive. Reprezintă o valoroasă resursă turistică. Izvoarele termale cu grad de mineralizare variat sunt utilizate în tratamentele terapeutice la Felix, 1 mai, Tinca, Băile Herculane, dar și apele minerale extrase prin foraje de la Oradea sau Timișoara sunt foarte bune calitativ, utilizate ca mijloc balnear sunt și cele de la Cozia sau București-Foradex. Cele mai importante izvoare minerale din România sunt la Moneasa ( 23-32 gr C ), Geoagiu ( 34 gr C ), Vața de Jos ( 35-38 gr C ), Băile Herculane ( 62 gr C, în cazul apelor din foraje ), Băile Felix

( 48-69 gr C ), Călimănești-Căciulata ( peste 50 gr C ), Băile Olănești ( 32.5 gr C ), Mangalia

( 21,5 gr C ), Băile Tușnad ( 21 gr C ), Timișoara ( 20.2 gr C ), Arad ( 21.2 gr C ), Tinca ( 25 gr C ).

Din punct de vedere a compoziției chimice întâlnim următoarele tipuri de izvoare astfel:

– oligominerale: utilizate în cura internă sau externă, pot fi și termale- Felix, 1 Mai, Geoagiu-Băi, Călan, Vața de Jos, Moneasa, Călimănești, Slănic Prahova, Băile Olănești

– carbogazoase: utilizate ca ape medicinale cât și în cura externă- Buziaș, Lipova, Biborțeni, Sângeorz Băi, Vatra Dornei, Băile Tușnad, Balvanyos, Malnaș Băi

– alcaline: utilizate pentur cură internă, pot conține clorură de sodiu- Bodoc, poiana Negri, Borsec, Zizin, Slănic Moldova, Covasna, Sângeorz Băi

– alcalino feroase: predomină anionul bicarbonic și cationii de calciu și magneziu, folosite cu precădere în cura internă- Borsec, Lipova, Tinca, Biborțeni, Zizin

– feruginoase: au fier și sunt folosite în cura internă sau ca ape de masă- Băile Tușnad, Vatra Dornei, Buziaș, Lipova, Vâlcele

– arseniacale: pentru cura internă- Covasna, Șaru Dornei

– clorurate sodice: pentru ambele tipuri de cură- Băile Herculane, Ocna Sibiului, Sovata, Ocnele Mari, ocna Mureș, Slănic Moldova, Sângeorz Băi, Malnaș

– iodurate: în funcție de concentrație pot fi utilizate pentru cura internă sua pentru cea externă- Băile Olănești, Călimănești, Cozia, Bazna, Govora

– sulfuroase: în special pentru cura externă- Băile Herculane, Călimănești, Olănești, Săcelu, Pucioasa

– sulfatate: prezintă sulf în formă oxidată, sunt hipotone și indicate pentru cura internă- Amara și Vața de Jos

– radioactive: au o radioactivitate de cel puțin 10-7 mg la litru sare de uraniu- Băile Herculane, Sângeorz Băi și Borsec.

Restrictivitatea derivă din patru direcții: lipsa pentru marea majoritate a izvoarelor minerale a unor analize chimice, captarea defectuoasă care de regulă este însoțită de pierderi laterale de apă, informări insuficiente, starea igienico-sanitară a unor spații este precară.

b. NĂMOLURILE TERAPEUTICE – PELOIDELE

Numele provine de la cuvântul grecesc „pelos”- mâl, sunt substanțe care se formează în condiții naturale fiind folosite în scopuri terapeutice. Nămolurile reprezintă amestecuri heterogene de substanțe organice și minerale care conțin:

o fază solidă: substanțe organice ( celuloză, lignină, rășini, ceruri ) și minerale ( săruri insolubile și o structură argiloasă ).

o fază lichidă: soluția apoasă a substanțelor solubile și organice și anorganice ce ocupă interstițiile dintre particulele solide, provine din apa lacurilor și din apa minerală.

o fază gazoasă: hidrogen sulfurat, dioxid de carbon, oxigen sau hidrogen

Nămolurile au efecte deosebite în afecțiunile reumatice, circulatorii periferice și ginecologice.

Nămolurile se diferențiază astfel:

1. Nămoluri sapropelice- în lagune și lacuri, formate prin sedimentarea sub apă amateriilor organice și minerale și sub influența proceselor microbiologice și fizico-chimice, au în general

culoare neagră.

2. Nămolurile minerale- în jurul izvoarelor minerale, ca urmare a proceselor fizico-chimice și microbiologice care se declanșeazăla contactul apei minerale cu un pat argilos

3. Nămolurile de turbă- se formează în mlaștini, prin tranformarea incompletă a materialului vegetal în condiții de umiditate avansată, au o mineralizație diferită, se aplică sub formă de băi, împachetări, cataplasme, oncțiuni, fiind indicate în afecțiunile aparatului locomotor, afecțiunile ginecologice cronice, bolile endocrine și dermatologice.

c. GAZELE TERAPEUTICE NATURALE- MOFETELE

Sunt utilizate în tratamentul balnear, fie asociate cu apele minerale fie separat. Sunt legate de manifestările postvulcanice din zona eruptivului. Cele care pe lângă dioxid de carbon și hidrogen sulfurat se numesc sulfatare. Emanațiile carbogazoase sunt utilizate în cura balneară existând amenajări adecvate mai mult sau mai puțin moderne, ivirile sulfatariene sunt mai puțin valorificate.

Mofeta naturală, implică numai emanația de dioxid de carbon, gaz uscat fiind un fenomen unic în lume, aplicarea tratamenntului se face în încăperi amenajate în forma unui circ roman.

d. SALINELE TERAPEUTICE

Salinele, prin microclimatul de salină constituie un element important al potențialului balnear. Microclimatul de salină se caracterizează prin un caracter sedativ de cruțare, cu o umiditate relativă de 60-80%, ușor răcoros, în jur de 12-13 grade Celsius, curenți de aer cu viteze reduse, presiune constantă a aerului, fară variații zilnice și sezoniere.

Tratamentele din saline au dat rezultate încurajatoare în tratamentul astmului bronșic, a bronșitelor cronice și în alergia căilor respiratorii superioare. Aerosolii de natriu, calciu și magneziu au un rol important în favorizarea respirației profunde.

e. LACURILE TERAPEUTICE

Prin calitățile fizico-chimice ale apelor lor dar și prin nămolurile sapropelice depuse pe fund, prezintă un interes terapeutic deosebit. Au valențe turistice multiple, au facilitat realizarea unor amenajări belneare pentru diferite tratamente la Lacul Sărat, la sud de Brăila, Amara, Techirghiol, sau cele din fostele ocne prăbușite cum este la Slănic Prahova. Existența unor astfel de lacuri a determinta apariția și dezvoltarea unor stațiuni balneo-climaterice, dependente de calitățile terapeutice ale apei și nămolului acestor lacuri ( Techirghiol, Slănic Prahova, Ocnele Mari, Ocna Sibiului, Cojocna, Ocna Dej, Amara, Balta Sărată ).

Restrictivitatea poate fi dată de lipsa unor căi de comunicații modernizate, de degradarea peisajului, de o exploatare necorespunzătoare a condițiilor de mediu și de dzinteres în păstrarea curățeniei și întreținerea necorespunzătoare a instalațiilor.

f. APA MĂRII NEGRE

Acțiunea nisipului pe plajă sau a valurilor, asociate cu helioterapia au și ele valoroase calități balneomedicale. Prezintă o mare valoare sub raport turistic. Apa mării, are de regulă o temperatură de 18-22 gr C, și reprezintă o resursă balneară care a determinat în timp apariția unor stațiuni de odihnă, recreere dar și pentru tratamente balneare cum sunt: Eforie Nord, Eforie sud, Agigea, Costinești, Năvodari, Mamaia-Constanța. Salinitatea este relativ redusă, de numai 17-18 gram la litru și prin compoziția ei chimică ( clorurată, sulfatată, sodică, magnezică )

este favorabilă organismului din punct d evedere terapeutic, prin acțiunea valurilor și prezența aerosolilor, este un element de potențial turistic natural deosebit care generează o formă specialî de cură numită thalasoterapie.

Restrictivitatea este dată de peisajul relativ uniform, de slaba valorificare a calității apei și aplajelor, de serviciile situate în unele cazuri la un nivel inferior și de educația precară a celor care participă la actul turistic.

g. BIOCLIMATELE : specifice muntelui, litoralului, dealurilor și podișurilor.

Bioclimatul marin, prezintă nuanțe ușor excesive-de suprasolicitare a organismului, cu temperaturi medii anuale moderate, oscilații diurne și anuale mai atenuate, ploi rare și de scurtă durată. Temperaturile sunt în general moderate: 11,2 gr C este media anuală, 21,8 gr C temperatura medie a lunii iulie, și 0,2 gr C temperatura medie a lunii ianuarie. Este un climat mai cald decât cel de pe litoralul Mării baltice sau de pe cel al Mării Nordului sau Mării Mânecii dar mai puțin torid decât cel de pe litoralul mediteranean.

Caracteristicile climatice care susțin balneoturismul sunt:

stabilitatea termică accentuată cu mici variații de temperatură în timpul zilei și de la zi la noapte

precipitații de numai 380 mm anual, astfel plajele sunt în general uscate.

numărul mare al zilelor senine care depășește 140 anual

durata mare de strălucire a Soarelui de peste 2 500 ore anual

prezența brizei de zi care aduce dinspre larg aerul mai răcoros al mării și mai atenueză temperaturile specifice climatului mediteraneean

puritatea aerului încărcat cu aerosoli naturali ( picături foarte fine de apă ), care provin din spargerea valurilorîn zona țărmului și inhalați ajută la mineralizarea organismului și tratamentul unor boli ale căilor respiratorii sau endocrine.

Sejurul pe litoral are asupra organismului o dublă acțiune: una excitantă- datorită radiațiilor ultraviolete puternice, conținutului crescut de iod și săruri dar și una calmată grație umezelii și presiunii atmosferice și variațiilor mici de temparatură .

Bioclimatul sedativ- indiferent de cruțare, este caracteristic pentru zonele de deal și podiș, situat la altitudini de 200-800 m, cu un covor vegetal variat, cu temperaturi medii anuale de 6-9 gr C, temperaturi mai moderate, nebulozitatea și gradul de umiditate mai mare ca la câmpie, durata de strălucire a Soarelui și intensitatea vântului mai moderate.

Bioclimatul tonic- stimulent de munte, caracterizează Carpații Românești cu o bogată vegetație forestieră, numeroase depresiuni și culoare de vale și un climat de adăpost. Implică o solicitare mai mare a funcțiilor organismului, presiune scăzută, radiație ultravioletă mai intensă, o mai mare puritate a aerului, o frecvență și viteză mare a vântului, umiditate mai mare aerului.

Bioclimatul salinelor și al peșterilor mari, se remarcă prin puritatea aerului, aerosolii negativi, temperatura mai scăzută.

1.2 IMPORTANȚA TURISMULUI BALNEAR ÎN CADRUL CIRCULAȚIEI TURISTICE DIN ROMÂNIA

În stațiunile balneo-climaterice din România vin anual între 800 de mii și un milion de oameni să se caute de sănătate. Acestora li se adaugă și pesionarii care primesc de la Casa Națională de Pensii bilete de tratament. Anual circa 250.000 de astfel de bilete ajung la pensionari, dar nu toți ajung în stațiuni. Doar 10 % dintre turiști sunt cetățeni străini.

Din analiza datelor statistice obținute de la Institutul Național de Statistică pentru indicatorii turistici din anul 2011 situația se prezintă în felul următor:

Din graficul de mai sus putem lesne să observăm poziția turimului balnear la nivel național în privința numărului de cazări, astfel dintr-un total de 7 030 606 cazări, în interes balnear au fost realizate numai 9,6 % , deci aproape o zecime din totalul cazărilor efectuate , un procent relativ mic pe lângă valoarea ridicată a potențialului turistic balnear disponibil dar și în comparație cu numărul de stațiuni balneare.

În acest sens o problemă principală o reprezintă marketingul, capacitatea de a face cunoscută oferta turiscă balneară dar și starea dotărilor specifice turismului balnear, aparate medicale, calitatea resurselor baleare dar și nivelul de pregătire a cadrelor medicale specializate. Un rol foarte important revine gradului de satisfacție al turiștilor, care poate fi pozitivă și va genera pe viitor noi fluxuri turistice sau unul negativ care va duce în timp la reducerea numărului de sosiri și chiar la o publicitate negativă.

Privind mai în urmă, în anul 1998, 11,2 % din numărul total de turiști au preferat stațiunile balneare, în timp ce numărul de înnoptări, unde sejurul prelungit, necesar curei balneare a dus la creșterea numărului de înnoptări, chiar dacă numărul turiștilor cazați este mai mic în comparație cu alte zone de destinație a fost de 26,6 %. Acest fapt este regretabil, în condițiile în care România dispune de o treime din totalul resurselor balneare europene. L-a dispoziția turiștilor există un total de 160 stațiuni balneare din care numai 25 sunt d einteres național și mai puține internațional. În anul 1998 aceste stațiuni de profil turistic balnear însumau circa 16 % din capacitatea totală de cazare și 6 % din cererea turistică internațională.

Dacă în privința numărului efectiv de cazări , locul turismul balnear nu reprezintă mai mult de o zecime, în cazul numărului de înnoptări pentru anul 2011. turismul balnear contabilizează peste 4,3 milioane înnoptări fapt care duce locul turismului balnear pe locul II după București și alte orașe principale. Acest fapt se datorează cu siguranță sejururilor care de regulă depășeșc 7 nopți, turiștii care preferă stațiunile balneare preferă sejurulile mai lungi pentru a crește eficacitatea tratamentului balnear urmat.

În tabelul de mai jos sunt prezentate date privind activitatea agențiilor de turism în privința turismului balnear pentru anii 2010 și 2011. Din păcate după reiese și datele din tabelul de mai jos agențiile de turism din România, evită oarecum să introducă în ofertele lor turism balnear din anumite motive legate de o infrastructură turistică precară care poate duce la un sejur nereușit și astfel societatea poate avea de suferit. Așa se explică poate cifrele mici privind

circulația turistică balneară generată prin intermediul agențiilor de turism.

Tabelul nr 8 Numărul turiștilor participanți la activitățile turistice balneare interne prin mijlocirea agențiilor de turism

Sursa: INS

Cifrele din tabelul nr 7 sunt relativ mici comparând cu numărul total de turiști dar și cu numărul de înnoptări, chiar foarte mici pentru anul agenții cu activitate de vânzare, acest fapt relevă căteva aspecte interesante, de regulă turiștii apelează destul de rar la agențiile cu activitate de vânzare și preferă pe cele tour-operatoare mai renumite, acest fapt poate explica totuși peste

46 000 turiști care au apelat la serviciile agențiilor de turism tour-operatoare pentru anul 2011.Siguranța efectuării sejurului și confortul asigurat de pregătirea deplasării si efectuarea procedurilor de către o agenție de turism sunt încă argumente importante în cadrul turismului balnear, cu toate că sunt si turiști care evită intermedierea agențiilor de turism indiferent de tip pentru a lua legătura direct cu complexul balnear care asigură serviciile de cazare, masă și tratament.

Din datele statistice obținute de la Institutul Național de Statistică putem face o comparație între numărul de cazări înregistrate în domeniul balnear al turismului din România pe o anumită perioadă. Astfel situația numărului de cazări se prezintă astfel:

Sursa: INS

Se poate observa o scădere continuă, deși nu foarte abruptă pentru perioada 2006-2010 urmată de un reviriment important cu un plus de peste 120 000 turiști pentru anul 2011. Trendul crescător este determinat de anumite măsuri luate de autoritățile competente: îmbunătățirea condițiilor medicale cel puțin din principalele stațiuni balneare din România, o politică de promovare peste hotare care deși costisitoare a avut anumite rezultate, privatizarea unităților de cazare din câteva stațiuni balneare care au salvat practic din ruină aceste clădiri.

În privința numărului de înnoptări situația este următoarea:

Tabelul nr 9

Sursa:INS

Scăderea numărului de cazări în domeniul turismului balnear a fost însoțită de reducerea semnificativă a numărului de înnoptări care de la 5,4 milioane pentru anul 2006 au ajuns la numai 3,9 milioane în anul 2010. pentru a crește ușor în anul 2011 la peste 4,3 milioane.

Din fericire se observă o ușoară redresare a sosirilor turiștilor care au ca principală destinație turismul balnear.Numărul de sosiri a crescut, nu foarte mult dar trendul pozitiv este încurajator, la fel și numărul de înnoptări a cunocut o creștere, acest fenomen poate fi explicat astfel:

1. Recâstigarea încrederii în sistemul balnear românesc prin campanii interne de publicitate

2. Promovarea turismului balnear românesc, a destinațiilor turistice balneare din România peste hotare la diferite târguri de turism, simpozioane de profil sau înscrierea acestei oferte turistice în cataloagele unor mari agenții de turism din statele de regulă emițătoare de turiști.

3. Înnoirea bazei tehnico.medicale cu aparate noi de ultimă generație, în paralel cu angajarea personalului medical calificat

4. Reorganizarea bazei de cazare, privatizarea unor unități de cazare care va duce la o bine venită modernizare.

5. Se observă cum unele stațiuni care au fost mult timp neglijate, cum ar fi Băile Herculane sau Borsec încep să revină în circuitele turistice prin promovarea lor la diferite târguri de turism.

6. Implicarea autorităților locale a devenit mai observabilă, accesarea unor fonduri europene pentru achiziționarea de tehnică medicală modernă.

7. Contribuția adusă de cunoașterea acestor valori prin intermediul mass-media.

Turismul balneoclimateric românesc prezintă o mare importanța pentru România, deoarece prezintă câteva avantaje majore în raport cu celelelalte produse, din următoarele motive:

nu este influența de sezonalitate,

dispune de o gamă variată de factori naturali de cură,

durata produselor de tratament este variată

În oferta înaintată pe piața externă, România a introdus încă din anii 50 în cadrul turismului balneo-medical o serie de tratamente originale, cu efecte asupra sănătății oamenilor. Se pot observa apariția noilor secții de geriatrie, tratamentul oferit în cadrul acestora în asociație cu factorii naturali de cură, concurează cu tratamentul oferit de cunoscutele stațiuni internaționale cu Gerovital, Pell-Amar, Boicil, Covalitin, etc. Totuși sunt necesare măsuri precum crearea, în toate stațiunile, a bazei materiale necesare pentru aplicarea tratamentului balneare (trasee în aer liber, amenajarea de suprafețe de apă cu plaje pentru practicarea in sezonul cald a procedurilor cu factori termici contrastanți – helioterapie cu băi reci, amenajarea de băi hiperterme uscate sau umede) , modernizarea instalațiilor balenoclimatice pentru captarea, distribuția, transportul și recuperarea factorilor naturali terapeutici, diversificarea în unele stațiuni climateice a factorilor naturali, dezvoltarea și modernizarea ofertei balneoturistice, amenajarea la standarde europene a unor stațiuni, etc.

Tradiția pe care România o are în domeniul turismului balnear este cu siguranță una superioară multor state europene, poate chiar și Ungariei care dispune de resurse balneare inferioare României și mult mai puțin diversificate dar care printr-un mai bun marketing și management își asigură anual un număr mult mai mare de sosiri turistice pe acest segment.

Trendul ascendent din ultimii doi ani ne poate da indici că lucrurile revin în făgașul firesc iar o creștere a numărului de turiști implică elemente care trebuiesc luate în discuție legate de gradul de consum al resurselor balneare dar și elemente legate de impactul turiștilor asupra zonelor turistice.

Odată aplicate mijloacele și metodele care pot ridica turismul balnear românesc la o pondere a sosirilor de cel puțin 40 % și a înnoptărilor de peste 55 % din totalul național, atunci cu siguranșă și România va deveni una dintre principalele destinații turistice balneare cu resurse mai mari decât Franța, Cehia sau Ungaria.

1.3 TURISMUL BALNEAR CA PARTE A SERVICIILOR TURISTICE NAȚIONALE

Este important a se prezenta în primul rând funcția de cazare care reprezintă baza activității turistice indiferent de tipul de turism, în acest sens se poate face o comparație între anumiți ani pentru a se observa evoluția numărului de structuri de primire turistică, capacitatea efectivă de primire, numărul de locuri de cazare dar și capacitatea de cazare în funcțiune locuri-zile, în acest sens am realizat tabelul nr 8 pentru o imagine cât mai relevantă.

Tabelul nr 10 Evoluția pricipalilor indicatori privind cazarea în cadrul turismul balnear pentru perioada 2006-2011

Sursa:INS

Din analiza datelor se observă o scădere a numărului efectiv de unități de cazare cu specific balnear a cunoscut o creștere de la 377 unități de profil la 413 pentru anul 2011. Cauza acestei ușoare creșteri ar putea fi privatizarea unor foste unități de cazare de stat, cumpărarea și amenajarea acestora de către investitori privați. În schimba capacitatea de cazare a cunoscut o scădere de la peste 39 000 locuri la aproximativ 38 000 locuri fapt determinat de închiderea unor unități de cazare sau de reducerea numărului de camere în funcțiune sau de schimbarea destinației altora. O scăderea a cunoscut și capacitatea de cazare în funcțiune locuri-zile de la peste 10,6 miloane la 9,6 milioane și ca o consecință firească a scăderii capacității de cazare.

Observăm din tabelul 10 urmările unei lipse de soluții sau poate a unor soluții care nu și+au găsit rezultatul dorit, astfel privatizarea unor unități de cazare care au aparținut statului a dus treptat la creșterea numărului efectiv d eunități de cazare cu profil balnear din România. Acest lucru nu este neapărat unul rău dar privind o doua coloană, observăm că numărul efectiv de locuri de cazare s-a diminuat constant, stabilizându-se totuși undeva sub 38 000 locuri în anul

2011, fapt determinat pe de-o parte de lipsa unei circulații consistente dar și de dorința proprietarilor de a avea un număr mic de camere pentru chetuieli mai mici la întreținerea lor sau plata unui impozit mai mic.

Pentru a prezenta locul turismului balnear în cadrul serviciilor de cazare trebuie să fie prezentat cadrul general al structurilor și capacităților de cazare existente, în acest sens am ales anul 2011.

Sursa: INS

Din graficul de mai sus putem să observăm că din totalul structurilor de cazare existente, numeric vorbind structurile cu specific balnear dețin 8 % din total, un procent relativ mic în comparație cu potențialul balnear pe care îl deține România și bineînțeles cu tradiția în domeniul medicinii balneare dar și în comparație cu numărul de stațiuni balneare.

Sursa: INS

În privința capacității efective de cazare graficul de mai sus ne arată că capacitatea de cazare din turismul balnear este de 14 % din total, deci mai mult decât numărul efectiv de unități de cazare, respectiv 8 %. Chiar și 14 % reprezintă după părerea mea tot un procent redus comparativ cu resursele balneare disponibile de România. Cu toate acestea nu este nici o pondere slabă.

Următorul grafic se referă la capacitatea efectivă de funcțiune locuri-zile din cadrul turismului balnear.

Capacitatea de cazare în funcțiune-zile-locuri este de 16 % din totalul național, un procent mai aproape de valoarea reală a potențialului turismului balnear din România, dar tot mic, părerea mea este că acest indicator ar trebui să fie de cel puțin 30 %.

Investițiile noi au fost aproape inexistente în ultimii ani cu excepția anumitor cazuri, iar baza materială a structurilor hoteliere și a celor de tratament au suferit un proces de deteriorare, în cazul unora dintre ele foarte avansat.

Mai există, totuși,un know-how (mofetele,salinele) și o reputație în tratamentul anti-îmbătrânire,chiar dacă cercetarea medicală pare în general să se fi oprit și sectorul balnear nu mai motivează medicii tineri. Fiind puțin specializate pe anumite tratamente, stațiunile balneare au o pozițonare mai globală, mai completă decât țările unde există principiul specializării.

Turismul balnear din România reprezintă o atracție pentru turiști, dar lucrul cel mai important este valoarea terapeutică a resurselor naturale folosite în tratamentul balnear, care constituie un remediu pentru sănătatea oamenilor. Din păcate, în România, populația nu este pregătită și nu are o cultură a tratamentului balnear, acesta fiind destinat, cu preponderență, persoanelor de vârsta a treia.

Eforturile de promovare a turismului balnear s-au efectuat, după anul 1990, mai mult la nivel non-guvernamental, în special după anul 1994, data înființării O.P.T.B.R. – Organizația Patronală a Turismului Balnear din România . Au existat totuși și încercări de promovare prin instituții guvernamentale abilitate în acest sens: Ministerul Turismului, Autoritatea Națională pentru Turism și altele. Cu toate acestea, considerăm că nu s-a realizat o promovare pe măsura resurselor acestei forme extraordinare de turism.

Investițiile în acest sector au început mult mai târziu decât în alte sectoare, date fiind problemele legate de retrocedări, ca efect al Legii 18. Fiind vorba de investiții foarte costisitoare, iar durata de recuperare a investițiilor foarte lungă, noii proprietari nu au avut fondurile necesare pentru a moderniza în totalitate activele hoteliere. Totuși, marii investitori au investit peste 200 milioane euro în ultimii 3 ani. Necesarul pentru acest sector de investiții este foarte mare și ar trebui susținut de stat, prin facilități fiscale.

Turismul balnear a fost și este în continuare afectat de criza economică, având în vedere că, în mare parte, sectorul este dependent de turiștii sosiți prin Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, agențiile de turism acoperind un segment de numai 10-15% în medie.

Perspectivele turismului balnear din România pot fi extrem de favorabile, în condițiile în care Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului se va implica nu numai în mod declarativ, ci în mod real. Dacă acest sector constituie cu adevărat o prioritate națională, atunci trebuie creat un sistem stimulativ pentru investitori, precum și parteneriate public-private care să faciliteze accesul la fonduri europene.

Turismul balnear este practicat tot timpul anului și are cea mai mare durată medie a sejurului dintre toate formele de turism, iar dezvoltarea lui va însemna o pondere semnificativă în turismul românesc. Acest lucru ar putea fi o șansă pentru dezvoltarea turismului de sănătate și implicit a creșterii industriei turistice în PIB-ul românesc. În paralel, trebuie asigurate măsurile stimulative care să dezvolte sectorul și măsurile energice de combatere a turismului la negru, localizat, în special, în pensiunile turistice neautorizate.

Având în vedere că și industria turistică este afectată de criza economică mondială și se confruntă cu diverse probleme am dorit să aflăm date concrete chiar de la cineva care se confruntă zilnic cu problematicile acestei industrii.

1.4 MODALITATI DE VALORIFICARE DURABILA A RESURSELOR BALNEARE

În funcție de mărimea hidrozăcămintelor și de valoarea lor terapeutică se poate realiza și aprecia volumul și cantitatea de substanță și resursele balneare pe care le putem exploata. Lanivelul fiecarăi stațiuni trebuiesc știute rezervele sigure și potențiale de resurse balneare pe care putem să ne sprijim în stabilirea tipului de tratament dar și a diferitelor afecțiuni.

Aprecierea principiilor de dezvoltare durabilă și a ecoturismului joacă un rol

Important în stabilirea nivelului de purificare a apelor, este bine ca în funcție de reglementările existente la nivel european să se stabilească normele de consum, trebuiesc cunoscute tipurile de substanțe (apă, salină, mofetă, nămol), apoi tipurile de procedură, pentru cură internă sau externă, hidroterapie, kinetoterapie, aromoterapie, apoi normele de consum de persoană, aprecierea de pierderi admisibile care nu trebuie să treacă de 20-30 %. Stabilirea acestor elemente permite o exploatare de lungă durată a rezervelor și diversificarea procedurilor de tratament.

Pe plan internațional există o tendință de specializare a stațiunilor balneare în tratarea a 2-3 maladii pentru a se diminua consumul de resurse balneare și pentru a se dezvolta noi forme de tratament legate de păstrarea unui echilibru fizic și metabolic

Stațiunea balneoclimatică este localitatea sau arealul care dispune de substanțe minerale balneare (terapeutice) și factori climatici benefici odihnei și reconfortării și îndeplinește aceleași condiții prevăzute în definiția de mai sus, ca stațiune balneară. 
Stațiunea balneo-turistică este localitatea care dispune de factori naturali terapeutici și ambientali utilizați în cura balneară, odihna activă, agrement și alte activități turistice și beneficiază de organizare, dotări, construcții și amenajări de profil și urban-edilitare adecvate activității balneo-turistice (servicii turistice și balneare).
În practica de amenajare și dezvoltare a unei stațiuni balneare se urmăresc trei obiective: 

1. valorificarea optimă a resurselor de substanțe minerale terapeutice, dimensionarea și dezvoltarea funcției balneare în corelație cu rezervele omologate ale acestora;

2. dezvoltarea funcției turistice a localității prin valorificarea altor resurse naturale și antropice din localitate/areal;

3. dezvoltarea economico-socială a localității, amenajarea și dotarea comercială, culturală, socială și urban-edilitară adecvate necesităților balneo-turistice și populației locale.

Deci, capacitatea optimă de primire a acesteia se stabilește în ansamblu, luând în considerare cele trei aspecte ale dezvoltării stațiunii respective, în funcție de profilul balnear și condițiile naturale locale. 
În funcție de concentrațiile pe care le prezintă, de compoziția chimică, de efectele terapeutice, de indicațiile balneo-medicale în cadrul curelor balneare, substanțele minerale terapeutice pot fi grupate în:

– substanțe hidrominerale;

– nămoluri terapeutice;

– gaze terapeutice naturale – mofete;

– saline terapeutice.

În scopul exploatării raționale și valorificării durabile a substanțelor minerale terapeutice, precum și al conservării resurselor hidrominerale în special, unitățile balneare și turistice trebuie să dispună de norme de exploatare și de consum specifice pentru aceste substanțe. În acest sens Institutul Național de Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie București a stabilit anumite norme de valorificare a substanțelor minerale terapeutice, respectiv o serie de indicatori vizând limitele de valorificare în scopul exploatării durabile a acestora. 
S-au stabilit unele corelații între calitatea și cantitatea de substanțe minerale terapeutice omologate și cererea de servicii de tratament balnear, care conduc, în final, alături de alți indicatori sau alte norme, la dimensionarea bazelor de tratament și implicit a spațiilor de cazare într-o stațiune balneoclimatică

1. Cura internă de apă minerală la izvor

Considerând porția maximă de apă 300 ml. și un consum de 3 porții/zi pentru fiecare pacient, se calculează la un timp de funcționare util al izvorului de 8 ore cu pierderi de 30 %.

Tabelul nr 11

Sursa: smcse.incdt.ro
2. Cura externă cu apă minerală/termală

Considerând că pentru o cadă se consumă circa 350 litri apă (3 căzi la 1 mc.) pentru o baie (procedură majoră), la un timp de funcționare de 7 ore/zi și un timp de efectuare a procedurii de max. 40 min. (30 min. baia și 10 min. pauză) se poate calcula aproximativ cantitatea de apă minerală necesară pe zi. Menționăm că spălarea căzii se face cu apă dulce.

Tabelul nr 12

Sursa: smcse.incdt.ro

Se consideră pentru calcul o normă de 4 mp. de persoană la o adâncime medie de 1,5 m. cu alimentare prin curgere continuă la preaplin, astfel la sfârșitul zilei de lucru, considerată de 7 ore, apa să se fi schimbat o dată. O procedură durează în medie 40 minute (30 min. baia și 10 min. pauza).

Tabelul nr 13

Sursa: smcse.incdt.ro

Se consideră pentru calculul necesarului de apă o suprafață de 4 mp./pers. cu un nivel mediu al apei de 1,5 m. cu o nișă de circa 10 mp. pentru elongații în poziția ortostatică, alimentarea făcându-se la fel ca la bazinul pentru balneație.

Tabelul nr 14

Sursa: smcse.incdt.ro

Baia cu nămol diluată

Se consideră pentru calcul că fiecare post funcționează 7 ore și un timp pentru procedură de maximum 40 min. (30 min. baia și 10 min. pauza).

Tabelul nr 15

Sursa: smcse.incdt.ro

Împachetări cu nămol

Se consideră pentru calcul că fiecare post funcționează 7 ore și fiecare procedură durează maximum 40 min. (30 min. procedura și 10 min. pauza).

Tabelul nr.16

Sursa: smcse.incdt.ro

În nămoloterapie reciclarea nămolului terapeutic (regenerarea și folosirea a 1/3 din peloidul utilizat) este o metodă de economisire și valorificare optimă a acestuia.
4. Baia mofetică (mofetoterapia)

Considerând programul de lucru al mofetei 7 ore/zi și durata unei proceduri 30 minute (20 min. procedura și 10 min. pauza), rezultă pentru o mofetă standard de 40 mc. (suprafața 5 m x 5 m și adâncime medie până la barbacane de 1,6 m) posibilitatea efectuării curei pentru 700 pacienți la un grad de acoperire de 2 pers./mp. și 350 pacienți la un grad de acoperire de 1 pers./mp.

Calculând pierderile de gaz prin dislocare volumetrică (în medie 80 l pentru o persoană până la adâncimea de 1,5 m) prin difuzie moleculară și prin absorbție pe haine, rezultă un consum de gaz în mofetă zilnic egal cu dublul volumului mofetei.

Tabelul nr 17

Sursa: smcse.incdt.ro
5. Aerosoloterapie cu apă minerală

Se consideră porția pentru o procedură/pacient 100 mI. Apă și o durată a procedurii de 40 min. (30 min. Procedura și 10 min. Pauză). 

Tabelul nr. 18

Sursa: smcse.incdt.ro

Atunci când se determină capacitatea optimă pentru întreaga stațiune trebuie să se țină cont și de celelalte proceduri asociate ce pot fi prestate în cadrul bazelor de tratament din cadrul unei stațiuni balneare, proceduri ce nu necesită un consum al factorilor terapeutici, dar care sunt condiționate de existența echipamentului necesar. Se mai ține cont de faptul că fiecare persoană beneficiază în medie de aproximativ 2,2 proceduri/zi. 
În ceea ce privește dimensionarea optimă a structurilor turistice plecând de la capacitatea de suport calculată, se apreciază, pe plan internațional, că din totalul turiștilor care vin într-o astfel de stațiune, 70 -75 % vin pentru cură balneară, circa 20-25 % pentru odihnă și recreere și 5-10 % pentru alte motivații sau pentru week-end. Acest lucru este valabil și pentru România, conform unui studiu realizat în 2005 de INCDT, ponderea turiștilor care merg într-o stațiune balneară, având drept motivație principală tratamentul balnear este de aproximativ 75%. 
De asemenea, în funcție de gradul de urbanizare al stațiunii, de apropierea acesteia de un centru urban important sau de existența unei alte stațiuni importante sunt și pacienți care realizează tratament balnear ambulatoriu. 
În aceste condiții se apreciază optimă dimensionarea structurilor de cazare și a echipamentelor pentru tratament la nivelul capacității de suport a resurselor balneare, iar în cazul în care stațiunea este polivalentă se vor aduna și structurile aferente plajelor sau domeniului schiabil. 
Atunci când se face dimensionare capacităților de primire trebuie avut în vedere că indicele de densitate din zona de cazare nu trebuie să depășească 80-150 locuri/ha. 
Referitor la capacitatea structurilor de alimentație publică se consideră optim un raport locuri în alimentație/locuri de cazare de 1,2 – 1,5, cu valori mai mari pentru stațiunile care au un agrement mai diversificat.

Capitolul III

TURISMUL BALNEAR DIN JUDEȚUL BIHOR

III.1 PREZENTAREA STAȚIUNILOR BALNEO-CLIMATERICE DIN JUDEȚUL BIHOR

BĂILE FELIX

Poziția geografică

Stațiunea este situată la altitudinea de 140 m, în partea de nord-vest a României, în Câmpia Crisurilor, la zona de contact cu extremitatea vestică a dealurilor de la poalele Munților Pădurea Craiului, vezi harta de mai jos.

Fig 22 Poziția geografică în cadrul României a stațiunii Băile Felix, sursa: harti.ro

Acces

– Rutier: Bucuresti – Oradea pe E 60 si Oradea – Baile Felix pe E 66, Satu Mare – Oradea pe DN 19; Timisoara – Arad – Oradea pe E 71 
– Feroviar: Bucuresti – Oradea (650 km), Satu Mare – Oradea (135 km.),Timisoara – Oradea (178 km. ) De la Oradea la Baile Felix (9 km. ) – curse auto 
– Aerian: Aeroportul Oradea (15 km) zilnic curse de la si inspre Bucuresti 
– Aeroporturi internationale: Timisoara (180 km)

Scurt istoric

Vechile documente atestă utilizarea băilor în tratarea diverselor afecțiuni încă din anul 1000, când izvoarele termale au fost descoperite de călugărul Felix, parohul mănăstirii din Szentmárton (Sînmartin).

Fig 23 harta grafică a stațiunii Băile Felix, sursa: vileonline.ro

Prima atestare despre stațiune datează din anul 1763 și conține notele unui medic privind construirea unui bazin pentru băi. În anul 1771, bazinul de lemn a fost transformat în bazin de piatră atașându-se și cabine de băi. Prima cladire a fost construită în anul 1744. Stațiunea începe să se dezvolte după realizarea primului foraj modern de la Izvorului Principal în anul 1885 .

Climatul

Climat continental moderat cu caracter de cruțare. Temperatura medie anuală este de 10.6 grade Celsius. Precipitațiile sunt reduse (650 mm anual). Vânturi slabe și predominate din nord si sud-est.

Factori naturali de cură

Ape minerale termale bicarbonatate, sulfatate, calcice, sodice, silicioase, oligometalice, bioclimat de crutare.Apele minerale termale au temperaturi cuprinse între 41-49 grade Celsius și o mineralizare totală de 986 mg/l. Debite între 40 -110 l/s.

Fig 24 Nufărul termal, simbolul stațiunii Băile Felix, sursa: www.travel-arcadia.com

Indicații terapeutice

Afecțiuni reumatismale inflamatorii ( poliartrită reumatoidă, spondilită anchilozantă) 
Afecțiuni reumatismale degenerative (spondiloză cervicală, dorsală si lombară, poliartroză) 
Afecțiuni reumatismale abarticulare 
Afecțiuni post-traumatice 
Afecțiuni neurologice periferice și centrale 
Afecțiuni ginecologice 
Afecțiuni asociate (boli de nutriție și metabolism, boli endocrine). 

Fig 25 Hotel President din Băile Felix, sursa:all-turism.ro

Tipuri de proceduri

Hidroterapie: băi cu apă termală în bazine și văni, băi de plante, duș subacval, duș scoțian, jacuzzi, afuziuni, baie drenolimfatică; 
Kinetoterapie în bazine cu apă termală și văni; 
Elongații subacvale și pe masă; 
Electroterapie : Stanger, băi galvanice, diadinamice, ultrasunete, laser, curenți interferentiali, unde scurte, Tens, magnetodiaflux ; 
Inhalații aerosoli cu ape termale și medicamente; 
Termoterapie : împachetări cu parafină, împachetări cu namol; 
Aromoterapie; 
Masaj general și partial, relaxant și tonifiant; 
Kinetoterapie individuală și în grup; 
Cosmetică cu tratamente de estetică facială și corporală "Gerovital " și "Aslavital".

Contraindicații

Afecțiuni infecțioase, afecțiuni maligne, afecțiuni hematologice (hemofilie), tromboze si trombofeblite acute, cardiopatie ischemică (angină pectorală, infarct miocardic), hipertensiune arterială cu valori înalte, graviditate, afecțiuni respiratorii.

Obiective turistice

Lacurile cu nuferi si lotus populate cu broaște țestoase si pești exotici.

Ștrandul cu apă termală Apollo deschis încă din anul 1900.

Primul Aqua Park acoperit din stațiune.

Rezervația Naturală "Pârâul Pețea" din Băile 1 Mai, adapostește 3 specii naturale protejate: Nymphaea Lotus Thermalis ’ (varietate unică în Europa, relicvă a erei terțiare), peștele „Roșioara lui Racoviță” (specie endemică, denumită după naturalistul român Emil Racoviță) și melcul Melanopsis Parreyssi (supraviețuitor al erei glaciare).

Ștrandul cu valuri din Băile 1 Mai (cel mai vechi din România- aprox. 107 ani).

Fenomenul carstic de pe Dealul Șomleului, Avenul de la Betfia sau Avenul “Hudra Bradii” (impropriu numit de localnici “Craterul de la Betfia”). Acesta are o adâncime de 86 de metri, puțul său având o cădere aproape verticală de 54 metri).

Obiective legate de cultura și civilizația locală:

Capela de la Haieu, o impresionantă biserică-sală de sorginte medievală (sec. XIV), în care se mai pot observa elemente arhitecturale romanice, cisterciene și gotice (restaurată în anul 1977);

clădirea Sanifarm, o fostă mănăstire aparținătoare ordinului călugăresc Sf. Vincențiu, frumoasă clădire de arhitectură barocă, construită în sec. al XVIII-lea.

Biserica ortodoxă din Rontău (sec. XV)

Biserica ortodoxa din Haieu

Biserica romano-catolica din Baile 1 Mai

Biserica unită (greco-catolică) din Haieu (1906);

Biserica de lemn din Brusturi și Biserica Greco-Catolică din Băile Felix.

Împrejurimi și atracții turistice

Oradea: Muzeul Țării Crișurilor , Catedrala romano-catolică (cea mai mare biserica în stil baroc din țară), ruinele Cetății Oradea (construită între 1114 și 1131), Catedrala episcopală ortodoxă română -"Biserica cu lună “(cu un mecanism unic în Europa ce indică fazele lunii), Palatul și Pasajul "Vulturul Negru” (monument de arhitectură în stil secession) 
Biharia: vestigiile Cetății Biharia, centru politic al voievodatului lui Menumorut (sec.X) 
Batar: Parc dendrologic (specii de arbori exotici valoroși) 
Chișcau: Peștera Ursilor 
Baile 1 Mai: rezervație naturală cu lotus termal, relict din era tertiară, unic în Europa 
Meziad: Peștera Meziad (patru etaje, formațiuni calcaroase) 
Podisul Padișului – rezervație naturală cu fenomene carstice unice în țară (Pietrele Boghii, Ghețarul "Focul Viu", Valea Galbenei, Cetățile Ponorului, Platoul "Lumea Pierdută", Cetățile Rădesei) 
Stâna de Vale: punct de plecare în excursii în Munții Apuseni, Valea Iadului (cascade: Iadolina, Moara Dracului, lacul de acumulare Leșu) 
Vadu Crisului: punct de plecare în excursii în Munții Pădurea Craiului, Defileul Crișul Repede, zona carstică Vadu Crisului; 

BĂILE 1 MAI

Cadrul natural

Stațiunea Băile 1 Mai este situată în județul Bihor, la numai 2 km de Băile Felix și 4 km de Oradea, între satele Ronțău si Haieu. Cunoscută de-a lungul timpului și sub numele de Băile Episcopiei (sec. XV-XVII), stațiunea s-a facut remarcată mai ales datorită apelor minerale și a nămolului sapropelic extras din lacul aflat în localitate, utilizate în tratarea unor afecțiuni reumatismale, afecțiuni ale sistemului nervos central și periferic și afecțiuni ginecologice.
Stațiunea se bucură de un climat de tip continental moderat de șes, temperatura medie anuală fiind de 10,5 °C, iar cea din perioada estivală, de 21,3 °C. Presiunea atmosferică medie este de 770 mm coloană de mercur .
Efectul benefic al apelor termale din stațiune a fost descoperit cu foarte mulți ani în urmă. Primele tratamente care se făceau erau cu nămolul extras de pe fundul albiei pârâului Peța și din jurul izvoarelor termale. Acesta era aplicat direct pe părțile dureroase ale corpului și așa s-a descoperit efectul de vindecare și ameliorare a bolilor reumatice. 

Căi de acces către stațiunea Băile 1 Mai:
– rutier: București – Oradea pe E 60 (Brașov – Târgu Mureș – Cluj Napoca – Oradea), E 79 Craiova – Deva – Oradea, E 671 Timișoara – Arad – Oradea și apoi Oradea – Băile 1 Mai pe E 66
– feroviar: în Băile 1 Mai se poate ajunge pe calea ferată până la Oradea din București (650 km), Cluj Napoca, Baia Mare sau orice altă direcție, iar din Oradea cu mijloace auto până în stațiune.
– aerian: București – Oradea și curse externe speciale.

Fig 26 Poziția geografică a Băilor 1 Mai față de Băile Felix, sursa: www.tourism-guide.ro

Atracții ale stațiunii Băile 1 Mai 
Principala atracție a stațiunii Băile 1 Mai este apa termală (32 °C) care este folosită atât în bazele de tratament pentru tratarea bolilor reumatice, cât și în cele două stranduri: strandul "Venus", cu o capacitate de câteva mii de locuri și cu multe bazine (din care unul olimpic și unul cu trambuline pentru sărituri) și "ștrandul cu valuri", cu o capacitate mai mică, dar care are o atracție deosebită datorită valurilor care sunt produse în apa din bazin (aceste valuri sunt produse de un motor construit de ingineri austrieci în jurul anului 1835). 
La Baile 1 Mai se afla izvorul pârâului Peța (30 °C), care, după ce traversează localitățile Sânmartin și Oradea, se varsă în Crișul Repede. Lacul format pe pârâul Peța adaposteăte relictul terțiar Nymphaea lotus var. thermalis – "Lacul cu nuferi" (floare unică în România, protejată prin lege), considerat rezervație naturală. Plantă originară din zona Nilului, se presupune că semințele de nufăr au fost aduse aici fie de turci, fie de păsările călătoare și s-au dezvoltat datorită apei termale. 
Imprejurimi
– Stațiunea Băile Felix, situată la o distanță de 2 km. 
– Oradea, resedința județului Bihor, se află la o distanță de 4 km de stațiune. Aici se pot vizita: Muzeul Țării Crișurilor, Muzeul Memorial Ady Endre și Muzeul Memorial Iosif Vulcan, Muzeul Militar National etc.
– Pârtia de schi din Hidișelul de Sus, unde există și un teleschi.
– La doar 3 km distanță de Băile 1 Mai se află satul Betfia, unde există un platou carstic unic în zonă – un aven cu o adâncime de 86 de metri, numit "Craterul de la Betfia". Până la aceasta locație se poate ajunge pe drumul care face legatură între satul Haieu și Betfia.

TINCA

Așezare geografică
– 130 m altitudine
– pe terasa inferioară dreaptă a Crișului Negru;
– la Nord – Dealurile Miersigului, cu păduri de gorun;
– climat continental moderat t.m.a. = 10,5 grade Celsius;

Factori de cură : 
– izvoare cu ape minerale bicarbonatate, calcice, magneziene, sodice, carbogazoase, atermale.
– bioclimat de cruțare.

Fig 27 și 28 Unul din izvoarele Băilor Tinca cu analiza chimică și parcul central, sursa:www.skytrip.ro

Indicații terapeutice

Afecțiuni ale tubului digestiv și hepatobiliar, boli metabolice și de nutriție, afecțiuni asociate (ale aparatului locomotor, sistemului nervos periferic, cardiovascular, renal și căile urinare, boli profesionale).
Obiective turistice :
– Muzeul de Științe Naturale – colecții de floră și faună specifice văii Crișului Negru.
– Biserica de lemn din Căpâlna.

STÂNA DE VALE

Localizare Stana De Vale
Situată în județul Bihor în munții Vlădeasa, la circa 70 km de Oradea pe DN 76 până la Beiuș și apoi la stânga spre Budureasa la o altitudine de 1 102 m . 
Dealul Muncelului la est de Stâna de Vale, vârful Poeni de unde poți coborâ pe poteca la Stâna de Vale. Dealul Munceilor face o deviere spre Aria Vulturilor (cota 1 345 m), în continuare cumpana Munceilor trece în Piatra Calului (1 461 m) de unde se dezvoltă mai larg ca un mic platou situat între Valea Iadului și izvoarele pârâului Sebeș, care este afluent al Drăganului. Bazinul de la Stâna de Vale pare un bazin suspendat ce are o altitudine de aproximativ 1 100 – 1 200 m.

Munții Plopișului la nord de Crișul Repede pe care-l desparte de bazinul Barcăului. În partea de est si sud-est se întind până la Defileul Crisului unde iau contact cu Munții Meseșului si Vlădeasa.. Sunt construiți din șisturi cristaline și sedimentar cretacic.

Beiuș – Budureasa – Stâna de Vale (25 km). Budureasa – 12 km de la Beiuș. Budureasa este unul dintre cele mai vechi centre de creație populară din Țara Crișurilor.Se confectionează vestitele lăzi de zestre, unice în țară prin ornamentația arhaică și mai ales a tehnicii de afumare a scândurilor de fag înaintea confecționării fiecărei lazi de zestre. Mai poate fi vazută o moară de apă în stare de funcționare, precum și o piuă de postav. De la Budureasa drumul urcă la Stâna de Vale. 

Trasee turistice Stâna de Vale

Stâna de Vale este punct de plecare spre diverse obiective, cum ar fi : cascada Moara Dracului, cascada Săritoarea Ieduțului, vârful Poieni sau peștera Meziad. Aceasta este dispusă pe două etaje și este a doua peșteră ca marime din munții Pădurea Craiului. De la Stâna de Vale se poate parcurge pitorescul drum, lung de 42 km, pe Valea Iadului unde este și lacul de acumulare de la Leș. În vecinatatea Chișcăului este Peștera Urșilor. Cunoscută ca una din cele mai spectaculoase obiective turistice ale Munților Apuseni, Peștera Ursilor este situată în apropiere de localitatea Chișcau, Comuna Pietroasa, Județul Bihor, la o altitudine de 482 metri. Numele peșterii se datorează numeroaselor fosile de urși de cavernă descoperite aici, ea fiind un loc prielnic de adapost animalelor acum 15 000 de ani. Datorită caderii unei stânci, gura peșterii a fost blocată iar peste 140 de ursi au ramas blocați înauntru. Înfometați s-au atacat reciproc până când toti au murit.

Flora și Fauna

Flora din Stâna de Vale este caracteristică Munților Apuseni, vegetație este etajată pe verticală, de la goluri alpine, la păduri de rașinoase și foioase care alternează cu fânețe în care predomină gramineele. În locurile pietroase pot fi vazute tufe de ienupăr, smârdar, scoruș, colilia, negară, paiușul, pelinița, afine și coacaze de munte, licheni roz, galbui-aurii sau albicioși. În pădurile de rașinoase predomină molidul și pinul, ca floră aparte la Stâna de Vale putem întâlni molidul columnar (Picea Abies.var.columnaris). În pădurile de foioase se pot intalni fagul, carpenul, frasinul, paltinul, arțarul, sângerul, teiul razlet, gorunul, tisa și castanul sălbatic. Ciupercile întalnite sunt: gălbiori, urechiușe, mănătârci, cineciori și ciuperci de bălegar. 
Fauna: aici putem întalni cerbul, râsul, veverița, mistretul, uli și șoimi, cocoșul de munte, corbul, ierunca, buha. În apele râurilor putem întalni păstravul, cleanul, mreana iar în râurile de câmpie crapul și știuca. În păduri se pot întâlni păsări ca: sitarul, mierla, ciocârlia de padure, cucul, fluturașul de stâncă etc.

Clima în Stâna de Vale

Clima este condiționată de poziția geografică din vestul României și de relief. Circulația vestică aduce aer oceanic umed și rece. Un rol deosebit în nuanțarea valorii și regimului temperaturii aerului, a umezelii atmosferice, a precipitatiilor îl joacă ascensiunea forțată a maselor de aer vestic pe povârnisurile Munților Apuseni. Apar modificări însemnate de la vest la est a temperaturii aerului.
Avantajată de situarea depresionară, iernile la Stâna de Vale sunt foarte bogate în zăpadă, deseori strat peste 2m. Zăpada durează până în mijlocul lunii aprilie.
Sportul de iarnă este unul din lucrurile oferite din plin de Stâna de Vale, avand pârtie de ski și sanie (peste 800 m lungime) dotată cu instalație de urcare cu cablu, încadrate într-un peisaj mirific.

Fig 28 și 29 Anotimpuri opuse peste Stâna de Vale, sursa:123romania.ro

Tratament în Stâna de Vale

Principalii factori de tratament în Stâna de Vale care atrag mii de turisti anual sunt apele oligominerale și feruginoase, bioclimatul tonic, caracterizat prin presiune atmosferică scazută, radiația solară intensă și ionizarea crescută a aerului. Tratamentele pentru care optează persoanele care ajung la Stâna de Vale sunt pentru afecțiunile endocrine, nevroza astenică și afecțiunile căilor respiratorii. Printre cele mai solicitate tratamente locale se numară fitoterapia (băile cu plante), electroterapia, masajul, sauna și gimnastica medicală. Efecte dovedite în timp au fost observate în cazul hipotiroidiei benigne și în cazul bolii Basedow, în stadiile I și II. De asemenea, nevroza astenică, afecțiunile căilor respiratorii, stările de debilitate, surmenajul, rahitismul și tulburările de creștere la copii sunt alte afecțiuni ameliorate aici. Există și contraindicatii în cazul unor boli acute, al hemoragiilor abundente repetate, al bolilor grave ale sângelui (leucemii, anemia pernicioasă etc.), parazitoze, boli venerice în stadiu contagios, boli infectocontagioase, tumori maligne, stări casectice, psihopatii sau epilepsie. De asemenea, stațiunea nu este recomandată femeilor însărcinate în luna a III-a, în sarcinile patologice în orice lună și nici mamelor în perioada de alaptare. Stațiunea se recomandă în tratamentul asteniilor, unor dereglări endocrine (hipertiroidism benign, boala Basedov incipientă, dupa tratamente cu medicamente), dereglărilor respiratorii (neuroza respiratorie), organismului slăbit, suprasolicitărilor fizice și intelectuale, anemiilor, rahitismului și dereglarilor de creștere la copii.

Fig 29 Celebrul Izvor al Minunilor din Stâna de vale, sursa:deweekend.ro

Fig 30 Hotel iadolina de 3*** din Stâna de Vale, sursa: hoteluri.infoturism.ro

III.2 STRUCTURI DE PRIMIRE

Din datele obținute de la Institutul Național de Statistică am reușit să determin o comparație a situației structurilor de primire turistică pentru județul Bihor din perioada 2006-2010

Tabelul nr 19 ne prezintă sugestiv evoluția numerică a structurilor de primire turistice pe tipuri de unități. Se poate observă că numărul general al unităților de cazare a cunoscut o creștere ușoară de la 86 de unități la 110 pentru anul 2010. Cele mai numeroase unități de cazare rămân hotelurile care numără 39 unități în anul 2010, în creștere față de anii precenți iar pe locul al doilea sunt pensiunile rurale cu 31 unități au cunoscut o creștere semnificativă , existând numai 5 în anul 2006 dar pe măsură ce agroturismul a devenit implentat și aici acestea au devenit mai numeroase.Inițial a treia structură de primire turistică, vilele și bungalourile au devenit mai puține fiind numai 12 în anul 2010.

O ușoară creștere au cunoscut și motelurile la 4 la 5 unități de acest tip deși la un moent dat în anii 2008-2009 erau 7 unități. Cabanele turistice au cunoscut o ușoară creștere de la 5 la 7 unități pentur anul 2010 în timp ce campingurile și unitățile de tip căsuță s-au diminuat numeric de la 8 la 6 în anul 2010.

Tabelul nr 19 Evoluția stucturilor de primire turistică pentru județul Bihor din perioada 2006-2010 (număr unități)

Sursa: INS Anuarul statistic al județului Bihor 2012

Unele explicații pentru apariția și dispariția anumitor unități de cazare ar putea fi fie retracedarea unor terenuri care pot duce fie la creșterea numărului de unități prin înființarea unor unități turistice de cazare pe locul unor clădiri sau terenuri cu o altă destinație.Din pacate munele unități au dat faliment iar altele și-au schimbat destinație inițială.

În tot județul Bihor există numai 2 unități tip hostes în timp ce abia în anul 2010 a apărut o singură unitate de cazare de tip hotel-apartament. Deși cele mai numeroase unități de cazare corespund anului 2010, singurul han turistic a dispărut în acest an. Este păcat ca un județ cu un potențial turistic valoros și diversificat să nu dispună de un număr mai mare de unități de cazare ca hanuri sau hotel-apartament care sunt de regulă foarte căutate de către turiști.

Tabere școlare, deși timp de 4 ani au fost în număr de 6, cifră care nu este mare dar care ar fi putut asigura totuși cazarea elevilor, a scăzut la jumătate în anul 2010 rămânând numai 3 unități de acest tip în județul Bihor.

III.3 CAPACITATEA DE PRIMIRE TURISTICĂ EXISTENTĂ

La fel ca și numărul structurilor de cazare turistică și capacitatea de cazare efectivă a cunoscut și ea modificări de-a lungul perioadei 2006-2010

Tabel nr 20 Capacitatea de cazare turistică efectivă în județul Bihor pentru perioada 2006-2010

locuri efective de cazare

Sursa: INS Anuarul statistic al județului Bihor 2012

Paralel cu evoluția numărului structurilor de primire turistice, capacitatea efectivă de cazare a scăzut în cazul hotelurilor deși numărul acestora a crescut, acest lucru este explicat prin redimensionarea unităților de cazare în acest caz , poate pentru a mai reduce din cheltuieli au redus capacitatea de cazare. Din datele din tabelul 21, se observă ca capacitatea de cazare a unităților turistice cin județul Bihor a cunoscut o scădere continuă din anul 2006 până în anul 2010. Practci singurele unități de cazare care au consemnat o mărire a numărului de locuri au fost pensiunile rurale și cabanele turistice și singurul hotel apartament apărut în 2010.

Tabel nr 21 Capacitatea de cazare turistică pe categorii de confort în județul Bihor pentru anul 2010

Locuri-zile

Sursa: INS Anuarul statistic al județului Bihor 201

Tabel nr 22

Indici de utilizare netă a capacității de cazare turistică

Sursa: INS Anuarul statistic al județului Bihor 2012

Tabelul nr 23 Capacitatea de cazare în funcțiune, locuri-zile

Sursa: INS Anuarul statistic al județului Bihor 2012

Capacitatea de cazare în funcțiune relevă atât capacitatea de cazare disponibilă , efectivă dar și gradul ei de utilizare.Astfel se pot observa diferențe în ceea ce privește evoluția numărului efectiv de unități și capacitatea efectivă de cazare și cea de cazare în funcțiune.Astfel deși numărul unităților de cazare a crescut iar capacitatea efectivă de cazare a continuat să scadă , capacitatea de cazare în funcțiune a avut totuși un trend ascendent în anul 2008. La fel ți în cazul unităților de tip hostel care au consemnat o diferență foarte mare, pozitivă între anii 2009 ți 2010. Hanul turistic, deși a existat timp de patru ani, între 2006-2009, a înregistrat numai în anul 2008 o capacitate de primire în funcțiune. Aceeași situație se remarcă în cazul campingurilor, unităților de tip căsuță dar și în cazul cabanelor turistice.

Ce mai importantă creștere au înregistrat-o pensiunile turistice rurale care și-au dublat funcționarea din anul 2009 în anul 2010. Deși cu o scădere importantă, sub 2 milioane locuri-zile , hotelurile rămân de departe baza cazării turistice din județul Bihor, fapt determinat și de creșterea nivelului de confort în stațiuni ca Băile Felix sau Stâna de Vale.

III.4 CIRCULAȚIA TURISTICĂ

În graficul de mai jos este reprezentată evoluția numărului de sosiri în scop turistic în judeșul Bihor pentru perioada 2006-2007 iar în tabelul 22 este reprezentată situația generală a sosirilor turistice în județul Bihor pentru aceeași perioadă de timp dar pe unități de cazare preferate de către turiști

Sursa: INS

Analiza graficului cu evoluția numărului de turiști care au sosit îm județul Bihor e relevă o creștere importantă din anul 2006 în următorii doi ani dar începând cu anul 2008 trendul va fi unul negativ, cu o scădere accentuată până în anul 2010 când numărul sosirilor va scădea sub 200 000 persoane. Această scădere poate avea mai multe explicații, care sunt binecunoscute, fie lipsa unor dotări bune la cazare, masă lipsa unor posibilități concrete de agrement, starea precară a unor drumuri raportul nefavorabil calitate-pret au dus în timp la reducerea numărului de turiști care sosesc în județul Bihor. La toate aceste cauze cu siguranță că lipsa unei popularizări corespunzătoare, a unui marketing conpentent atât în România cât mai ale speste hotare au dus în timp la scăderea numărului de vizitatori în scop turistic.

Din tabelul 22 observăm că hotelurile sunt preferate de aproximativ 75 % din turiștii sosiți, procent chiar mai mare pentru anul 2006. Pensiunile rurale ocupă locul secund cu aproximativ 15 000 turisști iar pe locul III sunt unitățile tip hostes preferate de peste 10 000 pers.

Tabelul nr 24 Numărul de sosiri în scop turistic înregistrate în județul Bihor pentru perioada 2006-2010, total și pe unități de cazare

Sursa: INS Anuarul statistic al județului Bihor 2012

Un indicator important este și numărul de turiști străini care au vizitat județul Bihor, în următorul grafic este reprezentată evoluția numărului de turiști străini care au vizitat județul Bihor iar în tabelul 23 este redată preferința pentru anumite unități de cazare.

Tabelul nr 25 Numărul de sosiri, turiști străini înregistrat în județul Bihor pentru perioada 2006-2010, total și pe unități de cazare

Sursa: INS Anuarul statistic al județului Bihor 2012

Numărul de turiști străini care au vizitat județul Bihor a fost relativ constant în pentru perioada 2006-2010, fiind în jurul valorii de 30 000 persoane, o cifră care poate fi considerată mică, comparativ cu valoarea și bogăția potențialului turistic și mai ales a celui balnear, cel mai mare număr de turiști străini a fost înregistrat în anul 2007 cu aproximativ 30 000 persoane, este de remarcat ca în toti anii de studiu turiștii străini au preferat în proporție de aproximativ 90 % hotelurile ca unități de cazare.

Se poate face și o analiză comparativă între numărul turiștilor români și a celor străini care au vizitat județul Bihor. Pe toți cei 5 ani de studiu observăm că ponderea este una constantă 85-87 % români și între 13-15 % turiști străini

Tabelul nr 26

Numărul de înnoptări, turiști străini înregistrat în județul Bihor pentru perioada 2006-2010, total și pe unități de cazare

Sursa: INS Anuarul statistic al județului Bihor 2012

Tabelul nr 27 În privința turismului balnear, sosiri în structuri de primire cu funcție de cazare turistică pe destinații și categorii de confort, pentru anul 2010

Sursa: INS Anuarul statistic al județului Bihor 2012

Tabelul nr 27 În privința turismului balnear, sosiri în structuri de primire cu funcție de cazare turistică pe destinații și categorii de confort, pentru anul 2010

Sursa: INS Anuarul statistic al județului Bihor 2012

III.5 ANALIZA DETALIATĂ A STRUCTURILOR DE PRIMIRE TURISTICĂ DIN STAȚIUNE BĂILE FELIX

HOTEL INTERNATIONAL ****

Hotel Internațional, mândria stațiunii Băile Felix, a fost relansat în 2007 după o renovare completă. Tot din acest an hotelul a trecut la standardele categoriei de 4*. O bază de tratament ultramodernă se află în incinta acestui complex hotelier. Acesta mai dispune și de piscine, zonă de plajă dar și o coastă împădurită. 
Hotel "Internațional" este primul complex balnear din țară care deține marca de calitate EUROSPA Med, sustinută de Asociația Europeană a Stațiunilor Balneare (ESPA). Aceasta marcă reprezintă recunoșterea internatională a calității pentru remediile terapeutice locale,infrastructură terapeutică, igiena, securitatea pacientilor . 

FACILITATI SI DOTARI

Hotelul are 11 etaje plus parter, 3 lifturi, 80 de camere single, 107 camere duble, 20 apartamente, 3 camere speciale. 
Dotari camere: 
telefon, balcon, duș,tv cu cablu, cadă, feon, minibar, aer conditionat, internet, seif 
Facilități: 
2 săli de conferință cu 120-200 de locuri , internet gratuit , sală de fitness , plata cu Credit Card , parcare pazită contra cost – 10 lei /zi , centru de tratament și wellness , salon de manichiură și pedichiură , salon de cosmetică , 2 piscine interioare , 3 piscine exterioare , magazin , agenție de turism 
Restaurant: 
300 de locuri , meniu a la carte sau la alegere , bufet , bar de zi , servicii cattering , cofetărie , terasă

LOCALIZARE
– centrul stațiunii 
– Oradea – 10 km 
– aeroport Oradea – 15 km 
– coordonate geografice matematice: 46.987591, 21.980292

Fig 30 și 31 Hotel Internațional, vedere nocturnă și strandul termal, sursa:www.baile-felix.ro

Fig 32 Localizarea Hotelului Intercontinental din Stâna de Vale

HOTEL VITAL ***

Situat în una dintre cele mai renumite zone balneoclimaterice din România.. Spațiile de cazare sunt în număr de 29 camere, dintre care 23 funcționeaza în regim single sau double, 2 garsoniere cu capacitate de până la 3 persoane (2 adulți + 1 copil) și 4 apartamente cu capacitate de 4 persoane (2 adulți + copii).

Camerele sunt atât pentru fumători cât și pentru nefumători. Camerele pentru fumători ( etj. I si II ) sunt fara A/C dar  au balcon iar cele pentru nefumători au A/C dar nu au balcon.

Se pun la dispoziție o sală special amenajată pentru conferințe, având în dotare echipament tehnic de ultimă generație, acces la internet, și un spațiu pentru pauze– cu acces spre terasa proprie sălii.

Pentru un team-building, există opțiunea unui bar cu circuit închis, destinat exclusiv grupurilor

Fig 33 și 34 Imagini din interiorul și exteriorul hotelului, sursa:www.vitalfelix.ro

HOTEL TERMAL ***

Este un hotel modern renovat în anul 2003, deține un centru de wellness și tratament cu Gerovital și Aslavitan.

Dispune de 58 camere single și 118 duble,6 apartamente, având 10 etaje cu parter și 3 lifturi. Restautant cu 300 locuri în salon și 100 pe terasă cu bucătărie românească și externă

Camerele sunt dotate cu telefon, dus, cadă, feon, minibar, tv cu cablu, aer condiționat și balcon.

Facilități

3 sali de conferinta cu 60-200 de locuri, internet la receptie, parcare pazita, centru de tratament si wellness, salon de cosmetica, sala de fitness, salon de manichiura si pedichiura,1 piscina interioara, 2 piscine exterioare .

Tratamente

Hidroterapie (bai cu apa termala in bazine si vane, bai de plante, dus subacval, dus scotian, jacuzzi, afuziuni, baie drenolimfatica)
– termoterapie (impachetari cu parafina)
– kinetoterapie in bazine cu apa termala si vane
– elongatii 
– aromoterapie (bai cu arome, gimnastica relaxanta, masaj cu uleiuri)
– electroterapie (stanger, bai galvanice, diadinamice, ultrasunete, laser, curenti interferentiali,
unde scurte, TENS, magnetodiaflux) 
– inhalatii de aerosoli cu ape termale si medicamente 
– masoterapie (masaj general si partial, masaj relaxant si tonifiant)
– kinetoterapie 
Wellness: masaj, solar, hidromasaj complex, sauna, bai termale cu infuzie de plante, hidroterapie  Avantaje

Concerte in restaurant, sah in aer liber, 2 piscine in aer liber cu apa termala (o piscina pentru copii),club cu biliard, dispune de centru de wellness si tratament, este situat vecinatatea strandurilor Apollo .

Recomandări

Persoanelor care necesita tratament pentru afectiunile osteo-articulare 
• persoanelor doresc un hotel intim si care practica turismul de intretinere
• recomandat pentru odihna 
• recomandat companiilor pentru organizarea de conferinte, team-building-uri 
• pentru organizarea evenimentelor festive (ex. Revelion)
• sportivilor pentru recuperare

Localizare

Centrul stațiunii 
– Oradea – 10 km 
– aeroport Oradea – 15 km 
– coordonate gps: 46.987591, 21.980292

Fig 35 și 36 Exteriorul Hotelului Termal și piscine din curtea interioara,sursa:www.hotel-termal.ro

HOTEL NUFĂRUL ***

A fost renovat complet in anul 2004 si dispune de toate facilitatile necesare unui hotel de 3* pentru relaxare,odihna si tratament, dar si pentru evenimente de afaceri.Capacitatea salii de conferinta este de 20 de locuri. Fig 37 Intrarea în hotel Nufărul.

Accesul la baza de tratament, piscinele din incinta Hotelului Termal se face prin intermEdiul unui coridor. 
Structura hotel: numar etaje: parter + 2, lifturi: 1, camere: 6 single, 70 duble, 2 apartamente 
Restaurant: 120 de locuri,meniu a  la carte sau la alegere, bar de zi, servicii de catering, bufet, terasa 
Dotari camere: telefon, cada, tv cu cablu, minibar, balcon, feon, aer conditionat

Fig 38 și 39 Restaurantul și aspectul interior a unei camere din Hotel Nufărul, sursa:www.hotelnufarul.ro

FACILITATI SI DOTARI

– sala de conferinte cu 20 de locuri, parcare pazita, internet prin cablu si wireless, plata cu Credit Card
– acces la Hotel Nufarul pentru: 1 piscina interioara, 1 piscina exterioara, centru de tratament si wellness, sala de fitness, salon de manichiura si pedichiura, salon de cosmetica 

TRATAMENT

Hidroterapie (bai cu apa termala in bazine si vane, bai de plante, dus subacval, dus scotian, jacuzzi, afuziuni, baie drenolimfatica)
– termoterapie (impachetari cu parafina)
– aromoterapie (bai cu arome, gimnastica relaxanta, masaj cu uleiuri)
– electroterapie (stanger, bai galvanice, diadinamice, ultrasunete, laser, curenti interferentiali,
unde scurte, TENS, magnetodiaflux) 
– inhalatii de aerosoli cu ape termale si medicamente 
– masoterapie (masaj general si partial, masaj relaxant si tonifiant)
– kinetoterapie 
– elongatii 
– kinetoterapie in bazine cu apa termala si vane
Wellness: masaj, hidromasaj complex, sauna, hidroterapie, bai termale cu infuzie de plante,solar

RECOMANDAT:

• persoanelor care necesita tratament pentru afectiunile osteo-articulare • odihna • companiilor pentru organizarea de conferinte, team-building-uri, incentives • persoanelor care practica turismul de intretinere/ wellness si doresc un hotel intim • celebrarii de evenimente festive (ex. Revelion)

LOCALIZARE
– centrul statiunii 
– Oradea – 10 km 
– aeroport Oradea – 15 km 
– coordonate gps: 46.987591, 21.980292