Program de Dezvoltare Durabila a Turismului In Judetul Ialomita

Introducere

Dezvoltarea durabilă înseamnă în plan material menținerea posibilităților și condițiilor de viață pentru generațiile viitoare, în special a resurselor naturale regenerabile cel puțin la nivelul celor existente pentru generația actuală, precum și redresarea factorilor de mediu afectați de poluare. În plan spiritual, dezvoltarea durabilă înseamnă mult mai mult; înseamnă conservarea moștenirii faptelor de cultură, realizate de cei din trecut și de cei de azi și dezvoltarea capacității de creație în viitor, a elitei celor care ne urmează.

Conform definiției date de CMED, dezvoltarea durabilă implica faptul că volumul total al capitalului, format din capital fizic (mașini, drumuri, hoteluri s.a.), capitalul uman (sănătatea oamenilor, cunoștințele și calificarea lor) și capitalul natural (pădurile, aerul, apă și solul fertile), rămâne constant sau crește în timp.

Un număr tot mai mare dintre cei implicați, sub o formă sau alta, în activitățile de turism sunt conștienți de efectele provocate de dezvoltarea turistică, de impactul acestor activități asupra populației și ambiantului. În ultimii ani, deceniile nouă și zece ale secolului XX, s-a urmărit ca expansiunea turismului să se realizeze echilibrat, în conformitate cu standardele care garantează păstrarea echilibrului ecologic și evita suprasolicitarea resurselor, poluarea și orice alte impacte negative asupra mediului.

Noțiunea de impact presupune analiza relației turist – resursa turistică – produs turistic, care se desfășoară de la simplă vizitare a unui obiectiv turistic, până la asigurarea pachetului de servicii și acțiuni turistice, menite să pună în valoare obiectivul respectiv.

Impactul asupra unei zonei turistice este dat de:

cadrul natural și varietatea potențialului turistic;

existența unei infrastructuri generale, care asigura circulația, accesul și informarea;

prezența unor structuri turistice de cazare, alimentație publică, agrement.

Aceste elemente definitorii ale turismului determina mai multe tipuri de impact, care pot îmbrăca forme pozitive sau negative de manifestare.

Impactul politic. Este determinat de poziția în politica turistică a guvernului privitoare la industria ospitalității, care pentru cazul României considerăm că ar trebui să aibă următoarele direcții:

turismul fiind un sector prioritar al economiei ar trebui să se dezvolte în viitor cu sprijinul statului;

folosirea în mod optim a resursele naturale, culturale, ale teritoriului național, cu asigurarea protecției acestora;

ridicarea calității amenajărilor turistice și a serviciilor turistice și prin îmbunătățirea politicii de resurse umane;

modernizarea infrastructurii generale și extinderea ei în folosul dezvoltării turismului;

rolul și dimensiunea sectorului privat în turism trebuie să fie mărite considerabil.

Impactul social. Se manifesta prin influența pe care o are turismul asupra modului de viață tradițional al locuitorilor unei zone, asupra lărgirii orizontului lor spiritual și profesional. În condițiile în care modul de viață socio-economic are tot mai acute tendințe de generalizare și uniformizare, păstrarea unor elemente cu specific tradițional, vor ocupa un loc important în viitorul așezărilor incluse în activități turistice.

Impactul economic. Materializat prin dezvoltarea locală și regionala a localităților mai puțin favorizate sub aspectul resurselor economice, impactul economic total se concretizează în volumul determinat de cheltuielile turistice.

Impactul cultural. Este dominat de relația dintre turiști și populația locală, care nu este întotdeauna benefica în plan local. Aspectele pozitive sunt date de:

dezvoltarea și revigorarea tradițiilor culturale și religioase;

diversificarea formelor de artizanat;

favorizarea creșterii interesului populației locale pentru păstrarea și conservarea obiectivelor de interes turistic, naturale și culturale, care astfel pot fi valorificate;

inițierea unor noi acțiuni culturale în plan religios, de pelerinaj la mănăstiri, cu scopul satisfacerii sentimentului de sacralitate creștină, de respect față de valorile morale.

Impactul turistic. Turismul este o industrie care permite încasări în moneda națională precum și în valută, și care contribuie la dezvoltarea comunităților locale creând noi locuri de muncă. El diferă de alte industrii prin aceea că clientul se deplasează în țara sau zona turistică dorită, pentru un anume produs turistic.

Derularea activităților turistice necontrolat, aleator, fără luarea în calcul a standardelor de amenajare și exploatare poate conduce la degradarea mediului și a resurselor turistice. Aceste aspecte sunt influențate de două mari grupe de factori: factori care sunt o urmare directă a dezvoltării economice (industria, agricultura, transporturile și alte domenii de activitate); factori care sunt rezultatul utilizării mediului pentru turism și agrement.

Chiar dacă activitățile turistice nu agresează mediul, precum unitățile industriale, nu se poate ascunde faptul că și turismul are influențe negative asupra mediului ambiant.

Impactul pozitiv este reprezentat de:

creșterea numărului de unități de cazare, îndeosebi în așezările urbane și rurale defavorizate;

sporirea numărului de unități de alimentație publică, prin sprijinirea inițiativelor locale pentru valorificarea bucătăriei tradiționale și utilizarea produselor locale specifice (vinuri, brânzeturi, produse de carne, legume și fructe, etc.);

crearea condițiilor de agrement-divertisment adecvat și diversificat, care de asemenea poate pune în valoare resursele locale (cai, calești, sânii, bărci, instalații tradiționale de agrement, tarafuri, orchestre și fanfare, etc.).

Impactul negativ este determinat în primul rând de acțiunea distructivă a turiștilor asupra turistice. Acțiunile distructive – în multe cazuri inconștiente, datorată în special lipsei de educație turistică și ecologică – pot fi numeroase, mai ales în zonele sau la obiectivele la care se conturează o evidentă concentrare turistică și în condițiile în care dotările și amenajările turistice nu corespund cerințelor de protecție a mediului.

În această lucrare am ales să prezint un program de dezvoltare durabilă a turismului din județul Ialomița. Ialomița este un județ de mărime medie însă cu numeroase resurse turistice. Nivelul de dezvoltare al județului este sub mediu și de aceea printr-un program de dezvoltate durabilă a turismului ialomițean, acest județ ar putea crește semnificativ.

În capitolul 1 am ales să prezint județul Ialomița, un scurt istoric al județului, așezarea geografică, căile de acces, nivelul de dezvoltare economic-social și dezvoltarea durabilă a zonei cu implicații asupra turismului.

Capitolul 2 este rezervat unei prezentări a potențialului turistic al județului Ialomița, în care prezint resursele turistice natural și antropice.

În capitolul 3 am ales să fac o analiză a bazei tehnico-materiale a turismului și a circulației turistice pe perioada 2008-2010.

Capitolul 4 va conține un program de modernizare, dezvoltare și formare a ofertei turistice în județul Ialomița în care voi prezenta pe rând propuneri privind modernizarea și dezvoltare bazei tehnico-materiale din județul Ialomița, propuneri de promovare a ofertei județului Ialomița în turismul intern și internațional și ultima parte a capitolului este rezervat prezentării unor măsuri necesare pentru protecția și conservarea resurselor turistice și a mediului înconjurător.

Capitolul 1. Prezentarea județului Ialomița

Scurt istoric

Condițiile naturale propice de care dispune zona aferenta județului Ialomița au determinat că acest teritoriu să fie o străveche vatra de locuire și cultura româneasca.

Dovezile arheologice din timpuri imemoriale și, mai târziu, documentele scrise au permis identificarea următoarelor repere cronologice din istoria ținuturilor Ialomiței.

Orașul de Floci, prima capitală a Ialomiței, devine în sec. XVI – XVII un important centru economic, politic și cultural al Țării Românești. Aici s-a născut în anul 1558, cum consemnează cronica lui Radu Popescu, cel ce avea să fie numit Mihai Viteazul, unificatorul celor trei provincii romanești: Tara Româneasca, Moldova și Ardealul.

Ialomița a fost prezenta în evenimentele de mare rezonanță istorică: revoluția burghezo-democratica de la 1848, prin revoluționarul Ion Catina, unirea Principatelor de la 24 ianuarie 1859, când în Divanul ad-hoc al Țării Românești erau cinci deputați de Ialomița, în frunte cu Mircea Mălăierul din Fierbinți, războiul pentru cucerirea independenței de stat din anii 1877-1878, unde au participat 1200 de ostași ialomițeni și dintre care s-a distins eroul-locotenent Rădulescu Ilie din Dimieni-Ograda, răscoalele țărănești din 1888, începute la Urziceni și cu ecou în Armășești, Broșteni, Alexeni, Condeesti, Miloșești, Misleanu, Grivița și Slobozia, primul război mondial (1916-1918) și cel de-al doilea război mondial (1941-1945), în care jertfa a mii de ostași din Ialomița a fost pusă la temelia apărării și eliberării țării.

Așezare geografică

Județul Ialomița se afla în partea de sud-est a României și face parte din Regiunea de dezvoltare Sud- Muntenia împreună cu județele Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Prahova și Teleorman, fiind incadrad de județele Buzău și Brăila la nord, Constanta la est, Călărași la sud Ilfov la vest și Prahova la nord-vest.

Județul Ialomița este situat în Câmpia Bărăganului dupa cum se poate vedea si in figura 1.1., in diviziunea estică a Câmpiei Române, pe cursul inferior al Ialomiței și la interferența unor vechi și importante drumuri comerciale, prin care capitala țării este legată cu Moldova și cu litoralul Marii Negre.

Figura 1.1: Harta Judetului Ialomița

Suprafața totală a județului Ialomița este de 4.453 (1,87% din suprafața României), din care: 3.736 suprafața agricolă, 258 suprafața cu vegetație forestieră, 389 terenuri cu altă destinație și aproape 69 terenuri neproductive.

Județul Ialomița are în componența sa 3 municipii încadrate, potrivit legii, ca localități de rangul II: Slobozia, Urziceni și Fetești, 4 orașe: Țandărei, Amara, Căzănești, Fierbinti-Tîrg care au rangul III și 57 de comune, cu un total de 121 de sate (57 de sate – cele reședința de comună – având gradul IV, iar restul de sate având rangul V).

Reședința județului Ialomița este municipiul Slobozia.

Cai de acces

Rețeaua de transport a județului Ialomița cuprinde următoarele căi de comunicație:

1.101 km. drumuri publice, din care 359 km. drumuri modernizate. Județul este traversat de la vest la est de DN2A, drum integrat culoarului 4 paneuropean;

17 km de autostradă A2 (tronsonul Fetești-Cernavodă);

Un important sector al circulației feroviare, pe magistralele: București – Constanța – Mangalia, Buzău-Fetești, Ploiești-Slobozia-Țăndărei și Galați-București; noduri de cale ferată la Fetești, Slobozia, Urziceni și Țăndărei;

Podurile dunărene de la Fetești și Giurgeni.

Principalele căi rutiere din județul Ialomița:

DN 1D – Urziceni – Jilavele;

DN 2 – Sinești – Urziceni – Ciocârlia;

DN 2A (E 15) – Urziceni – Giurgeni;

DN 2C – Slobozia – Tovărășia;

DN 3A – Fetești – Gara Bărăganu;

DN 3B – Fetești – Chirana;

DN 21 – Slobozia – Iazu;

DN 21A – Țăndărei – Murgeanca;

A2 – Fetești – Cernavodă;

Drumurile județene și comunale care leagă toate localitățile județului.

Principalele magistrale feroviare de pe teritoriul județului Ialomița:

magistrala 700 – București – Urziceni – Buzău;

linia Ploiești 701 – Urziceni – Slobozia – Țăndărei;

linia 702 – Fetești – Țăndărei – Făurei;

magistrala 800 – București – Ciulnița – Fetești – Cernavodă;

linia 802 – Slobozia – Ciulnița – Călărași.

Principalele căi fluviale:

Fluviul Dunărea, între Giurgeni și Cernavodă;

Brațul Borcea, între Giurgeni și Fetești.

Nivelul de dezvoltare economico-social

1. Sectorul ONG.

La nivelul județului Ialomița am identificat din listele MMSSF un număr de 11 ONG-uri. Acestea sunt preponderent în mediul urban, chiar dacă activitatea lor vizează și comunități din mediul rural. Majoritatea activează în domeniul serviciilor sociale.

Asociația Socio-Culturală „Matei Basarab”, a Episcopiei Sloboziei și Călărașilor a fost înființată în 2002 și are ca beneficiari copii, persoane în vârstă, persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, persoane cu handicap, persoane sau familii cu posibilități materiale reduse. Este o asociație foarte activă în plan social și în anul 2008 a dezvoltat și activitate generatoare de profit: un centru de educație permanenta pentru două ocupații și o calificare (manager proiect, lucrător social și animator socio-educativ).

ONG-ul „Dreptate și Frăție” este înființat din anul 2000 dar activitate mai intensă a avut abia în ultimii ani. Potrivit președintelui acestui ONG, nu au exercițiu financiar și sunt interesați de granturi dar au dificultăți din cauza contribuției proprii. Au fost parteneri cu Serviciul Public de Evidență a Persoanelor Ialomița într-un proiect Phare 2006 care viza eliberarea de acte de identitate pentru persoanele de etnie romă din 14 comunități. Au și un parteneriat cu Primăria Bărbulești, acolo fiind cea mai mare comunitate de romi din județ.

2. Sectorul cooperatist.

La nivelul județului Ialomița funcționează Uniunea Județeană a Organizațiilor Cooperației Meșteșugărești și Uniunea Județeană a Organizațiilor Cooperației de Consum.

Uniunea Județeană a Organizațiilor Cooperației Meșteșugărești (UJCM) a fost înființată în februarie 2006, ca urmare a legii 1/2005 privind reorganizarea cooperației. UJCM reprezintă o asociație profesională alcătuită din persoane juridice: șapte cooperative meșteșugărești. Societățile membre UJCM au ca obiect de activitate prestarea de servicii către populație în domenii dintre cele mai diverse: frizerie, cosmetică, reparații-comandă încălțăminte, croitorie, copiat acte, marochinărie, auto-moto (două service-uri auto la Slobozia și Fetești), confecții metalice, geamuri (dar nu termopan), unități de serie (confecții textile), comerț cu amănuntul, comerț alimentar (Slobozia, Urziceni).

Uniunea Județeană a Organizațiilor Cooperației de Consum a fost înființată în 1990 sub numele de UJECOOP iar în prezent se numește FEDERALCOOP. Din 1 martie 2005 funcționează în baza Legii 1/2005 oferind servicii de consultanță și reprezentare pentru 19 societăți. Activitatea a cunoscut o creștere până în septembrie 2008, după care a înregistrat o scădere ca urmare a scăderii consumului, implicit și a vânzărilor.

3. Case de ajutor reciproc.

CAR-ul pensionarilor din Slobozia este înființat din 1956, are 12.000 de membrii și își desfășoară activitatea în Slobozia și în 23 de comune din județul Ialomița. Mai sunt astfel de CAR-uri la Urziceni (7500 membri) și la Fetești, dar ambele mai mici decât cel din Slobozia. CARP Slobozia are patru angajați în Slobozia, iar în comune doar două persoane lucrează cu normă întreagă. Din punct de vedere al pregătirii, personalul are studii medii iar directorul economic studii superioare. Sediul din Slobozia în care CARP își desfășoară activitatea este un apartament proprietatea CARP. În multe comune însă oamenii încasează la ei acasă, sunt cunoscuți de membrii comunității și au fost aleși la recomandarea primăriilor.

4. Unități protejate.

Potrivit Autorității Naționale pentru Persoane cu Handicap (ANPH) în județul Slobozia figurează patru unități protejate, dintre care una cu autorizație suspendată.

5. Camera de comerț, industrie și agricultură Ialomița.

Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Ialomița (CCIAIL) este partener cu Episcopia Sloboziei și Călărașilor în proiectul „Promovarea în societate a economiei sociale”, proiect cofinanțat de FSE prin POS DRU, DMI 6.1. Dezvoltarea economiei sociale. În cadrul acestui proiect, CCIAIL este responsabilă de partea de formare, de elaborarea suporturilor de curs despre economie socială.

În ceea ce privește sectorul agricol, președintele CCIAIL susține că este sectorul cu cea mai mare evaziune din România, estimată la aproximativ 80%. În sectorul agricol au apărut reglementări o dată cu înființarea APIA. În județul Ialomița sunt, potrivit președintelui

CCIAIL câteva societăți comerciale care fac o agricultură modernă și cumpără pământul sau îl au în arendă.

Perspective de dezvoltare a nivelului economico-social al județului Ialomița

În ceea ce privește perspectivele economiei sociale în județul Ialomița, se poate spune că cerere există dar oferta este slab dezvoltată. Din punct de vedere al cererii sunt o serie de grupuri dezavantajate care ar putea beneficia de activitățile de economie socială (șomeri, numărul lor fiind în creștere ca urmare a instabilității economice, pensionari, femei, romi, persoane cu handicap). De asemenea, se remarcă o situație mai dificilă a persoanelor din mediul rural (care reprezintă 54% din populația județului) care nu au locuri de muncă stabile și nici servicii sociale specializate.

Cooperativele meșteșugărești par a nu avea viitor în condițiile actuale: forță de muncă îmbătrânită și slab calificată, concurența firmelor private și sistem greoi de luare a deciziilor. Unitățile protejate pot reprezenta o entitate de economie socială numai în măsura în care respectă legea care le reglementează activitatea și angajează persoane cu handicap.

Principalul sprijin în dezvoltarea economiei sociale vine din partea sectorului ONG. Este adevărat că numărul ONG-urilor din Ialomița este mic și că majoritatea oferă servicii sociale și sunt preponderent în mediul urban. Dar Episcopia Sloboziei și Călărașilor împreună cu Asociația Socio-Culturală Matei Basarab și-a asumat rolul de deschizător de drumuri în domeniul economiei sociale propunându-și să popularizeze termenul.

O speranță pentru dezvoltarea acestui sector ar putea veni și din partea instituțiilor locale prin atragerea de finanțări externe dar numai după o informare consistentă a acestora privind semnificația termenului de economie socială și beneficiile asociate acestuia.

1.5 Dezvoltare durabilă a zonei – implicațiile asupra turismului

Situat în sud-estul României, la intersecția drumurilor comerciale importante, județul Ialomița este zona de tranzit dintre București spre Moldova și litoralul românesc.

Peisajul turistic al județului Ialomița cuprinde: un baraj și un lac artificial la Dridu, Mânăstirea monument Piteșteanu, fortăreața getică de la Piscul Crăsani, crucile cioplite în piatră folosite pentru a marca granițele dintre proprietăți sau anul în care s-a întemeiat un sat, Muzeul Satului, Muzeul Agriculturii, Centrul Cultural "Ionel Perlea" din Slobozia, Mănăstirea "Sfinții Voievozi" din Slobozia, care datează din timpul domniei lui Matei Basarab, Casa Memorială "Ionel Perlea" din Ograda și podurile de peste Dunăre de la Fetești. De asemenea, Parcul de Vacanța Hermes, situat lângă Municipiul Slobozia este un punct de interes turistic.

Cel mai important loc turistic al județului Ialomița sunt Băile Amara, situate la 7 km distanță de Slobozia și 126 km distanță de București, cunoscute pentru nămolul sapropelic și apele minerale medicinal folosite în tratarea reumatismului cronic. Apa lacului Amara (156 ha), sărată, conținând sulfați, magneziu, bicarbonați și în cantități mai mici bromuri, dar în special nămol sapropelic cu proprietăți terapeutice, au dus la dezvoltarea stațiunii începând cu anul 1900.

„Perla Bărăganului”, lacul Amara este locul unde mulți oameni vin, nu numai pentru odihnă sau peisaj, ci mai ales pentru calitățile terapeutice ale apei acestuia. În plină câmpie, în această întindere nesfârșită, cât vezi cu ochii, lacul Amara este o adevărată oază, un loc deosebit în care poți încă păstra legătura cu natura.

Stațiunea este recomandată în tratamentul bolilor reumatismale degenerative (spondiloză, artroză, poliartroză) și a bolilor reumatismale inflamatorii (reumatismul articular), bolilor ginecologice (metrosalpingita cronică, insuficiența ovariană, sterilitatea secundară) și a disfuncțiilor asociate (dermatologice, endocrine). Stațiunea dispune de facilități pentru băi calde în căzi și piscine cu apă din lac, băi calde cu nămol și aplicări de nămol, plajă pe malul lacului și aplicări de nămol rece, băi în lac.

Importanța stațiunii nu rezidă numai în valoarea terapeutică a resurselor naturale, ci și în efectele colaterale pe care le atrage existența acestora în zonă: dezvoltarea turismului, extinderea serviciilor, ocuparea forței de muncă disponibilă, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii, etc.

Turismul reprezintă ramura cu cel mai mare potențial de dezvoltare al zonei, Amara fiind o locație deja cunoscută ca destinație turistică importantă, situată într-un punct strategic (facilități rutiere deosebite – autostrada București – Constanța).

Gradul de atracție al stațiunii depinde, în mare măsură, și de modul de amenajare al peisajului, atât în incinta stațiunii cât și în localitate, fiind cunoscut faptul că un peisaj bine organizat realizează cadrul și mediul favorabil pentru recreerea publică sau privată, înfrumusețează localitățile, locul de viață și de muncă, reduce poluarea atmosferei, protejează flora, faună, solul, calitatea apei, ameliorează și valorifică terenurile degradate odinioară.

Amenajarea și întreținerea parcului sau a celorlalte tipuri de spații verzi existente în localitate, precum și amenajarea de noi spații reprezintă un element dinamizator pentru dezvoltarea unor sectoare productive în zona de influență a acestora (pepiniere pentru material floricol și dendrologic, crearea și producerea de materiale de construcții, ateliere de producere a mobilierului urban și accesorii specifice).

Peisajul amenajat în incinta stațiunii, în contextul general al peisajului natural reprezentativ al localității, poate desăvârși sau corectă ceea ce a creat natură sau poate reuni în același teritoriu aspecte vizuale similare. Pe plan ecologic, ambiental, social și cultural reamenajarea parcului constituie o resursă care contribuie la calitatea vieții oamenilor și care favorizează activitatea economică. De aceea, protejarea, amenajarea și gestionarea parcului este foarte importantă pentru dezvoltarea durabilă, bazată pe un echilibru armonios între necesitățile sociale, economice și mediul ambient.

În domeniul turismului s-au derulat importante lucrări de modernizare și reabilitare a complexelor balneare din stațiunea Amara, a altor unități turistice. Prin realizarea unei investiții moderne de cazare și alimentație în comună Vlădeni, județul Ialomița a intrat și în circuitul agro-turistic.

Dezvoltarea turismului în Județul Ialomița va ține cont de principiile dezvoltării durabile, în sensul conservării și protejării patrimoniului natural, dar și al reducerii presiunii antropice asupra mediului, inerentă în condițiile practicării turismului pe scară largă. Creșterea numărului de turiști, așteptată în condițiile dezvoltării turismului, va suprasolicita mediul înconjurător, afectând echilibrul ecosistemului.

Presiunea asupra mediului va fi ținută sub control în Județul Ialomița, pentru a permite valorificarea acestuia într-o manieră durabilă și printr-o repartizare spațială uniformă a locurilor destinate activităților turistice. Este de așteptat ca implementarea acestui proiect, prin îmbunătățirea infrastructurii județului Ialomița și a facilităților în domeniul serviciilor de agrement, la care se va adăuga promovarea susținută a imaginii României pe plan intern și internațional pe care o vor realiza autoritățile centrale, să determine creșterea calitativă, la standarde europene, a ansamblului condițiilor de practicare a turismului, cu impact direct asupra creșterii cererii de turism Județul Ialomița și, implicit, pentru România, mai întâi ca destinație turistică națională și, pe termen lung, ca destinație turistică europeană.

Odată cu concentrarea economică și socială în Județul Ialomița, va crește presiunea asupra infrastructurii deja deteriorate. Astfel se urmărește reabilitarea și modernizarea infrastructurii existente. Infrastructura stradală deteriorată poate produce efecte negative asupra investițiilor, efecte care în absența unei reabilitări ar putea cauza o involuție alarmantă cu consecințe asupra populației ocupate, nivelului de trai și a capacității de consum. Precaritatea sistemelor de iluminat stradal, caracterizată de corpuri care nu asigură o luminozitate satisfăcătoare în spațiile publice, asociată cu prezența spațiilor verzi neamenajate are drept efect evitarea acestor zone atât social cât și economic. Astfel, accesibilitatea poate facilita dezvoltarea unei zone. Spațiile verzi, adiacente zonelor cu locuințe, lipsite de o rețea de iluminat publică duce la creșterea gradului de infracționalitate.

Mărirea suprafețelor rezidențiale precum și apariția de noi spații de locuit duce la depășirea capacității de suport a infrastructurii existente, prin creșterea valențelor de trafic și starea precară a carosabilului pe majoritatea străzilor. O astfel de situație implică nevoia modernizării căilor rutiere în aceste zone, precum și amenajarea arhitecturală și peisagistică a spațiilor verzi corespunzătoare zonelor de locuințe. Barierele verzi care ar trebui să existe între carosabil și spațiile de locuit, sunt elemente urbanistice încă slab amenajate. Utilitatea acestora are efecte pozitive asupra sănătății populației, asupra degradării locuințelor, și nu în ultimul rând asupra aspectului general al orașului. Spațiile verzi de relaxare, promenadă, agrement sunt aspecte minime ale unui trai decent.

Capitolul 2. Prezentarea potențialului turistic al județului

2.1 Resurse turistice naturale

Județul Ialomița datorită elementelor natural reprezentate în principal de Lacul Amara cu efectele sale terapeutice, de lacurile Fundata și Strachina, care oferă elemente de frumusețe și inedit, de perimetrele de vânătoare și pescuit din luncile Ialomiței și Dunării, de valorile istorice și culturale, crează cadru propice pentru desfășurarea activității de turism. Harta judetului Ialomita este prezentata in figura 1.2.

Figura 1.2: Harta județului Ialomița

Relieful, în exclusivitate de câmpie, cuprinde mai multe subunități ale Câmpiei Romane (respective porțiuni din Bărăganul Ialomiței, Bărăganul Mostistei, din Câmpia Vlăsiei și Câmpia Săratei), precum și jumătatea Nordică a Balții Ialomiței, luncile și terasele Ialomiței și Dunării. Câmpia Bărăganului, cu altitudini de 2 și 91 m, este acoperită cu un strat de leos. O notă specifică reliefului ialomițean este dată de luncile Dunării și Ialomiței și de Baltă Borcei. Lunca Ialomiței, comparativ cu cea a Dunării, este mult mai restrânsă ca suprafață, are o lățime de 3-6 km, față de lunca Dunării care se desfășoară pe o lățime de 6-14 km. Relieful județului se impune nu prin varietate ci din contră prin “monotonia” sa o câmpie netedă, întreruptă de concavități cum sunt crovurile, dunele de nisip si movilele.

Solurile județului Ialomița sunt cernoziomuri (193.000 ha.), cambice (25.000 ha.) și brun – roșcat (1.000 ha.), solurile aluviale (36.000 ha.) și solurile sărăturate – solonceacuri și solonețuri (800 ha.) și altele. Majoritatea solurilor sunt favorabile agriculturii constituind una dintre bogățiile județului Ialomița.

Resursele subsolului județului Ialomița sunt reprezentate de:

petrol și gaze naturale în perimetrul Urziceni-Colilia-Grindu;

loessul cu o textură foarte fină – Urziceni, Țandărei, Slobozia, Manasia;

nisipul, în zona Hagieni și albia râurilor;

nămolul terapeutic sapropelic la Amara și Fundata.

izvoare sulfuroase la Ciulnița, Perieți, Amara, Valea Ciorii.

izvoare termale – Giurgeni, Amara.

Clima este temperat-continentala, relative omogena pe întreg cuprinsul acestuia, ca urmare a uniformității accentuate a reliefului, dar cu un pronunțat grad de continentalism, care determină contrastele mari între vara și iarna. Relieful climatic se caracterizează prin veri foarte calde, și ierni reci, marcate deseori de viscole puternice. Media anuală a temperaturii este de 10,3° C în partea de nord-vest a județului și de 11,1°C în partea de sud-est. Temperatura minimă absolută a fost de -32,5°C la Armășești (25 ianuarie 1942), iar temperatura maxima absolută de 44°C s-a înregistrat la Amara (10 august 1951).

O caracteristică a climei județului Ialomița o constituie regimul vânturilor, direcțiile lor predominante fiind nord-est și nord (Crivatul, Austrul și Băltărețul) efectul de canalizare al curenților de aer fiind influențat de lanțul Carpaților, de podișul Dobrogean și văii Dunării.

Rețeaua hidrografică majoră este reprezentată de cursul inferior al Ialomiței, care străbate median județul Ialomița dupa cum se poate vedea in figura 2.2., pe direcțiile aproximativ vest-est, pe o distant de aproximativ 212 km, și prin cel inferior al Dunării, care delimitează județul la est. Pe teritoriul județului, Dunărea curge prin albiile celor două brațe ale sale (Borcea la vest și Dunărea la est), care închid între ele Baltă Ialomiței, și se reunesc apoi într-un singur curs, în areanul comunei Giurgeni.

Dintre lacurile aflate pe teritoriul județului predomina limanurile fluviatice (Iezer, Strachina, Sărăturica, Fundata, Maia, Rațca, Jilavele, Cotorca, Frumușică, Murgeanca, Valea Ciorii, Dridu, Sinești, Movilita), lacurile de lunca (Piersică și Bentu), lacurile de albie (Bentu- Lateni, Bentuu- Stanii). De mare importanță pentru județ o reprezintă Lacul Amara care este un lac de tip liman fluviatic, situate pe un curs părăsit al răului Ialomița, apa acestui loc este sulfata, clorurata, sodica, bicarbonat, magneziana.

Figura 2.2: Harta Judetului Ialomița

Flora județului Ialomița are caracteristici de stepa și silvostepa. Zona stepei ocupa 2/3 din teritoriul județului și în cazul căreia vegetația naturală a fost înlocuită cu culturi agricole, se caracterizează prin crâmpeie de pajiști secundare, stepice, alcătuie din păiuș, firuța, pir crestat, bărboasă, troscat, sir sălbatic. Peisajul de silvostepa îl întâlnim în câteva pâlcuri de pădure în care predomina stejarul brumariu, alături de stejarul pufos, mojdreanul și tufișuri de lemn câinesc și vișin turcesc. Vegetația azonală, de luncă, cuprinde zăvoaie de plop și sălcie, dar și păduri de șleau în care întâlnim stejarul, arțarul tătăresc, ulmul, frasinul. Vegetația acvatică și de mlaștini include nufărul alb și galben, ciulinul de baltă, rogozul și săgeata apei.

Figura 3.2: Vegetatia judetului Ialomița

Vegetația județului Ialomița este foarte diversa. In figura 3.2. sunt prezentate trei cadre ce surprind peisaje din natura. Vegetatia are caracter de stepa pe 65% din suprafața sa, întâlnindu-se următoarele tipuri:

de stepa primară la Cocora, Sălcioara, Movilă, formată din graminee lipsite de valoare furajeră;

de silvostepa, în sud-vestul județului, cu păduri mari la Groasă, Odaia Călugărului, Sinești, Deleanca, Morareanca, unde se înregistrează arborele de stejar pufos și brumariu, cer, garnița, salcâm;

de stepa, cu arbori și arboret de pădure, regăsiți în pădurile de la Redea (com. Ion Roată), Cornatele (com. Cosâmbești), Beslesti – Popești (com. Sudiți), Ciunga (com. Movilă) și care cuprind frasinul, părul și mărul pădureț, ulmul, jugastrul, păducelul, porumbarul, lemnul câinesc, măceșul, cornul, sângerul.

de lunca: stuf, papură, rogoz, sălcie, plop, stejar în Lunca Ialomiței (Bărcănești, Speteni, Alexeni, Slobozia, Bueasca, Andrășești) și în Lunca Dunării (Bordușani, Saltava, Balaban);

lacustra – orzoaica de baltă, brădișul, lintița, coada calului, limba broaștei, săgeata apei, cucuta de apă, piciorul cocorului;

alte tipuri: urzică, troscot, pălămida, mohor, mușețel, coada șoricelului, păpădie, ceapa ciorii, ghiocel, brebenel, etc.

Fauna județului Ialomița beneficiază de un număr mare de specii de animale, trei dintre ele sunt illustrate in figura 4.2.. Fauna judetului Ialomita este caracteristica zonelor de stepa și silvostepa: iepurele, popândăul, dihorul de stepa, hârciogul, șoarecele de câmp, șobolanul de câmp, orbetele, șarpele rău, prepelița, potârnichea, ciocârlia, vulpea, lupul, viezurele, șopârlă de iarbă, gușterul, spurcaciul, heretele alb, șorecarul mare, cucuveaua de stepa. Fauna din arearele luncilor și lacurilor este bogată și variată, întâlnim aici: vidră, bizamul, corcodelul, stârci, lebede, berze, lișițe, rate și gâște sălbatice, sitari, fluierari, vulturi pescari, broască țestoasă de baltă, șarpele de apă, etc. În unele păduri ialomițene au fost colonizați fazani și căpriori. Fauna pisciola este reprezentată de crap, cega, păstruga, știuca, babușca, roșioara, scobar, mreana, caras, plătica, morunaș, salău.

S-au mai semnalat: bizamul, câinele enot, vrabia spaniolă. Până în 1940 (în vestul județului) și 1967 (în estul sau) a existat dropia, azi dispărută. Și spurcaciul a dispărut după 1945.
    O parte importantă din fauna județului Ialomița este de valoare și interes cinegetic, constituind o resursă pentru dezvoltare locală durabilă.

Figura 4.2: Animale din judetul Ialomița

Protecția mediului înconjurător. La nivelul județului Ialomița exista în prezent 6 arii protejate de interes național, din care 4 arii de protecție specială avifaunistica, o pădure de stejari seculari declarată monument al naturii și o pădure de stejari declarată rezervație naturală. Reprezentativă este Rezervația Naturală Caiafele-Moroiu (la 3 km și la 15 km sud de podul de la Cernavodă). În aceste păduri inundabile (unice în țara noastră) se remarca salciile bătrâne, plopii seculari și lianele. Pădurile sunt importante zone de cuibărit pentru diferite păsări (unele dintre ele aflate sub protecția legii).

2.2 Resurse turistice antropice

Resurse cultural-istorice.

Vestigiile arheologice sunt reprezentate de fortăreață getică de la Piscu Crasani, de situl arheologic Stelnica-Grădiștea Mare (1,5 km est de la brațul Borcea), situl arheologic Tandarei-Cherhanale (comună Valea Ciorii, pe malul estic al lacului Stachina) și de situl arheologic Dridu din comună Balaciu.

Monumente istorice, de artă și arhitectură, în marea lor majoritate se găsesc în municipiul Slobozia și Fetești, dintre care enumeram: Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial (Slobozia), Monumentul Eroilor din Decembrie 1989 (Slobozia), Statuia dirijorului Ionel Perlea (Slobozia), Statuia lui Mihai Eminescu (Slobozia), Statuia Rod Bogat (Slobozia), Bustul lui Mihai Viteazul (Slobozia), Monument Comemorativ (Fetești), Monumentul Forțelor Aeriene (Fetești), Monumentul Eroilor din al-II-lea Război Mondial (Fetești), Monumentul Eroilor Revoluției din Decembrie 1989 (Urziceni) etc.

Mănăstiri, biserici, muzee. Mănăstirea Dridu (Dridu), monument istoric și de arhitectură religioasă. Este situate la 20 km sud-vest de Urziceni. Așezământul este construit la marginea unei păduri, pe o colină. Biserica este în formă de navă, iar interiorul este compartimentat numai din altar și naos. În mănăstire exista un atelier de pictură pe sticla.

Colecția de Artă și Cultura Religioasă Maia-Catargiului (sat Maia, comună Brazii), așezământ cultural-religios compus din Biserica “Adormirea Maicii Domnului” care a fost construită în 1778 de Până Filipescu și restaurata în anul 1862, și conacul (1820) ridicat de înaintașii lui Barbu Catargiu (1802-1862), fost prim-ministru al României. Lângă biserica se afla cavoul lui Barbu Catargiu.

Catedrala Episcopală “Înălțarea Domnului” (Slobozia), unde Preasfințitul Damaschin (1940-2009)- Episcopul Sloboziei și Călărașilor a fost înmormântat în pronasul catedralei, într-o criptă special zidită pentru cititori.

Biserica “Adormirea Maicii Domnului” (Urziceni) monument istoric și de arhitectură religioasă. Biserica a fost construită în anul 1828.

Biserica “Mucenic Procopie” (Nenișori) monument istoric și de arhitectură religioasă. Biserica a fost construită în 1641, ctitor fiind Matei Basarab.

Biserica “Sfântul Ioan Botezătorul” (Jilavele) monument istoric și de arhitectură religioasă. Biserica a fost construită în anul 1697 și restaurata între anii 1844-1872.

Alte biserici: Mănăstirea Balaciu (1750), Biserica “Sfântul Nicolae” (Fetești), Biserica “Sfântul Nicolae” (Hagiesti).

Muzee și case memoriale: Muzeul Agriculturii din Fetești, Muzeul Agriculturii din Slobozia, Muzeul Județean Ialomița din Slobozia, Muzeul Memorial “Ion Perlea” (din comună Ograda), Centrul Cultural “Ion Perlea” (fost compozitor și dirijor) din comună Slobozia, Conacul Marghiloman (din comună Sinești), Conacul Bolomey (1898) în comună Cosâmbești, la 10 km de Slobozia, Conacul Hagionof (1889), din comună Mânăria, Conacul Bâzu Cantacuzino (secolul al XIX- lea) din comună Jilavele.

Manifestări culturale: Ansamblul Folcloric “Doina Bărăganului”, Festivalul Internațional de Folclor “Floare de pe Bărăgan”, în iunie (Slobozia), Festivalul Național de Folclor “Zărzărica, zărzărea”, Festivalul de Folclor “Rapsozii la ei acasă”, în Dridu, Festivalul “Sărbătoarea Colindului”, în luna decembrie (Slobozia), Festivalul – concurs național al tinerilor interpreți de muzică populară “Ion Albesteanu”, Festivalul de muzică ușoară de la Amara.

Instituții culturale acestea sunt formate din 5 case de cultură și 81 de cămine cultural, 4 cinematografe și 19 biblioteci orășenești și 160 biblioteci comunale.

Resurse tehnico-materiale.

În această categorie, cu implicații și în domeniul turismului se înscriu cele două complexuri de podurile rutiere și feroviare de peste Dunăre “Fetesti-Cernavoda”; podul rutier de la Giurgeni; barajul și lacul de acumulare de la Didru.

Resurese socio-demografice.

In anul 2010, populația județului Ialomița numara 287.678 locuitori (ANEXA 1), revenind in medie 64,60 locuitori pe km², reprezentand 1,35 % din populația țarii. Populația feminină are o pondere de 51 %, iar cea masculină o pondere de 49 % dupa cum se poate vedea in tabelul 1.2.

Tabelul 1.2: Populația stabilă, pe localitați, medii si sexe in anul 2010

Populația urbană deține 46,08% (orașul Slobozia cu cei 51989 de locuitori deține 39,21% din totalul populației urbane și 18,07% din totalul populației județului) iar populația rurală deține 53,92% dupa cum se poate vedea in figura 5.2.

Figura 5.2: Ponderea populatiei din mediul urban si rural din judetul Ialomita

Tabelul 2.2: Populația ocupată civilă, pe activități ale economiei naționale la sfârșitul anului 2010

In tabelul 2.2. este prezentata populația ocupată civilă, pe activități ale economiei naționale la sfârșitul anului 2010 din judetul Ialomita. Din totalul de 100.580 de persoane ocupate din Județul Ialomița 44,3% lucrează în agricultură, vânătoare și silvicultura, 16,8% în industrie, 5% în construcții, 11,1% în comerț, 1% în hoteluri și restaurante, 4,5% în transport și comunicații, 0,3% în tranzacții imobiliare, 3,9% în învățământ, 3,7% în sănătate și asistenta socială, iar restul de 3,7% în celelalte activități din economia națională. In figura 6.2 putem vedea ponderea persoanelor ocupate in functie de activitatea economica din judetul Ialomita.

Figura 6.2: Ponderea persoanelor ocupate in functie de activitatea economica

Tabelul 3.2: Câștigul salarial nominal mediu net lunar, pe activități ale economiei naționale în anii 2008-2010

In tabelul 3.2. este prezentat câștigul salarial nominal mediu net lunar, pe activități ale economiei naționale în anii 2008-2010. Câștigul salarial nominal mediu net lunar în Județul Ialomița a cunoscut o creștere de la an la an, acesta era în anul 2008 de 1087ron/salariat, urmând ca în 2009 să atingă valoarea de 1131ron/salariat, iar în 2010 valoarea de 1134 ron/salariat.

In figura 7.2. este prezentata evolutia castigului nominal mediu net lunar pe salariat in perioada 2008-2010 in judetul Ialomita. Dupa cum se poate vedea acesta are o evolutie pozitiva.

Figura 7.2: Evolutia castigului nominal mediu net

Tabelul 4.2: Populația școlară pe niveluri de educatie

In tabelul 4.2. este prezentata populația școlară pe niveluri de educatie din judetul Ialomita din perioada 2008-2010. Populația școlară numără în anul 2010/2011 43.350 persoane din care 8721 sunt preșcolari, 23.999 sunt în învățământul primar și gimnazial, 11.153 în învățământul liceal, 386 în învățământul postliceal și de maiștri și 290 în învățământul superior.

Capitolul 3. Analiza bazei tehnico-materiale și a circulației turistice

Valorificarea patrimoniului turistic al unei țări, regiuni sau zone geografice, implica în prealabil asigurarea unor condiții minime pentru deplasarea, sejurul și petrecerea agreabilă a timpului de către turiști. În esență, îmbinarea acestor elemente minime are ca rezultat polarizarea fluxurilor turistice spre acele destinații care oferă vizitatorilor cea mai mare satisfacție într-o călătorie de vacanță.

Pentru că teritoriul să fie declarat “de interes turistic”, potențialul său turistic trebuie să răspundă la două cerințe esențiale:

să dispună de resurse naturale și de alte elemente de atracție preferate de turiști (istorice, cultural-artistice, etc.);

să dispună de posibilități de acces, de transport, de cazare, de alimentație, de unități comerciale, de instalații, de alte amenajări adiacente etc., într-un cuvânt de bază materială și de infrastructură necesară pentru a facilita activitățile turistice.

În capitolul 2 am prezentat resursele natural și antropice ale județului Ialomița, iar în continuare voi prezenta baza materială și infrastructura județului Ialomița.

3.1 Analiza bazei materiale

În cadrul bazei tehnico-materiale a turismului, capacitățile de cazare, alimentația publică, agrement, prin numărul și structura lor, reflectă, în cea mai mare măsură, gradul de dotare și dezvoltare turistică în ansamblu sau la nivel teritorial.

Zona dispune de un număr mic de pensiuni, majoritatea de două margarete și hoteluri. Din informațiile pe care le deținem, nici una din pensiunile existente nu utilizează specificul local (arhitectură, amenajare interioară, mâncare tradițională). Gradul lor de ocupare este mic față de potențialul zonei, demonstrând că circulația turistică în zonă este destul de redusă, sau că turiștii care vin în zonă rămân destul de rar peste noapte, preferând alte locații pentru cazare.

Restaurantele sunt puține ca număr, nu utilizează specificul local în meniuri sau în amenajarea interioară și exterioară, sunt deservite de un personal slab instruit și neatent. Nu există meniuri în limbi străine, iar atmosfera (muzica, ambianța) este fără personalitate.

Unități de cazare.

Structurile turistice de primire constituie componenta cea mai importantă a bazei tehnico-materiale a turismului. Unitățile de cazare turistică cuprind localurile de utilitate publică clasificate și astfel amenajate încât să permită cazarea turiștilor și prestarea de servicii specifice potrivit categoriei de încadrare.

Facilitățile de cazare cuprind toate obiectivele care creează condiții pentru înnoptarea turiștilor, că: hoteluri, moteluri, hanuri, cabane, vile, bungalouri, căsuțe, campinguri, tabere de tineret, sanatoriu de cura etc., cu activitate permanenta sau sezoniera.

Numărul de unități de cazare din județul Ialomița este în prezent de 3021, aproximativ 0,5% (tabelul 2.3) din numărul total al unităților de cazare din România. În fiecare an numărul de unități de cazare a cunoscut o tendință de creștere astfel, de la 2432 de unități de cazare în anul 2007 la 3021 în anul 2011.

Tabelul 1.3: Capacitatea de cazare turistică existenta pe tipuri de structuri de primire turistică în județul Ialomița

Sura: www.insse.ro

Din analiza tabelului 1.3 reiese că numărul hotelurilor crește de la 16 unități în 2007 la 18 unități în 2011 iar fata de celelalte structuri cu funcțiuni de cazare turistică, hotelurile dețin ponderea cea mai mare a locurilor de cazare. Se remarca creșterea numărului de campinguri, datorită faptului că în 2011 s-au construit 6 campinguri cu o capacitate totală de cazare de 198 de locuri. La celelalte structuri cu funcțiuni de cazare nu se observă o creștere sau o scădere mare de la an la an, numărul lor rămâne constant chiar din 2007 până în 2011 ca în cazul căsuțelor și cabanelor turistice. Acesta situația de stagnare a capacității de cazare în județul Ialomița se datorează infrastructurii slabe și a lipsei de investitori.

In figura 1.3 este prezentata ponderea capacitatii de cazare in Judetul Ialomita. Dupa cum se poate vedea hotelurile au o pondere de 75%, motelurile 11%, motelurile si casutele turistice cate 3% iar restu detin o pondere de aproximativ 1% din capacitatea totala de cazare din Judetul Ialomita.

Figura 1.3: Ponderea capacitatii de cazare in Judetul Ialomita

Se poate remarca în tabelul 2.3 că ponderea capacității de cazare în funcțiune în județul Ialomița din totalul capacității de cazare în funcțiune din România, este de 0,5 % în fiecare an.

Tabelul 2.3: Evoluția capacității de cazare în funcțiune în județul Ialomița

Sura: www.insse.ro

Figura 2.3: Capacitatea de cazare in Romania

În perioada 2009- 2011 ponderile stabilite prin raportarea procentuală a indicatorului județului Ialomița la cel al României, nu suferă modificări, acesta având valoarea de 0,5% în toată perioada studiată din 2009 până în 2011. Modificări structurale foarte mici apar în cazul repartizării capacității de cazare în funcțiune pe tipurile de unități turistice din județul Ialomița din perioada 2009-2011.

In figura 2.3 este prezentata ponderea capacitatii de cazare din judetul Ialomita raportat la capacitatea totala de cazare din Romania.

Tabelul 3.3: Structura capacității de cazare în funcțiune , pe tipuri de unități, ponderea față de total (%)

Sura: www.insse.ro

În baza datelor din tabelul 3.3 putem afirma că primul loc este deținut de campinguri, cu valori în creștere de la 0,008% în 2009 și în 2010 la 0,062% în 2011 iar celelalte structuri cu funcțiuni de cazare au valori oscilante însă diferența de creștere sau descreștere este foarte mică.

Din toată perioada analizată anul 2010 este cel mai bun și productiv pentru organismele din turism, evoluția activității turistice este cea mai favorabilă.

Unități de alimentație.

Alături de unitățile de cazare, un loc important în structura bazei tehnico-materiale dețin unitățile de alimentație, menite să asigure atât condiții de servire a mesei, cât și de divertisment.

Facilitățile de alimentație oferite de turism reprezintă întregul sistem de alimentație și “catering” pentru servirea mesei turiștilor pentru durata sejurului lor temporar la destinațiile turistice. Tot aici sunt incluse și facilitățile oferite de unitățile de alimentație, altele decât cele destinate strict-senso hranei turiștilor: berarii, cafenele, baruri de zi, de noapte, cofetarii, patiserii, simigerii etc.

Alimentația publică din țara noastră a cunoscut ritmuri înalte de dezvoltare superioară celor înregistrate de alte sectoare comerciale. În anul 1993, spațiile de alimentație din România dispuneau de peste 25.000 de unități de stat sau particulare, ponderea fiind deținută de Federal Coop și de Ministerul Comerțului. Spațiile de alimentație publică pentru turiști aparțin, de regulă, marilor hoteluri, dar sunt și unități independente.

Pentru revoluționarea turismului internațional a fost dezvoltată o rețea de unități cu specific, reprezentative care oferă preparate culinare tradiționale într-un cadru plăcut cu elemente de cultură, arhitectură, decorațiuni interioare și exterioare.

În ceea ce privește unitățile de alimentație, există restaurante sau alte tipuri de unități cu:

SOHODOL: bucătărie românească și internațională;

SEMLUNA: bucătărie românească și internațională;

SOMIMAS: bucătărie românească și internațională;

LEXI STAR: bucătărie românească și internațională;

BRÂNCUȘI: bucătărie românească și internațională;

LAGUNA ALBASTRĂ: specific pescăresc-vanătoresc;

LA SCALA: bucătărie italiană.

În județul Ialomița se găsesc unități de alimentație publică cu diferite specificuri, cum sunt restaurantele hotelurilor care oferă clienților săi bucătărie românească și internațională, mai sunt pizzeria, bar – cafe-uri, bar de zi și de noapte, cofetării, braserii, etc. În județul Ialomița, rețeaua de alimentație deține aproximativ 23.000 de locuri la mese, structura unităților variind de la restaurante clasice sau cu specific, la braserii, baruri, bufete, cofetării. În privința nivelului de confort, cele mai multe din locurile la mese sunt cuprinse în unitățile de categoria I-a și a II-a (circa 87% din total). Rezultă o medie, pe ansamblu, de circa 2,5 locuri la mese pentru un loc de cazare.

Unități de agreement.

Agrementul reprezintă o componentă de bază a produsului turistic deoarece este chemat să asigure odihna activă a turiștilor, contribuind direct la realizarea unei noi calități a vieții. Agrementul este definit ca "ansamblul mijloacelor, echipamentelor, evenimentelor și formelor oferite de unități, stațiuni sau zone turistice, capabile să asigure individului sau grupului social o stare de bună dispoziție, de plăcere, să dea senzația unei satisfacții, unei împliniri, să lase o impresie și o amintire favorabilă".

În județul Ialomița ca modalități de agreement sunt cluburile, sălile de jocuri, mesele pentru biliard, însă numărul lor este destul de mic.

Singurul complex de agrement se găsește pe teritoriul orașului Amara, în imediata vecinătate a lacului cu același nume, la o distanță de numai 7 km de Municipiul Slobozia – reședința județului Ialomița. Situat într-un cadru natural deosebit – pădure de salcâm, plantație de foioase și livada de nuci – cele două Centre de Agrement se afla sub influența unui climat continental de stepa, caracterizat prin veri călduroase și calm atmosferic. Momente de reală relaxare găsesc atât elevii cât și profesorii din întrega tara, atât datorită condițiilor oferite de cele două centre precum și datorită posibilității folosirii apei saline și a nămolului sapropelic pentru afecțiunile reumatismale, fără a uita efectele soarelui binefăcător al Bărăganului ialomițean.

Fauna prezentă pe aceste locuri constituie un adevărat paradis pentru amatorii de vânătoare, iar aerul curat și puternic ozonat din această zonă este foarte apreciat de cei aflați în weekend, sejur sau cantonament sportiv. Amenajările și dotările recente precum și cele aflate în curs de realizare fac din această stațiune un important punct de atracție pentru odihnă, recreere și divertisment.

Agrementul sportiv este reprezentat de o serie de terenuri de sport (tenis, volei, baschet, fotbal) și un număr foarte redus de piscine acoperite.

Se manifestă o slabă valorificare a suprafețelor lacustre pentru agrement (plimbări cu bărci, hidrobiciclete, platforme pentru pescuit etc.).

Unități de tratament.

Centre de tratament se pot găsii în stațiunea balneo-climaterică. Stațiunea este la 2 km de localitatea cu același nume: Amara. În stațiunea de tratament Amara este amenajată plajă pe malul lacului pentru băi de soare. Indicații terapeutice în stațiunea Amara:

Reumatisme articulare;

Poliartroza;

Reumatisme degenerative;

Afecțiuni neurologice periferice;

Afecțiuni ginecologice;

Sechele post-traumatice;

Recuperare după operații pe articulații, pe mușchi, pe oase;

Afecțiuni dermatologice;

Afecțiuni endocrine;

Boli profesionale.

Principalul factor terapeutic natural este lacul Amara. Apa lacului are un conținut ridicat de sulfat, de clorura de sodiu și de magneziu. Gradul său total de mineralizare este 9.88 g/l. Nămolul lacului este sapropelic, conține circa 40% substanțe organice și 41% substanțe minerale.

Printre dotările de care dispune stațiunea amintim instalații pentru:

băi și împachetări cu nămol calde;

cataplasme cu nămol rece;

cură internă de apă minerală;

hidroterapie;

electroterapie;

aerohelioterapie.

3.2 Analiza circulației turistice și previziuni

Pentru o mai bună înțelegere a fenomenului turistic din județul Ialomița, se cere studiată circulația turistică internă. Analiza circulației turistice presupune cunoașterea evoluției câtorva indicatori principali și anume: sosiri de turiști (turiști cazați), număr înnoptări, sejur mediu, densitatea turistică și coeficientul de utilizare a capacității de cazare.

Sosiri turiști.

Sosirea unui turist într-o structură de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică se inregistrează când o persoană este înscrisă în registrul structurii respective, pentru a fi găzduită una sau mai multe nopți.

În fiecare structură de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică se consideră o singură sosire pe turist, indiferent de numărul de înnoptări rezultate din șederea să neîntreruptă.

Fluctuațiile circulației turistice în cadrul județului Ialomița pot fi evidențiate prin mutațiile structurale ale principalilor săi indicatori, numărul turiștilor cazați și a înnoptărilor dar și prin tendințele vizând evoluția acestora în perioada 2009-2011.

Circulația turistică în județul Ialomița este redusă, date fiind condițiile socio-economice nefavorabile unui turism de masă, dar și stării tehnice și gradului redus de confort. Acest lucru se datorează și reducerii constante, de la an la an a numărului de turiști sosiți în hoteluri, hosteluri, cabane turistice, campinguri și pensiuni turistice urbane. Dar alte motive care au putut provoca această reducere a numărului de sosiri sunt: calitatea serviciilor oferite turiștilor, potențialului turistic al județului, tarifele practicate în aceste unități de cazare, obiectivele turistice, etc.

Tabelul 4.3: Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, pe tipuri de structuri, tipuri de turiști în județul Ialomița

Sursa:www.insse.ro

Din tabelul 4.3, se poate observa foarte bine evoluția numărului de turiști sosiți în structurile de primire turistică, cei mai mulți turiști preferă să se cazeze în hoteluri, apoi la o distanță foarte mare se află motelurile, după care vin vilele turistice, campingurile și pensiunile agroturistice, iar ultima în topul preferințelor se află cabanele turistice.

In tabelul 5.3. este prezentata circulatia turistica din judetul Ialomita in anul 2010 si ponderea persoanelor cazate in judet fata de totalul persoanelor cazate in Romania.

Tabelul 5.3: Circulația turistica din județul Ialomița în anul 2010

Sursa:www.insse.ro

Ponderea foarte mică a coeficientului de utilizare a capacității în județul Ialomița poate fi explicată prin reducerea cererii turistice, ca rezultat al altor factori diverși, însă reprezintă și consecința unei conduceri necorespunzătoare, neadaptate la noile condiții ale pieței, sau a schimbărilor aproape permanente intervenite în organizarea stațiunilor sau a societăților comerciale din turism. Dupa cum se poate vedea in figura 3.3. ponderea persoanelor cazate in Judetul Ialomita este de 0,6% din totalul persoanelor cazate in Romania.

Figura 3.3: Evolutia persoanelor cazate in Romania

Numărul înnoptărilor în cazările existente.

Înnoptarea este un indicator care reprezintă intervalul de 24 de ore, începând cu oră hotelieră, pentru care o persoană este înregistrată în evidența structurii de cazare turistică și beneficiază de găzduire în contul tarifului aferent spațiului ocupat, chiar dacă durata de ședere efectivă este inferioară intervalului menționat.

Tabelul 6.3: Înnoptări în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri, tipuri de turiști în județul Ialomița

Sursă: www.insse.ro

Din analiza tabelului 6.3 se poate observa că cele mai multe înnoptări ale turiștilor din județul Ialomița se înregistrează în hoteluri, aproximativ 90%, urmate de moteluri, tabere de elevi și campinguri.

Această evoluție descrescătoare se datorează faptului că numărul de înnoptări în structurile de primire tip hotel se reduce, constant, de la an la an, deșii numărul hotelurilor a înregistrat o ușoară creștere în perioada studiată, numărul înnoptărilor turiștilor cazați în hoteluri a scăzut semnificativ de la 313250 de înnoptări în 2007, la 252632 de înnoptări în 2009 și a ajuns la 183858 de înnoptări. Aceasta scădere de aproximativ 30%, a influențat și reducerea numărului total al înnoptărilor turiștilor în județul Ialomița astfel, de la 331604 de înnoptări în 2007 s-au înregistrat doar 199574 de înnoptări în 2011.

Tabelul 7.3: Evoluția circulației turistice în județul Ialomița

Sursa:www.insse.ro

In tabelul 7.3 este prezentata ponderea innoptarilor din judetul Ialomita in anul 2010 fata de totalul innoptarilor din Romania. Numărul turiștilor străini care au înnoptat în structurile cu funcțiuni de cazare ale județului Ialomița este foarte mic. Ponderea înnoptărilor este de 2 % în anul 2010. In continuare in figura 4.3 este prezentat ponderea innoptarilor turistilor romani si straini in judetul Ialomita fata de totalul innoptarilor turistilor din Romania in 2010.

Figura 4.3: Totalul innoptarilor turistilor in Romania in 2010

Durata sejurului mediu.

La nivel global durata medie de sejur este rezultatul raportului între numărul de zile de prezența turistică la o anumită destinație și numărul total de turiști prezenți pe teritoriu.

Calculul duratei medie a sejurului, în România pentru anul 2010, este calculat în fracția următoare:

Calculul duratei medie a sejurului, în județul Ialomița pentru anul 2008, este calculat în fracția următoare:

Calculul duratei medie a sejurului turiștilor romani cazați în județul Ialomița pentru anul 2009, este calculat în fracția următoare:

Calculul duratei medie a sejurului turiștilor străini, în județul Ialomița pentru anul 2010, este calculat în fracția următoare:

Figura 5.3: Durata mediu a sejurului

In figura 5.3 este prezentata durata medie a sejurului turistilor in judetul Ialomita cat si durata medie a sejurului turistilor romani cat si a turistilor straini.

Calcularea sejurului mediu pe fiecare mijloc de cazare, se utilizează, în locul numărului de zile turistice, numărul de înnoptări înregistrate în documentele unităților de cazare:

Unde: NH- număr înnoptări hoteliere înregistrate;

– Sejurul mediu în hotel.

Calculul sejurului mediu pentru hotelurile din Județul Ialomița, pentru anul 2010 este calculate în fracția următoare:

Durata medie a sejurului în județul Ialomița pentru anul 2010, are o valoare aproximativ dublă decât valoarea duratei sejurului mediu în România, de la 2,64 zile/turist în România la 5,47zile/turist în județul Ialomița. Se remarcă o valoare mare a duratei medie a sejurului, a numărului turiștilor romani în Județul Ialomița, 5,68 zile/turist însă o valoare foarte mică a duratei medie a sejurului turiștilor străini în județul Ialomița, 1,92 zile/turist. Din calculul duratei medie a sejurului în hotelurile din județul Ialomița, se observă că turiștii aleg cel mai mult să se cazeze în hoteluri și astfel avem valoarea sejurului de 5,98 zile/turist.

Densitatea turistică.

Densitatea turistică este un indicator care exprimă legătura dintre fluxul turiștilor și populația rezidenta a unei zone sau ari. Densitatea turistică este un raport între numărul turiștilor și numărul populației rezidente sau între numărul de zile turist și numărul populației rezidente. Formulele de calcul ale densității turistice sunt următoarele:

Tabelul 8.3: Populația rezidenta a județului Ialomița

In tabelul 8.3 este prezentata populația rezidenta a județului Ialomița pe perioada 2008-2010. Se observa ca numarul populatiei scade de la an la an.

În continuare voi calcula densitatea turistică din județul Ialomița pentru anul 2010.

Gradul de utilizare a capacității turistice.

Gradul de utilizare a capacității turistice este un indicator sugestiv de apreciere a eficienței cazării, calculat că raport între capacitatea de cazare efectiv utilizată la un moment dat sau într-o perioadă de timp și capacitatea de cazare maxim posibilă (nr. locuri x 365 zile sau nr. locuri x 90, 120 zile, perioada de funcționare a unității).

Acest indicator este utilizat în aprecierea gradului de exploatare a capacității de cazare și este exprimat procentual. Formula de calcul este următoarea:

Tabelul 9.3: Gradul de utilizare a capacității turistice în județul Ialomița

In tabelul 9.3 am prezentat gradul de utilizare a capacității turistice în județul Ialomița pe perioada 2008-2010. In anul 2008 acesta a fost de 57,2% insa a scazut la 51% in 2009 si la 47,4% in 2010.

Figura 6.3. Evolutia indicelui de utilizare a capacitatii in functiune

Figura 6.3. redă evoluția indicelui de utilizare a capacității de cazare pe perioada analizată și anume 2008-2010, evoluție care pe ansamblu poate fi apreciată negativă, ceea ce indica o activitate mai puțin productiva și satisfăcătoare a organismelor din turism.

Previziuni ale circulației turistice în Europa.

Repartiția sosirilor pe zone geografice ale Europei este prezentata in tabelul 10.3.

Tabelul 10.3: Estimarea sosirilor turiștilor internaționali în Europa

în perioada 1995-2020

Creșterile cele mai spectaculoase se vor înregistra în zona Europei Centrale/Est, unde o pondere semnificativă a sosirilor se înregistrează în Federația Rusă (4,1 milioane turiști, respective 19,2% din total) și Republica Ceha (cu 44 milioane sosiri, respective 18%), care însumează împreună 37,2% din total zona.

Capitolul 4. Program de modernizare, dezvoltare și formare a ofertei turistice în Județul Ialomița – orizont 2020

Județul Ialomița dispune de un potențial turistic valoros, de o ofertă turistică atractivă pentru turiștii dornici să practice aproape orice formă de turism. În ultimii ani, Consiliul Județean Ialomița alături de Consiliile Locale și câțiva investitori au făcut eforturi pentru reconsiderarea locului turismului. Atingerea acestui obiectiv trebuie să conducă la:

Creșterea numărului de turiști români și străini;

Satisfacerea cererii turistice potențiale și atragerea unui număr sporit de turiști pentru petrecerea sejururilor;

Sporirea contribuției turismului la veniturile comunităților locale prin susținerea dezvoltării turismului rural;

Crearea de noi locuri de muncă în domeniul turismului.

Turismul, pentru a se putea dezvolta, trebuie să aibă la bază politici adaptate ramurilor de activitate ale sectorului și anume:

Politica de produs turistic care să urmărească stimularea agenților economici în vederea modernizării și creșterii calității ofertei turistice în scopul creșterii competitivității ei pe piața internă și internațională;

Politica de promovare și marketing care să asigure o imagine reală a turismului din Județul Ialomița pentru a stimula cererea turistică internă și internațională;

Politica resurselor umane care să asigure din punct de vedere calitativ și cantitativ necesarul de personal, precum și formarea și perfecționarea acestuia;

Politica privind creșterea rolului cercetării științifice și cercetării tehnologice care să urmărească identificarea produselor și piețelor turistice noi, investirea și punerea în aplicare a programelor de dezvoltare;

Politica din domeniul legislativ care să aibă în vedere armonizarea cadrului normativ cu legislația din Uniunea Europeană privind standardele de calitate, standardele pentru construcții, standardele tehnice și indicatorii statistici pentru turism;

Politica în domeniul fiscal care să aibă ca scop stimularea dezvoltării economice, investirii și creării de noi locuri de muncă în sectorul privat.

Realizarea acestor politici are la rândul ei la bază programe referitoare la produsul turistic, la principalele destinații turistice din Județul Ialomița. Astfel, se au în vedere:

Reinvestițiile și modernizarea unităților de cazare;

Diversificarea ofertei turistice de sporturi, recreere, distracție;

Mărirea animației din zonele turistice;

Descoperirea, amenajarea și reamenajarea unor obiective turistice istorice și culturale;

Dezvoltarea circuitelor turistice, precum și a excursiilor de o zi;

Dezvoltarea serviciilor turistice la nivel internațional;

Promovarea unei imagini favorabile în ceea ce privește stațiunile din județ;

Creșterea calității amenajărilor turistice;

Modernizarea treptată a produsului turistic într-un cadru planificat și coordonat, la standarde înalte;

Asigurarea unui turism cu specific care să reflecte trăsăturile locale;

Dezvoltarea turismului oriunde există un potențial turistic.

Una dintre cele mai importante viitoare surse de venituri este turismul. De aceea, punerea în aplicare a unor programe cu finanțare internă sau externă, participarea la acțiuni de promovare în țară și străinătate, valorificarea potențialului natural și antropic sunt câteva din direcțiile de acțiune în vederea dezvoltării turismului ialomițean.

Programul „Strategia de dezvoltare a județului Ialomița 2009-2020” are ca obiective pentru dezvoltarea turismului:

Valorificarea patrimoniului natural și cultural-istoric al județului în scopuri turistice;

Crearea de centre de agrement;

Amenajarea locurilor în scopul promovării potențialului de turism de agrement și piscicol;

Diversificarea ofertei turistice rurale;

Promovarea internă și internațională a potențialului turistic al județului.

În continuare voi prezenta propuneri pentru dezvoltarea și modernizarea bazei tehnico-materiale a Județului Ialomița.

4.1 Propuneri privind modernizarea și dezvoltare bazei tehnico-materiale din Județul Ialomița

Un pas important în dezvoltarea turismului îl deține modernizarea bazei tehnico material a turismului județului Ialomița. Baza tehnico-materială turistica joacă unul dintre cele mai importante roluri în turism și de aceea modernizarea ei este vitală în acest județ.

Unitățile de cazare turistică și unitățile de alimentare trebuie să fie special amenajate și dotate, clasificate după gradul de confort oferit și după funcțiunile pe care le îndeplinesc, iar principalul lor scop, de găzduire a turiștilor și de prestarea unui set de servicii pe toată perioada șederii turiștilor în respectivele unități trebuie să fie valorificat la maximum.

În ceea ce privește concepția de amenajare a județului Ialomița în vederea unei dezvoltări durabile, aceasta ar trebui să fie inovatoare și durabilă. Pentru aceasta se poate organiza un concurs de proiecte de arhitectură și urbanism la selecția cărora ar putea participa toate părțile interesate.

Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii generale trebuie să se realizeze paralel cu acțiunile care vizează restructurarea Județului Ialomița. Aceasta presupune un proces amplu și complex care include măsuri care vizează: creșterea accesibilității Județului Ialomița folosind toate căile de acces, dezvoltarea, modernizarea, creșterea fiabilității tuturor instalațiilor, echipamentelor specifice (rețeaua de alimentare cu apa gaze, energie electrică și termică) astfel încât să permită dezvoltarea Județului Ialomița și totodată să asigure o bună funcționare a tuturor utilităților și o reducere a poluării. Un loc important în acest sens, îl deține și dezvoltarea rețelei comerciale și prestatoare de servicii care să ofere posibilitatea efectuării unor cumpărături și petrecerii timpului liber.

În ceea ce privește măsurile specifice de acțiune la nivelul echipamentelor turistice acestea sunt individualizate pe categorii de echipamente: cazare, alimentație, tratament. Ca măsuri generale ce se impun la nivelul tuturor categoriilor de echipament pot fi evidențiate: modernizarea și reamenajarea acestora, diversificarea tipologiei acestora, adoptarea de noi formule mai bine adaptate mutațiilor intervenite în structura cererii, și tipologiei clientelei, pornind de la examinarea și compararea experienței internaționale soluțiile de succes adoptate în această direcție.

În ceea ce privește structurile de primire turistice cu funcțiuni de cazare din Județul Ialomița, măsurile care se impun sunt:

îmbunătățirea aspectului exterior al clădirilor;

modernizarea și ridicarea nivelului de confort;

restructurarea unităților pe principii moderne;

redotarea unităților cu echipamente care să întrunească cerințe estetice, funcționale și de confort și care contribuie atât la îmbunătățirea calității serviciilor cât și la reducerea costurilor de exploatare ca de exemplu materiale de construcții fono și termoizolante, instalații foarte fiabile, cu senzori etc.;

crearea unei ambianțe cât mai atractive, care să particularizeze unitatea respectivă.

Îmbunătățirea aspectului exterior va urmări: în cazul clădirilor vechi restaurarea acestora, redarea farmecului de altă dată, iar în cazul hotelurilor construite în perioada 1965-85 caracterizate prin uniformitate, funcționalitate este necesară găsirea unor soluții de îmbunătățire a esteticii fațadelor, construirea de balcoane s.a.

Modernizarea unităților de cazare presupune o restructurare a spațiilor hoteliere în sensul redimensionării și creșterii confortului acestora, amenajarea în incinta unităților a unor spații destinate repunerii în formă și a asigurarea accesului acoperit spre baza de tratament.

În ceea ce privește gradul de confort al acestora, este necesară ridicarea acestuia experienta europeană arata că este necesară existența tuturor categoriilor de confort, existând însă diferențe în ceea ce privește ponderea acestora în funcție de tipul stațiunii și segmentele de clientela țintite. Astfel, o pondere importanta trebuie să dețină structurile de primire de 2 și 3 stele ajungând să dețină 70-80%). Totodată este obligatorie prezenta hotelurilor cu confort superior de 4, 5 stele care au rolul de a întări marca și prestigiul oricărei stațiuni mai ales în stațiunile destinate pieței internaționale. În funcție de mărimea stațiunii numărul acestora poate diferi în stațiunile mai mici fiind suficientă o singură unitate dar emblematica.

În același timp este necesară restructurarea conceptului de structura de primire de cazare în sensul că, atât hotelurile vechi cât și cele nou construite trebuie să adopte formule apreciate de turiști cum ar fi hoteluri cu baze de tratament integrate, hoteluri cu servicii de sejur balneo-turistic integrate (care integrează în structura funcțională dotări pentru tratament, alimentație, menaj, agrement, soli de jocuri, grădinițe pentru copii asigurând astfel ambianța și independentă apartamentelor familiale), hoteluri cu animație integrată, cluburi de vacanță.

O soluție pentru a asigura o diversitate de categorii de clasificare ar putea fi construirea unor complexe balneare, prevăzute cu baza proprie de tratament și cu mai multe aripi, fiecare dintre acestea având categorie de clasificare diferită (2-3 stele).

Celelalte tipuri de structuri de primire (vile, bungalouri, campinguri, reședințe secundare etc.) trebuie reamenajate, dotate și structurate funcțional ținând cont de categoria de confort la care se pretează, segmentul de clienți vizați, locul și rolul în ansamblul funcțional al Județului Ialomița.

În ceea ce privește structurile de servire a mesei, indiferent de tipul, mărimea și categoria de clasificare este necesară modernizarea, recompartimentarea și organizarea acestora pe principiile maximizării confortului, intimizării și psihologiei turismului de sănătate. Totodată se impune și o specializare pe profile precum și o diversificare tipologică punându-se accentul pe unitățile specializate pe gastronomie românească și pe cele a căror oferta reprezintă o componentă a tratamentului ex. de dietoterapie.

Un loc aparte trebuie să-l ocupe și restructurarea meniurilor care trebuie să se caracterizeze prin varietate și rafinament precum și prin asigurarea unei alimentații sănătoase, diete, meniuri nutriționale dar și prin asigurarea unor meniuri cu specific românesc, a celor cu reprezentativitate pentru zona sau stațiune, cele specifice țării din care provine segmentul.

O componentă importantă a procesului de restructurare a Județului Ialomița o reprezintă modernizarea și dezvoltarea structurilor de tratament cu implicații directe în eficacitatea curelor și crearea unei imagini generale a stațiunii.

În funcțiile de condițiile concrete existente aceasta va viza:

îmbunătățirea stării fizice a clădirilor care adăpostesc bazele de tratament prin reparații curente sau capitale, recompartimentări, modernizări, chiar proiectarea și realizarea unor clădiri noi modernizarea instalațiilor, echipamentelor și aparaturii medicale;

înlocuirea unor module sau redotarea integrală;

construirea de noi complexe balneare dotate la standarde internaționale în vederea creșterii siguranței și credibilității tratamentelor medicale;

construirea/amenajarea unor centre de sănătate care să ofere o diversitate de proceduri de repunere în formă și creare a unei stări generale de bine, unor „temple termale” care să reprezinte atât prin arhitectura cât și prin gama serviciilor oferite un punct de atracție al Județului Ialomița;

o atenție deosebită trebuie să se acorde arhitecturii acestuia care poate deveni un simbol al Județului Ialomița.

Un loc aparte în reorganizarea Județului Ialomița trebuia să-l dețină modernizarea și dezvoltarea structurilor, instalațiilor, echipamentelor de agrement și animație care au un rol important în crearea identității și imaginii stațiunii, ofertei în ansamblu.

Această măsură este necesară având în vedere pe de o parte posibilitatea dezvoltării unui terapeutic care să contribuie la refacerea sau menținerea stării de sănătate într-un mod plăcut, atractiv iar pe de altă parte datorită duratei ridicate timpului liber de care dispune curantul după efectuarea procedurilor. De aceea trebuie îndeplinească o serie de condiții ca: multifuncționalitate, atractivă, eficienta, să fie integrata ofertei, diversificata, flexibilă și modulara.

Realizarea structurilor de agrement de exterior și de interior este strâns legată profilul patologic și specializarea terapeutică a Județului Ialomița, de capacitatea și structurile de primire și servire a mesei, de structura clientelei, maladii și comportamente, grupe de vârstă, apartenenta socio-profesională, de morfologia și topoclimatul specific zonei.

În acest context agrementul organizat sub forma parcurilor de agrement reprezintă un punct nodal al Județului Ialomița fiind prezent însă și în cadrul componentelor aferente serviciilor de bază (structuri de primire și servire a mesei) specifice agrementului de interior având caracter distractiv cultural și de animație.

În ceea ce privește gama instalațiilor și echipamentelor de agrement și animație destinate petrecerii agreabile a timpului liber, aceasta trebuie să fie diversificata, la nivelul fiecărei componente: de divertisment, sportiv, cultural-artistic, adaptată principalelor segmente de clientela și să asigure securitatea turiștilor.

Între principalele echipamente de agrement și animație care se pretează Județului Ialomița, evidențiez:

terenuri de golf/minigolf,

ring de dans în aer liber,

terenuri de sport de diferite tipuri,

cazinou,

săli de spectacole,

cluburi,

centre de activități cultural artistice și de divertisment etc.

În ceea ce privește serviciile oferite de diferiții prestatori ele trebuie să se caracterizeze prin calitate diversitate/inovație iar produsele turismului de sănătate să răspundă celor mai exigente cerințe.

La nivelul Județului Ialomița se impune:

stimularea practicării turismului de sănătate de către un număr cât mai mare;

crearea condițiilor pentru practicarea turismului de sănătate de către un număr cât mai mare de oameni.

Această direcție de acțiune vizează două aspecte, pe de o parte extinderea ofertei turistice de tratament pentru populația cu venituri reduse (categorii defavorizate de populație) și permanentizarea programului “turism pentru sănătate” iar pe de altă parte stimularea unei număr cât mai ridicat de persoane să practice turism de sănătate în scopuri profilactice implicarea într-o mai mare măsură a asigurărilor de sănătate în restituirea unei părți din cheltuielile efectuate în stațiunile balneare pentru tratarea sau prevenirea apariției unor afecțiuni ceea ce ar contribui la creșterea cererii pentru curele preventive, cu efecte pozitive în plan economic și social stimularea agenților economici să dezvolte, la nivelul firmelor a unor politici sociale, care să vizeze suportarea unei părți a cheltuielilor ocazionate de practicarea turismului de sănătate

4.2 Propuneri de promovare a ofertei Județului Ialomița în

turismul intern și internațional

Promovarea în țările Uniunii Europene.

Promovarea ofertei turistice a județului Ialomița în Țările Uniunii Europene se poate realiza prin mijloacele tradiționale și anume:

toate suporturile de informare (ghid, broșura, pliant, catalog);

obiecte publicitare;

prezenta la saloanele de turism;

mailing-ul;

utilizarea mijloacelor de comunicare în masă (TV, publicații, radio etc.).

În țările Uniunii Europene se utilizează rețele de promovare, care pot fi:

bancare (Germania, Belgia, Franța, Olanda),

teritoriale turistice (Germania, Belgia, Franța),

cluburi (Germania, Olanda).

În ceea ce privește comercializarea ofertei turistice a Județului Ialomița în cadrul țărilor Uniunii Europene, aceasta poate fi analizată ca forme de comercializare în cadrul UE și la nivel regional și local.

Promovarea ofertei turistice a Județului Ialomița în majoritatea țărilor Uniunii Europene și comercializarea produselor turistice se face:

pe plan intern prin:

centrale de rezervare internațională (Franța);

centrale de rezervare națională (Spania, Franța, Irlanda, Portugalia);

centrale de rezervare regională (anumite landuri germane, Belgia, Franța, Spania, Italia);

centrale de rezervare departamentale/locale (Franța, Grecia);

vânzarea directă (toate țările UE).

pe plan extern:

touroperatori de voiaj (Germania, Belgia, Danemarca, Franța, Regatul Unit);

structuri turistice teritoriale (Germania, Belgia, Danemarca, Franța, Regatul Unit);

primarii, cornițele de întreprindere (Franța, Italia).

Două idei de bază, și anume rolul calității ofertei turistice a Județului Ialomița și rolul activității de proiecție a unei imagini de destinație turistică cât mai apropiate de realitate, sunt vitale în atragerea cererii turistice interne și externe.

Strategii de promovare prin internet.

Agențiile de turism din România au înțeles că, pentru o mai bună informare a clienților actuali și potențiali, web-ul este un instrument care începe să fie din ce în ce mai mult la îndemâna turiștilor. Astfel, pe web au apărut numeroase site-uri de promovare a ofertelor turistice.

Exista un număr satisfăcător de site-uri românești, unele de sine stătătoare, altele găzduite de alte site-uri specializate. O mare parte din firme au preferat să-și construiască imaginea pe internet numai în limba engleză, fără a avea o versiune în limba româna. Domeniile principale sunt: mare, munte, străinătate, vânătoare, ticketing (rezervări avion).

Lipsesc aproape cu desăvârșire listele detaliate cu ofertele agențiilor de turism, prezentările lăsând impresia că ar fi un fel de site-uri de promovare a imaginii turistice a României. Sunt folosite imagini cu peisaje pitorești, însoțite de texte publicitare, dar informații despre preț și posibilitatea de cazare, transport etc. Nu exista decât pe foarte puține site-uri.

Imaginea firmelor se oglindește și în designul site-urilor care, de obicei, nu depășesc mai mult de trei-patru pagini, sfârșindu-se de fiecare dată cu adresa și numerele de telefon unde pot fi contactate.

Un site cunoscut, în cadrul căruia firmele de turism (agenții de turism, hoteluri, companii de transport etc.) își promovează produsele și serviciile turistice este Romanian Travel Guide – Ghidul turistic al României. Ca pachet de informații, acest site cuprinde date generale despre România, dar și date detaliate despre firmele de turism ale fiecărui județ obiectivele turistice, opțiuni pentru cazare, prestări de servicii turistice. Acest ghid turistic pe internet oferă și servicii utile (în special de intermedieri și nu numai) turiștilor din întreaga lume interesați de România.

Printre portalurile de turism ale României menționăm:

www.eturism.ro,

www.infotravelromania.ro,

w w w. romaniantour.ro,

www.infoturism.ro,

www.romaniatravel.ro s.a.

Pentru promovarea ofertei turistice a Județului Ialomița pe internet propun înființarea unui site de promovare precum cele enumerate mai sus. Avantajele realizării unui astfel de site turistic sunt:

poate fi accesat din orice colț ai lumii;

are o structură de informații accesibilă, completa și complexă;

informațiile sunt prezentate în forme sintetice, care sunt ulterior detaliate;

informațiile sunt actuale, putând fi modificate în orice moment;

satisface nevoile de promovare specifice ale firmelor din domeniul turismului.

Concluzia realizatorilor site-urilor cu informații turistice despre România este următoarea: "România va rămâne neexplorata până când se va dezvolta industria turismului, iar dificultățile economice vor fi depășite. Între timp, pachetele turistice sunt oferite la un preț foarte bun, iar turiștii îndrăzneți care călătoresc pe cont propriu vor descoperi o parte a Europei bogată în tradiții, acea parte care a scăpat de presiunile, complexitatea și estetică timpurilor moderne." Cu alte cuvinte, programul turistic al României poate fi promovat sub titulatura: "O călătorie înapoi în timp".

Promovarea la nivel național și internațional.

Ca modalitate de realizare, promovarea internă a ofertei turistice a Județului Ialomița va trebui să fie:

o acțiune concertată a tuturor factorilor implicați, de la organele centrale și locale ale administrației, până la agenții economici prestatori și valorificatori, asociații și organizații profesionale/culturale s.a.

Agenții economici trebuie încurajați și sprijiniri în scopul:

realizării unor acțiuni de marketing și promovare în favoarea vacantelor interne;

organizării și promovării unor acțiuni gen festivaluri, concursuri care să stimuleze cererea turistică internă în perspectivă;

promovării și încurajării turismului de tineret în perioada vacantelor;

facilitării obținerii informațiilor privind zonele și amenajările turistice;

îmbunatățirii sistemului de vânzări (excursii, servicii s.a.).

restructurata într-un cadru partenerial, în măsură să asigure:

promovarea Județului Ialomița ca destinație turistică prioritară pentru populația țării;

participarea la definirea politicii și a programului de promovare internă;

participarea la finanțarea programului și a acțiunilor de promovare;

integrarea partenerilor și participarea efectivă a acestora la acțiunile de informare, promovare și publicitate.

România a atacat piața turistică mondială printr-o nouă strategie de promovare agresiv-pozitivă derulata sub sloganul "România mereu surprinzătoare". Aceasta campanie este gândita a fi una agresivă, pentru că, în momentul de față, pe piața turistică internațională, ne aflam în mijlocul unui război comercial.

În aceste condiții, cele peste 125 de tari care au ca prioritate dezvoltarea turismului s-au lansat într-o competiție, în care câștigă cel care vine cu produse originale, într-un asemenea context s-a lansat campania "România mereu surprinzătoare". Aceasta campanie promoționala ce vizează turismul românesc se desfășoară pe două planuri:

prezenta României la târgurile de turism;

recâștigarea unor piețe turistice europene, cândva tradiționale pentru noi.

Strategia de promovare a turismului autohton va urmări comunicarea unei imagini care să sugereze originalitatea produselor turistice românești, sintetizând particularitățile legate de potențialul turistic, concepția de amenajare, posibilitățile de practicare a turismului, contextul socio-cultural.

Este de așteptat adaptarea strategiei promoționale la specificul fiecărei piețe (interne și externe) și la caracteristicile fiecărui segment de consumatori vizat, folosindu-se mesajele cele mai adecvate.

Promovarea ofertei turistice a Județului Ialomița a fost realizată prin participarea la marile manifestări (reuniuni) promoționale de profil:

bursele internaționale de turism de Ia Berlin, Milano și Londra,

târgurile de turism de la Viena, Utrecht, Salzburg, Copenhaga și Madrid.

Târgul Internațional de Turism reprezintă o invitație de a descoperi și redescoperi România. Promovarea țării ca destinație turistică, prin identificarea unor oferte variate, poate crea șanse mari de reușită în ceea ce privește creșterea circulației turistice spre țara noastră.

În vederea construirii unei imagini pozitive ofertei turistice a Județului Ialomița, în străinătate, ar fi util ca ziariștii străini și români să aibă gratuitate la toate obiectivele turistice culturale (muzee, mănăstiri, cetăți etc.).

Birourile de promovare și informare turistică ale României din străinătate, la rândul lor, pun la dispoziția turiștilor potențiali informații utile despre atracțiile turistice ale țării noastre, posibilitățile de transport, cazare, masa, agrement, tratament precum și despre tarifele acestor prestații turistice.

Ceea ce cred că lipsește din activitatea acestor organisme este realizarea unor cercetări de marketing sistematice cu privire atât la preferințele turiștilor străini care le trec pragul, cât și la cerințele exprimate de reprezentanții agențiilor de turism interesate de oferta turistică a României.

În industria ospitalității din România a apărut un nou concept și instrument de marketing: promovarea regională. Este vorba de un proces de structurare a ofertei turistice pe destinații locale de anvergură, având o personalitate juridică bine definită, un nume recunoscut, format sau în formare pe piața internațională.

Ca urmare, consider că se impune promovarea României ca destinație turistică stabilă, lipsită de astfel de evenimente, atractivă, în același timp, prin programe turistice, prin preț, prin infrastructura pe care o pune la dispoziție și prin oferta de pachete turistice speciale (gen: litoral, tratamente, circuite, Dunăre, Dracula).

Pentru a schimba imaginea României și implicit a județului Ialomița, ca destinație turistică, consider că fiind necesare crearea și dezvoltarea asociațiilor regionale de promovare a turismului.

Una din cele mai mari bogății pe care le au ialomițenii este desigur folclorul tradițional, exprimat prin nenumărate festivaluri valoroase și prin ansambluri folclorice talentate, cum ar fi:

Festivalul județean de folclor „Zărzărică, zărzărea “– o competiție cu tradiție de mai bine de 15 ani și care adună cei mai buni soliști vocali, instrumentiști și cele mai talentate ansambluri folclorice din județul Ialomița.

Festivalul Concurs Național al Tinerilor Interpreți “Ion Albeșteanu”, ajuns deja la a opta ediție, la care participă folcloriști, dirijori, interpreți vocali și instrumentiști de muzică populară.

Festivalul Internațional de Folclor “Floare de pe Bărăgan”, festival care a adunat de-a lungul a cele 14 ediții ansambluri folclorice din toate colțurile lumii (Franța, Italia, Spania, Rusia, Turcia, Grecia, Polonia, Serbia, Ucraina, Israel, Peru, Olanda, etc.).

Manifestarea anuală “Rapsozii la ei acasă” care constă în întâlniri inedite cu „lăutarii satelor de altădată “.

Sărbătoarea națională a colindului sub genericul “Sub zare de soare”.

Alte programele culturale artistice constând în expoziții de artă populară ce se desfășoară de peste 10 ani în diverse comune ialomițene.

Complexul Podurilor Dunărene de la Fetești.

În afară de festivaluri, mai există o serie de obiective turistice care pot fi promovate pentru dezvoltarea turismului în județul Ialomița:

Obiective culturale, cum ar fi: conace vechi (Conacul Bolomey din comună Cosâmbești, Conacul Florescu din comună Sfântu Gheorghe, Conacul Marghiloman din comună Sinești, Curtea familiei Zappa din comună Ion Roată, Conacul Hagianoff din comună Manasia), Casa Memorială "Ionel Perlea", Crucea Mare de la Gura Ialomiței, etc.

Lăcașuri de cult, ca Mănăstirea "Sfânta Vineri și Bunavestire" din com. Chiroiu, Mănăstirea "Sfântul Mare Mucenic Pantelimon" din com. Sudiți, Mănăstirea "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" din Slobozia, Mănăstirea Hagieni din com. Mihail Kogălniceanu, Mănăstirea Dridu din com. Dridu, Mănăstirea Crăsani din com. Balaciu, etc.

Un alt punct important de atracție poate fi reprezentat de traseele turistice din județul Ialomița, care pot cuprinde vizite la fiecare din obiectivele menționate mai sus, și în plus să includă următoarele:

Slobozia, reședința de județ, interesantă prin muzeele și mănăstirile pe care le găzduiește;

Stațiunea balneoclimaterică Amară unde se fac băi cu nămol cu calități terapeutice de vindecare a atâtor afecțiuni;

Izvoarele sulfuroase de la Ciulnița, Perieți, Amară, Valea Ciorii și cele termale de la Giurgeni;

Triunghiul magic format de Mănăstirea "Balaciu – Adormirea Maicii Domnului”, Mănăstirea Crasani și cu Biserica Copuzu;

Piscul Crăsani, o așezare geto-dacică din epoca fierului (sec. 3-1 î.Hr) sau tumulii cu morminte sarmatice din secolele 2-3 d.Hr din orașul Căzănești;

Pădurea de Stejari Seculari – Canton Hățiș, amplasată în localitatea Stelnică, unde aproape 90% din arbori sunt din specia Stejarul brumariu cu vârsta de circa 300 de ani;

Satul preistoric de la Popina Bordușani din Balta Ialomiței, unde se găsesc resturi de cultură materială și spirituală geto-dacică;

Iată că aprecierea și valorificarea potențialului natural și cultural al acestei zone poate reprezenta o șansă reală pentru promovarea turismului și implicit pentru dezvoltarea mediului economic în județul Ialomița.

În sfârșit, consider că trebuie elaborat și pus în aplicare un program promoțional susținut și adecvat potențialului turistic românesc și ialomițean. Ceea ce trebuie făcut în industria ospitalității este alinierea realităților, prin punctualitate și politețe, după reperele legilor scrise și nescrise ale turismului, precum și conceperea și punerea în aplicare a unei promovări agresive a unui turism de calitate fără de care marele nostru potențial va rămâne doar o speranță.

4.3 Măsuri necesare pentru protecția și conservarea resurselor turistice

si a mediului înconjurător

În decursul ultimelor secole, turismul și activitățile turistice au avut un mers ascendent, iar formele de turism s-au înmulțit, acest lucru ducând la o valorificare mai bună a resurselor turistice. Activitatea turistică s-a dezvoltat într-un climat de concurență ce crește din ce în ce mai mult între diverse destinații.

Prin dezvoltarea economică a societății umane s-au accentuat și problemele de poluare a mediului, în contemporaneitate dezbătându-se din ce în ce mai mult aceste probleme de poluare (protecția mediului, apărarea, conservarea și ameliorarea mediului).

Se știe că între turism și mediul înconjurător exista o relație strânsa, (elementele naturale ale mediului: apa, aer, sol, flora, faună, reprezintă resursele de bază ale turismului), iar turismul are legătură cu mediul înconjurător (ecologic), acesta modificându-i elementele componente.

Dezvoltarea turismului presupune deci, acordarea unei atenții deosebite mediului și calității acestuia, prin măsuri de conservare și dezvoltare a calității sale în zonele în care se desfășoară activitățile turistice pentru a se putea controla consecințele activității acestora. Pentru aceasta se are în vedere utilizarea rațională a resurselor turistice. Pe lângă această, având în vedere implicațiile importante pe care le exercită procesul de dezvoltare socio-economica și progresul tehnic asupra mediului, măsurile adoptate pentru protejarea acestuia tind să devină din ce în ce mai complexe.

Ideea de ocrotire a naturii s-a născut în Statele Unite ale Americii, unde în 1872 a fost promulgată prima lege din lume ce punea un teritoriu federal sub ocrotire, pentru a se putea păstra cât mai nealterat de agresiunea continuă a civilizației, fiind astfel creat Parcul Național Yellowstone. După acest model și-au creat și alte țări propriile programe de protejare a unor zone cu un mediu natural cât mai bogat în resurse naturale, în rezervații naturale și parcuri naturale.

Dezvoltarea unei zone turistice se face concomitent cu păstrarea integrității ecologice a acesteia. Prin exploatarea rațională a resurselor se păstrează echilibrul între satisfacția oferită turiștilor, posibilitățile de dezvoltare a zonelor turistice în paralel cu apărarea și conservarea resurselor turistice (majoritatea acestor resurse sunt epuizabile în timp).

Prima enunțare oficială a relației dintre turism și mediu, prin ecoturism, s-a făcut la Congresul OMT de pe insula Bali (Indonezia), din 28-31 aprilie 1994. Un an mai târziu, la Laaauzarotte din Insulele Canare (Spania), s-a desfășurat Conferința Mondială privind turismul durabil, fiind prima de acest fel.

Datorită marelui interes manifestat s-a organizat Conferință Internațională pe tema raportului dintre biodiversitate și turism, la Berlin, din 6-8 martie 1997. Aici s-a adoptat «Declarația de la Berlin» care stabilește legături între turismul durabil și protecția mediului prin câteva principii de acțiune:

Activitățile turistice trebuie să se realizeze echilibrat, astfel ca eficiența durabilă să poată fi controlată;

Toți partenerii privați sau de stat să se unească și să se implice în susținerea turismului durabil prin realizarea unor produse turistice și a unor coduri de comportament care să fie respectate de toată lumea;

Acordarea unei atenții speciale pentru formele de turism ce se desfășoară în zonele ecologice și culturale fragile, încercându-se evitarea organizării și desfășurării turismului de masă;

Turismul durabil permite folosirea rațională a biodiversității și contribuie la conservarea ei;

Atragerea populației locale și a instituțiilor locale în aplicarea în zona a ecoturismului, deoarece ei sunt principalii beneficiari ai aplicării și dezvoltării unei activități turistice ecologice.

Există astăzi o multitudine de exemple prin care turismul și mediul ajuta la finanțarea zonelor protejate, dacă include alternative economice care pot susține și atrage populația locală. Veniturile provenite din turism revin populației locale în același timp dându-le posibilitatea să folosească din plin resursele naturale, ecoturismul poate schimba și atitudinea față de conservarea speciilor-țintă și a habitatului lor.

Ecoturismul înseamnă înseamnă o luptă constantă pentru apărarea peisajelor, cu susținerea tradiției culturale a popoarelor. OMT propune ca aceasta să nu reprezinte o simplă eticheta de marketing, ci o modalitate de dezvoltare durabilă și practicare a turismului gestionat corect, obiectiv și ecologic.

Dezvoltare turismului și a mediului este o acțiune de sub forma unui parteneriat activ între turiști, agenți de turism, comunități locale, gestionari de spații protejate, asociații de mediu și colective de specialiști în domeniu. Împreună urmăresc modul de dezvoltare și desfășurare a activității turistice, participând la informarea turiștilor despre obiceiurile locale, prin programe de protecție a animalelor și locuitorilor.

Protecția și conservarea potențialului turistic și a mediului se conturează ca o activitate distinctă, având probleme specifice, care solicită colaborarea specialiștilor din domenii variate. Această acțiune poate avea o eficiență satisfăcătoare, numai în condițiile asigurării unui cadru de desfășurare juridico-administrativ adecvat, care impune organizarea administrativă, existența unor resurse economice, un suport legislativ eficient și o susținută activitate de educație cetățenească.

Pe plan internațional, țări cu vechi tradiții turistice adoptă o planificare turistică la nivel național fundamentată pe aspectul protejării resurselor turistice proprii. În vederea dezvoltării unui turism durabil, ele au luat în calcul trei obiective principale:

– Economic – esențial în identificarea, valorificarea și creșterea gradului de exploatare a resurselor turistice;

– Social – deosebit prin permanentizarea populației, creșterea gradului de ocupare a forței de muncă, susținerea practicării unor meseni tradiționale și atragerea populației în practică turismului;

– Ecologic – important pentru evitarea degradării, a poluării mediului și asigurarea unei exploatări echilibrate și pe termen lung a resurselor turistice.

În concordanță cu aceste cerințe, a apărut necesitatea elaborării și adoptării unor planuri naționale de dezvoltare a turismului, menite să permită conjugarea experienței și pozițiilor principalilor agenți economici: administrație publică, organizațiile patronale, asociații și organizații profesionale, sociale, sindicale, specialiști în cercetarea de profil etc.

Planurile de dezvoltare turistică care au Ia bază prognoze pe termen lung, globale, pe forme de turism, în concordanță cu tendințele piețelor externe și planuri concrete, realizate pe termen mediu (patru-cinci ani) său scurt (unu-trei ani), elaborate pe regiuni, zone sau forme de turism, sunt fundamentate pe standardele și normele europene privind exploatarea resurselor turistice, dezvoltarea și modernizarea structurilor și serviciilor turistice.

Elaborarea prognozelor și a planurilor de dezvoltare turistică reprezintă principalul punct de susținere a strategiei de realizare a unui turism durabil care presupune, între altele:

– Conservarea resurselor turistice naturale și antropice în scopul unei utilizări continue și în perioada viitoare;

– Creșterea nivelului de trai al comunităților locale;

– Mai bună cunoaștere și conștientizare, atât de populația locală, cât și de vizitatori, a ideii de conservare a mediului.

Planificarea turismului reprezintă o formă de control al viitorului, legat de strategia de planificare a mediului. Planificarea ecologică presupune supravegherea și analiza tuturor elementelor de mediu, în scopul determinării celor mai adecvate modele de dezvoltare și amenajare teritorială.

Principalele prognoze și planuri de dezvoltare la nivel național au rol orientativ, de informare și estimare a perspectivelor viitorului. Prin sprijinul direct al statului se poate aprecia cadrul general de protecție a resurselor, de stabilire a regimului de exploatare sau de realizare a unor investiții deosebite.

Planurile pe termen mediu și scurt sunt benefice, îndeosebi pentru sprijinirea dezvoltării-locale și regionale.

Practic, legat de specificul potențialului turistic al României, principalele acțiuni ce vizează protejarea și conservarea mediului și a resurselor turistice se concretizează în adoptarea următoarelor măsuri:

– Exploatarea științifică, rațională a resurselor turistice, astfel încât ritmul de exploatare a acestora să nu depășească ritmul lor de reciclare și regenerare, iar intensitatea relațiilor directe sau indirecte ale turismului cu factorii de mediu să nu depășească limitele capacității de suport ale acestora;

– Valorificarea în turism a resurselor cu valențe turistice să fie soluționată în contextul valorificării tuturor resurselor naturale și a protecției mediului ambiant, pe baza studiilor de amenajare teritorială, componente ale planului de amenajare științifică, rațională și eficientă a teritoriului – instrument principal al organelor de decizie locale;

– Amenajarea și organizarea adecvată și la nivel superior a zonelor, traseelor și obiectivelor de interes turistic;

– Organizarea și exploatarea turistică rațională a parcurilor naționale și rezervațiilor naturale, cu asigurarea protecției lor. În mod similar se va proceda și la amenajarea, pentru vizitare și exploatare, a peșterilor, ca obiective de atracție deosebită, menite să îmbogățească și să diversifice oferta turistică românească cu noi produse turistice;

– Organizarea corespunzătoare a zonelor montane, pentru dezvoltarea în perspectivă a turismului de munte, prin localizarea tuturor peisajelor atractive și a domeniilor schiabile, menite să ofere baza de proiectare a amenajărilor turistice viitoare (poteci, marcaje, condiții de accesibilitate în porțiunile mai dificile, amenajarea unor puncte de belvedere, dotări pentru practicarea sporturilor de iarnă, cabane și refugii montane, instalații de transport pe cablu etc.) în condiții de conservare și replantare a pădurilor;

– Realizarea de amenajări cu caracter turistic în zone, localități și pe trasee turistice, menite care să asigure o echipare turistică adecvată unui turism competitiv și ecologic;

– Dezvoltarea unei conștiințe ecologice în rândul populației și a sentimentului de dragoste și respect pentru natură, pentru locuri istorice și monumente de artă și arhitectură create de-a lungul timpurilor. Aceasta se poate realiza printr-o susținută acțiune de educație cu privire la mediu și la potențialul turistic, acțiune ce trebuie întreprinsă ia nivelul întregii țări, prin insuflarea unei atitudini de respect și comportament responsabil față de resursele naturale, în vederea ocrotirii lor.

Educația ecologică pentru ocrotirea naturii și a potențialului turistic trebuie să aibă caracter permanent, să debuteze încă din perioada copilăriei și să fie consolidată în instituțiile de învățământ de toate genurile și gradele. Ulterior, ea se poate perfecționa prin intermediul mass-media în cadrul unor cercuri de "prieteni ai naturii", prin diverse publicații de specialitate sau de către ghizi și însoțitori, pe perioada desfășurării unor excursii etc.

Concluzii

Județul Ialomița se afla în partea de sud-est a României și face parte din Regiunea de dezvoltare Sud- Muntenia împreună cu județele Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Prahova și Teleorman, fiind incadrad de județele Buzău și Brăila la nord, Constanta la est, Călărași la sud Ilfov la vest și Prahova la nord-vest. Reședința județului Ialomița este municipiul Slobozia. Situat la intersecția drumurilor comerciale importante, județul Ialomița este zona de tranzit dintre București spre Moldova și litoralul românesc.

Județul Ialomița datorită elementelor naturale oferă elemente de frumusețe și inedit, de perimetrele de vânătoare și pescuit din luncile Ialomiței și Dunării, de valorile istorice și culturale, crează cadru propice pentru desfășurarea activității de turism

Cel mai important loc turistic al județului Ialomița sunt Băile Amara, situate la 7 km distanță de Slobozia și 126 km distanță de București, cunoscute pentru nămolul sapropelic și apele minerale medicinal folosite în tratarea reumatismului cronic.

Prin urmare, Judetul Ialomita detine numeroase resurse turistice, care trebuie mentinute vii si neexploatate excesiv pentru pastrarea acestora.

Valorificarea patrimoniului turistic al unei țări, regiuni sau zone geografice, implica în prealabil asigurarea unor condiții minime pentru deplasarea, sejurul și petrecerea agreabilă a timpului de către turiști. În esență, îmbinarea acestor elemente minime are ca rezultat polarizarea fluxurilor turistice spre acele destinații care oferă vizitatorilor cea mai mare satisfacție într-o călătorie de vacanță

Zona dispune de un număr mic de pensiuni, majoritatea de două margarete și hoteluri. Din informațiile pe care le deținem, nici una din pensiunile existente nu utilizează specificul local (arhitectură, amenajare interioară, mâncare tradițională). Gradul lor de ocupare este mic față de potențialul zonei, demonstrând că circulația turistică în zonă este destul de redusă, sau că turiștii care vin în zonă rămân destul de rar peste noapte, preferând alte locații pentru cazare.

Restaurantele sunt puține ca număr, nu utilizează specificul local în meniuri sau în amenajarea interioară și exterioară, sunt deservite de un personal slab instruit și neatent. Nu există meniuri în limbi străine, iar atmosfera (muzica, ambianța) este fără personalitate.

Turismul reprezintă ramura cu cel mai mare potențial de dezvoltare al zonei, Amara fiind o locație deja cunoscută ca destinație turistică importantă, situată într-un punct strategic.

Dezvoltarea turismului în Județul Ialomița va ține cont de principiile dezvoltării durabile, în sensul conservării și protejării patrimoniului natural, dar și al reducerii presiunii antropice asupra mediului, inerentă în condițiile practicării turismului pe scară largă. Creșterea numărului de turiști, așteptată în condițiile dezvoltării turismului, va suprasolicita mediul înconjurător, afectând echilibrul ecosistemului.

Chiar daca exista organe speciale care se ocupa cu protejarea, amenajarea si conservarea resurselor turistice, cum ar fi: Aria Speciala de Protectie Avi-faunistica si numeroase situri de Importanta Comunitara, consider ca fiecare cetatean in parte trebuie sa conlucreze alaturi de aceste institutii la protejarea si conservarea resurselor turistice. Relieful, reteaua hidrografica, peisajul, resursele naturale de factura balneara, monumentele naturii, la care se adauga si resursele antropice ca monumente de arhitectura si arta, siturile arheologice si istorice insumeaza doar o parte din frumusetile turistico-culturale ale Judetul Ialomita, frumuseti cu care ialomitenii se mandresc, alaturi de patrimoniului cultural mondial (Biserici cu picturi murale, Manastiri, Cetati, Centrul istoric Sighisoaira, Biserici de lemn, Rezervatia Biosferei) .

Astfel ca, fiecare cetatean al Judetul Ialomita are datoria de a promova resursele turistice de care dispune judetul, cu tot ceea ce ii sta in putinta, indiferent de patura sociala in care se afla.

Un program de dezvoltare durabila a turismului pentru judetul Ialomita ar trebuii sa contina urmatoarele obiective:

Valorificarea patrimoniului natural și cultural-istoric al județului în scopuri turistice;

Crearea de centre de agrement;

Amenajarea locurilor în scopul promovării potențialului de turism de agrement și piscicol;

Diversificarea ofertei turistice rurale;

Promovarea internă și internațională a potențialului turistic al județului.

Un pas important în dezvoltarea turismului îl deține modernizarea bazei tehnico material a turismului județului Ialomița. Baza tehnico-materială turistica joacă unul dintre cele mai importante roluri în turism și de aceea modernizarea ei este vitală în acest județ.

Unitățile de cazare turistică și unitățile de alimentare trebuie să fie special amenajate și dotate, clasificate după gradul de confort oferit și după funcțiunile pe care le îndeplinesc, iar principalul lor scop, de găzduire a turiștilor și de prestarea unui set de servicii pe toată perioada șederii turiștilor în respectivele unități trebuie să fie valorificat la maximum.

În ceea ce privește structurile de primire turistice cu funcțiuni de cazare din Județul Ialomița, măsurile care se impun sunt:

îmbunătățirea aspectului exterior al clădirilor;

modernizarea și ridicarea nivelului de confort;

restructurarea unităților pe principii moderne;

redotarea unităților cu echipamente care să întrunească cerințe estetice, funcționale și de confort și care contribuie atât la îmbunătățirea calității serviciilor cât și la reducerea costurilor de exploatare ca de exemplu materiale de construcții fono și termoizolante, instalații foarte fiabile, cu senzori etc.;

crearea unei ambianțe cât mai atractive, care să particularizeze unitatea respectivă.

Îmbunătățirea aspectului exterior va urmări: în cazul clădirilor vechi restaurarea acestora, redarea farmecului de altă dată, iar în cazul hotelurilor construite în perioada 1965-85 caracterizate prin uniformitate, funcționalitate este necesară găsirea unor soluții de îmbunătățire a esteticii fațadelor, construirea de balcoane s.a.

În ceea ce privește structurile de servire a mesei, indiferent de tipul, mărimea și categoria de clasificare este necesară modernizarea, recompartimentarea și organizarea acestora pe principiile maximizării confortului, intimizării și psihologiei turismului de sănătate.

Un loc aparte în reorganizarea Județului Ialomița trebuia să-l dețină modernizarea și dezvoltarea structurilor, instalațiilor, echipamentelor de agrement și animație care au un rol important în crearea identității și imaginii stațiunii, ofertei în ansamblu.

Un alt aspect important in dezvoltarea durabila a ofertei turistice din Judetul Ialomita il constituie promovarea pe plan intern si international.

Promovarea ofertei turistice a județului Ialomița se poate realiza prin mijloacele tradiționale și anume:

toate suporturile de informare (ghid, broșura, pliant, catalog);

obiecte publicitare;

prezenta la saloanele de turism;

mailing-ul;

utilizarea mijloacelor de comunicare în masă (TV, publicații, radio etc.).

Pentru promovarea ofertei turistice a Județului Ialomița pe internet propun înființarea unui site de promovare.

Dezvoltarea turismului presupune si acordarea unei atenții deosebite mediului și calității acestuia, prin măsuri de conservare și dezvoltare a calității sale în zonele în care se desfășoară activitățile turistice pentru a se putea controla consecințele activității acestora. Pentru aceasta se are în vedere utilizarea rațională a resurselor turistice.

ANEXA 1

Populatia judetului Ialomita la sfarsitul anului 2010

Bibliografie

A. A. Cristea , Tehnologia activităților in turism, editura Universul Juridic, București 2006.

Ispas A. , Imaginea României ca destinație turistică, în Revista Convorbiri Economice, 2007.

Istrate, I.; Bran, Florica; Rosu, Anca Gabriela – Economia turismului si mediul înconjurator, Ed. Economica, Bucuresti, 1996.

Glavan V., Turismul în Romania, Editura Economica, Bucuresti, 2000.

Nicolae Neacsu, Monica Neacsu, Marcela Draghila, Andreea-Mihaela Baltaretu, Resurse si destinatii turistice interne si internationale, Editura Univesitara, Bucuresti, 2011.

Nicolae Neacsu, Oscar Snak, Petre Baron, Economia turismului, Editura Pro Universitaria, Bucuresti 2006.

N. Neacșu, A Cernescu, Economia Turismului – Studii de caz, Reglementări, editura Uranus, București 2002.

Snak O., Baron P, Neacșu N.,Economia turismului, Editura Expert, București, 2001.

Stănciulescu, G. , Managementul turismului durabil în centrele urbane, Ed.Economica, 2004.

Planul de analiza si acoperire a riscurilor identificate la nivelul judetului Ialomita, Nr.1269594.

Surse electronice:

www.aventurilapescuit.ro

www.carteagalbena.ro

www.ialomita.insse.ro

www.insse.ro

www.gdcs.info

www.ro-cazari.ro

www. stucas.ro

www.studentie.ro

www.tratamentbalnear.ro

www.wto

Bibliografie

A. A. Cristea , Tehnologia activităților in turism, editura Universul Juridic, București 2006.

Ispas A. , Imaginea României ca destinație turistică, în Revista Convorbiri Economice, 2007.

Istrate, I.; Bran, Florica; Rosu, Anca Gabriela – Economia turismului si mediul înconjurator, Ed. Economica, Bucuresti, 1996.

Glavan V., Turismul în Romania, Editura Economica, Bucuresti, 2000.

Nicolae Neacsu, Monica Neacsu, Marcela Draghila, Andreea-Mihaela Baltaretu, Resurse si destinatii turistice interne si internationale, Editura Univesitara, Bucuresti, 2011.

Nicolae Neacsu, Oscar Snak, Petre Baron, Economia turismului, Editura Pro Universitaria, Bucuresti 2006.

N. Neacșu, A Cernescu, Economia Turismului – Studii de caz, Reglementări, editura Uranus, București 2002.

Snak O., Baron P, Neacșu N.,Economia turismului, Editura Expert, București, 2001.

Stănciulescu, G. , Managementul turismului durabil în centrele urbane, Ed.Economica, 2004.

Planul de analiza si acoperire a riscurilor identificate la nivelul judetului Ialomita, Nr.1269594.

Surse electronice:

www.aventurilapescuit.ro

www.carteagalbena.ro

www.ialomita.insse.ro

www.insse.ro

www.gdcs.info

www.ro-cazari.ro

www. stucas.ro

www.studentie.ro

www.tratamentbalnear.ro

www.wto