Potentialul Turistic Si Oferta Turistica a Statiunii Sovata

I N T R O D U C E R E

Lucrarea de față a fost întocmită cu scopul de a contribui la îmbogățirea cercetării geografice a zonei Sovata, actualizând datele de ordin fizico – geografic, dar mai ales turistic, și prezentând perspectivele de dezvoltare.

Stațiunea balneoclimaterică Sovata este una din cele mai mari și renumite stațiuni balneare din țară, fiind cunoscută și pe plan european.

Toate problemele legate de prezentul și viitorul stațiunii m-au determinat să aleg această temă, care sper că va contribui la cunoașterea în detaliu a stațiunii Sovata, a importanței pe care o reprezintă pentru potențialul turismului românesc, dar și pentru fiecare dintre noi. În acest sens s-au avut în vedere analiza factorilor naturali de cură, respectiv clima și apele minerale, folosite la tratarea diferitelor afecțiuni și în scop profilactic, dar și pentru agrement.

Prin datele cuprinse în lucrare am căutat sa ușurez înțelegerea problemelor legate de susținerea și dezvoltarea turismului în România și în special în stațiunea Sovata. Am convingerea că această stațiune balneară va avea o evoluție ascendentă și că va juca un rol important în activitatea turistică românească.

În abordarea acestei teme m-am axat pe informațiile și datele obținute din parcurgerea unei bogate bibliografii, din documentația efectuată pe temă.

Din însemnarea și analiza tuturor acestor date și cunoștințe am dorit să scot în evidență particularitățile fizice, economico – geografice, valențe turistice și posibilități de dezvoltare ale acestei stațiuni balneare.

CAPITOLUL I

DESCRIEREA STAȚIUNII SOVATA

1.1. Scurt istoric

Sarea, această bogăție a subsolului din zona Sovata – Praid, a atras interesul oamenilor din cele mai vechi timpuri. Este bine cunoscut faptul că romanii exploatau sarea din aceste locuri și o transportau spre Apulum (Alba lulia). Pe ruinele unei mine de sare, datând din acea vreme, s-a format ulterior Lacul Negru.

Orbán Balázs arata în cronica sa, "Descrierea țării secuilor", la 1860, ca în locul Lacului Negru de azi, în timpul romanilor a existat o salină, iar mai la nord de aceasta trecea "drumul romanilor".

Prof. dr. Marius Sturza amintea că, până în zilele noastre, localnicii din zona Sovata au denumit "drumul romanilor" o parte a drumului ce trece deasupra Lacului Negru.

Se pare că tot din vremea romanilor datează folosirea apei sărate din această zonă la vindecarea unor boli (cuvântul "Gera" însemna foarte sărat).

Primul document scris care justifica existența locului Sovata este o scrisoare de privilegiu (13.09.1578) emis de principele Transilvaniei Báthori Kristóf în care îi asigura de protecția sa a paznicilor de sare.

Primul document care amintește de Sovata ca loc de cură este o scrisoare din anul 1597 a lui Mihail Kornis, prin care acesta pune în evidență efectele terapeutice ale apei sărate, invitându-l aici pe Báthory István, din Polonia, pentru tratament.

În secolul al XVIII-lea, locuitorii din satul Sovata și din împrejurimi întrebuințau apa sărată pentru băi. Pe la 1800, pe locul de azi al Lacului Ursu, înainte de prăbușirea terenului, existau două lacuri mici, unul cu apă sărată care se încălzea vara de la soare și altul, cu apă rece. În primul, oamenii făceau baie pentru a se trata de diferite boli.

După 1850 încep unele forme de organizare a băilor. Astfel, prin 1860, în zona pe unde curge azi pârâul Sărat, în aval de Lacul Aluniș, spre capătul de sud al dealului de sare, a fost construit un baraj și s-a format astfel un iaz, prin dirijarea izvoarelor și pârâiașelor sărate apărute din culmile din jur. Acest mic lac artificial s-a numit Lacul Iordan sau Alb, deoarece se afla în mijlocul unui teren acoperit cu cristale albe de sare. El a servit mulți ani publicului pentru băi, până când o inundație provocată de niște ploi torențiale a distrus totul. Datorită tradiției, în această zonă și în zilele noastre, unii bolnavi, mai ales localnicii, fac băi parțiale în apa sărată, adunată în băltoace, încălzită de soare, și se ung cu nămol sărat.

În 1873, Veres József, un localnic înstărit, a construit un bazin pentru băi reci și șase cabine pentru băi calde la cadă, pe cursul de jos al pârâului Sărat, imediat după traversarea actualei străzi Mihai Eminescu. Așa au luat ființă Băile Ghera, proprietatea lui Veres József. Ulterior, numărul cabinelor a crescut la 12. Apa sărată, având ca sursă izvoarele din dealurile de sare din jur, era utilizată în cabine pentru băi calde "la putină" (vane scobite în trunchiuri de copaci). Încălzirea apei sărate reci se făcea prin amestec cu apa dulce scoasă din pârâul Sovata, cu o roată mare de lemn și transportată printr-o conductă (cca. 100 m), la cazanul băilor care funcționa cu lemne. În bazinul din aer liber, lângă care, mai târziu, s-a adăugat altul, încălzirea apei sărate se făcea de la soare.

Curând după aceea s-au construit câteva cabine și la Lacul Negru. Încetul cu încetul, au început să apară case și vile în apropierea acestor băi, oferind găzduire vizitatorilor. Din prima evidență a acestora, rezultă că în anul 1882, stațiunea a fost vizitată de 214 persoane.

În 1876 s-a primit autorizația ca apa lacurilor să fie utilizată pentru băi, iar în 1884, Sovata a fost atestată oficial ca stațiune balneară. După moartea lui Vereș, în anul 1885, instalațiile băilor au făcut obiectul unor învrăjbiri testamentare.

În 1894, Moldovan Silvestru, în cartea sa, "Țara noastră" recomanda bolnavilor să folosească numeroasele lacuri și izvoare sărate de la Sovata, pentru tratamentul diferitelor boli, mai ales al reumatismului. După prăbușirea terenului și formarea Lacului Ursu și apoi a Lacului Aluniș, la sfârșitul secolului trecut, oamenii nu s-au mai încumetat să frecventeze această zonă, timp de vreo 10 ani, viața băilor desfășurându-se în sat, la Băile Ghera.

Între timp, natura a lucrat dând naștere fenomenului de heliotermie în Lacul Ursu. Acest lucru a fost observat de latifundiarul Ilyés, care, din 1893, a început să se ocupe de acest lac, bineînțeles, înainte de toate, în interesul lui. El și-a dat seama că viitorul Sovatei nu este în sat, ci în partea de sus, de-a lungul culmilor de sare care adăpostesc lacurile sărate. Pentru început și-a construit o vilă mare în apropierea Lacului Ursu, ca reședință de vară. În câțiva ani au apărut mai multe vile în jur, după exemplul lui.

În urma cercetărilor științifice întreprinse asupra lacurilor s-a constatat că apa încălzită a acestora poate fi folosită în scopuri terapeutice. Au fost construite mai multe cabine pe malul Lacurilor Ursu, Aluniș și Negru.

În 1901, după obținerea atestării de stațiune balneară, a fost înființată stațiunea Sovata de Sus (adică stațiunea de azi). În 1902 s-a obținut autorizația ca apa sărată a lacurilor și izvoarelor să fie folosită în scopuri terapeutice. În același an, Illyés Lajos a cumpărat și băile vechi, din satul Sovata, de la comunitatea evanghelică-reformată. În anii următori, stațiunea s-a dezvoltat treptat. Au fost construite trei hoteluri, restaurante și pensiuni. La Lacul Ursu a fost construită o instalație pentru băi calde la vana, o promenadă și poteci pentru plimbare.

În 1905, linia ferată care ajungea până la Sărăteni a fost prelungită până la Praid, facilitându-se astfel legătura Sovatei cu zone mai îndepărtate.

În 1908 s-a introdus apa curentă și s-a trecut la canalizarea stațiunii. Aceasta a cunoscut o perioadă de dezvoltare până în 1914, când, din cauza primului război mondial, a intervenit o stagnare. Refacerea bazei materiale distrusă de operațiunile militare desfășurate în zona necesita, însă, mari eforturi financiare.

În anul 1921, toate instalațiile balneare au fost preluate de o societate anonimă pe acțiuni, ceea ce a dus la înregistrarea unui anumit reviriment în viața stațiunii. S-au reparat clădirile, instalațiile, drumurile. În 1922 s-a introdus lumina electrică.

După primul război mondial se aflau în Sovata două hoteluri cu 32 și respectiv 18 camere, 74 vile cu un total de 417 camere și 510 paturi de închiriat, două restaurante, o cofetărie, o sala de lectură. În jurul Lacului Ursu se găseau 130 cabine pentru dezbrăcat (mai puține erau la lacurile Aluniș și Negru) și 22 cabine pentru băi calde (apa caldă, încălzită la soare, era pompată din lac), o sală de dans, un teren de tenis, canotajul pe Lacul Ursu, mici excursii în împrejurimi constituiau posibilitățile de distracții. Stațiunea funcționa între 1 iunie și 30 septembrie.

În 1924, pe Lacul Ursu s-a construit un solariu pentru băi de soare și aer, iar în anul următor, un salon de cură, cu terasă și vedere la lac. Numărul cabinelor a fost mărit, iar stabilimentul de băi de aici a fost înzestrat cu instalații de hidroterapie și irigații.

În 1928, Asociația magistraților din Ardeal a ridicat vila "Casa magistraților" (vila nr. 8 de azi), unde prof. dr. Marius Sturza a înființat, în 1929, instalații de hidro și fizioterapic, începând aici, doi ani mai târziu, cursuri de specializare în balneologie pentru medici, continuate apoi la clinica de specialitate din Cluj.

În 1931 a fost construit pavilionul terapeutic de nămol de la Lacul Negru, cu două vane pentru băi de nămol, cinci paturi pentru împachetări cu nămol, pentru bărbați, și 12 pentru femei. În anul 1937, s-a dat în folosință pavilionul terapeutic de la Lacul Ursu, cu 30 de cabine, precum și ștrandul care funcționează și în prezent. Trebuie reliefat aportul deosebit al prof. dr. Marius Sturza, în perioada dintre cele două războaie mondiale, la introducerea, în stațiunea Sovata, a unui tratament balneo-fizioterapeutic, fundamentat pe cercetări științifice, el fiind mult timp medicul șef al stațiunii și apoi șeful Catedrei de balneologie și fizioterapie, pe care a înființat-o în anul 1931, de la Facultatea de Medicină din Cluj.

În 1932, în stațiune existau patru hoteluri și 110 vile, cu 1600 camere și 2600 paturi, activitatea fiind sezonieră, între 15 mai și 30 septembrie. Perioada celui de-al doilea război mondial a însemnat o stagnare în dezvoltarea stațiunii.

1.2. Localizare

Amplasat în partea central-nordică a României – județul Mureș, localitatea Sovata se află pe cursul superior al râului Târnava Mica. Ca stațiune cu sezon permanent, Sovata a fost menționată pentru prima dată ca loc tămăduitor într-un document din 1597, dar abia în 1850 devine stațiune balneară.

Sovata este un oraș aflat în Depresiunea Praid-Sovata, la poalele dinspre sud-vest ale Munților Gurghiu (Carpații Orientali), la o altitudine de 475 – 530 m, la 60 km est de municipiul Târgu Mureș care este reședința Județului Mureș. Se poate ajunge cu mașina pe DN13A Bălăușeri-Sovata iar cu trenul prin linia de cale ferată 307 Blaj-Târnăveni-Praid.

Se învecinează la nord cu dealul Cireșelu de 912 m, la est cu dealul Stejaru de 649 m, la nord-est cu dealul Becheci sau Bicheș de 1080 m, iar la nord-est cu Masivul Gurghiu, vârful Saca de 1777 m.

1.3. Evoluția populației

Date recensăminte oficiale

Populația orașului a fost de 12.253 locuitori în 1991, iar la recensământul din 2002 de 11.568 locuitori din care 90.11% (10.465 locuitori) sunt maghiari.

1.4. Obiective turistice

Stațiune cu sezon permanent, Sovata a fost menționată pentru prima dată ca loc tămăduitor într-un document din 1597, dar abia în 1850 devine stațiune balneară. Este înconjurată de dealurile Cireșelu (912 m), Capela (720 m), Bechiș (1.079 m), Dealul Mic și Muntele de Sare, fiind acoperită cu păduri de fagi, stejari, carpeni, ulmi, castani, brazi și mesteceni.

Stațiunea are o climă subalpină, cu veri răcoroase (temperatura medie în iulie este de 18,5°C) și ierni blânde (temperatura medie în ianuarie este de-3,5°C). Temperatura medie anuală este de 7,6°C.

Renumele Sovatei se datorează lacurilor Ursu (46.000 m2), Aluniș (9.000 m2), Verde (5.000 m2), Negru, Roșu, Mierlei și Șerpilor, cu ape clorurate (cu concentrație mare – de la 40 la 250 gr/litru) și sodice.

Stațiunea beneficiază de dotări multiple (pentru băi calde, în cadă sau bazin,cu apa minerală sărată prelevată ărată prelevată din lacuri; pentru tratamente ginecologice și împachetări cu nămol cald; bazine pentru kinetoterapie, instalații pentru electroterapie și hidroterapie; saune; săli de gimnastică medicală; plaje pe malul Lacului Ursu și Lacului Aluniș etc.); condițiile de cazare sunt bune (hoteluri, cum ar fi "Sovata", "Brădet", "Aluniș", "Făget", "Căprioara", beneficiind în unele cazuri de bază de tratament proprie, vile, hanuri, moteluri și cabane). Posibilitățile de recreere și de practicare a sportului sunt de asemenea numeroase (un club cu sală pentru jocuri mecanice, sală de lectură, cinematograf, bazine acoperite, discoteci, popicărie, excursii la Dealul Saca și la Vârful Cireșelu etc.).

1.5. Clima 

Stațiunea balneoclimaterică Sovata, situată într-o zonă de dealuri beneficiază de un climat de depresiune, cu efecte sedative asupra organismului, aerul fiind curat și lipsit de praf. În ceea ce privește temperaturile acestea sunt moderate, verile fiind răcoroase (cu temperaturi medii de 19 grade Celsius) iar iernile nu prea aspre (-3 grade Celsius). Temperatura medie anuală în stațiune este de 7,7 grade Celsius iar precipitațiile nu depășesc 750 mm anual.

1.6. Flora și fauna

Fauna se mândrește cu superbe exemplare ale ursului brun, cerbului carpatin, căprioarei, mistrețului, iepurelui și fazanului, lacurile și apele curgătoare fiind pline de pește dintre care în număr mare păstrăvul și crapul.

Etajul montan este caracterizat de o vegetație formată din rășinoase în care se amestecă bradul, fagul, arinul alb și negru. Etajul de deal și podiș este ocupat de păduri de gorun, carpen, tei și frasin. Vegetația intrazonală este reprezentată prin păduri și fânețe de luncă, stuf și papură. Fondul funciar foarte variat, este în concordanță cu relieful, clima și vegetația.

1.7. Agricultura și resursele naturale

Suprafața agricolă a județului Mureș este de 409.750 ha, fiind utilizată ca teren arabil în proporție de 54,4% (222.730 ha). Restul reprezintă pășuni – 27,5% (112.872 ha), fânețe – 15,4% (63.144 ha), vii și pepiniere viticole – 1,2% (4.742 ha), livezi și pepiniere pomicole – 1,5% (6.262 ha). Producția vegetală se bazează pe cultivarea cerealelor – grâu, porumb, secară – și a plantelor tehnice – sfeclă de zahăr, in, cânepă, tutun și hamei.

Resursele naturale ale solului și subsolului – gazul metan, zăcămintele de sare, rocile pentru construcții și lemnul de pădure sunt utilizate în industrie, ca materii prime și combustibil energetic.

Județul Mureș se înscrie cu o importantă pondere în producția industrială națională

1.8. Factori curativi

Factorii curativi cei mai importanți sunt cu siguranță lacurile helioterme din stațiune. Cel mai reprezentativ este Lacul Ursu (46000 mc), cu prezența fenomenului de heliotermie, care constă în stratificarea termică a apei și creșterea concentrației sărurilor spre adâncime. La suprafață, temperatura apei este mică, aceasta fiind aproape de temperatura atmosferică, după care crește până la aproximativ 3 m adâncime, după care se înregistrează valori mai reduse și constante. În acest fel la adâncimea favorabilă organismului (1,5 – 2 m) vara, temperatura apei oscilează între 30-40 grade Celsius. Celelalte lacuri se remarcă prin diferiți factori curativi cum ar fi nămolul sapropelic din Lacul Negru , iar Lacul Aluniș (9000 mc) prin nămolul argilo-silicios. Lacurile celelalte Verde (5000 mc) și Roșu, aflate la baza Muntelui De Sare sunt de asemenea valoroase prin apa sărată și nămolurile prezente.

1.9. Tratament 

În Sovata se tratează cu succes în principal afecțiunile ginecologice (insuficiența ovariană, cervicite cronice, metroanexite, sterilitate). Alte afecțiuni tratate aici sunt cele reumatismale degenerative, inflamatorii și articulare (artroze, spondiloze, tendinoze, poliartroze); afecțiuni posttraumatice (stări după luxații, entorse sau după operații pe articulații); afecțiuni neurologice periferice (sechele după poliomielită, pareze, polioneuropatii); afecțiuni endocrine (hipotiroidie). Bazele de tratament din stațiune sunt dotate cu instalații de tratament moderne: băi calde cu apă minerală sărată, pentru aplicațiile calde cu nămol, kinetoterapie, electro și hidroterapie.

CAPITOLUL II

POTENȚIALUL TURISTIC

Definiție

În viziunea Organizației Mondiale a Turismului și a altor organisme de profil din cadrul Comunității Europene, potențialul turistic al unei țări sau zone este dat de ansamblul componentelor naturale, culturale și socio – economice care exprimă posibilități de valorificare în plan turistic, oferă sau dau o anumită funcționalitate teritoriului și constituie premise pentru dezvoltarea activităților în turism. Astfel, un anumit spațiu geografic prezintă interes din punct de vedere turistic în măsura în care oferă resurse turistice sau antropice, resurse ce – în urma unor amenajări specifice – pot fi puse în valoare, intrând în circuitul turistic intern sau internațional.

2.1. Potențialul turistic al zonei

Înzestrarea unui teritoriu cu dotări pentru cazare constituie, alături de alte componente, o premisă fundamentală a valorificării acesteia sub raport turistic. Turismul nu se poate limita doar la exploatarea însușirilor curative și de agrement al resurselor, pentru că altfel nu se obține eficiență pe planul încasărilor. Punerea în circuitul turistic a unor obiective noi, impune și constituirea unor baze de cazare și de alimentație publică care să satisfacă nevoile turiștilor.

Principalele unități de cazare din stațiunea Sovata sunt hotelurile: Hotel Danubius Sovata (3*); tarife: cameră pentru o persoană: 260 de lei / zi, cameră dublă: 320 de lei / zi, cameră dublă superioară: 390 de lei / zi. Alte servicii: bar, restaurant, două săli de conferință, bazin pentru tratament cu apă sărată, jacuzzi, saună, solariu, secție de tratament de 4 *, cosmetică, coafură. Hotel Făget, cu 272 de locuri de cazare; Hotel Brădet, cu 194 de locuri de cazare; Hotel Aluniș cu 274 de locuri de cazare; Hotel Hefaistos, cu 150 de locuri de cazare; Hotel Edelweiss, cu 32 de locuri de cazare. Alte posibilități de cazare în Sovata sunt campingurile: Stâna de Vale, cu 150 de locuri în căsuțe din lemn, cu câte 2 – 3 paturi; Tabăra Bungalow; campingul „Vasskert” (grădină de vară), cu 24 de locuri în 8 căsuțe, 50 de locuri pentru corturi și 20 de locuri pentru rulote. În Sovata sunt foarte multe vile, cu condiții de cazare din ce în ce mai bune.

Aproape de Sovata, în Câmpul Cetății baza de cazare și alimentație constă din, Pensiunea și restaurantul History și Hanul și restaurantul « Vandor » și Păstrăvăria, „Halaszcsarda”. Pensiunea History, dispune de 10 camere, cu garaje proprii, restaurant de 180 de persoane, grădină de vară și sală de conferințe tarife: 69 de Euro 2 persoane/ noapte 49 de Euro/ persoană/ noapte.

Pensiunea “Vandor” dispune de 6 camere, cu 14 locuri. Tarife: între 40 de lei și 50 de lei/ persoană/ noapte.

Păstrăvăria dispune de mai multe lacuri, unde se poate pescui, se pescuiește în regim de păstrăvărie, un kg. de pește pescuit costă 16 lei, se pot închiria și undițe cu 2 lei.

2.1.1 Potențial turistic antropic

Obiectivele antropice au fost considerate mult timp, ca dispunând de o forță de atracție turistică mai redusă decât obiectivele turistice naturale. Azi, ele câștigă în importanță, ducând la apariția unor noi forme de turism: turism de vizitare, turism de sfârșit de săptămână.

Acțiunea de atracție exercitată de obiectivele antropice se manifestă în strânsă legătură cu potențialul turistic natural.

2.1.2 Potențial turistic rural

Evoluția îndelungată a societății umane în condiții social – istorice a dus la individualizarea unei culturi material și spirituale rurale, care a perpetuat ocupații și rituri străvechi.

În ariile depresionare și de–a lungul râurilor s–a dezvoltat o densă rețea de așezări rurale, în cadrul cărora s–au individualizat de la o regiune la alta, sate cu fizionomii, ocupații și fond cultural – folclorit caracteristic.

Primul etaj al așezărilor corespunde cu populația cea mai densă, cca. 50 loc./kmp., cu gospodăriile cele mai risipe pe terasele râului Neagra. Mai sus este domeniul lucrătorilor forestieri, al ciobanilor ce au stâne în zona pădurilor. Satele de munte aparțin tipului împrăștiat, cu grupare mai strânsă pe văi și cu gospodării risipite pe terase, povârnișuri mai domoale și chiar pe versanți până la 1300 m.

De–a lungul Mureșului, în defileu, pe versanți se zăresc stânci abrupte cu aspect de turnuri, iar în cotloanele mai largi ale văii s–au cuibărit numeroase așezări umane: Stânceni, Meștera, Neagra, Lunca Bradului, Răstolița, de unde pornesc drumuri spre Munții Gurghiu și Munții Călimani.

Localitățile sunt așezări cu caracteristic zootehnic forestier.

Ardelenii sunt crescători de vite, iar la începutul verii își mână turmele spre pășunile alpine.

Localitățile sunt situate în bazine depresionare, se prezintă relativ adunate, excepție făcând unele locuri unde casele sunt mai rare, răsfirate pe versanții mai domoli.

Așezările de pe Valea Mureșului sunt în mare parte din lemn. Casele construite din lemn, au acoperișul din șindrilă în patru ape, cu târnaț, cu balustradă în fața casei și amenajarea interiorului cu piese vechi, moștenite. Proporțiile caselor încântă privirea și relevă talentul meșteșugarilor lemnari ce le–au făcut.

O veche îndeletnicire a locuitorilor din satele de la munte o reprezintă exploatarea lemnului, lucrul la pădure și plutăritul, care s–a practicat pe scară largă până spre mijlocul secolului al XX – lea.

Pe Valea Mureșului, deși puternic influențate, se mențin în continuare ocupații cu vechi tradiții. Între acestea se remarcă păstoritul, de care se leagă sărbătoarea pastorală a suirii oilor la munte „Sâmbra oilor”, care se desfășoară la sfârșitul lunii aprilie sau în prima jumătate a lunii mai.

Pentru satisfacerea diferitelor nevoi de muncă și de viață ale sătenilor s–au dezvoltat diverse meșteșuguri, practicate ocazional de unii locuitori ce nu s–au desprins de ocupația lor de bază, păstrându–se adevărate tehnici populare de prelucrare a ceramicii, lemnului, pieilor, materialelor textile.

Civilizația materială îndelungată și variată a dat naștere la pe plan spiritual, la manifestări folclorice legate de evenimentele mai importante din viața omului și de activitățile agricole tradiționale.

Comuna Gurghiu face parte dintr–o zonă cu un valoros tezaur etnografic, de arhitectură și sculptură în lemn, port popular original, dansuri și cântece populare prezentate cu prilejul sărbătorilor tradiționale: „Târgul de fete” și „Sărbătoarea narciselor”.

Toate manifestările se desfășoară la date precise și constituie adevărate festivaluri ale cântecului, jocului și portului popular, unde turiștii care sunt cazați în stațiunea Sovata și în împrejurimi sunt fascinați de tradiția locului.

2.2. Circulația turistică

Alături de fondul turistic și baza materială, circulația turistică este una din componentele esențiale a fenomenului turistic. Ea este cea care reflectă modul și nivelul de valorificare al potențialului turistic. Circulația turistică este și un fenomen geodemografic complex constând din deplasări temporare de populație de la locul de reședință spre locul de destinație. Volumul circulației turistice este direct proporțional cu valoarea patrimoniului turistic. Principala problemă este de stimulare a circulației turistice care presupune diversificarea paletei serviciilor și creșterea calității acestora.

Circulația turistică reprezintă amplitudini diferite la nivelul unui an, înregistrându – se un maxim de intensitate în sezonul estival sau la sfârșit de săptămână. La nivelul unei regiuni geografice, circulația turistică reprezintă o succesiune de aglomerări și dispersori, a cărei intensitate se atenuează direct proporțional cu depărtarea de ariile de proveniență a turiștilor. Estimarea volumului circulației turistice este o problemă complexă care comportă un grad de relativitate. Aceasta din cauza faptului că anumiți turiști practică anumite forme de turism: turism de drumeție montană, turism de sfârșit de săptămână, fără înnoptare într – o unitate de cazare oficială, turiști care se deplasează pentru o singură zi, sau tranzitează regiunea respectivă.

Caracterul continuu al circulației turistice se constată în cazul stațiunilor balneoclimaterice de importanță națională (ex. Sovata). În decursul unui an se constată diferențieri lunare vizibile ale circulației turistice, cu valori sensibil crescânde în lunile aparținând sezonului estival. În plus, datorită faptului că stațiunile prezintă amenajări pentru practicarea sporturilor de iarnă se înregistrează un maxim în perioada ianuarie – martie.

Numărul de sosiri în structuri de cazare a crescut cu 7,1% în 2009, față de 2008, cea mai mare creștere înregistrându-se la hoteluri pentru tineret (55,5%), iar mai mare scădere la căsuțe turistice (41,2%).

Creșteri însemnate s-au înregistrat la următoarele tipuri de structuri de cazare turistică: hoteluri pentru tineret (+ 55,5%), hanuri (+34,7%), pensiuni turistice rurale (+27,5%) și campinguri (+22,3%).

Numărul de străini care au vizitat Stațiunea Sovata, în 2009, a crescut cu 3,4% față de 2008, 94,2% dintre aceștia provenind din Europa, iar 46,4%, din statele Uniunii Europene.

2.3. Sezonalitatea și implicațiile ei în turism

Turismul este un fenomen în continuă mișcare, care comportă trei faze cu caracter ciclic: deplasarea temporară de la locul de reședință la cel ales ca destinație, consumarea timpului liber și revenirea la locul de reședință. În zona Sovata principalii factori generatori de activități turistice și de amenajări turistice sunt: peisajul montan vulcanic peste care se grefează un înveliș fitogeografic structurat pe altitudine și mai ales componentele hidrogeografice legate de fenomenele postvulcanice, materializate în nămoluri terapeutice. În zona montană propriu zisă se practică turismul de drumeție și turismul pentru sporturi de iarnă, iar stațiunile climaterice sunt indicate în efectuarea climatoterapiei.

În timpul sezonului de vară, numărul persoanelor care vizitează stațiunea și a bolnavilor care se tratează aici, ajunge până la cifra de 500-1.000/zi.

Apa sărată și iodurată are un efect calmant, relaxant fizic și psihic. Băile sărate acționează asupra întregului organism și ca atare au următoarele efecte: calmante, relaxante fizic și psihic, antiinflamatorii, vasodilatatoare, sterilizatoare de piele și mucoase, cicatrizante. Durata băii este de la 10 minute pe zi până la 30 de minute, în funcție de capacitatea individuală. Temperatura apei sărate este de 36 de grade Celsius. Un tratament la vană constă din 10-14 băi calde fără întrerupere.

CAPITOLUL III

VALORIFICAREA POTENȚIALULUI TURISTIC AL ZONEI

3.1. Baza tehnico-materială

Baza materială cuprinde ansamblul mijloacelor de cazare, terapeutice, de agrement, alimentație publică și transport destinate satisfacerii cererii turistice. Dotările turistice sunt cele ce dau personalitate proprie, mai ales stațiunilor.

În zona Sovata principalii factori generatori de activități turistice și de amenajări turistice sunt: peisajul montan vulcanic peste care se grefează un înveliș fitogeografic structurat pe altitudine și mai ales componentele hidrogeografice legate de fenomenele postvulcanice, materializate în nămoluri terapeutice.

3.2. Tipuri și forme de turism practicate

Turismul este un fenomen în continuă mișcare, care comportă trei faze cu caracter ciclic: deplasarea temporară de la locul de reședință la cel ales ca destinație, consumarea timpului liber și revenirea la locul de reședință.

Tipurile de turism reprezintă o diferențiere spațiale după resursele locurilor și modul lor de introducere în circuitul material și spiritual al societății. Tipul de turism ține de esența sa, iar forma de turism de modul în care se desfășoară fenomenul turistic.

3.2.1. Turismul balneoclimateric

Se practică în stațiunile profilate pe utilizarea, în scopuri balneare, a resurselor hidrominerale, mofetelor și peloidelor pe un fond climatic favorabil și stimulent.

Punerea în valoarea a acestor resurse cu proprietăți terapeutice se asigură prin intermediul dotărilor în scopul tratamentelor medicale.

Stațiunile balneoclimaterice impun utilizarea unor tehnici și proceduri terapeutice moderne care vin să completeze efectul factorilor naturali. Ele sunt diferit profilate în funcție de paleta terapeutică a resurselor balneare.

La Sovata se practică în principal turismul balneoclimateric, stațiunea fiind de interes general cu funcționalitate permanentă.

Climatul submontan, cu acțiune calmantă asupra sistemului nervos, pitorescul peisaj al împrejurimilor, concură la întregirea trăsăturilor, care fac din această stațiune un loc de sejur și recreere de prim plan.

Stațiunea se află pe un uriaș zăcământ subteran de sare ce aflorează în mai multe locuri, fiind renumită prin existența și utilizarea lacurilor de aici, formate în dolineși care au o mare concentrație salină. Între factorii terapeutici ai stațiunii se numără Lacul Ursu, cel mai caracteristic lac helioterm din Europa. Heliotermia este asociată cu mineralizarea accentuată a apelor, unde predomină clorura de natriu.

Lacul se întinde pe o suprafață de 40235 mp, adâncimea maximă este de 18,10 m, adâncimea medie este de 6 m. Caracteristica lacului constă în stratificația termică și în concentrația în săruri a apelor, de la suprafață spre adâncime (concentrația de sare este de 250‰, ceea ce înseamnă că în fiecare litru de apă sunt dizolvate în medie 250 g de sare). Aici lipsesc curenții de convecție, fapt pentru care la adâncimea ideală, favorabilă organismului (1,5 – 2,5 m), apa are temperatura de până la 40° C. Fenomenul heliotermiei nu este caracteristic iarna, când pelicula de apă dulce de la suprafață îngheață. Stratul de apă dulce de la suprafață este formată de pârâurile Auriu și Criș – Toplița, așa se formează un strat de apă dulce de 10 – 15 cm la suprafața lacului.

Alte lacuri: Lacul Aluniș, cu o mineralizare și heliotermie mai scăzută, având și nămol argilo – silicos. S–a format datorită apei care se scurge din Lacul Ursu. Lacul Negru, a fost vestit pentru nămolurile sale terapeutice, dar în prezent s–au epuizat rezervele de nămol, pentru că au fost extrase și folosite pentru diverse tratamente. Apa lacului nu se mai folosește. Lacurile Verde și Roșu, două lacuri mici, în vecinătatea Lacului Ursu, formate concomitent cu acesta, cu salinitate redusă.

Indicațiile terapeutice vizează afecțiuni ginecologice, reumatice, tulburări ale sistemului nervos periferic și pe cele care necesită cură internă: tulburări digestive, de nutriție, insuficiențe endocrine.

Se practică tot mai curent și balneația în timpul liber, în Lacul Ursu, iar pe malul lacului au fost amenajate solarii pentru plajă.

Capacitatea de cazare: peste 2000 de locuri în hoteluri moderne, cu dotări ce asigură tratamentul în interior, în vile și căsuțe.

3.2.2. Turismul școlar

Este o formă a turismului de sejur practicat exclusiv de populația de vârstă școlară, în unități specifice: tabere pentru elevi. Durata lor de funcționare este limitată pe perioadele de vacanță, în special vara. Profilul funcțional dominant al taberelor școlare este de odihnă și tratament. Durata sejurului este dependentă de seriile ce succed la intervale de 10 – 12 zile.

Prin așezarea lor, taberele oferă atât un climat adecvat pentru odihnă și recreere, cât și posibilitatea efectuării de excursii cu caracter instructiv educativ.

3.2.3. Turismul de drumeție montană

A luat amploare în ultimul timp, devenind o activitate de masă, apreciat tot mai mult de tineret. Este susținut de numeroase publicații ce–și propun să îndrume fluxul turistic spre cele mai pitorești zone ale munților.

Turismul de drumeție montană este foarte răspândit și stimulat de valoarea peisagistică de o mare diversitate a regiunii montane înalte, dependentă de substratul litologic și de învelișul vegetal ce înregistrează etajarea altitudinală.

În cadrul munților se străbat o serie de ecosisteme cu fizionomii proprii: păduri, pajiști, stânci lipsite de vegetație, în cadrul cărora se detașează forme de relief legate de procesele morfologice locale, diferențiate în funcție de litologie.

Varietatea reliefului vulcanic (conuri, cratere, caldere, forme reziduale), gradul mare de împădurire a masivelor vulcanice, bogăția faunei și componentele hidrogeografice, reprezintă câteva din valențele turistice ale acestor munți.

Localitățile de la periferia masivelor se constituie ca puncte de plecare pentru drumeții montane, cu o durată de o zi și revenirea la bazele de plecare. Posibilitățile de cazare din interiorul masivelor (cabane de vânătoare, refugii) sunt puține și în mare parte deteriorate.

În Munții Gurghiu există o rețea rară de poteci turistice marcate, unele marcaje fiind foarte vechi și uneori confuze, datorită faptului că unele porțiuni de trasee au fost marcate în perioade diferite prin semne diferite.

Cabanele turistice sunt puține și situate mai ales la periferie, iar refugiile care există, puține și ele, sunt foarte vechi, aflându –se într – o stare avansată de deteriorare.

Pe timp de iarnă traseele sunt foarte grele datorită stratului de zăpadă care face ca aceste trasee să nu poată fi străbătute decât cu echipament adecvat. Indiferent de anotimp, dacă obstacolele legate de echipament și orientare sunt depășite, frumusețea locurilor va răsplăti din plin efortul depus.

3.2.4. Turismul cinegetic

Turismul cinegetic are extensiune restrânsă și cuprinde o categorie mai mică de persoane.

Are ca domeniu de incidență masivele montane cele mai bine împădurite, mai puțin influențate de activități economice. Aceste atribute au favorizat menținerea unei faune cinegetice valoroase de cervide, urside și suide, din care se pot vâna, fără a afecta echilibrul ecologic, exemplare de excepție.

Sub acest aspect zona Sovata din Munții Gurghiului prezintă un interes deosebit, chiar și pentru turismul internațional.

Sejururile scurte de 2 – 3 zile necesare desfășurării acestei activități sunt posibile datorită existenței unor cabane de vânătoare: Fâncel, Lăpușna și Sălard.

Acest tip de turism are sub incidență mamifere mari: mistrețul, lupul, ursul, cerbul, căprioarele – mamifere mici: iepurele, vulpea, precum și păsări, mai ales cele de penaj. Deci, un număr restrâns de specii intră parțial sub incidența activităților chinegetic, activități ce se află sub controlul riguros al organismelor de specialitate.

3.2.5. Turismul rural

Turismul rural este o categorie aparte de turism cu un caracter complex, având anumite caracteristici, incluzând componente specifice, luând anumite forme de manifestare cu efect și impact în mediul rural.

Cuprinde în primul rând activitatea turistică propriu-zisă (cazare, pensiune, circulație turistică, derulare de programe), activități economice agricole sau cu caracter tradițional; precum și moduri de petrecere a segmentului de timp liber pentru cei ce solicită acest turism. Presupune dezvoltarea turismului în mediul rural, în strânsă corelație cu economia locală, ceea ce conduce la interdependența dintre cele două laturi.

Turismul rural s-a născut din dorința de evadare într-un mediu mai puțin amenajat, unde nivelul prețurilor este modic, caracterizat printr-un accentuat grad de elasticitate a serviciilor, care se vor putea adapta rapid la o mare diversitate de situații sau de preferințe ale turiștilor.

Ca urmare a marii dispersii a ofertei turistice, principale și secundare (caracteristice cu deosebire arealului montan), turismul rural se remarcă prin mai multe trăsături: echipamentele sale sunt difuze în teritoriu, clientela este dispersată; acoperirea ansamblului teritorial și a structurilor pe fluxuri se face fără a se ține seama de limitele administrative.

Turismul în pensiuni și case particulare din mediul rural au o autentică tradiție și cunoaște un aflux din ce în ce mai mare în țările europene cu tradiție turistică.

În România, în perioada 1970 – 1975 s – au manifestat începuturile de practicare a acestui tip de turism și de amenajări asemănătoare modelului francez al „gîte – urilor rurale”, dar evoluția economiei românești a dus la stingerea acestui debut.

După 1989, contextul complet nou oferă condiții de renaștere a turismului rural. Astfel, în zona montană, turismul rural, în forme de organizare locală, a început să devină o activitate complementară la agricultură, zootehnie, etc.

Există câteva criterii în ceea ce privește încadrarea gospodăriilor din zona montană în clasa de confort agroturistic montan.

Clase de confort agroturistic montan: spații de cazare:

– clasa I: camere cu 1 – 2 paturi, cu posibilități de încălzire asigurate și grup sanitar propriu fiecărei camere, cu WC, lavoar, două cu apă rece și caldă ;

– clasa II: camere cu 1 – 2 paturi, cu posibilități de încălzire asigurate și grup sanitar comun cu alți turiști, cu WC, lavoar, două cu apă rece și caldă ;

– clasa III: camere cu 1 – 3 paturi, cu posibilități de încălzire asigurate și grup sanitar comun cu alți turiști și cu proprietarul, cu WC, lavoar, eventual duș cu apă caldă sau rece ;

– clasa IV: camere cu 1 – 3 paturi, cu posibilități de încălzire asigurată și latrină separată de locuință, comună cu proprietarul, o încăpere pentru spălat, cu lavoar, cu apă rece, comună cu alți turiști.

După înființarea Comisiei Zonei de Munte, interesul localnicilor pentru agroturism a crescut, iar cu sprijinul ei au luat naștere asociații familiale cu activitate agroturistică.

Agroturismul se reduce la cazarea turiștilor în camere separate din locuințele localnicilor, gospodăriile acestora oferind produse proaspete pe care de obicei turiștii le pregătesc singuri.

Se poate spune că majoritatea locuitorilor manifestă interes pentru agroturism, însă modernizarea sau construirea unor locuințe cu confort care să corespundă unui turism conform unor standarde mai înalte este împiedicat de lipsa unor fonduri necesare și de lipsa fondurilor de investiții de la nivelul comunelor pentru crearea unei infrastructuri necesare.

Prin investiții și o pregătire a populației autohtone implicate, precum și o activitate promoțională adecvată se va putea trece la un turism rural internațional.

3.2.6. Turismul de sfârșit de săptămână

Este o formă a turismului ce a luat amploare în ultimul timp, din nevoia de evadare de la probleme cotidiene. Este practicat cel mai mult în zonele montane, unde începând din anii 1980 se construiesc din ce în ce mai multe cabane.

Stațiunea Sovata este recunoscută pentru preferințele celor din apropiere de a petrece sfârșitul de săptămână aici. Cei care locuiesc în vecinătatea stațiunii, preferă să își petreacă week-endul la Sovata, mai ales vara, pentru a se bucura de soare și de băile plăcute la Lacul Ursu.

3.2.7. Teambuildingul

La Sovata, în ultimii ani, s-a dezvoltat intens activitatea de teambuilding.

Pentru a fi eficienți oamenii trebuie să-și cumuleze eforturile pentru a atinge anumite obiective astfel încât ai putea spune că teambuilding-ul este un proces gândit să îmbunătățească relațiile și raporturile dintre membri unui grup pentru depășirea barierelor în atingerea obiectivelor comune. Aceste relații dintre membri grupului pot viza îmbunătățirea abilităților de rezolvare a problemelor, de luare a deciziilor, de prevenire/gestionare a conflictelor etc.

Nimeni nu face teambuilding DOAR pentru a crea un mediu armonios de lucru. La urma urmei, o ''gașcă de prieteni'' nu este mai eficientă decât o echipă bine consolidată. Scopul acestor programe este de a INTEGRA talentul, abilitățile și creativitatea membrilor grupului. Se scontează, astfel, că atingerea obiectivelor comune ale echipei se va face prin interacțiunea punctelor forte ale membrilor ei.

Această nevoie a apărut și ca urmare a unor fenomene ce se manifestă pregnant în mediul de afaceri contemporan :

1. Natura sarcinilor – activitățile companiilor nu se mai bazează pe sarcini simple, repetitive, unde indivizii (și nu echipele) excelează. Pentru realitățile existente, echipele sunt proiectate astfel încât să gestioneze activitățile și procesele complexe, ce necesită generarea de soluții multiple, efort combinat, expertiză în multiple domenii profesionale etc. ;

2. Calitatea deciziilor – prin diversitatea personalităților membrilor ce o compun, o echipa poate genera mai multe idei decât orice membru luat separat astfel încât decizia (alegerea uneia dintre soluțiile optimale identificate) se va lua dintr-un spectru mai larg de posibile soluții ;

3. Asumarea riscurilor – nu există dubii asupra faptului că echipa generează o puternică stare de siguranță în rândul membrilor săi. Astfel, afinitatea față de risc (calculat) ce caracterizează o echipă este mult mai mare decât cea demonstrată de indivizi. Prin urmare, companiile, nevoite să fructifice oportunitățile ce apar pe piață, mizează pe comportament de echipă în detrimentul supra – responsabilizării indivizilor ;

4. Motivarea – un mediu socio-profesional armonios reprezintă un factor motivațional puternic pentru majoritatea oamenilor (ființe sociale, de altfel). Așadar, existența echipei influențează într-un mod pozitiv moralul indivizilor ce-o compun, determinându-i să performeze mai eficient ;

5. Nevoia de dezvoltare/învățare – având în vedere că în fiecare echipă se manifestă o ''concurență'' benefică între membri acesteia (ca urmare a nevoii individuale de sporire a rolului, statului și imaginii personale) e de așteptat ca fiecare membru să urmărească dezvoltarea personală. De asemenea, comunicarea (absolut necesară) la nivelul echipei crește posibilitățile de transfer de cunoștințe între membri ei, astfel încât aceștia învață atât din exterior cât și unii de la alții.

3.3. Profilul energetic al localității Sovata

Profilul energetic al unei localități prezintă informații de mediu despre variabile cheie pentru fiecare arie tematică. În cazul de față se prezintă profilul energetic al orașului Sovata, jud. Mureș. Acesta este de un real folos pentru autoritățile locale care pot avea astfel o oglindă a diverselor aspecte ale vieții în comunitatea ale cărei interese le reprezintă.

Situare geografică: Localitatea Sovata este situată în zona nord – estică a bazinului Transilvaniei, la o atitudine de 530 m pe versantul sudic al munților Gurghiului, pe un podiș, numit denumit “ Între sărături”.

Situat la estul județului, este al șaselea oraș al județului Mureș după mărime și este una dintre cele mai renumite orașe cu stațiuni balneoclimaterice din România. Se află la o distanță de 60 km de reședința județului Mureș, municipiul Târgu – Mureș.

Orașul este așezat în întregime pe un masiv de sare, iar în jurul stațiunii pe o rază de 30 km se întind păduri seculare de brad, molid, stejar între care apar colțuri pleșuve de sare.

Începând din 1876 localitatea Sovata apare cu regularitate în îndrumătoarele balneare, dar renumele adevărat se datorează lacului helioterm Ursu.

În 1900 se deschide stațiunea balneară sub denumirea de Sovata de Sus, având în centru lacul Ursu, pe atunci lacul lui Ilyes, după numele proprietarului.

În 1902, băile Ghera și lacul Negru intră în proprietatea lui Ilyes, luând naștere stațiunea balneară unitară Băile Sovata.

Stațiunea se dezvoltă în ritm rapid; în 1905 linia ferată care ajungea până la Sărățeni (comună din Valea Târnavei Mici) a fost prelungită până la Praid, facilitând legăturile Stațiunii Sovata cu zone mai îndepărtate.

După distrugerile provocate de primul război mondial, în 1925 se înființează Întreprinderea Balneară Sovata S.A. de către Partidul Național Țărănesc.

Aspectul de azi al lacului se datorează activităților întreprinse în perioada

1926-1940 sub conducerea dr. Marius Sturza, cel care a construit un salon de cură cu terasă și vedere la lacul Ursu.

În 1932, în stațiune existau 4 hoteluri și 110 vile, cu 1600 camere și 2600

paturi.

Din octombrie 1954, Stațiunea a început să funcționeze tot timpul anului. Azi se găsesc 8 hoteluri (Danubius, Edelweis, Holiday, Făget, Brădet, Aluniș, Hefaistos și Căprioara), numeroase cabane și vile .

Potențialul turistic al întregii zone este ridicat, aici aflându-se și rezervația naturală de interes național “Lacul Ursu și arboretele pe sărături”, oferind posibilități de tratare, scăldare dar și promenadă într-un peisaj deosebit.

Populație/ număr de gospodării: Conform datelor statistice actuale populația orașului Sovata este de 9 790 locuitori care ocupă 3250 gospodării și 1164 apartamente.

Organizare administrativ teritorială: Sovata este unitatea administrativ – teritorială de bază, alcătuită dintr – o localitate reședință, cu un sat aparținător, satul Ilieși. Localitatea componentă constituie parte integrantă al orașului.

Dotare edilitară: Pe teritoriul administrativ al localității funcționează 18 unități de învățământ (grădiniță de copii, școli de învățământ primar și gimnazial, liceul și școala profesională), rețeaua sanitară din oraș este compusă din Centrul de Sănătate Sovata, un nr. de 6 CMI, un nr. de 4 Cabinete Stomatologice, 2 Laboratoare Stomatologice, 1 Laborator analize medicale, 4 Farmacii, 2 Cabinete Medicină Veterinară, In localitate există punct de prim ajutor SMURD.

O ipotetică hartă culturală a orașului Sovata s-ar prezenta în felul următor: Casa Bernady, Casa Parohială Reformată Sovata, Biblioteca Orășenească, Centrul Cultural “ Domokos Kazmer”, iar în domeniul sportului activează Clubul Sportiv “Lacul Ursu Sovata”.

Dotări politico – administrative sunt următoarele: Primăria Orașului Sovata, Sediul Ocol Silvic, Sediul PSI.

Totodată în localitate sunt 13 biserici de diferite culte, 5 parcuri, 5 hoteluri, 63 vile turistice, campinguri și alte facilități pentru care deservesc vizitatorii/turiștii.

Resurse naturale: Factorul terapeutic natural al stațiunii îl constituie complexul lacustru cu lacul heliotermic „Ursu”, în jurul căruia regăsim o serie de doline care umplându–se cu apă sărată au format și alte lacuri sărate cu calități curative. Există 4 lacuri de acest fel. Menționăm izvoarele de apă sărată din zona Ghera – cu apă foarte valoroasă însă un debit relativ scăzut, în fapt, stațiunea cu profil permanent este situată într-un cadru natural deosebit de valoros și cu resurse naturale remarcabile, urmare stațiunea oferă locuri de muncă permanente și sezoniere.

Activitățile de deservire s-au dezvoltat spontan fără coordonare din care cauză chiar dacă există multe ele sunt unilaterale.

Peste 60% din teritoriul administrativ al orașului Sovata reprezintă fondul forestier – care este baza activităților legate de exploatarea, transportul și prelucrarea lemnului, celelalte ramuri industriale și agricultura sunt prezente într-o mai mică măsură în viața economică a teritoriului.

Resurse umane: medici – 15, profesori – 97, învățători – 26, educatori – 30, preoți – 7, ingineri, tehnicieni, oameni de cultură, artizani, meșteșugari, muncitori calificați și necalificați,

Principalii actori în viața comunității: Consiliul Local, Primăria, Ministerul Finanțelor – Administrația Financiară Sovata, Direcția Muncii și Protecției Sociale – Camera de Muncă – Punct de lucru Sovata, Poliția Stațiunii Sovata – Băi; Instituțiile de Învățământ – Grupul Școlar „ Domokos Kázmér”, Fundația Pro Sovata, Fundația Sf. Francisc Deva, 13 biserici de diferite culte, Societatea Balneoclimaterica S.A. Danubius Sovata – complex balnear, S.C. Hochland România S.R.L. – fabricarea brânzeturi și prelucrarea laptelui, S.C. Cariera de Piatră Cerepes – balast și piatră cioplită S.C. Rowo S.R.L., S.C. Mobila Sovata S.R.L. – Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor de lemn, tâmplărie, PVC; Sistemul bancar – în localitate funcționează sucursalele ale principalelor bănci de stat și private; Agenți economici exploatare lemn; Comitetul local pentru planificarea energiei.

Dezvoltare economică: Sovata și regiunea orașului va constitui pe baza cadrului natural și cultural unic la nivel european atât un mediu atrăgător rezidențial și de muncă cât și pe plan de recreere pentru tinerii familiști din România și din lume.

Turismul balnear și turismul de odihnă reprezintă cel mai mult acest oraș numărul turiștilor fiind în creștere datorită facilităților/serviciilor tot mai performante oferite de stațiune. Infrastructura edilitară reînnoită precum și o serie de proiecte ce se află în derulare, fac față utilizării tot mai mare, imaginea orașului și notorietatea acesteia se schimbă repede pentru a trimite mesajul că orașul Sovata este un oraș în renaștere.

La promovarea imaginii sunt alcătuite parteneriate pentru o promovare cât mai largă.

Zona industrială s-a dezvoltat în bucla formată de cele două ramificații ale căii ferate – chiar pentru condiții optime de transport ale materiilor prime și ale produselor finite.

Profilul de activitate cel mai dezvoltat este prelucrarea materialului lemnos la care se adaugă activitatea de producere a materialelor de construcții activitate bazată pe valorificarea materiilor prime locale.

Orașul Sovata fiind înconjurat de comune și mici localități rurale are o influență pozitivă în dezvoltarea acestora, datorită industriilor din localitate dar în special a activității balneare Sovata oferă locuri de muncă pentru populația zonei înconjurătoare.

În prezent, în localitate nr. societăților comerciale atinge – 799, numărul persoanelor care beneficiază de ajutor social – 110, iar numărul de persoane care beneficiază de ajutorul pentru încălzire cu gaze naturale – 731/ încălzire cu lemn – 740.

Dezvoltare culturală:

– Manifestări culturale, artistice și de importanță locală :

– Ziua de naștere a Lacului Ursu – zilele orașului Sovata

– Manifestări culturale cu ocazia zilei 15 Martie

– Ziua Copiilor

– Întâlnire corală internațională

– Festival internațional și tabără de creație meșteșugărească, media și creație artistică pentru copiii

– Tabără internațională de creație artistică

– Ziua Pensionarilor

– 1 Decembrie – program organizat în colaborare cu instituțiile de învățământ

– Concert filantropic în favoarea copiilor orfani de la Casa de copii Sfântul Iosif

– Programe culturale, artistice și de jocuri pentru copii în perioada sărbătorilor de iarnă

– Manifestări organizate de elevi și tineri – Ziua elevilor din Grupul Școlar Domokos Kazmer, Maturandus, etc.

Diferite concursuri locale și zonale pentru copii din grădinițele și școlile orașului, din localitățile limitrofe respectiv din zona mai apropiată – recital de poezii, recital de basme, de dansuri și cântece populare;

Diferite manifestări culturale și artistice (în nr. de cca. 20 de evenimente) organizate de diferite organizații, grupări – cu sau fără personalitate juridică – și instituții în desfășurarea activităților anuale, îndeplinirea scopurilor și programelor lor de constituire;

– Manifestări și activități sportive, de recreere și pentru tineret:

– Crosul Primăverii – concurs de alergare

– Manifestări, întreceri și concursuri sportive cu ocazia Zilei de naștere a Lacului Ursu

– Concurs de biciclete – Mountain Bike

– Concurs regional de arte marțiale – Taekwondoo

– Concurs local pe tema protecției naturii, obținerea statutului de junior ranger.

Societatea civilă locală

– Asociația Culturală Bernady:

– Ansamblul Folcloric Mezohavas,

– Corul Cameral Intermezzo

– Grupul de Husari 15. Matyas

– Centrul de Perfecționare Teleki – centru de perfecționare a Asociației Pedagogilor

– Maghiari din România și Fundația PRO-TOK

– Redacția Revistei Culturale Sovidek

– Asociația de Artă Plastică Kusztos Endre

– Grupurile de profil cultural și religios din cadrul bisericilor reformate și romano catolice din localitate: coruri, organizații de tineret și pentru copii, etc.

– Consiliul Elevilor din Grupul Școlar Domokos Kazmer – cu diferite grupări și ansambluri, activități, programe și manifestări.

– Fundația SanDom de profil de medicină și asistență socială

– Fundația Sfântul Francisc – Casa de Copii Sfântul Iosif

– Fundația Pro – Fundația Sfântul Francisc – Casa de Copii Sfântul Iosif

– Fundația Pro Sovata – casa de copii tip familial

– Fundația Pro-Urbis

– Clubul Sportiv Lacul Ursu Mobila Sovata – cu secții de specialitate cu activitate continuă: fotbal, fotbal junior, haltere, arte marțiale, baschet, șah, etc.

– Asociația de Salvamont din Sovata

– Revista culturală “ Sovidek” – editori autohtoni

– Broșura “Junior ranger în aria protejată Lacul Ursu și arboretele pe sărături” Sovata – realizată în colaborare cu Grupul Școlar Domokos Kazmer Sovata, Asociația Rhododendron și Primăria Orașului Sovata, – proiect finanțat de Fundația pentru Parteneriat și MOL România.

– Broșura “ Spații verzi sănătoase pentru orașele noastre” – realizată în colaborare cu Asociația Rhododendron și Primăria Orașului Sovata, – proiect finanțat de Fundația pentru Parteneriat și MOL România.

Probleme Sociale:

În cursul anului 2009 pe teritoriul administrativ al localității Sovata nu s-au înregistrat cazuri de delicvență juvenilă ori violență familială și nici diferite forme de discriminare.

Tipuri de energie utilizată:

– Energie electrică

– Energie termică Combustibili pentru încălzire – lemn, gaze naturale

Servicii energetice: energie eoliană ( 1 caz)

Încălzirea în localitate se realizează cu centrale termice proprii sau comune, cu gaze naturale – rețeaua de alimentare cu gaze naturale există pe aproape întreg teritoriul localității atât în oraș cât și în stațiune , cât și cu sobe cu lemn.

Alimentarea cu energie electrică a orașului se realizează prin posturi de transformare de la rețeaua de înalta tensiune existentă în zonă. Distribuțiile sunt parțial rezolvate cu cabluri subterane dar există și zone în care mai există rețele aeriene.

Rețele de iluminat stradal:

5% din bugetul anual al primăriei alocată asigurării energiei electrice pentru sectorul public, 1% din bugetul anual al primăriei alocată asigurării cu combustibili pentru încălzire pentru sectorul public;

3.4. Capacitatea de cazare existentă

Capacitatea de cazare existentă este mult mai mare decât capacitatea de cazare în funcțiune, ceea ce ne poate indica faptul că multe dintre unitățile de cazare se află într-o situație rea și că acestea ar trebui renovate pentru a deveni din nou funcționale.

Trebuie menționat faptul că, deși unitățile de cazare, precum și numărul de turiști care le utilizează sunt într-o ușoară scădere, indicele de utilizare netă a capacității în funcțiune este într-o ușoară creștere. Totuși, acest indicator este destul de mic, aflându-se cu mult sub valorile ideale.

Ținând cont de valoare mică a acestui indicator, precum și de faptul că județul Mureș are un potențial turistic ridicat, turismul județului ar trebui mai mult încurajat și susținut, dar mai ales mai promovat, pentru a atrage mai mulți turiști, atât din țară cât și din afara granițelor.

CAPITOLUL IV

PROPUNERI DE PROMOVARE ȘI DEZVOLTARE ALE TURISMULUI ÎN ZONĂ

4.1. Premizele dezvoltării turismului

Dezvoltarea activității de turism în Stațiunea Sovata este favorizată de următoarele elemente:

– zăcăminte de apă termală cu calități terapeutice deosebite, recomandate în tratarea unui număr mare de afecțiuni;

– bioclimatul zonei, sedativ de curățare, favorizând tratamentul profilactic și curativ;

– cadrul natural (creat de formele de relief, structuri geologice, hidrologie, vegetație), lipsit de noxe, de mare valoare peisagistică și de recreere, ce permite diversificarea ofertei turistice locale;

– prezența unor forme de relief spectaculoase, ecosisteme floristice și forestiere, încadrate prin Legea nr. 5/2000, în rezervațiile naturale;

– accesibilitate ușoară;

– existența unor structuri turistice (cazare, alimentație, tratament, agrement) care pot fi modernizate la un grad sporit de confort;

– poziționarea localității într-o zonă cu un potențial recunoscut, cu valoare internațională, de mare atractivitate pentru fluxurile turistice;

4.2. Strategii de dezvoltare a turismului

4.2.1. În domeniul infrastructurii

În conformitate cu Planul de Urbanism Zonal și cu cerințele dezvoltării unui turism modern, competitiv pe plan european, este necesară armonizarea funcției turistice cu infrastructura generală. Astfel, sunt necesare a se realiza următoarele lucrări:

– modernizarea și echiparea tehnică a drumurilor de acces;

– modernizarea drumurilor și aleilor pietonale din interiorul localității pe teritoriul căreia se află structurile turistice;

– modernizarea drumului județean de acces, în vederea unor amenajări turistice viitoare;

– redimensionarea alimentării cu apă a stațiunii;

– extinderea rețelei de canalizare;

– modernizarea stației de epurare;

– realizarea unor parcări subterane sau în sistem multietajat, domeniu deficitar în momentul de față în stațiune;

– amenajarea unei gropi de gunoi ecologice;

– înființarea unui birou de informații turistice în zona centrală a stațiunii (zona parcului), unde va fi montat și panoul cu traseele turistice montane din Munții Gurghiului, bine dotat cu materiale publicitare, hărți turistice ale stațiunii și ale zonelor adiacente.

4.2.2. În domeniul structurilor turistice

Valoarea terapeutică a apelor din stațiune recomandă dezvoltarea structurilor turistice ale stațiunii și modernizarea ofertei balneoclimaterice.

În acest sens, se propun următoarele:

– modernizarea hotelurilor și a vilelor, vizând ridicarea gradului de confort al acestora din urmă la 2, 3 și respectiv 4 stele;

– realizarea unor bungalow-uri (3 stele – 60 locuri), înlocuindu-se căsuțele vechi și amenajarea unor platforme de campare;

– realizarea unui complex hotelier balnear amplasat în zona din spatele vechii baze de tratament;

– Club de agrement – care să cuprindă o sală de fitness, o saună, un club cu mese de biliard, mese de tenis, jocuri mecanice și electronice;

– realizarea unui complex cultural și de agrement amplasat în zona centrală care să cuprindă o videotecă, o discotecă, o bibliotecă cu sală de lectură, săli de joc, o cafenea, o cofetărie și un bar de zi;

– amenajarea a două – trei terenuri de sport multifuncționale, amplasate pe traseele de promenadă din zona adiacentă stațiunii;

– Realizarea unui cazino. La subsol se va amenaja un restaurant cu specific românesc cu 80 de locuri (gen Coliba Haiducilor sau Șura Dacilor din Poiana Brașov), iar la parter și etaj vor fi amplasate săli de jocuri și unități de alimentație de lux (restaurant clasic cu 100 de locuri, bar de zi cu 40 de locuri și bar de noapte cu program artistic cu o capacitate de 80 de locuri);

– realizarea unui hotel balnear cu grad ridicat de confort destinat turismului internațional;

4.3. Turismul și protecția mediului înconjurător

Turismul, mai mult ca oricare domeniu de activitate, este dependent de mediul înconjurător, acesta reprezentând ,,natura sa primă, obiectul și domeniul de activitate și desfășurare a turismului, suportul sau cadrul, purtătorul resurselor sale’’.

Turismul se desfășoară în mediu și prin mediu, calitatea acestuia putând favoriza sau defavoriza activitatea turistică. Relieful, pădurea, apele, monumentele naturii, monumentele de artă și arhitectura, aerul, în general toate componentele mediului înconjurător se constituie ca resursă turistică ce favorizează dezvoltarea turismului de odihnă, recreere și cultural.

Cu cât aceste resurse sunt mai variate și mai complexe, cu proprietăți apropiate de cele primare, cu atât interesul lor este mai mare, iar activitățile pe care le generează sunt mai valoroase și mai atractive, răspunzând unor motivații turistice cât mai variate.

Relația turism – mediul înconjurător are o semnificație deosebită, iar dezvoltarea și ocrotirea mediului reprezintă condiția de bază a turismului. Orice modificare produsă acestuia aduce prejudicii și potențialului turistic prin diminuarea sa, sau anularea resurselor sale.

În cazul turismului, consecințele degradării resurselor turistice pot avea implicații social – economice dintre cele mai grave. Astfel din punct de vedere economic aceste neajunsuri se reflectă în imposibilitatea valorificării acestor resurse. În plus, produsele turistice ce includ resurse turistice degradate își micșorează din valoare având drept consecință diminuarea cererii turistice și implicit utilizarea mai redusă a bazei materiale turistice.

Dependența evidentă a turismului de calitatea mediului face ca el să fie interesat în toate acțiunile de protecție a mediului și, prin aceasta în protejarea propriilor resurse.

Prejudiciile aduse potențialului turistic sunt numeroase:

– declanșarea de incendiu produsă de anumite categorii de turiști care fac focul în pădure;

– împiedicarea regenerării plantelor;

– tasarea solului;

– braconajul.

Aceste urmări grave sunt din cauza necunoașterii de către turiști a gravelor implicații ce le pot avea acțiunile lor asupra factorilor de mediu. Circulația turistică necontrolată efectuată la obiectivele turistice naturale sau antropice în absența amenajării pentru vizitarea acestora provoacă de cele mai multe ori distrugerea unor elemente ce le-au consacrat ca obiective turistice.

Fenomenul poluării naturale a căpătat forme mai complexe prin pătrunderea turismului automobilistic în locurile până nu demult inaccesibile turiștilor, abătându-se astfel de la drumul principal și distrugând pajiști, flora, arbuști prin strivire sau sub influența gazelor de eșapament.

Dezvoltarea turismului are ca premiză fundamentală protejarea și conservarea potențialului turistic și prevenirea degradării lui, acestea constituind o probă de maximă importanță și actualitate.

În cadrul acțiunilor de protejare a mediului înconjurător, una din măsurile importante de protecție și conservare a potențialului turistic o reprezintă amenajarea și organizarea adecvată și la un nivel superior a zonelor, traseelor sau obiectivelor turistice. Protecția mediului înconjurător și a patrimoniului turistic este influențată în mare măsură și de conștiința ecologică a populației. Aceasta se poate realiza printr-o acțiune susținută de educație cu privire la mediul și protecția mediului, prin insuflarea unei atitudini de respect și responsabilitate față de resursele naturale și antropice, în vederea ocrotirii lor.

Formele de poluare produse prin turism sunt următoarele:

Poluare fizică și chimică. Sezonalitatea în timp și spațiu a consumului turistic constituie un factor de poluare fizică. Efectele poluante ale supraaglomerării, din cauza sezonalității activității turistice, pot fi datorate fie consumatorilor de turism fie prestatorilor. Printre efectele ce au ca sursă turiștii sunt: degradarea peisajului prin agresarea naturii, dotărilor și monumentelor de artă și apariția fenomenului inflațional al prețurilor din cauza cererii excesive.

Amenajare turistică. Amenajarea turistică necorespunzătoare constituie cea mai gravă formă de degradare a resurselor turistice de către turism însuși. Excesul de amenajare are două consecințe: puternica degradare a mediului ambiant și scăderea atracției zonei prin supradimensionarea factorului antropic, în detrimentul factorului natural, prin sufocarea acestuia.

Poluarea aerului. Activitățile turistice grupate pe forme de turism sau luate independent pot reduce calitatea aerului. Astfel, vara, când circulația turistică este la cote maxime, se poate produce poluarea aerului prin gazele de eșapament produse de autoturismele turiștilor, de numărul mare de autocare. Lipsa unor amenajări adecvate privind depozitarea gunoaielor, deșeurilor menajere poate produce o poluare olfactivă a aerului din localitatea turistică.

Poluarea apei. Poluarea apei e mult mai prezentă deoarece foarte multe activități turistice nu se pot derula în lipsa unor resurse de apă, care determină starea de igienă și calitatea serviciilor turistice oferite. Poluarea apei mai este produsă și prin turismul neorganizat, prin campare în locuri situate pe malurile apelor, a lacurilor unde turiștii, prin resturile lăsate pot contribui la scăderea calității apelor de suprafață sau subterane.

Poluarea solului. Această formă de poluare afectează mai ales prin extinderea amenajării turistice și de transport, ce determină scoaterea din circuitul forestier și agricol a unor importante suprafețe. Solurile sunt afectate îndeosebi de cantitatea de deșeuri solide care, prin anumite procese fizice și chimice, pot afecta calitatea acestora.

Poluarea vegetală. Speciile vegetale sunt tot mai valoroase prin păstrarea parametrilor de calitate a mai multor componente ale mediului înconjurător. Pădurile dețin supremația prin faptul că reduc poluarea aerului. Amenajările turistice pot contribui la degradarea vegetației existente prin colectarea lemnului de foc pentru picnic, parcarea direct pe iarbă, ruperea unor specii ca suveniruri, camparea haotică a corturilor.

Poluarea faunei. Speciile faunistice sunt valoroase pentru domeniul pescuitului și al vânătorii sportive. Extinderea amenajării turistice și circulația turistică determină reducerea habitatului natural pentru multe dintre animalele sălbatice. Practicarea necontrolată a braconajului, pescuitului și vânătorii poate conduce la scăderea dramatică a efectivului de faună. Comportamentul zgomotos al turiștilor și camparea liberă au un impact negativ asupra mediului de viață al multor specii de animale, multe dintre acestea fiind sensibile la orice modificare adusă biotopului lor.

Poluarea fonica. Activitatea turistică deține mai multe surse prin care produce sunete cu caracter disconfortant. Zgomotele sunt produse de: lifturile de marfă, instalațiile de aer condiționat, comportamentul necivilizat al unor turiști. Existența surselor de poluare sonoră are implicații asupra stării de bună dispoziție a turiștilor, apariția lor devenind dezagreabilă.

Dezvoltarea mediului și a potențialului turistic este afectată de dezvoltarea nesistematizată a localităților, proiectarea necorespunzătoare a obiectivelor de investiții cu caracter turistic, stabilirea de amplasamente neadecvate pentru baza materială turistică, realizarea de construcții inestetice, ocuparea intensivă a unor spații cu construcții turistice, ceea ce poate afecta chiar și echilibrul ecologic al teritoriului.

4.4. Posibilități de promovare a Stațiunii Sovata în turismul intern și internațional

Promovarea este realizată, în primul rând, de societatea de turism din stațiune care se ocupă și de comercializare.

Strategia politicii de promovare aparține fiecărei societăți comerciale, fiind cea mai avantajoasă, atât din punct de vedere financiar, cât și sub raportul rezultatelor obținute, dacă se are în vedere că turismul balnear se adresează cu precădere segmentului turistic de vârsta a III-a.

Oferta turistică a stațiunii, incluzând și celelalte forme de turism (odihnă și recreere, afaceri etc.) se poate face cunoscută printr-o susținută campanie publicitară.

Mijloacele de realizare indicate pentru realizarea unei campanii publicitare sunt:

– mass – media;

– materiale publicitare tipărite, acestea fiind dovada existenței ofertei cu care amatorii de turism pot lua cunoștință;

– participări la târguri și expoziții de turism;

– realizarea de obiecte promoționale (calendare, agende, pungi, etc.).

Promovarea produsului turistic al stațiunii se poate realiza eficient pe trei niveluri diferite:

– promovarea proprie ca activitate componentă a politicii manageriale a societății comerciale;

– promovarea prin intermediul firmelor tour-operatoare sau a agențiilor de turism partenere;

– promovarea prin intermediul Autorității Naționale pentru Turism în cadrul strategiei și politicii acesteia de promovare a României pe piața turistică externă.

4.4.1. Promovarea proprie

Strategia de promovare a Stațiunii Sovata are ca obiective principale:

Lansarea noului produs turistic pe piață, care se face într-un moment care nu trebuie să coincidă cu alte evenimente care ar putea să polarizeze interesul publicului. Pentru pregătirea acestui moment sunt necesare desfășurarea unor activități ca:

– realizarea noului pliant al stațiunii care va cuprinde: localizare/harta, imagini de hoteluri, servicii oferite, posibilități de distracție, informații utile (adresă, telefon, fax);

– realizarea de postere și diapozitive;

– realizarea de obiecte de reclamă;

– realizarea unei campanii publicitare în presa scrisă și în cea a audio – vizualului, pentru informarea ofertei noi;

– atragerea unor segmente ale cererii turistice potențiale.

Produsul turistic al stațiunii este un produs complex, având o gamă variată de servicii. Se poate realiza o promovare în rândul următoarelor segmente ale cererii potențiale: administrație publică, bănci (angajații acestora fiind predispuși la stări de stres), federații și cluburi sportive, federații și sindicate profesionale.

Atragerea unor segmente de turiști de pe piața externă, se poate realiza printr-un compartiment de marketing care va acționa prin următoarele direcții:

– trimiterea unor seturi de informații utile la Birourile de Informații turistice din străinătate ale României;

– inițierea unor campanii promoționale în presa românească care se distribuie în străinătate (Roumanian Business Journal, Roumanian Economic Observer, Romanian Panorama etc.);

– analizarea oportunității participării în cadrul standurilor naționale ale României (prin minister sau patronat) la manifestările expoziționale, târguri de turism în străinătate.

Promovarea eficientă pe piața externă a produsului turistic, se mai poate realiza și prin asocierea cu un partener străin, în exploatarea unora dintre hotelurile stațiunii. Se poate asigura astfel o ocupare eficientă a hotelurilor respective cu turiști aduși de partener într-un număr stabilit prin contractul de asociere.

Fidelizarea clientelei, care este un proces complex și de durată. Stimularea interesului clientelei pentru revenirea în stațiune va fi rezultatul întregii activități comerciale, tradus în gradul de satisfacere a cererii. Prin compartimentul de marketing se va elabora o strategie suplă care va cuprinde ca activități esențiale:

– înființarea unei bănci de date, care va cuprinde lista clienților, hotelurilor cu câteva date personale;

– elaborarea unor chestionare și distribuirea lor pentru completare, în toate unitățile de primire, a căror răspunsuri să contureze gradul de satisfacere a așteptărilor clienților;

– redactarea și expedierea unor scurte scrisori de mulțumire pentru faptul de a fi ales stațiunea ca unitate de găzduire;

– informarea clienților cu privire la noutățile apărute în oferta stațiunii (excursii pe anumite trasee, organizarea de mese festive, mese folclorice, servicii noi care se oferă turiștilor la sugestia acestora – aniversări, zile de naștere).

4.4.2. Promovarea prin intermediul firmelor sau agențiilor de turism partenere

Firmele tour-operatoare și agențiile de turism partenere constituie principalul canal de distribuție a produsului turistic Sovata. Avantajele colaborării cu acestea rezidă din următoarele aspecte:

– comercializarea mai bună a produsului;

– existența unei rețele de distribuție deja formată, atât pe piața internă, cât și pe cea externă, multiplicând astfel posibilitățile de penetrare pe aceste piețe.

4.4.3. Promovarea prin intermediul Autorității Naționale pentru Turism

În baza atribuțiilor sale, Autoritatea Națională pentru Turism realizează promovarea României ca destinație turistică pentru cererea potențială din străinătate.

Dintre activitățile specifice organizate se pot menționa:

– realizarea de broșuri și pliante cu oferta turistică generală a României;

– participarea la târguri și expoziții internaționale de turism;

– realizarea de fotoreportaje și filme de prezentare și promovare a ofertei românești.

4.5. Propuneri cu privire la amenajarea turistică a zonei

În vederea valorificării superioare a potențialului turistic al zonei este necesară luarea unor măsuri concrete :

– modernizarea și diversificarea produsului turistic cu accente pe elementele de specificitate;

– strategia inițială de marketing ar trebui să includă un program agresiv de publicitate, prin furnizarea continuă de informații;

– modernizarea infrastructurii turistice, a căilor de comunicație a mijloacelor de transport în comun, a rețelei de telecomunicații, a unităților comerciale sanitare , de prestări servicii, a echipamentelor tehnico edilitare;

– identificarea resurselor turistice antropice și naturale al căror grad de exploatare este scăzut și înaintarea de propuneri în vederea introducerii cât mai rapide a acestora în circulația turistică;

– inițierea unor investiții publice directe pentru restaurarea / ameliorarea atracțiilor turistice cu grad ridicat de importanță;

4.6. Analiza S.W.O.T. a turismului din Stațiunea Sovata

Probleme critice cu influență asupra activității turistice:

1.Trasee turistice nemarcate sau marcate necorespunzător;
2.Lipsa unor refugii montane adecvate;

3.Parcurile Naționale nu sunt protejate și delimitate corespunzător;
4.Raportul dintre prețul produselor turistice și calitatea serviciilor prestate;
5.Lipsa unei politici eficiente de promovare a turismului în Stațiunea Sovata;

6. Lipsa centrelor de informare și promovare a stațiunii și a zonei rurale ce aparține de aceasta;

7. Preocupări reduse în dezvoltarea micilor meșteșuguri artizanale și a rețelei de distribuție de produse artizanale specifice;

8. Situația precară a infrastructurii rutiere și de comunicație.

CONCLUZII

Analiza potențialului turistic din Stațiunea Sovata a pus în evidență câteva trăsături distincte ale acesteia care o individualizează față de celelalte stațiuni balneoclimaterice din România și care îi conferă un statut aparte, având o mare recunoaștere și atractivitate pe plan intern și european.

Aceste particularități sunt exprimate de:

– poziția și așezarea geografică favorabilă;

– situarea stațiunii într-un areal geografic dominat de relief de deal și munte, cu lipsa unor factori de risc natural (alunecări, seismități);

– păstrarea unor areale forestiere cu impact pozitiv asupra peisajului și a unor arii protejate;

– apropierea stațiunii de un mare centru urban – Târgu Mureș, care permite multiplicarea formelor de turism și cunoașterea aspectelor istorice, artistice ale acestui oraș;

– prezența unor servicii de activități publice și edilitare ce asigură buna funcționare a stațiunii pentru care sunt necesare acțiunile de modernizare;

– dezvoltarea unității de alimentare, prin inițiative private, mărindu-se astfel numărul de baruri, patiserii, cofetării, cafenele, terase;

– prezența unor structuri de agrement insuficiente și slab dotate care se cer diversificate și modernizate;

– modernizarea tuturor bazelor de tratament existente, deoarece cele mai moderne se găsesc la nivelul hotelurilor de trei și patru stele și respectiv de lux;

– derularea unor activități de promovare mai ample care să permită atragerea unui număr mai mare de turiști români și străini;

– realizarea unui parteneriat mai bun între administrația publică locală, agenții economici privați, societățile și agențiile de turism, pentru creșterea calității serviciilor turistice prestate;

– realizarea unor strategii de dezvoltare care să aibă la bază existența unor anchete de marketing, a elaborării unui plan de urbanism pentru stațiune și de etapizare pe termen mediu și lung a obiectivelor care se cer finalizate pentru dezvoltarea acestei stațiuni și de câștigare de noi funcții turistice europene.

BIBLIOGRAFIE

1. M. Bucur Sabo, Marketing Turistic, Editura Irecson, București 2006

2. R. Mincu. Economia Turismului, Editura Irecson București 2006

3. B. Negoescu, Gh. Vlăsceanu, Geografia României, Editura Teora, București 2004

4. S. Neguț, Geografia Turismului, Editura Meteor Press, București 2007
5. O. Șuta, Economia turismului, Editura George Barițiu, Cluj Napoca, 2002

Institutul Național de Statistică

Direcția Județeană de Statistică Mureș

Internet :

– www.bun-venit.ro

– www.infotravelromania.ro

– http://ro.wikipedia.org/wiki/Sovata

http://www.myjob.ro/articole/ghid-recrutare/241/1005/ce-este-de-fapt-team-building-ul.html

www.cjmures.ro