Dezvoltarea Turismului Balnear In Calimanesti Caciulata

INTRODUCERE

În cadrul turismului României, județul Vâlcea dispune de un potențial valoros, având o funcție turistică bine individualizată, fapt ilustrat și de baza tehnico-materială existentă precum și de circulația turistică ce ocupă printre primele locuri din țară.

Valoarea peisagistică ridicată, prezența unor stațiuni balneo-climaterice ale căror ape minerale folosite din cele mai vechi timpuri, au fost deseori medaliate pe plan internațional, poziționarea geografică favorabilă la răscrucea unor vechi drumuri comerciale, varietatea și frumusețea formelor de relief ca și bogăția culturală, folclorică și arhitectonică. Toate acestea fac oportună valorificarea potențialului turismului al județului Vâlcea. La toate acestea se adaugă gradul relativ ușor de accesibilitate către acest județ, înlesnit de deasa rețea de drumuri publice, precum și de poziționarea sa în partea central-sudică a țării la 170 km de capitală. Actuala baza tehnico-materială pentru turismul balnear, forma de turism cu cea mai mare pondere în turismul zonei, deși dezvoltată din punct de vedere cantitativ, are în cea mai mare parte un grad de uzură avansat. Turismul de tranzit ar putea avea șanse mai bune de dezvoltare, beneficiind de o arteră de circulație cu un trafic mare și de valori peisagistice deosebite; turismul de week-end se află încă la începutul dezvoltării sale datorită ineficienței dotărilor pentru agrement; toate acestea fac necesară o mai bună valorificare a resurselor turistice bogate și variate ale județului Vâlcea.

O valorificare superioară a potențialului județului Vâlcea va avea ca scop promovarea stațiunilor balneo-climaterice pe piața internațională, creșterea nivelului calitativ al serviciilor de cazare și a celorlalte servicii, diversificarea formelor de turism și a dotărilor pentru agrement, includerea în circuitul turistic și al altor zone cu potențial turistic ineficient valorificat.

Am încercat, în această lucrare, să pun în evidență bogățiile acestei zone, valorificate exclusiv prin turism. Astfel, mă refer la peisajele deosebit de pitorești, cu munți, ape, păduri și izvoare de o neasemuită frumusețe, izvoarele minerale cu o valoare terapeutică recunoscută atât în țară, cât și în străinătate, comparabile cu cele din renumitele stațiuni Wiesbaden, Bad-Nauheim, Evian, Aix-la-Chapelle, Baden-Baden, Aix-les-Bains, dar nu în ultimul rând la vechile mănăstiri Cozia, Turnu, Stânișoara, Ostrov, importante monumente de arhitectură, precum și noile realizări ce au fost efectuate, în ultimii ani, în ceea ce privește baza materială a stațiunii.

Stațiunea Călimănești-Căciulata este singura stațiune balneară din România care are cinci profiluri de cură și anume : 1). afecțiuni ale rinichilor și căilor urinare; 2). afecțiuni ale aparatului locomotor și ale sistemului nervos periferic ; 3). afecțiuni ale tubului digestiv și ale glandelor anexe; 4). boli profesionale (intoxicații cu metale grele, plumb, mercur); 5). silicoză. Acest fapt explică de ce numeroși bolnavi, atât din țară cât și din străinătate, vin ani de-a rândul și chiar de două ori pe an (bolnavii suferind de litiază renală) la Călimănești.

I. PREZENTAREA STATIUNII CALIMANESTI – CACIULATA

1.1. Prezentare generala

Stațiunea Călimănești-Căciulata constituie, fără îndoială, atât prin peisajele variate pe care le oferă, cât și prin diversitatea factorilor de cură, perla stațiunilor de pe Valea Oltului.

Scurt istoric al zonei

Dovezile arheologice atestă existența unei așezări pe aceste meleaguri încă din perioada de tranziție de la neolitic la epoca bronzului.

Așezările descoperite prin săpături la Cozia Veche, tezaurul de monede dacice, format din 300 de piese, găsit la Jiblea, precum și monedele de la Bivolari, toate acestea confirmă existența unei zone cu puternice așezări dacice, unde se afla și un important nod rutier.

După cucerirea Daciei, romanii au împânzit teritoriile care înconjurau masivul Cozia cu puternice fortificații legate prin drumuri bine întreținute, care aveau rolul de a ține sub ascultare o populație numeroasă și, totodată, de a asigura o graniță puternică Olteniei romane. Săpături arheologice de la castrul roman din Poiana Bivolari au scos la iveală folosirea apelor minerale termale din această zonă, locuită continuu de populația autohtonă care, sub influența romană, a cunoscut o permanentă înflorire. De asemenea, descoperirea unui butuc de viță-de-vie din perioada dacică pe dealul Jardei a constituit un alt indiciu al ocupației populației locale, și anume acela al viticulturii.

Localitatea actuală s-a înfiripat probabil în secolele V-VII, când vechea obște sătească daco-romană, ce se întindea pe malurile Oltului, pe dealurile de la poalele Coziei, s-a destrămat, fiind împărțită între oamenii de vază ai vechii obști : Căliman, Șerban, Stoian, Bogdan, care vor înființa localitățile Călimănești, Șerbănești, Stoienești și Bogdănești.

Prima mențiune documentară o găsim în ,,Condica Mănăstirii Cozia'', la 20 mai 1388, când Mircea cel Bătrân dăruiește mănăstirii și satul Călimănești, alături de alte danii.

La 1821, pe aceste meleaguri au găsit adăpost pandurii revoluției populare condusă de Tudor Vladimirescu. La mănăstirea Cozia, în 1821, cei 100 de panduri au trebuit ,,să îngrijească de zaharalele (proviziile) ce erau aici''. Tot aici s-au refugiat pașoptiști ca Dinicu Golescu, Radu Șapcă și alții. La Călimănești și Cozia, domnitorul Al.I.Cuza va cunoaște entuziasmul locuitorilor cu prilejul vizitei făcute pe meleagurile Oltului, în iunie 1859, după Unirea Principatelor Române.

După secularizarea averilor mănăstirești (1863), Călimăneștii se dezvoltă în mod independent, preluând și dezvoltând funcția balneară de la mănăstirea Cozia, fapt ce va duce, în anul 1890, la trecerea localității în rândul stațiunilor balneare.

Până în prezent, primul document ce atestă existența unor izvoare minerale cu apă sulfuroasă în aceste locuri, este o lucrare a lui Gavriil Preotul, figură de seamă a literaturii istorice românești din secolul al XVI-lea venit de la Athos ca invitat al lui Neagoe Basarab, cu ocazia sfințirii mănăstirii Curtea de Argeș. Poposind la Cozia, arăta că este ,,plină de toate bunătățile, cu munți mari și cu văi ,îngrădită și ocolită cu un râu mare, și izvoare mari și multe împrejurul ei…Și are toată hrana călugărească, poeni și livezi, nuci și alți pomi roditori fără de număr, vii și grădini, și acolo cură piatră pucioasă și tot pământul împrejurul ei este pământ roditor, care și noi am văzut cu ochii noștrii acel loc și i-am zis pământul cel făgăduit.''

Faima apelor minerale crește an de an și împăratul Franței, Napoleon al III lea, la recomandarea medicului Carol Davila, primea apă minerală de Căciulata în damigene, transportate cu regularitate în Franța, cu diligența. În 1873, la Expoziția

internațională a apelor minerale de la Viena, apei de Căciulata i se atribuie ,,Medalia de aur'', iar buteliile de Călimănești obțin mențiuni, ca o recunoaștere a proprietăților curative ale apelor minerale de la Călimănești, Căciulata și Cozia.

În 1893, probele prezentate la concursul apelor minerale din cadrul Expoziției internaționale de alimentație și ape minerale din Elveția obțin sufragiul tuturor specialiștilor, materializat în cele mai înalte distincții – Diploma ,,Grand Prix'' și medalia de aur. De remarcat este faptul că, la sfârșitul secolului al XIX lea, apa de Căciulata se îmbutelia, statisticile consemnând o creștere a numărului de sticle comercializate.

Remarcabil este că localitatea, datorită descoperirii izvoarelor de apă minerală, nu a cunoscut evoluția sat-târg-oraș, ci din prima fază (sat) a trecut direct în a treia (oraș).

În 1854 ia ființă la Călimănești un ,,stabiliment'' balnear rudimentar. După acest an, apar și alte stabilimente, iar populația locală folosea și ea apele minerale atât pentru băi, cât și pentru cura internă. Medicul francez Caillat efectuează primele analize științifice ale apelor minerale de Călimănești, în anul 1858, iar cel care a studiat rezervele de izvoare minerale și captarea lor la Călimănești a fost ilustrul geolog Grigore Cobălcescu.

În 1885 a fost inaugurat Pavilionul balnear central de la Călimănești, construcție în stil elvețian, unitate balneară complexă. Începând cu anul 1910, statul concesionează stațiunea, pe un termen de 50 de ani, societății ,,Govora-Călimănești''. De la această dată, tratamentul balnear se va efectua pe baze științifice, numai în sezonul cald. Între anii 1907-1911 este supraînălțat Pavilionul Central, care este dotat și cu o secție de tratamente balneare. Societatea angajează totodată personalul medico-sanitar de specialitate. Sunt de semnalat o serie de îmbunătățiri edilitare : introducerea rețelei de apeduct, stropitul și curățatul permanent al trotuarelor, curților și parcurilor, precum și deschiderea unui laborator urologic sub conducerea lui C.D.Parepa, construirea Cazinoului din Ostrov, a cinematografului și Bazarului cu teatrul și terasa, a noi vile, etc.

Faptul că izvorul Căciulata nr.1 se bucura de un bun renume este ilustrat și de numărul mare al celor care veneau în stațiune. În 1905 a făcut cură cu apa din izvorul Căciulata, transportată la Paris, Emil Loubet, președintele Franței, ca și alte personalități de seamă ale vremii.

În intervalul dintre cele două războaie mondiale, localitatea Călimănești este trecută, în 1927, în rândul orașelor țării, cu statut de comună urbană categoria a II-a.

Cadrul natural

Situata la poalele Carpaților Meridionali, pe malurile Oltului, la 45015’ latitudine nordică și 24015’ longitudine estică, la o altitudine de 280 m, statiunea Călimănești-Caciulata este considerata perla statiunilor de pe Valea Oltului.

Declarat oraș din anul 1930, cu o populație de 7591 locuitori (în 1971) , Călimăneștii se desfășoară pe o suprafață de 24 kmp, fiind limitat înspre nord de munții Coziei (vf.Cozia – 1664 m) și muntele Naruțu (1499 m), aflați de o parte și de alta a Oltului. Din munții de la nord pleacă înspre sud culmi deluroase subcarpatice, cum sunt : Priboeni (675 m), Căciulata (600 m), Băilor (580 m) pe dreapta, Păușei (650 m) și Jardei (660 m) pe stânga. La sud, panorama este închisă de dealurile : Manga (776 m) pe dreapta Oltului și Lăstun (561 m) pe stânga, ocupând sectorul vestic al depresiunii subcarpatice Jiblea.

Orașul Călimănești, denumit de marele istoric Nicolae Iorga ,,Sinaia Vâlcii'', este situat de-a lungul drumului național nr.7, respectiv șoseaua internațională E 81, la 81 km de Sibiu și la 187 km de București (pe cale ferată 309 km).

Clima

Localitatea are un climat temperat continental blând, fără schimbări bruște de temperatură sau umiditate, caracteristic depresiunilor subcarpatice, fapt pus în evidență și de creșterea viței-de-vie, a nucului și castanului comestibil, precum și a altor pomi fructiferi.

Temperatura medie anuală este de 9.70C, iar vara de 19-200C. Cantitatea medie de precipitații este de 705 mm anual, cele mai multe ploi căzând spre sfârșitul primăverii. În zona deluroasă, climatul devine moderat, cu temperaturi medii anuale de până la 90C, precipitațiile scad la 400-600 mm anual, iar vânturile au frecvența mai mare cu direcția nord-sud, dar accentuându-se și cele din direcțiile vest și est, specifice Câmpiei Române. Aerul este mereu proaspăt. Umiditatea relativă a aerului variază în cursul anului între 68-71,7%, iar vara între 56,9-66%. Durata de strălucire a soarelui este de 110 zile anual.

Vânturile care suflă în stațiune, canalizate pe Valea Oltului, au direcția nord-sud. În timpul verii adie briza de munte.

Clima localității oferă condiții prielnice tratamentului balnear complex în tot timpul anului.

Hidrografia

Colectorul principal al apelor din zona Călimănești este râul Olt. Dar , pe lângă apele dulci, faima stațiunii o dau izvoarele minerale. Cercetările geologice recente au dus la concluzia că apele minerale de aici sunt clorurate, slab iodurate, sulfuroase, cu o concentrație de săruri întbriza de munte.

Clima localității oferă condiții prielnice tratamentului balnear complex în tot timpul anului.

Hidrografia

Colectorul principal al apelor din zona Călimănești este râul Olt. Dar , pe lângă apele dulci, faima stațiunii o dau izvoarele minerale. Cercetările geologice recente au dus la concluzia că apele minerale de aici sunt clorurate, slab iodurate, sulfuroase, cu o concentrație de săruri între 0,5 și 29 g/l. Acestea apar la baza orizonturilor conglomeratice sau grezoase de vârstă eocenă (cele de la Călimănești), sau de vârstă cretacică ( cele de la Căciulata, Cozia și Bivolari ).

Izvoarele minerale provin din apele vadoase care se infiltrează în rocile conglomeratice și grezoase, spălând sărurile din aceste roci. Hidrogenul sulfurat , prezent în aceste ape minerale, ia naștere din piritele și marcasitele aflate în blocurile de cristalin remaniate în conglomerate sau în gresii și marne, sub formă de concrețiuni, care se alterează în zona de oxidație. Este prezent, de asemenea , bioxidul de carbon ca și unele urme slabe de gaz metan. Apele minerale termale de la Căciulata, Cozia și Bivolari provin de la adâncimi mari.

Flora si fauna

Microclimatul localității oferă condiții de dezvoltare unei flore și faune bogate și variate.

Din suprafața totală a localității, mai puțin de jumătate este acoperită cu păduri : 13% rășinoase și 87% foioase. Dintre rășinoase, bradul ocupă 70% , iar molidul 30%. În mod sporadic apare și pinul. În pădurile de foioase predomină fagul (81%). Restul foioaselor sunt reprezentate prin : gorun, carpen, jugastru, tei, paltin, mesteacăn, iar în lungul văilor : arinul, plopul și salcia.

Stratul ierbaceu al pădurilor din jur este format din : ferigi, vinarițe, laptele cucului, colțișori, păștițe, spânz, brebenei, etc.

În anotimpul verii, dealurile sunt îmbrăcate de mantia verde a ierburilor , smălțuită de culorile roșii, albastre, albe și galbene ale florilor : pesmă, mușețel, opaiță, iarbă moale, margarete, untișor, ciucușoară, poroinic, fierea pământului și altele.

În munții Coziei-Naruțu, declarați Parc Național și aflați sub protecția Comisiei Monumentelor Naturii, întâlnim o floră și o faună aparte, demne de a fi văzute. Flora cuprinde numeroase exemplare de origine central-europeană, specii subalpine, alpine și mediteraneene. Câteva specii de plante endemice, cum sunt : măceșul Coziei (Rosa Coziae) , măceșul argeșean (Rosa argeșana) , pesma Coziei (Centaurea Coziensis) și rocoțelele Coziei (Achillea Coziana) rețin cu deosebire atenția, pe lângă vestitele plante, monumente ale naturii : floarea de colț și iedera albă.

Fauna acestui Parc Național este, de asemenea, bogată și variată. Astfel , întâlnim : cerbul, căprioara, mistrețul, ursul brun, cocoșul de munte, vinderelul roșu, șorecarul, alunarul, ciocănitoarea și altele. Golul alpin conservă animale rare, cum este capra neagră, vulturul pleșuv brun, cinteza alpină, brumărița alpină, brumărița subalpină și altele care coboară de aici spre zona forestieră. Șopârla de munte și vipera comună, alături de o mulțime de fluturi viu colorați, decorează covorul alpin. De asemenea, trăiesc unele specii ale climei mediteraneene : scorpionul, vipera cu corn, lăcusta migratoare, chilopodul Scutigera coleoptrata.

În apa Oltului, amatorii de pescuit au prilejul să prindă mreană, clean, scobar, nisiparniță, porcușor, iar în locurile adânci și cu apă lină : crap, somn și stiucă. În apele de munte, fauna piscicolă este reprezentată de păstrăv, boiștean , scobar.

1.2. Resurse naturale

Dotată cu diverse și spectaculoase forme de relief, îmbinate armonios pe întreg teritoriul țării, bucurându-se de o climă favorabilă practicării turismului în tot cursul anului, înzestrată cu o floră și o faună bogate, cu numeroase monumente istorice, de artă și arhitectură, România poate satisface, prin resursele sale turistice mai sus menționate, preferințele diverselor segmente ale cererii turistice interne și internaționale.

În acest context, confortul deosebit, atmosfera deconectantă, tratamentele balneare efectuate, calitatea serviciilor oferite de o echipă de profesioniști , precum și frumusețea peisajului acestei zone de la poalele munților Cozia , asigură sejururi de neuitat pentru turiștii români și străini în stațiunea Călimănești-Căciulata , ,,o stațiune pentru patru anotimpuri''.

Stațiunea Călimănești-Căciulata este străjuită, în partea de nord, de munții Coziei cu creasta lor pleșuvă și cu vârfurile dispuse în evantai. Datorită frumuseții deosebite și accesibilității sale, muntele Cozia este vizitat anual de peste 20.000 de turiști. Cele mai accesibile și cu peisaj încântător la tot pasul sunt culmile sudice ale masivului. Ascensiunea către vârf se realizează în 5 ore, cu posibilitatea reîntoarcerii în aceeași zi.

Prin Ordinul nr.7/1990 al Ministerului Apelor, Pădurilor și Mediului Înconjurător, au fost constituite în cadrul sectorului silvic 13 parcuri naționale , printre care și Parcul Național Cozia, având o suprafață de 17.000 ha.

Limitele Parcului Național Cozia sunt următoarele :

I. Masivul muntos Cozia integral, limitat la nord de valea Băiașului, la est de valea Groșilor, la sud de valea Coisca și la vest de Valea Oltului ;

II. Ramura estică a munților Căpățânii, limitată astfel : culmea principală ce pornește de la Călimănești spre vârful Naruțu, mărginind spre vest bazinele hidrografice ale văii Căciulata și Lotrișor, apoi valea lui Stan , de la obârșie și până la vărsarea în Lotru ;

III. O mică porțiune din versantul stâng inferior al râului Lotru și culmea Turțudonului, cuprinse între Valea Lotrului și Olt, la confluența lor. Această porțiune prezintă un interes științific, fiind în parte constituită ca rezervații.

Suprafața cea mai mare, de 80%, se include în fondul forestier care reprezintă de fapt, în prezent, însăși parcul național. Întregul parc este inclus în județul Vâlcea, respectiv SUCURSALA Romsilva-Vâlcea, în raza a trei ocoale silvice : Călimănești, Brezoi și Loviștea ; suprafața cea mai mare se include, însă, în raza Ocolului Silvic Călimănești.

Pe Cozia, natura a dăltuit în piatră profile bizare, amintind de formațiunile megalitice : Baba, Sfinxul, Moșneagul, etc. Motiv pentru care menționăm ipoteza profesorului Ion Conea privind identificarea muntelui Cozia cu Kogaionon, vechi centru de ritualuri sacre ale geto-dacilor, amintit în scrierile istoricului Herodot. Aici, flora, cu elemente specifice Europei centrale, este îmbogățită și cu alte plante provenite din mai multe colțuri ale globului : Caucaz, Alpi, Balcani, din ținuturile mediteraneene și circumpolare ale Europei și Asiei. În zona înaltă trăiesc câteva specii de plante și animale ocrotite de lege, fiind declarate monumente ale naturii : iedera albă, floarea de colț și laleaua pestriță sau bibilica , râsul, capra neagră, cocoșul de munte, cerbul. Sunt prezente și alte plante rare , precum măceșul Coziei, pesma Coziei, rocoțelele Coziei. La varietatea floristică și faunistică au contribuit atât condițiile locale de topoclimat, cât și ,,insulele de uscat '', ridicate pe verticală odată cu Munții Coziei-Naruțu și care au fost ulterior spălate de văile curgătoare. Iată deci alte elemente de interes, nu numai turistic, demne de a fi ocrotite.

Factorii naturali de cură sunt reprezentați de :

a). Climă, respectiv condiții de bioclimat sedativo-indiferent, care se caracterizează prin solicitarea slabă a sistemului nervos central și vegetativ, ceea ce face ca adaptarea persoanelor venite la cură să se facă treptat, pe nesimțite.

b). Plante medicinale – în baza Cozia se efectuează tratamente prin băi de plante cu efect sedativ, provenite din flora spontană autohtonă.

c). Ape minerale, principalul potențial turistic natural, care au făcut cunoscută stațiunea, atât pe plan național, cât și internațional.

Apele minerale de la Călimănești-Căciulata sunt cunoscute de pe timpul dacilor și romanilor (cele de la Arutela).

Ele pot fi clasificate după mai multe criterii, astfel :

1).După temperatură :

-ape reci (sub 200C) – sunt majoritatea ;

-ape termale, care sunt de trei categorii :

-hipotermale (20-340C) – Cozia 3 și 4 ;

-termale (42-430C) – forajele 1004 Căciulata, 1 și 5 Cozia ;

-geotermale (peste 870C) – forajele 1006 Căciulata,1007 Călimănești și 1008 Cozia.

2).După mineralizare (la litru) :

-ape oligominerale (sub 1 g/1000) – Călimănești 7 și 14 ;

-ape hipotone (1-8 g/1000) – majoritatea surselor de cură internă ;

-ape izotone (8-9 g/1000) – Călimănești 5 și 8 ;

-ape hipertone (peste 10 g /1000) – Călimănești 6.

3).După compoziția chimică :

-sulfuroase ;

-clorurosodice ;

-calcice ;

-magneziene.

Apele minerale izvorăsc din conglomerate eocene, totdeauna la contact cu strate de marne. Numărul izvoarelor captate este de 33. În Căciulata există un izvor captat la o depărtare de 4 m de malul Oltului. El era cunoscut altădată sub numele de Izvorul lui Golescu, iar astăzi sub numele de Căciulata.

Pentru cura internă se utilizează următoarele izvoare de pe malul drept al Oltului, variate în concentrație, dar aproape identice din punct de vedere al compoziției :

Izvorul nrumarul 6 (cel mai concentrat), utilizat în special în constipațiile atone rebele, cât și pentru spălarea ochilor în blefaroconjunctivitele cronice.

Izvorul numarul 7, cel mai slab mineralizat, utilizat atât de bolnavi, cât și de localnici, ca apă potabilă.

Izvorul numarul 8, puternic mineralizat, constituie apa de selecție pentru hepato-colesticitele cronice cât și gastro-colitele ana și hipo-acide. Este utilizat, de asemenea, cu succes, sub formă de injecții intramusculare în alergii de diverse etiologii, precum și în diferite eczeme ale pielii.

Izvorul numarul 14 este o apă minerală hipotonă, utilizată în gastroduodenite hiperacide și ulcere gastroduodenale cronice.

Izvorul Căciulata I, cunoscut încă din 1830, având în bolile de rinichi o justificată reputație internațională, are o apă limpede, cu gust plăcut, puțin sărat, cu miros de hidrogen sulfurat puțin pronunțat, cu reacție slab alcalină, având o temperatură de 120C.

Izvorul Căciulata II cuprinde și gaz metan.

Izvorul Căciulata III are o temperatură de 530C și un debit enorm (60 vagoane/24 ore).

Izvoarele Păușa I și Păușa II, aflate pe malul stâng al Oltului, cu ape hipotone, sulfuroase, bicarbonatate, conținând clorură de sodiu în cantități inferioare izvorului Căciulata I.

Pentru cura externă (băi) se utilizează izvoarele numerele 9, 10, 11, 12 și 12 bis (la Călimănești). Apele acestor izvoare, sulfuroase, clorurate, sunt colectate într-un mare rezervor și încălzite, înainte de utilizare, la temperatura dorită.

Lângă izvorul numarul 6 din Parcul Central Călimănești se află o frumoasă peșteră care nu este, însă, redată circuitului turistic datorită gazelor emanate (cu o concentrație mare de sulf, ce produce stare de somnolență).

Peștera are o lungime de cca 300 de metri și o singură intrare, dinspre parc, blocată însă cu o uriașă ușă metalică.

În 1977, din peșteră s-a adunat nămol, care a fost ambalat în pungi și trimis la baza de tratament Cozia, pentru a fi folosit la împachetări cu nămol.

1.3. Resurse antropice

La poalele muntelui Cozia, pe malul drept al Oltului, se află bătrâna și frumoasa mănăstire a Coziei, cel mai de seamă complex de artă feudală din județul Vâlcea, ctitorie și loc de odihnă veșnică al lui Mircea cel Bătrân (1386-1418).

După unele cercetări, numele ,,Cozia'' pare a fi de origine turcă, venind de la cuvântul ,,koz'', care înseamnă nucă. Cum însă până la sfârșitul secolului al XIV-lea, în limba română nu au pătruns, în general, cuvinte turcești, este posibil ca la origine termenul să fi fost de influență cumană sau pecenegă. Multă vreme mănăstirea a mai fost cunoscută și sub numele de ,,Nucet''. Denumirea i se trăgea probabil, de la numeroasele păduri de nuci ce creșteau odinioară în această regiune și ale căror urme se mai văd și astăzi.

Frumosul edificiu, înălțat la ieșirea Oltului din defileu, a fost construit în perioada 1387-1388, iar de-a lungul anilor a avut de suferit stricăciuni, care au necesitat mai multe renovări.

Complexul prezintă o incintă deschisă spre vest, cu trei laturi (sud, est și nord), în colțurile cărora se află, la sud-est, paraclisul lui Amfilohie, iar la nord-est paraclisul lui Ioan Hurezanul. În mijlocul acestei incinte, se ridică biserica principală, care se detașează de întregul complex prin măreția ei, prin proporțiile, soluțiile constructive și, mai ales, prin aspectul plasticii ei monumentale.

Construită după planul triconic, biserica are fațadele decorate prin dispoziția materialului de construcție : rânduri de cărămizi alternate cu rânduri tencuite , cărămizi zimțate sub cornișe și cruciulițe de teracotă în jurul arcadelor. Ferestrele au ancadramente de piatră sculptate în motive originale. Registrul superior al fațadelor este decorat cu rozete sculptate cu ancadramente în piatră. În colțul de sud-est, lângă paraclisul lui Amfilohie, se află Cerdacul lui Mircea, din care admirăm priveliștea Oltului, loc unde voievodul Mircea ținea adesea sfaturi domnești, și care, se pare că l-ar fi inspirat pe Grigore Alexandrescu când a scris poezia ,,Umbra lui Mircea la Cozia '' și oricare vizitator își aduce aminte, murmurând pentru sine: "Ale turnurilor umbre peste unde stau culcate, /Către țărmul dimpotrivă se întind, se prelungesc, /Și-ale valurilor mândre generații spumegate / Zidul vechi al mănăstirii în cadență îl izbesc."

Aici este adăpostit, în prezent, un muzeu înzestrat cu valoroase seturi de odăjdii din sec.XVI-XIX, vechi manuscrise, tipărituri, broderii, obiecte de cult. Aici găsim Epitaful din 1396 , Evanghelia tipărită de mitropolitul Varlaam la 1644, Psaltirea în versuri a lui Dosoftei din 1673. Tot aici a existat și o broderie adusă din ambianța bizantină, executată în fir de aur și argint și mătase albastră, având în partea de jos o bandă de crini stilizați, iar de jur împrejur o inscripție liturgică în limba veche slavonă, totul pe un fond vișiniu , ,,Epitaful de la Cozia'' , considerat ca fiind unul din cele mai vechi din România. El se află în prezent la Muzeul de Artă al României.

Mănăstirea Cozia adăpostește, în pronaos, două morminte. Unul este al ctitorului , pe care stă scris : ,, Aici odihnesc rămășițele lui Mircea Domnul Țării Românești , adormit în anul 1418 ''. Mormântul a fost, de-a lungul secolelor, în mai multe rânduri, profanat. La restaurarea din 1931-1938, la adâncimea de peste un metru, sub vechea pardoseală din cărămizi dispuse în zig-zag, s-a descoperit capacul original al sarcofagului, rupt în mai multe bucăți, imitând forma corpului omenesc (asemănător celor egiptene și mormintelor medievale apusene din sec.XIII-XIV).

Alături de marele voievod se află mormântul Teofanei, mama lui Mihai Viteazul, călugărită aici după moartea viteazului voievod.

Peste drum de mănăstirea Cozia, într-o poiană înaltă, la marginea pădurii , se află Bolnița, monument istoric, socotită a fi prin armonia proporțiilor și acuratețea stilului o bijuterie de arhitectură, cel mai reprezentativ edificiu de acest fel al secolului al XVI-lea.

Cuvânt de origine slavonă, "bolniță" înseamnă spital, infirmerie, loc de ingrijire a persoanelor batrâne si bolnave. Construirea Bolniței și a clădirilor de alături este legată de folosirea tot mai intensă a bogăției de ape minerale din jur. Nu prea departe de mănăstire, spre nord, în apropierea șoselei naționale , vechile ruine ale unei biserici cunoscută sub numele de ,,Cozia Veche'' au fost reconstituite întocmai, ridicându-se o biserică nouă, sub ctitoria familiei Mihăilă.

Pe malul stâng al Oltului se văd ruinele castrului roman Arutela. Ruinele au fost scoase la iveală, în locul numit Bivolari, de către Grigore Tocilescu, în anul 1896, împreună cu ruinele unor terme romane. La nord de castrul roman au fost forate izvoare cu apă minerală sulfuroasă, mezotermală. Poiana Bivolari este dominată de Turnul lui Traian, situat în nord, folosit ca turn de strajă de către populația locală, încă din epoca fierului timpuriu.

Intrând în defileul Oltului, pe malul stâng al acestuia, ne întâmpină stânca ce poartă numele de Masa lui Traian, care l-a inspirat pe Dimitrie Bolintineanu , când a scris poezia : ,, Cea din urmă noapte a lui Mihai Viteazul''.

Dacă urcăm pe valea Păușii și străbatem muntele Sălbaticul, ajungem la Mănăstirea Stânișoara, monument istoric construit din lemn la o dată necunoscută (drum accesibil și autoturismelor în anotimpul cald).

Mănăstire de călugări, cu hramul "Sfântul Gheorghe", mănăstirea Stânișoara este amplasată la poalele masivului Cozia, pe versantul său sudic. Actuala biserică din piatră a fost construită între anii 1903-1908, sub ctitoria episcopului Gherasim Timus. Întregul așezămant monahal se află într-un cadru natural liniștit, înconjurat de frumuseți naturale ispititoare.

Denumirea de Stânișoara se datorează faptului că în incinta vechii biserici părăsite se afla stâna mănăstirii Cozia.

Mănăstirea Turnu aparține orașului Călimanești și se află la 600 m de stația C.F.R. Turnu. Este așezată sub muntele cel mare al Coziei, de unde și denumirea de Mănăstirea Turnu. Biserica cea Mică, cu hramul "Intrarea in biserică", a fost ridicată în anul 1676 în locul uneia din lemn, de către episcopul Râmnicului si mitropolit al Țării Românesti, Varlaam, stins din viață în anul 1702.

Biserica Mare, cu hramul "Schimbarea la față", a fost zidită între 1897- 1901, de către episcopul Gherasim Timus. Anton Lapinschi, arhitectul și pictorul care a realizat-o, a făcut ceva cu totul străin de stilul bisericii vechi: a așezat biserica la primul etaj al corpului de chilii, deasupra trapezei. Pictura a fost executată tot de el, intâi pe pânze detașate, care apoi au fost aplicate pe perete. Biserica are formă patrată, cu o turla mare la mijloc și câte una mica, din lemn, în cele patru colțuri. Este ușor de remarcat faptul ca mănăstirea nu respectă rânduielile îndatinate.

Ne îndreptăm spre Călimănești, pentru a putea vizita în insula Ostrov (odinioară ea însăși un punct de atracție turistică), schitul Ostrov, refăcut de către Radu cel Mare în anul 1500 și reclădit între 1520-1522 de către Despina Doamna, soția lui Neagoe Basarab.

Pictura interioară și exterioară, care se păstrează și astăzi, a fost executată în perioada 1756-1760, după tehnica specifică școlii postbrâncovenești. Schitul a fost salvat de la distrugere. Temelia schitului a fost consolidată, după care s-a procedat la ridicarea monumentului cu 5,90 m față de vechiul amplasament.

Singurul element de decorație exterioară îl constituie cornișa din zimți de cărămidă. Biserica a avut și o bogată colecție de obiecte, donate de Despina Doamna, care s-a călugărit aici sub numele de Platonida Monahia, colecție ce se află la Muzeul de Artă din București. Pe insulă se află și un bust al lui Mihai Eminescu.

Actualmente, in jurul schitului exista un parc in mijlocul caruia exista intr-o noua stralucire Schitul Ostrov, una dintre bijuteriile artei romanesti, loc de inchinaciune si pomenire a inaintasilor neamului romanesc.

Mănăstirile din jurul Călimăneștiului îndeplinesc mai puțin cerințele turistice, deoarece la aceste mănăstiri nu întâlnim pensiuni sau minihoteluri (ca la Mănăstirea Putna sau Horezu). Însă, unele din ele impresionează prin vechimea lor, fiind și monumente istorice, altele prin activitatea culturală și spirituală pe care au desfășurat-o, știut fiind că bisericile au fost adevărate focare de cultură. Pictura bisericească a fost considerată ,, Biblia celor neștiutori de carte ''. Călătorul își poate satisface dorințele spirituale, vizitând aceste mănăstiri din nordul Olteniei.

În localitate există variate locuri de agrement și de distracție : Parcul Central, Parcul Ostrov, Casa de Cultură, biblioteca ,, A.E.Baconski '', ștrandurile termale de la Căciulata și Cozia, discoteca din complexul hotelier din microstațiunea Cozia.

În cadrul manifestărilor folclorice, de un bun renume se bucură festivalul folcloric ,, Cântecele Oltului '', ce are loc în prima duminică a lunii august și care reunește artiști folclorici de pe malurile Oltului, de la izvor și până la vărsare, inclusiv formații invitate din alte țări, cum ar fi Turcia, Italia, Bulgaria, Franța, etc.

Ca punct de atracție turistică poate fi considerat și Podul Suspendat ce leagă, prin pădure, Călimănești de Căciulata. El a fost realizat din cablu, oțel laminat și podit cu scândură, fiind construit în primul război mondial de către armata germană, ca punct strategic.

Pe vârful Cozia funcționează stația meteorologică, înființată la 12 septembrie 1979. Situată la altitudinea de 1576,7 m, stația meteorologică Vf.Cozia are o platformă redusă (12 x 11,2 m), aflându-se între Vf.Ciuha Mare (Ciuha Neamțului) – 1664 m și Vf.Ciuha Mică – 1636 m. Pe Vf. Ciuha Mică se află Stația Releu de radioteleviziune, cu dependințele aferente acesteia, inclusiv Releul, construit în 1973 și având o înălțime de 70 m. În apropiere de Releu a fost construită, în 1972, Cabana Cozia, în prezent cu o capacitate de 40 locuri.

II. ANALIZA PIETEI TURISTICE

Baza tratament

Baza de tratament de la Căciulata este cea mai mare din țară și face legătura între trei hoteluri : Căciulata, Cozia și Oltul. Amplasamentul deasupra solului și nu la subsol, cum sunt majoritatea bazelor de tratament din țară, ferește bolnavii, dar și

personalul și clădirile de o umiditate excesivă și permite ca tratamentele să fie efectuate în condiții de maximă siguranță și corectitudine. Un alt lucru care dă un plus bazei de tratament de la Călimănești-Căciulata este faptul că aici se lucrează și sâmbăta, permițând astfel existența unui flux aproape neîntrerupt de proceduri.1

Trebuie să evidențiem faptul că datorită efectelor curative deosebite,izvoarele minerale din stațiune au stârnit interesul unui număr mare de specialiști români și străini. Cercetările acestora au demonstrat competitivitatea apelor de la Călimănești-Căciulata cu cele de la Wiesbaden, Bad-Nauheim, Evian, Aix-la-Chapelle și Aix les-Bains. Printre criteriile principale de apreciere a valorii turistice a stațiunii este și acela al grupării teritoriale și diversității obiectivelor de toate categoriile, al amplasării lor într-un cadru natural complex și atrăgător.

Factorii naturali deosebit de favorabili, baza materială existentă și ponderea ridicată a stațiunii în circulația turistică a țării fac ca aceasta să aibă un caracter permanent.

Îmbunătățirea continuă a condițiilor de cazare și tratament a dus la creșterea numărului,de la an la an, al celor veniți la tratament și odihnă.

Numeroși bolnavi și turiști beneficiază de proprietățile curative ale topoclimatului stațiunii prin: cură de aer, cură de teren, helioterapia, etc. Ozonizarea aerului din stațiune este facilitată de pădurile de rășinoase, adevărate perimetre de protecție ale mediului înconjurător.

Bazele de tratament aferente hotelurilor din stațiune sunt următoarele:

Călimănești – pentru hotel Central, cu 2.200 proceduri om/zi posibile;

Cozia – pentru hotelurile Căciulata, Cozia, Oltul, cu 3.100 proceduri om/zi posibile;

Vâlcea – pentru hotel Vâlcea – cu circuit închis, în administrarea S.R.I. ;

5 cabinete medicale pentru hotelurile Căciulata, Cozia, Oltul;

1 cabinet medical pentru Hotel Central.

În ceea ce privește dotările pentru turismul balnear, stațiunea Călimănești – Căciulata dispune de instalații de tratament în cadrul hotelurilor deschise tot timpul anului.

Instalații de tratament și proceduri de tratament:

buvete cu ape minerale pentru cură internă;

bazine cu apă termală pentru kinetoterapie;

instalații pentru hidroterapie: afuziuni, băi de plante, băi cu bioxid de carbon, duș scoțian, duș subacval, băi parțiale sau totale, băi galvanice, duș – masaj;

împachetări cu parafină;

inhaloterapie (inhalații);

instalații pentru aerosoloterapie;

instalații pentru electroterapie;

sală de gimnastică medicală;

acupunctură;

ștrand termal cu apă sulfuroasă, în aer liber, pentru afecțiuni reumatismale;

laboratoare pentru teste funcționale;

cabinete medicale pentru diverse acțiuni.

Căciulata găzduiește un sanatoriu de copii profilat pe tratamentul urmărilor hepatitei. Tot aici se află și singurul sanatoriu din țară pentru cei bolnavi de silicoză.

În stațiunea Călimănești se află o clinică aparținând Institutului de Balneofizioterapie și Recuperare Medicală din București, o secție a Catedrei de specialitate din cadrul Universității de Medicină și Farmacie București, precum și o stație de îmbuteliere a apei minerale.

Circulatia turistica

Circulația turistică are la bază călătoria. Călătorul poate fi definit de o manieră generală ca fiind,,orice persoană care se deplasează între două sau mai multe țări sau între două sau mai multe localități în care are reședința obișnuită”.

Potrivit modului de organizare a sistemului informațional statistic în domeniul turistic, cuprins în ,,Metodologia de urmărire statistică a activității de turism’’, aprobată de Ministerul Turismului, circulația turistică trebuie cuantificată prin patru categorii de unități de observare :

punctele de frontieră ;

unitățile cu activitate de cazare turistică ;

agențiile de turism interne sau externe rezidente pe teritoriul național ;

bugetele de familie (anchete cu privire la acțiunile turistice în care participă membrii familiei).

Prin intermediul acestor unități de observare este cuantificat obiectul observării statistice și periodicitatea acestuia, respectiv :

A – traficul de turiști și excursioniști interni și internaționali (lunar) : pe țări de proveniență sau destinație, pe mijloace de transport și în funcție de scopurile călătoriei ;

B – activitatea de cazare (oferta și cererea) și alte aspecte privind serviciile colaterale (trimestrial) : persoanele cazate și înnoptările pe țări de proveniență, date privind veniturile și numărul de personal ;

C – activitatea de agenturare turistică (trimestrial) : numărul turiștilor, circulația turistică și consumul turistic aferent acțiunilor organizate, zonele de efectuare a acțiunilor turistice interne, țările de destinație în cazul acțiunilor turistice externe, veniturile obținute din activitățile secundare ;

D – modul de participare a populației la turismul individual sau organizat.

Sursele de culegere a datelor sunt specifice fiecărui gen de obiect al observării statistice , respectiv unitate de observare, și anume :

declarația călătorului la punctul de frontieră sau documentele vamale legate de trecerea frontierei (pentru A) ;

registrul de evidență a persoanelor cazate (pentru B) ;

biletul de odihnă și tratament, borderou de înscriere în excursie (pentru C);

chestionarele completate de către familia colaboratoare la ancheta cu privire la acțiunile turistice (pentru D).

Activitatea turistică, prin complexitatea sa, determină existența unui sistem de indicatori prin care pot fi reflectate fenomenele și aspectele specifice acestui domeniu. Un loc aparte în structura sistemului de indicatori ai turismului revine celor referitori la circulația turistică. Aceștia exprimă cererea reală sub diferite aspecte, dar uneori și pe cea potențială sau chiar relația ofertă-cerere.

Pentru exprimarea circulației turistice și a principalelor ei caracteristici, cei mai reprezentativi și frecvent utilizați indicatori sunt : numărul turiștilor, numărul mediu zilnic de turiști, numărul de zile-turist, durata medie a sejurului, încasările din turism, densitatea circulației turistice și preferința relativă a turiștilor.

I.Numărul turiștilor (NT) este unul dintre cei mai reprezentativi și importanți indicatori ai circulației turistice ; el este un indicator fizic, cantitativ și poate lua forma :

-sosiri/plecări de turiști, pentru turismul internațional și se obține din statisticile înregistrărilor la frontieră ;

-persoane cazate, utilizat atât pentru turismul intern cât și pentru cel internațional, dedus din statisticile mijloacelor de cazare (găzduire) ;

-participanți la acțiuni turistice – turiști și excursioniști – specific turismului intern, rezultat din centralizarea activității agențiilor de voiaj .

Număr turiști cazați în unități hoteliere – 2004

Tab.nr. 2.1

Sursa : Direcția de statistică a județului Vâlcea. Date statistice – 2005

Din tabelul nr. 3.1 se poate observa că stațiunea Călimănești-Căciulata se situează pe primul loc în cadrul județului în ceea ce privește totalul turiștilor cazați în anul 2005.

Indicatorul ,,număr de turiști’’ se determină pentru întreaga activitate și pentru fiecare din componentele sale, se detaliază pe zone turistice, motive de călătorie, mijloace de transport, perioade de timp (lună , an calendaristic).

Profilul turiștilor din stațiunea Călimănești-Căciulata

Turistul din stațiunile balneare are ca loc de proveniență în proporție de 93% România. Marea majoritate provin din mediul urban, iar procentul femeilor este aproximativ egal cu cel al bărbaților. Ca loc de proveniență, turiștii sunt foarte dispersați, o stațiune de interes național putând avea turiști din toate județele țării. În general alegerea este făcută în funcție de specificul curativ al stațiunii.

Numărul turiștilor străini care vizitează stațiunile balneare este încă mic. Acest lucru se datorează în mare parte faptului că serviciile de tratament și specificul stațiunilor nu este suficient promovat pe piața externă. Proprietățile apelor, ale băilor termale, nu sunt suficient explicate pentru a atrage mai mulți turiști străini. Aceștia au altă accepțiune privind termenul de SPA, o formă de turism de relaxare care cuprinde diferite proceduri cum ar fi: aromoterapia, meloterapia, masajul de relaxare, jacuzzi, saună, etc. O mare parte din aceste servicii au început să fie incluse și la noi în produsul turistic balnear în stațiunile Băile Herculane, Băile Felix etc.

Turiștii străini provin în principal din următoarele țări: Israel – cu cel mai important număr de turiști – care țin foarte mult la raportul preț/calitate; Germania, Olanda, Franța, Belgia, Italia, Ungaria și Spania. Aceștia preferă în general serviciile complementare turismului balnear (mai puțin serviciile medicale); pentru ei produsul turistic este un cumul de mai mulți factori din care sunt nemulțumiți de agrementul care li se oferă.

Turismul balnear din România este o formă de turism social. Tot sistemul balnear se bazează încă pe ajutorul social. Societățile sunt preocupate de găsirea de alternative în cazul dispariției acestei forme de turism. Această formă de turism aduce o categorie specifică de turiști, care din punct de vedere economic nu sunt foarte profitabili.

Turismul balnear ca și alte forme de turism din România este marcat de sezonalitate. Aceasta este redusă doar în câteva stațiuni de interes național. De exemplu, Călimănești – Căciulata, datorită apropierii de București și de alte orașe importante, a dezvoltat o nouă formă de turism – turismul de afaceri – prin dotarea hotelurilor cu facilități pentru organizarea de conferințe, simpozioane și training-uri.

Cea mai mare problemă a turismului balnear este lipsa agrementului. Chiar și pentru turiștii care au vârsta peste 65 de ani acest lucru s-a făcut simțit.

Principalul scop al călătoriei spre Calimanesti este tratamentul, alte motivații fiind observate în rândul categoriei de vârstă tânără și în rândul celor cu studii superioare (odihnă și relaxare și distracție și divertisment).

Unul dintre cele mai importante obiective ale dezvoltării unui turism durabil este întâmpinarea nevoilor și dorințelor consumatorilor, ceea ce presupune o cunoaștere cât mai exactă a acestora. Însă cunoașterea consumatorilor, a cumpărătorilor, nu este deloc un lucru simplu, mai ales datorită faptului că de cele mai multe ori consumatorii – turiștii nu sunt dispuși să-și dezvăluie mobilurile reale ale comportamentului de cumpărare sau consum. Este posibil ca ei să-și exprime nevoile și dorințele și să acționeze totuși într-un mod total opus; uneori este posibil chiar să nu-și cunoască adevăratele motivații care-i determină să cumpere sau să reacționeze la factori care le schimbă decizia de cumpărare în ultima clipă.

Sarcina noastră este aceea de a înțelege ce se petrece în conștiința cumpărătorului între momentul perceperii unui „mesa”/stimul pe piața turistică și momentul adoptării deciziei de cumpărare. Acest lucru presupune, în primul rând, găsirea de răspunsuri la următoarele două întrebări:

Cum influențează trăsăturile cumpărătorului (culturale, sociale, personale și psihologice) comportamentul de cumpărare?

 Cum ia consumatorul deciziile de cumpărare?

Analiza dorințelor, a modului de percepere a unui produs turistic, a comportamentului de cumpărare, permite crearea unor produse cu caracteristici noi, stabilirea unor politici și strategii turistice coerente, elaborarea mesajelor de promovare corecte.

 Profilul turistului din stațiunea Călimănești – Căciulata

  Stațiunea Călimănești-Căciulata este una din cele mai importante de la noi din țară ca număr de turiști și capacitate de cazare.

Pentru a determina structura cererii turistice din această stațiune, am efectuat un sondaj de piață pe un eșantion de 108 persoane. Majoritatea turiștilor din Călimănești care au răspuns întrebărilor noastre au fost cazați la hoteluri de 2 **, dar cum alte tipuri de structuri de cazare nu sunt foarte dezvoltate în zonă, putem considera aceste păreri ca fiind generale. Concluziile care se pot forma la nivelul stațiunii Călimănești – Căciulata sunt următoarele:

Transport

Mijlocul preferat de transport al turiștilor pentru a se deplasa la această destinație este autocarul – 46,7%, urmat de autoturismul propriu – 36,6% și tren – 16,5%. Nici unul din turiștii care au răspuns nu au venit cu alte mijloace de transport;

Vârsta

Stațiunea are ca număr majoritar de turiști pensionarii – peste 65 de ani – 37% – care își procură biletele prin sistemul de asigurări sociale. Spre deosebire de alte stațiuni, însă, a dezvoltat și alte forme de turism care atrag și alte categorii de vârstă.

Tabel nr. 2.2.

  Fie și numai această observație ne poate ajuta să tragem concluzii referitoare la veniturile acestora, cheltuielile pe care sunt dispuși să le facă și preferințele acestora în materie de turism și servicii conexe. Totuși, comparativ cu alte stațiuni balneare din zonă, cum sunt Govora și Olănești și celelalte grupe de vârstă sunt bine reprezentate; explicația poate fi legată de faptul că stațiunea oferă posibilitatea de a practica și alte forme de turism cum ar fi: turismul de week-end, turismul de afaceri etc. Apropierea de București, Râmnicu Vâlcea și Sibiu oferă posibilitatea dezvoltării unor forme de turism alternative (pe lângă turismul balnear) ceea ce se poate dovedi profitabil pe viitor.

Pregătire profesională

Majoritatea respondenților au ca pregătire profesională studii medii, în proporție de 61,4 %. Cei care au studii universitare sunt în procent de 27,5%. De asemenea, corelat cu vârsta, majoritatea respondenților nu lucrează – 66,9%, fiind pensionari, iar dintre cei care lucrează cel mai important procent îl ocupă personalul executiv 16,5%.

Tabel nr. 2.3.

Scopul călătoriei

Deși se fac referiri la diversificarea serviciilor de agrement fără de care nu putem considera complet un produs turistic, totuși principalul serviciu – scop al călătoriei, este tratamentul. Majoritatea respondenților – 73,3% au ca principal scop al călătoriei tratamentul. În ultima vreme în stațiune a luat amploare turismul de afaceri, toate hotelurile având dotări în acest scop – o variantă profitabilă pentru dezvoltarea turismului. O parte din turiști consideră însă că alternativ cu tratamentul ar trebui propuse și alte programe turistice (de ex culturale și religioase).

Tabel nr. 2.4.

Locul de proveniență al turiștilor

Din punct de vedere al locului de proveniență turiștii sunt foarte dispersați, provenind din toate județele României. Distribuirea biletelor prin intermediul Caselor de Pensii și sindicatelor este un motiv al acestui grad mare de dispersie. Totuși marea majoritate a turiștilor respondenți provin din mediul urban, iar proporția între bărbați și femei este similară. Privitor la turiștii străini, deși aceștia nu au răspuns chestionarelor noastre, avem informații de la hotelieri. Conform spuselor acestora principalele țări emitente de fluxuri sunt: Israel, Olanda și Belgia. Turiștii străini pun în general accent pe accesibilitatea serviciilor de turism din România, comparativ cu alte țări europene.

Suma de bani cheltuită:

Suma de bani cheltuită de turiști în timpul vacanțelor este, în general strâns legată de celelalte categorii analizate anterior – poziție în firmă, pregătirea profesională, vârsta dar și de scopul călătoriei. În cazul de față, principalul scop al călătoriei este tratamentul balnear, tratament al cărui preț este inclus în biletele achiziționate prin sindicate sau prin Casa de Pensii. În cazul în care biletele au fost cumpărate de la Casa de Pensii sau Sindicat se suportă de la 50 -75% și din tarifele de cazare și alimentație.

Tabel nr. 2.5.

Cheltuiala medie: 4 100 000 lei

Majoritatea turiștilor cazați in statiunea Calimanesti Caciulata cheltuiesc între 1mil. și 2,9 mil.- 37,1%. O importantă categorie de cheltuieli este și cea de peste 5 mil. – 31,4% – totuși trebuie specificat că majoritatea sumelor cheltuite din această categorie se apropie de 5 mil. Cheltuiala medie pentru turiștii intervievați este de 4,1 mil.

Calitatea serviciilor:

Tabel nr. 2.6.

Pentru a putea formula o strategie corectă în domeniul turismului, atât pe termen lung, cât și pe termen scurt este necesar să cunoaștem gradul de satisfacție al turiștilor privind principalele servicii din turism. La hotelul Cozia structura preferințelor acestora privind serviciile oferite este următoarea:

gradul de satisfacție

Gradul de satisfacție al turiștilor privind serviciile oferite se încadrează între foarte bine și bine pentru cazare și alimentație, dar părerile despre agrement și alte servicii sunt împărțite. O mare parte din respondenți consideră ca ar trebui făcute îmbunătățiri în domeniul agrementului. Alte sugestii legate de servicii conexe din turism se referă la diversificarea procedurilor medicale la îmbunătățirea serviciilor de ospitalitate, etc.

Tabel nr. 2.7.

Punctajul obținut de fiecare categorie de servicii este următorul:

Cazare: 3,88

Alimentație: 3,65

Agrement: 3,77

Alte servicii: 3,62

Locul de proveniență:

Turiștii respondenți sunt foarte dispersați în funcție de locul de proveniență. Marea majoritate acestora provin din mediul urban (91,4%), iar proporția între bărbați și femei este similară.

Tabel nr.2.8.

Programe turistice

Străbătută de drumul național numărul 7 și amplasată într-o zonă de un pitoresc deosebit, stațiunea Călimănești-Căciulata oferă turiștilor posibilități multiple de efectuare a unor excursii în împrejurimi, dar și pe trasee mai lungi.

Astfel, de la Călimănești se poate face o excursie în frumoasa stațiune montană Voineasa. Trecând pe Valea Oltului și străbătând orașul Brezoi, turistul poate admira frumusețea peisajului și măreața construcție ce o reprezintă barajul de la Brădișor.

Voineasa reprezintă un important punct de plecare spre cataractele Lotrului, spre lacul Gâlcescu (rezervație naturală), spre șoseaua de mare altitudine Novaci-Sebeș, spre Valea Jiului și spre Păltiniș.

De la km. 207,5 – de unde se desprinde ramificația spre Brezoi-Voineasa – drumul național nr.7 trece podul peste Lotru și continuă pe malul Oltului, străbătând satele Gura Lotrului (în care tradiția spune că Mihai Viteazul s-a cununat cu Doamna Stanca)1 și Călinești, de unde un drum local se desprinde pe stânga și pătrunde cca 5 km de-a lungul pârâului până în satul Valea Suliței, pe Valea Călineștilor, un îngust defileu împădurit.

Din Călimănești se mai poate face o excursie pe firul Oltului, pe o potecă aflată pe malul stâng, care întâlnește în cale Poiana Bivolari cu Castrul Arutela, Masa lui Traian, mănăstirea Turnu, mănăstirea Stânișoara și urcă pe muntele Cozia.

De la mănăstirea Turnu, după mai bine de o oră de urcuș printr-un peisaj din care nu lipsesc nici poienile îmbrăcate în flori, nici stâncăria aridă și nici pădurile, se ajunge la o răscruce, în poiana ,,La Troiță’’, de unde pornesc alte două cărări. Pe una din ele (spre stânga) se ajunge după o altă oră de mers la mănăstirea Stânișoara, iar cealaltă potecă urcă spre vârful Cozia (1677 m alt.), unde se ajunge în circa 3-4 ore.

O excursie de 2-3 zile, în grup, cu corturi și saci de dormit, se poate face de la Călimănești la Petroșani – de la Olt la Jiu – efectuând o adevarată tură de creastă de circa 40 de ore și parcurgând unele din cele mai pitorești și mai interesante trasee din munții Căpățânii și Parângului, mergând mai bine de trei sferturi din întregul parcurs pe poteci bune, dar nemarcate.

Principalele repere turistice ale traseului sunt : Călimănești (280 m alt.) – mănăstirea Cozia – Plaiul Priboienilor (680 m) – Plaiul ,,La Capul Pietrii’’ (880 m) – vf. Sturu Olăneștilor (1114 m) – Dosul Pământului (1175 m) – Plaiul lui Stan (1191 m), apoi pe cumpăna apelor prin : vf. Cândoaia (1405 m) – vf. Bătrâna (1581 m) – vf. Gera (1805 m) – vf. Zmeuretu (1938 m) – vf. Cocora (1963 m) – vf. Ursul (2124 m) – vf. Căpățâna (2113 m) – vf. Beloaia (2104 m) – vf. Nedeia (2064 m) – Curmătura Oltețului (1640 m) – vf. Mușetoaia (2058 m) – vf. Păpușa (2134 m), după care poteca are marcaj triunghi roșu prin : pasul Urdele – lacul Gâlcescu – Coasta lui Rus, urmează potecile până la vârful Parângul Mare, vârful Parângul Mic și cabanele Parâng și Rusu, încheind excursia la Petroșani.

Spre Topolog se poate face o excursie de o zi, străbătând pe valea pârâului Coisca – pe circa 16 km – întreaga depresiune subcarpatică Jiblea-Berislăvești. Din satul Ianculești, peste o mică înșeuare, se ajunge după 2-3 km la Șuici, în valea Topologului.

Din Călimănești până în Rm.Vâlcea se ajunge fie pe drumul național nr.7 (18 km), fie pe calea ferată (16 km). Pe șosea se întâlnesc localitățile Seaca, Gura Văii, Bogdănești (în primul război mondial, pe aceste locuri au avut loc lupte grele), Bujoreni (în comună se află ,,Muzeul satului’’, o veche culă oltenească din 1810 și o biserică din 1812, cu pictura originală bine conservată ; peste Olt, între Bujoreni și Bogdănești, se află comuna Fedeleșoiu – locul unui vechi castru roman – cu un schit construit între 1672-1674 și terminat în 1700, având ctitori pe Grigore Ghica și mitropolitul Varlaam).

De asemenea, turiștii pot participa la excursiile pe care societatea le organizează cu ocazia următoarelor festivaluri ce au loc în județul Vâlcea :

Festivalul Berii vâlcene – Rm.Vâlcea

Cocoșul de Horezu – Horezu

Sărbătoarea Bujorului – Horezu

– Cântecele Oltului – Călimănești

În cadrul biroului județean de turism pot fi organizate următoarele excursii :

Excursii de ½ zi :

-Călimănești – Berislăvești – Dăngești – Cabana Cozia și retur ;

-Călimănești – valea Lotrului – Voineasa ;

-Călimănești – valea Oltului – Sibiu ;

-Turul stațiunilor, cu vizitarea obiectivelor de interes turistic ;

-Călimănești – Rm.Vâlcea – Drăgășani (cu degustare de vinuri) ;

-Călimănești – Rm.Vâlcea – Muzeul ,,Nicolae Bălcescu’’ ;

-Călimănești – Rm.Vâlcea – Băbeni – Mănăstirea ,,Dintr-un Lemn’’ ;

-Călimănești – Rm.Vâlcea – Mănăstirea Hurezi – Peștera Muierilor (jud.Gorj) ;

-Călimănești – Rm.Vâlcea – Cheile Bistriței vâlcene – culele de la Măldărești – Horezu ;

Excursii de 1 zi :

-Turul stațiunilor (Călimănești – Căciulata – Cozia – Băile Olănești – Băile Govora – Ocnele Mari) ;

-Călimănești – Rm.Vâlcea – Curtea de Argeș – Vidraru ;

-Călimănești – Rm.Vâlcea – Horezu – Tg.Jiu – Drobeta Turnu Severin – Orșova ;

-Călimănești – Brezoi – Voineasa – Vidra – Obârșia Lotrului ;

-Călimănești – Rm.Vâlcea – Horezu – Tg.Jiu – Tismana.

Societatea Călimănești-Căciulata are la dispoziția turiștilor o agenție de turism plasată în holul hotelului Oltul, un autocar de 40 locuri și un microbuz de 14 locuri, mijloace de transport cu care zilnic se pot efectua excursii pentru cei doritori să cunoască aceste locuri.

Stațiunea Călimănești-Căciulata dispune de un fond balnear remarcabil, fiind una dintre cele mai renumite din țară, cunoscută, însă, și pe plan internațional.

Activitatea balneară de aici are o veche tradiție, apele minerale fiind cunoscute încă de pe vremea dacilor și romanilor, de aceea această activitate a cunoscut o amplă dezvoltare.

Dincolo de evoluția circulației turistice din ultimii ani, determinată de factori conjuncturali, neconcludenți pentru tendințele pe termen lung ale turismului balnear, cercetăriile și studiile efectuate asupra cererii turistice relevă existența unei importante cereri potențiale a populației românești pentru turismul de sănătate.

Pe plan internațional, însă, turismul pentru întreținere și repunere în formă este înțeles ca o noțiune superioară, pentru o ofertă de servicii ce înglobează atât domeniul turismului balnear, cât și turismul recreativ, de odihnă.

De aceea, doar îmbinarea celor două forme de servicii turistice – balnear și recreativ – poate duce la revitalizarea și dezvoltarea pe viitor a acestor stațiuni.

Forme de turism practicate in Calimanesti – Caciulata

Dezvoltarea turismului, integrarea sa în structura economiilor moderne, în sfera necesităților și consumului populației se reflectă într-o îmbogățire continuă a conținutului său și o diversificare a formelor de manifestare. De asemenea, participarea la mișcarea turistică a unor categorii sociale tot mai largi, asociată cu varietatea mobilurilor cererii, au favorizat apariția unor forme noi de turism, adaptarea lor permanentă la cerințele turiștilor și condițiile călătoriilor.

Ca urmare, cunoașterea modalităților de concretizare a cererii turistice, a conținutului și particularităților fiecărei forme, a determinanților specifici și evoluției lor, precum și a corelațiilor dintre acestea prezintă importanță deosebită pentru definirea strategiei în dezvoltarea turismului, pentru crearea cadrului unitar de circulație a informațiilor și luare a deciziilor, pentru integrarea în sistemul categorial internațional.

Similar circulației internaționale a bunurilor substanțiale, circulația turistică cuprinde o diversitate de produse, grupate în forme de turism – clase categoriale specifice activității turistice. Formele de turism s-au delimitat ca o rezultantă a preocupării de clasificare, în funcție de o serie de criterii, a circulației turistice pornind de la complexitatea și eterogenitatea acesteia și de la varietatea posibilităților de acces a consumatorilor la produsul turistic. În activitatea turistică internă și internațională se practică o gamă largă de forme și aranjamente turistice, determinate de modalitățile de satisfacere a nevoii de turism, de condițiile de realizare a echilibrului ofertă-cerere, de particularitățile organizării călătoriei.

În general, forma de turism poate fi definită prin aspectul concret pe care îl îmbracă asocierea / combinarea serviciilor (transport, cazare, alimentație, agrement) ce alcătuiesc produsul turistic, precum și modalitatea de comercializare a acestuia.

Delimitarea clară a conținutului fiecărei forme de turism prezintă importanță pentru identificarea, pe de o parte, a comportamentului vizitatorului în materie de consum și cheltuieli și, pe de altă parte, a responsabilităților și obligațiilor organizatorilor de vacanțe (touroperatori și agenții de voiaj) și / sau prestatorilor de servicii (societăți de transport, hoteluri, restaurante, etc.).

Există numeroase criterii de structurare a formelor de turism.

În stațiunea Călimănești-Căciulata pot fi practicate următoarele forme de turism :

a).După locul de proveniență a turistului :

-turism intern, practicat de turiștii români, care vin în stațiunea Călimănești-Căciulata ;

-turismul internațional, ce presupune deplasarea persoanelor în afara granițelor țării lor de reședință.

Turismul internațional, la rândul său, se divide în :

-turism emițător ( outgoing), de trimitere sau pasiv, care se referă la plecările turiștilor autohtoni peste graniță ;

-turism receptor ( incoming), de primire sau activ, ce cuprinde sosirile de turiști din alte țări pentru petrecerea vacanței în stațiunea Călimănești-Căciulata.

În ultimii ani, pe plan mondial s-a conturat și s-a accentuat tendința de creștere mai puternică a turismului intern față de cel internațional ca urmare, pe de o parte, a politicii promoționale adoptată de toate țările lumii față de propria ofertă turistică și, pe de altă parte, datorită efectelor crizei economice valutare și energetice care au atras implementarea și a unor măsuri protecționiste față de importul de turism în majoritatea țărilor mari importatoare. Așa se explică faptul că, practic, turismul național reprezintă circa 80% din volumul fizic al turismului mondial.

b)După modul de angajare a prestației turistice :

-turism organizat, ce se caracterizează prin angajarea anticipată a prestației, respectiv a tuturor sau a principalelor servicii legate de călătorie și sejur. Această formă este o alternativă pentru persoanele cu venituri mai mici, care, în vederea unui consum turistic minim, achită un preț global unui comerciant care organizează voiajul.

În cadrul turismului organizat au apărut o varietate de aranjamente, ca variante ale voiajelor angajate și plătite global-anticipat, cum ar fi : ,,charter inclusive tour’’, ,,fly and drive’’, ,,package tour’’ etc.

-turism pe cont propriu (neorganizat), ce nu presupune angajarea prealabilă a unor prestații turistice.Vizitatorul hotărăște singur asupra destinației, duratei deplasării, perioadei de realizare a acestora, mijlocului de transport, modalităților de agrement, etc. El presupune o autonomie absolută a turiștilor care își angajează prestațiile turistice pe parcurs și direct la prestatori, cărora le achită contravaloarea consumului pe măsura desfășurării acestuia.

-turism semiorganizat (mixt), în care o parte a serviciilor este angajată în prealabil, iar o altă parte este obținută direct, pe măsura derulării călătoriei.

c).După gradul de mobilitate a turistului :

-turism itinerant (de circulație), caracterizat printr-un grad de mobilitate ridicat, în care programul cuprinde vizitarea mai multor locuri, cu șederi scurte (1-2 zile) în același perimetru ;

-turism de sejur, cu un grad de mobilitate redus, ce presupune petrecerea vacanței în aceeași localitate, indiferent de durata acesteia. El semnifică realizarea în întregime a consumului la locul destinației turistice un timp mai îndelungat în funcție de motivația turistului și reîntoarcerea la locul de reședință. Datele statistice evidențiază faptul că această formă de turism este cea mai răspândită, deoarece corespunde motivației de vacanță și odihnă ca determinare psihologică preponderentă a consumului.

Turismul de sejur se subdivide, la rândul lui, în :

-turism de sejur scurt, ce vizează deplasările ocazionale și pe cele de sfârșit de săptămână ;

-turism de sejur mediu ( 12-15 zile) ;

-turism de sejur lung (peste 30 de zile), specific turismului de tratament balneo-medical sau persoanelor cu venituri ridicate și disponibilități mari de timp.

Turismul de sejur, indiferent de întinderea sa, răspunde, mai ales, motivațiilor de călătorie ale persoanelor mature sau de vârsta a treia, care preferă zonele de liniște, vacanțele de odihnă, în timp ce turismul itinerant este specific segmentelor de populație mai tânără, dornică de a cunoaște mai multe locuri. În multe cazuri, practicarea formelor turismului itinerant este dependentă de existența unor mijloace de deplasare proprii. De asemenea, turismul itinerant – nefiind, în general, legat de un anumit sezon – se poate desfășura în afara perioadelor de maximă concentrare a activității turistice, favorizând astfel exploatarea mai eficientă a bazei materiale.

d) Din punctul de vedere al frecvenței cererii :

-turism continuu (permanent), organizat pe întreaga durată a anului calendaristic (ex. : cura balneară, turismul cultural, de afaceri) ;

-turism sezonier, legat de existența anumitor condiții naturale sau evenimente – culturale, artistice, sportive etc. Întâlnim, astfel :

-turism de iarnă – pentru practicarea unor sporturi specifice sau din dorința unor cure helio-terapeutice montane ;

-turism de vară – pentru drumeție și alpinism ;

-turism de circumstanță (ocazional) – determinat de participarea la diverse manifestări : științifice, cultural-artistice, sportive, tradiții-obiceiuri (festivalul folcloric ,,Cântecele Oltului’’).

e) După tipul mijlocului de transport :

-drumeția, adică deplasările pedestre în zone nepoluate, cu scop recreativ și de îngrijire a sănătății, excursiile montane și alpinismul, turismul ecvestru, vânătoarea și pescuitul ;

-turismul rutier, ce include mai multe variante : cicloturismul, motociclismul și, mai ales, automobilismul . Acesta se caracterizează prin evoluții spectaculoase, ca rezultat al creșterii gradului de motorizare a populației și dezvoltării și modernizării rețelei căilor de comunicație ;

-turismul feroviar, una din cele mai vechi forme de călătorie, practicat în diverse variante de un număr mare de turiști, datorită avantajelor în privința comodității, siguranței și costurilor.

f) După motivația călătoriei :

-turism de loisir, recreere și vacanțe (odihnă), ce include turiștii care doresc să combine relaxarea fizică și mentală cu schimbarea temporară a domiciliului și, într-o societate a tensiunii, să evadeze din cotidian sau să încerce

să-și diminueze problemele mentale și fizice. Sunt cuprinse aici și vacanțele cu conținut cultural, sportiv, de jocuri de noroc, etc. ;

-vizite la rude și prieteni ;

-turism de afaceri și motive profesionale – privește, în sens larg, călătoriile oamenilor pentru scopuri legate de munca lor, mai exact, deplasările în interes oficial, comercial sau de altă natură, participările la diverse manifestări organizate de întreprinderi economice sau organisme administrative pentru reprezentanții lor.

Turismul de afaceri deține, astăzi, în lume, circa 20% din totalul călătoriilor internaționale și aproape ¼ din totalul încasărilor turistice, având cote diferite de la o țară la alta, în funcție de dotarea turistică și nivelul de dezvoltare economică. 

-turism pentru tratamente medicale – practicat de turiștii care vin la stațiune pentru a beneficia de binefacerile factorilor naturali de cură sau de alte tratamente autohtone specifice afecțiunilor de care suferă ; 

-religie /pelerinaje .

g) După caracteristicile socio-economice ale clientelei :

-turism particular (privat), practicat de cei care călătoresc pe cont propriu și este specific persoanelor cu venituri mai mari, cu experiență în domeniul călătoriilor, celor ce preferă să-și organizeze singuri voiajul și modalitățile de petrecere a timpului liber. Acești turiști manifestă mai multă exigență față de calitatea și diversitatea serviciilor, de aceea, unele forme ale turismului privat se identifică, într-un anume sens, cu cele ale turismului de lux ;

-turism social, practicat de persoanele cu posibilități financiare modeste (persoane de vârsta a treia, tineri, studenți, șomeri, locuitori ai satelor), deoarece aceștia beneficiază de o serie de facilități (reduceri de tarife, acordarea de subvenții, sponsorizări etc.). Prin trăsăturile sale, turismul social asigură accesul la vacanțe unor categorii defavorizate ale populației, având astfel un important rol de protecție socială.

Aceste forme de turism oferă o imagine a complexității activității turistice, a proprietății serviciului turistic de a se particulariza în raport cu specificul cerințelor fiecărui turist sau grup de turiști, a varietății problemelor ce trebuie soluționate de organizatorii de turism.

III. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A TURISMULUI BALNEAR IN CALIMANESTI – CACIULATA

Astăzi stațiunea se înfățișează cu chipul său nou, modern. Dacă odinioară doar arhitectura Pavilionului Central și a altor câteva construcții trezeau interesul vizitatorului,acum peisajul este cu totul altul.Stațiunea a traversat o perioadă rodnică de înflorire și prefaceri înnoitoare,materializate în numeroase obiective de interes turistic. Obiectivele turistice și de agrement au cunoscut și ele o dezvoltare fără precedent.

Cum este și firesc,numărul mare de turiști care vizitează anual stațiunea impun localității o ținută estetică aleasă de unde și preocuparea edililor orașului pentru acțiunile gospodărești. O altă direcție care ne arată saltul înregistrat de stațiune în dezvoltarea sa este sporirea capacității de cazare,care a crescut în vilele și hotelurile stațiunii,în hanuri ,cabane și popasuri turistice.

Importante fonduri destinate sporirii gradului de confort au făcut ca în proporție de 100%din capacitatea de cazare a stațiunii să aibă încălzire centrală.Prin funcționarea hotelurilor și a celorlalte construcții destinate cazării și alimentației publice cât și prin ridicarea gradului de confort al vilelor la nivelul exigențelor turismului actual,stațiunea face parte din circuitul turistic internațional. În decursul anilor și-au petrecut concediul în stațiune turiști straini dupa cum sunt: Germania,Austria,Italia,Finlanda,Rusia,Israel,Danemarca,Argentina etc. Anii și-au pus amprenta lor înnoitoare și asupra condițiilor de tratament. Dacă în 1950 exista o singură bază de tratament care asigură circa 1500 de proceduri pe zi,astăzi există 8 baze de tratament care asigură efectuarea a peste 15000 de proceduri pe zi. Asistența medicală se îmbină armonios cu cercetarea științifică,ceea ce conferă activității perspectivă și o sporită eficacitate în tratarea diverselor afecțiuni. Trebuie să evidențiem faptul că datorită efectelor curative deosebite,izvoarele minerale din stațiune au stârnit interesul unui număr mare de specialiști români și străini. Cercetările acestora au demonstrat competitivitatea apelor de la Călimănești-Căciulata cu cele de la Wiesbaden,Bad-Nauheim, Evian, Aix-la-Chapelle și Aix les-Bains. Printre criteriile principale de apreciere a valorii turistice a stațiunii este și acela al grupării teritoriale și diversității obiectivelor de toate categoriile, al amplasării lor într-un cadru natural complex și atrăgător.

Factorii naturali deosebit de favorabili, baza materială existentă și ponderea ridicată a stațiunii în circulația turistică a țării fac ca aceasta să aibă un caracter permanent.

Îmbunătățirea continuă a condițiilor de cazare și tratament a dus la creșterea numărului,de la an la an,al celor veniți la tratament și odihnă.În stațiune există variate locuri de agrement și de distracție ca parcurile din Insula Ostrov și de la Căciulata,ca jocuri interesante și bogate acțiuni cultural-distractive inițiate de Casa de Cultură,cum ar fi unele activități de club,expoziții pe diverse teme de cultură și artă,spectacole prezentate de formațiile proprii și profesioniste,festivaluri folclorice (,,Cântecele Oltului”-ce se desfășoară în prima duminică a lunii august), cicluri de conferințe cu o tematică variată,vizionări TV,etc.

Stațiunea dispune de biblioteci cu un bogat fond de carte,atât în limba română,cât și în alte limbi pentru cei sosiți în stațiune la odihnă sau la tratament.Stațiunea este profilată pentru tratamentul afecțiunilor tubului digestiv și ale glandelor anexe ale rinichilor și căilor urinare,ale aparatului locomotor,în bolile de nutriție,metabolism și în bolile profesionale.

În stațiune, factorii naturali de cură sunt reprezentați prin:climă,ape minerale,plante medicinale și nămoluri terapeutice.

Numeroși bolnavi și turiști beneficiază de proprietățile curative ale topoclimatului stațiunii prin:cură de aer,cură de teren,helioterapia,etc. Ozonizarea aerului din stațiune este facilitată de pădurile de rășinoase,adevărate perimetre de protecție ale mediului înconjurător.

Cele prezentate sunt doar câteva din argumentele care explică de ce stațiunea Călimănești-Căciulata este solicitată an de an de un număr din ce în ce mai mare de turiști și vizitatori români și străini.Referitor la descrierea zonei,în general cea a părții de nord deci,a Coziei,putem aminti cea dintâi descriere a zonei care datează din anii 1520 și aparține conducătorului comunității de la muntele Athos,Gavril Protul care vizitând Cozia arată că este,,plină de toate bunătățile cu munți mari și cu văi,îngrădită și ocolită de un râu mare și izvoare mari și multe împrejurul ei.Si are toată hrana călugărească, poeni și livezi,nuci și alți pomi roditori fără număr,vii și grădini și acolo cură,piatră pucioasă și tot pământul împrejurul ei este pămâmt roditor, care și noi am văzut cu ochii noștri acel loc și i-am zis pământul făgăduit”.

Nu putem trece peste perioada imediat următoare anului 1868,când doctorul Bernard face prima analiză a izvorului Căciulata, iar dupa aceasta, la câțiva ani, la Expoziția de la Viena(1873),apele minerale de la Călimănești și Căciulata sunt apreciate și medaliate.

Analiza SWOT a destinației Călimănești-Căciulata

Puncte forte:

-recunoașterea pe plan internațional a stațiunii balneare;

-diversitatea factorilor naturali de cură;

-existența unor ape minerale cu proprietăți curative deosebite;

-numărul mare de locuri de cazare existente în stațiune;

-existența unei baze tehnico-materiale moderne;

-potențialul natural caracterizat prin frumusețea zonei;

-posibilitatea practicării unor multiple forme de turism:balnear,științific,de odihnă și recreere,agroturism.

Puncte slabe:

-infrastructura insuficent dezvoltată.

Oportunități:

-dezvoltarea pieței turistice;

-modernizarea în ultimii ani a unor capacități de cazare și a bazei de tratament;

-diversificarea procedurilor de tratament în concordanță cu cele europene.

Amenințări:

-suspiciunilor turiștilor străini în ceea ce privește calitatea serviciilor agențiilor de turism din România;

-insuficiența resurselor financiare pentru modernizarea bazei turistice specifice;

-concurența pe care o exercită alte stațiuni balneare în care se desfășoare deja astfel de programe;

-imaginea nefavorabilă a României pe piață europeană.

Analiza SWOT a produsului în stațiunea Călimănești -Căciulata

Puncte tari:

-calitate bună a serviciilor la un preț reciproc avantajos;

-diversitatea serviciilor oferite;

-preferința germanilor pentru turismul balnear;

-traseele turistice lejere;

-raportul calitate-preț.

Puncte slabe:

-insuficienta promovare actuală a produselor.

Riscuri:

-oboseala care s-ar putea instala pe durata desfășurării programului.

Oportunități:

-dezvoltarea comunităților locale din punct de vedere economic,social,cultural;

-crearea unor locuri de muncă;

-sprijinul acordat de autoritatea programului de promovare a zonei

Evoluția bazei de cazare în Călimănești-Căciulata

Tabel nr.3.1

Sursa:Institutul de Statistică Vâlcea

Indicii de utilizare a capacității de cazare în funcțiune pe județ

Tabel nr.3.2

Sursa: Institutul de Statistica, Valcea

Aerul curat este o altă atracție a zonei.Singurul domeniu în privințacăruia stațiunile vâlcene suferă de ani de zile este agrementul.Ștrandurile cu apă termală sunt și ele foarte căutate în perioada de vară și nu numai.O perspectivă încântătoare este oferită de împrejurimi tentante cum ar fi Munții Cozia.Numeroasele mănăstiri vâlcene oferă și ele o ocazie de a evada din cotidian. Cele mai cunoscute și mai vizitate mănăstiri din județ sunt:Frăsinei, Mănăstirea Dintr-un Lemn, Cozia, Turnu, Arnota, Bistrița, Schitul Ostrov.

La Călimănești se află și cea mai mare bază de tratament balneoclimaterică din România. Baza de tratament (aflată în ministațiunea Cozia)a fost construită în 1974,chiar pe malul râului Olt.Aici se pot trata simultan aproximativ 1500 de pacienți.Stațiunea găzduiește,în fiecare vară mai mulți turiști decât toată populația stabilă a orașului.

S.C. Călimănești-Căciulata este proprietara surselor de ape minerale din întreaga stațiune.Acum,în cadrul bazei de tratament lucrează 8 medici și aproape 100 de asistenți medicali.S-au deschis o spălătorie ultramodernă și un laborator de cofetărie și patiserie proprie care oferă inclusiv mâncare de regim.S-au construit ștranduri termale și patru piscine în interiorul bazei.Hotelurile Cozia,Căciulata și Oltul sunt unite prin culoare acoperite,astfel încât cei care ies încălziți de la tratamentul cu ape termale sau diversele tipuri de raze să ajungă în camerele lor fără să iasă afară.Toate modernizările au fost făcute mai ales pentru a atrage din nou turiștii străini.Stațiunea este faimoasă,însă încă din 1860,când apele de aici erau îmbuteliate și transportate la Paris.Chiar și împăratul Napoleon al-3-lea cunoștea și aprecia foarte mult apele de aici.

Traseele accesibile pentru drumeții,care sunt cele mai frumoase sunt și destul de grele și foarte lungi-de aproximativ 6 ore,descurajante pentru mulți dintre turiștii pensionari.Excursia de o zi în împrejurimile stațiunii,cu autocarul sau microbuzul sunt,însă o bună metodă de a alunga plictiseala.

Diversificarea ofertei turistice și ridicarea nivelului calitativ a acesteia

Activitatea turistică este desfășurată de 4 agenți economici:S.C.Călimănești-Căciulata S.A.,SIND ROMÂNIA-filiala Călimănești,S.C.Europa 15A-SRL,S.C.ELIANA SRL ce au în administrare următoarea structură turistică:

Din punct de vedere al gradului de confort oferit,o vilă de 10 locuri este încadrată la 3 stele,iar 7 structuri de primire turistice cu o capacitate de 1604 locuri sunt încadrate la 2 stele.

Funcționarea stațiunii este în regim permanent,existând două baze de tratament cu peste 5000 proceduri pe zi ce funcționează în cadrul hotelurilor aparținând de S.C.CĂLIMĂNEȘTI-CĂCIULATA S.A.

Aceste baze de tratament sunt dotate cu aparatură medicală modernă,ceea ce a contribuit la un aflux permanent de turiști.

Considerată perla stațiunilor de pe Valea Oltului, Călimănești – Căciulata este renumită pentru efectele terapeutice ale apelor sale minerale, pentru bioclimatul său și pentru numeroasele puncte de atracție turistică din zonă. Conform Institutului Național de Recuperare, Medicină Fizică și Balneoclimatologie – Ministerul Sănătății și Familiei, stațiunea Călimănești – Căciulata se încadrează în categoria stațiunilor balneoclimaterice de interes general.Totodată, conform H.G. nr. 1122/2002, Direcția Generală de Autorizare a Autorității Naționale pentru Turism din cadrul Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, atestă Călimănești – Căciulata ca stațiune turistică balneară, ce dispune de resurse de substanțe minerale, științific dovedite și tradițional recunoscute ca eficiente terapeutic, de instalații specifice pentru cură și care au o organizare ce permite acordarea asistenței medicale balneare în condiții corespunzătoare.
     În plus, amplasarea stațiunii Călimănești de-a lungul unei importante căi de acces, respectiv drumul european E81, ce leagă Ardealul de București, situarea în apropierea unor importante orașe, precum Râmnicu Vâlcea (18 km), Curtea de Argeș (50 km), Sibiu (81 km), Pitești (90 km), prezența factorilor naturali, dar și a atracțiile culturale și religioase din zonă, oferă Călimăneștiului un cadru favorabil practicării dezvoltării turismului de afaceri, pe tot parcursul anului.
O parte din structurile de primire turistică din stațiune dețin deja o bază tehnico -materială necesară organizării de conferințe, convenții, reuniuni, târguri etc.,precum:
Hotel Căciulata – 3 săli de conferință cu o capacitate de până la 50 de locuri cu dotări(retroproiector,ecran);
     Hotel Oltul – 2 săli de conferințe cu o capacitate de până la 80 de locuri cu dotări.
     Hotel Cozia – o sală polivalentă cu o capacitate de 220 locuri;
Hotel Central – săli de conferințe.

Datorită îmbunătățirii ofertei specifice turismul de afaceri s-a dezvoltat în ultimii ani asfel încât dacă în anul 2004 acesta deținea o pondere de 12 %, în anul 2006 această pondere este de 17 % – devenind astfel a doua formă de turism ca importanță, practicată în cadrul stațiunii, cu largi perspective de creștere în anii următori – evoluția principalelor forme de turism practicate în Călimănești se observă în tabelul și graficul de mai jos:

În ultimii patru ani, la nivelul stațiunii Călimănești – Căciulata principalele forme de turism practicabile au cunoscut următoarea evoluție:
     Turismul balnear a cunoscut o tendință descendentă, astfel încât, dacă în anul 2004 acesta deținea o pondere de 73%, în anul 2006 ponderea acestuia este de 66%;
Turismul de afaceri s-a dezvoltat în ultimii ani, datorită îmbunătățirii ofertei specifice acestei forme de turism, astfel încât dacă în anul 2004 acesta deținea o pondere de 12%, în anul 2006 această pondere este de 17%;
     La nivelul anului 2006, turismul de odihnă atrage 12% din preferințele turiștilor, iar cel de tranzit 5%.

În stațiunea Călimănești-Călimănești utilizarea spațiului de cazare nu este corespunzător la toate unitățile.Unitatea cu cel mai mare coeficent de utilizare este Hotelul Căciulata cu 94%,Cozia 73%,Oltul 45%,Vilele 67%.

În continuare vom prezenta câteva evoluții ale numărului turiștilor cazați și al numărului înnoptărilor ce s-au efectuat în stațiune.În perioada 2006-2007,în cadrul unităților hoteliere.

Analiza dinamicii fluxurilor turistice în stațiunea Călimănești-Căciulata evidențiază o ușoară creștere în anul 2007 față de nivelul anului 2006.Astfel dacă în 2006 numărul total de turiști cazați în unitățile hoteliere era de 44.857(mii de persoane),în 2007 se înregistrează o creștere cu 8343(mii de persoane) ajungându-se la un total de 53.200.Aceste totaluri sunt repartizate pe unități după cum urmează :

Evoluția numărului de turiști cazați în stațiunea Călimănești-Căciulata în perioada 2006-2007(mii persoane) Tabel nr.3.3

Sursa: Societatea Călimănești-Căciulata

Situația numărului de înnoptări în stațiunea Călimănești-Căciulata în perioada 2006-2007

Tabel nr.3.4

Sursa :Serii de date statistice de la SC Călimănești-Căciulata

Grafic 3.3

Grafic 3.4

Analizând situația numărului de înnoptări pe total vom observa faptul că acestea au crescut în 2007 cu 21.095 zile față de anul 2006.Se observă că la această creștere au contribuit în cea mai mare măsură turiștii români,ei deținând ponderea cea mai mare,astfel încât dacă în 2006 numărul de înnoptări efectuate de catre turiști români era de 426256 zile,în 2007 aceasta a crescut până la 430.454zile,turiștii străini deținând o pondere destul scăzută.

Viitorul stațiunii se va sprijini pe investiții directe sau complementare. Inca mai este nevoie de modernizarea și îmbunătățirea cazării și dotărilor, (care in mare parte s-a facut), și a infrastructurii (drumuri, rețele de apă și canalizare, încălzire) și dezvoltări ale spațiilor publice deschise și a străzilor.

Stațiunea va trebui să-și ridice standardul și să ofere mai multe activități și atracții complementare mai interesante. Produsul balnear trebuie reorientat în mod gradat către păstrarea formei fizice, sănătate și medicină preventivă și dezvoltarea unor atracții turistice conexe, ameliorarea întreținerii, introducerea de zone cu flori și arbuști și repararea aleilor și băncilor din cadrul stațiunii.

CONCLUZII

Pentru țara noastră ca și pentru județul Vâlcea potențialul turistic este o mină de aur care trebuie foarte bine exploatat și pus într-o lumină care să-i justifice adevărata sa valoare.

Cunoscutul dicton latin „minte sănătoasă în corp sănătos” este o realitate izvorâtă din legătura naturală dintre om și natură. Căutările omului de a reveni, măcar pentru scurtă vreme în sânul naturii au la bază tocmai necesitatea de a se regăsi pe sine și de a reface după stresul cotidianului.

În lupta pentru emanciaparea și dezvoltarea societății omenești, oamenii au cam uitat atât de legătura lor cu natura, cât și respectul față de aceasta.

Realizările în turism pot fi o artă, drept pentru care dezvoltarea turismului trebuie dirijată în mod științific:

agențiile de turism își propun să analizeze piața pentru determinarea oportunităților și pericolelor ce pot apărea;

scopul este satisfacerea nevoilor consumatorilor de servicii turistice din Vâlcea și zonele adiacente în condițiile obținerii unui profit;

agențiile de turism trebuie să ducă o campanie de conștientizare de către consumatori a costurilor și prețurilor reale ale serviciilor turistice, o politică deschisă și transparentă față de consumatori;

accentuarea în materiale promoționale a caracteristicilor vacanțelor pentru care consumatorul prezintă un interes sporit, acestea fiind în general zona, prețul și bineînțeles avantajele;

materialele publicitare vor fi realizate astfel încât să producă o dorință foarte puternică de a cumpăra vacanța prezentată însă fără a induce în eroare potențialul turistic prin prezentarea eronată a ofertei,

agențiile de turism să ofere servicii turistice bazate numai și numai pe nevoile, dorințele consumatorilor;

oferte maleabile – servicii la cerere, care să poată fi cumpărate separat, servicii care să poată fi scoase din pachetul de servicii oferite, posibilitatea înlocuirii lor cu altele (la cererea clientului) de o calitate mai slabă, dar mai ieftine, etc;

agențiile trebuie să-și înnoiască anual oferta de servicii, să-și îmbogățească oferta cu noi vacanțe, eventual să introducă noi genuri de vacanțe.

Publicul românesc trebuie educat pentru consumul turismului, astfel încât este benefic pentru acesta părăsirea aglomerărilor urbane , a poluării și stresului zilnic în favoarea evadării în natură.

„A călători este o nevoie sufletească a oricui….E și o dorință de extraordinar care ne mână tendința de a ieși din ceea ce se repetă zi de zi, e o patimă a descoperirii, și ființa noastră se mulțumește doar prin descoperirile pe care le face”.

– Nicolae Iorga –

ANEXE

Anexa 1. Statiunea Calimanesti – Caciulata

Anexa 2. Hotel Central

Anexa 3. Hotel Central inainte de renovare

Anexa 4. Hotel Cozia

Anexa 5. Hotel Valcea

Anexa 6. Manastirea Cozia

Anexa 7. Manastirea Bolnita

Anexa 8. Manastirea Stanisoara

Anexa 9. Manastirea Turnu

Anexa 10. Schitul Ostrov

BIBLIOGRAFIE

*** Silviu Humă, în Curierul de Vâlcea, 18 iunie 2005.

*** Serii de date de la Călimănești-Căciulata

***Arhiva Ocolului Silvic Călimănești

***Nations Unies Organisation Mondial du Tourisme, Recommandations sur

le statistiques du tourisme, New York 1994.

***Stația meteorologică Vf.Cozia – evidență internă

BERBECE ,V., MARINOIU, C. Marinoiu , Vâlcea – ghid turistic, Ed.Sport

Turism, București, 1976.

BERBECE, Vasile I., BOTVINIC, Victor B. ,Călimănești-Căciulata , Ed.pentru Turism , București , 1973.

CÂRSTEA, Gheorghe, Vâlcea – monografie , Ed.Sport-Turism , București , 1980 .

Curierul de Vâlcea , 17 mai 2005 , p.12.

DAVIDESCU, M. Mănăstirea Cozia, Ed. Meridiane, București, 1966.

ȘTEFĂNESU, Costin, GÂRNEAȚĂ Al. , Călimănești-Căciulata. Băile Olănești. Băile Govora, Ed.Meridiane, Buc. 1968

ȘTEFĂNESU, Costin, GÂRNEAȚĂ, Al., Călimănești-Căciulata – mic îndreptar turistic, Ed. Meridiane, București, 1968.

www.valcea turistica.ro