Potentialul Turistic AL Municipiului Dej Si Valorificarea Lui

=== l ===

CAPITOLUL 1

CADRUL NATURAL ȘI IMPORTANȚA LUI TURISTICĂ

1.1. SCURT ISTORIC

Primele dovezi de locuire a actualului Municipiu Dej datează din Paleoliticul

tarziu și este dovedită arheologic, fiind descoperite fragmente de vase ceramice, dălți,

mărgele de argilă, topoare din piatră incă din Mezolitic și Neolitic (6000 – 3900 a. Ch.).

Aceste vestigii neolitice au fost descoperite cu ocazia unor săpături efectuate

în decursul timpului și o parte din ele sunt expuse în Muzeul de Istorie al

Municipiului Dej.

Fig. 1 Vestigii neolitice din Muzeul de Istorie Dej

Fig. 2 Vedere generală a Municipiului Dej

1.2. AȘEZAREA GEOGRAFICĂ ȘI IMPORTANȚA TURISTICĂ

Municipiul Dej este situat in nord – vestul Romaniei, iar in județul Cluj este situat

in partea de nord – est, ca număr de locuitori după Cluj – Napoca și Turda se situează pe

locul trei.

Orașul are următoarele coordonate geografice: se află la confluența Someșului

Mic care iși adună apele din Munții Apuseni, cu Someșul Mare, care coboară din Munții

Rodnei, pe malul stang al Someșului unit, in zona de contact a Campiei Transilvaniei cu

Podișul Someșan.

Este cuprins intre paralelele de 47o5’ și 47o10’ latitudine nordică și meridianele de

23o45’ și de 23o52’30’’ longitudine estică.

Orașul propriu-zis se situează pe un relief variat, cu altitudini cuprinse

între 220 și 360 metri, iar Dealul Rompas are o altitudine de 430 metri.

LEGENDĂ

ALTITUDINEA

Fig. 3 Amplasarea geografică a Municipiului Dej

1. Central

2. D. Florilor

3. Zona Gării

4. Liviu Rebreanu

5. Țibleșului

6. V. Codorului

7. Viile Dejului

8. Peste Someș

1.3. RELIEFUL ȘI IMPORTANȚA TURISTICĂ

Campia Transilvaniei, corepunzătoare treimii estice și sud – estice a județului

Cluj – Napoca, reprezintă ca treaptă de relief o unitate deluroasă intens fragmentată,

doar, exceptand cateva cote din Dealul Ungurașului, de langă Dej, care se apropie de

600 metri, pentru ca in interiorul bazinelor hidrografice ale Gădalinului și Fizeșului

altitudinea să depășească rar 498 m, iar la nivelul luncilor acelorași văi să coboare,

aproape generalizat sub 300 m.

Intens dar și destul de timpuriu defrișată, regiunea a căpătat denumirea de

„campie” pentru funcția economică de granar transilvănean in mod special a zonei dintre

Bunești, Mica, Guzdrioara și Cășeiu.

Ca procese de versant, sunt de semnalat în special alunecările de teren

care se găsesc spre Dealul Idiș la vest de Mulătău, ce pot fi redate.

Fig. 4 Alunecări de teren Dealul Idiș

Fig. 5 Zona în apropierea Dejului bună pentru agricultură

Astfel Municipiul Dej dispune de terenuri arabile, pășuni și fanețe.

Versanții au înclinări moderate și expuneri favorabile viticulturii și

pomiculturii.

Fig. 6 Versanți cu înclinări moderate în zona Dej

1.4. CLIMATUL ȘI IMPORTANȚA TURISTICĂ

Municipiul Dej beneficiază de un climat continental moderat.

Deosebirile dintre zona montană și cea deluroasă prezintă următoarele valori ale

radiației globale:

110 – 118 Kcal/cm2/an in Podișul Transilvan

90 – 100 Kcal/cm2/an la Vlădeasa

Durata de strălucire a soarelui

1942,6 ore anual la Dej

1942,8 ore anual la Cluj

1763,3 ore anual la Băișoara

Temperaturile medii lunare și anuale din cateva stații meteorologice pot fi

urmărite pe următorul tabel intre anii 1972 – 1985

STAȚIA LUNILE ANULUI

I F M A M I I A S O N D ANUAL

DEJ -4,9 -3,4 2,

3

8,

9

1

4,0

1

8,4

1

9,3

1

8,3

1

4,1

8,

7

4,

0

-0,6 8,3

BAISOAR

A

-4,6 -4,7 2,

3

2,

9

8,0 1

1,2

1

3,2

1

3,6

9,2 1,

3

2,

5

-2,4 4,2

TURDA -4,4 -2,2 3,

4

9,

4

1

4,4

1

7,6

1

9,3

1

8,5

1

4,7

9,

1

3,

1

-2,0 8,4

CLUJ -4,4 -2,3 3,

2

9,

0

1

4,1

1

7,2

1

8,9

1

8,2

1

4,8

8,

8

3,

1

-1,6 8,2

TABELUL I Temperaturi medii lunare și anuale (după Posea)

1.5. HIDROLOGIA ȘI IMPORTANȚA TURISTICĂ

Rețeaua de rauri este formată din Someș și Someșul Mic, cu unitățile

hidrografice afluente, remarcandu-se in primul rand Valea Olpretului și Salca, Ocna,

Chiezd și Bandăul căruia i se mai spune și Măgurașul, precum și lacurile Ocna Dej și

Mica.

La aproximativ 1,2 km de confluența Someșului Mare cu Someșul Mic a

fost ridicat un baraj de tip deversor, formându-se astfel lacul Mica în lungime de

aproximativ 3 km

Putem afirma că in municipiul Dej este o bogată rețea hidrografică.

Înmlăștinirile se întâlnesc foarte rar și numai atunci când precipitațiile

sunt mari dar și de lungă durată.

Pe zona de deal sunt multe izvoare ce seacă pe timp de vară, mai ales atunci când

este secetă. Potețialul agricol este favorabil în mod deosebit pentru cultura

porumbului, dar și a legumelor.

Fig. 7 Lacul Sîntejude din apropierea Dejului

Un loc bun pentru petrecerea timpului liber îl constituie lacul artificial de

la poalele pădurii Bungăr, aici este o zonă frumoasă de agrement având bărci,

restaurant și terasă.

1.6. POTENȚIALUL BIOPEDOGEOGRAFIC ȘI IMPORTANȚA LUI

TURISTICĂ

1.6.1. SOLURILE

Solurile reprezintă atât etajarea climatică, cât și pe cea a vegetației, elemente

care stau la baza procesului de pedogeneză: roca mamă și unele particularități

hidrografice (profunzimea nivelului freatic etc.) justifică mai ales formarea

solurilor intrazonale.

In zona de deal, cum este in apropierea Dejului, ca urmare a varietății formelor de

relief (depresiuni, culoare, terase), varstei și rocilor mamă, precum și a intensităților

proceselor de eroziune, gama solurilor este mult mai bogată, aparținand la două serii

genetice:

-seria cernoziomurilor levigate

-seria solurilor brune de pădure

Pe langă acestea se intalnesc solurile azonale:

-lăcoviștea

-sărăturile

1.6.2. VEGETAȚIA

Varietatea formelor de relief, particularitățile climei și natura diferită a rocilor sunt

elemente care au determinat o vegetație bogată și variată pe teritoriul Municipiului

Dej.

Trebuie amintit la acest capitol și Parcul Natural din oraș, care are o vechime de

peste 120 de ani avand ca specii brazi, castani.

…vegetația este predominant ierboasă, iar flora spontană este dominată de

graminee cu diferențele de genuri și specii.

-Prin păduri și fânețe se întâlnesc bulbuci (Trollius – Curopacus), în zona

arabilă crește pirul, în locuri umede crește menta sau izma, trestia (Arunda-

Donax), papura (Typka-Arigustifora), lintița (Lemna).

Vegetația care este în zona Dejului poate fi redată în continuare

Fig. 8. Vegetația din zona celor două Someșe

1.6.3. FAUNA

Fauna in zona Municipiului Dej urmează, in linii mari, dispoziția zonală a

vegetației, mobilitatea ei permițand insă treceri dintr-un domeniu in altul.

Spațiul montan deține cele mai reprezentative specii de interes cinegetic, aici

găsim:

-vulpe (canis vulpes)

-lupul (canis lupus)

-căprioare (capreolus capreolus)

-râsul (lynx lynx)

-mistrețul (sus scrofa)

Bogată este și lumea păsărilor cu:

-privighetoarea

-ciocarlia

-rața sălbatică

-lișița și altele

Fauna spontană se caracterizează printr-un număr mare de rozătoare, printre care

amintim iepurele

Fauna ornitologică cuprinde specii cum sunt:

-ciorile

-stăncuțele

-vrăbiile

-gaițele

-graurii

-porumbeii

-fazanii

CAPITOLUL 2.

POPULAȚIA ȘI OBIECTIVELE TURISTICE ANTROPICE

2.1. POPULAȚIA

Municipiul Dej a cunoscut o evoluție demografică mai

accentuată în a doua jumătate a secolului XX, ca urmare a

condițiilor de dezvoltare economică.

Acest lucru se poate reda in următorul tabel:

ANUL NUMĂRUL DE LOCUITORI

1910 11.439

1920 12.500

1970 30.900

2002 38.478

Tabelul III. Evoluția populației în orașul Dej (1910-2002)

Această creștere a numărului de locuitori din anii 1910 – 2002 se poate

reda pe următorul grafic:

–

1 1 4 3 9 1 2 5 0 0

3 0 9 0 0 3 8 4 7 8

0

1 0 0 0 0

2 0 0 0 0

3 0 0 0 0

1 9 1 0 1 9 2 0 1 9 7 0 2 0 0 2

– Fig. 9. Evoluția populației redată pe grafic (1910-2002)

În ceea ce privește situația lor familiară din acea dată se poate reda în

următorul tabel:

SITUAȚIA

FAMILIARĂ

BĂRBAȚI FEMEI

Căsătoriți 1146 2241

Văduvi 155 120

Necăsătoriți 3980 2633

Divorțați 25 30

Nedeclarați 5 4

Tabelul IV. Situația familiară a populației in 1910 (după Bunea)

După naționalitate, situația populației din Orașul Dej se prezintă astfel in anul

1910:

NAȚIONALITATEA NUMĂR DE PERSOANE

Romani 9255

Unguri 1910

Evrei 190

Ruși 40

Armeni 41

Țigani 2

Alții 1

-Tabelul V. Situația populației după etnii în 1910 (I. Bunea)

2.2. OBIECTIVE ISTORICE

În Municipiul Dej, întâlnim o serie de obiective remarcabile, prin

arhitectura și prin trecutul lor cultural istoric, putem aminti despre castrul roman

de la Căseiu.

Dintre descoperirile mai importante menționăm:

-o inscripție dedicată Iuliei Doamna, mama împăratului Caraculla,

două statui, una reprezentându-l pe Pan cântând la flaut, iar

cealaltă un preot sacrificator, 18 inscripții închinate diferitelor

divinități greco-romane, mai multe stele funerare, monede, arme

de fier obiecte de bronz și sticlă.

–

Fig. 22. Castru roman de la Caseiu

–

-Fig. 23 Monumentul Leu

–

-Fig. 24. Monumentul Marii Uniri

–

-Fig. 25 Monumentul eroilor din Primul Război Mondial

–

-Fig. 26. Monumentul eroilor din Al Doilea Război Mondial

–

-Fig. 27. Monumentul evreilor deportați

–

-Fig. 28. Lupa Capitolina din Orașul Dej

–

-Fig. 29 Monumentul Lira

2.3. OBIECTIVE SOCIAL CULTURALE

– Aceste dotări social culturale sunt reprezentate prin 10 școli, 3

licee, 14 grădinițe, 3 creșe, 2 cinematografe, o bibliotecă

orășenească, 13 biblioteci școlare, 3 policlinici, o policlinică

particulară, două dispensare, 2 spitale, două muzee (unul istoric,

unul militar), o casă de cultură, 7 dispensare private, o cantină

socială. La acest capitol ne putem opri asupra dezvoltării

învățământului local care a luat ființă în anul 1568 printr-un

gimnaziu de fete.

In prezent, cei aproximativ 7.500 de elevi din municipiul beneficiază de următoarele

unități de invățămant:

-Colegiul Național „Andrei Mureșanu”

-Liceul Teoretic „Al. Papiu Ilarian”

-Grupul Școlar Construcții-Montaj

-Școala Profesională de arte și meserii

-Școala cu clasele I-VIII Nr. 1 unde funcționează și o secție in limba

maghiară cu cate o clasă pentru fiecare an de studiu,

-Școala cu clasele I-VIII „Avram Iancu”

-Școala cu clasele I-VIII „Mihai Eminescu”

-Școala cu clasele I-VIII Nr. 4

-Școala din Ocna Dej și Pintic

Peste 1350 de copii preșcolari sunt instruiți in cele 14 grădinițe.

– De asemeni, funcționează Colegiul Universitar de Fizica Mediului

Ambient al U.B.B. din Cluj.

Din anul 2001 funcționează primul liceu particular din Dej, numit „Louis Pasteur”.

– Putem aminti despre Casa de Cultură, înființată în anul 1949 unde au funcționat

de-a lungul timpului formații de teatru în limba română și maghiară. Are formație

de muzică populară cu orchestră, orchestră simfonică și teatru de păpuși.

Casa de Cultură a inițiat o serie de manifestări culturale devenite tradiționale

ca:

-Festivalul Primăverii – 1968

-Festivalul de Folclor „Samus”

-Festivalul cantecului „Guilelm Sorban”

-Festivalul obiceiurilor de iarnă

-Primăvara culturală Dejeană

-Din colecția muzeului putem reda:

–

-Fig. 38 Vase dacice din Muzeul Dej

–

-Fig. 39 Icoane pe lemn și sticlă

–

-Fig. 41. Biserica ortodoxă Sfânta Varvara din Salina Ocna Dej

–

-Fig. 42. Biserica ortodoxă din lenm din localitatea Pintic

–

-Fig. 43. Biserica Romano – Catolică „Maica Fericită” din Dej

–

-Fig. 44 Biserica Greco Catolică „Adormirea Maicii Domnului” din Dej

–

-Fig. 45 Sinagoga din Municipiul Dej

–

-Fig. 46 Biserica Ortodoxă de la Spitalul Municipal Dej

–

-Fig. 47. Mânăstirea și Biserica Franciscană

–

-Fig. 48 Biserica Reformată din Dej

2.5. ACTIVITĂȚI CULTURALE

La 12 aprilie 1961 are loc spectacolul cantului, portului și dansului local,

organizat de Casa de Cultură, care va deveni prima ediție a Festivalului Culturii

Populare Someșene – Samus.

Reluată in 1973, manifestarea va fi reorganizată sub forma unui festival cu

ediții anuale, in anul 2005 ajungand la a 28-a ediție.

Structura festivalului:

-Sesiune de comunicări științifice

-Expoziție de artă populară

-Expoziție și lansare de carte

-Parada porturilor populare și a obiceiurilor de pe Someș

-Spectacol folcloric

CAPITOLUL 3

REȚEAUA DE LOCALITĂȚI ȘI INFRASTRUCTURA TURISTICĂ

3.1. SPAȚII DE CAZARE

– Este știut faptul că unitatea de cazare furnizează turiștilor în

mod permanent sau ocazional prestația de cazare.

In Municipiul Dej există mai multe restaurante, terase, discoteci, turiștii au posibilitatea

de a se caza la „Pensiunea Giulia” ce are 8 locuri de cazare , dar și in alte locuri , cum ar

fi Hotelul „Someș” care are 66 de camere și 132 de paturi.

Alt loc frecventat în Dej este „Rex Parc”, care are 12 camere și 35 de locuri

de cazare și „Sport” cu 30 de locuri de cazare.

Având în vedere poziția orașului care este așezat la confluența Someșurilor,

cei interesați pot fi angrenați în anumite vizite la Castrul Roman de la Caseiu sau

Mânăstirea Nicula din apropierea Dejului.

3.2. ALIMENTAȚIE PUBLICĂ

– Știm faptul că între introducerea în circuitul turistic a unor obiective, de

construirea unor baze de cazare și alimentație publică este un paralelism evident –

nu se poate dezvolta cazarea fără alimentație, deci sunt legate una de alta.

In Municipiul Dej există o amplă rețea de alimentație Publică, ce deservește

populația din oraș, odată cu această rețea de alimentație publică se dezvoltă datorită

necesităților cerințelor și rețeaua de alimentație proprie a unor

motele,restaurante care își produc ei singuri unele bunuri ce sunt transmise în

folosință proprii – cum ar fi produse de panificație și cele de carmangerie .

-În locurile de cazare pot fi degustate mâncăruri și băuturi pregătite după anumite

rețete specifice zonei.

3.3 CĂI DE ACCES

3.3.1 INFRASTRUCTURA RUTIERĂ

Principalele căi și mijloace de transport in turism sunt cele:

-rutiere

-feroviare

-aeriene

-navale

-mijloace de transport special

Municipiul Dej este amplasat la o răscruce de drumuri de o deosebită importanță

comercială și de circulație (DN 1C cu DN17), aceste artere de circulație au făcut dea

lungul timpului și fac și în prezent legătura cu orașele Bistrița-Năsăud, Jibou,

Cluj-Napoca, Zalău și Baia-Mare pe Valea Someșului Mic și în culoarul

depresionar la Someșului Mare.

CAPITOLUL 4

CIRCULAȚIA TURISTICĂ

4.1. VOLUMUL

Putem spune că fluxul turistic presupune o deplasare a vizitatorilor dintr-un loc

in altul, această deplasare se face cel mai frecvent intre localitatea de reședință și locul

ales pentru satisfacerea necesităților recreative, curative sau chiar de recuperare a forței

de muncă.

Particularitățile acestei deplasări sunt variate, atât în ceea ce privește

modul de desfășurare, cât și mijloacele de utilizare.

Putem aminti de intensitatea de călătorie a cărei valoare este determinată de:

-numărul populației din zonă

-venitul mediu al locuitorilor

-structura pe vârstă pe grupe (structura profesională)

Turistul se orientează și de coeficientul de atractivitate a zonei cum este cazul de față a

salinei Ocna Dej.

Contează foarte mult distanța și chiar condițiile meteorologice.

4.2 RITMICITATEA

Sezonalitatea turistică reflectă discontinuitățile care apar in perioada unui an

calendaristic.

– Ea este proprie în special regiunilor temperate, acolo unde factorii

naturali (îndeosebi cei climatici) introduc mari diferențieri sub aspectul

posibilităților de practicare a activităților recreative. În regiunile temperate apar

două sezoane de vârf, cel de iarnă și cel de vară.

Pe plan global curba sezonalității se atenuează mult spre pol și ecuator.

Turismul hinvernal valorifică resursele climatice (în special zăpada) și în țara

noastră revine masivelor muntoase din Poiana Brașov, Sinaia, Predeal. La Dej se

practică ocazional atunci când avem ninsori abundente.

Efectele sezonalității asupra turismului sunt mai multe printre care amintim:

-determină varfuri de cereri

-suprasolicitarea infrastructurii

-mutații complexe in structura personalului

-scade prestația turistică

Pentru atenuarea efectelor anterior arătate se cere

-diversificarea ofertei turistice

-practicarea unor prețuri extra-sezon mai mici

programarea concediilor și în alte luni , nu numai vara

4.3. PROVENIENȚA TURIȘTILOR

Atunci când în afara vetrei orașului undeva la periferia lui sunt teritorii

extinse cu o zestre turistică majoră, zona periurbană va fi definită de distanța

dintre centrul orașului și fîșia cu o minimă densitate a turiștilor în perioadele de

maximă afluență a acestora din zonă, știut fiind că numărul turiștilor scade

progresiv cu creșterea distanței. Ca limită exterioară a zonei preorășenești este

marcată de distanța optimă de parcurs dus-întors în aceeași zi cu pasul. În acest

caz sunt căutate pădurile din apropierea orașelor, marginile apelor, în cazul nostru,

Someșul, pajiștile sau poienile.

4.4. CATEGORIILE SOCIALE

Atunci când omul muncește pentru a-și câștiga existența, uneori în condiții grele, în

medii insalubre sau toxice, atunci când practica turismului, lipsit de orice

constrângere va lupta pentru opusul acestora, respectiv pentru o ambianță

naturală sau creată artificial, în care orice amplificare a stresului cotidian este

exclusă.

Cauzele amplificării fluxurilor de turiști internaționali sunt multiple unde putem aminti:

-gradul de civilizație

-dorința de cunoaștere a realității

-aportul de valută

-prin turism se pot redistribui veniturile

Pentru studiu am luat Hotelul Someș din Municpiul Dej care are o capacitate de cazare

de 66 camere cu cate două paturi fiecare.

Am putut intra în posesia datelor privind gradul de ocupare pentru anii

2005, 2006 și 2007 de unde reies următoarele

Ani Lunile anului Total

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

2005 15 10 8 70 69 83 56 19 3,5 42 31 45 483

2006 10 3 11 45 87 62 45 21 40 15 18 33 390

2007 16 17 9 62 53 79 58 16 18 31 6 51 416

TOTAL PE LUNI 41 30 28 177 209 224 159 56 93 88 55 129 1289

Tabelul XIII Situația cazărilor pe ani și luni la Hotelul Someș

Pe grafic se poate prezenta astfel:

– 0 1 0 0 2 0 0 3 0 0 4 0 0 5 0 0 6 0 0

2 0 0 7

2 0 0 6

2 0 0 5

– Fig. 51 Reprezentarea grafică a cazărilor pe anii 2005 – 2007

In anul 2006 din cei 62 de cazați sunt

49 elevi veniți la diferențe, competiții sportive, iar 13 au altă ocupație

Pentru anul 2007 avem un număr de 79, din care 75 sunt elevi.

Se observă că elevii predomină ca prezență in această perioadă

– Total turiști pe luna iunie în anii 2005, 2006, 2007 găsim 224 din acest

număr 178 sunt elevi și se pot reprezenta astfel:

–

1 7 8

4 6

0

5 0

1 0 0

1 5 0

2 0 0

c a t e g o r i i o c u p a t i o n a l e

e l e v i

a l t e c a t e g o r i i

Fig. 52 Reprezentarea grafică a celor cazați după categoria ocupațioanlă

-Din registrul de evidență a parcărilor găsim cu cei 178 elevi s-au deplasat cu

microbuze și doar în 2005 a sosit un grup cu autobuzul și se poate afirma pe baza

acestor date că a fost un turism organizat.

-La polul opus luând luna ianuarie observăm că în anul 2005 avem ocupate 8

camere. În anul 2006 sunt ocupate 5 camere, iar în anul 2007 avem ocupate 8

camere. Se observă că în lunile de iarnă sunt mai puțini turisti, iar în lunile de vară

un număr mult mai mare. Diferența numărului de turiști pe sezon se poate

reprezenta mai sugestiv după numărul de camere ocupate.

–

0

1 0

2 0

3 0

4 0

5 0

i a n u a r i e i u n i e

2 0 0 5

2 0 0 6

2 0 0 7

-Fig. 53 Diferența de ocupare a camerelor în funcție de sezon pe anii 2005 – 2007

–

0

5 0

1 0 0

1 5 0

2 0 0

2 5 0

i a n f e b m a r a p r i l m a i i u n i e

Fig. 54 Evoluția numărului turiștilor în cele șase luni pe (2005 – 2007)

–

1 2 3 6

5 3

0

5 0 0

1 0 0 0

1 5 0 0

r o m a n i s t r a i n i

-Fig. 55 Numărul turiștilor interni și străini

Din datele care ne-au fost puse la dispoziție aflăm că din cei 1289 turiști cazați, doar 5

nu au folosit restaurantul cantină (serviciile) din cadrul hotelului, aceștia au fost cazați

doar pentru o noapte.

– Din analizele făcute se constată că numărul înnoptărilor pe toată

perioada anilor 2005, 2006 și 2007 doar 18 persoane au un sejur mai mare de 7 zile,

restul sunt cu un număr de înnoptări la hotel cuprins între 1-3 zile și foarte puțini

între 3-7 zile. Totuși este și o excepție în anul 2006, un singur turist a rămas cazat

timp de 28 de zile în luna iulie și reiese că a fost din Franța.

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

CONCLUZIE

Știm că infrastructura turistică insumează toate bunurile și mijloacele

prin care resursele atractive ale unui teritoriu sunt sau vor putea fi exploatate turistic. Pe

măsura dezvoltării activităților apar și mijloace strict condiționate dar și direct orientate

pentru deservirea acestei ramuri economice.

Reținem faptul că municipiul Dej poate fi vizitat cu ușurință, fiind nod de cale ferată dar

și intersectat de importante drumuri naționale.

Obiectivele turistice ale municpiului pot fi redate prin:

-Muzeul Municipal

-Muzeul Militar

-Galeria de artă „Frezia”

-Biserica Reformată

-Biserica Catolică

-Manăstirea Franciscană din Sec. XVII

-Casa Memorială „Dr. Teodor Mihali”

-Bisericile Ortodoxe

-Biserica Greco Catolică

-Busturi și Statui ale unor personalități

-Monumentul Marii Uniri de la 1918

-Sinagoga

-Monumentul deportaților ș.a.

Centrul istoric oferă vizitatorului o arhitectură cu totul aparte, o

arhitectură specifică orașelor din Transilvania.

Reținem că timpul liber poate fi petrecut in mod plăcut in Parcul central

avand aici și o bază sportivă.

Turiștii au posibilitatea de a se caza la diferite pensiuni din oraș, dar și

din apropierea orașului.

Avand in vedere că avem aici la Dej confluența Someșurilor, cei

interesați pot practica vanătoarea sau pescuitul.

In afara orașului, turiștii pot vizita importante obiective aflate intr-un

minunat cadru pitoresc și putem aminti Salina Ocna Dej care are amenajată in subteran o

mică bază sportivă și de agrement, dar și o mică biserică săpată in sare. Tot aici găsim și

lacurile sărate bune in tratarea unor afecțiuni reumatismale.

Se poate vizita cu ușurință Cetatea Ciceului, Castrul Romana de la

Caseiu, Manăstirea Nicula, Rohia, Manăstirea de la Vad, Castelul Renascentist de la

Manăstirea, Bisericile din lemn de la Calna, Săliștea și Pintic.

De asemenea, pot fi admirate satele din imprejurimi, care au ceva aparte, oferă

vizitatorului o intoarcere in timp, datorită arhitecturii caselor, bisericilor, obiceiurilor

populare praticate de locuitori.

Tot prin această zonă a Dejului pot fi degustate mancăruri și băuturi

pregătite după rețete tradiționale specifice zonei.

PROPUNERE

Avand in vedere că s-au inceput lucrările pentru devierea traficului greu

și a celui de tranzit pe ruta paralelă cu calea ferată ieșind tocmai la Combinatul de

celuloză spre Manăstioara se va putea extinde zona de agrement mult inspre Someș,

inspre partea sud-estică a orașului, cu noi spații de recreere.

In această zonă avem:

-Clădiri arhitecturale deosebite prin frumusețea lor;

-Terenuri pe care le deține Consiliul Municipal

-Pajiște naturală spre Dealul Bungar

-Nu sunt factori de risc natural

-Este o infrastructură de calitate

-Există rețea de apă și canalizare, energie electrică și posibilitatea

alimentării cu gaz.

Putem afirma că pe această zonă avem așa numitele puncte tari. După ce

se va devia traseul rutier, zona va rămane mult mai curată și se pot investi fonduri pentru

cel puțin trei patru pensiuni fiindcă mediul natural este atractiv avand și digul de

protecție pentru Someș cu un cadru deosebit de pitoresc.

Știm că punctele tari nu trebuiesc confundate cu dorințele noastre.

Ca să se poată realiza aceste cateva pensiuni trebuie un investitor cu

capital financiar ridicat, fiindcă această zonă de pe malul Someșului este cu rang de

brand turistic intern și de ce nu, chiar internațional.

–