Dezvoltarea Ofertei Turistice DE Litoral Studiu DE Caz – Neptun

CUPRINS

introducere………………………………………………………6

CAP I. TURISMUL – RAMURA ECONOMIEI NATIONALE………8

I.1 DEFINIRI.…………………………………………………..8

I.2 FORME DE TURISM………………………………………9

I.3 FACTORI CARE INFLUENTEAZA

EVOLUTIA TURISTICA………………………………….12

I.4 EVOLUTIA TURISTICA IN ROMANIA

ULTIMILOR 5 ANI………………………………………..15

CAP II. LITORALUL ROMANESC IN EVOLUTIE…………………21

II.1 PREZENTARE GENERALA…………………………….21

II.2 RESURSE TURISTICE NATIONALE

SI ANTROPICE……………………………………………25

II.3 BAZA TEHNICO – MATERIALA TURISTICA

IN EVOLUTIE…………………………………………….27

II.4 INFRASTRUCTURA GENERALA SI TURISTICA……………………………………………………31

II.5 EVOLUTIA TURISMULUI DE LITORAL

IN ULTIMII 5 ANI……………………………………….33

II.6 CIRCULATIA TURISTICA PE LITORAL………………35

CAP III.STATIUNEA NEPTUN LA VARSTA MATURITATII……37

III.1 PREZENTARE GENERALA……………………………37

III.2 RESURSE TURISTICE NATURALE

SI ANTROPICE……………………………………………….40

III.3 BAZA TEHNICO – MATERIALA TURISTICA

IN EVOLUTIE……………………………………………42

III.4 FORME DE TURISM PRACTICATE

IN STATIUNE…………………………………………….45

III.5 BAZA DE AGREMENT …………………………………50

III.6 ANALIZA SWAT………………………………………..51

CAP IV.VALORIFICAREA ACTUALA A POTENTIALULUI

TURISTIC A STATIUNII NEPTUN…………………………………..54

IV.1 CIRCULATIA TURISTICA………………………………54

IV.2 GRADUL DE OCUPARE A

BAZEI DE CAZARE…………………………………………..56

IV.3 OFERTA BALNEARA IN ULTIMII 5 ANI……………..57

IV.4 NUMARUL DE PROCEDURI REALIZATE

(FORME DE TRATAMENT SI UNITATI PE AFECTIUNI)…………………………………………………………..59

IV.5 DEZVOLTAREA PRESTATIILOR

SUPLIMENTARE A STATIUNII………………………………62

CAP V. PROPUNERI DE DEZVOLTARE SI DIVERSIFICARE A

STATIUNII NEPTUN…………………………………………64

V.1 PREMISE…………………………………………………..64

V.2 DIRECTII DE ACTIUNE………………………………….66

V.2.1 DIVERSIFICAREA ACTIVITATILOR DE TURISM BALNEOCLIMATERICE………………………………………67

V.2.2 DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII

TURISTICE si a bazei tehnico-materiale….……….69

V.2.3 DEZVOLTAREA AGREMENTULUI……………………71

V.2.4 DEZVOLTAREA ACTIVITATILOR DE

PROMOVAREA OFERTEI STATIUNII……………………….72

CONCLUZII……………………………………………………………..74

ANEXE…………………………………………………………………..76

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………….86

Introducere

Lucrarea de fata, Dezvoltarea ofertei turistice de litoral – studiu de caz Neptun are ca scop determinarea tendintelor actuale in dezvoltarea ofertei turistice pe litoralul romanesc al Marii Negre, in contextul actual international si national. Acest studiu se va face comparativ cu perioadele anterioare, pentru a se evidentia clar care au fost tendintele in ultimii ani. Pentru ca studiul sa fie cat mai complex, s-a luat drept studiu de caz dezvoltarea ofertei in cadrul statiunii Neptun, statiune care poate fi luata drept exemplu pentru situatia actuala a litoralului.

Importanta lucrarii consta in faptul ca prezinta litoralul romanesc printr-o maniera noua, moderna, tinand cont de ceea ce se intampla pe plan european, dar si de situatia actuala a Romaniei.

Plecand de la ideea ca studiile stiintifice in ceea ce priveste litoralul romanesc sunt destul de putine, s-a ales ca subiect pentru aceasta cercetare oferta turistica a litoralului romanesc, deoarece aceasta s-a schimbat de la an la an, incercand abordarea celei mai bune oferte, insa nu s-au facut niste studii concrete pentru a determina ce anume a fost rau sau bine in trecut si care sunt tendintele actuale ale turismului pe litoralul romanesc.

Obiectivele care au fost propuse a fi atinse in cuprinsul prezentei lucrari se refera la prezentarea situatiei actuale a turismului romanesc in general, precum si turismul litoral, in particular. Apoi s-a incercat particularizarea cercetarii pe statiunea Neptun, pentru a determina situatia acutala a turismului in statiune, precum si care sunt cele mai bune metode de dezvoltare a acestei statiuni, pentru viitor.

Pentru a atinge obiectivele scontate, lucrarea va fi structurata in functie de problemele alese in a fi prezentare, in 5 capitole. Primul capitol incarca o introducere si o familiarizare cu termenii teoretici cum ar fi turismul, formele de turism, factori de influenta, evolutie turistica. Capitolul al II lea este o introducere in studiul litoral, prezentarea generala a ceea ce insemna litoralul romanesc al Marii Negre, resursele turistice ale zonei, infrastructura turistica si baza de cazare si alimentatie publica, precum si fenomene specifice zonei turistice a litoralului, circulatia turistica si evolutia in timp a ofertei turistice. Urmatoarele 2 capitole au in vedere prezentarea generala a statiunii Neptun, o prezentare generala, resurse turistice, baza materiala si infrastructura turistica, tipuri de turism practicate, baza de agrement. Mai sunt prezentate si fenomene precum circulatia turistica, diversitatea si evolutia ofertei turistice, dezvltarea prestatiilor suplimentare. Analiza SWOT a statiunii va pune in evidenta punctele slabe, punctele forte, amenintarile si oportunitatile existente pentru Neptun, la momentul actual. In functie de aceasta analiza, se pot determina unele propuneri, directii de dezvoltare, tratate in ultimul capitol. Acestea se refera la dezvoltarea activitatilor in turism, la dezvoltarea bazei materiale si de tratament, a unitatilor de agrement, precum si modalitati de promovare a ofertei turistice a statiunii Neptun.

Pentru a realiza prezentul studiu au fost folosite ca materiale, pe langa bibliografia de specialitate, destul de bogata pentru zona litoralului, insa cu date ce nu mai au legatura cu realitatea prezenta, studii si anuare statistice, harti de specialitate. Dupa informarea prealabila, teoretica, s-a realizat o vizita pe teren, pe litoral in general, apoi in statiunea Neptun, de unde s-au strans informatii de la primarii, de la Consiliul Judetean Constanta, monografii despre zona litorala si in particular monografii despre Neptun. Pentru a actualiza tendintele turistice si situatia acutala a statiunii si a litoralului in general, s-au folosit communicate de presa, articole cu data recenta. Observatiile personale pe teren vor fi de mare ajutor in realizarea lucrarii, deoarece astfel se va ajunge la concluzii plauzibile si conforme cu realitatea de pe teren.

Prin lucrare prezenta se incearca sa se resimta aportul la studiile comparative de dezvolare a pietei turistice litorale, sa se prezinte obiectiv, situatia ofertei turistice pe litoral in general si in statiunea Neptun in special. Dupa descrierea a ceea ce exista, se incearca determinarea de solutii viitoare, de propuneri de dezvoltare, care vor constitui o noutate in cercetarea litoralului si a statiunii Neptun.

La sfarsitul studiului se asteapta ca rezultate cunoasterea amanuntita a conceptelor precum turism, turism litoral, oferta turistica, evolutia in timp a ofertei turistice iar, in legatura cu aceste concepte, sa se determine solutii pentru dezvoltarea viitoare a turismului litoral, din care face parte, ca situatie particulara, turismul balenoclimateric al statiunii Neptun.

CAP I. TURISMUL – RAMURA ECONOMIEI NATIONALE

1.1 Definiri

Desi este considerat de cei mai multi dintre specializti ca un fenomen propriu perioadei contemporane, prin care se valorifica potentialul turistic al unui spatiu, turismul s-a cristalizat la sfarsitul sec XIX si, ca atare, primele incercari de definires si caracterizsare a lui dateaza din acea perioada.

Prin natura lui turismul se prezinta ca o activitate economica situata la interferenta alor ramuri, ceea ce determina o serie de dificultati in definirea lui. Pornind de la premisa ca diecare ramra economica reprezinta locul unei productii de bunuri sau servicii care sunt consumate intr-un mod specific, turismul are ca obiect o productie si un consum de bunuir eterogene care concura la satisfacerea nevoilor turistilor, a nonrezidentilor.

In prima jumatate a secolului al XIX-lea turismul era considerat ca fiind sinonim cu calatoria. Calatoria sau sejurul de agrement devin inseparabile de notiunea de turism ofata cu inmultirea statiunilor termale si balneare.

O prima incervare de definire a turismului ca fenomen social si economic apartine lui E. Guy Treuler si dateaza din 1880. potrivita parerii lui turismul este un fenomen la timpurilor moderne, bazat pe cresterea necesitatii de regacere a sanatatii si schimbare a mediului, de cultivare a sentimentrului de receptivitate fata de frumusetile natruii…rezultat al dezvoltarii comertului, industriei si perfectionarii mijloacelor de transport.

O definitie mai expresiva este formulata, in 1938, de Leville-Nizerolle, potirvit caruia turismul este ansamblul ansamblul activitatilor nonlucrative ale omului, in afara ariei de resedinta.

O reflectare sugestiva a continutului si complexitatii activitatilor turistice poate fi redata astfel: latura a sectorului tertiar al economiei, unde activitatea prestata are ca scop organizarea si desfasurarea calaltoriilor de agrement, recreere sau a deplasariolor de persoane la diferite congrese si reuniuni; include toate activitatile necesae satisfacerii nevoilor de consum si servicii ale turistilor.

Trecerea in revista a principalelor puncte de verere referitoare la notiunea de turism, consemnate in literatura de specialitate, evidentiaza faptul ca acesta este un fenomen deosebit de dinamic, care isi largeste continuu sfera de activitate, imprimand definitiilor un caracter limitat, notiunea de turism trebuie, deci, adaptata permanent schimbarilor in viata economica si scoiala, confruntata si cprelata cu activitatea practica, cu celelalte domenii ale economiei.

Ansamblu al proceselor si relatiilor generate de satisfacerea nevoilor de consum ale calatorilor, turismul prezinta trasaturile unui domeniu distinc de activitate, constituindu-se , asa cum apreciaza unii autori, intr-o ramura a economiei nationale. Rin specificul ei, aceasta ramura se integreaza in sfera sectorului tertiar. Aceasta apartenenta este sustinuta de continutul si caracteristicile sale, precum si de comportamentul economic pe care il manifesta.

Totodata, diversitatea activitatilor ce dau continut prestatiei turistice, ca si prezenta unora dintre ele in structura altor ramuri ale economiei (transport, alimentatie publica, tratament baleno-medical) confera turismului caracterul unei ramuri de interferenta. De aici, amploarea si copmelxitatea legaturilor ce se dezvolta intre turism si celelalte ramuri ale economiei indiferent din ce sector fac parte. Aceste relatii imbraca forme diferite, manifestandu-se direct sau indirect, permanent sau periodic, pe orizontala sau verticala.

Privit in corelatie cu ansamblul economiei nationale, turismul actioneaza ca un element dinamizator al sistemului economic global. Desfasurarea turismului presupune o cerere specifica de bunuri si sevicii, cerere care antreneaza o crestere in sferaproductiei acestora.

Turismul apare si ca un mijloc de diversificare a structurii economiei, prin crearea unor activitati sau ramuri proprii acestuia (industria agrementului, agentiile de voiaj), sau dezvoltarea la noi dimensiuni a unora dintre cele existente.

Turismul este o activitate complexa, capabil sa determine mutatii si in dezvoltarea in profil teritorial; din acest unghi, el este considerat o parghie de atenuare a dezechilibrelor interregionale, privite la scara nationala. El favorizeaza, de asemenea, utilizarea pe plan local a diferitelor resurse, a disponibilitatilor de forta de munca. In strategia dezvoltarii turismului se impun masuri de protejare a mediului.

1.2. Tipuri si forme de turism

Tipul de turism defineste fenomenul si apare ca o suma de insusiri fundamentale ce se interconditioneaza pe un anumit spatiu, intr-o perioada de timp determinata. Tipurile se stabilesc pe baza unor criterii (motivatia individului, scop, destinatie), au un caracter istoric, nu dispar prin substituire cu altele decat in cazuri de exceptie si pentru o perioada determinata.

In literatura de specialitate exista numeroase incercari de a defini si clasidica turismul si activitatile turistice, dar sel ei, aceasta ramura se integreaza in sfera sectorului tertiar. Aceasta apartenenta este sustinuta de continutul si caracteristicile sale, precum si de comportamentul economic pe care il manifesta.

Totodata, diversitatea activitatilor ce dau continut prestatiei turistice, ca si prezenta unora dintre ele in structura altor ramuri ale economiei (transport, alimentatie publica, tratament baleno-medical) confera turismului caracterul unei ramuri de interferenta. De aici, amploarea si copmelxitatea legaturilor ce se dezvolta intre turism si celelalte ramuri ale economiei indiferent din ce sector fac parte. Aceste relatii imbraca forme diferite, manifestandu-se direct sau indirect, permanent sau periodic, pe orizontala sau verticala.

Privit in corelatie cu ansamblul economiei nationale, turismul actioneaza ca un element dinamizator al sistemului economic global. Desfasurarea turismului presupune o cerere specifica de bunuri si sevicii, cerere care antreneaza o crestere in sferaproductiei acestora.

Turismul apare si ca un mijloc de diversificare a structurii economiei, prin crearea unor activitati sau ramuri proprii acestuia (industria agrementului, agentiile de voiaj), sau dezvoltarea la noi dimensiuni a unora dintre cele existente.

Turismul este o activitate complexa, capabil sa determine mutatii si in dezvoltarea in profil teritorial; din acest unghi, el este considerat o parghie de atenuare a dezechilibrelor interregionale, privite la scara nationala. El favorizeaza, de asemenea, utilizarea pe plan local a diferitelor resurse, a disponibilitatilor de forta de munca. In strategia dezvoltarii turismului se impun masuri de protejare a mediului.

1.2. Tipuri si forme de turism

Tipul de turism defineste fenomenul si apare ca o suma de insusiri fundamentale ce se interconditioneaza pe un anumit spatiu, intr-o perioada de timp determinata. Tipurile se stabilesc pe baza unor criterii (motivatia individului, scop, destinatie), au un caracter istoric, nu dispar prin substituire cu altele decat in cazuri de exceptie si pentru o perioada determinata.

In literatura de specialitate exista numeroase incercari de a defini si clasidica turismul si activitatile turistice, dar se poate afirma ca tipurile de turism reprezinta continutul continutul, in timp ce formele de turism reflecta caracterisitcile desfasurarii turismului, structura mediului care le-a generat, adica structura societatii omenesti, modalitatile de acoperire a motivatiilor si posibilitatile tehnico-economice si procesare a fenomenului turistic.

Inca din anul 1939, Poser amintea ca tipuri de turism: turismul de recreere vara, de sporturi de iarna, de tratament, de recreere la distanta scurta si de tranzit; iar in 1976, in tara noastra, Swizewski C. si Oancea D. mentioneaza si descriu:

Tipuri structurale de trurism (montan, sportiv, cultural, comercial)

Tipuri dinamice (de circulatie, de tranzit si drumetie)

Tipuri stationare (cu sejur scurt, mediu, lung)

Frecvent, in literatura de specialitate sunt mentionate ca tipuri: turism de recreere si agrement, de ingrijire a sanatatii (balnear si curativ), cultural, social, educational, de afaceri. Pe acelasi spatiu geografic se pot practica mai multe tipuri de turism in fucntie de resursele de care dispune spatiul resprectiv.

Formele de turism sunt proprii tuturor tipurilor de turism, detinand ponderi diferite in cadrul fiecaruia. Ele sunt intr-o contiuna schimbare, datorita dezvoltarii societatii. Numeroasele posibilitati de valorificare a resurselor turistice au condus la conturarea unor forme de turism principale, din care ulterior au derivat si alte forme secundare, care au cunoscut traiectorii de dezvoltare proprii. In literatura de specialitate s-au cristalizat diferite clasificari ale formelor de turism, in functie de numeroase criterii:

unul dintre criteriile cele mai importante de abordare este cel legat de motivatia deplasarii. In functie de acest criteriu se disting: un turism balneoclimateric, conditionat de prezenta unpr factori naturali de cura (climatici sau hidrologici), a caror amenajari caracteristice, prin intermediul carora se valorifica acesti factori; turism de recreere, care este un tip relrezentativ, determinat de plarizarea turistilor catre componente ale cadrului natural; turismul cultural este generat de obiective sau complexe de obiective de origine antoripica si se remarca prin mobilitate, dinamism si un mare grad de dispersie; turismul complex imbina toate cele trei categorii amintite si este stimulat de existenta unei oferte turistice de mare valoare si diversitate.

alte criterii utilizate in identidicarea modalitatilor de practivare si a efectelor acestora, se impun ca paleative la criteriul anterior analizat. Astfel, in functie de provenienta turistilor exista un turism intern, practicat de turistii autohtoni, in interiorul teritoriului national, sau un turism international, cuprinzand turistii proveniti din alte tari, avand ca destinatie Romania, motivatii diferite si areale turistice preferate.

in functie de modalitatea de organizare exista un turism neorganizat, individual sau de grup restrans (familie) care solicita servicii turistice la destinatie si un turism organizat, de grup, in conditiile cand se recurge la serviciile unei firme de intermediere (tur operatori), prin intermediul careia se procura steuri de servicii rezervate in devans, de la sestinatia turistica; mai exista un turism semiorganizat, combinatie dintre cele doua, cand persoana sau grupul se deplaseaza in tara de destinatie, procrandu-si o parte din servicii de la firme specializate.

in functie de regimul circulatiei turistice, aceasta se poate desfasura continuu, pe tot parcursul anului, fiind caracteristic cu deosebire statiunilor balneoclimaterice cu regim permanent de functionare, sau cu regim discontinuu sau sezonier, legat de practivarea unor anumite activitati dependente de conditiile naturale predominant climatice. Este caracteristic, in acest sens, turismul estival – legat cu deosebire de destinatiile litoral – maritime sau turismul de practicare a unor sporturi dependente de stratul de zapada.

la destinatie, turistul petrece un sejur mai lung sau mai scurt, astfel incat durata sejurului devine un alt criteriu de clasificare in trei mari categorii: turism de sejur de lunga durata, care este legat de statiunile balneoclimaterice si se caracterizeaza prin durate ale sejurului intre 20 si 30 de zile si chiar mai mult; turism de durata medie, incluzand sejururi intre 10 si 20 zile, legat tot de statiunile banelituristice, in special a celor climaterice montane si marine si turism de scurta durata, pe doua, trei zile, la sitante mici si medii, practicat deseori la sfarsit de saptamana (turism de weekend).

alte criterii, care prin aplicare conduc la surprinderea si altori tipuri de turism, sunt cele legate de gradul de mobilitate, criteriul structurii de varsta, criteriul distantei parcurse de la resednta pana la destinatia turistica etc.

1.3. Factori care influenteaza evolutia turistica

In literatura de profil constatam existenta unor referiri numeroase la intelegerea cauzelor aparitiei si dezvoltarii turismului, precum si incercari de grupare a factorilor de influenta si de consemnare a dimensiunii si sensului actiunii lor.

Activitatea turistica apare ca o cursa intre solicitari si potential, intre cerere si ofertă.

Cererea turistica este impulsionata de factori ca: motivatiile turistice, cum sunt: tratamentul, imbogatirea nivelului de cunostinte, sportul, vanatoarea, vizitele la rude sau la prieteni, intalniri sau congrese, afaceri, distractii si agrement etc; existenta timpului liber din fondul de timp al individului; nivelul veniturilor personale si partea destinata pentru satisfacerea uneia sau a mai multor motivatii turistice.

Oferta turistica depinde de posibilitatile unei zone sau tari si anume de: conditiile naturale (relief, clima, flora, faună etc); valorile istorice si culturale, constituite din vestigii istorice, obiceiuri si folclor; constructii industriale si culturale, care prezinta interes pentru turisti; baza materiala: unitati de cazare, de alimentatie, mijloace si cai de transport, baze de tratament, de agrement etc.

In literatura de specialitate exista mai multe incercari de clasificare a factorilor de influenta, precum si de cuantificare a marimii si sensului lor; criteriile sunt variate:

1. Dupa natura social-economica:

factori economici – veniturile populatiei si modificarile acestora; preturile si modificarile acestora; preturile si tarifele; oferta turistica;

factori tehnici – performantele mijloacelor de transport; tehnologiile în constructii; parametrii tehnici ai instalatiilor si echipamentelor specifice etc.;

factori sociali – urbanizarea si timpul liber;

factori demografici – evolutia numerica a populatiei; modificarea duratei medii a vietii; structura pe sexe, grupe de varsta si socio-profesionala;

factori psihologici, educativi si de civilizatie – nivelul de instruire; setea de cultura; dorinta de cunoastere; caracterul individului; temperamentul; moda etc.;

factori organizatorici – formalitati la frontiere; facilitati sau prioritati in turismul organizat; regimul vizelor; diversitatea aranjamentelor etc.

2. Dupa durata in timp a actiunii lor:

a) factori de influență permanentă – creșterea timpului liber; modificarea veniturilor; mișcarea naturală și migratorie a populației;

b) factori conjuncturali – crizele economice; dezechilibrele politice și convulsiile sociale; confruntările armate locale și regionale; catastrofe naturale, condițiile meteorologice precare etc.

3. După importanța în determinarea fenomenului turistic:

factori primari – oferta turistica; veniturile populatiei; timpul liber; miscarile populatiei;

factori secundari – cooperarea internationala, facilitatile de viza sau alte masuri organizatorice; varietatea serviciilor suplimentare ș.a.

4. Dupa natura provenientei si sensul interventiei:

factori exogeni – sporul natural al populatiei (care sta la baza cresterii numarului turistilor potentiali), cresterea veniturilor alocate pentru practicarea turismului; cresterea gradului de urbanizare; mobilitatea sporita a populatiei, ca urmare a motorizarii ș.a.

factori endogeni – varietatea continutului activitatii turistice, lansarea de noi si tot mai sofisticate produse turistice; diversificarea gamei serviciilor turistice oferite; ridicarea nivelului de pregatire a personalului din turism ș.a.

5. Dupa profilul de marketing:

factori ai cererii turistice – veniturile populațtiei; urbanizarea; timpul liber; dinamica-evolutiei populatiei;

factori ai ofertei – diversitatea si calitatea serviciilor; costul prestatiilor; nivelul de pregatire si structura fortei de munca etc.

1.4. Evolutia turismului in Romania in ultimii 5 ani

Intre anii 1960-1970, Romania a facut eforturi de dezvoltare a infrastructurii turistice, dar majoritatea au fost concentrate pe litorarul Marii Negre. In anul 1971 este infiintat Ministerul Turismului care avea in subordine mai multe organizatii specializate in servicii turistice, in zone precum Brasov, Bucuresti si litoralul Marii Negre. Romania era o tara usor accesibila tarilor din Europa de Vest si oferea o alternativa ieftina Greciei si Spaniei. Turismul domestic a evoluat si el, iar romanii au fost incurajati sa calatoreasca prin tara si sa viziteze monumentele contemporane ale realizarii socialiste. Tot in aceasta perioada, numarul vizitatorilor straini a inceput să creasca de la 500.000 in anul 1965 la 2.3 milioane in 1972 in cazul celor din Europa de Est si fosta Uniune Sovietica, si de la 200.000 la 600.000 in cazul turistilor din celelalte tari.

Turismul in Romania a inregistrat o scadere drastica in perioada anilor 1980, atunci cand Ceausescu decide sa plateasca datoriile externe ale tarii mult mai devreme decat era prevazut, fapt care a condus la o austeritate severa pentru cetatenii romani, precum si la o scadere a standardului de viata. Prin urmare, standardele serviciilor turistice au scazut si ele sub limitele standardelor occidentale, mancarea distribuita in restaurante si hoteluri era in cantitate mica, infrastructura si transportul – de o calitate inferioara, iar Romania devine o destinatie deloc atractiva pentru turistii din Occident.

După revolutia din anul 1989, Frontul Salvarii Nationale (FSN) eradicheaza anumite legi care au avut consecinte negative asupra turismului, de exemplu legea care interzicea romanilor sa gazduiasca turistii straini in casele proprii. După 1989, sosirile turistilor internationali au crescut la 1.6 milioane, desi doar jumatate din ei vizitau tara in scop turistic, iar cealalta jumătate era formata din ziaristi, reporteri si reprezentanti ai organizatiilor de caritate.

In perioada post-comunista, Romania a fost vizitata de turistii din Europa Occidentala din motive legate de anii socialisti si de revolutia din 1989 care a creat o imensa curiozitate pentru vizitarea obiectivelor asociate cu prabusirea regimului comunist. Romania a incercat sa depaseasca frontierele socialismului si sa incurajeze dezvoltarea turismului la inceputul anilor 1990, prin utilizarea unui slogan care avea ca scop atragerea cat mai multor turisti: „come as a tourist, leave as a friend” („vino turist, pleaca prieten”), dar Romania mai trebuia să-ai actualizeze facilitatile turistice si sa administreze mai bine produsele turistice pe care incerca sa le promoveze.

La inceputul anilor 1990, Guvernul a incercat sa dezvolte capacitatea turistica a turismului rural, atunci cand oamenii puteau, pentru prima oara, sa primeasca straini in casele lor. Interesul continuu al Guvernului pentru turismul rural s-a regasit in crearea Comisiei pentru Zonele Montane (1990) cu vagi responsabilitati de organizare si promovare a turismului rural, urmata de o perioada de inactivitate totala a acestei Comisii. In 1994, Asociatia Nationala a Turismului Rural, Ecologic si Cultural (ANTREC) a incercat sa promoveze ideea turismului rural, atat pentru vizitatori cat si pentru cei care ii gazduiesc, prin implementarea unui program ce oferea capacitati de cazare turistica promovate prin intermediul unei retele nationale de rezervare a structurilor de cazare.

In 1993, Guvernul Romaniei initiaza o reforma a programului de dezvoltare a turismului. Ordonanta Guvernamentala nr. 62, care a devenit ulterior nr. 145 din 27 decembrie 1994, stabileste planul pentru dezvoltarea nationala a turismului rural, in special pentru regiunile montane, Delta Dunarii si Marea Neagra. Tot atunci, Ministerul Turismului promoveaza propria opinie privind turismul rural, aceea ca acesta reprezinta pentru Romania cea mai atractiva „oferta turistica” posibila.

In momentul de fata, Romania este pe punctul de a deveni o destinatie turistica importanta, dar inainte de toate va trebui sa-si estompeze anumite minusuri care nu ii confera o pozitie concurentiala pe piata internationala turistica. Aceasta s-a datorat unui program de dezvoltare a turismului prost administrat, dar si datorita perioadei de recesiune cu care Romania s-a confruntat dupa perioada comunismului. Iar fara o dezvoltare sanatoasa a economiei romanesti si a societatii, dar mai ales fara o privatizare a acestui sector si fara un bun program de promovare a acesteia peste hotare, nu se poate spera ca Romania sa devina o atractie importanta a turismului international.

Din punctul de vedere al turistilor straini, Romania se afla in momentul de fata intr-o conjunctura favorabila, dar din cauza lipsei unei bune strategii nu este posibila valorificarea avantajului competitiv pe care tara noastra il detine. Romania este o tara europeana sigura si riscul asumat de turisti este foarte mic. Atacul terorist din 11 septembrie din Statele Unite a creat o anumita vulnerabilitate celorlalte tari, aceasta insemnand ca Romania va fi destinatia preferata, cel putin pentru moment, a strainilor, deoarece prezinta o anumită siguranta.

Nu acesta va fi insa asul din mana de care Romania se va folosi pentru atragerea turistilor straini, ci va fi nevoie de o strategie de promovare a turismului care să aiba efecte durabile si sigure. Asa cum a mai fost precizat, dupa perioada ce a urmat comunismului, au fost facute anumite eforturi de promovare a turismului, dar nu suficiente, in ciuda faptului ca sosirile turistilor pe teritoriul romanesc au crescut in fiecare an. Totusi, Romania nu are destula capacitate de cazare turistica nici macar pentru turismul domestic, ceea ce va afecta numarul turistilor internationali care vor sa viziteze Romania.

Tabel 1 – Structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica in ultimii 5 ani – numarul de structuri

Conform tabelului, putem sa determinam anumite evolutii, in ultimii 5 ani, ale structurilor, ca numar. Dintre acestea, cele mai numeroase sunt hotelurile si motelurile, precum si vilele turistice si bungalowrile. In 2001 numarul de vile si bungalowri era mai mare decat cel al hotelurilor si motelurilor, insa, in urmatorii ani, numarul de hoteluri si moteluri a crescut mai repede decat cel al vilelor si bungalowrilor. Cel mai putin representative sunt satele de vacanta si spatiile de cazare pe nave. Dintre satele de vacanta, in Romania exista numai 3 sate in prezent, pe cand, in 2001 exista numai unul. Spatiile de cazare pe nave au scazut ca numar, in 2004 fiind 13 spatii de cazare, in 2005 ramanand doar 9. Cea mai mare crestere o inregistreaza hotelurile pentru tineret, de 8.33% urmate apoi de hosteluri, aceasta crestere fiind corelata cu tendintele pietei internationale. Cele mai mici cresteri, nesemnificative, au fost inregistrate in cadrul hanurilor turistice si ale cabanelor turistice, numarul lor scazind in ultimii ani, datorita conditiilor de dotare necorespunzatoare, si deci desfiintarea lor ca urmare a unor controale ale drepturilor clientilor.

Tabel 2 – Structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica in ultimii 5 ani – capacitatea de cazare existenta (numar de locuri)

Tabelul de mai sus prezinta evolutia locurilor de cazare, in functie de structura de cazare existenta. Per total, numarul de locuri de cazare nu a variat foarte mult, din 2001 pana in 2005, crescand numai cu 1%. Daca analizam fiecare forma de cazare in parte, vom determina cresteri diferite a numarului de locuri de cazare in ultimii 5 ani. Astfel, desi hotelurile si motelurile detin aproape jumatate din capacitatea de cazare, aceasta a crescut doar cu un procent in ultimii 5 ani. Cea mai insemnata crestere s-a inregistrat pentru hotelurile de tineret, numarul de locuri de cazare in aceste structuri crescand cu 18 % in ultima perioada. Cel mai putin au crescut numarul de locuri la vile turistice si bungalowri, precum si a numarului de locuri in taberele de elevi si prescolari.

Tabel 3 – Sosiri ale turistilor in structurile de primire cu functiuni de cazare

In tabelul de mai sus este prezentata structura sosirilor pentru fiecare tip de cazare in parte, fiind prezentat numarul total de sosiri intr-un an, din care sosirile strainilor. In general, ponderea este foarte mica a sosirilor strainilor din total, fiind in jur de 20%. Cele mai mari anomalii sunt prezente in cazul cazarilor pe nave, unde proportia este, ca in 2005, de 100% straini. In taberele de elevi si prescolari, in popasuri turistice, in hoteluri pentru tineret, ponderea strainilor este neinsemnata. In ceea ce priveste cresterea in ultimii ani ai sosirilor, per total cresterea este foarte mica, in jur de 1%. Cea mai mare crestere s-a inregistrat pentru hotelurile de tineret, de 11%, iar cea mai mica crestere in cazul cabanelor turistice si a campingurilor si unitatilor de tip casuta. Desi cresterea este mica, cei mai multi turisti, atat straini cat si romani, prefera cazarea in hoteluri si moteluri (4720 mii turisti in 2005).

Programul de guvernare 2005-2008

Politica in domeniul turismului

Turismul national va fi orientat si integrat in tendintele regionale si mondiale, din punct de vedere al dinamicii si orientarii in structurarea ofertei.

Obiectivele pe care Guvernul Romaniei si le-a fixat in domeniul turismului sunt:

cresterea circulatiei turistice pe teritoriul Romaniei;

diversificarea ofertei si cresterea calitatii serviciilor turistice.

Prin aceste obiective Guvernul Romaniei isi propune cel putin o dublare a veniturilor din turism pana in anul 2008.

Principalele masuri pe care Guvernul Romaniei le va promova pentru valorificarea potentialului turistic national privesc urmatoarele aspecte:

definirea si promovarea unui brand turistic national pentru individualizarea, personificarea si asigurarea unei atractivitati specifice ofertei nationale, atat pentru consumatorii finali, cat si pentru investitori;

stabilirea prioritatilor in dezvoltarea infrastructurii de sprijin a turismului in corelatie cu dezvoltarea infrastructurii generale;

cooperarea organismelor guvernamentale cu sectorul privat pentru promovarea investitiilor transfrontaliere, imbunatatirea procesului de instruire si protejarea mediului natural;

functionarea organismelor de consultare dintre industria turistica si administratia publica la nivel central si local;

transferarea catre sectorul privat, in conformitate cu practica internationala, a activitatilor de marketing si promovare, licentiere, brevetare si clasificare in turism;

utilizarea unei cote parti din fondurile pentru conversia profesionala a persoanelor aflate in somaj, pentru scolarizarea si pregatirea acestora in meserii si ocupatii specifice turismului;

imbunatatirea si finantarea formelor educatonale de profil (licee de turism si facultati de profil);

informatizarea actiunii de promovare a turismului.

Sursa: ANATMedia/februarie 2005

CAP II. LITORALUL ROMANESC IN EVOLUTIE

2.1. Prezentare generala

Pozitia geografica. Litoralul romanesc se intinde de la gurile Dunarii pana la punctul de frontiera Vama Veche. Subunitate a Podisului Dobrogei, el prezinta si caracteristici comune ce pot fi observate in aspectul liniei de tarm. Astfel pe o lungime de 245 km, se succed doua tipuri de tarm: primul jos cu delta si sistm lagunar intre Sulina si Capul Singhiol iar al doilea, inalt cu faleze intre Capul Singhiol si Vama Veche.

Relieful. In interiorul uscatului zona litorala se extinde, pana acolo unde procesele naturale sunt influentate direct sau indirect de apele marii. Aceasta suprafata cuprinde formele de relief rezultate din actiundea directa a apelor marii (faleze, plaje, cordoane de nisip), prin pricese de eroziune sau acumulare asupra liniei de tarm de-a lungul oscilatiilor de nivel sau in urma miscarilor neotectonice (limane, lagune, delta). Zona litorala constituie o prelungire spre mare a podisurilor: Casimcei, subunitate a Dobrogei centrale si Podisul Carasu, Cobadinului si Mangaliei ce apartin podisului Dobrogea de Sud, care s-au format si au fost conturate in perioade distincte. Aria se extinde submers, in spatiul platformei continentale unde se produc modificari frecvente in configuratia microreliefului ca urmare a miscarilor apei marii.

Specificitati climatice. Bioclimatul marin este rezultatul interferentei dintre climatul de stepa si influenta pontica, caracterizat prin nuante usor excesive – de suprasolicitare a organizmului, cu temperaturi medii anuale mult mai moderate fata de regiunile inconjuratoare (in sezonul estival), oscilatii diurne si anulae mai atenuate, ploi rare si de scurta durata.

Temperaturile, in general moderate: 11,20C – temperatura medie anuala; 21,80C – temperatura medie a lunii iulie si 0,20C – temperatura madie a lunii ianuarie; primaverile mai timpurii si toamenele mai calde si prelungite definesc un climat mai cald decat cel de pe litoralul Marii Baltice, Marii Nordului sau Marii Manecii, dar mai putin torid decat cel de pe litoralul mediteranean, temperatura medie a sezonului estival (iunie-septembrie) fiind de 230C – 250C.

Reteaua de apa se remarca printr-un sistem de rauri care aproape in totalitatea lor graviteaza catre Marea Neagra, unele varsandu-se prin limane maritime. Cursuri de apa permanente sunt: Casimcea, care izvoraste de la Fantana Mare si se varsa in lacul Tasaul. Rau de stepa dobrogeana, este caracterizat de un debit redus pe tot parcursul anului. Pe lacul Carasu este amenajat canalul Dunare – Marea Neagra cu o lungime de 64.4 km si un nivel al apelor de 7 m. Daca reteaua hidrografica are o importanta secundara in regiune, lacurile insa prezinta o raspandire mult mai mare. Apar atat lagune (Siutghiol) cat si limane maritime (Tasaul, Techirghiol, Agigea), uneori izolarea completa sau partiala a lacurilor de mare a dus la o concentratie insemnata a sarurilor, mai ales acolo unde aportul de apa dulce este redus.

Marea Neagra, principala unitate hidrografica, are o importanta exceptoinala pentru dezvoltarea litoralului romanes, sub aspect comercial, turistic si industrial. Are o suprafata de 411540 km2 si o adancime maxima de 2211 m. Adancimea apelor din jurul malului roamanesc este mai mica, ca urmarea a configuratiei tarmului si reliefului submarin. Sub aspectul dinamicii apelor maritime, schimbul de ape cu salinitate mai mare din baziunl marii Mediterane este specific circulatiei de fund. De aceea apele mai grele stagneaza pe fundul baziunlui si nu formeaza curenti veritcali de aerisire a apelor marine.

Vegetatia. Zona geografica analizata se caracterizaraza prin conditii climatice de umiditate redusa si un indice ridicat de ariditate de aceea se intalnesc specii adaptate la uscaciune. Vegetatia caracteristica stepei este un amenstec al elementelor floristice est-europene, balcanice si mediteraneene si este raspandita pe arealul situat la altitudini de sub 100 m in spatiul interfluviilor si al culoarelor de vale.

Stepa, vegetatia ierboasa, este intrerupta pe vai de plante submediteraneene cu palcuri de tufani si carpinita, de tufisuri de paducei, rasura, migdali pitici, porumbari, precum si de plantatii de salcami, otelari si ciresari.

Fauna. Printre ierburi si tufisuri se afla specii de rozatpare, precum popandaul, dihorul de stepa, soarecele de camp, diverse reptie: soparle, gusteri vargati, serpi. Dintre pasari, caracteristice sunt potarnichea, graurul, prepelita, ciocarlia, cotogana. Se mai intalnesc diverse specii de insecte: lacuste, carabusi, fluturi. Pe plaja sunt intalnite vietuitoare ce traiesc in apropierea tarmului nisipos sau ascunse printre pietre, uneori aruncate de valuri pe tarm. Cele mai multe sunt scoicile (japoneze, albe, in forma de inima). In dreptul tarmului se intalnesc midii, stridii si melci.

Solurile. Conditiile naturale din aceasta reguinue se reglecta intr-o larga masura si in alcatuirea solurilor. Factorii naturali de pedogeneza sunt: climatul arid, reliegul domol, patura de loess, vegetatia de stepa si apele subterane de adancime. Cea mai mare raspandire o au molisolurile prin: solul balan, cernoziomul carbinatic, cernoziomul cambic si rendzina.

Populatia. Continuitatea popularii, este demonstrata prin studiile de geografie istorica realizate in regiune. Cercetarile arheologice au scos la iveala un material bogat ce arata vexhimea existentei populatiei autohtone traco-geto-dacice, daco-romane si roamnaesti in Dobrogea. In acelasi timp au fost determinate formele de organizare adiminstrativ teritoriala, relatiile dintre asezari sub aspect teritorial, demografic si economic.

Asezarile umane. Sub aspectul asezarilor omenesti, in regiunea de analiza se afla municipiul Constanta ce are un rol polarizator pentru orasele Navodari, Ovidiu, Basarabi, Techirghiol si Eforie. La randul lor, asezarile rurale sunt polarizate de orasele situate in apropiere. Ele fac parte din categoria satelor mari si foarte mari. Exista sate de tip stintiific Agigea, sate balneare Lazu, Vama Veche, 2 Mai, sate incluse in spatiul oraselor Palazu Mare, Nazarcea si sate ce apartin comunelor Luminita, Oituz si Nisipari.

Statiuni balneoclimaterice. Pe litoralul romanesc al Marii Negre, putem determina 2 grupari de statiuni balneoclimaterice, dupa vechimea lor. Primul grup, format din statiunile Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud si Techirghiol a fost realizat in periada interbelica, aici existand cele mai vechi stabilimente balneoclimaterice de pe litoral. Prima statiune balneoclimaterica, a fost Carmen Silva, declarata statiune in 1928. Dupa 1950 isi schimba denumirea in Eforie Sud. Din cel de-al doilea grup, cel al statiunilor noi, moderne, fac parte Olimp, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn, Neptun. Putem sa mai vorbim si de un al treilea grup de statiuni, insa acestea sunt mai putin amenajate, insa foarte cautate, mai ales de segmentul tanar al turistilor. Este vorba de satele turistice 2 Mai si Vama Veche, in apropiere de granita cu Bulgaria. In apropiere de satul Tuzla s-a dezvoltat statiunea pentru tineret Costinesti.

2.2 Resursele turistice naturale si antropice

Lantul de statiuni a litoralului romanesc se insira de la Nord la Sud pe o distanta de aproximativ 72 km intre Navodari si Vama Veche (245 km de litoral in total, inclusiv Delta Dunarii). Statiunile si zonele turistice sunt amplasate de la nord la sud : Delta Dunarii, Gura Portitei, Corbu, Navodari, Mamaia Sat, Mamaia, Constanta, Eforie Nord, Techirghiol, Eforie Sud, Costinesti, Olimp, Neptun, Jupiter-Cap Aurora, Venus, Saturn, Mangalia, 2 Mai, Vama Veche. Aceste localitati sunt unite de Drumul European E 87 si de calea ferata Constanta – Mangalia.

Potentialul natural. Litoralul romanesc prezinta o mare varietate de atractii naturale, oferind posibilitati de a face cura heliomarina, tratament balneo-medical, practicare de sporturi nautice, cerctari stiintifice si bineinteles, recreere. In continuare se vor prezenta atuurile plajelor romanesti, comparabile cu cele europene.

Apa de mare este un factor important pentru talasoterapie si bai de mare, oferind conditii excelente pentru sporturi nautice si chiar scufundari. Salinitatea relativ redusa, compozitia chimica propice organismului uman, actiunea valurilor si prezenta aerosolilor sunt conditii ideale pentru un sejur perfect. Apa marii are o mineralizare de 15,5 g/l si in timpul verii atinge o temperatura de 25-26º C. Bioclimatul marin este bogat in aerosoli salini si in radiatie solara cu efect excitant asupra organismului. Indicatii terapeutice: hipotiroidism, limfatism, anemii secundare, rahitism, decalcifieri si unele afectiuni reumatismale. Pe malul marii sunt conditii ideale pentru aerohelioterapie si talasoterapie.

Plaja se diferentiaza de oferta altor tari prin orientarea sa spre est si sud-est (ce determina expunerea la razele solare de circa 10 ore/zi). Un mare plus este si panta lina de coborire in mare (buna atat pentru adulti cat si pentru copii), latime mare (pana la 500 m in Mamaia). Mentionam si calitatea inalta a nisipului ce asigura conditii foarte bune pentru efectuarea curlor helio-marine (baile de soare si de mare).

Climatul maritim caracteristic acestei zone a Marii Negre prezinta o stabilitate termica a atmosferei. Temperatura medie in lunile iunie -august depaseste 25º C. Precipitatiile reduse favorizeaza dezvoltarea turismului in zona (sub 400 mm/an), astfel numarul de zile insorite pe litoral se ridica la 140 zile/an. Durata de stralucire a soarelui atinge vara 10-12 H/zi. Nebulozitate redusa. Vanturile dominante bat din directia N-E iar brizele de mare si de uscat racoresc vara aerul.

Relief, Flora, Fauna. Relieful litoralului romanesc este determinat de interactiunea morfologica a Podisului Dobrogei cu Marea Neagra. De a lungul coastei marine trecerea intre podis si plataforma marina se face lin pe o panta usoara cu numeroase plaje, cu acces lejer in apa pe distante remarcabile. Acestea, cat si faptul ca Marea Negra este lipsita de curenti puternici de litoral, de plante sau de pesti periculosi – fac litoralul romanesc locul ideal pentru bai de mare si sporturi nautice. Mareea este nesemnificativa (10-20 cm) factor care se aduga atuurilor litoralului nostru in comparatie cu alte celebre locuri din lume. Marea Negra nu se poate spune ca este foarte bogata in fauna piscicola dar pescarii amtori pot gasi satisfactie la diferitele specii ca chefalul, stavridul, labanul, rechin si la cunoscutul guvide (existent numai in Marea Neagra). Mentionam ca in Marea Neagra exista o specie de rechin ("cainele de mare") care est inofensiv pentru oanmeni si nu se apropie niciodata de tarm, dar care este o delicatesa pe mesele restaurantelor. Amintim si de calcanul – bogatia nationala a acestor ape frecventate indelung de braconierii din Romania, Bulgaria si Turcia. Acest peste este numarul 1 in gastronomia marina.fiind o marfa pentru export foarte cautata.

Litoralul romanesc dispune de diverse resurse balneare ape minerale si mineralizate, namoluri terapeutice. O salba de lacuri marcheaza litoralul: Techirghiol, Tatlageac, Neptun, Belona, Siutghiol, Corbu, Sinoie, Navodari, Tasaul (Navodari). Dintre aceste nu credem ca este nevoie sa mai prezentam Lacul Techirghiol arhicunoscut in Romania si in lume pentru namolul terapeutic folosit in afectiuni reumatismale, ginecologice, ale cailor respiratorii si probleme dermatologice.Urmatoarele statiuni au baze de tratament cu diverse dotari la diferite nivele de calitate , competenta si traditie: Eforie Nord, Eforie Sud, Techirghiol, Neptun, Mangalia.

Cateva monumente naturale interesante sunt: Pesterile de la Cheile Dobrogei si de la Limanu (5 km de 2 Mai) bogate in fauna cuaternara si mari colonii de lilieci, dunele maritime de la Agigea cu o rezervatie floristica interesanta si Padurea Hagieni (15 Km de Mangalia) rezervatie floristica si faunistica unica in Dobrogea – locul favorit pentru picnicuri.

Potentialul turistic antropic este dominat de un bogat fond cultural-istoric reprezentat de vestigii arheologice, cetati vechi, muzee, monumente arhitecturale etc. Prin valoarea si multimea elementelor de potential antropic se impune Constanta, unde se afla Muzeul de arheologie in aer liber, ce adaposteste vestigiile vechii cetati Tomis; Edificiul roman cu mozaic, lucrat din bucati de marmura, gresie si calcar, desfasurat pe trei nivele; Muzeul marinei romane; Muzeul marii – cu exponate din flora si fauna specifica Marii Negre; Muzeul de arta; Catedrala ortodoxa ce impresioneaza prin dimensiune; Moscheea Mare – in stil maur, cu minaret de 50 m inaltime; Cazinoul – situat pe faleza, construit in stil Seccession, cu interior foarte somptuos; Farul genovez datand din anul 1300; Farul nou de 58 m, construit in 1960; Portul turistic Tomis, statuia lui Eminescu si cea a lui Anghel Saligny etc.

Amintim, de asemenea, Muzeul de flora si fauna marina si Gradina Botanica de la Agigea.

Obiectivul arheologic cel mai important de vizitat in zona litoralului este Cetatea Histria aflata pe malul Lacului Sinoie.

La cele prezentate trebuie adaugata nota de originalitate a unor dotari de baza materiala, de cazare, alimentatie publica, agrement, tratament (hotelurile Europa, Belona din Eforie Nord; Tismana, Cozia in Jupiter; Raluca, Adriana, Ileana, Dana in Venus; hotelurile din Olimp si Cap Aurora; sanatoriul si hotelul Prezident Mangalia; restaurante cu specidic Nunta Zamfirei, Calul Balan etc.).

2.3 Baza tehnico – materiala turistica in evolutie a litoralului romanesc

Mamaia. Baza de cazare a statiunii este privatizata 100% si speram ca acest lucru va determina cresterea calitatii serviciilor turistice. O multime de restaurante, terase, baruri, cluburi, pizzerii, discoteci si terenuri de tenis, minigolf, volei, baschet. Dealtfel Mamaia este cunoscuta si pentru terenurile de tenis de buna calitate ceea ce face ca in fiecare sezon sa se organizeze diverse turnee de tenis. Sporturile nautice pot fi practicate cu succes fie pe mare (jet-sky-ing, plimbari cu barca, hidrobicicleta, etc.) cat si pe lacul Siutghiol unde se practica wind-surfing, yachting, schi-nautic, parapanta). La Mamaia se fac si plimbari cu deltaplanul cu motor sau parapanta tractata de salupa cu motor. Discotecile numeroase din care cateva foarte mari si cu dotari occidentale sunt pline seara de seara. Din anul 2003 Mamaia dispune de un Parc acvatic, Aqua Parc aflat la intrarea in Mamaia, in zona de sud, iar de anul trecut s-a dat în folosinta Telegondola, unica in Romania. Traverseaza Mamaia din partea de sud de langa Hotel Perla pana in centru la Cazino.

Mamaia este cea mai mare statiune din Romania cu o baza de cazare cuprinzand peste 60 hoteluri, dintre care 3 sunt de 5 stele (Hotel Palm Beach, Hotel Mamaia, Hotel Club Scandinavia), 5 de 4 stele, si exceptand cateva hoteluri de 1 si 2 stele majoritatea sunt de 3 stele. Este de mentionat numarul foarte mic de vile si inexistenta cazarilor particulare care in restul statiunilor de pe litoralul Romanesc sunt bine reprezentate.

Eforie Nord. In ultimii ani s-au construit in Eforie Nord cateva hoteluri noi si o multime de vile particulare cu un nivel ridicat de confort care depaseste confortul oferit de hotelurile vechi, ramase de dinainte de 1989 si in care nu s-au mai facut renovari datorita ineficientei programului de privatizare. Printr-o veche traditie, cetatenii din Eforie Nord isi pun la dispozitia turistilor camere de inchiriat in locuinta propie. Confortul oferit de aceste cazari este mai mic, de regula este similar cu 1 stea din sistemul omologat al turismului.

Eforie Sud. In statiunea Eforie Sud ca si in Eforie Nord exista un mare numar de vile care ofera servicii turistice de cazare, o parte din aceste vile apartin societatii Carmen Sylva S.A. si Carmen Sylva S.A. 2000 si celelalte sectorului privat. De remarcat ca statiunea are, totusi, cel mai scazut confort in ceea ce privește numarul unitatilor de cazare de cel putin 3 stele. Nu exista unitati de cazare de 4 sau 5 stele. Exista cateva unitati de 3 stele si majoritatea sunt de 1 stea sau 2 stele.

Costinesti.. Chiar daca oferta hoteliera din statiune a ramas neschimbata, vilele si casele de vacanta s-au inmultit intr-un ritm incredibil in doar cativa ani, constituind cea mai insemnata parte a bazei de cazare a localitatii. Cazarile particulare sunt infloritoare si exista o oferta variata in acest sens, atat calitativa cat si in ceea ce priveste preturile. Celebritatea si preturile cele mai reduse de pe litoral determina in perioadele de varf a sezonului supraaglomerarea statiunii.

Olimp. Intr-o prima etapa, la nord de Neptun, s-a construit un ansamblu de hoteluri cu putine niveluri si restaurante separate. Desi dimensiunile si capacitatea ansamblului sunt mici, el impresioneaza prin armonia si optimismul cladirilor, prin atomsfera generala de destindere pe care o creeaza; este compus din 5 hoteluri, cu numele unor orase din tara noastra: Arad, Galati, Sibiu, Craiova si Slatina.

In continuarea acestui ansamblu se afla grupul de hoteluri denumite Amfiteatru, Belvedere, Panormaic, realizat in anul 1972. Zona Amfiteatru ocupa un tronson de faleza, lung de circa 300 m, care are circa 20 m inaltime.

Neptun. Nu s-au construit hoteluri noi dar s-au renovat cateva, totusi numarul hotelurilor renovate este foarte mic. Majoritatea hotelurilor apartin unei singure societati comerciale, Turist Center din Oradea.

La Hotel Doina se afla o moderna baza de tratament balnear care functioneaza tot anul, in care se fac tratamente complexe pentru prevenirea imbatranirii si pentru imbunatatiera starii de sanatate a organismului uman.

Jupiter. Centrul statiunii Jupiter este reprezentat de un mic lac artificial – Tismana – in jurul caruia se grupeaza cateva mari compleze hoteliere: Cozia si Tismana – inspirate din stilul vechilor hanuri romanesti, cu camerele dispuse de-a lungul unui coridor si o circulatie mai libera, contureaza in spatiu un cadru cald, agreabil si intim. Tot in aceasta zona centrala se grupeaza hotelurile Delta, Scoica, Violeta, Iris, Nalba, Mimoxa, Camelia. Chiar pe nisipul plajei se afla hotelurile, cu cate 8 etaje, Meteor, Cometa, Atlas, Olimpic dominate de blocul-turn, cu 13 etaje, al hotelului Capitol.

Cap Aurora. Alcatuit din 10 hoteluri cu denumiri de pietre scumpe: Granit, Agat, Coral, Diamant, Opal, Safir, Rubin, Onix, Cristal, Topaz, din opt restaurante, piscine, terenuri de sport si alte dotari, noul complex, socotit din punct de vedere arhitectonic si unul din cele mai frumoase din Europa, poate gazdui circa 3000 de turisti pe serie.

Venus. Au fost preferate constructiile joase, asezate astfel incat sa amplifice senzatia produsa de panta. Ca arhitectura, se detaseaza hotelul Raluca, cu forma circulara in jurul unei curti interioare. Alte constructii caracteristice, care dau dovada de originalitate statiunii, sunt restaurantul Esplanada, ansamblul hotelier Florica, Veronica, Zamfira, hotelurile Pajura, Ileana, Vulturul, Cocorul, barul Calipso.

Saturn. Oarecum separata de restul complexului statiunii, Saturn prezinta un manunchi de constructii hoteliere de mari proportii si anume: grupul de trei blocuri-hotel cu patru etaje: Alfa, Beta, Gama, apoi cele doua constructii monumentale cu cate 14 etaje Diana si Atena, anasamblul fiind completat cu siragul constructiilor cu 5 etaje, aliniate chiar pe tarm, care adapostesc hotelurile Tosca, Semiramis, Narcis, Cleopatra, Cupidon, Cerna, Prahova, Siret. Tot aici se află doua sate de vacanta: Dunărea si Delta. Cele mai noi si moderne hoteluri din statiune sunt Balada, Hora si Sirena.

2 Mai si Vama Veche. Cazarile in 2 Mai si in Vama Veche se fac numai la vile si case, in zona neexistand hoteluri. Acesta este si unul din aspectele care dau zonei farmecul sau caracteristic. Deasemenea o mare parte din turisti folosesc camparea in corturi care se amplaseaza oriunde inclusiv in curtile localnicilor care au descoperit astfel o metoda de a castiga ceva bani fara a investi ceva. Din cauza faptului ca in aceste localitati se inchiriaza aproape toate locuintele si nu sunt diferente prea mari de confort, in principiu se poate face o standardizare simpla.

Tabel 4:Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare

turistica la 31 iulie 2005

Conform tabelului de mai sus, putem sa spunem ca evolutia numarului de structuri turistice, pe tipuri de cazare, nu a variat spectaculos in ultimii 3 ani. Putem insa sa determinam disparitatile care apar intre numarul de structuri de cazare. Astfel, litoralul romanesc se caracterizeaza prin multitudinea vilelor turistice si bunfalowrilor, care depaseste numarul de hoteluri si moteluri, reprezentand mai mult de jumatate din totalul structurilor de cazare de pe litoral. Putem spune si ca litoralul romanesc este deficitar in hoteluri pentru tineret si hosteluri, care ar fi mai mult ca binevenite pentru caracteristicile litoraluli romanesc.

2.4 Infrastructura generala si turistica

Infrastructura si caile de transport este compusa din urmatoarele cai de comunicatie, care fac legatura cu celelalte orase de pe litoralul romanesc, dar si cu orasele din tara:

1. Rutier – sunt 4 sosele care ajung la Constanta , nod rutier al Litoralului:

Drumul National: Bucuresti – Fetesti – Constanta;

E 60 Urziceni – Slobozia – Constanta;

E 87 Tulcea – Constanta ( cu derivatie pentru Braila si Galati);

Drumul National Calarasi – Ostrov – Constanta.

2. Feroviar. Ruta Constanta – Mangalia are urmatoarele gari si halte : Gara Constanta – pentru Constanta , Mamaia si Navodari; Gara Agigea ; Gara Eforie Nord; Gara Eforie Sud, Halta Tuzla; Gara Costinesti ( pentru zona Epava -nordul statiunii); Halta Costinesti (pentru statiunea Costinesti-BTT); Halta Neptun (pentru Neptun, Olimp, Jupiter), Gara Mangalia (pentru Mangalia, Saturn ,Venus, Jupiter, Cap Aurora , Neptun, Olimp, 2 Mai, Vama Veche).

3. Aerian. 20 KM de Constanta se afla Aeroportul International Mihail Kogalniceanu ,de pe care decoleaza curse spre Bucuresti, alte aeroporturi nationale si Turcia, Grecia etc.

4. Transportul Local: Intre Constanta si celelalte localitati ale Litoralului , in timpul sezonului estival, exista posibilitati multiple de transport in comun. Ruta CFR intre Constanta si Mangalia este dublata rutier de microbuze cu plecare din 10 in 10 min, care parcurg distanta Constanta – Mangalia in circa 45 min si de autobuze si autocare private, cu plecare la fiecare 20 min. Unele dintre acestea au aer conditionat oferind un confort pe care SNCFR nu il ofera. Imbarcarea in aceste mijloace de transport in comun se face in imediata apropiere a Garii CFR Constanta, si deasemeni in centrul tuturor statiunilor prin care acestea au traseul.

In orasul Constanta transportul in comun a fost reabilitat chiar inainte de inceperea sezonului estival, traseele fiind dotate cu autobuze noi. Urmatoarele trasee circula din Constanta spre Mamaia: 40, 41, 101, 23. Reteaua de maxi-taxi care acopera orasul are urmatoarele trasee care circula spre Mamaia: 301, 302, 305.

In sudul Litoralului intre Mangalia si Neptun Olimp distanta este parcursa de microbuze care circula cu o frecventa mai mult decat satisfacatoare. Deasemeni accesul in localitatile 2 Mai, Limanu, si Vama Veche se face tot cu microbuzele.

Infrastructura culturala. Litoralul romanesc al Marii Negre adaposteste numeroase targuri, festivaluri, competitii sportive de sezon, plajele gazduiesc numeroase emisiuni televizate sau transmise prin radio, atat pentru copii, cat si pentru tineri sau chiar adulti sau varstnici.

Dintre cele mai importante festivaluri, putem sa enumeram 3, festivaluri de muzica, 2 de muzica usoara si cel de-al treilea, festival rock, nou intrat pe piata turistica si de promovare muzicala, care are loc de 4 ani in fiecare an pe litoralul romanesc.Este vorba despre Festivalul de la Mamaia, Festivalul Callatis din Mangalia si Festivalul Stuff Stock, din Vama Veche.

Festivalul de muzica usoara de la Mamaia a ajuns la editia a 36 – a. Acest festival are loc in fiecare an, pe scena Teatrului de Vara din Mamaia, la sfarsitul lunii august. Evenimentul este organizat de Consiliul Judetean Constanta, detinatorul licentei, in colaborare cu Societatea Romana de Televiziune – TVR 1. Festivalul se desfasoara, in etapa finala, pe doua sectiuni: Sectiunea interpretare si Sectiunea creatie.

Festivalul de muzica usoara Callatis are loc in fiecare an, la inceputul lui august, de 6 ani, la Mangalia, teatrul de vara. Este un concurs si un recital, cu concerte de diferite tipuri, de la coruri de copii precum Allegreto, Scoala Vedetelor, la vedete autohtone, invitati speciali din strainatate, precum si cantareti de muzica populara.

Festivalul de rock Stufstock s-a nascut ca instrument de protest impotriva invadarii Vamii Vechi cu genuri muzicale si manifestari “culturale” nespecifice turistilor din aceasta statiune, fideli tipului de distractii specific. Este o manifestare culturala, un festival ROCK, care reuneste cele mai apreciate trupe din Romania. In plus, prin Stufstock se arata nemultumirea tinerilor fata de distrugerea zonei de sud a litoralului romanesc. Festivalul dureaza 2 zile, la mijlocul lunii august si se desfasoara pe doua scene.

Infrastructura sanitara este foarte bine pusa la punct, in orase mari precum Constanta (63 de unitati sanitare – clinici, spitale), Mangalia. In orasele mici de pe litoral, precum Techirghiol sau Eforie, numarul spitalelor de stat si a clinicilor particulare este scazut, 1 – 2 unitati. Insa, aici exista clinici si policlinici specializate pentru tratament si infrumusetare. In fiecare statiune exista cel putin un punct sanitar pentru urgente si o ambulanta.

Infrastructura serviciilor comunale, se refera la reteaua de apa, canalizare, gaze, curent electric. Acestea sunt existente peste tot, in toate statiunile de pe litoral, fiind in proces de modernizare, mai ales in orasele Constanta si Mangalia, dar si in cadrul statiunilor.

Telecomunicatiile sunt caracterizate prin prezenta telefonului, radioului, telelvizorului prin cablu sau prin satelit, acces la internet, prin fibra, cablu sau prin racordare la o centrala telefonica Romtelecom, RDS sau de telefonie mobila. Telefonia mobila este reprezentata de acoperire pentru mai multe retele, Vodafone, Orange, Cosmote, Zapp, care au instalate antene de receptie in aproape toate statiunile de pe litoral.

2.5 Evolutia turismului de litoral in ultimii 5 ani

Litoralul romanesc in ultimii 5 ani prezinta o evolutie destul de trista, la nivel international. Inafara de statiunea Mamaia, care este statiunea numarul 1 pe litoralul romanesc, celelalte statiuni nu sunt renovate si modernizate, hotelurile si restaurantele prezinta servicii sub categoria omologata, barurile, discotecile au probleme cu controalele OPC.

Inchirierea plajelor catre diversi agenti economici, altii decat hotelierii care le-au administrat pana la sfarsitul anului trecut, va da peste cap afacerile din domeniu. Plajele de pe litoralul romanesc sunt neamenajate, iar turistii umbla de colo-colo, in cautarea unui sezlong.

Nici situatia de la Mamaia nu este una foarte favorabila, in ceea ce priveste legislatia in domeniu. Aici exista 178 de beach-baruri, ceea ce este inadmisibil din punctul de vedere al protectiei mediului, numarul acestora trebuind sa se reduca la 30.

Potrivit MMGA, amenajarile pe plaje sunt blocate de autoritatile locale, care refuza montarea dusurilor si toaletelor, aduse de reprezentantii Directiei Apelor Dobrogea-Litoral.

Punerea in valoare a potentialului turistic al plajelor inchiriate deja se loveste, de multe ori, de interesele unor grupuri, in special din Constanta, care nu-si mai pot desfasura micile afaceri in contextul noii legislatii. Este vorba de patronii barurilor de pe plaja. In 2005, au fost peste 170 de baruri pe plaja, dintre care doar 30 au autorizatie, in statiunea Mamaia.

Proasta strategie de management a litoralului a dus la depasirea zonei litorale romanesti de la Marea Neagra, de catre concurentii din apropiere, care au atras atat turistii straini, dar, cel mai grav, si turistii romani, care pot avea parte de o vacanta mult mai confortabila si la servicii superioare, la aproximativ aceeasi distanta de casa, in Bulgaria.

Investitorii bulgari care au cumparat facilitati pe litoral au contactat marii tour-operatori si i-au convins sa investeasca in hotelurile lor. Acestea au fost modernizate la standardele cerute pe piata internationala. Mai mult, banii primiti de la colosi precum TUI au fost returnati prin pachete turistice la preturi mici. Rezultatul se numara la final de an in milioane de turisti straini. Ce au ei si noi nu? Lista e scurta: calitatea serviciilor, hotelurile noi sau complet refacute, respectul fata de turist, adica tot ce tine de factorul uman. si, nu in ultimul rand, la ei situatia plajelor nu este dezastruoasa si nu lipseste confortul pe plaja.

Operatori de turism international precum TUI, Thomas Cook, ITS, organizatii internationale ca World Travel and Tourism Council, hotelieri romani si specialisti straini si-au exprimat ingrijorarea fata de scaderea masiva a interesului pentru litoralul romanesc si indreptarea acestora spre alte destinatii turistice din tarile vecine.

Si calitatea serviciilor are un rol important pentru turisti. Acestia doresc, pe langa confort, ca pachetul pe care-l achizitioneaza sa fie complet, astfel incat cheltuielile suplimentare sa fie cat mai mici. Insa sistemul all-inclusive nu este introdus si in Romania, ceea ce tine si de mentalitate, dar si de faptul ca, in multe cazuri, hotelul este proprietatea unui investitor, iar restaurantul il detine altcineva. Turistul din Vest, dar si noi, poate fi marea oricat de albastra, cerul de senin, daca nu-i curat la hotel si mai esti si tras pe sfoara, te duci altundeva in concediu, cu all-inclusive.

Asa se explica de ce 8.000 de turisti scandinavi si germani nu-si vor petrece concediul pe litoralul romanesc la vara, caci TUI Scandinavia si-a reziliat contractele charter pe relatia Romania.

Anularea rezervarilor pentru scandinavi si nemti a gigantului TUI este o mare lovitura pentru turismul romanesc. Nu merge TUI, nu merg nici alti operatori si in consecinta, nici alti turisti. TUI nu este doar un operator turistic, ci o marca, daca din oferta sa lipseste o destinatie, inseamna, pentru perceptia turistului strain, ca acea destinatie de vacanta nu e buna. In asemenea conditii nu e de mirare de ce si turistii romani se uita spre Grecia, Turcia sau Bulgaria.

Un recent raport al organizatiei internationale World Travel&Tourism Council constata existenta unui potential remarcabil, care a fost insa prost valorificat de ministrii de resort din perioada de dupa 1989. Avand in vedere caracterul sezonier al liniei de coasta si concurenta intensa din partea tarilor vecine – cum ar fi Grecia, Turcia sau Bulgaria – WTTC crede ca zona costiera a Marii Negre nu ar trebui sa reprezinte centrul planurilor de dezvoltare a Romaniei. (Cotidianul online de business Wall Street)

2.6 Circulatia turistica pe litoral

Tabel 5: Capacitatea si activitatea de cazare turistica

In primele sapte luni ale anului 2005, circulatia turistica de pe litoral a inregistrat o crestere de 6,4% fata de perioada similara a anului 2006, ajungand la un număr de 893.249 turisti.

In acest context, este de remarcat faptul ca numarul turistilor straini aflati pe litoral a crescut cu 14,8%. Cei mai multi dintre turistii straini provin din Germania, Franta și tarile scandinave.

Desi in luna iulie raportul calitate/pret pentru serviciile oferite de prestatori nu a fost optim, totusi numarul turistilor a crescut cu 2,2%, iar ce al turistilor straini cu 15,8%.

Pentru luna august, apreciem ca numarul turistilor de pe litoral va avea o crestere mai accentuata.

Din pacate 2006 numarul turistilor straini care au ajuns pe litoral a scazut cu peste 50 la suta din cauza problemei concesionarii plajelor, sezonul per ansamblu fiind salvat tot de turistii din Romania.

Investitiile realizate de companiile care au castigat licitatiile privind concesionarea celor 33 de plaje in luna mai au intarziat sa apara in unele cazuri, ceea ce a determinat nemultumirea turistilor.

Din datele ANAT reiese ca doar 50.000 de turisti straini si-au petrecut vacanta pe litoralul romanesc in 2006 fata de 100.000 de turisti in 2005.

Aceasta scadere este determinata in special de retragerea turistilor germani si scandinavi adusi de touroperatorul TUI, din cauza gripei aviare si mai ales a problemei concesionarii plajelor. Daca in 2005, TUI a adus circa 25.000 de turisti pe litoral, numarul acestora a scazut la doar 4.000 in 2006.

Situatia ar putea fi salvata in anii viitori de turistii din Federatia Rusa, Belarus, Moldova si Ucraina, turistii din aceasta regiune fiind tot mai interesati sa-si petreaca concediile estivale pe litoralul romanesc. Acesti turisti sunt tot mai interesati de Romania si pentru ca este destul de ieftin si pentru ca litoralul bulgaresc este destul de departe.

Situatia se inverseaza putin in ceea ce priveste turismul intern, numarul turistilor romani care a preferat sa-si petreaca vacanta pe litoral crescand cu cinci la suta pana la peste un milion de turisti, in ciuda unui inceput dezastruos in lunile mai – iulie, cand numarul turistilor romani prezenti pe litoral a scazut cu 20 – 30 la suta. Luna august a salvat situatia, datorita vremii exceptionale si turismului de week-end si a sejururilor care au fost la mare cautare printre turistii romani.

CAP III.STATIUNEA NEPTUN LA VARSTA MATURITATII

3.1. Prezentare generala

Localizare. Situata intre Olimp la nord si Jupiter la sud, la 35 Km de Constanta si 8 km de Mangalia. Pozitia statiunii prezinta totusi un dezavantaj, deaorece intre statiune si mare exista un complex de lacuri care se interpun intre hoteluri si plaja.Astfel incat statiunea Neptun nu se poate lauda cu nici un singur hotel construit pe plaja. In schimb vergetatia bogata, linistea si o plaja buna compenseaza acest dezavantaj.

Descriere statiune. Neptun este cea mai luxoasa, selecta si eleganta statiune ale litoralului romanesc, situata la o altitudine de 5-20 de m pe pragul de nisip dintre mare si padurea de mesteceni Comorova. Oaza de liniste si prospetime, adevarata gradina la tarm de mare, aceasta statiune este una din cele mai atractive destinatii de vacanta pentru turistii straini. Caracteristicile definitorii ale acestui complex turistic modern sunt calitatea si eleganta, atat in ceea ce priveste confortabilele vile si hoteluri, cat si prin ofertele de divertisment pe care le pun la dispozitie.

Este asezata intr-o ambianta naturala deosebita: marea, Lacul Neptun, Rezervatia botanica Stejarii de la Comorova; bazarul Neptun, terenuri de sport, piscina, teatru de vara, parc de distractii, centru de tratament balneologic pentru bai de apa si namol de la Techirghiol, satul de vacanta, hanul Calul Balan etc. Situata pe tarmul Marii Negre, la 5-20 m alt., intr-o zona relativ bogata in vegetatie,l a 6 km N de municipiul Mangalia (de care apartine administrativ) si la 38 de km de municipiul Constanta.

Clima marina excitanta cu veri foarte fierbinti (temperatura medie in luna iulie depaseste 22°C), cand soarele straluceste 10-12 ore pe zi, si ierni blande cu ninsori slabe (temperatura medie in luna ianuarie este de 0°C).

Temperatura medie anuala este de 11,2°C. Precipitatii reduse (sub 400 mm anual). Factorii de cura naturali sunt clima marina bogata in aerosoli salini si radiatia solara, apa marii clorata, sulfatata, sodica, magneziana, hipotonica (grad de mineralizare 15.5 gr), izvoarele de ape sulfuroase mezotermale (22-27°C), si namolul sapropelic extras din Lacul Techirghiol si adus aici.

Considerata varful turismului romanesc de pe litoral, in anii trecuti, statiunea Neptun a pierdut locul fruntas in favoarea statiunii Mamaia, datorita in primul rand, a incercarilor esuate de privatizare a sa in toti acesti ani, a luptelor in jurul acapararii spatiilor de cazare si a lipsei de investitii serioase in baza de cazare. Totusi numarul hotelurilor privatizate s-a marit iar investitiile facute in unitatile private si construirea catorva locatii noi de mare confort fac ca statiunea Neptun sa ramane in continuare si anul acesta una din cele mai atractive destinatii de vacanta.

Cluburile de noapte si discotecile in ciuda unor tarife nu prea ieftine sunt aproape arhipline. La gradina de vara si in mai multe cluburi formatii de diverse genuri muzicale asigura la Neptun spectacole seara de seara.

Exista posibilitati diverse de practicare a sporturilor nautice pe mare sau pe lacul Neptun si sunt o multime de ternuri de tenis si minigolf.

De pe plaja La Steaguri se pleaca in croaziere scurte pe mare cu yole si yachturi si firmele de jet-sky sunt prezente pentru amatorii de plimbari motorizate pe mare. Plaja este dotata cu umbrele fixe, si se pot inchiria sezlonguri, umbrele si alte accesorii de plaja. Margine plajei este flancata de o multime de terase, restaurante etc.

La Hotel Doina se afla o moderna baza de tratament balnear care functioneaza tot anul in care se fac tratamente complexe pentru prevenirea imbatrainirii si pentru imbunatatiera starii de sanatate a organismuluii uman.

Punct de plecare pentru a vizita diferite zone de interes turistic (turul litoralului romanesc, excursii in Delta Dunarii, excursii la ruinele vechii cetati Histria, secolul VII i.e.n., podgoriile Murfatlar, monumentul Tropaeum Trajani de la Adamclisi etc.). De asemenea, se organizeaza excursii pe litoralul bulgaresc al Marii Negre (Balcic, Albena, Nisipurile de Aur, Varna). Parc dendrologic (cedrii, chiparosi, pini, stejari, tei, mesteceni etc.).

Plaja. Punctul forte al statiunii il reprezinta Plaja ,,La Steaguri" care este una cele mai bine amenajate plaje de pe litoral concurand cu succes cu plajele din Statiunea Mamaia. Plaja din Neptun este continuata de cea din Jupiter in sud si cu cea din Olimp in Nord dar fara a comunica cu cea din Olimp de care este despartita de o zona care apartine Guvernului in care se afla cele mai scumpe vile din Romania, fiind vorba de vilele care au apartinut protocolului de stat (foste ale regimul Ceausescu). Plaja statiunii Neptun are o latime medie (30-100 m) cu un nisip bun, apa curata si multe posibilitati de agrement si servicii diverse.

Cai de acces in statiune: pe sosea – Pe DN39 (E 87), in apropiere de Mangalia se face la stanga pe drumul de acces care duce direct catre statiune, pe calea ferata – situata pe linia Constanta-Mangalia, Neptun si Olimp au gara comuna: halta Neptun. Este situata intre cele doua statiuni si accesul este facil in ambele directii. Distanta pe calea ferata pana la Mangalia este 7 km iar pana la Constanta 36 km.

Cazare. Spatiile de cazare din Neptun sunt constituite aproape exclusiv din hoteluri. Cele cateva vile aflate pe malul marii intre Neptun si Olimp sau cele care sunt pe malul lacului Neptun sunt vile de confort ridicat care au apartinut nomenclaturii comuniste inainte de '90 si Regiei Protocolului de Stat dupa caderea comunismului. Nu s-au construit hoteluri noi dar s-au renovat cateva, totusi numarul hotelurilor renovate este foarte mic. Majoritatea hotelurilor apartin unei singure societati comerciale, Turist Center din Oradea.

3.2. Resurse turistice naturale si antropice

Resursele turistice naturale ale statiunii Neptun sunt cele care au dus la dezvoltarea statiunii si afirmarea acesteia ca fiind una dintre cele mai cautate destinatii de pe litoralul romanesc al Marii Negre.

Plaja este adapostita la baza falezei, iar spre deosebire de cea mai mare parte a plajelor europene, are o orienare predominant estica, fapt ce duce la expunerea ei la soare in tot cursul zilei de vara (chiar peste 10 ore/zi). Este naturala, formata din nisip cuartos-calcaros, cu granulatie fina spre medie, fiind aproape tot timpul uscat. Din pacate, aceasta plaja s-a restrans in suprafata datorita furtunilor puternice si eroziunii marine. Latimea plajelor variaza intre 50 si 100 m.

Panta submersa domoala a platformei continentale, fara denivelari si gropi, cu valuri mici favorizeaza baile de mare, mersul si jocurile in apa. Plaja si nisipul plajei ofera conditii excelente pentru helioterapie si psamoterapie, ce fac parte din complexul de cura balneara specific marii si contribuie la refacerea si calirea organismului.

Apa marii prin salinitatea relativ reduca, de 17-18 g/l si compozitia sa chimica (clorurata, sulfatata, sodica, magnezica) este favorabila organismului din punct de vedere terapeutic, iar prin actiunea valurilor si prezenta aerosolilor proveniti din ‘sfaramarea’ valurilor la tarm constituie un element de potential turistic natural deosebit, care generaza o forma speciala de cura – thalasoterapia. Lipsa mareelor si a vanturilor mari permite folosirea optima a plajelor, in timp ce salinitatea mai redusa a apei la suprafata favorizeaza sproturile subacvatice si pe cele nautice.

Bioclimatul. Principalele caracterisitici ale climei, care sustin balneoturismul in cadrul statiunii Neptun sunt:

Stabilitatea termica accentuata, cu variatii mici de temepratura in timpul zilei si de la zi la noapte, datorata faptului ca aceasta statiune se afla intre doua intinderi de apa: marea si lacurile Neptun I si Neptun II, care inmagazineaza ziua o mare cantitate de caldura si o degaja lent in timpul noptii;

Precipitatii de numai 380 mm/an, cele mai scazute de pe teritoriul Romaniei, ceea ce face ca plaja sa fie preponderent uscata;

Numarul mare al zilelor senine (circa 140 zile/an) si durata mare de stralucire a soarelui (> 2.500ore/an) favorizeaza in mod evident baile de soare;

Prezenta brizei de zi care aduce dinspre larg aerul mai racoros al marii si atenueaza temperaturile specifice climei mediteraneene;

Uniformitatea gradului de umezeala si puritatea aerului incarcat cu aerosoli naturali proveniti din spargerea valurilor in zona tarmului si care inhalati ajuta la mineralizarea organismului si tratamentul unor boli ale cailor respiratorii, edocrine etc.;

Puritatea atomsferica ridicata – maxima 746 mm Hg, minima 758 mm Hg – asigura o puternica oxigenare a sangelui;

Sejurul in statiunea Neptun are asupra organismului o dubla actiune: excitanta, datorita radiatiilor ultraviloete puternice, continutul crescut de iod si sarurile din atomsfera, dar, in acelasi timp, si calmanta, prin uniformitatea presiunii atomosferice, prin variatiile foarte mici ale temperaturii, umezeala constanta. Astfel ia nastere un climat stimulator, care determina o crestere a metabolismului, o scadere a frecventei respiratorii, irigarea plamanilor si creierului, o stimulare generala a proceselor biologice.

Apelele mineralizate puse in valoare prin foraje, sunt resurse turistice de prima importanta in sustinerea curei balneare in cadrul statiunii Neptun. Apele de adancime mineralizate (cu 618-1038 mg/l saruri) si mezotermale (24-280C), aduse la suprafata cu ajutorul forajelor, sunt din punct de vedere chimic bicarbonatate, calcice, sulfuroase, clorurate, iodurate si sunt valorificate in tratamentul afectiunilor reumatismale, ginecologice, ale sistemului nervos periferic sau chiar in cura interna (pentru tratarea colitei, dischineziei biliare etc.).

Namolul terapeutic, adus in cadrul stabilimentelor de tratament din lacul Techirghiol, are o actiune benefica asupra organismului prin substantele minerale si organice continute, fiind un important factor de cura, folosit fie sub forma de impachetari, fie sub forma de ungeri cu namol.

Alte obiective naturale in cadrul statiunii Neptun sunt: Padurea Comorova, cu un palc de 60 stejari brumarii ce acopera o suprafata de 1,2 ha, in vecinatatea lacului, langa gradina-cinema, care este ocrotit prin lege, fiind rezervatie naturala; doua lacuri cu apa dulce, Neptun I si Neptun II, amenajate pe fosta mlastina Comorova.

Resursele turistice antropice sunt reprezentate de arhitectura hotelurilor, grupate in trei ansambluri principale, cele 4 restaurante-etalon, unicate pe litoral, Calul Balan, crama Neptun, Popasul Caprioarelor si restaurantul Insula. Acestea se caracterizeaza prin indedit si traditie, oferind o atmosfera intima si placuta intr-un cadru specific romanesc.

3.3. Baza tehnico-materiala turistica in evolutie

Primele lucrari de amenajare a statiunii au inceput in toamna anului 1965, in spatiul padurii Comorova, ai carei arbori au fost plantati in ultimul deceniu al secolului trecut. In iunie 1967 au intrat in circuitul turistic primele hoteluri – Midia, Tomis, Histria, Callatis, Traian, Decebal, Dobrogea, Delta, Sulina, Neptun – inaltate pe malul fostei lagune inmlastinate Comorova (44 ha), amenajata, in urma unor lucrari hidrotehnice, in patru lacuri de sine statatoare: Neptun I, Neptun II (ambele insumand 15,6 ha) si cele doua lacuri din zona Jupiter, respectiv, Jupiter si Tismana. In urmatorii trei ani s-au inaltat si celelalte constructii hoteliere, carora li s-au adaugat si alte unitati comerciale si de agrement.

Intinsa pe o lungime de aproape 2 km, statiunea se prezinta cu o trama stradala simpla, apta sa asigure fluiditatea circulatiei si un acces usor spre hoteluri, vile, plaja si unitatile de agrement. Este strabatuta de o sosea interioara si de alta de centrua. In statiune exista trei grupuri de hoteluri: hotelurile Covasna, Prahova, Caraiman, Apollo, Romanita, Miorita, Balea si Doina; hotelurile de pe malurile lacurilor; hotelurile situate la intrarea dinspre Olimp, Craiova, Slatina, Sibiu, Galati, Arad. Vilele se insiruie pe malul marii si in partea bordica a lacului Neptun I, fiind un loc cu vegetatie abundenta.

Turistii au la dispozitie o Policlinica balneara situata in complexul Doina, ce functioneaza tot timpul anului. Pe langa turisti roamni, aici mai vin la tratament turisti finlandezi, belgieni, olandezi, danezi, luxemburghezi etc. Policlinica e dotata cu instalatii speciale pentru: bai calde cu apa de mare, la cada si la bazin, bai de namol de Techirghiol, impcachetari cu namol, dus subacval, dus masaj, sauna, masaj clasic, electroterapie, gimnastica medicala la sala, tratamente cosmetice, tratamente cu Gerovital si extract de namol, bazin acoperit cu apa de mare incalzita pentru gimnastica terapeutica si agrement.

Tabel 6 Baza tehnico-materiala in statiunea Neptun

Tabel 7 Capacitatea de cazare pe structuri de cazare(locuri)

Statiunea are o gama diversificata de unitati comerciale. Exista 5 mari complexe comerciale: Neptun, Mercur, galeriile Neptun, parcul de distractii Prichindel si bazarul Neptun. Inafara acestor complexe mari, in cuprinsul statiunii sunt amplasate alte numeroase unitati comerciale mai mici si alimentatie publica (34 restaurante, 3 braserii si cafenele, 5 cofetarii, 48 baruri de zi). Acestea sunt imprastiate in toata statiunea, formand mici centre de concentrare, care duce la decongestionarea si evitarea aglomeratiei. Astfel, pe malul marii se gasesc braseriile Delfinul si Zorile, restaurantul Marea Neagra este amplasat pe malul lacului Neptun II, resturantul Debarcader intre cele doua lacuri, restaurantul Rustic la intrarea in Satul de Vacanta Neptun, restaurantul Dunarea si Barul Tineretului in centrul statiunii, restaurantul Ciresica este ascuns in zona de povarnis de pe malul marii.

Aici exista 4 restaurante-etalon, unicate pe litoral. La extremitatea sudica se afla hanul Calul Balan, in mijlocul unei poiene a padurii Comorova, hanul este o constructie circulara, cu plafonul descoperit si cu loggii in interior. Langa han se afla crama Neptun, una dintre cele mai frumoase crame din sud-estul Europei, inspirata din traditia podgoriilor romanesti. Se pot degusta vinuri si in acelasi timp se pot consuma si diverse specialitati ale bucatariei romanesti. Crama este in acelasi timp o constructie originala, conceputa ca o rotonda cu loggii si balcoane la etaj, dominate de cupola cu arcade monumentale. Sala de degustare este amenajata intr-o incapere cu aspect de hruba, in care se gasesc numeroase butoaie cu vinuri dobrogene, iar in fundal este instalata o vinoteca reprezentativa.

Un alt restaurant unic prin specificul sau este restaurantul Popasul Caprioarelor, situat in afara statiunii. Cladirea are forma circulara, iar oaspetii sunt intampinati la poarta, dupa traditia roamneasca, cu paine si sare. Sala de mese este un ‘cerc de lemn’ unde se afla mese din lemn masiv, pentru 12 persoane. Totul este decorat cu tesaturi, ceramica populara si lampioane din fier forjat.

Restaurantul Insula situat pe lacul Neptun I, pe trei insulite legate intre ele prin podete, este o constructie suspendata pe piloni, la cativa metri de mal, semanand cu o casa pescareasca. Decoratia interioara reproduce atmosfera Deltei Dunarii, prin bucati de plasa, otgoane, materiale si unelete pescaresti. De la restaurantul propriu-zis, un ponton lung de 150 m duce la terasa restaurantului, asezata tot pe piloni.

3.4. Forme de turism practicate in statiune

Se pot prezenta cateva modalitati de baza de practicare a turismului in cadrul statiunii Neptun, care se impun prin traditie, forme de exteriorizare, impact complex asupra arealelor implicate si gradul diferentiat de contributie in amenajarea turistica a spatiului si in organizarea teritoriala generala.

Principalele criterii de clasificare sunt:

Criteriul provenientei, a originii turistilor delimiteaza doua forme esentiale de turism si anume: turismul intern si ce international

turismul intern(national) este practicat de romani. Rolul turismului intern se evidentiaza indeosebi in perioadele cand fluxul turisitic international este mai scazut, din cauza unor factori economici, politici sau de alta natura.

turismul international(extern) cuprinde vizitele cetatenilor straini, care sunt motivati prin: dorinta de a cunoaste locuri noi, de a trai experiente noi, aglomeratia existanta in statiunile turistice interne, sau lipsa de servicii de calitate in tara de origine, preturile atractive practicate in statiunea Neptun.

Turismul international joaca un rol esential in exhilibrarea balantei de plati valutare, prin aportul seminificativ de incasari valutare si participa, prin export indirect de servicii turistice, la echilibrarea raportului dintre exporturi si importuri.

Criteriul volumului de participanti

Numarul de turisti care pot participa la derularea unui produs turistic contureaza existenta turismului individual si de grup. Aceasta a doua forma este mult mai solicitata de tursti, oferind multe avantaje sub raportul acordarii unor facilitati de tarife, sau chiar unele gratuitati.

Criteriul modului de desfasurare(organizare)

In desfasurarea programelor turistice, agentiile de turism si tour-operatorii se preocupa ca in cadrul produselor turistice care le lanseaza pe piata sa ofere o gama mai completa de servicii turistice. Pentru a atrage cat mai multi clienti acestia isi diverisfica oferta prin segmentarea pachetelor de servicii oferite. Din acest punct de vedere exista un turism organizat (controlat), semiorganizat si liber (neorganizat) in grup sau individual.

Practicarea turismului liber, nou intrat ca forma de turism in statiunea Neptun, prezinta, din punct de vedere al tour operatorilor dar si al prestatorilor unele inconveniente, mai ales in varf de sezon cand cererile turistilor individuali nu pot fi satisfacute in totalitate, spatiile fiind deaja ocupate de catre turismul organizat si semiorganizat.

Criteriul sezonalitatatii

Se bazeaza pe procesul de desfasurare a cererii turistice de-a lungul unui an. In aceste context sezonalitatea este determinata de factori climatici si de dotarea, respectiv calitatea serviciilor turistice. Putem astfel sa spunem ca in cadrul statiunii Neptun se practica un turism sezonier, de vara, intre 15 mai si 15 septembrie, cu un varf de la mijlocul lui iulie pana la mijlocul lunii august. Tot in Neptun se practica si un turism continuu, numai in cadrul Hotelului Doina, pentru tratament balnear, in cadrul clinicii de tratament al acestui hotel.

Dupa durata sejurului

Durata sejurului este in functie de timpul liber al turistilor, veniturile acestora si atractivitatea si accesibilitatea destinatiei turistice.

Pe baza acestui criteriu se pot deosebi trei forme de turism, practicate in cadrul statiunii Neptun:

tursim de lunga durata care se practica indeosebi de turisti de varsta a treia sau de catre tineri si copii in cadul vacantelor. El poate sa includa sejuri de 30 de zile si mai mult. Acesta forma de turism presupune servicii de foarte buna calitate, la preturi atractive, care sa permita fidelizarea clientelei;

turismul de durata medie – practica pe o dutara de pana la treizeci de zile dar cel mai des de 21 de zile care corespunde tratamentelor balneare in cadrul Hotelului Doina.

turism de scurta durata – se desfasora pe periaoda de 2-3 zile indeosebi la sfarsitul de saptamana sau cu prilejiul unor manifestari culturale, sporturi, sarbatori etc.

Dupa gradul de mobilitate al turistilor, in cadrul statiunii Neptun se individualizeaza turismul de sejur,cand turistii isi petrec in acelesi loc mai multe zile de vancanta sau concediu (care se pot desfasura de la peste 30 de zile pana la o saptamana) pentru odihna, tratament balnear, urmarirea unor minifestari artistice, cultural-sportive, practicarea unui sport etc. In functie de durata sejurului se contureaza ca subtipuri: turismul de sejur lung cu o durata de peste 30 de zile, practicat in cazul balneoturismului medical sau in de catre turistii cu venituri mari; turismul de sejur mediu cu caracater de masa si durata 8-30 de zile practicat in timpul concediului de odihna si turismul de sejur scurt practicat cu precadere in week-end-uri.

Criteriul structurii pe varste si starea civila

In functie de varsta turistilor exista un turism practicat de copii in tabara de langa statiunea Neptun, renovata de curand, prezentand conditii excelente pentru copii, un turism pentru tineret, numeroasele discoteci si baruri din cadrul statiunii fiind puncte de atractie atat pentru turistii cazati in statiune, cat si pentru cei care sunt cazati in celelalte statiuni de pe litoral, precum si un turism destinat cu precadere varstei a treia, specializat in tratamente balneare.

Un alt element care influenteaza motivatia unei excursii sau a unui sejur este starea civila a turistilor. Cei cu familie sunt mai interesati in a aloca timp si bani pentru asemenea activitati fiind preocupati de starea de sanatate si educatia copiilor.

Criteriul particularitatilor ale cererii

Conform acestui criteriu se contureaza:

tursimul particular – include personale cu venituri mari,care solicita servicii de lux sau cu inalt grad de confort

turismul social – este practicat de contigentele de populatie cu venituri mici si foarte mici (familii cu venituri modeste, elevii, studenti, pensionarii etc.), partial fiind finantate de sindicate, asigurarile sociale, diferite compartimente guvernametale. S-a dezvoltat cu precadere dupa 1950 si se deruleaza sub forme organizate, bucurandu-se de anumite facilitati si chiar gratuitati;

turismul de masa este practicat in zilele de sfarsit de saptamana in concedii sau vacante, in unitati de confort modest sau mai redus, pe

turism de scurta durata – se desfasora pe periaoda de 2-3 zile indeosebi la sfarsitul de saptamana sau cu prilejiul unor manifestari culturale, sporturi, sarbatori etc.

Dupa gradul de mobilitate al turistilor, in cadrul statiunii Neptun se individualizeaza turismul de sejur,cand turistii isi petrec in acelesi loc mai multe zile de vancanta sau concediu (care se pot desfasura de la peste 30 de zile pana la o saptamana) pentru odihna, tratament balnear, urmarirea unor minifestari artistice, cultural-sportive, practicarea unui sport etc. In functie de durata sejurului se contureaza ca subtipuri: turismul de sejur lung cu o durata de peste 30 de zile, practicat in cazul balneoturismului medical sau in de catre turistii cu venituri mari; turismul de sejur mediu cu caracater de masa si durata 8-30 de zile practicat in timpul concediului de odihna si turismul de sejur scurt practicat cu precadere in week-end-uri

Criteriul structurii pe varste si starea civila

In functie de varsta turistilor exista un turism practicat de copii in tabara de langa statiunea Neptun, renovata de curand, prezentand conditii excelente pentru copii, un turism pentru tineret, numeroasele discoteci si baruri din cadrul statiunii fiind puncte de atractie atat pentru turistii cazati in statiune, cat si pentru cei care sunt cazati in celelalte statiuni de pe litoral, precum si un turism destinat cu precadere varstei a treia, specializat in tratamente balneare.

Un alt element care influenteaza motivatia unei excursii sau a unui sejur este starea civila a turistilor. Cei cu familie sunt mai interesati in a aloca timp si bani pentru asemenea activitati fiind preocupati de starea de sanatate si educatia copiilor.

Criteriul particularitatilor ale cererii

Conform acestui criteriu se contureaza:

tursimul particular – include personale cu venituri mari,care solicita servicii de lux sau cu inalt grad de confort

turismul social – este practicat de contigentele de populatie cu venituri mici si foarte mici (familii cu venituri modeste, elevii, studenti, pensionarii etc.), partial fiind finantate de sindicate, asigurarile sociale, diferite compartimente guvernametale. S-a dezvoltat cu precadere dupa 1950 si se deruleaza sub forme organizate, bucurandu-se de anumite facilitati si chiar gratuitati;

turismul de masa este practicat in zilele de sfarsit de saptamana in concedii sau vacante, in unitati de confort modest sau mai redus, pe toata durata unui an ,de catre segmenetele cu venituri medii si submedii ale populatiei.

Criteriul motivatiei(scopul vizitei)

Acest criteriu se refera la cauzele obiective sau subiective care determina deplasarile turisitilor spre Neptun. Astfel exista: turism de recreere si odihna; turism de agrement; turism balnear si de sanatate; turism recreativ-sportiv; turism de reuniuni(interne si internationale).

In ultimul deceniu o dezvolare deosebita cunoaste turismul de reuniuni (conferinte, congrese, sesiuni stiintifice, seminarii) pe cele mai variate teme(politica, cultura, arta, stiinta etc.). Aceasta forma de turism modern se desfaruara tot timpul anului, necesita spatii special amenajate si dotari de inalt nivel tehnic, precum si servicii prestate la cel mai inalt nivel etc.

3.5. Baza de agreement. Prezentarea si analiza activitatilor de agrement

Baza de agrement in statiunea Neptun este diversa, avand in vedere nenumaratele posibilitati de agrement, date de apropierea de mare, de existenta Paduri Comorova si de prezenta celor doua amenajari lacustre, cu apa dulce, lacurile Neptun I si Neptun II.

Pe cele doua lacuri de pot practica sporturile nautice (exista doua debarcadere); un alt debarcader, pentru hidrobiciclete, este amplasat pe malul lacului Tatlageac. Pemalul lacului Neptun II, in zona plajei, sunt determinate doua portiuni de teren rezervate scolii de iahting si surfing; cei care frecventeaza mai multe zile, sub supravegherea instructorilor, primesc o diploma de absolvire a cusurilor.

Punctul forte al statiunii Neptun este Plaja La Steaguri. De pe aceasta plaja se pleaca in croaziere scurte pe mare cu yole si yachturi si firmele de jet-sky sunt prezente pentru amatorii de plimbari motorizate pe mare. Plaja este dotata cu umbrele fixe, si se pot inchiria sezlonguri, umbrele si alte accesorii de plaja.

In statiune exista patru piscine acoperite, Club Bazin, Neptun, Doina si Delta si doua piscine descoperite, Slatina si Miorita.

Pentru practicarea sporturilor de uscat sunt amenajate terenuri de tenis si de golf – in vecinatatea hotelurilor Arad, Balea, Romanta, Neptun, Dacia, Histria si a restaurantului Marea Neagra; de asemenea, langa restaurantul Dunarea si complexul comercial Mercur se afla centre de inchiriere a bicicletelor (simple si duble).

Alte centre de atractie sunt Bowlingul, cu piste de popice si cu jocuri mecanice (in 1984 aici s-a desfasurat Campionatul mondial de popice) si parcul de distractii Prichindel, cu dotari pentru toate gusturile si varstele.

Alte puncte de distractie sunt discotecile Neptun, Marea Neagra(in cadrul restaurantelor cu acelasi nume) si Intim (in cadrul restaurantului Dunarea).

In fiecare seara, in timpul sezonului estival, in gradina Teatrului de Vara au loc spectacole de teatru sau film (in extrasezon, filmele ruleaza in sla de la Club Bazin).

3.6. Analiza SWOT

Puncte tari:

se afla localizata pe litoralul romanesc al Marii Negre, aproape de al doilea oras ca importanta al litoralului, municipiul Mangalia;

se afla localizat la 30 minute de aeroportul international Mihail Kogalniceanu;

este a doua statiunea de pe litoralul romanesc, dupa Mamaia, in ceea ce priveste luxul si eleganta;

combina vegetatia padurii Comorova cu plaja si marea, pentru a determina conditii dintre cele mai favorabile pentru petrecerea vacantei;

diversitatea activitatilor de agrement: bazar, terenuri de sport, piscine, teatru de vacanta, parc de distractii, sat de vacanta;

existenta factorilor de cura maritima: clima marina bogata in aerosoli salini si rafiatia solara, apa marii clorurata, sulfatata, saodica, magneziana, hipotonica

existenta factorilor de cura balneara: izvoare de ape sulfuroase mezotermale (22-270C si namol sapropelic extras din lacul Techirghiol

existenta bazei moderne de tratament balnear de la Hotel Diana, care functioneaza tot anul;

existenta unui parc dendrologic (cedrii, chiparosi, pini, stejari, tei, mesteceni etc.);

plaja La Steaguri este printre cele mai bune plaje de pe litoral, cu o latime de 30-100 m, cu nisip bun, apa curata;

cai de acces atat rutiere (soseaua europeana E89), cat si feroviare, pe ruta Bucuresti – Constanta – Mangalia;

baza de cazare variata, in hoteluri de 3* pana la 2*, vile cu confort ridicat in regiunea dintre Neptun si Olimp, sau de pe malul lacurilor Neptun I si Neptun II;

baza de restauratie foarte bogata, formata din restaurante apartinand hotelurilor, restaurante specializate in gastronomie traditionala romaneasca sau a diferitelor tari, cantine autoservire, baruri, discoteci, cluburi.

Puncte slabe:

intre statiune si mare exista un complex de lacuri care se interpun intre hoteluir si plaja, astfel incat statiunea nu se poate lauda cu nici un hotel construit pe plaja;

un numar foarte mic de hoteluri au reusit sa fie privatizate;

cluburile de noapte si discotecile prezinta servicii ale caror tarife sunt mult prea ridicate, in comparatie cu calitatea lor;

hotelul nu dispune de cazare la hoteluri sau vile de 5* si 4*, ceea ce face ca baza de cazare de lux sa lipseasca din statiune;

nu s-au construit hoteluri noi, in ultimii 10 ani, insa cele existente au fost renovate, dar fara investitii foarte mari.

Oportunitati:

posibilitatea desfasurarii turismului balneoclimateric (resursele de apa de mare, clima favorabila, namol si ape minerale si mezotermale);

oportunitati variate de divertisment, avand in vedere diversele dotari in acest domeniu;

atragerea unor investitii straine, datorita potentialului natural si a infrastructurii, care sa duca la dezvoltarea bazei de cazare;

dezvoltarea sporturilor nautice, cu plecare de pe plaja La Steaguri, cu yole, yachtinguri;

practicarea de sproturi nautice atat pe mare, cat si pe lacurile Neptun I si Neptun II: jet-ski, plimbari cu barca sau hidrobicicleta;

existenta plajei bine amenajate, cu posibilitati de agrement si servicii diverse;

accesul usor catre statiune duce la cunoasterea ei de catre turisti si atragerea a numerosi turisti, de diferite categorii;

posibilitatea dezvoltarii turismului sportiv, deoarece exista terenuri de tenis si de volei de plaja amenajate pentru disputarea de meciuri nationale si internationale;

existenta vilelor ce au apartinut Guvernului Romaniei, pentru protocol, vile foarte luxoase, ce pot sa se dezvolte ca puncte de cazare pentru elita nationala si internationala;

posibilitatea functionarii statiunii ca punct de plecare catre zone de interes turistic (tur al litoralului, excursii in Delta Dunarii, excursii la ruinele cetatii Histria, podgoriile Murfatlar, monumentul Tropeum Traiani de la Adamclisi) sau char spre litoralul bulgaresc (Balcic, Cap Kaliakra, Varna, Nessebar);

cresterea calitatii hotelurilor, prin procesul de privatizare inceput in cadrul statiunilor de pe litoralul romanesc.

Amenintari:

concurenta acerba intre statiunile romanesti este dublata in ultimii ani de diversificarea si cresterea atractivitatii statiunilor bulgaresti de pe litoralul Marii Negre, ce duce la scaderea numarului de turisti din statiunea Neptun;

managementul prost de la nivel national a dus la pierderea unor contracte de investitii pentru litoralul romanesc, si deci si pentru statiunea Neptun;

avand in vedere slabele sanse de dezvoltare, procesul de privatizare totala a statiunii Neptun intarzie sa se produca, si deci cresterea calitatii in domeniul serviciilor turistice este in stagnare;

statiunea Neptun, desi a doua in clasamentul cerintelor, aceasta poate ramane mult in urma, in ceea ce priveste atractia turistica, fata de Perla litoralului romanesc, statiunea Mamaia.

CAP IV.VALORIFICAREA ACTUALA A POTENTIALULUI TURISTIC A STATIUNII NEPTUN

4.1. Circulatia turistica

Tabelul urmator prezinta situatia circulatiei turistice in cadrul statiunii Neptun, precum si gradul de ocupare a bazei de cazare, in ultimii 6 ani.

Tabel 8: Circulatia turistica in statiunea Neptun:

Circulatia turistica include totalitatea tranzactiilor comerciale cu servicii si marfuri care premerg, insotesc si decurg din calatoriile turistice.

Metodologia de masurare statistica a activitatii de turism stabileste modul de organizare a cuantificarii circulatiei turistice prin 4 categorii de unitati de observare:

Punctele de frontiera;

Unitatile cu activitate de cazare;

Agentiile de turism;

Bugetele de familie.

Prin intermediul acestor unitati de observare este cuantificat obiectul observarii statistice, adica traficul de turisti si excursionosti, activitatea de cazare. Se mai cuantifica numarul turistilor, consumul turismului.

Cuantificarea turismului international se realizeaza cu ajutorul urmatorilor indicatori:

numarul de turisti straini cazati in statiune, detaliati pe tari de provenienta;

numarul de zile-turist, detaliat pe tari de provenienta, forme de turism si forme de cazare;

incasari valutare din turismul international;

incasari valutare rezultate din vanzarile de marfuri directe.

Pentru turismul intern se folosesc urmatorii indicatori:

numarul de turisti la odihna, tratament;

numarul de innoptari pe forme de cazare;

incasarile din turismul intern.

Circulatia turistica se masoara in vederea stabilirii eficientei economice a activitatilor turistice din cadrul statiunii Neptun, cu ajutorul urmatorilor indicatori fizici:

numarul de turisti care poate fi inregistrat sub forma sosirilor;

numarul de zile-turist obtinut ca produs intre numarul de turisti si durata activitatii turistice exprimata in zile;

numarul de innoptari;

durata medie a sejurului calculata ca raport intre numarul total de zile-turist si numarul total de turisti.

Turismul international se concentreaza in Europa 50%, America 20%, Asia de Est 15%, Africa 3%, Orientul Mijlociu 2% si Asia de Sud mai putin de 1%. Principalele tari emitatoare de turism sunt Germania, SUA, Franta, Canada, Olanda, Belgia, Luxemburg, Italia, Japonia, Elvetia.

In statiunea Neptun, numarul turistilor a fost constant, pana in 2005, peste 80.000 persoane, cu o singura exceptie in 2001, cand a intrat pe piata romaneasca un concurent puternic pentru litoralul romanesc, Grecia. Aceasta tara, membra a Uniunii Europene si aproape de Romania, cu deschidere la o mare mai calda, Marea Egee, a atras atat turisti romani, cat si turistii straini, mai ales ai Europei Vestice, care au ales aceasta destinatie. Astfel, numarul turistilor a scazut sub 30.000 de persoane (Tabel ). Dupa acest an, situatia s-a redresat, prin promovare in strainatate, dar si ingreunarile de vama, pentru turistii romani.

Un alt dezechilibru s-a inregistrat in 2005, cand pe piata romaneasca si straina a intrat cel de-al doilea concurent al Romaniei, mult mai puternic, deoarece se afla mult mai aproape si prezinta servicii calitative avansate, Bulgaria. Proiectele de dezvoltare al litoralului bulgaresc au atras numerosi investitori, mai ales nemti si francezi, contra unor contracte turistice avantajoase pentru marii tur-operatori din Germania si Marea Britanie, pe cand, managementul prost al Romaniei a dus la pierderea unor contracte importante cu marii tur-operatori straini. Pe de alta parte, si turistii romani, atrasi de apropierea, preturile si calitatea serviciilor din statiunile bulgaresti, precum si de atragerea unui sejur in strainatate, aleg ca destinatie de vara Bulgaria, in loc de litoralul romanesc.

Sejurul mediu (numar de zile mediu de sejur) se mentine apropape constant pentru turistii straini, in jurul perioadei de sejur de 10 zile, desi se poate spune ca exista o anumita scadere, de la peste 13 zile medii de sejur, la sub 10 zile de sejur mediu in 2004 si 2005 (Tabel ). In cazul turistilor romani, numarul mediu de zile de sejur este de doua ori mai mic decat cel pentru turistii straini, datorita in primul rand distantei mici de locul de resedinta, in comparatie cu turistii straini, si deci repetarea vizitei la mare, in cadrul unui singur sejur. In anul 2005 numarul de zile turistice medii pentru turistii romani a scazut drastic, deoarece acestia folosesc litoralul romanesc doar ca destinatie de weekend, fiind atrasi, pentru un sejur de lunga durata, catre destinatii in strainatate, in special Grecia si Bulgaria, dar nu in ultimul rand Turcia.

Pentru anul 2007, odata cu integrarea Romaniei in Uniunea Europeana, se preconizeaza pentru statiunea Neptun o scadere drastica a numarului de turisti romani, deoarece acestia vor fi atrasi de celelalte tari ale Uniunii. Daca nu se va investi in promovare, potentialii turisti straini nu vor fi atrasi in aceasta zona si deci statiunea poate ajunge in ruina.

4. 2. Gradul de ocupare a bazei de cazare

Tabel 9: Gradul de ocupare a bazei de cazare in statiunea Neptun

Numarul unitatilor de cazare a crescut in ultimii 6 ani cu 5 unitati, iar numarul de locuri, per total, a crescut 1000 locuri (Tabel ). Desi baza de cazare nu a inregistrat o dezvoltare deosebita, noile locuri si unitati de cazare aparute fac parte din unitati de cazare renovate si introduse in circuitul turistic, gradul de ocupare inregistreaza o scadere destul de drastica. Aceasta se datoreaza scaderii numarului de turisti care au petrecut un sejur mai lung sau mai scurt in cadrul statiunii Neptun.

Gradul de ocupare s-a aflat in jurul valorii de 50%, pana in 2005, cu o exceptie in 2001, cand acesta a inregistrat o valoare de 42%. (Tabel ). In 2005, datorita scaderii foarte mari a numarului de turisti, la sub 5000 persoane, de la 80.000 persoane in anii trecuti, gradul de ocupare a scazut la fel de mult, ajungand la sub 30%.

Implicatiile la nivel economic, pentru statiunea Neptun sunt foarte mari, si aceasta in sens negativ pentru dezvoltarea acestei statiuni. Inceputa in 2002, marea privatizare a statiunii Neptun nu s-a finalizat nici pana astazi.mHotelurile ramase neprivatizate, stau sa se prabuseasca, au instalatiile de apa gaurite de rugina, iar unele vor fi nevoite sa se inchida din lipsa clientilor. In cazul spatiilor vandute prin licitatie, contractele nu-i obligau pe noii proprietari sa faca investitii majore pentru reabilitarea unitatilor.

Pentru 2007 se preconizeaza la inceputul sezonului, in luna iunie, doar 20% din paturi vor fi inchiriate de turisti, iar in weekenduri si catre mijlocul sezonului, in perioade in care ratele de ocupare depaseau altadata 90%, acum se preconizeaza cu greu 40 de procente. Cat despre straini, numarul lor nu va mai reprezenta nici 20% din totalul turistilor, fata de aproape jumatate cat se inregistra inainte de 2000.

4.3. Oferta de cazare in ultimii 5 ani

In ultimii 5 ani, oferta de cazare a ramas aceeasi, in statiunea Neptun nu au mai aparut noi forme de cazare, iar hotelurile si agentiile de turism care promoveaza statiunea si-au pastrat facilitatile oferite, in cursul ultimilor ani.

Oferta de cazare este alcatuita din:

Hoteluri de 1 stea: Hotel Prahova.

Hoteluri de 2 stele: Hotel Dobrogea, Hotel Tineretului, Hotel Romanta, Hotel Covasna, Hotel Istria, Hotel Traian, Hotel Tomis, Hotel Midia, Hotel Amazon, Hotel Callatis, Hotel Miorita, Hotel Apollo,Hotel Caraiman, Hotel Ovidiu, Hotel Clabucet, Hotel Prahova, Hotel Terra, Hotel Balea.

Hoteluri de 3 stele: Hotel Sulina, Hotel Albert, Aparthotel Club Topaz, Aparthotel Club Crystal, Hotel Decebal, Hotel Delta, Hotel Neptun, Hotel Doina.

Hoteluri de 4 stele: Hotel Diamant.

Vile si pensiuni: Pensiunea Insula, Complex Vile Holiday Club, Vila Club Diamant, Complex Comorova.

Oferta de cazare pusa la dispozitie de catre hotelier se imparte in tipul de camere oferite. Acestea difera de la un hotel la altul, dar si in cadrul hotelurilor. Per ansamblu, se pot diferentia urmatoarele oferte, la nivelul unui hotel, in functie de dotarea camerelor:

camere duble cu tv cablu, minibar, aer conditionat, telefon, pat matrimonial / 2 paturi, 2 fotolii, masuta, noptiera, baie cu cabina de dus, uscator de par in baie, balcon (numai pentru camerele de la etaj), mocheta, geam termopan;

apartamente dotate cu TV cablu, minibar, aer conditionat, telefon, pat matrimonial in dormitor, canapea extensibila si fotolii in living, baie cu cabina de dus, mocheta, geamuri termopan, balcon, uscator de par in baie;

apartamente cu 2 camere: 1 living mare dotat cu aer conditionat, tv color-cablu, canapea extensibila si 2 fotolii, masuta de cafea si masa mare de sufragerie, bucatarie utilata complet, dotata cu mobilier modern, plita electrica, frigider, vesela, tacamuri, filtru cafea, cuptor cu microunde; 1 dormitor cu pat dublu; baie cu cada, centrala termica electrica pentru incalzire si boiler electric pentru apa calda; terasa mare, orientata spre sud

apartamente cu 3 camere (living si 2 dormitoare), centrale termice proprii, seif, masina de spalat rufe, living dotat cu canapea extensibila, tv cablu, aer conditionat; bucatarie dotata cu mobilier adecvat, aragaz sau plita electrica, frigider, filtru de cafea, vesela; dormitoarele sunt dotate cu pat dublu, baie cu cada, balcon cu terasa, mese pe terasa.

Oferta pusa la dispozitia turistilor, de catre agentiile de turism, este realizata pentru turismul de masa (perioade de 5 pana la peste 30 zile, organizate in serii de intrari), dar si pentru turismul social, fiind vandute pachete turistice, de odihna si de tratament (in cadrul Hotelului Doina) prin intermediul sindicatelor, mai ales pentru persoanele care lucreaza in cadrul societatilor de stat. Agentiile de turism ofera urmatoarele variante de sejur: serii de 5 nopti, serii de 6 nopti, serii de 7 nopti, serii de 8 nopti, serii de 10 nopti.

Pentru turismul individual, unele hoteluri prezinta si oferte pe zi: Hotel Diamant**** si Aparthotel Club Crystal***.

In ceea ce priveste ofertele de masa, se pun la dispozitie in forma bonurilor de masa, impartite in functie de tipul de masa (nic dejun, pranz, cina), care pot fi achizitionate de catre turisti in urmatoarele combinatii, in functie de preferintele acestora:

pachete care contin cazarea;

pachete care contin cazare si mic dejun;

pachete care contin cazare si pranz sau cina;

pachete care contin cazarea, mic dejun, pranz sau cina la alegere;

pachete care contin cazare, pranz si cina;

pachete care contin cazare si 3 mese pe zi.

Facilitatile date de servirea mesei prin intermediul bonurilor este data de mobilitatea clientului si posibilitatea alegerii intre mai multe restaurante sau terase, pentru care sunt percepute bonurile de masa si cazare de la un anumit hotel. Restaurantele unde se serveste masa pe baza bonurilor de masa sunt de categoria a II-a, respectiv: Caraiman, Romanta, Craiova, Pensiunea Dunarea, restaurant Marea Neagra, restaurant Rustic, terasa Zorile (pe plaja), restaurant Rosemarie, crama Albert.

Preturile practicate de catre hotelieri si de catre agentiile de turism variaza in functie de urmatorii factori:

perioada in care se incadreaza seria respectiva (perioada 01.05 – 15.05 si 15.09 – 30.09 se gasesc in extrasezon; perioada 15.05 – 30.06 si 20.08 – 15.09 se incadreaza in sezon mediu; perioada 01.07 – 20.08 se incadreaza in varf de sezon);

varsta turistilor (copiii intre 0 si 7 ani au in general cazarea gratuita in camera cu parintii, iar copiii intre 7 si 14 ani platesc 50% din pretul biletului unui adult);

continutul pachetelor turistice (cazare si tip de masa);

tipul de camera rezervat (loc in camera dubla vedere la mare/gradina; loc in camera dubla la etaj/la parter; loc in apartament; loc in vila etc.).

4.4 Numarul de proceduri realizate (forme de tratament si unitati pe afectiuni)

Baza de Tratament:

Alaturi de conditiile deosebite, statiunea Neptun beneficiaza de existenta uneia dintre cele mai moderne baze de tratament fizio-terapeutic din tara noastra, aflata in incinta Hotelului Doina.

De la data infiintarii s-a aflat intr-un continuu proces de innoire, mai ales in ultimii ani astfel incat, in prezent, aparatura existenta este extrem de performanta.

Fiind dispusa pe doua niveluri, baza de tratament cuprinde urmatoarele sectoare de activitate:

1. Planificarea Procedurilor:

Asigura fluenta in realizarea tratamentelor si o buna utilizare a timpului de lucru la fiecare aparat sau sector de activitate. Asigura o judicioasa dispunere in timp a procedurilor astfel incat fiecarui pacient sa i se poata acorda maximum de ajutor din partea cadrelor specializate in procedurile de fiziokinetoterapie. Permite controlul si evidenta stricta a procedurilor realizate de fiecare pacient in parte in fiecare moment.

2. Hidroterapia:

Dispune de:

cazi pentru realizarea bailor a bailor de namol.

Cazi pentru bai de plante in care se pot realiza peste 80 de proceduri/zi.

cazi pentru bai de plante cu bule in care se pot realiza peste 25 proceduri/zi.

Instalatii moderne, termostate pentru realizarea procedurilor termice contrastante.

Instalatie pentru dus masaj.

Tot în sectorul de hidrotermoterapie se pot realiza si tratamente ginecologice prin utilizarea apei sarate din lac, cu namol si cu extracte de plante, sub forma irigatiilor vaginale si a tampoanelor vaginale cu namol.

2. Electroterapia:

Beneficiaza de aparatura performanta ce permite realizarea tuturor tipurilor de proceduri electrice, si anume:

in domeniul frecventelor joase si medii exista aparate pentru electroterapie si electrodiagnostic complexe

Aparate ce realizeaza tratamente combinate de electroterapie de joasa si medie frecventã cu ultrasunete

bai galvanice digitale cu termostat si instalatie de climatizare în spatiul aferent.

in domeniul terapiei cu ultrasunete: aparate de ultrasunete

in domeniul frecventelor inalte, al fototerapiei si magnetoterapiei: aparate de unde scurte

Sectorul de electroterapie mai dispune de un sector de inhaloterapie

3. Masokinetoterapia:

Cuprinde 7 cabine de masaj in care se pot trata cu masaj clasic peste 140 de pacienti/zi. Kinetoterapia se realizeaza intr-o sala mare destinata activitatilor de grup si 2 sali pentru kinetoterapie individuala.

Principalele indicatii terapeutice

1. Afectiuni reumatologice

Tratamentul structurat pe cele trei scopuri principale – profilactic, curativ si recuperator – se adreseaza urmatoarelor afectiuni reumatismale de tip inflamator:

Sechele dureroase articulare si abarticulare post reumatism acut;

Reumatism poststreptococic (dupa asanarea focarelor de infectie);

Poliartrita reumatoida in stadiul I, II sau III in afara puseului;

Spondilita anchilozanta foma centrala sau periferica;

Artropatie psoriazica;

Artropatiile reactive (secundare unor infectii genitourinare sau intestinale).

2. Sechele posttraumatice

Din cauza incidentei în continuã crestere si gravitatii deficitului functional, patologia posttraumatica este tot mai frecvent întalnita in cazuistica sanatoriala unde beneficiaza de conditii optime de asistenta terapeutica si recuparatorie. Tot aici se incadreaza si starile postortopedico-chirurgicale (artroplastii, osteotomii, tenotomii, etc.). Ca entitati posttraumatice tratate în sanatoriu se amintesc : atrofii, hipotrofii, contracturi musculare, redori articulare, anchiloze, pseudoartroze.

3. Afectiuni ale sistemului nervos central si periferic

In cadrul Hotelului Doina se ofera conditii moderne de tratament recuperator pentru afectiunile sistemului nervos periferic de tipul:

Nevralgii de orice cauza si cu orice localizare.

Radiculopatii de cauza vertebrala, discala.

Plexulopatii (plex brahial, plex lombosacrat).

Mononevrite prin compresiune, de incarcerare, profesionale

Polineuropatii.

Poliradiculonevrite.

4. Afectiuni ginecologice

Balneofizioterapia constituie o "arma" terapeutica foarte importanta in afectiunile ginecologice de tipul:

Cervicite, anexite, metrite, parametrite, douglasite cronice sau subacute;

Sterilitate secundara cu indicatie medicala.

Tulburari de climax, tulburari neurovegetative.

Sindrom aderential postoperator in sfera genitala.

Sechele TBC genital dupa 2-3 ani de la stabilizare.

In scop profilactic, pot beneficia de tratament tulburarile functionale din sfera genitala:

Insuficienta ovariana.

Procese metroanexiale vindecate anatomic.

Tulburari locale de receptie hormonala.

Sindrom nevrotic cu tulburãri minore ale simtului genital

dureri în sfera genitala (dismenoree).

5. Afectiuni dermatologice:

Tratamentul repetat cu actiune localã si generalã de reglare se adreseaza urmatoarelor tipuri de dermatoze:

Dermatoze scuamoase (psoriazis, parapsoriazis, ichitioze incipiente, keratodermii).

Sindromul seboreic (dermatita seboreica, acneea polimorfa si rozacee).

Alergodermii (eczeme, urticarie cronica).

Neurodermite limitate sau difuze.

Prurit, prurigouri, eczeme profesionale sau constitutionale.

Psoriazisul cu sau fara afectare articulara

6. Afectiunile vasculare periferice:

Principalele indicatii sunt:

Sindromul de ischemie periferica de stadiul I sau II.

Sindromul Raynauld, livedo reticularis, acrocianoza.

Insuficienta circulatorie venoasa periferica de stadiul I sau II.

Sechele postflebitice superficiale la 3-4 saptamani dupa puseu, sau in cazul celor profunde, la 6 luni dupa puseu.

Talasoterapia si kinetoterapia sunt mijloace terapeutice cu valoare profilactica, curativa si recuperatorie.

4.5 Dezvoltarea prestatiilor suplimentare ale statiunii (agreement, divertisment)

Prestatiile suplimentare in statiunea Neptun, s-au dezvoltat, in ultima perioada, insa pe fondul celor vechi. In comparatie cu conditiile de cazare, conditiile de practicare a sporturilor sunt destinate in special categoriei de turisti cu venituri mari si foarte mari, ele fiind prestatii de lux. Toate prestatiile suplimentare din cadrul statiunii Neptun apartin unor firme particulare.

In cadrul statiunii Neptun se pot practica: croaziere scurte pe mare cu yole si yachturi, jet-sky. Plaja este dotata cu umbrele fixe, si se pot inchiria sezlonguri, umbrele si alte accesorii de plaja. In statiune sunt numeroase terenuri de sport, pe care se practica fotbal, volei sau tenis de camp.

Pentru divertisment si animatie, in statiune exista numeroase cluburi, terase, restaurante cu specific, teatru de vara, sat de vacanta, terenuri de joaca pentru copii, bazar.

Unele au prezentat in timp o anumita dezvoltare, pozitiva, bazata atat pe clientii directi ai statiunii, cat si pe cei veniti dinafara acesteia, cazati in statiunile invecinate. Din aceasta categorie fac parte cluburile, barurile, restaurantele cu prestigiu, terenurile de tenis de camp, yachting, jet-ski. Alte surse de animatie si divertisment sunt in prag de faliment, fiind parasite, fara nici un fel de investitie in renovare si repunere in circuitul turistic. Din aceasta categorie face parte teatrul de vara, bazarul, satul de vacanta, unele restaurante de categorii inferioare.

Dintre punctele de atractie ale statiunii care au prezentat o evolutie infloritoare prezentam :

Neptun Yacht, care ofera urmatoarele servicii:

Leasing pentru cumpararea de yacht-uri in colaborare cu

Romexterra Leasing

Transport catre orice destinatie

Asistenta pentru organizarea inmatricularii

Service garantie si postgarantie

Asigurare tip "CASCO" pentru ambarcatiuni

Asistenta pentru organizarea de croaziere cu

yachtul achizitionat prin NY

Asigurarea de materiale suplimentare la bordul navei

Rezervare in porturi externe

Asigurarea echipajului pentru nava

Cursuri de navigatie

Baruri si discoteci. Cele mai cautate baruri si discoteci din cadrul statiunii Neptun sunt: Terasa ROSE MARIE, Bar AMBIANCE FRANCAISE, Bar AMFITEATRU, Bar CARAIMAN, Bar INTERNATIONAL, Bar MOCEA, Bar NEPTUN, Bar ROMANTA Bar TRANSILVANIA, Discoteca PAPARAZZI, Discoteca TOP TEN, Discoteca WHY NOT, Discoteca ALCATRAZ.

CAP V. PROPUNERI DE DEZVOLTARE SI DIVERSIFICARE A STATIUNII NEPTUN

5.1 Premise

Dezvoltarea turismului in statiunea Neptun porneste de la numeroase premise, ceea ce face ca directiile de dezvoltare ale statiunii sa fie diverse. Orice actiune pentru dezvoltare si diversificare a actiunilor turistice porneste de la anumite premise, care s-au conturat in timp, formand o baza de dezvoltare. Astfel, putem sa enumeram urmatoarele premise in dezvoltarea statiunii Neptun:

asezarea, care a permis dezvoltarea statiunii Neptun ca o statiune balneo-climaterica, pe malul marii, dar si in apropierea lacului Techirghiol. Asezarea intre cele doua municipii ale litoralului romanesc, Constanta si respectiv Mangalia este si aceasta o premisa in dezvoltarea statiunii Neptun;

conditiile naturale sunt cele care au permis diversificarea tipurilor de turism practicate in cadrul statiunii Neptun. Putem sa punctam urmatoarele premise in dezvoltarea statiunii Neptun, pornind de la conditiile naturale specifice statiunii:

relieful litoral, cu plaje cu nisip fin sau cochilifer, folosite pentru helioterapie si pentru amenajarea de locuri pentru practicarea sporturilor de paja sau pentru amenajari din cadrul restauratiei, sau falezele ideale pentru plimbari pe malul marii sau amenajarea de puncte de belvedere;

conditiile climaterice sunt cele care au permis, in primul rand, dezvoltarea la Neptun a statiunii litorale. Temperaturile moderate, precipitatiile cu valori dintre cele mai scazute, numarul mare de ore de stralucire a soarelui intr-un an (peste 2300 ore), nebulozitate scazuta etc. sunt factori specifici pentru helioterapie. Brizele de mare, bogate in aerosoli, sunt folosite pentru tratarea unor boli respiratorii, dar si pentru tonifiere, pe de o parte si pentru relaxare, pe de alta parte;

conditiile hidrologice specifice, apa marii in primul rand, factor de cura, atat prin prezenta mineralizarii apei (clorurare, bromurare, salinizare), cat si prin efectele valurilor, folosite in talazoterapie. Apoi, prezenta lacurilor Neptun I si Neptun II, amenajate pentru drenarea apei si folosirea terenului intr-un mod util, in cadrul fostei mlastini de la Comorova. Aceste lacuri pot fi folosite pentru agrement, dar si pentru peisajul deosebit pe care il realizeaza, pe malul lacurilor putand fi amplasate complexe hoteliere si vile. Prezneta in apropierea Lacului Techirghiol si intr-o zona cu izvoare minerale si mezotermale, statiunea Neptun isi poate dezvolta si activitatile de tratament balnear;

vegetatia, prin prezenta padurii Comorova in imediata apropiere a tarmului, a dus la dezvoltarea statiunii Neptun, padurea putand fi folosita in numeroase activitati turistice, pornind de la amplasarea de complexe hoteliere si de amenajari apartinand restauratiei, pana la promenade, pe jos sau cu bicicleta si chiar cu trasura, prin angajarea de plimbari in padure si in cadrul statiunii;

istoricul statiunii, a fost si acesta o premisa in dezvoltarea viitoare a statiunii, Neptun fiind una din statiunile aparute in perioada 1966 – 1972. Actiunea demarata in 1966 a avut in vedere organizarea si dotarea corespunzatoare a plajei si zonei litorale, utilizarea rationala a terenului si realizarea unor ansambluri arhitectonice moderne, armonios integrate in spatiu. De la aceasta data, putem sa spunem ca Neptun s-a dezovlotat ca o statiune a litoralului romanesc. Urmeaza apoi perioada pana in 1989, cand in statiune se instaleaza vilele de protocol ceausiste, aceasta fiind cea mai infloritoare perioada a statiunii. Dupa 1989 statiunea intra intr-un proces de privatizare si modernizare foarte lent, care nu s-a definitivat nici pana in prezent. In ultimii ani cresterea economica a statiunii este in stagnare, deoarece au intrat pe piata romaneasca mai multi concurenti, foarte puternici, precum Grecia si Turcia, iar din 2005 Bulgaria. Acestia au atras, pe langa turisti si investitori, statiunile de pe litoralul romanesc, printre care si Neptun, sufera datorita acestui exod;

organizarea spatiala a statiunii este o alta premisa in dezvoltarea diverselor activitati. Aceasta se refera la: utilizarea integrala si rationala a plajelor, organizarea si dotarea lor corespunzatoare, asigurarea unei juste densitati in staiune si utilizarea rationala a terenului, realizarea unui raport armonios intre constructiile inalte si cele joase, crearea de spatii verzi, construirea unor hoteluri estivale, usor accesibile, cu niveluri putine, integrate in natura, confortabilitate, igienice, dotate uneori cu curti interioare si galerii deschise, centralizarea unor anumite functiuni de servire, pentru a asigura o aprovizionare usoara.

5.2. Directii de actiune

Pentru dezvoltarea statiunii Neptun, ca statiune turistica a litoralului romanesc al Marii Negre, trebuie sa se actioneze in diferite directii, pentru a putea atrage pe de o parte investitori pentru modernizarea infrastructurii existente si crearea de noi strucutri, iar pe de alta pare pentru a putea atrage turisti, care sa valorifice potentialul statiunii si infrastructura creata.

Directiile de dezvoltare sunt deci:

dezvoltarea activitatilor strict legate de turismul litoral, de caracterul de statiune balneoclimaterica a litoralului, a statiunii Neptun;

dezvoltarea infrastructurii turistice, la care intra atat unitatile de cazare si alimentatie, cat si infrastructura de transport (rutier si feroviar), precum si infrastructura de agrement;

dezvoltarea activitatilor de agrement, activitati suplimentare celor de turism balneoclimateric;

dezvoltarea activitatilor de promovare a ofertei statiunii, pentru cunoasterea posibilitatilor de petrecere a vacantelor si a timpului liber in Neptun, cunoastere atat pe plan national cat si international.

In continuare sunt prezentate principalele directii in care se actioneaza in prezent, pentru dezvoltarea statiunii, precum si cele care sunt in plan de realizare in viitorul apropiat, intr-un orizont de 2 – 5 ani, dezvoltare necesara pentru a putea face fata la o piata turistica a litoralului, din ce in ce mai competitiva.

5.2.1 Dezvoltarea activitatilor de turism balneoclimateric

Turismul balneoclimateric este cel care a dus initial la dezvoltarea statiunii, fiind cel care atrage in mod special investitori si care aduce profit din vanzarile pachetelor turistice catre turistii straini si romani. Pe langa acesta si datorita prezentei acestuia se poate spune ca se dezvolta celelalte activitati din cadrul statiunii.

Acest turism balneoclimateric se poate imparti in doua directii secundare de actiune, care se dezvolta in paralel, insa se pot dezvolta si complementar. Este vorba despre turismul axat pe potentialul natural al statiunii. Pe de o parte, de turismul strict balnear, in care sunt incluse tratamentele din cadrul Policlinicii Hotelului Doina (ape minerale, namol sapropelic), iar pe de alta parte, turismul balneoclimateric, dezvoltat datorita prezentei statiunii pe litoralul Marii Negre (helioterapie, talazoterapie, bai in mare).

Dezvoltarea turismului balnear, cel legat de diferite tratamente cu namol si bai in ape minerale si mezotermale poate fi axata pe urmatoarele directii:

Modernizarea Policlinicii din cadrul Hotelului Doina se poate realiza pe baza mai multor directii:

inzestrarea policlinicii cu aparatura noua, moderna, de ultima generatie;

crearea de noi sectii pentru realizarea diferitelor tratamente;

reprofilarea unor sectii din cadrul policlinicii in vederea realizarii de tratamente contra imbatranirii, tratamente pentru infrmusetare si sectii dedicate relaxarii si bailor in saruri si plante;

angajarea de personal calificat in diferite tehnici de tratament medical si terapeutic.

Crearea de noi spatii pentru tratament balnear si centre SPA, in cadrul hotelurilor importante, de 4* si de 3* din cadrul statiunii. Centrele Day-SPA pot fi organizate pe principiile medicinii preventive si curative, cu o gama larga de proceduri si taratamente de estetica faciala si corporala, balneoterapie, impachetari cu alge si namoluri marine, fizioterapie, terapia durerii, proceduri de relaxare, etc., care se aproprie de cele folosite in prezent in statiunea Neptun. Tratamentele in Centrele SPA ajuta la revigorarea organismului si relaxare, stimuleaza circulatia, ard caloriile si remodeleaza corpul stimulind scaderea in greutate. Reduce nivelul stresului, ajuta la detoxifierea si curatirea corpului si formarea unui nou stil de viata, ofera servicii de estetica faciala si corporala de echilibrare functionala si psihologica a organismului.

Dezvoltarea turismului balneoclimateric litoral se bazeaza in special pe existenta plajei, a nisipului fin si cochilifer, a unui numar mare de ore de stralucire a soarelui, a apei de mare mineralizata si a existentei valurilor. Tipurile de tratament pentru care este atat de cautat litoralul sunt:

talasoterapie si bai de mare, salinitatea relativ redusa, compozitia chimica propice organismului uman, actiunea valurilor si prezenta aerosolilor sunt conditii ideale pentru un astfel de tratament. Apa marii are o mineralizare de 15,5 g/l si in timpul verii atinge o temperatura de 25-26º C;

cure heliomarine, cioclimatul marin este caracterizat de o radiatie solara cu efect excitant asupra organismului, iar plaja cu calitatea inalta a nisipului asigura conditii foarte bune pentru efectuarea cuelor heliomarine (baile de soare si de mare);

aerohelioterapie, prin prezenta unui aer bogat in aerosoli salini, indicati pentru adultii cu diferite boli respiratorii, dar si pentru copii, pentru fortificarea si tonifierea organismului.

Pentru o buna dezvoltare si utilizarea la maxim a factorilor de cura specifici litoralului, ar trebui sa se realizeze urmatoarele actiuni:

amenajarea plajelor intr-un mod placut, pentru a atrage turisti. Plajele trebuie sa fie curate, aerisite, sa nu fie foarte aglomerate, sa existe amenajari pentru crearea unei ambiante placute, precum difuzoare pentru muzica, anunturi in pentru instintarea turistilor in legatura cu diferite festivitati organizate in statiune sau in alta parte a litoralului. Dotarea plajei cu seslonguri, umbrelute, masute, pot crea o ambianta placuta.

Informarea turistilor in legatura cu starea vremii, atat pe mare, cat si pe uscat. Existenta posibilitatii de furtuna, mare agitata, curenti reci, radiatie solara puternica, ducand la necesitatea folosirii protectiei solare;

Organizarea de programe pentru copii, dar si pentru adulti, astfel incat sa foloseasca la maxim potentialul curativ helio-marin;

Organizarea si semnalizarea spatiilor in interiorul zonei destinate bailor in mare, prin balize de semnalizare in zonele periculoase sau in zonele in care se folosesc ambarcatiuni nautice. Organizarea de spatii de joaca pentru copii, cu diferite obiecte gonflabile, zone in apropierea tarmului, ce pot fi usor supravegheate;

Existenta unui serviciu salvamar tot timpul zilei, atat pe tarm, cat si in larg, cu ajutorul barcilor.

5.2.2. Dezvoltarea infrastructurii turistice si bazei tehnico-materiale

Baza tehnico-materiala turistica se refera, in primul rand la amenajarile hoteliere si de restauratie. Infrastructura turistica se refera la amenajarile pentru agrement, dar, cel mai important, sunt retelele de transport, rutier si feroviar. Pentru dezvoltarea infrastructurii turistice si a bazei tehnico-materiale, trebuie sa se actioneze deci, in mai multe directii, in functie de tipul de amenajare la care ne referim:

Baza tehnico-materiala

Infrastructura hoteliera, reprezentata in aceasta statiune de hoteluri de 4* pana la 2*, in functie de dotarile puse la dispozitia turistilor, precum si de grupuri de vile, cu diferite grade de confort si dotare, cele mai luxoase fiind cele care au facut parte din protocolul ceausist, inainte de 1989, pe portiunea de plaja dintre Neptun si Olimp. In vederea dezvoltarii acestor ansambluri, se preconizeaza procese de modernizare si privatizare a hotelurilor. Aceste procese sunt inevitabile, deoarece mobilierul si zidaria sunt deteriorate, iar serviciile incep sa fie de proasta calitate. Daca nu se vor lua masuri in acest sens, multe hoteluri risca sa fie decalificate. Complexul de vile de protocol se pot amenaja si dota, in vederea promovarii lor ca si vile de 5* pentru elita straina si romana care doreste sa isi petreaca sejururile pe litoralul romanesc.

Restauratia, se poate spune ca este bine pusa la punct, in ceea ce priveste restaurantele cu specific. Din pacate insa, restaurantele din cadrul hotelurilor lasa de dorit, deoarece raportul calitate/pret este foarte slab. Modul de plata in cadrul restaurantelor este cel pe baza bonurilor valorice, ceea ce duce la restrictii in privinta cantitatii. Introducerea modului de servire tip bufet suedez si a tipurilor de masa All Inclusive, in care, inafara de cele 3 mese pe zi, in regim bufet suedez, sunt incluse si gustarile intre mese (snack-uri, inghetata, cocktail-uri de fructe, salate), dar si consumul de bauturi, alcoolice si non-alcoolice, cu specific national. Prin astfel de regim, se promoveaza felurile de mancare romanesti si bauturile romanesti pe de o parte, iar pe de alta parte, lasa la libera alegere a turistilor felurile de mancare, precum si determinarea calitatii mancarurilor servite.

Infrastructura turistica

Amenajarile pentru agrement se refera la pontoane, cabine de inchiriere ale ambarcatiunilor, puncte de informare, cinematograf si teatru de vara, gradini, spatii de joaca pentru copii, parc de distractie. In dezvoltarea acestor amenajari, trebuie in primul rand avut in vedere modernizarea amenajarilor existente, apoi introducerea altora noi. Modernizarea amenajarilor existente duce la sporirea confortului si deci la atragerea turistilor care vin intr-un sejur nu pentru a face economie, ci pentru a se relaxa si a se simti bine, sa traiasca confortul unei vacante;

Infrastructura de transport este destul de bine dezvoltata, cel putin in ceea ce priveste transportul feroviar. De 4 ani, intre Constanta si Mangalia, toate trenurile opresc in fiecare statie, iar pretul biletului nu difera de calitatea trenului, ci doar in functie de distanta parcursa. Si transportul rutier este destul de bine pus la punct, insa acesta necesita unele lucrari de modernizare, deoarece deteriorarea soselelor are loc la intervale mai mici de timp decat cea a caii ferate, mai ales in cadrul unei clime specifice, ca cea a litoralului. Pentru transportul rutier, propunem, pe langa transportul in comun cu ajutorul microbuzelor, pe traseul Constanta – Mangalia – Vama Veche, si mijloace de transport pentru agrement, care sa faca turul litoralului, cu vizitarea statiunilor si in interiorul acestora, cu statii dese, diferite orare si posibilitati de tarifare in functie de distanta parcursa si de timpul de calatorie. Acest proiect este in derulare, si va fi pus in aplicare pentru statiunea Mamaia, incepand cu 1 mai 2007.

5.2.3 Dezvoltarea agrementului

Desi posibilitatile de agrement sunt diverse, potentialul de distractie fiind foarte mare, exista unele inconveniente care trebuie indepartate, in vederea dezvoltarii atractiilor diverse din cadrul statiunii. Deci, pentru a reusi a atrage turistii in vederea includerii in cadrul activitiatilor de agrement, trebuie sa se ia urmatoarele masuri pentru dezvoltarea agrementului:

amenajari de spatii destinate exclusiv sporturilor nautice, pentru fiecare tip in parte, astfel incat turistii sa fie feriti de diferite accidente, dar si pentru o mai buna organizare a spatiului ocupat de diferitele amenajari;

organizarea si atragerea de sponsori pentru a desfasura in cadrul statiunii diferite concursuri si jocuri pe plaja, sau turnee de tenis. Aceste investitii in atragerea de sponsori pot duce nu numai la dezvoltarea activitatilor de agrement, ci si in atragerea de turisti si dezvoltarea, prin investitii, a statiunii in ansamblu;

renovarea teatrului si a cinematografului sunt obiective majore, pentru atragerea turistilor in acest sens;

oferte tentante pentru plimbarile cu yachtul si cu yolele pe mare, dar si cu barcutele si hidrobicicletele pe lac. Se pot include, in preturile hotelurilor, pechete care sa contina si diferitele jocuri nautice, o plimbare cu yachtul, sau lectii de jet-ski, ce pot atrage in incercari ale acestor sporturi;

renovarea si diversificarea distractiilor din cadrul parcului de distractii Prichindel, pentru a include noi activitati de distractie pentru copii, moderne si de actualitate;

pentru diversificarea acitivitatilor de divertisment, este propus un poiect pentru construirea de aqua-parcuri, de dimensiuni mai mici decat cel din Mamaia, insa sa fie amplasate fie in incinta hotelurilor, fie in cadrul lacurilor, fie la mare.

5.2.4 Dezvoltarea activitatilor de promovare a ofertei statiunii

In ceea ce priveste promovarea pachetelor turistice, aceasta este destul de slaba, la nivelul intregului litoral. In ultimii ani a inceput o promovare a Romaniei, insa nu si a litoralului. In special sunt promovate bogatiile culturale si peisajistice ale muntilor si ale Transilvaniei, mai putin cele ale litoralului. In ultimii ani, datorita intrarii pe piata romaneasca a concurentilor puternici precum Turcia, Grecia si Bulgaria, care au atras prin promovare si prin noile facilitati (mai ales prin pachetele All Inclusive, care nu au aparut inca in Romania), litoralul romanesc a avut de suferit, inregistrand o scadere brusca a numarului de turisti, atat straini, cat si romani.

Pentru a revigora litoralul romanesc, trebuie, in primul rand, realizate investitii pentru modernizare si diversificare, chiar introducerea serviciilor existente in destinatiile turistice concurente, pentru a realiza apoi o promovare puternica a zonelor in care s-a investit. Ca si in cazul statiunii Mamaia, care a fost complet transformata iar acum atrage un numar impresionant de turisti, ar trebui sa aiba loc si in cadrul statiunii Neptun un astfel de proiect de investitie si apoi de promovare. Pentru promovarea statiunii se pot folosi urmatoarele metode:

publicitatea prin mijloace media, ziare si reviste de specialitate, televiziune, radio. Se pot realiza spoturi publicitare de promovare a statiunii Neptun, ca o statiune linistita, verde si cu numeroase oferte pentru distractie. Se pot folosi sloganuri publicitare, descrieri, iar pentru spoturile publicitare transmise prin televiziune se pot utiliza si diverse imagini, din statiune;

o alta modalitate de promovare ar fi emiterea de stiri pozitive despre litoral si implicit despre statiunea Neptun. Sa se puna accent pe reusitele in actiunea de privatizare, in actiunile de curatenie si de amenajare a statiunii, mai mult decat in a pune accent pe mizerie, calitatea inferioara a serviciilor. Aceasta nu inseamna ascunderea aspectelor negative, ci schimbarea imaginii, care in prezent nu este foarte buna. Schimbarile realizate nu trebuie sa fie numai de imagine, ci si de continut;

pentru investitorii straini si pentru managerii marilor companii turistice din strainatate, se pot organiza info-trip-uri, excursii de cunoastere si informare, care pot duce la promovarea statiunii Neptun in strainatate, incheierea de contracte de colaborare si investitii, asa cum s-a intamplat in cazul litoralului bulgaresc, cu contractele cu agentiile germane si englezesti;

o alta metoda de promovare, care este destul de deficitara pentru tot litoralul este realizarea de cataloage de promovare pentru pachetele turistice ale statiunii Neptun, nu numai cu preturile si serviciile incluse, ci si cu prezentari de hoteluri, restaurante, modalitati de distractie si agrement, prezentarea imprejurimilor si a zonelor vizitabile etc. Aceste cataloage ar trebui promovate in mai multe limbi straine, in special in limbile de circulatie internationala (engleza, franceza, germana);

publicitatea prin intermediul internetului este o metoda din ce in ce mai folosita in Romania, accesul la site-urile hotelurilor, un site oficial al statiunii Neptun ar fi primele obtiuni in promovarea prin intermediul internetului. Accesul la internet este vital in tarile din vestul Europei, acesta incepand sa fie prima modalitate de acces la informatie. Deci, in realizarea site-urilor pentru promovare si informare despre litoral, trebuie avute in vedere mai multe variante ale site-ului, in limbi straine (engleza, franceza, spaniola, germana), pentru accesul usor a tuturor vizitatorilor potentiali;

existenta unei agentii de voiaj

Concluzii

Spre a concluziona, dupa ce a fost realizata o analiza amanuntita in ceea ce priveste dezvoltarea ofertei turistice pe litoral, luand ca studiu de caz statiunea Neptun, putem spune ca dezvoltarea se face punctual, unele domenii stagnand, precum dezvoltarea bazei de cazare si alimentatie publica, pe cand altele sunt in plin avand, ca de exemplu activitatile de agrement.

In stadiul actual al lucrarii nu se pot da decat solutii punctuale, pentru fiecare domeniu turistic in parte, fara a putea generaliza pentru tot litoralul, nici macar pentru toate activitatile dintr-o anumita statiune, precum Neptun.

Lucrarea a fost structurata pe ideea plecarii de la concepte general valabile despre turismul national si international, pentru a se apropia din ce in ce mai mult de subiectul concret al lucrarii, acela al ofertei turistice litorale. S-a demonstrat existenta mai multor forme de turism, ce pot fi mai mult sau mai putin particularizate pentru zona litorala, apoi au fost scosi in evidenta factorii ce pot influenta dezvoltarea turistica. Apropierea de subiect a fost facuta prin prezentare succinta a situatiei turismului romanesc din ultimii 5-10 ani, turism peste care a fost pusa amprenta istoriei Romaniei pana in prezent, precum si situatia internationala, europeana, care ne inflenteaza direct.

Intrarea in subiectul de baza al lucrarii s-a realizat printr-o prezentare succinta a litoralului romanesc al Marii Negre. Cadrul fizic si socio-economic, la care s-au adaugat resursele pentru turism, atat naturale cat si antropice, vin sa particularizeze zona de studiu. Pentru a determina situatia acutala a turismului litoral, s-a avut in vedere caracterizarea si prezentarea bazei tehnico-materiale litorale, a infrastructurii existente. Acestea pot motiva, in mare parte, circulatia turistica prezenta pe litoral, precum si evolutia acesteia si a ofertei turistice, in ultimii 5 ani.

Pentru a putea realiza o cercetare amanuntita si concreta, pe ceea ce inseamna dezvoltarea ofertei turistice litorale, s-a luat drept studio de caz statiunea Neptun, o statiune controversata, deoarece, inainte de 1989 era una dintre perlele turistice ale litoralului, iar, incepand cu anii ’90, importanta statiunii a scazut foarte mult, in prezent existand probleme mari in sistemul de privatizare al hotelurilor. Totusi, conform analizei, SWOT realizate pentru aceasta statiune si dupa prezentarea amanuntita a ceea ce inseamna fosta statiune de protocol Neptun, putem concluziona ca exista un adevarat potential in dezvoltarea viitoare a statiunii. Tinand cont de functia sa ca localitate, de statiune balneoclimaterica litorala, precum si dotarile tehnico-materiale si infrastructura de alimentatie publica si transport, in Neptun pot aparea mai multe tipuri de turism si de manifestari turistice, in functie de criterii precum motivarea turistilor, numarul acestora, gradul de organizare, provenienta turistilor etc.

Situatia actuala a ofertei de pe litoralul romanesc al Marii Negre afecteaza direct situatia pietei turistice din statiunea Neptun. Astfel putem concretiza situatia actuala din staitunea Neptun prin descrierea anumitor fenomene, precum circulatia turistica (numarul de turisti si numarul de zile turistice), gradul de ocupare a bazei de cazare. Avand in vedere faptul ca in statiunea Neptun, mai precis in complexul balneoturistic al Hotelului Doina*** se desfasoara proceduri pentru tratament balnear, putem vorbi de fenomene precum oferta turistica balneara si balneoclimaterica a statiunii, de varietatea de proceduri pentru tratament precum si de prestatii suplimentare din cadrul statiunii (agrement, odihna, recreere, comert).

Dupa o descriere amanuntita a ceea ce insemana situatia actuala a statiunii Neptun si a evolutiei ofertei turistice pana in prezent, s-a putut determina o anumita tendinta turistica, pe baza careia s-au putut face unele propuneri de dezvoltare viitoare, in domenii precum agrement, turism balenar, prestatii suplimentare, precum si pentru imbunatatirea bazei tehnico-materiale si a infrastructurii generale si specifice. Pentru o cunoastere si o promovare adecvata a statiunii, sunt propuse cateva metode si mijloace de publicitate si promovare pentru zona Neptun.

Complexitatea cercetari consta in faptul ca s-a ajuns in particularizarea unor concepte, la nivel de regiune, regiunea litorala, apoi la nivelul unei singure statiuni, Neptun. Dificultatile au fost multiple, deoarece, fiecare statiune in parte are specificul ei, existand multe diferente in ceea ce priveste istoricul statiunii, resursele naturale si antropice, baza tehnico-materiala, infrastructura. De aceea, este dificil si poate incorect de particularizat, pentru o statiune in parte. Pentru ca studiul sa fie corect si adecvat realitatii, studiile pe teren, in statiune, nu au putut lipsi.

Pentru viitor sunt propuse cercetari mai amanuntite a programelor de marketing si promovare a statiunii, precum si proiecte care sa cerceteze situatia fiecarui hotel in parte, pentru a determina potentialul si rentabilitatea privatizarii acestuia. Se pot realiza proiecte de cercetare pentru o restructurare a bazei tehnico-materiale si a infrastructurii turistice generale si specifice.

Conform obiectivelor propuse la inceputul cercetarii, am reusit sa determinam o anumita tendinta a dezvoltarii ofertei turistice litorale, precum si particularizarea acesteia, prin intermediul unui studiu de caz realizat pe statiunea Neptun.

Anexa 1: Cadrul natural – Litoralul Marii Negre

Anexa 2: Resursele turistice naturale si antropice ale Litoralului Marii Negre

Anexa 3: Baza tehnico-materiala a litoralului romanesc al Marii Negre

Anexa 4: Descrierea statiunii Neptun

Anexa 5: Resursele turistice naturale si antropice ale statiunii Neptun

Anexa 6: Baza tehnico-materiala a statiunii Neptun

Anexa 7 : Oferta de cazare a statiunii Neptun

Anexa 8: Prestatii suplimentare in statiunea Neptun

Anexa 9 Exemple promovare in statiunea Neptun

Hotel Decebal *** Neptun

Hotel  Ovidiu ** Neptun

Bibliografie

Andronic Ghe., Neatu M., Radulescu A., Lascu S., Litoralul romanesc al Marii Negre, Ed. Sport-Turism, Bucuresti, 1989

Candea M., Erdeli Geroge, Simion Tamara, Potentialul turistic si turism, Ed.Universitatii din Bucuresti, 2001

Candea, M., Erdeli, G., Simion, T., Romania potential turistic si turism, Ed.Universitatea din Bucuresti, 2001.

Erdeli G., Dumitrache Liliana, Geografia populatiei, Ed. Corint, Bucuresti 2001

Glavan Vasile, Turismul in Romania, Ed.Economica, 2000

Ionescu I., Economia întreprinderii de turism și comerț – Manual de autoinstruire, Editura Economică, București, 2004

Ionescu, Ion, Turismul – fenomen social-economic și cultural, Editura Oscar Print, București, 2000

Nistoreanu Puiu, Management in turism, Ed.ASE, 2002

Neacșu N., Snak O., Baron P., Economia Turismului, Editura Expert, București, 2001

Nistoreanu Puiu, Economia turismului – teorie si practica, Ed. ASE, 2002

***Strategia nationala de dezvoltare economica a Romaniei pe termen mediu, 2001-2004

***Dobrogea turistica, ghid cultural-turistic, Constanta 2001

***ANATMedia/februarie 2005

***Anuarul Statistic al Romaniei 1999, Buletine trimestriale ale Comisiei Nationale pentru Statistica, 1998-2000

www.wallstreet.com

Bibliografie

Andronic Ghe., Neatu M., Radulescu A., Lascu S., Litoralul romanesc al Marii Negre, Ed. Sport-Turism, Bucuresti, 1989

Candea M., Erdeli Geroge, Simion Tamara, Potentialul turistic si turism, Ed.Universitatii din Bucuresti, 2001

Candea, M., Erdeli, G., Simion, T., Romania potential turistic si turism, Ed.Universitatea din Bucuresti, 2001.

Erdeli G., Dumitrache Liliana, Geografia populatiei, Ed. Corint, Bucuresti 2001

Glavan Vasile, Turismul in Romania, Ed.Economica, 2000

Ionescu I., Economia întreprinderii de turism și comerț – Manual de autoinstruire, Editura Economică, București, 2004

Ionescu, Ion, Turismul – fenomen social-economic și cultural, Editura Oscar Print, București, 2000

Nistoreanu Puiu, Management in turism, Ed.ASE, 2002

Neacșu N., Snak O., Baron P., Economia Turismului, Editura Expert, București, 2001

Nistoreanu Puiu, Economia turismului – teorie si practica, Ed. ASE, 2002

***Strategia nationala de dezvoltare economica a Romaniei pe termen mediu, 2001-2004

***Dobrogea turistica, ghid cultural-turistic, Constanta 2001

***ANATMedia/februarie 2005

***Anuarul Statistic al Romaniei 1999, Buletine trimestriale ale Comisiei Nationale pentru Statistica, 1998-2000

www.wallstreet.com