Valorificarea Potentialului Turistic In Regiunea Banatului DE Sud

INTRODUCERE

Prea bogată ca să poată fi cuprinsă într-o definiție sfera turismului îl are în centrul său pe omul care călătorește în timp și spațiu, încercând să le cucerească, cunoscându-le.

Cucerirea spațiului prin călătorii a deschis calea spre cunoaștere, a transformat posobilitatea în necesitate, călătoria devenind un mod de a fi, condiția în a comunica și a înțelege.

Având în vedere că este un domeniu relativ nou în cercetare, turismul reprezintă, pe plan economic, o complexitate de activități, iar pe plan psiho-social, reprezintă o modalitate de organizare a timpului liber, în care se recuperează energiile cheltuite în procesul muncii de orice fel, dar are loc și dezvoltarea presonalității umane, sporirea capacității sale creative.

“Turismul antrenează un circuit greu de măsurat de valori de întrebuințare, valorifică superior potențialul natural și antropic al unei zone, înbogațindu-le continuu, satisfăcând multiple motivații umane”.

Reprezentând un fenomen continuu, turismul s-a născut dintr-o necesitate și a căpătat amploare pe măsură ce mijloacele de transport au evoluat, consumul de energie psihică și nervoasă a crescut, iar mediul urban l-a smuls pe om din mijlocul naturii, singura în stare să-i dea forțele cheltuite. O caracteristică esențială a turismului este că acesta are efect multiplicator, introducând în circuitul economic laturi inedite, cum sunt peisajul, pentru consumarea căruia este necesară deplasarea la sursă, ospitalitatea și informația geografică, cultural-istorică, artistică, economică, etc.

Lucrarea de față presupune evidențierea și valorificarea turismului regiunii Banatului de sud, de a cerceta natura, resursele antropice, cultural-istorice, manifestații, etc, care determină o dezvoltare cât mai bună a turismului din această zonă.

De asemenea, o temă de cercetare și de analiză reprezintă și domeniul transportului, a dezvoltării infrastructurii generale, a conservării mediului înconjurător. Regiunea Banatului de sud este o zonă de frontieră fiind foarte apropiată de frontiera cu România, de aceea reglementările vamale reprezintă o activitate importantă în desfășurarea turismului din această zonă.

Fiecare regiune din Serbia are un specific turistic, aflat în concordanță cu propriile tradiții, cultură și forme de relief.

Regiunea Banatului de sud are perspective clare în dezvoltarea turismului, unui potențial natural, datorită unei naturi intacte. O natură atât de bogată, cu un aer curat, poziția geografică a regiunii Banatului de sud, numeroasele monumente istorice și culturale, activitățile de artă și diferite manifestații sportive și culturale determină o bază puternică pentru analizarea și cercetarea acestei zone.

Deși este întins pe o arie mică, Banatul de sud are o activitate turistică foarte dezvoltată.

Dreptul la odihnă trebuie să se afirme ca un drept fundamental pentru fericirea unui om. Astfel, pentru odihnă și petrecera timpului liber, în această regiune, există foarte multe locuri de camping, hoteluri și alte instituții turistice care sunt prezentate mai amplu în lucrare.

Specificul reliefului, climei, vegetației și faunei, simpla accesibilitate și capacitatea unităților turistice reprezintă principala motivație turistică în această regiune.

În sfârșit, regiunea Banatului de sud, înconjurată de râurile Dunărea, Caraș și Timiș, de Munții Vârșețului și câmpii imense, face ca timpul petrecut aici să rămână pentru totdeauna în amintirea vizitatorilor.

Lucrarea de față izvorește din necesitatea obiectivă de a analiza, în contextul global al evoluției turismului, dinamica turismului, a factorilor favorizanți sau de frânare relativă, modificările ce au loc în structura populației turistice potențiale, dimensiunile și raporturile dintre segmentele acesteia, pentru găsirea celor mai eficiente soluții în armonizarea laturilor corelative ale pieței turistice interne și internaționale ale Banatului de sud.

CAPITOLUL 1

Localizarea și caracterizarea

regiunii Banatului de sud

Scurt istoric al Banatului de sud

Datorită poziției sale geografice și climei foarte favorabile regiunea Banatului de sud a oferit condiții importante pentru formarea și dezvoltarea societății umane. Trăind pe un teritoriu unde se intersectează două tipuri de relief – câmpie și munți – locuitorii au putut să folosească bogația naturală pentru dezvoltarea pe de o parte a agriculturii și pe de altă parte a viticulturii.

Această zonă reprezintă o așezare foarte veche. Urmele de așezări umane datează încă din perioada paleolitului. Urmele așezărilor umane pe timpul paleolitului în ținutul nostru, s-au găsit încă în secolul trecut cu ocazia exploatării nisipului în spațiul “Crvenka”.

Au fost gasite unelte de piatră, de care s-a folosit omul primitiv pentru vânarea animalelor.

Omul acelei perioade a fost la un nivel scăzut de dezvoltare și a locuit în peșteră.

Sunt multe urme de existență a oamenilor și din perioada neolitului. Dacă urmele așezărilor umane din paleolit au fost insuficient cercetate, urmele oamenilor care au trăit mai tărziu în epoca nouă a pietrei – neolit, sunt mai numeroase, deoarece se află mai aproape de suprafața pământului.

Omul din neolit lustruiește piatra, se ocupă cu olăritul, pescuitul, cu confecționarea stofei și a diferitelor obiecte, din care un număr mare s-a păstrat până în ziua de astăzi.

În Vârșeț și în jur, au fost găsite urme de existență a omului neolitic. La fel, totul ce s-a păstrat deși sunt urme neînsemnate, vorbește că oamenii acelor timpuri au susținut legături economice și culturale și cu alte regiuni, deoarece întâlnim obiecte, ce aici, au fost aduse din ținuturi foarte îndepărtate.

Despre istoria ținutului nostru pe timpul dominației romane se știe foarte puțin, deoarece ei au domnit asupra Banatului timp de un secol și jumătate, de la imperatorul Traian și până la imperatorul Aurelian.

Un secol și jumătate, cât romanii au domnit asupra regiunii noastre, pentru istorie poate să fie lung și scurt, important și semnificativ. Aceasta arată că Vârșețul în timpul acela era doar o punte trecătoare pentru armată și popoarele care au trecut pe-aci mergând spre alte ținuturi și scopuri mai mari.

Datorită decăderii imperiului roman în ținuturile noastre, se ajunge la una dintre cele mai importante perioade în istoria întregii Europe – perioada migrării popoarelor.

Această perioadă este deosebit de importantă pentru Vârșeț, deoarece în timpul acela încep să-l colonizeze primele triburi slave. Din resturile de materiale găsite, vedem diversitatea culturilor pe care oamenii le-au adus cu ei.

O serie de descoperiri numismatice și arheologice atestă cuprinderea acestei zone în hotarele Daciei.

Un monument istoric care marchează existența popoarelor dacice îl reprezintă ruinele orașului Vârșeț pe Munții Vârșețului. Construit la mijlocul secolul al XIV-lea, orașul Vârșeț a cunoscut foarte mulți domnitori feudali, începând de la împăratul Dragutin până la despotul Giurgi Smederevac. Din această perioadă datează și ruinele bisericii “Andreiača” din apropierea orașului Vârșeț. Ceva mai târziu s-a construit și o mănăstire, care există și în zilele noastre, mănăstirea “Mesici” aflată la poalele Munților Vârșeț.

Atacurile turcești erau foarte dese, primul atac începând în anul 1552. Luptele cu turcii și 164 de ani de ocupație turcească asupra Banatului de sud au distrus partea mare a monumentelor istorice din aceea perioadă.

După această perioadă, zona a cunoscut o mare dezvoltare datorită așezării la intersecția rutelor comerciale. La scurt timp începe colonizarea nemților, astfel că se formează două comune în orașul Vârșeț: Vârșețul sârbesc și Vârșețul nemțesc, ca în anul 1947 aceste două părți să se unească.

La sfârșitul secolului al XVIII-lea orașul devine liber, astfel că în perioada de 100 de ani, din 1717 – 1817, Vârșețul a devenit un oraș comercial, politic și cultural foarte important. Cei mai importanți factori care au contribuit la dezvoltarea rapidă a orașului au fost agricultura și viticultura. Odată cu dezvoltarea comerțului și tot odată cu acumularea tot mai mare a capitalului, se dezvoltă și ramura industrială (industria de metale și de lemn). Tot în această perioade se dezvoaltă și transportul. Primul tren în Banatul de sud a ajuns în anul 1858, când s-a deschis și prima stație feroviară, iar odată cu venirea trenului a ajuns și telegraful, și doar la câțiva ani mai tărziu este înființată prima centală electrică.

În secolul al XIX-lea această zonă a fost un centru cultural foarte important. De menționat este că în orașul Vârșeț s-a născut, a trăit și a murit cel mai cunoscut scriitor de comedii Jovan Sterija Popović. Regiunea Banatului de sud este cunoscută și după mulți alți scriitori, poeți, pictori, sculptori foarte apreciați (Vasilije Popović – Šerban, Nikola Nešković, Arsa Teodorović, Josif Rajko, Paja Jovanović și Ivan Radović).

În această perioadă regiuna Banatului de sud a cunoscut dezvoltare în turism. În ultimele decenii ale secolului al XIX-lea s-a pus accent pe amenajarea teritoriului și construirea primelor locuri de odihnă pe Munții Vârșețului.

Odată cu începerea primului razboi mondial această zonă a suferit multe distrugeri a bogației sale naturale, dar mai ales antropice. După primul razboi mondial a pierdut din importanța sa anterioară, haosul monetar, inflația, criza agrară au acționat negativ asupra dezvoltării întregii zonei.

În această periodă agricultura a reprezentat o bază foarte mare pentru alte ramuri economice, de ea depinzând cel mai mult comerțul și industria.

Secolul al XX-lea aduce schimbări importante pe harta politică a Europei. După cel de-al doilea razboi mondial Banatul de sud devine o componentă a noului stat format din unirea Sârbilor, Croaților și Slovenilor care mai terziu devine Yugoslavia, o țare socialistă.

Regiunea începe să se dezvolte economic, se dezvoltă agricultura și industria.

În prezent, Banatul de sud este o zonă cu o economie dezvoltată, cu multe atracții naturale și cultural – istorice care reprezintă și o bază foarte bună în dezvoltarea activității turistice.

Cadrul geografic

Banatul de sud reprezintă o arie teritorială care se oflă în partea de sud-est a Voivodinei, una din provinciile Serbiei. Dintre cele 29 de arii care se găsesc în Serbia, Banatul de sud este cel mai apropiat de orașul Belgrad, capitala țării. Banatul de sud este despărțit de Belgrad prin cel mai mare râu care trece prin Serbia, Dunărea. Prin podul dintre Pančevo și Belgrad, peste Dunăre, se formează legături de trafic și trecerea din Banatul de sud și Serbia Centrală.

Aria Banatului de sud se situază între râul Dunârea, râul Timiș și Frontiera Sârbo-română, și se întinde pe o suprafață de 4.248 km2. Această arie cuprinde opt orașe mai mari: Vârșeț, Pančevo, Banatsko Plandište, Alibunar, Bela Crkva, Kovin, Kovačica și Opovo.

Cei mai mare oraș din Banatul de sud este Pančevo care este și centrul administrativ a acestei zone. Se întinde pe o suprafață de 752 km2 cu 130 de mii de locuitori. Este un oraș de șes, fiind înconjurat de suprafețe imense de câmpie. În jurul orașului nu există variații foarte mari de relief, excepție făcând dunele de nisip, care se găsesc între râurile Caraș, Nera și Dunărea.

Al doilea oraș ca mărime este Vârșețul. Unul din cele mai vechi orașe din regiunea Banatului de sud, se situază în partea de su-est a câmpiei Panonice. În timp ce orașul Pančevo este dezvoltat mai mult din punct de vedere industrial, Vârșețul este foarte activ în ceea ce privește turismul și tradiția culturală.

Orașul are o împrejurime pitorească, cu multe obiective turistice și terenuri ideale pentru planorism. Este un adevărat oraș muzeu, deoarece, instituțiile sale culturale, istorice, bisericești și o arhitectură rară ascunde tezaurul unei culturi foarte bogate din ultimele două secole.

Vârșețul este așezat la poalele Munțiilor Vârșeț, care reprezintă masivul munților autohtoni, legat de Munții Carpați. Munții se găsesc în partea de nord a orașului, iar înrașului, iar în celelalte părți se găsesc spații întinse de câmpie și plantații imense de viță–de–vie. Poziția geografică a orașului reprezintă un factor important în dezvoltarea activității turistice din această zonă.

În caracteristica Vârșețului este interesant faptul că orașul este împărțit în trei elemente morfologice foarte importante:

Partea de vest, care reprezintă și cea mai veche parte a orașului. Caracteristic acestei părți sunt străzile înguste, foarte scurte și neregulate.

Partea de mijloc a orașului s-a format odată cu colonizarea nemților din secolul al XVII-lea și se situază de-a lungul drumului internațional Banatska Palanka – Bela Crkva – Vârșeț – Timișoara. Drumul desparte partea de mijloc a orașului de cea de vest. Această parte reprezintă totodată și centrul orașului.

Partea de est reprezintă partea cea mai nouă a orașului. S-a format după cel de-al II-lea război mondial și este în continuă formare. Această parte se situază la poalele Munților Vârșeț.

În jurul Vârșețului se găsesc mai multe sate. Orașul, împreună cu satele din jurul său, reprezintă comuna Vârșețului. Comuna are în conținutul ei douăzeci și doue de sate, 72000 de locuitori și se întinde pe o suprafață de 800 km2. Are aproximativ 170 de străzi, treisprezece piețe și un bulevard.

Un element important al Banatului de sud este un număr foarte mare de naționalități, formate de-a lungul timpului datorită migrațiilor de populație foarte dese.

Dintre toate naționalități existente în regiunea Banatului de sud, cei mai mulți sunt sârbii în număr de 32817 locuitori, români – 10277 locuitori, ungurii – 54681 și alte naționalități în numer mai mic.

Poziția fizico-geografică a regiunii Banatului de sud reprezintă o bază foarte puternică pentru formarea și dezvoltarea unei activități turistice. Această regiune se află în partea aceea a Serbiei care oferă posibilități mari pentru folosirea bogățiilor naturale.

Clima, relieful și apele

Partea cea mai mare a Banatului de sud o reprezintă o câmpie întinsă fără variații foarte mari în relief. O excepție o reprezintă Munții Vârșețului care este unicul masiv muntos în întregul Banat.

Specificul reliefului geografic al orașului Vârșeț reprezintă varietatea, bogația și frumusețea naturii care îl deosebește de alte orașe panonice.

Vîrșețul se găsește între două extreme de relief geografic: una muntoasă în partea de est reprezentată de Munții Vîrșețului și partea de câmpie în vest care este reprezentată de Câmpia Panonică.

Munții Vîrșețului au o suprafață de 170 km2, încep din imediata apropiere a orașului și se întind spre sud până la râul Cerna din România. Primul vârf al Munților Vîrșețului este “Dealul Kapeling” cu o înălțime e 252 m. Începând de aici înălțimile devin tot mai mari, astfel că vârful “Capul Turcesc” are 502 m, vârful “Geac” are 549 m, iar “Capul Vulpii” atinge înalțimea de 600 m. De aici spre sud-vest înălțimile încep să coboară treptat pânăla “Culmea Mare” – 359 m ca apoi din nou să urce brusc la vârful “Gudurički vârf” cu o înălțime de 641 m, cel mai înalt vârf din Banatul de sud. De aici înălțimile sunt în continuă scădere până la râul Cerna.

Între aceste vârfuri se găsesc o multitudine de văi. Între “Capul Turcesc” și “Capul Vârșețului” se află valea Prevala care coboară spre sud în “Șiroco bilo” care continuă apoi în “Capul Solilo”. În partea de nord se află valea Kozluk, iar în partea de est coboară în valea Maidan.

Munții Vârșețului reprezintă un masiv muntos care se leagă de Munții Carpați. La începutul formării Munților Vârșețului nu erau legați de Carpați, sunt mult mai vechi. Munții au început să se formeze încă de când câmpia era acoperită cu apă, adică cu marea Panonică. În perioada aceea Munții Vârșețului erau doar insule. Odată cu retragerea apei s-a format masivul muntos cu cote foarte înalte și cu dealuri.

În ceea ce privește râurile, regiunea Banatului de sud nu este foarte bogată în râuri. Pe această suprafață nu există râuri mai mari în afară de fluviul Dunărea care se întinde pe o lungime de 60 km. Râurile mai mici din această parte a Banatului sunt râul Timiș, Nadela, Caraș și Nera. Timișul își are izvorul în România, iar prin Banat trece în lungime de 118 km. Un afluent al acestuia este râul Bârzava care adună apă din canalul Vârșețului, din Ritul Mic și Ritul Mare și din depresiunea Alibunar. La Pančevo Timișul se revarsă în Dunăre.

Nadela se poate caracteriza ca fiind o mulțime de bălți unde se adună apă care prin vechiul canal al Timișului curge către Dunăre.

Râul Caraș începe din România, iar pe suprafața regiunii Banatului de sud curge în lungime de 60 km, pentru ca apoi să se reverse în canalul Dunărea-Tisa-Dunărea și apoi în fluviul Dunărea la Banatska Palanka.

Pe suprafața Banatului de sud există mai multe lacuri și bălți formate fie sub acțiunea naturii, fie pe cale artificială. Pe teritoriul comunei Pančevo se află mai multe albii vechi ale râului Timiș care s-au transformat în mici pârâuri, lacuri sau bălți.

Pe lângă râurile enumerate mai sus există și pârâuri pe suprafața Banatului de sud. Acestea sunt pârâul Mesici, Guzaina și Fizeș care adună apă în urma ploilor și topirii zepezilor. Există și câteva canale artificiale cum sunt: “Terezijin Kanal”, “Pavlișki”, “Malo-ritski”, “Vlajkovački”, “Rojga”, “Dunăre-Tisa-Dunăre” și alte canale mai mici.

Din domeniul apelor, este important să amintim de lacul artificial găsit la periferia orașului Vârșeț. Acest lac se alimentează cu apă din fântâna arteziană cu adâncime de 200 de metri și cu o apă bogată în săruri, minerale, clor și natriu și cu o temperatură de 22˚C. Acest lac artificial este foarte important pentru orașul Vârșeț deoarece reprezintă o foarte mare atracție turistică.

Datorită variațiilor extrem de mici de relief, Banatul de sud are o climă foarte constantă cu o mică variație în Munții Vârșețului. În această zonă predomină clima continental temperată cu verile lungi și calde și cu ierni blânde, deși uneori cu multă zăpadă. Primăverile sunt mai reci și scurte, iar toamna este mai caldă și lungă. Lunile cele mai calde sunt iulie și august cu temperatura medie a aerului de 27˚C – 30˚C, iar cea mai rece lună este ianuarie cu temperatură medie de 0,7˚C.

Un specific al climei din Banatul de sud îl reprezintă vânturile puternice. O caracteristică importantă, mai ales pe teritoriul orașului Vârșeț este vântul Coșava, un vânt foarte puternic. Cel mai des se produce în primăvară și în toamna târzie. Viteza acestui vânt este foarte schimbătoare, între 18 și 40 km/h, iar uneori poate să atingă și viteza de 140 km/h.

Banatul de sud se încadrează în regiunile cu o cantitate foarte mică de precipitații. Cantitatea anuală de precipitații în această regiune este între 600 și 700 mm. Cea mai mare cantitate de precipitații este înregistrată în lunile mai și iunie, ceva mai puține sunt în iulie și august, iar cantitatea cea mai mică de precipitații este în lunile februarie și septembrie. În concluzie se poate spune că precipitațiile maxime sunt întâlnite în lunile de vară, în timp ce precipitațiile minime se înregistrează în lunile de iarnă.

Trebuie menționată vocația ecologică a turismului, deoarece, în strategia dezvoltării turistice, se impun măsuri de protejare a mediului, a valorilor fundamentale ale ființei umane, a peisajului, apei, aerului, florei, faunei, etc.

Flora și fauna

Valoarea turistică a vegetației din regiunea Banatului de sud crește, pe lângă speciile caracteristice unei regiuni, și prin existența unor specii declarate monumente ale naturii, ca și rezervațiilor cu caracter științific. Un interes turistic foarte mare prezintă vegetația submediteraneană din defileul Dunării și din Munții Vârșețului.

Datorită poziției geografice, vegetația pe Munții Vârșețului este foarte variată. Munții Vârșețului sunt sub acțiunea curenților de aer din câmpia Panonică, Dunele de nisip, Dunărea și Carpații, astfel că se pot întâlni specii de vegetație din toate aceste regiuni.

Dintre toate speciile existente în Munții Vârșețului cel mai des este întâlnită o specie rară de iarbă denumită – kostrika. Pe lângă aceasta mai există și alte specii de iarbă care reprezintă o raritate în întreaga țară. Toate speciile de iarbă au o importanță foarte mare reprezentând edificatori, adică au rolul de a întări solul.

Datorită speciilor de copaci existente în ziua de astăzi în regiunea Banatului de sud, se poate constata că în trecut erau predominante păduri de brazi și fagi mai ales în partea de sud și sud-est a Munților Vârșețului. La marginea acestor păduri au existat și castanii sălbatici. Odată cu tăierea pădurilor s-a ajuns la schimbări majore în conținutul speciilor vegetale. Astfel că, astăzi au rămas, la cotele cele mai înalte ale munților, păduri de tei și salcâm, iar la poalele Munților Vârșețului se pot observa spații imense de viță-de-vie.

Pe lângă speciile vegetale enumerate mai sus, specifice Munților Vârșețului, sunt și o varietate foarte mare de flori și plante dintre care un număr mare au proprietăți medicinale. După datele existente, Munții Vârșețului sunt foarte bogați în ismă, o plantă medicinală care acoperă suprafețe mari a munților. În perioada anului când înflorește, această plantă emană un miros specific, foarte plăcut, care atrage mulți vizitatori.

O vegetație foarte bogată și variată este întâlnită și în “Deliblatska peščara”. Pădurile imense de tei și salcâm înconjoară dunele de nisip și au rolul de a împiedica împrăștierea nisipului.

În regiunea Banatului de sud, orașele sunt foarte bogate în vegetație. Centrele acestor orașe sunt decorate cu spații verzi imense, care oferă posibilități ideale pentru odihnă și recreere. Dintre aceste spații verzi cel mai cunoscut este Parcul central din orașul Vârșeț. Parcul are o suprafață de 7 ha și este bogat în diferite specii de copaci autohtoni și exotici. Cel mai des este întâlnită: Ginko biloba, Tisa, Bradul, Pinul, mai multe specii de salcâm, tei, magnilia, castanul și altele. Parcul este ornat și cu o varietate mare de flori care oferă parcului o frumusețe extrem de rară mai ales în perioada când ele înfloresc. Speciile de flori sunt trandafiri, begonii, trei-frați-pătați, ghiocei și alte specii de flori.

De-a lungul drumurilor care leagă orașele regiunii Banatului de sud, se pot întălni păduri, dese și bogate în copaci din diferite specii vegetale.

Pe lângă flora existentă în Banatul de sud exista și o varietate foarte mare de animale. Sub aspect turistic, fauna reprezinte o importanță turistică prin valoarea sa cinegetică sau estetică. Fondul cinegetic este reprezentat pe plan internațional prin varietatea și densitatea animalelor, cum sunt: ursul, mistrețul, râsul, cerbul, vulpea, iepurii.

Din lumea păsărilor cel mai des sunt întâlnite următoarele spacii: gâsca si rața sălbatică, porumbeii sălbatici, fazanii, ulii, vulturii, mai multe specii de ciori, cocari si altele.

Fauna acmatică este un element de mare atractivitate turistică, constituind o componentă principală a potențialului natural. Locurile și râurile din regiunea Banatului de sud conțin un număr foarte mare de pești dintre care: păstrav, lipar, caraș si altele.

Datorita faunei foarte variate și concentrate în unitățile montane și păduri, în Banatul de sud s-au forman condiții extrem de favorabile pentru dezvoltarea turismului de vânătoare.

1.5.Transporturile

Transporturile reprezintă activitatea prin care se realizează deplasarea în timp și spațiu a bunurilor și persoanelor cu ajutorul unui mijloc de transport.

O definiție a transporturilor este că “prin intermediul transporturilor se realizează deplasarea în spațiu a bunurilor materiale și persoanelor în vederea satisfacerii nevoilor materiale și spirituale ale membrilor societății.”

Prin transportul de persoane se acoperă nevoile de deplasare ale indivizilor, în scopuri profesionale sau particulare individuale.

Transporturile sunt strâns legate de activități din alte domeni. Există o intercondiționare reciprocă între activitatea de transport și activitățile din alte domenii. Activitatea de transport se deosebesc de activități din alte domenii prin:

– în transport, deși se consumă resurse materiale umane financiare, nu se crează bunuri noi, se adaugă în schimb valoare la valoarea creată în alte domenii de activitate,

– în transport, materiile prime, materiale, combustibil, etc, nu suferă modificări de formă și conținut. Omul nu acționază asupra acestora acționează asupra mijloacelor de transport,

– în transport nu se crează stocuri, procesul de transport nu poate fi stocat. Ceea ce se stochează este nevoia de transport. Toți transportatorii au o rezervă de capacitate de transport pentru a face față varietății cererii de transport. Mijloacele de transport se deplasează o dată cu încărcăturile respective și indiferent de numărul de călători transportați într-o cursă, respectiv gradul de utilizare a capacității unei mijloc de transport; după terminarea cursei, serviciul de transport a fost practic consumat,

– în transporturile de călători se consideră că se înregistrează în medie un furnus închis, adică fluxurile de călători dintr-un sens sunt egale cu cele din sens invers,

– în transporturile activitatea este continuă zi și noapte în toată perioada anului; intensitatea transporturilor este discontinuă.

Dezvoltarea transportului este condiționată de existența, în primul rând al unui parc rulant, specific fiecărei forme de transport: terestru, feroviar, aerian sau naval, care constituie elemente de bază materială ale transporturilor, iar în al doilea rând de câile corespunzătoare de circulație pentru aceste mijloace de transport (șosele, autostrăzi, linii de cale ferată, gări, autogări) care constituie elementele de infrastructură tehnică generală a transporturilor.

Mijloacele de transport împreună cu toate echipamentele și construcțiile adecvate la care se adaugă o anumită tehnică de conducere, control și organizare a activităților, formează un sistem de transport.

Cerințele turiștilor care vizează transportul sunt:

siguranța în circulație,

ritmicitale iregularitate în transport,

transportul cu costuri cât mai mici,

transporturi cu durate de transport cât mai mici,

majorarea confortului în timpul călătoriei,

integritatea cantitativă și calitativă a încărcăturii pe întreg procesul de transport.

Dintre tipurile de transport aflate în regiunea Banatului de sud, e poate întâlni transportul aerian, rutier, feroviar și naval (doar pentru transportul mărfurilor).

1.5.1. Transportul rutier al regiunii

Banatului de sud

Infrastructura transportului rutier cuprinde calea de rulare sau drumul; calea de comunicație terestră destinată deplasării pietonilor și auto.

Drumul are elemente de infrastructură (patul de pământ, terasamente; lucrări de asanare, ansamblare, tunele, viaducte) i elemente de suprastructură (stratul de grosimi diferite realizat din materii diferite. Există trei structuri, fundația strat de rezistență și de uzură).

Suprastructura transportuluirutier este reprezentată de vehicolele rutiere care reprezintă mijloace de transport ce se deplasează pe roți prin rulare, alunecare pe sistemul “pernă de aer”.

Deplasarea de la locul de reședință până la destinațiile alese pentru petrecerea vacanțelor și efectuarea călătoriilor turistice în zonele vizitate se realizează prin formele de transport rutier.

Regiunea Banatului de sud este despărțită de Serbia Centrală prin fluviul Dunărea, pe care se află două paduri. Cele două paduri, Pančevo-Beograd și Kovin-Smederevo, contribuie la dezvoltarea legăturilor economice, politice și turistice cu Republika Serbia.

Între localitățile regiunii Banatului de sud se realizează legături rutiere foarte dezvoltate.

Prin regiunea Banatului de sud trece și drumul internațional care leagă Republica Serbia de Republica România. Acest drum internațional începe din Belgrad și trece prin Pančevo, Alibunar și Vârșeț și continuă spre Timișoara. Din acest drum, la Pančevo, se ramifică spre sud-est drumul național spre Vojlovica – Starčevo – Omoljica – Banatski Brestovac și spre Bavaniște – Kovin. Din Kovin trece prih Gaj – Dubovac – Bela Crkva, și peste podul de pe Dunăre, in Smederevo.În partea de nord, din Pančevo, se ramifică alt drum național spre Kačarevo – Crepaja – Debeljača – Kovačica – Uzdin și drumul spre Jabuka – Gloganj – Opovo – Baranda.

Din drumul internațional, la Vladimirovac, se ramifică drumul național spre “Deliblatska peščara” și “Devojački bunar”. Aceste două locuri, fiind de un interes turistic, aglomerația drumului național este foarte mare.

La localitatea Uljma, drumul principal se desparte spre Straža – Jasenovo – Bela Crkva și, prin punctul de frontieră la Kaludjerovo, spre Republica românia.

Transportul rutier în regiunea Banatului de sud este foarte dezvoltat. Toate localitețile acestei regiuni au legături stabile cu autocarul între ele sau spre localități mai mari cum sunt Beogradul, Novi Sad, Zrenjanin și altele. Există și legături permanente cu autocarul între regiunea Banatului de sud și unele orașe din România.

În ceea ce privește transportul rutier din orașele mai mari ale Banatului de sud, Pančevo, de-a lungul istoriei sale, a fost cunoscut după legăturile sale de transport foarte dezvoltate. Podul care leagă Pančevo de Belgrad a fost construit în anul 1935 și a fost cel mai mare pod pentru transport în Europa.

Vârșețul, ca și al doilea oraș după mărime din Banatul de sud este caracterizat prin drumul internațional E – 94 care trece prin el și duce în Republica Romănia.

Prin drumul național, Vârșețul este legat și cu Zrenjanin, Bela Crkva și Kovin.

Pe tritoriul comunei Vârșeț există 200 km de drumuri construite, dintre care 80 km drumuri naționale și 120 km drumuri locale.

În ceea ce privește mijloacele de transport, în regiunea Banatului de sud se găsesc un număr foarte mare de autocare, care mențin legături foarte bune între localități din Republica Serbia și Republia România.

Prin funcționalitatea lor, autocarele și microbuzele sunt destinate transporturilor colective în cadrul formelor organizate și semiorganizate de turism.

În sensul rapidității, comodității și atractivității călătorilor, nici un alt mijloc de transport nu poate să satisfacă preferințele turiștilor pe cont propriu în măsura în care le face automobilul.

Aceasta orientare tot mai accentuată a turismului spre folosirea șaselelor și autostrăzilor este justificată: turistul care se deplasează cu mijlocul de transport auto este mai independent și mai liber în alegerea scopului, direcției și timpului călătoriei, având în vedere câ și receaua șaselelor este mult mai densă și mai accesibilă decât rețelele celorlalte mijloace de transport.

1.5.2. Transportul feroviar al regiunii

Banatului de sud

Transportul feroviar presupne un complex de procese de muncă bine coordonate și organizate pentru realizarea de transporturi de bunuri și persoane în condițiile de siguranță, ritmicitate, regularitate, etc.

În transportul feroviar există mai multe elemente:

transportul de persoane sau călători care se realizează cu trenuri de călători cu un rang superior.

transportul bagajelor călătorilor se fac cu vagoane de bagaje atașate la trenul de călători.

Transportul trebuie să aibă elementele de infrastructură formată din:

calea de rulare, adică calea ferată

instalațiile de electrificare, cu componenetele

centrale

linii de înaltă tensiune

substații de tracțiune

linia de contact

locomotiva electrică

șina

instalațiile de centralizare, blocare și semnalizare

Suprastructura feroviarului este formată din materialul rulant, adică totalitatea vehiculelor care circulă pe cale ferată.

Pe lângă circulația rutieră, prin Banatul de sud trece și circulația feroviară care realizează legături între localitățile din regiune, între ele și alte localități din Republica Serbia și Republica România.

Cea mai dezvoltată circulație feroviară este în cel mai mare oraș din Banatul de sud, Pančevo. De-a lungul timpului, Pančevo a reprezentat intersecția cea mai mare a feroviarului, prin care, încă din anul 1894, a legat acest oraș de orașele mai mari ale Banatului de sud.

Prin circulația feroviară, Pančevo are legături foarte bune cu Belgradul (24 km), Vârșețul (66 km) și Zrenjanin (72,5 km) și cu alte localități mai mici din regiunea Banatului de sud.

Cea mai principală cale ferată din Pančevo este aceia care realizează transportul feroviar prin Vârșeț, Timișoara și până la București din Republica România.

Această cale ferată a fost de-a lungul timpului foarte importantă pentru dezvoltarea economică a regiunii Banatului de sud. În prezent este folosită doar pentru transportul călătorilor.

Din Vârșeț pleacă și o altă cale ferată spre sud până la Bela Crkva.

Dezvoltarea turismului este strâns legată de dezvoltarea transporturilor feroviare. Dintre toate mijloacele de transport, calea ferată a permis democratizarea călătorilor, atât prin posibilitățile tehnice oferite deplasării comode și rapide a călătorilor, cât și prin tarifele accesibile majorității populației.

O comparație între diferite forme de transport turistic permite concluzia că trasporturile pe cale ferată sunt mai avantajoase în mai multe situații decât alte forme de transport.

“Cu toată creșterea vertigioasă a transportului turistic rutier, transportul turistic pe cale ferată prezintă avantajul siguranței, confortului, regularității și economicității călătoriilor.”

CAPITOLUL 2.

POTENȚIALUL TURISTIC

“Turismul reprezintă un fenomen economico – social specific civilizației moderne, puternic ancorat în viața societății și ca atare influențat de evlouția ei”. Adresându-se unor segmente sociale largi și răspunzând pe deplin nevoilor acestora, turismul se detașează printr-un înalt dinamism, atât la nivelul național cât și internațional. De asemenea, prin caracterul său de masă și conținutul complex, turismul autrenează un vast potențial material, cu implicații importante asupra evoluției economiei și societății, asupra relațiilor internaționale. Eforturile pe care le angajează și efectele pe care le introduce în economie argumentează interesul țărilor, guvernelor și agenților economici față de fenomenul factorilor de influență și pîrghiilor de acțiune, a particularităților acțiunii legităților economice în sfera sa de activitate.

Contribuția turismului la crearea de venit național se impune atenție și prim faptul că activitățile specifice nu eprizează “materia primă” pe baza căreia se dezvoltă, totodată, una din virtuțiile sale constă în aceea că are în vedere valorificarea de resurse naturale nevalorificate altfel (pante montane, peisaje, etc), exploatarea suplimentară a unora din cele care intră în câmpul de acțiune și al altor domenii (pădurile, nisipul de plajă, soarele, etc), precum și valorificarea anumitor creații realizate în alte scopuri (monumente istorice, de artă si arhitectură, muzee, castele, elemente etnografice și folclorice, lacuri, etc).

În contextul implicațiilor economice se înscrie în contribuția turismului la dezvoltarea unor zone mai puțin bogate în resurse, capabile să asigure dezvoltarea unor întreprinderi sau industrii prelucrătoare, dar bogate în resurse turistice naturale și antropice care atrag fluxurile turistice și duc la apariția și dezvoltarea localităților existente ca stațiuni turistice sau chiar la apariția unor stațiuni noi. Prin turism sunt valorificate, de asemenea, unele zone bogate în resurse turistice autropice (cultural-istorice) cu mare forță de atracție. Practica a demonstrat câ astfel de regiuni se pot dezvolta și pot intra în circuitul economic cu investiții minime, capabile însa să determine o dezvoltare în lanț a unor activități economice producătoare de venit național și, tot odată, capabile să absoarbă forța de muncă locală disponibilă.

Valorificarea patrimoniului turistic al unei regiuni implică asigurarea unor condiții minime pentru deplasare, sejurul și petrecere agreabilă a timpului liber de către turiști.

Pentru ca o regiune să poată fi declarată de interes turistic, trebuie să aibă un potențial turistic care să răspundă la două cerințe esențiale:

_______________________

2Dr.Ion Ionescu-„Turismul-fenomenb social- economic și cultural” Editura Oscar Print, București,2000,p.11

– să dispună de resurse naturale și alte elemente de atracție preferate de turiști (istorice, cultural – artistice),

– să dispună de posibilități de acces, de transport, de cazare, de alimentație, de inități comerciale, adică de baza materială și infrastructura necesară pentru a facilita dezvoltarea activității turistice.

Valorificarea resurselor turistice – elemente ale cadrului natural sau cultural – istoric s-a realizat încă din cele mai vechi timpuri, care generau anumite fluxuri de vizitatori.

Valorificarea superioară a resurselor turistice se impune, cu pregnanță, ca în orice domeniu economic. Aceasta presupune atât o valorificare complexă și eficientă în contextul unui turism intensiv, cât și o protejare și conservare a valorilor turistice.

Dotată cu diverse și spectaculoase forme de relief, îmbinate armonios pe întreg teritoriu, bucurându-se de o climă favorabilă practicării turismului în tot cursul anului, înzestrătă cu o floră și faună bogată, cu numeroase monumente istorice, de artă și arhitectură, regiunea Banatului de sud poate satisface, prin resursele sale turistice menționate mai sus, preferințele diverselor segmente ale cererii turistice și internaționale.

Resursele turistice cuprind ansamblul atracțiilor turistice naturale și andropice dintro-o zonă sau regiune. În Banatul de sud cadrul natural este bogat, variat și comlex, cu o structură peisagistică deosebit de armonioasă. Complexitatea potențialului turistic ca și gradul său de atracitvitate, în general, sunt în strânsă corelație cu formele de relief și cresc progresiv, de la câmpie către munte.

Resursele turistice antropice sunt valorificate, în general, prin turismul itinerant, cu valențele culturale și de cunoaștere.

Regiunea Banatului de sud dispune de un vast și valoros potențial turistic natural și antropic, ca și de o bogată tradiție în domeniul călătoriilor, ceea ce argumentează pentru viitor înscrierea turismului între ramurile de bază ale economiei.

2.1. Resursele naturale ale

Banatului de sud

“Potențialul natural al unei regiuni este constituit din următoarele elemente: relief, peisaj, climă, ape, flora, fauna. Este important de subliniat faptul că valoarea lor relativă este dată de interesul tuistic manifestat vis-a-vis de ele precum și de caracterul și accesibilitată a lor”.

Poziția geografică și relieful caracteristic regiunii Banatului de sud determină un element important în dezvoltarea activității turistice din această regiune.

Unul din orașele Banatului de sud, care este foarte bogat în resursele naturale atractive pentru un număr mare de turiști, este Vârșețul.

Datorita poziției sale geografice și reliefului muntos care-l caracterizează, Vârșețul se deosebește de toate celalalte orașe din Banatul de sud. Această deosebire contribuie la bogația resurselor naturale a regiunii.

În partea de est a regiunii Banatului de sud se află Munți Vârșețului, unicul masiv muntos din această regiune. Doar o singură privire la munte reprezintă o evadare din monotonia câmpurilor care acoperă Banatul de sud, iar relieful acestui masiv muntos, pădurile imense și depresiunile cu o vegatație foarte bogată și variată repezintă un tezaur natural.

Munții Vârșețului reprezintă un complex de dealuri imense legate între ele, care se termină într-o câmpie imensă.Cele mai înalte vârfuri montave ale Munților Vârșeț cum sunt: “Kula”, “Turska glava”, “Djakov vrh”, “Lisičija glava” și “Velika Čoka”, oferă o panoramă ideală a orașului Vârșeț, părții de sud a câmpiilor imense din întregul Banat de sud.

Toate punctele acestea sunt legate de șosele și drumuri construite special pentru turiști care viziteaze aceasta regiune. În partea de sud a Munților, drumul duce până la “Dealul Capelei”, denumirea pe care a primit-o în urma construirii capelei în anul 1724. De aici drumul continuă până la vârful “Kula”, unde se află rămășițele unei cetăți antice. De aici drumul merge spre vârful “Turska glava”, iar de aici, spre partea de nord, ajunge la “Mravlji izvori” – izvorul de apă din care populația regiunii Banatului de sud s-a alimentat cu apă încă din secolul al XVII-lea.

În valea între “Vârful Geac” și “Turska glava” drumul se ramifică în două sensuri, astfel că există un drum spre “Lisičija glava” și “Prevala”.

Din “Prevala” drumul ajunge până la valea “Kozluk” și “Maidan”, unde se află unele dintre cele mai cunoscute descoperiri arheologice din întreaga regiune a Banatului de sud. Aici a fost descoperită o localitate veche și un cimitir din perioada neolitului și perioada bronzului.

Cu toate resursele sale naturale, enumerate mai sus, Munții Vârșețului reprezintă o zonă favorabilă pentru dezvoltarea campingului și alpinismului.

Încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea pe Munții Vârșețului au început construcții de căsuțe, vile și alte unitați turistice.

Deși, foarte multe părți ale munților oferă condiții ideale pentru odihnă și recreere, ca și cele mai frumoase campinguri sunt:

– “Djavolja jazbina” – această zonă este înconjurată de păduri în care predomină teiul și care oferă turiștilor odihnă și petrecerea timpului liber în aer curat și o priverliște extrem de frumoasă.

– “Planinarski dom” – un loc de camping adresat turiștilor iubitori de alpinism. Fiind situat la cote foarte înalte, alpinismul este foarte dezvoltat în această zonă.

Datorita faunei variate, Munții Vârșețului reprezintă o zonă foarte favorabilă pentru dezvoltarea turismului de vânătoare.

Munții Vârșețului au o importanță turistică deosebită și datorita vegetației bogate și variate și climei favorabile care acționază într-un mod plăcut asupra vizitatorilor.

Un element important și caracteristic acestui oraș îl reprezintă spațiile imense de viță-de-vie, care se află la poalele Munțiilor Vârșețului. Datorita acestor plantații de viță-de-vie Vârșețul este considerat cea mai veche regiune viticolă din Republica Serbia. Aceste plantații de viță-de-vie se găsesc în partea de sud a poalelor Munților.

Fiind de o calitate supremă, din strugurii din zona aceasta se face un vin foarte bun, astfel că Vârșețul este cunoscut după cel mai vechi și cel mai bun vin din țară. Drept dovadă că vița-de-vie este importantă pentru orașul Vârșeț este și prezența ei în emblema orașului.

Această regiune viticală a avut o influență foarte mare și asupra dezvoltării activității turismului. Datorita viticulturii devoltate, în Vîrșeț se organizează diferite manifestații și festivaluri ale vinului. În perioada când se organizază aceste festivaluri, Vârșețul este asaltat de vizitatori și turiști.

Un miracol adevărat al naturii din regiunea Banatului de sud este și “Deliblatska peščara“ (Dunele de nisip). Aceasta reprezintă o porțiune mare de nisip care se află între râurile Timiș și Dunărea și Munții Vârșețului. După dimensiunile sale aceasta reprezintă unul din cele mai mari suprafețe de nisip din Europa.

În urmă cu doua secole “Deliblatska peščara“ era un adevărat pustiu în mijlocul Europei. Pentru a opri împroștierea nisipului, oamenii au plantat o diversitate de copaci și din acest pustiu au format, o atracție turistică.

Înalțimea dunelor de nisip ajunge și la 140 metri cu o suprafață deluroasă. În partea de sud-est se află o parte a acestor dune de nisip denumite “Niska peščara“ în care dunele ajung la lungimea de la 100 la 500 de metri cu o înălțime de 100 metri. În continuare se află “Visoka peščara“ caracterizată de dunele de nisip cu 190 de metri înalțime. Cele mai înalte dune se află însă în partea centrală a zonei “Deliblatska peščara“.

Detorita reliefului său specific, “Deliblatska peščara“ reprezintă un complex geografic specific.

Având în vedere toate caracteristicile prezentate mai sus se poate determina activitatea turistică a zonei “Deliblatska peščara“. Pădurile care încojoară această zonă reprezintă un loc ideal pentru dezvoltarea turismului, mai ales cel de vânătoare.

Un punct de vedere al valorificării reprezintă activitatea turistică: clima, relieful, vegetația și fauna determină un potențial turistic natural. Astfel există unele puncte turistice cum sunt “Devojački bunar“ la depărtare de 10 km de Vladimirovac și “Partizanska baza” la 18 km de Kovin. Datorita faunei foarte bogate și în această zonă este dezvoltat cel mai mult turismul de vânătoare.

Un alt potențial turistic natural în regiunea Banatului de sud îl reprezintă râurile Dunărea și Timișul care trec prin Pančevo. Acest oraș, în aria unde Timișul se revarsă în Dunăre, marcată cu două faruri, este ideal pentru dezvoltarea structurii turistice. Având în vedere că această zonă din jurul râurilor este bogată în ștraduri, în sezonul estival este asaltat de un număr foarte mare de turiști. Pe acest teritoriu există și căteva lacuri naturale mai mici care contribuie la dezvoltarea acitivtății turistice.

Având un potențial turistic natural foartă variat, regiunea Banatului de sud are o activitate turistică dezvoltată. Datorita acitivtății sale turistice, în această regiune s-au construit mai multe unitați turistice care au capacitatea să primească un număr foarte mare de turiști.

2.2. Resursele autropice ale Banatului de sud

Patrimoniul artistic, istoric, cultural reprezintă resursele care din punct de vedere turistic motivează o călătorie și care pot fi valorificate prin includerea lor în oferta turistică. Activitatea turistică reprezintă singura ramură economică ce valorifică această categorie de resurse.

Ținând cont de istoria foarte bogată a regiunii Banatului de sud, este de la sine înțeles de unde există o multitudine de monumente istorice și culturale în acestă zonă.

Odată cu dezvoltarea economiei și comerțului ele în orașele Banatului de sud devin centre economice și culturale și se acordă o atenție deosebită structurii arhitecturale a clădirilor. Încă din secolul al XVIII-lea se construiesc clădiri cu diferite stiluri arhitecturale, astfel că în aceste orașe s-au menținut un număr de clădiri și complexe de străzi care reprezintă o imagine a orașelor antice (Gradska kuća, Vladičanski dvor, Apoteka na stepenice sau Stara apoteka, Biblioteka, Muzej). Timpurile vechi au lăsat un număr mare de monumente care caracterizează orașele în care se găsesc și atrag un numer mare de turisti.

Descoperirile arheologice, mai ales din paleolit, neolit și din epoca fierului reprezintă materiale bogate pentru reconstituirea diverselor culturi din regiunea Banatului de sud. Toate aceste materiale au contribuit la îmbogațirea muzeelor din Vârșeț și Pančevo.

Cel mai vechi monument istoric din Banatul de sud se găsește în Vârșeț și este denumit cetatea “Kula”. Acest monument reprezintă ruinele orașului antic Vârșeț din evul mediu. Deși data exactă a construirii acestei cetăți nu se cunoaște, apariția ei este legată de secolul al XIV-lea și XV-lea și au construit-o Sârbi care au întemiat orașul Vârșeț.

Pe baza ruinelor găsite de arheologi, s-a observat că au existat mai multe cetăți construite în cerc. Dintre ele s-au menținut doar Kula care este construită din piatră și este de înalțime 19,80 m, lățime 13,80 și 11,00 m și grosime de 2,5 m.

Construită pentru apărarea orașului de armata otomană, în jurul ei de o lungul timpului s-au purtat nenumerate lupte. Odată cu terminarea războiului cu turcii, în 1701 cetatea Kula devine doar un monument istoric, care oferă vizitatorilor o experiență de neuitat, iar turistilor mai curajoși care urcă la etajul 3 al cetății oferă o priveliste ideale și totală a orașului Vârșeț.

Această cetate este un monument care caracterizează și este simbolul regiunii Banatului de sud.

Ruinele unor orașe vechi se pot găsi și în alte loclități din Banatul de sud. “Grad” este o ruină din apropierea satului Dupljaja și “Židovar” lângă Orešac și Orașul vechi din Kovin “Castrum keve” care datează din anul 1073.

Una din clădirile antice, care și-a menținut structura arhitecturală și în zilele noastre este “Casa orașului”, a fost construită în urmă cu mai mult de 300 de ani și era magistrat. Astăzi, această clădire este primăria orașului și reprezintă un complex din trei pârți.

Prima parte și cea mai veche este denumită “Lotićeva zgrada” construită în anul 1723 într-un stil clasic cu un detaliu caracteristic clădirilor din acea perioadă – erker și cu ornamente foarte frumoase în jurul geamurilor.

A doua parte a clădiri este reprezentată de o clădire cu balcon imens și intrarea principale în clădire. Este construit în stilul neogotiv în perioada dintre ani 1860 – 1863.

Partea a treia este partea cea mai nouă a clădirii și a fost construită în anul 1961 în locul unor clădiri care nu au avut nici o valoare cultural – istorică.

O altă clădire considerată monument cultural-istoric cu arhitectură rară este “Vechea farmacie” (Stara apoteka) cunoscută și sub denumirea de “Apoteka na stepenice”. Este construită în a doua decadă a secolul al XVIII-ela și în anul 1784 în ea s-a deschis prima farmacie din Vărșeț. Pe lângă valoarea pe care o are în posesia mai multor proprietari, această clădire a ca și farmacie până în anul 1960. Clădirea este la parter cu scările alăturate lângă pereți fiind motiv pentru denumirea ei de “Farmacie pe scări”. De atuncea aparține muzeului național în care există o colecție extrem de bogată de obiecte din domeniul culturii sanitare.

Muzeul național și biblioteca oraș. Fiind un oras cu o istorie foarte bogată și cu numeroase obiecte antice, descoperite de arheologi, în anul 1882 Magistratul din Vârșeț aduce hotărârea de întemeierea Muzeului național și a Bibliotecii orașului.

Însa după scurt timp, în anul 1908 Muzeul este separat de Biblioteca orașului, într-o clădire în care se găsește și astăzi. Din perioada aceea Muzeul și Biblioteca acționază ca două instituții independente.

Încă de la începutul formării, Muzeul național a conținut trei colecții arheologice: colecția lui Felix Mileker, E. Ritinger și Solyndssi cu 30.000 de obiecte arheologice. Cu timpul aceste colecții s-au extins prin cadouri, cercetări de terenurii sau achiziționări. Asfel, în anul 1923 achiziționează o nouă colecție a lui Karl Böhom din Bela Crkva și colecții mai mici a lui Petre Despenić din Kovin.

După cel de-al II război mondial, adică din anul 1946, prin reorganizarea conducerii muzeului, se înființează muzeul rural al Banat de sud.

Din perioada aceea muzeul începe să se dezvolte tot mai mult astfel încât, în prezent “Muzeul național” este constituit din mai multe sectoare. Aceste sectoare sunt în număr de cinci și sunt: sectorul arheologic, istoric, etnologic și numizmatic și în total numără 182.000 de exemplare.

Cel mai bogat din sectoare este cel argeologic și are 130.000 de obiecte adunate din toate localitățile regiunii Banatului de sud care se împart în colecții preistorice, antice și din evul mediu. Cea mai cunoscută localitate în care s-au găsit cele mai multe obiecte antice este Lepenski vir. Alte localități cunoscute, în care s-au găsit obiecte arheologice sunt Vatin, Potporanj, Vârșeț, “Kozluk”, Ludoš, Dubovac și altele.

Sectorul istoric conține diferite lucrări și menuscrise istorice. Este alcătuit din obiecte care reprezintă mai multe secții: secția de istorie veche și istorie nouă.

Secția istoriei vechi conține documente de arhivă din secolul al XVIII-lea și XIX-lea, materiale scrise din perioada ocupației otomană, hărți geografice din perioada aceea, poze și ziare antice.

Sectorul artistic conține un număr foarte mare de icoane, sculpturi și picturi a unor autori cunoscuți care s-au născut și trăit in Banatul de sud și a unor autori contemporari din întreaga Republica Serbia care și-au expus lucrările în “Muzeul național” din Vârșeț.

Sectorul artistic se înfintează în anul 1910 și de atunci sunt expuse lucrări în diferite stiluri și de diferiți autori foarte cunoscuți nu numai în Banatul de sud ci și în Serbia. Aceste lucrări cuprind perioada din secolul al XVIII-lea și până în prezent. Cei mai cunoscuți pictori sunt: Nikola Nešković, Arsa Todorović, Paja Jovanović, Ivan Radović, Svetislav Vuković și mulți alți.

Din colecțiile etnologice se păstrază o mulțime de obiecte tradiționale legate de viticultură, agricultură, apoi colecțiile de porturi naționale din diferite zone ale Banatului de sud, bijuterii și alte exponate legate de viața tradițională și obiceiurile din regiunea Banatului de sud.

Sectorul numismatic reprezintă un sector care a fost înfințat cel mai recent, deoarece, în urmă cu puțin timp a fost separat de sectorul istoric. Colecțiile pe care le conține acest sector sunt foarte bogate și conțin bani și monede din cee mai vechi timpuri. Se înfințează odată cu achiziționarea a 475 de exemplare de bani și monede. În prezent colecția conține 16.000 de exemplare care datează din secolul al IV î.d.h. și până astăzi. Cele mai numeroase exemplare reprezintă banii romanilor și monede de argint.

Datorită numărului mare de exponate și varietății acestora, Muzeul național este vizitat de foarte mulți turiști în decursul întregului an.

Deși erau construiți împreună într-o singură clădire, Muzeul național și Biblioteca centrală se dezvoltă, de la începutul formării lor, ca și instituții separate.

Fondul literar al Bibliotecii centrale, din anul 1920 a fost în precădere în limba germană și limba maghiară, iar doar la cățiva ani mai tărziu, se înființeaze și fondul literar în limba sârbă. În prezent Biblioteca cuprinde 130.000 de exemplare de cârți. După despărțirea Bibliotecii centrale de Muzeul național, este mutată într-o clădire veche, cu o arhitectură rară și antică care reprezintă stilul gotic. Pe lângă faptul că sunt folosite de populația Vârșețului și a întregului Banat de sud pentru îmbogățirea științei și cunoașterii culturale, este folosită și ca o atracție turistică din cauza înfățișării clădirii în care se află.

Pe de altă parte o atracție a turiștilor este și organizarea manifestațiilor literare și culturale în interiorul Bibliotecii centrale.

În legătură cu viața artistică a orașului Vârșeț și, de asemenea un element important care contribuie la dezvoltarea resurselor antropice din regiunea Banatului de sud, este și Teatrul național “Sterija”. Este cel mai mare teatru și cel mai important pentru dezvoltarea cunoșterii culturale și artistice în regiunea Banatului de sud.

Teatrul național din Vârșeț a fost construit în anul 1920 și denumirea acestui teatru a fost pusă după cel mai cunoscut comediograf din întreaga Serbie, care s-a născut, a trăit și lucrat în Vârșeț, Jovan Sterija Popović. Acest Teatru, este unicul teatru profesional din regiunea Banatului de sud și este o atracție turistică datorită poziției sale în centrul unui parc și datorite arhitecturii clădirii în stilul neogotic.

O alte clădire de importanță cultural-istorică, care contribuie în măsură mare la dezvoltarea ativității turistice, este Palatul Episcopal al Banatului, care prin înfățișarea sa atrage foarte multi vizitatori.

Este construit în perioada anilor 1757-1760 în timpul domnire episcopului Jovan Georgijević și reprezintă centrul episcopal al întregului Banat. Această clădire este lucrarea unui arhitect prus, a cărui nume a rămas anonim.

De-a lungul timpului clădirea și-a pierdut înfățișarea stilului său baroc aproape în totalitate. Reconstrucțiile făcute cu mult timp în urmă au dat acestei clădiri o înfățișare nouă.

În interiorul palatului episcopal se află o capelă cu iconostasul Sfântului Arhabghel Mihail și Gabriel a cărui autor a fost un pictor foarte cunoscut Nikola Nešković. În clădire se păstrază și o bogată colecție de obiecte bisericești și icoane. De o importanță foarte mare este biblioteca vastă cu lucrări și manuscrise foarte vechi și rare și un număr mare de portrete artistice a episcopilor din Banat. Aceste portrete sunt făcute de pictori cunoscuți cum sunt: Jakov Orfelin, Reador Kračun, Arsa Teodorović, Jovan Sterija Popović și alții.

În prezent, pe lângă funcția de centru episcopial, Palatul Episcopal al Banatului este și un muzeu care oferă vizitatorilor posibilitatea de a-și satisface nevoia de cunoaștere.

O altă clădire importantă în dezvoltarea activității turistice este Mănăstirea Mesici care se află la poalele Munților Vârșeț, la depărtare de 10 km de orașul Vârșeț. Unii istorici sunt de părere că această mănăstirie a fost înfințată de călugări, ucenicii lui Chiril și Metodie în seoclul al XI-lea. Alți istorici consideră că este întemeiată de urmașul lui Sfântul Sava, Arsenije Bogdanović în secolul al XIII-lea.

Cert este însă, faptul că în secolul al XV-lea a fost renovată de despotul Branković. Ca dovadă că a fost renovată de acest despot sunt și nenumărate portrete ale lui din interiorul mănăstirii.

Arhitectura mănăstirii reprezintă o combinație între stilurile raška și morava. Pereții interiori ai mănăstirii sunt ornați cu un număr foarte mare de icoane din anul 1743 de pictorii Andrei, Jovan și Petar. În mănăstire se află și o bibliotecă vastă cu cărți bisericești, denumită Biblioteca lui Josif Jovanović šakabente.

După renovarea din anul 1793/94 Mănăstirea Mesici a primit o înfățișare a stilului baroc, iar lângă clădirea principală a fost construită încă o clădire mai mică.

Un alt potențial antropic este și Mănăstirea Vojlovica, care se află în apropierea orașului Pančevo. Este construită în anul 1383, dar primele documente legate de această mănăstire datează din anul 1567. Trecând prin multe războaie, de-a lungul timpului mănăstirea era de multe ori incendiată și vandalizată, pentru ca în secolul al XVIII-lea să fie renovată. Tot în această perioadă a fost construită și o biserică, care face parte din mănăstire, cu o arhitectură în stilul baroc.

O caracteristică aparte în regiunea Banatului de sud este un număr foarte mare de biserici. Deși fiecare localitate din Banatul de sud are cel puțin o biserică, cel mai mare număr de biserici se află în orașul Vârșeț.

Cea mai veche și cea mai mare biserică din toată regiunea Banatului de sud este Biserica Romano-catlică sau Catedrala. În anul 1720 această biserică este construită în locul unei biserici vechi. Catedrala este construită în stilul arhitectural neogotic cu un interior impunător. Fiind bogată în icoane pictate de cei mai mari pictori (Karl Gajer și Karl Guča), această biserică este cea mai frumoasă și cea mai mare biserică din regiunea Banatului de sud.

O altă biserică este biserica Sfântului Nicolae care se află în apropiere de Palatul Episcopal al Banatului. Acest edificiu monumental este construit în perioada anilor 1783 și 1785. În interiorul bisericii se află un iconostas pictat de Pavel Djurković, iar sculpturile găsite în biserică sunt opera sculptorului Axentije Marković. Din multitudinea de icoane găsite în biserică se numără și operele de artă a celui mai cunoscut pictor din Banatul de sud, Paja Jovanović.

Pe lângă aceste biserici, în regiuna Banatului de sud, există și un număr mare de biserici mai mici.

În orașul Vârșeț se află și biserica “Mică”, biserica cimitirului și biserica românască.

Biserica Sfântei Fecioare este o construcție care caracterizează orașul Pančevo și contribuie la dezvoltarea activității turistice a regiuni Banatului de sud.Un monument istoric este și Capela Sfântei cruci care se află pe Munții Vârșețului. În prezent această clădire este folosită mai mult în activitatea turistică. Este construită în anul 1720 și este bogată într-un număr mare de icoane pictate de diferiți pictori și în stiluri diferite.

Pe lângă multitudinea de monumente istorice și culturale, există și unele monumente cu o construcție modernă care contribuie foarte mult în dezvoltarea activității turistice.

Un exemplu ideal de astfel de monument este hala sportivă “Millennium” care se află pe drumul principal care duce spre Munții Vârșețului. Această hală este cea mai modernă clădire din Republica Serbia , construită după standardele halelor de NBA din Statele Unite ale Americii, reprezintă cel mai mare centru sportiv din Europa în care se organizează diferite manifestații sportive, culturale și turistice.

Odată cu construirea acestui centru sportiv, orașul Vârșeț și întreagaregiune a Banatului de sud, au devenit atracții foarte importante pentru turiștii naționali și internațional. Datorită centrului sportiv “Millennium” în această regiune a început să se dezvolte extrem de rapid turismul sportiv.

La periferia orașului a fost săpat un lac artificial care se arovizionează cu apa din fântâni arteziene sătate la o adăncine de peste 200 m. Apa are proprietăți curative fiind bogată în săruri minerale și sodiu și cu o temperatură de 22oC. În fiecare an, în perioada estivală, plajele special amenajate în jurul lacului,sunt asaltate de turiști.

La dezvoltarea turismului, ca și o ramură economică, contribuie și o serie de manifestații din domeniul sportului, culturii și economiei care se organizează în fiecare an și care au deja o tradiție bine înrădăcinată

Din anul 1956, în fiecare an la sfârșitul lunii septembrie, Organizația de turism, organizează tradiționala manifestare „Balul strugurilor”, una din cele mai vechi treadiții de acest gen din țară.

Pe lângă aceasta, în fiecare an se organizează Festivalul internațional de folclor “Cununa Vârșețului”, care atrage un număr foarte mare de participanți din întreaga lume. Astfel, pe scena acestui festival, pe lângă societățile culturale din localitățile Banatului de sud, s-au prezentat formațiile de folclor din România, Unguria, Bulgaria, Rusia, Spania, India, Turcia, Canada, Franța, Grecia, Macedonia, Bosnia și Herțegovina, Croația și alte țări.

În timpul acestor manifestări și festivaluri unitățile turistice din regiunea Banatului de sud sunt pline, nu numai de participanții la aceste festivaluri ci și de turiștii care vizitează orașul cu acest prilej.

Caracteristic activității turistice din regiunea Banatului de sud este că, în această parte, turismul este dezvoltat în decursul întregului an. Fiind foarte dezvoltat turismul de cunoaștere și turismul sportiv, este de înțeles că activitatea turistică din aceasta regiune nu depinde în măsură foarte mare de factorul sezonalitate.

CAPITOLUL 3

BAZA TEHNICO-MATERIALĂ

ȘI OFERTA DE SERVICII TURISTICE

Faptul bine cunoscut este că turismul, ca activitate economico-socială, este încadrat în sfera serviciilor. “Privit într-o viziune sistematică, acesta poate fi considerat atât ca subsistem în raport cu sfera serviciilor, cât și ca sistem care are ca subsisteme toate organismele care concură la desfășurarea și realizarea activității de turism”. Îndeplinirea de către turism a menirii sale este posibilă numai în măsura în care întreaga activitate turistică se desfășoară la un nivel calitativ ridicat.

Privit ca activitate economică, turismul include o gamă variată de servicii: servicii de informare, vânzare de călătorii turistice, cazare, servire de preparate culinare, de răcoritoare, de băuturi alcoolice, tratamente în stațiuni balneare, acțiuni cu rol de agrement și divertisment, etc.

“Ca urmare, la nivelul impus de rolul și funcțiile sale, turismul rezultă din efectul conjugat și combinat al mai multor ramuri. Unele dintre acestea – construcțiile, industria energiei electrice și termice, industria construcțiilor de mașini, electronica, industria lemnului și textilă – se înglobează fie în baza materială a turismului, fie în producția oferită de alimentație publică. Altele, ca de exemplu, transporturile, circulația mărfurilor, comunicațiile, cultura, asistența medicală și gospodăria comunală, concură independent la satisfacerea diverselor părți ale cererii turiștilor.”

Fiind o activitate care satisface cerințele personale, turismul este o verigă premergătoare consumului final. Datorita rolului său de a răspunde unor nevoi umane, turismul contribuie la producerea de venit național. Creatoare de venit național sunt nu numai alimentația publică și transporturile turistice ci și activitățile desfășurale de colectivele din unitățile de cazare și din bazele de tratament.

“La nivelul unei economii naționale sau al unei zone geografice, regiuni, oraș, stațiune, volumul activității turistice va fi influențat de următorii factori: volumul cererii de călătorii turistice și gradul de echipare al teritoriului respectiv (caracterizat prin confortul general al ambianței, densitatea mijloacelor de agrement și modalitatea prin care capacitățile existente ale bazei tehnico – materiale pot satisface cerințele unui număr determinat de vizitatori)”.

După părerea lui Oscar Snak “baza tehnico – materială a turismului cuprinde totalitatea mijloacelor materiale mobile și imobile (construcții, instalații, echipament) care participă la crearea și oferirea produsului turistic și la prestarea serviciilor turistice”. De aici se poate spune că fiecărui serviciu îi corespunde un tip de echipament, între aceste două elemente existând o corelație de natură cantitativă și calitativă.

Activitatea de turism se desfășoară atât la nivelul macro – economic, cât și la nivelul microeconomic. Fiecărui nivel îi corespund anumite structuri organizatorice. Fiecare unitate își desfășoară activitatea în limitele teritorial – administrative respective. În foarte multe cazuri se întâmplă că turistul nu stă într-o singură localitate, ci se deplasează, fără a cunoaște limitele administrative. De aceea activitatea turistică trebuie să se desfășoare în mod omogen și continuu, fără scăderi în calitatea serviciilor.

Activitatea de turism se materializează în servicii care oferă spre consum comodități și produse pentru care s-a manifestat cererea activă. Rezultatul activității de turism îl reprezintă produsul turistic.

Produsul turistic reprezintă totalitatea de produse și servicii realizate de diverse ramuri specifice, grupate în diferite variante într-un lot unic, valorificate în cadrul unei ambianțe specifice create de factori naturali într-o anumită regiune.

Produsul turistic este o combinație între bunuri materiale și serviciile oferite de către personalul turistic și din serviciile adiacente, care, punând în valoare elementele patrimoniului turistic și ale infrastructurii turistice urmăresc satisfacerea unor motivații specifice și generale ale consumatorului turistic.

O componentă foarte importantă a sistemului economiei contemporane reprezintă serviciile. Locul și importanța lor se află în continuă creștere, iar întreaga dezvoltare economică și socială stă sub semnul “terțiarizării”.

În categoria serviciilor fac parte:

– transportul (terestru, maritim, aerian); servicii furnizate pasagerilor, servicii portuare, etc;

– călătorii (turism), bunuri și servicii achiziționate de câtre călători având ca scop distracția, sănătatea, educația, etc;

– alte servicii cuprind:

a/ servicii de comunicații;

b/ servicii de asigurări;

c/ servicii de informare;

d/ servicii financiare, etc.

Rolul produsului turistic este de a răspunde nevoilor multiple ale turistului, asigurând un beneficiu pentru organizator.

Din acest motiv un număr foarte mare de ramuri, care își dau concursul la efectuarea de prestații turistice, arată că produsul turistic nu poate fi de calitate superioară decât în măsura în care toate elementele care concură la crearea sau intră în structura sa sunt de calitate superioară.

3.1. Baza tehnico-materială existentă

În cadrul bazei tehnico-materiale a turismului, un loc important în revine bazei materiale a cazării.

“În zilele noastre, cele două probleme majore cu care se confruntă ofertanții din domeniul cazării sunt: investiția inițială ridicată (problemă atenuată prin acțiunile de concentrare și centralizare a producătorilor) și folosirea subcapacitate a spațiilor hoteliere datorată în principal sezonalității (acest fapt se rezolvă prin ameliorarea gestiunii și creșterea eficienței utilizăruii unităților de cazare și mai ales prin polifuncționalitatea structurii bazei materiale a cazării).”

Baza materială a cazării și alimentația, alături de tratamente și transport, sunt considerate servicii de bază.

Serviciile de cazare vizează crearea condițiilor și confortul pentru adăpostirea și odihna călătorului. “El este produsul industriei hoteliere, sector care înglobează ansamblul activităților desfășurate în spațiile de cazare. Serviciile de cazare se prezintă ca o activitate complexă, decurgând din exploatarea capacităților de cazare, fiind alcătuit dintr-un grupaj de prestații oferite turistului pe timpul sejurului în unități de cazare.”

Dezvoltarea și calitatea serviciilor de cazare depinde într-o măsură foarte mare de existența unei baze tehnico-materiale de cazare (hoteluri, moteluri, cabane, etc) adecvate și dotate corespunzător, care să aibă capacitatea să ofere consumatorului turistic condiții cele mai bune și cele mai optime. Pe lângă această funcție, serviciul de cazare depinde și de dotarea cu personal, nivelul de calificare a lucrătorilor și de organizarea muncii în unitățile turistice.

O funcție foarte importantă a serviciilor de cazare este că obiectivul de cazare pentru turist îndeplinește rolul de domiciliu temporar, trebuind să aibă o funcționalitate complexă.

Pentru satisfacerea cât mai bună și cât mai completă a cererii turistilor, principalele activități ce dau conținutul serviciului hotelier sunt urmatorele:

cazarea propriu – zisă și activitățile complementare ei;

alimentația și serviciile producătoare;

activitățile cultural – artistice și de agrement;

serviciile de informare și intermediere;

activități comerciale.

Între aceste servicii există relații de interferență, adică circuitele lor se interferează. Aceste relații de interferențe sunt prezentate în schema următoare:

Figura 1.

Indiferent de mărimea, tipul, categoria de confort, gradul de dotare a unei instituții hoteliere, cazarea este funcția principală a acestora.

Din categoria serviciilor hoteliere complementare, ce întregesc funcția de cazare, se pot menționa: primirea și distribuirea în hotel a corespondenței turiștilor, servicii de schimb valutar, păstrarea obiectelor de valoare, curățirea hainelor, manipularea bagajelor, asigurarea parcărilor pentru autoturisme, etc.

Capacitatea de cazare poate fi definită ca “dotări de bază materială care asigură înnoptarea și odihna turiștilor pe o anumită durată de timp, în baza unor tarife determinate, diferențiate în funcție de gradul lor de confort, perioada de an, etc.”

Capacitatea de cazare cuprinde toate formele de cazare (hoteluri, moteluri, cabane, campinguri) care, în vederea asigurării unui sejur căt mai atractiv, oferă turiștilor condiții optime de adăposturi, alimentație, agrement, igienă, etc.

Baza materială o cazării cuprinde următoarele forme:

hoteliere;

extrahoteliere;

nepermanente.

Cea mai tradițională formă de cazare turistică o reprezintă cazarea hotelieră. Această formă de cazare crează locuri de muncă, este o sursă de valori și reprezintă o activitate independentă.

“Din punct de vedere tehnico-administrativ hotelurile pot fi independente sau integrate în lanțuri hoteliere. Cele independente se caracterizează prin dimensiuni mici, gestiune familială și un grad de confort de maximum două stele. Presiunea cererii turistice internaționale le determină să adere lanțurilor hoteliere “voluntare”, care se caracterizează printr-o forță promoțională extrem de ridicată.”

Cazarea extrahotelieră este structurată în

reședințe secundare;

apartamentele mobilate;

unități sociale de cazare.

Cazarea nepermanentă cuprinde: campingul, camping-car, vasele de agrement, etc.

În concepția dezvoltării economiei pe teritoriul Banatului de sud, turismul obține un loc însemnat, avănd în vedere că acest domeniu unește foarte multe ramurile economice și activități, printre care și industria hotelieră, de restaurante și tranzitul.

Datorita faptului că Banatul de sud se află în apropierea forntierei cu România, în această regiune este dezvoltat cel mai bine turismul de tranzit.

Reprezentând o regiune cu o istorie foarte lungă și bogată, cu un număr mare de monumente și clădiri cultural-istorice, a determinat formarea unităților turistice, care au menirea să dezvolte turismul.

Orașele în care se găsesc cele mai multe instituții hoteliere sunt Vârșețul și Pančevo.

Fiind un oraș industrial foarte dezvoltat, turismul de afaceri este cel mai dezvoltat.

Cel mai mare hotel din Orașul Pančevo este “Timiș” de două stele. Acest hotel are 120 de camere și 180 de paturi.

În Vârșeț funcționează căteva întreprinderi de stat din domeniul turismului și industriei hoteliere. Hotelul “Srbija” reprezintă un lanț de restaurante și două hotele (hotelul “Breg”, cu un restaurant și 30 de paturi) și hotelul “Srbija”.

Hotelul “Srbija”, un hotel de 3 stele care se află în centrul orașului. Acest hotel conține 85 de camere foarte comfortabile, cu unul sau două paturi, 6 apartamente și 158 de locuri.

Hotelul are patru restaurante cu 550 de locuri care oferă servicii complete de ospitalitate și un bar cu 60 de locuri. Pentru distracția și agrementul turiștilor, în hotel se găsește și o discotecă cu capacitate de 600 de persoane.

Pe Munții Vârșețului se află hotelul “Turist” de 2 stele. În incinta caruia se gasește un restaurant și are 25 de camere.

Datorită peisajului pitoresc al Munțiilor Vârșeșului acest hotel cazează mulți turiști iubitori de natură și de aer curat.

În orașul Vârșeț mai există un hotel, în apropierea aeroportului și a școlii de aviatori, hotelul “JAT”. Acest hotel este construit pentru studenții școlii de aviatori, dar în cazuri excepționale se poate folosi și pentru cazarea turiștilor.

În Bela Crkva există un hotel “Banat” cu două stele. Deși are 100 de paturi, în sezon, capacitatea acestui hotel nu poate să satisfacă nevoile turistice, astfel că se planifică construirea a încă unui hotel.

Hotelul “Banat” conține mai multe restaurante pentru alimentația publică. Cele mai cunoscute sunt “Jezero”, “Park” și “Klub”, restaurante caracterizate prin specialități culinare tradiționale, iar în apropierea orașului Stara Palanka, lângă fluviul Dunărea, are două restaurante cu specialități din pește.

În regiunea Banatului de sud ofertele turistice cel mai des întâlnite sunt oferta turismului cultural, de afaceri și de tranziție.

Fiecare din aceste oferte depinde de gradul de dezvoltare economic al regiunii și de factorul natural caracteristic zonei.

“În categoria ofertanților de produse turistice întră prestatorii sau fabricanții de diferite produse și prestații ca: touroperatori, firme din sectorul comercial, etc.

Ofertanții de produse turistice sunt specializați în patru mari categorii de activiteți cu caracter turistic:

cazare și alimentație publică;

transport;

informare, animație, agrement;

organizarea de călătorii de cătră tour operatori.”

Pentru oferirea serviciilor turistice, există două agenții de turism, “Compas” și “Putnic” cu sediul în Pančevo și cu filiale în Vârșeț, mai există și “Banaturs”, “Tri-turs” găsit în incinta hotelului “Srbija”.

Activitatea turismului este analizată și urmărită în evoluție printr-un sistem de indicatori specifici.

Unitățile de cazare turistică, capacitatea de cazare turistică, numărul de camere existente și unitățile de cazare precum și capacitatea de cazare turistică în funcțiune, din regiunea Banatului de sud, sunt prezentate, pe tipuri de unități, în tabelele următoare (tabelul nr.1 și tabelul nr.2).

În aceste tabele sunt prezentate datele statistice din anul 2000 și 2001. Din datele statistice din anii trecuți s-a ajuns la concluzia că ritmul de evoluție a indicatorilor activității turistice este relativ constant.

tabelul 1.

Numărul de camere și locuri existente

în regiunea Banatului de sud

în 1998 –

Sursa:date statistice de pe internet

tabelul 2.

Numărul de camere și locuri existente

în regiunea Banatului de sud

– în 2002 –

Sursa: date statistice de pe internet

În urma calculului evoluției în timp (2001/2000) a indicatorilor prezentați în tabelele nr.1. și nr.2 au rezultat, în tabelul nr.3 unele ritmuri de evoluție. Aceste ritmuri de evoluție se determină împarțind cifrele din anul de referință(2001) la cifrele din anul de bază(2000). Astfel, existe urmatorele ritmuri de evoluție:

Tabelul 3.

Ritmuri de evoluție

privind numărul de camere existente în unitățile de cazare

în regiunea Banatului de sud (1998-2001)

Din analiza tabelelor de mai sus se desprind următoarele concluzii:

o scădere a numărului de unități de cazare, avănd în vedere că în anul 2001, a scăzut numărul de hoteluri, vile și campinguri, iar tabăra de copii s-a desfințat;

o scădere a numărului de locuri de cazare;

o scădere a numărului de camere în unitățile de cazare.

Excepție face doar numărul de moteluri care, spre deosebire de anul 2000 când au existat două moteluri, în anul 2001 a crescut numărul de moteluri, a crescut numărul de locuri și camere, dar într-o măsură foarte mică(1,07)

O explicație pentru scăderea capacității de cazare în anul 2001 din Banatul de sud, este razboiul din Iugoslavia, din cauza căruia a scăzut și numărul de turiști și legat de aceasta numărul de înnoptari a turiștilor.

Datorită scăderii capacității de cazare, a numărului de turiști și a numărului de innoptări, s-au înregistrat si scaderi ale productivității turistice și a veniturilor din această regiune.

Baza materială a restaurării (a activității de alimentație publică) este strâns legată de baza materială a cazări.

Principalele puncte de alimentație din regiunea Banatului de sud sunt:

Restaurantul hotelului “Srbija” din Vârșeț;

Terasa hotelului “Breg” din Vârșeț;

“Kestenov hlad” – restaurantul cu mâncare tradițională;

“Zlatni šaran” – restaurant cu specialități de pește;

“Kompas” – restaurant lângă frontiera Sârbo-Română;

Restaurantul “Vojvodina” din Pančevo;

Restaurantul hotelului “Sloboda” din Pančevo;

Restaurantul “Sunce” care se află pe drumul magistral;

Restaurantul “Dunavac” din Opovo;

Restaurantul”Timiș” din Banatski Karlovac;

Restaurantul “Park” din Bela Crkva.

Baza de agrement

O definiție a agrementului este dată de specialiștii care văd agrementul ca o “componentă de bază a produsului turistic deoarece este chemat să asigure odihnă activă a turiștilor, contribuind direct la realizarea unei noi calități a vieții.”

În zilele noastre, odihna activă presupune o caracteristică fundamentală a vacanțelor, contribuind la satisfacerea nevoilor fizice și psihice ale turistului, conturând cadrul necesar petrecerii plăcute și instructive a timpului liber.

Pentru o dezvoltare mai bună a unităților și zonelor turistice, trebuie să existe cât mai multe baze de agrement. Aceste baze de agrement trebuie să conțină ansamblul mijloacelor, echipamentelor oferite de unitățile turistice, capabile să asigure individului o stare de bună dispoziție, plăcere, să dea senzația unei satisfacții.

„Această abordare relevă:

varietatea activiteților de agrement;

multitudinea planurilor pe care acționază;

destinderea și reconfortarea fizică;

divertismentul și dezvoltarea capacităților turistului;

satisfacerea psihică prin activități cultural distractive și industriv – educative;

amuzamentul, comunicarea și sporirea volumului de cunoștințe.

Pentru petrecerea în mod plăcut a timpului liber se are în vedere tot ceea ce a creat civilizația în domeniu și care se adresează în general populației rezidente, dar și celor care vizitează localitatea.”

Mijloacele de agrement sunt următoarele:

parcurile și grădinile publice;

ștranduri amenajate;

stadioane, biblioteci;

restaurante cu specific;

muzee, expoziții, teatre;

discoteci;

săli de sport polivalente.

O altă definiție a agrementului este dată și de alți specialiști reprezentând “o gamă de mijloace și dotari destinate să asigure posibilități cât mai largi și diversificate pentru petrecerea timpului liber de către turiști. Ogrupare generală, în câteva categorii mari sugerează varietatea și importanța acestor componente a bazei tehnico-materiale: mijloacele destinate distracțiilor (cluburi, săli de jocuri, săli polivalente, etc), mijloace de agrement sportiv (terenuri de sport, etc).”

Cel mai plăcut și cel mai liniștit loc pentru petrecerea timpului liber și satisfacerea nevoilor fizice și psihice ale oamenilor este parcul. “Noi vrem să protejăm natura, nu numai pentru ea însăși, dar mai ales pentru oamenii care caută în ea o sursă de bucurie, sănătate și recreere inteligentă” – spunea Dl. Sonnenann (Germania).

Un parc național poate fi definit ca un areal relativ închis unde

– ecosistemele nu sunt material alterate de exploatarea și ocuparea umană;

– unde speciile de vegetație și faună, aspectele geomorfologice sunt de un interes ștințific educativ și recreativ deosebit, sau care deține un peisaj natural de o mare frumusețe;

– unde vizitatorilor le este permisă intrarea în condiții speciale pentru scopuri de cercetare, educative, culturale și recreative.

O funcție foarte importantă a parcurilor naționale este funcția sa turistică de satisfacere a necesităților culturale, de odihnă, și recreere a oamenilor.

Regiunea Banatului de sud are câteva parcuri naționale. În fiecare oraș al acestei regiuni se găsește câte un parc care poate oferi turiștilor petrecerea odihnitoare și recreativă a timpului liber.

Cunoscut este parcul național din Vârșeț care, pe lângă o natură bogată, oferă turiștilor și relaxarea în varul care se află în mijlocul parcului, iar o petrecere interesantă a timpului liber oferă și două discoteci așezate in parcul central. La intrarea în parc se află discoteca “Park”, iar în apropierea terenului sportiv se află discoteca “Delfin” care oferă distracție turiștilor și vizitatorilor doar în perioada estivală a anului fiind în aer liber.

Regiunea Banatului de sud este bogată și în lacuri artificiale, special amenajate pentru a atrage un număr cât mai mare de turiști și pentru a oferi turiștilor cât mai multă distracție.

La periferiile orașului Vârșeț se află un lac artificial pe o suprafață de 30.000 m2 și adâncime de 3 metri. Se alimentează cu apă din apele subterane bogate cu săruri minerale.

Datorita acestor săruri minerale apa lacului are un gust sărat.

În timpul verii lacul se folosește ca plajă. Aici se practică tot mai mult canotismul, care contribuie la dezvoltarea activității turistice și distracției turiștilor.

Foarte aproape de lac, este amenajat și un loc pentru camping pentru necesitățile turiștilor care vin în Vârșeț.

Un alt oraș din banatul de sud este Bela Crkva în care există posibilități naturale pentru dezvoltarea turismului. Cel mai mare tezaur turistic al regiunii Banatului de sud îl reprezintă complexul de șase lacuri în apropierea acestui oraș. Cel mai mare lac din cele șase are plajă amenajată, vizitată de un număr mare de turiști. Pe lângă campingul special amenajat, pe acest lac se pot practica mai multe sporturi nautice. Este practicată și navigația cu ambarcațiuni cu pânză și canotajul. În timpul verii clubul “Jezero” organizează pentru turiști și cursuri de înot.

Deși, turismul este foarte dezvoltat în această zonă, bogația apelor care există poate oferi posibilități pentru un turism mult mai dezvoltat.

Un alt element folosit pentru distracție și agrement este Centrul cultural care în conținutul său are o sală de cinema, o sală în care se organizează diferite concerte și o discotecă “KC” cea mai mare discotecă din orașul Vârșeț.

Un alt centru cultural este “Dom omladine” orientat spre satisfacerea intereseor tinerilor pentru cunoașterea culturală, artistică, politică, etc. Acest centru reprezintă un club în care se organizează cursuri de muzică, de dans modern și balet. Acest centru posedă două discoteci – “MR” și “Rupa” în care, nu numai tinerii din oraș, ci și turiștii pot găsi o petrecere distractivă a timpului liber.

Pentru turiștii care preferă un agrement de cunoaștere, locul cel mai ideal este Muzeul național care organizează de-a lungul întregului an un număr foarte mare de expoziții de artă, arheologice, istorice și altele.

Pentru turiștii iubitori de distracțiile sportive, orașele din Banatul de sud oferă un număr mare de terenuri și cluburi sportive. În Vârșeț, la poalele Munților Vârșețului se află un teren sportiv pe care îl pot folosi toți turiști care vizitează orașul. În continuarea sa este un alt teren sportiv mult mai mare, care este folosit doar la organizarea unor evenimente sportive. De asemenea, pentru distracție și agrement se folosește și terenul de tenis de câmp care face parte din clubul de tenis. Acest club este cel mai mare club de tenis din regiunea Banatului de sud.

În apropierea orașului Vârșeț se află școala de aviatori, care oferă turiștilor cursuri scurte de aviație. Acest tip de sport este întâlnit doar în Vârșeț pentru că este singura școală de aviatori din întreagă Republica Serbia. De asemenea, aici se organizează pentru turiști și vizitarea orașului și a regiunii cu avionul.

Deoarece, Munții Vârșețului reprezintă singurul masiv muntos din regiunea Banatului de sud, au terenuri ideale pentru planorism.

În timpul anului aici se organizează mai multe competiții în planorism care oferă turiștilor un adevărat spectacol.

Cel mai mare și cel mai cunoscut loc pentru petrecerea timpului liber este sala polivalentă “Millennium”, care se află în partea de est a vârșețului, la poalele Munților Vârșețului. Cu o suprafață de 4000 m2, această sală polivalentă reprezintă cea mai mare sală sportivă din Europa. Având 4500 de locuri este folosită în mai multe scopuri dintre care, pe lângă evenimente sportive, pentru oragnizarea manifestațiilor culturale pentru un număr foarte mare de turiști: (concerte, manifestări de modă, etc).

În subsolul centrului “Millennium” se află o multitudine de magazine, restaurante și baruri.

Săptămânal, în această sală se organizează fie competițiile sportive, fie concerte care oferă localnicilor și turiștilor o distracție de neuitat. Pe lângă funcția sa de organizarea diverselor manifestării de distracție și agrement, sala prezintă o atracție turistică doar cu înfățișarea sa externă.

CAPITOLUL 4.

Analiza circulației turistice și

valorificarea potențialului turistic

4.1. Valorificarea potențialului turistic

“Activitatea turistică se numără printre cele câteva fenomene ce s-au impus în epoca contemporană, la dezvoltarea sa spectaculoasă constituind o tresătură caracteristică secolului nostru.”

În multitudinea de transformări produse în viața social-economică după al doilea război mondial – introducerea calculatoarelor, industrializarea agriculturii, modernizarea mijloacelor de transport – societatea omenească s-a industrializat la scara planetară. Astfel, societățile industrializate au ca și caracteristică principală o concentrare puternică a populației în centrele urbane, în cadrul cărora se înregistrează aglomerări ale locurilor de muncă, ale căilor și mijloacelor de transport, ale populației în blocuri. Pe de o parte, societatea industrializată oferă posibilități nelimitate de creștere productivității muncii, cu efecte pozitive asupra membrilor societății. Astfel de posibilități sunt creșterea veniturilor și a puterii de cumpărare, sporirea duratei timpului liber prin reducerea zilei și săptămânii de lucru, prin dezvoltarea și modernizarea mijloacelor de informare.

Aceste elemente caracteristice societății omenești determină și contribuie la dezvoltarea tot mai mare a activității turistice.

Pe de altă parte, însă, societatea industrializată are și efecte negative asupra membrilor ei, acestea manifestându-se sub forma agresivităților biologice (poluare) și a celor de ordin nervos (stresul psihic, constrângerile din viața socială și profesională).

Din cauza acestor efecte negative asupra societății, s-a dezvoltat dorința și tendința oamenilor de a-și petrece timpul liber călătorind, căutând colțuri liniștite de natură, vizitând diferite localități din anumite zone pentru a satisface nevoile de cunoaștere sau pentru a-și îngriji sănătatea.

Datorită faptului că numărul populației a crescut, iar influența factorului distanță – timp a fost diminuată simților prin modernizarea mijloacelor de transport, turismul, ca modalitate de petrecere plăcută și utilă a timpului liber, a cunoscut o dezvoltare rapidă constituind una din cele mai remarcabile tresături ale epocii contemporane.

Ca orice activitate în plină evoluție și afirmare, turismul a fost obiect de cercetare pentru numeroși specialiști, care odată cu semnalarea lui ca fenomen, au încercat să-i stabilească dimensiunile în timp și spațiu, conținutul, etc. adică să-l definesc.

În lucrarea “Hendbuch der Schweizerischen Voltswirtschaft” (1905), R. Guyer – Freuler arată că “turismul în sensul modern al cuvântului, este un fenomen al timpurilor noastre bazat pe creșterea necesității de refacerea a sănătății și schimbarea mediului de viață, pe nașterea și dezvoltarea sentimentului de receptivitate pentru frumusețile naturii.”

Ceva mai târziu, în anul 1969, “Dictionnaire touristique international” enunță o altă definire a turismului: “Turismul reprezintă ansamblul de măsuri puse în aplicare pentru organizarea și desfășurarea unor călătorii de agrement sau agenții specializate fie pe cont propriu, pe o durată limitată de timp, precum și industria care concură la satisfacerea nevoilor turiștilor.”

Din definițiile date de-a lungul timpului de mai mulți specialiști, se poate spune că turismul reprezintă pe de o parte totalitatea activităților prin care omul își petrece timpul liber călătorind în alte locuri pentru a le vizita, pentru a-și îmbogăți cunoștințele generale, pentru a se distra și face sport, pentru odihnă sau tratament, iar pe de altă parte, industria creată pentru satisfacerea bunurilor și serviciilor solicitate de turiști la locul de destinație, la un înalt nivel calitativ și în condițiile protecției și conservării resurselor turistice și a mediului înconjurător.

Datorită schimbărilor rapide pe care le-a suferit mediul economico-social în care se desfășoară turismul, s-a enunțat o altă definire de turism în 1991 de Conferința internațională de la Ottawa:

“Turismul – activitățiile unei persoane care călătorește în afara mediului său obișnuit, pentru mai puțin de o perioadă specificată de timp și al cărui scop principal de călătorie este altul decât exercitarea unei activități remunerate la locul de vizitare.”

Pentru valorificarea cât mai bună a activității turistice trebuie să se definească următoarele noțiuni de bază:

călător;

vizitator;

reședința uzuală;

Călător – orice persoană ce se deplasează între două sau mai multe țări sau între două sau mai multe localități din țara unde-și are reședința uzuală.

Călătorii se clasifică în:

vizitatori

alți călători

Vizitatorul este orice persoană care se deplasează într-un loc, altul decât acela al mediului său obișnuit, pentru mai puțin de 12 luni și al cărui scop de călătorie este altul decât exercitarea unei activități remunerate la locul vizitat.

Criteriile care îl deosebesc pe vizitator de alți călători sunt:

locul: altul decât mediul obișnuit al vizitatorului;

durata: mai puțin de 12 luni;

scopul: altul decât activitatea remunerată.

“Dinamismul activității economice, schimbările ce se produc la nivelul și structura forțelor de producție, impun, în mod necesar, îmbunătățirea continuă a formelor și metodelor sale de conducere, organizare și planificare. ele trebuie să fie adaptate cerințelor fiecărei etape, astfel încât să constituie pârghii eficiente pentru valorificare optimă a muncii sociale și a resurselor naturale, materiale și financiare.”

Banatul de sud reprezintă o regiune foarte bogată în resurse naturale și cultural-istorice care oferă posibilități pentru dezvoltarea turismului în această zonă. Cel mai important centru turistic din regiunea Banatului de sud este orașul Vârșeț. Deși, după mărime și numărul locuitorilor, Vârșețul este un oraș de mărime medie, el ascunde în centrul său o tradiție foarte bogată, resurse naturale și cultural-istorice care atrag un număr mare de turiști.

De asemenea, fiind un oraș cu un trecut lung, cu o multitudine de monumente cultural-istorice și instituții culturale, cu diferite manifestații culturale, sportive și turistice, Vârșețul este o localitate care oferă vizitatorilor săi multe motive turistice.

Cu potențialul său natural extrem de variat, cu o natură pitorească și foarte frumoasă, producătoare de aer curat, cu spații imense de viță-de-vie, multe păduri bogate în vegetație variată care reprezintă o oază de liniște și recreere psihică și fizică, Banatul de sud atrage foarte mulți turiști naționali și internaționali.

Datorita poziției sale geografice, în apropierea României și datorită drumului internațional care trece prin Pančevo și Vârșeț, în regiunea Banatului de sud este dezvoltat cel mai mult turismul de tranzit.

Campingurile atractive în natura pitorească și intactă a Munților Vârșețului și a văilor în apropierea râurilor Caraș și Dunărea, apoi posibilitatea practicării sportului de vânătoare sunt caracteristice turismului de camping și de vânătoare.

Oferta turistică este caracterizată și prin diferite manifestații culturale, turistice, sportive și o mulțime de festivaluri ținute în decursul întregului an.

Toate aceste atracții turistice, fie naturale, fie antropice, determină o necesitate de formare a unităților turistice cu menirea de a dezvolta cât mai mult turismul prin construirea și menținerea drumurilor, campingurilor, hotelurilor, motelurilor, etc.

Munții Vârșețului au o importanță mare în dezvoltarea turismului din regiunea Banatului de sud. Doar o singură privire la Munții Vărșețului reprezintă o evadare din monotonia câmpiei Banatului de sud, iar relieful acestui masiv muntos, păduri imense și bogate în vegetație variată, clima favorabilă și aerul curat reprezintă un puternic stimulent asupra organismului uman.

Toate aceste caracteristici ale regiunii Banatului de sud determină valorificarea potențialului turistic din această regiune.

4.2. Analiza circulației turistice

Turismul poate fi apreciat teoretic și practic printr-o multitudine de indicatori grupați în circulația turistică: numărul de zile – turișt, numărul de înnoptări, sejurul mediu, volumul încasărilor, densitatea circulației turistice.

Circulația turistică reprezintă deplasarea în timp și spațiu a fluxurirol de turiști, iar fluxurile de turiști sunt deplasări ale consumatorilor de bunuri si servicii, precum și operațiunilor legate de acestea (rezărvări, decontări).

Pentru o analiză a circulației turistice cât mai precisă este nevoie de utilizarea unor indicatori care să determine capacitatea unităților turistice.

În materie de statistică este absolut necesar să se cunoască numărul turiștilor care sosesc într-o stațiune turistică. Această unitate de măsură servește ca bază în analizele statistice atât pentru evaluarea numărului de zile / turist cât și a încasărilor turistice.

Înnoptările, adică numărul de nopți petrecute de un turist într-o stațiune sau localitate permit evidența mișcării turistice după categoriile de unități de cazare folosite și după formele de turism practicate, pe baza grupării clientilor în funcție de numărul înnoptărilor, după sex, grupe de vârstă, scopul vizitei, etc.

În felul acesta înregistrarea înnoptărilor, realizată de unitățile de cazare asigură informații mai certe referitoare la volumul și structura mișcării turistice. Datele obținute sunt utile și pentru o serie de de analize secundare, cum ar fi determinarea gradului mediu de ocupare a spațiilor de cazare și a intensității activității turistice în diferite perioade ale anului, determinarea eficienței investițiilor turistice, etc.

Pentru analiza evoluției activiteții turistice și detașarea tendințelor cantitative și calitative ale circulației turistice, este necesară studierea unei periode de timp pentru obținerea unor concluzii generale valabile. În continuare se va analiza evoluției turismului, în regiunea Banatului de sud, pe parcursul a trei ani, respectiv perioda anilor 2000 –2001. Analiza circulației turistice presupune cunoașterea evoluției câtorva indicatori principali și anume:

– numărul de turiști sosiți în regiunea Banatului de sud.

tabelul 4.

Numărul de turiști sosiți în regiunea

Banatului de sud în anii 2000 și 2001

Sursă: date statistice de pe internet.

În ceea ce privește ritmurile de evoluție din anii 2001 și 2000 ale indicatorului analizat în tabelul de mai sus, situația se prezintă astfel.

tabelul 5.

Ritmuri de evoluție (2001/2000)

privind numărul de turiști sosiți în

regiunea Banatului de sud

.

Din analiza celor două tabele se observă următoarele:

o scădere a numărului total de turiști sosiți în anul 2001 față de 2000,

o creștere de turiști se observă în turiști sârbi sosiți în campinguri,

numărul de înnoptări înregistrate în unitățile de cazare turistică în Banatul de sud și ritmurile de evoluție.

Tabelul 6

Numărul de înnoptări înregistrate

în unitățile de cazare turistică în regiunea

Banatului de sud în anii 2000 și 2001

Sursă: date statistice de pe internet.

tabelul 7

Ritmuri de evoluție (2001/2000)

privind numărul de înnoptări în

regiunea Banatului de sud

.

Durata medie a sejurului(Ds)este un indicator calitativ și se folosește pentru a demonstra posibilitatea ofertei turistice de a reține tuistul un număr mai mare de zile într-o anumită zonă.

Ds = Nr de înopt/ Nr de turiști sosiți

tabelul 8

Durată medie a sejurului pe anii 2000 și 2001

– zile –

tabelul 9

Ritmuri de evoluție (2001/2000)

privind durata medie a sejurului

Pentru a analiza cît mai bine circulația turistică în regiunea Banatului de sud, pe lângă durata medie a sejurului , trebuie calculat și indicatorul densitatea circulației turistice(Dt). Acesta este un indicator cere reprezintă legătura directă dintre fluxul turistic și populația rezidentă a zonei.

Dt=NT/Np

Unde:

NT=numărul de turiști dintr-o zonă

Np=numărul populație din zonă

Pentru anul 1998 Dt=231.907/130.000=1,784

Pentru anul 2001 Dt=152.200/130.000=1,170

Un rol foarte important pentru analiza circulației turistice îl are eficiența activităților de cazare.Cei mai semnificativi indicatori ai acestei eficienție sunt:

1 Productivitatea muncii care se determină după o relație valorică Wv=I/Np și

fizică Wf=N/Np

Unde:

I=volumul incasărilor

Np=numărul de personal muncitor

N=numărul de înnoptări

Pentru anul 1998 Wv=43.150USD/178=242,42USD

Pentru anul 2001 Wv=34.700USD/149=232,89USD

Pentru anul 1998 Wf=451.722/178=2537,76

Pentru anul 2001 Wf=371.548/149=2493,61

2 Încasarea medie(i), indicator specific acestei activități calculat prin raportarea încasărilor la capacitatea de cazare exprimată in locuri(NLC)

i=I/NLC

Pentru anul 1998 i=43.150/3674=11,74

Pentru anul 2001 i=34.700/3212=10,80

3 Coeficientul de utilizare a capacității (CUC) indicatorul care reprezintă raportul între capacitatea de cazare efectiv utilizată la un moment dat(număr de înnoptări) și capacitatea de cazare maximă posibilă(numărul de locuri*perioada de funcționare a unităților turistice).

CUC=NZT/Cmax*100

Pentru anul 1998 CUC=451.722/231.907*360=0,54

Pentru anul 2001 CUC=371.548/152.200*360=0,68

CAPITOLUL 5.

PERSPECTIVE

“Mai multe sutdii, care au urmărit depistarea tendințelor dezvoltării tehnico-economice, efectuate în anii din urmă, au scos în evidenția axtraordinară gamă a transformărilor tehno – economice și sociale din perspectiva anilor ce vin.” Unele dintre aceste transformări au influențat foarte mult asupra fenomenului turistic, fiind acceptate de majoritatea specialiștilor în prognoza turistică.

Iată câteva:

– creșterea numărului populației și în special a populației urbane. Pentru anul 2001 s-a estimat că populația va ajunge la 25 de milioane de locuitor, din care 64% populație urbană, iar pentru anul 2010 se va ajunge la o populație de 28 de milioane de locuitor, din care 75% populație urbană,

– sporirea speranței privind durată medie a vieții la aproape 80 de ani,

– creșterea veniturilor pe cap de locuitor,

– dezvoltarea și diversificarea mijlocelor de transport, care fac ca factorul “distanță – dimp” să fie practic anulat,

– automatizarea proceselor de producție și creșștirea productivității muncii ce duc la scurtarea săptemănii de lucru, și ca o consecință, creșterea timpului destinat destinderii și recreerii,

– creșterea continuă a nivelului de cultură a maselor care duce la sporirea setei de cunoaștere,

– urbanizarea aproape totală a populației ocupate în industria prelucrătoare și în ramura serviciilor.

Pornind de la aceste transformări și luând în considerare și influența factorilor de ordin biologic și psihologic, se poate aprecia că, în viitor, în mai toate țările lumii, turismul se va transforma dintr-o preocupare ocazională într-una permanentă, cu tendința de a deveni o nevoie, o necesitate “de evadare”, resimțite din ce în ce mai mult de omul modern.

Veniturile populației – constituie principala condiție pentru manifestarea cererii turistice și suportul material al dezvoltări activității turistice.

Pe măsură ce nivelul global al veniturilor crește, partea destinată, de fiecare persoană, acoperirii nevoilor vitale scade relativ, disponibil tățile pentru cunsumuri libere devenind tot mai mari.

Prețurile și tarifele reprezintă alt factor de stimulare a dezvoltării turismului. Influența prețului se desfășoară pe mai multe planuri; ca rezultat al complexității prestației turistice, respectiv acțiunea lor vizează produsul turistic în ansamblu sau numai una din componentele sale: transportul, cazare, alimentația, agrementele, etc.

În general, practicarea unor tarife ridicate, limitează accesul la serviciile turistice și se reflectă în reducerea numărului de turiști și/sau a duratei medii a sejurului, în timp ce tarifele scăzute stimulează manifestarea cererii.

Alături de prețuri și tarife se întâlnesc și factori modelatori ai circulației turistice, moda, lipsa riscului, similitudinea de limbă, etc.

Un factor important în dezvoltarea viitoare a activității turistice este și distanța. Acest factor reprezintă o funcție de mai multe variabile ce arată modul cum se poate ajunge la ofertă.

“Distanța = f (PT, VT, TT, C, A), unde:

PT = prețul transportului

VT = viteza de trnsport

TT = timpul destinat transportului

C = confortul

A = agrementul procurat.

Pe de altă parte, analiza în structură a circulației turistice presupune o analiză riguroasă din punctul de vedere al creșterii economice din regiunea analizată, respectiv în funcție de nivelul de dezvoltare economică și modalitatea de organizare a economiei din regiunea respectivă.”

Turismul poate contribui în mare măsură la dezvoltarea durabilă și, în particular, la lupta pentru eradicarea pauperismului și la protecția și conservarea mediului natural, cultura, și social.

Turismul este sectorul cel mai creator de ocupații. Expansiunea sa rapidă va continua și în perspectiva deceniilor viitoare.

Această creștere extraordinară poate fi însă și cauza unor perturbări și riscuri imense, dacă nu va fi monitorizată rațional și eficace și dacă nu va respecta mediul natural și scio-cultural.

Turismul trebuie să fie durabil, altfel prejudiciile activitățiilor turistice asupra mediului, care vor avea un impact negativ asupra societății, vor tinde să distrugă însăși baza pe care l-a clădit prosperitatea acestui sector.

Prin urmare, turismul se va menține durabil dacă va răspunde la următoarele cerințe:

– dezvoltarea va fi planificată rațional, pe criterii economico – sociale riguros fundamentate,

– politicile și criteriile de dezvoltare vor respecta principiul durabilității,

– dezvoltarea se va realiza cu angajarea și cooperarea puterilor publice și a sectorului privat,

– la această dezvoltare va participa societatea civilă și comunitățile locală,

– pentru anul 2010 sosirile în turism se vor dubla,

– în secolul al XXI-lea turismul va fi una dintre cele mai mari industrii și va avea un rol conducător în economia mondială,

– ca activitatea de contactare, apreciere și de învațare, din natura darnică și din culturile existente, turismul va educa simpatia, curiozitatea intelectuală, respectul și înțelegerea pentru transmiterea acestor frumoase zone generațiilor viitoare,

– pentru ca turismul să satisfacă o gamă cât mai largă a motivațiilor printr-o ospitalitate la un înalt nivel calitativ, devin necesare educației lucrătorilor din toate domeniile turismului și îmbunătățirea studiilor și cercetărilor acestui sistem,

– dezvoltarea rapidă a transporturilor și telecomunicațiilor au făcut lumea mai mică, au stimulat călătoriile, dar în același timp, sunt amenințate tradițiile culturale și stilul de viață în unele zone de destinație, impunându-se mai multă discreție în consumul turistic.

“O zonă geografică ce dispune de resurse turistice naturale importante, dar care nu dispune de capital suficient, se va confrunta cu situația de a nu-și putea dezvolta capacitățile de producție turistică cu mijloace financiare proprii.”

Plecând de la datele statistice din anii 2000 și 2001 a numărului de turiști sosiți în regiunea Banatului de sud se va face o previziune pe o perioadă de trei ani (2002, 2003, 2004) a acestui indicator.

Tabelul 10

Previziunea numărului de turiști sosiți în regiunea Banatului de sud în anul 2002

Previziunea numărului de turiști care vor sosi în regiunea Banatului de sud în anul 2002 se calculează raportând ritmul de evoluție al perioadei în 2000/2001 la numărul de turiști sosiți în anul 2001.

Tabbel 11

Previziunea numărului de turiști sosiți în regiunea Banatului de sud în anul 2003

Previziunea numărului de turiști care vor sosi în regiunea Banatului de sud în anul 2003 se calculează raportând previziunile din anul 2002 la ritmul de evoluție.

Tabel 12

Previziunea numărului de turiști sosiți în regiunea Banatului de sud În anul 2004

După previziunile făcute pe perioada de trei ani (2002/2004) se poate observa că numărul turiștilor va scădea, mai ales numărul de turiști străini.

Avțnd în vedere terminarea războiului din Iugoslavia și dezvoltare unor planuri de construcție a hotelelor noi, a locurilor de camping și deschiderea mai multor tabere de copii, această situație se poate schimba într-una mai bună.

Propuneri și concluzii

Avănd în vedere toate bogățiile și resursele naturale și antropice, cred că turismul nu este dezvoltat în măsura în care regiunea Banatului de sudar putea să fie dezvoltată turistic.

Odată cu construirea sălii polivalente “Millennium” din Vârșeț, nu numai acest oraș, ci și toată regiunea Banatului de sud a primit o importanță turistică mai mare. Datorita acestei săli polivalente a început și construirea unui hotel pe Munții Vârșețului. Acest hotel va putea să oferă, pe lângă poziția sa foarte aproape de sala “Millennium” și o priveliște foarte frumoasă a panoramei Vărșețului.

Un factor important care influențează asupra dezvoltării turismului unei regiuni este finanțarea investițiilor turistice. Regiunea Banatului de sud are un potențial turistic foarte dezvoltat, care putea să contribuie într-o mare măsură la dezvoltarea turismului.

„Orice produs turistic, care va fi generat prin darea în folosință a unor noi obiective, trebui să intrunească o serie de condiții minimale de atractivitate și competitivitate, pentru a devenii vandabil pe piața turistică internă si internațională. De aceea, deciziile de investiții sunt precedate de analize științifice serioase ale posibilitaților de valorificare a produselor turistice, in pas cu fluctuațiile cererii pentru aceste produse”18

Avînd în vedere că în regiunea Banatului de sud s-a simțit influența războiului din Iugoslavia în ultimii ani, nu s-a putut realiza o dezvoltare a activității turistice. O dată cu terminarea razboiului, au început planificarile de construire a noilor unități turistice mul mai moderne decât cele vechi, care vor avea capacitatea să ofere turiștilor un grad dev confort și de ospitalitate mult mai mare decât până acum.

De asemenea, centrul “Millennium” impune construirea mai multor hotele în jurul lui, fiind cea mai mare sală sportivă din toată Europa. Astfel că există planuri de construire a unui hotel în apropiere de centrul”Millennium” care va purta denumirea de “Hill” Hotel. Va fi un hotel de patru stele și format de câteva “blocuri”.

În blocul A va avea un apartament de lux, patru apartamente simple și 20 de camere cu un pat. Este prevăzută și o terasă foarte mare în fața restaurantului hotelului.

Blocul B va reprezenta blocul de afaceri și va fi dotat cu un număe mai mare de săli pentru congrese, seminarii, conferințeși întălniri.

Blocul C va fi rezervat recreației, agrementului și distracției turiștilor și va fi legat de blocul de afaceri. Acest bloc va conține o sală de biliard și jocuri electronice, o piscină, saună, etc.

Blocul D va reprezenta garaje pentru mașini și va fi situat în subsolul hotelului.

Regiunea Banatului de sud, fiind o regiune cu toate elemente caractefistice pentru dezvoltarea unei activități turistice, după părerea mea, ar fi trebuit să aibe mai multe hotele. Dintre aceste hotele cele mai multe trebuie se aibe un grad de confort cât mai mare, care va oferi totodată și un grad mai mare de ospitalitate turiștilor și vizitatorilor din această regiune.

Un rol foarte important pentru dezvoltarea activiteții turistice poate se fie și amenajările turistice făcute la potențialurile turistice deja existente.

Un exemplu sunt cele șase lacuri de la Bela Crkva. Dintre aceste lacuri doar unul este amenajat cu locuri de plajă și locuri pentru camping. Activitatea de turism va crește într-o măsură mare dacă erau amenajate toate cele șase lacuri cu locuri pentru plaje, cu campinguri sau chiar cu vile și cabane, cu restaurante, care să oferă și distracție și agrement pentru turiști.

De asemenea este și locul “Devojački bunar”, în apropiere de “Deliblatska peščara”. Deși natura , care înconjoară aceste locuri, este extrem de bogată, variată și oferă un loc liniștit pentru petrecerea timpului liber; deși resursele antropice, cultural – istorice, sunt numeroase în această zonă, turismul nu este dezvoltat în măsura în care acești factori îi oferă posibilități.

Pentru ca să se dezvolte activitatea turistică, nu este important să se construiască instituțiile turistice care să oferă servicii de o calitate cât mai mare. Un rol important în dezvoltarea activității turistice îl reprezintă promovarea acestor lucuri turistice.

În regiunea Banatului de sud promovarea acestor locuri cu activitatea turistică este foarte săracă, chiar se poate spune că lipsește în întrăgime.

Odată cu formarea și dezvoltarea noilor unități turistice prevazute în viitorul apropiat vor fi dezvoltate și activitățile de promovare

B i b l i o g r a f i e