Judetul Teleorman

Introducere

Informatii istorice generale

Capitolul 1.Cadrul natural

1.1 Relieful

Clima

1.3 Reteaua hidrografica

1.4 RESURSELE SUBSOLULUI

1.5 FLORA SI FAUNA

CAPITOLUL 2. POTENTIALUL ECONOMIC

2.1 POTENTIALUL AGRICOL

2.2 ACTIVITATEA INDUSTRIALA

2.3 COMERT SI SERVICII

2.4 POTENTIALUL TURISTIC

CAPITOLUL 3. POPULATIA SI RETEAUA DE LOCALITATI

3.1 DINAMICA POPULATIEI

3.2 FORTA DE MUNCA

3.3 RETEAUA DE LOCALITATI

3.3.1 LOCALITATI RURALE

3.3.2 LOCALITATI RURALE

CAPITOLUL 4. INFRASTRUCTURA TEHNICO-EDILITARA

4.1 RETEAUA DE DRUMURI

4.2 RETEAUA DE CAI FERATE

4.3. TRANSPORTUL NAVAL

4.4 TELECOMUNICATII: POSTURI TELEFONICE

4.5 INFRASTRUCTURA DE DISTRIBUIRE A APEI SI ELECTRICIFITATII

CAPITOLUL 5. INFRASTRUCTURA SOCIALA

5.1 SERVICII DE EDUCATIE

5.2 SERVICII DE SANATATE

5.3 CULTURA

5.4 SPORT

CAPITOLUL 6. PROTECTIA MEDIULUI

CAPITOLUL 7. OPORTUNITATI DE AFACERI SI INVESTITII; DISFUNCTIONALITATI

Pagini 59

=== Judetul Teleorman ===

Introducere

Teleormanul , al carui nume în limba cumană , adică turceasca veche înseamnă "pădure nebună" , este printre singurele județe care prin nume poate demonstra cu tărie frumusețea , desimea și "frăția" codrilor cu românii.

Istoria ne aduce la cunoștință că în anii 75-74 înainte de era noastră, proconsulul Macedoniei, C. Scribonius Curio , atinge , cu armata sa , Dunărea , în fața Telormanului , dar nu îndraznește să treacă fluviul: s-a temut, după spusa istoricului antic Florus, de "întunecimea codrilor" ( "Curio Dacia tenus venit , sed tenerebas saltuumm expavit " ). A îndrăznit un alt general roman , Cornelius Fuscus , pe vremea împăratului Domițian în anul 87 , dar îndrazneala i-a fost funestă : armata lui Decebal , l-a surprins în locuri grele , în mijlocul pădurilor , și în lupta care a avut loc ; Fuscus a pierdut întreaga sa oaste , el însuși căzând în locul bătăliei .

Astazi pădurile teleormănene , taiate de-a lungul timpului in mare parte , reprezintă doar o atracție agroturistica pentru vânătorii și pescari.

Amplasat în partea de sud a României , într-o zonă de câmpie, Teleormanul se numără printre primele județe din țară în ceea ce privește suprafața agricolă și potențialul productiv.

Reședința judetului teleorman este orasul Alexandria , oras construit din ordinul Domnului Alexandru I. Ghica . Alte orase importante sunt Rosiori de Vede , Turnu Magurele si Zimnicea, cele doua din urma fiind si porturi .

Localizare geografica :Judetul Teleorman este asezat in partea de sud a tarii, orasul Zimnicea, cu latitudinea de 43o37’07’’, constituind punctul extrem sudic al teritoriului national. Dunarea  reprezinta, pe cca 90 Km, limita sudica a judetului si totodata frontiera de stat cu Bulgaria.

Suprafata judetului:Teleormanul se numara printre judetele mijlocii ca intindere avand o suprafata de 5.790 kmp, ceea ce reprezinta 2,4 % din suprafata Romaniei (locul 19 pe tara si locul 4 intre judetele din sud care au limita sudica Dunarea). 

Informatii istorice generale

Cele mai vechi descoperiri arheologice din judetul Teleorman dateaza din paleolitic sau epoca pietrei cioplite. Astfel uneltele de silex descoperite la Ciuperceni, langa Turnu Magurele, au o vechime, de aproximativ 1.500.000 ani . Atribuite aceleiasi epoci sunt si o serie de unelte, aschii si nuclee de silex gasite pe valea raului Vedea, intre Poroschia, Alexandria si Nanov sau pe valea Oltului in zona localitatilor Lita si Odaia.

Neoliticul este reprezentat de cele aproape 100 de asezari identificate pe teritoriul judetului, printre cele mai importante fiind cele de la Vitanesti, Magura, Laceni, Alexandria, Ciolanestii din Deal, Tiganesti, Slavesti, Tatarastii de Sus. Aici a fost descoperit un numar important de obiecte: unelte de silex, piatra, os, corn sau cupru, vase ceramice cu forme de decor variat, statuete antropomorfe si zoomorfe, obiecte de podoaba. Unele descoperiri au caracter de unicat national, cum sunt fragmentele ceramice pictate din aur, descoperite la Vitanesti, importanta descoperirilor din epoca neolitica, a determinat organizarea, incepand cu 1998, unui program international romano-britanic de cercetare  ce continua in prezent.

Descoperirile arheologice din epoca bronzului din judetul Teleorman sunt mai reduse ca numar, dar nu si nesemnificative: necropola din bronzul tarziu de la Zimnicea, eponima pentru cultura din sudul Romaniei si o mare parte din Bulgaria.

Din prima epoca a fierului sunt de remarcat ceramica bogat ornamentata din asezarea apartinand culturii Basarabi de la Laceni si mai ales mormantul tumular de la Bujoru unde a fost descoperit cunoscutul car-cazan (din bronz si fier), apartinand aceleiasi culturi.

O crestere spectaculoasa a numarului asezarilor si necropolelor se produce in cea de-a doua epoca a fierului, din aceasta perioada dateaza asezarea fortificata si cimitirele de la Zimnicea, precum si cetatile de la Albesti, Orbeasca de Sus, Pleasov, Trivale Mosteni, etc. Sapaturile arheologice din siturile amintite au scos la lumina numeroase fragmente si vase ceramice getice, provenite de la vase grecesti si elenistice, fibule, unelte, etc.

Dintre descoperirile funerare cel mai cunoscut, este, mormantul princiar de la Peretu (descoperit in noiembrie 1970 si datand din secolul IV  i.Chr.) in acest mormant au fost descoperite un coif si un sceptru, ambele din argint, partial aurite, trei vase de baut de argint, 47 de aplice de argint pentru impodobirea harnasamentului, resturile unui car cu 4 roti etc. Tot din secolul IV i. Chr. dateaza si mormantul de la Fantanele (comuna Suhaia), unde, intr-un mormant tumular distrus au fost descoperite resturile unui vas de bronz grecesc, vase getice, o amfora elenistica si o vatra decorata.La Zimnicea, intr-un alt mormant tumular, au fost descoperite in 1948 un coif de bronz grecesc, doua amfore  thasiene, vase de argint si de bronz, monede macedonene, vase ceramice, varfuri de sageti si lance, etc.

Intrucat, Teleormanul este situat la Dunare, la granita cu Imperiul Otoman, pe teritoriul sau, s-au desfasurat in evul mediu numeroase lupte pe care domnitorii Tarii Romanesti le-au purtat pentru apararea pamantului stramosesc. Mircea cel Batran (1386-1418) a luat o serie de masuri de intarire a hotarului de la Dunare prin consolidarea si construirea de noi cetati intre care Cetatea Turnu. In 1417 Cetatea Turnu a fost cucerita de  turci si transformata in raia. In evul mediu teleormanenii au fost prezenti nu numai pe fontul luptei pentru independenta si libertate nationala, ci si pe planul luptei pentru emancipare sociala.

In timpul Revolutiei din 1821, participarea Teleormanului a avut un caracter local, ca si in celelalte judete din Campia Dunarii, unde aproape totalitatea satenilor erau clacasi.

Flacara Revolutiei de la 1848 a cuprins intregul judet, Islazul devenind loc de incepere a Revolutiei  pentru ca aici si in localitatile apropiate se gaseau unitati militare, comandate de ofiteri devotati Revolutiei – Nicolae Rosioreanu, Christian Tell, fratii Racota.

Unirea Principatelor, stipulata in Proclamatia de la Islaz, si alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Principatelor Unite a fost intampinata cu un viu entuziasm de toti locuitorii judetului Teleorman.

Alexandrenii si turnenii au trimis scrisori de felicitare domnitorului Alexandru Ioan Cuza si au strans bani pentru procurarea unui tun cu care sa fie inzestrata armata tarii.

Razboiul de independenta din 1877-1878 a insemnat, prin insasi desfasurarea sa, o etapa superioara in lupta pentru neatarnare si unitate statala. Judetul Teleorman a fost, in timpul Razboiului pentru independenta, locul de trecere a grosului trupelor rusesti peste Dunare, itinerariul armatelor imperiale ruse spre Dunare fiind: Bucuresti, Draganesti de Vlasca, Vitanesti, Cernetu, Storobaneasa, Beiu, Smardioasa, Zimnicea, Svistov, iar o alta parte din coloane au trecut prin Alexandria, Furculesti, Dracea, Turnu Magurele.

Teleormanul a fost unul din marile depozite de munitii si armament ale armatei romane in timpul Razboiului de Independenta, Turnu Magurele a fost unul din cele mai importante centre sanitare spitalicesti ale armatei romane.

In amintirea eroilor teleormaneni cazuti in Razboiul pentru Independenta patriei, la Turnu Magurele a fost ridicata statuia ,,Dorobantul luptator” prin subscriptie publica, precum si in alte localitati din judet: Pietrosani, Zimnicea.

Dupa Razboiul de Independenta din 1877-1878, judetul Teleorman a devenit unul din focarele de agitatie social-politica ale tarii, avand drept cauza principala tot problema agrara.

In timpul primului Razboi mondial, pe teritoriul judetului Teleorman au avut loc lupte crancene la Ulmulet, Soimu, Rosiorii de Vede, Draganesti Vlasca si Prunaru, unde s-a desfasurat celebra sarja din 15 noiembrie 1916, executata de Cavaleristii din Regimentul 2 Rosiori.

Perioada dintre cele doua razboaie mondiale este marcata de dezvoltarea capitalista a zonei, de aparitia in cele patru orase (Turnu Magurele, Rosiorii de Vede, Alexandria si Zimnicea), alaturi de traditionalele ateliere de croitorie, tamplarie si fierarie a fabricilor actionate mecanic, cu un numar insemnat de muncitori.

Izbucnirea celui de-al doilea Razboi mondial a pus temporar capat evolutiei spre dezvoltare a localitatilor din Teleorman.

In 1968, ca urmare a reformei administrativ-teritoriale s-a infiintat judetul Teleorman, situatie care a permis o dezvoltare a zonei fata de primele doua decenii ale perioadei postbelice.

Evenimentele din decembrie 1989, la care teleormanenii au luat parte activa, au inscris judetul pe drumul trecerii de la economia centralizata la economia de piata.

Capitolul 1.Cadrul natural

1.1 Relieful

Campia Munteniei de Vest, numita si Campia Centrala sau a Teleormanului, este o subunitate a Campiei Argesene, cuprinsa intre Olt si Arges, o regiune geografica bine individualizata, care incepe in nord, la peste 300 m altitudine, scazand sub 100 m in apropierea depresiunii Calnistei. Altitudinea campiei este cuprinsa intre 38-43 m la nivelul terasei.  Lunca Dunarii este treapta cea mai joasa din relieful regiunii si prezinta particularitati foarte diferite de restul teritoriului, altitudinea fiind de 24 m la Turnu Magurele si 20 m la confluenta cu Vedea. Latimea variaza intre 1 Km in dreptul orasului Zimnicea si 6 Km in dreptul localitatii Vanatori si a lacului Suhaia.

Lunca Dunarii reprezinta in mod natural o asociere de grinduri, brate parasite, rivaluri, jopse, depresiuni, puturi ocupate permanent sau temporar cu apa, cunoscute sub numele de balti, fiind rezultatul activitatii marelui fluviu, ce s-a desfasurat prin eroziune laterala si  acumulare longitudinala, prin procesul de revarsare peste maluri, in timpul apelor mari de primavara, Dunarea a creat in imediata apropiere a malului o succesiune de grinduri  fluviatile, ce formeaza partea cea mai ridicata din lunca. Morfologia zonei formeza terasele si luncile Dunarii si Oltului, se intalnesc aici soluri zonale in conditii bioclimatice specifice, soluri intrazonale, cernoziomuri freatic-umede si argile fluvionare brun-roscate, soluri de lunca si soluri selinizate.

1.2 Clima

Este temperat-continentala, specifica campiei sudice si se caracterizeaza printr-un potential caloric ridicat, amplitudini mari ale temperaturii aerului, cantitati reduse de precipitatii si adeseori in regim torential vara, precum si frecvente perioade de seceta.Doar Lunca Dunarii, cu suprafete mari acoperite de apa introduce o nuanta topoclimatica specifica.Radiatia solara globala este in medie de 125 Kcal/cm2, iar in partea sudica, pe terasele Dunarii, suma globala ajunge la 127,5 Kcal/cm2, cea mai mare valoare din tara. Durata de stralucire a soarelui este intre 2200-2300 ore/an.   Temperaturile medii anuale sunt: 110 C, cea mai mare temperatura medie anuala 21,50 C, cea mai mare temperatura medie lunara in luna iulie,  – 27 0 C, cea mai scazuta temperatura in luna ianuarie. Amplitudinea de peste 700 C,  dintre care cea de 77,70 C la Alexandria este cea mai mare din tara. Cea mai mare valoare a nebulozitatii se semnaleaza in luna decembrie, iar cea mai mica in luna august.  Formarea cetei este inlesnita de umiditatea mare si temperaturile scazute ale aerului. Lunile decembrie si ianuarie au un mare numar de zile cu ceata, cand densitatea este mare si persista aproape toata ziua, cu intensitati ridicate dimineata si seara.

1.3 Reteaua hidrografica

Reteaua hidrologica a judetului Teleorman prezinta anumite particularitati specifice zonei in care este asezat fiind formata din fluviul Dunarea si afluentii sai principali din acest sector: Oltul, raurile Calmatuiul si Vedea. Judetul este traversat de parurile Dimbovnic, Glavacioc si Calnistea, care sunt afluenti ai Neajlovului, precum si de raul Teleorman, paraurile Burdea, Cainelui, Clanita, Tinoasa, Nanov si Tarnava.

Resursele de apa (exceptand Dunarea si Oltul) sunt moderate sub raport cantitativ si se gasesc sub forma apelor subterane (ape freatice si ape de adancime) si a apelor de suprafata ( rauri, lacuri naturale si artificiale).Vedea(120km) si Calmatuiul(118km) sunt principalele rauri ale judetului care, impreuna cu afluentii lor, dreneaza peste 80 % din suprafata.

Dunarea, fluviu de interes european, margineste judetul pe o lungime de 90 Km in partea sudica, reprezentand o deosebita importanta pentru teritoriul in care apa este deficitara. Dunarea a creat in imediata apropiere a malurilor sale o succesiune de grinduri fluviale, catre interior s-au format depresiuni ocupate temporar de ape numite ,,listeve” ( Listeava Mare, Mica, Vasluiului, Lupilor, Lata, La Plopi, Zimnicea).

In campie, in exteriorul luncii, cele mai multe depresiuni sunt ocupate de lacuri permanente sau temporare, multe dintre ele desecate (Bercelu, Sarat, Balta Luciei, Balta Rosie, Cioara, Balta lui Bran, Suhaia, Vartoape, Calugaru, Calina).

1.4 RESURSELE SUBSOLULUI

Cele mai importante sunt zacamintele de petrol si gaze naturale, puse in evidenta si expoatate in partea nord-estica a judetului, intre Videle si Olteni. O alta resursa o reprezinta materialele de constructii, Sunt putine, din care unele descoperite recent, sunt strans legate de structura geografica si de relief. Cele mai importante sunt zacamintele de petrol si gaze naturale, puse in evidenta si expoatate in partea nord-estica a judetului, intre Videle si Olteni. O alta resursa o reprezinta materialele de constructii, nisipurile si pietrisurile din stratele de Fratesti, nisipurile si pietrisurile din albiile minore ale raurilor. Argila reprezinta, de asemenea o importanta materie prima pentru fabricarea caramizilor.

1.5 FLORA SI FAUNA

Potentialul bio-pedageografic al judetului Teleorman a evoluat in stransa legatura cu conditiile de relief, roca, clima si hidrografie. Partea nordica a judetului se incadreaza in zona padurilor de stejari, reprezentata prin cer si garnita la care se adauga si alte foioase ca teiul, frasinul, ulmul, carpenul, parul si marul paduret. Vegetatia arborescenta este formata din maces, porumbar, gherghinari, corn, soc, lemn cainesc, etc; iar vegetatia ierboasa este reprezentata de cimbrisor, firuta, mierea ursului margelusa, laptele cucului, specii de paiusiuri. Vegetatia luncilor este alcatuita din paduri si pajisti. Padurile de lunca, numite si zavoaie sunt formate din arbori cu lemn moale (plopi, salcii) si apar discontinuu in luncile Dunarii si Oltului.   

Cele mai frecvent intalnite animale sunt: iepurii,   vulpile, viezurii, popandaii, harciogii, soarecii de camp, mistretul, etc.Dintre pasari amintim: privighetoarea, sticletele, graurul, cinteza,fazanul, mierla, pitigoiul, cioara, stancuta, cotofana, pupaza, ciocanitoarea si altele.Dintre reptile sunt prezente: soparle, gusteri, serpi, iar ca batracieni: broasca de padure, gusterul si broasca raioasa. Printre speciile de pesti care populeaza apele judetului amintim crapul, caracuda, carasul, linul, stiuca, somnul si rosioara iar din Dunare, alaturi de crap, se pescuiesc si pesti migratori cu valoare economica perecum: scrumbia de Dunare , nisetrul si pastruga.

CAPITOLUL 2. POTENTIALUL ECONOMIC

2.1 POTENTIALUL AGRICOL

Agricultura este o ramura de traditie in economia judetului Teleorman, el fiind situat pe primele locuri in ierarhia judetelor tarii in ceea ce priveste suprafata agricola si potentialul productiei vegetala si animala.

Structura fondului funciar. Suprafata agricola 498 mii ha, in care vii 11 mii ha, livezi 236 ha, pajisti 35 mii ha, suprafata arabila 451 mii ha.

Productia agricola a judetului la principalele culturi: grau si secara (700 mii tone, locul 1 pe tara), orz si orzoaica (148 mii tone, locul IV pe tara), porumb boabe (376 mii tone, locul VI pe tara), floarea soarelui (81 mii tone, locul VII pe tara). Productia vegetala reprezinta 4.04% din productia la nivel national (locul II pe tara), iar productia animala reprezinta 3.71% din productia la nivel national (locul XII pe tara).

Sectorul zootehnic este reprezentat de cresterea bovinelor, ovinelor, porcinelor si pasarilor. Cresterea animalelor este favorizata de o baza furajera corespunzatoare, principalele produse obtinute fiind: carnea de porc si vita, ouale, lana, laptele.

Piscicultura se practica pe Dunare si apele curgatoare interioare, precum si in iazurile si helesteele amenajate.

Fondul forestier, de circa 30 mii ha, format din specii de foioase, a favorizat dezvoltarea unui bogat fond cinegetic, cu specii caracteristice zonei de campie: caprior, iepure, cerb, vulpe, mistret, prepelta, potarniche, dropie, fazan.

Agricultura reprezinta unul din cele mai dinamice sectoare ale economiei romanesti si constituie un factor de stimulare a cresterii economice prin suprafata agricola de care dispune si potentialul productiei vegetale si animale. Marii agenti economici in domeniul cultivarii cerealelor si plantelor tehnice, sunt: SC Interagro SRL, SC Boboc SNC, SA Dobrotesti , SA Telegaru Bragadiru, SA Agroind Maldaieni, SA 1907 Slobozia Mandra, iar agentii economici consacrati in domeniul cercetarii din agricultura si producerii de seminte pentru agricultura, SCDA Teleorman, CTS Troianul, Tutunul Tamasesti.

Din analiza datelor statistice rezulta ca in zona noastra, competitivitatea agriculturii este dependenta de modernizarea tehnicii si de reducerea numarului populatiei ocupate in agricultura. Politica de reforma structurala urmareste crearea unor exploatatii agricole viabile, care dispun dispun de mijloace tehnice moderne, sunt gestionate eficient si asigura agricultorului un nivel de viata convenabil.

SUPRAFAȚA CULTIVATĂ ÎN PROFIL DE EXPLOATARE, CU PRINCIPALELE CULTURI (hectare)

FONDUL FUNCIAR, DUPĂ MODUL DE FOLOSINȚĂ, LA 31 DECEMBRIE

PRODUCȚIA AGRICOLĂ DE BUNURI ȘI SERVICII AGRICOLE

PRODUCȚIA AGRICOLĂ VEGETALĂ, LA PRINCIPALELE CULTURI

PRODUCȚIA MEDIE LA HECTAR A PRINCIPALELOR CULTURI, ÎN ANUL 2003

                                                                                                                                             kg

SUPRAFAȚA VIILOR PE ROD, ÎN ANUL 2003

     hectare

PRODUCȚIA TOTALĂ DE STRUGURI, ÎN ANUL 2003

tone

PRODUCȚIA MEDIE DE STRUGURI LA HECTAR, ÎN ANUL 2003

Kg / ha

PRODUCȚIA TOTALĂ DE FRUCTE, ÎN ANUL 2003

-tone-

NUMĂRUL ANIMALELOR (la sfârșitul anului)

PRODUCȚIA AGRICOLĂ ANIMALĂ, ÎN ANUL 2003

PARCUL DE TRACTOARE ȘI PRINCIPALELE MAȘINI AGRICOLE DIN AGRICULTURĂ¹, LA 31 DECEMBRIE

2.2 ACTIVITATEA INDUSTRIALA

Industriile reprezentative ale judetului Teleorman sunt: chimica, constructii de masini si prelucrarea metalelor, electrotehnica, metalurgica, extractiva, textila, alimentara, morarit si panificatie.

Ca principale tendinte inregistrate in procesul de relansare al economiei judetului putem spune ca productia industriala in expresie valorica inregistreaza un trend ascendent ajungand in anul 2001 la 843 miliarde lei.

Productia fizica inregistreaza cresteri la: uleiuri comestibile, nutreturi combinate, bere, biscuiti, paste fainoase, ingrasaminte chimice , motoare electrice, etc.

Principalele ponderi pe ramuri sunt detinute de masini si echipamente (31.8 %), industria alimentara (21.8%), metalurgie (11.4%), chimie (4.8%), industria textila (3.1%), energie electrica si combustibili (1.9%), titei si gaze naturale (1.6%) alte ramuri (23.6%).

S-au mai inregistrat cresteri si in alte ramuri: edituri poligrafie, prelucrarea cauciucului si a maselor plastice, prelucrarea tutunului, alimente, bauturi, metalurgie, celuloza, hartie si carton.

Principalii agenti economici sunt: Combinatul Chimic Turnu Magurele, Electrotel SA Alexandria, SC Koyo Romania, SC Mopan SA Turnu Magurele, SC Spicul SA Rosiorii de Vede , SC Electroturris SA Turnu Magurele, SC Comcereal SA, SC Zimtub SA Zimnicea si Lorentz Turnu Magurele. 

Industria – are o structura diversificata, ramurile semnificative fiind: industria chimica, industria constructiilor de masini si a prelucrarii metalelor, industria electrotehnica, industria metalurgica, industria textila, industria extractiva si, cu ponderea cea mai importanta, industria alimentara si de prelucrare a produselor agricole.

Industria alimentara si de prelucrare a produselor agricole – a cunoscut o dezvoltare semnificativa in ultimii ani, atat prin vechile unitati care au fost privatizate aproape in totalitate si se afla in proces de retehnologizare cat si prin unitati de prelucrare nou create, unele dintre acestea utilizand echipamente si tehnologii de mare performanta.

Industria constructiilor de masini – inregistreaza o evolutie mai putin dinamica, explicabila prin faptul ca vechile unitati industriale – desi au fost privatizate aproape integral – au trebuit sa isi restructureze mult activitatea si personalul, iar firmele de productie nou infiintate sunt foarte putine si au o pondere economica foarte redusa. Principalele subramuri sunt:

–        productia de rulmenti si alte organe de masini

–        productia de utilaje si echipamente

Industria metalurgica si a prelucrarii metalelor – cunoaste o dinamica ascendenta in ultimii ani, in principal datorita firmelor nou infiintate. Principalele subramuri sunt:

–        productia de tevi sudate;

–        productia de piese;

–        productia de confectii metalice.

Industria electrotehnica – a scazut ca pondere in economia judetului, in principal datorita restructurarii pe care au cunoscut-o marile sale unitati de productie din acest domeniu. De remarcat progresele care se inregistreaza in domeniul echipamentelor de calcul – o industrie ale carei baze au fost puse in Teleorman incepand abia din deceniul trecut. Principalele subramuri sunt:

–        productie echipamente electrotehnice;

–        productia de echipamente de calcul.

Industria chimica si a maselor plastice – cunoaste un trend ascendent, dupa regresul pe care l-a inregistrat in deceniul trecut combinatul chimic de la Turnu Magurele si care, in momentul de fata, este privatizat si se afla in plin proces de reorganizare. Principalele subramuri sunt:

–        productia de ingrasaminte chimice;

–        prelucrarea maselor plastice.

Industria textila – este unul dintre cele mai dinamice sectoare industriale ale judetului, in principal datorita numeroaselor investitii cu capital strain facute in acest domeniu in ultimii patru ani. Majoritatea fabricilor nou create lucreaza in sistem lohn, dar este important faptul ca ele au absorbit si specializat forta de munca numeroasa, in mare parte disponibilizata din sectoarele aflate in restructurare. Principalele subramuri sunt :

–        productie textila; 

–        productie de confectii.

Industria extractiva – este un sector cu o dinamica constant buna, in care principalele subramuri sunt:

–        extractia petrolului; 

–        extractia de minereuri auro-argintifere.

Industrie tipografica si edituri – este un sector cu o dinamica modesta, in care principalele subramuri sunt:

–        edituri;

–        tipografii.

UNITĂȚILE LOCALE ACTIVE DIN INDUSTRIE, CONSTRUCȚII, COMERȚ ȘI ALTE SERVICII, PE ACTIVITĂȚI ȘI CLASE DE MĂRIME, ÎN ANUL 2003

CIFRA DE AFACERI A UNITĂȚILOR LOCALE ACTIVE DIN INDUSTRIE, CONSTRUCȚII, COMERȚ ȘI ALTE SERVICII, PE ACTIVITĂȚI ALE ECONOMIEI NAȚIONALE, ÎN ANUL 2003

2.3 COMERT SI SERVICII

In judetul Teleorman exista o retea comerciala foarte dezvoltata, in toate localitatile, inclusiv la sate, formata din peste 2000 de magazine, din care 16 supermarketuri. Aceste magazine se afla aproape in totalitate in proprietate privata.

Structura pe categorii de comercianti a economiei judetului are in prezent urmatoarea configuratie: 4 regii autonome, 26 societati comerciale de stat, 6240 companii private, 105 organizatii cooperatiste, 124 societati agricole, 2521 asociatii familiale cu scop lucrativ, 657 persoane independente, care activeaza pe cont propriu.

Activitatea de libera initiativa s-a dezvoltat in principal in latura de comert, unde agentii economici asigura necesarul de produse de consum zilnic si de bunuri de larg consum.

Piata serviciilor ofera un potential de dezvoltare, mai ales in municipii si orase unde este prezentata toata gama de servicii.

Anual in municipiul Alexandria se organizeaza targul national pentru agricultura si industrie alimentara ,,AGRALIMEX”, care in 2003 a ajuns la editia a XIV-a.

2.4 POTENTIALUL TURISTIC

În judetul Teleorman potentialul turistic nu este unul impresionant, în principal fiind practicat turismul de tranzit si agrement. Zone cu un pitoresc special fiind cele de pe malul Dunarii, în apropierea lacurilor, precum si în apropierea padurilor. Se poate practica în conditii deosebite pescuitul si vânatoarea.
Î n municipii si orase exista baze hoteliere, iar pe principalele artere de circulatie hanuri si moteluri.
         Datorita configuratiei sale geografice – campie traversata de ape, principalul punct de atractie este fluviul Dunarea si lunca sa, care este de o frumusete aparte, fiind zona cu cele mai generoase turistice.

In Teleorman se practica turismul de tranzit si agrement. Se pot practica in conditii deosebite pescuitul si vanatoarea.

Baza hoteliera turistica este compusa din: Hotel Parc 176 locuri si Hanul cu Noroc 20 locuri (Alexandria), Hotel Turris 208 locuri (Turnu Magurele), Hotel Vedea 106 locuri (Rosiorii de Vede), Hotel Danubius 120 locuri (Zimnicea).

Datorita facilitatilor care vor fi create la Turnu Magurele, prin stabilirea unor zone libere si a punctului de trecere frontiera, cu bacul pe Dunare, turismul si capacitatile de cazare se vor dezvolta foarte repede in aceasta zona.

Pentru localitatile situate pe malul Dunarii, agroturismul este o idee de viitor datorita posibilitatilor de pescuit si vanatoare existente in zona si care reprezinta puncte de atractie pentru turisti.

 
OBIECTIVELE TURISTICE IN TELEORMAN
– Zona turistica Dunarea, cu bratele secundare Dunarica, Pasarea, lacurile Suhaia si Fatana (posibilitati de pescuit sportiv)
– Alexandria:

Muzeul Judetean de Istorie

Catedrala, cu picturi de St. Luchian

Bustul domnitorului Al.I.Cuza

Monumentul eroilor teleormaneni 1941 – 1945

 TURNU MAGURELE:
–        Cetatea romana Turris
–        Cetatea medievala Turnu
–        Statuia lui Mircea cel Batrân (O.Han)
–        Dorobantul de la 1877 (R. Romanelli)
–        Bustul generalului David Praporgescu

 Zimnicea: asezarea geto – dacica de tip dava (sec. 4 – 1 î. Ch.)

 Islaz: monumentul dedicat proclamatiei din 9 / 21 iunie 1848

 Balaci:
–        Ruinele curtii boieresti a familiei Balaceanu
–        Biserica ridicata în anul 1684

 Tatarastii de Sus: ruinele unei curti boieresti din sec. XVIII

 Brânceni: o biserica pictata de Gh. Tattarescu

 Prunaru:
–        Monumentul închinat cavaleristilor
–        Cimitirul eroilor din primul razboi mondial

STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICA CU FUNCTIUNI DE CAZARE TURISTICA, LA 31 IULIE 2003

                                număr

CAPACITATEA ȘI ACTIVITATEA DE CAZARE TURISTICĂ

CAPITOLUL 3. POPULATIA SI RETEAUA DE LOCALITATI

3.1 DINAMICA POPULATIEI

Populatie: structura etnica si religioasa, situatie sociala.Populatia totala a judetului (conform datelor recensamantului din anul 2002) este de peste 436.000 de locuitori, din care 141.000 traiesc in mediul urban, iar peste 295.000 in mediul rural.

Evolutia populatiei judetului a fost puternic influentata de situarea sa in zona de influenta a capitalei tarii, care a atras in ultimii 30 de ani o mare parte din forta de munca a judetului.

Pe etnii, populatia judetului este impartita astfel: 96,7 % romani, 3,2 % romi (tigani) si 0,1 % alte etnii.

Peste  97% din populatie este crestina, majoritatea fiind ortodocsi.

Numarul total al locuitorilor stabili ai judetului Teleorman este de 453 mii. Numarul de localitati este de 97, din care: 3 municipii, 2 orase, 231 sate.

        Muncipiile si orasele judetului sunt:

         –    Alexandria – 57 mii locuitori,

         –   Turnu Magurele – 35 mii locuitori,

         –    Rosiorii de Vede – 36 mii locuitori,

         –    Zimnicea – 17 mii locuitori.

         –    Videle – 13 mii locuitori.

POPULAȚIA ȘI DENSITATEA POPULAȚIEI LA RECENSĂMINTE

POPULAȚIA, PE SEXE ȘI MEDII, LA 1 IULIE

POPULAȚIA, PE GRUPE DE VÂRSTĂ, LA 1 IULIE

MIȘCAREA NATURALĂ A POPULAȚIEI, PE MEDII, ÎN ANUL 2003

RATELE DE FERTILITATE¹, PE GRUPE DE VÂRSTĂ, ÎN ANUL 2003

1) Născuți-vii la 1000 femei

DURATA MEDIE A VIEȚII, PE SEXE, ÎN PERIOADA 1995-2003

3.2 FORTA DE MUNCA

Judetul dispune de forta de munca calificata, beneficiind de un numar corespunzator de specialisti in agricultura si comert, dar si ramurile industriale existente.Populatia activa a judetului este de 212 mii, iar rata somajului de 9.4 % sub media pe tara. Populatia ocupata numara 192 mii persoane, din care 125 mii in agricultura si 27 mii in industrie. Numarul mediu al salariatilor angajati in economia nationala este de 66 mii: in industrie 26 mii; in administratie, educatie, sanatate 14 mii; in comert 9 mii; in agricultura 6 mii, in constructii 3 mii.

POPULAȚIA OCUPATĂ CIVILĂ, PE ACTIVITĂȚI ALE ECONOMIEI NAȚIONALE ( la sfârșitul anului)

NUMĂRUL MEDIU AL SALARIAȚILOR

NUMĂRUL MEDIU AL SALARIAȚILOR, PE ACTIVITĂȚI ALE ECONOMIEI NAȚIONALE

NUMĂRUL MEDIU AL MUNCITORILOR, PE ACTIVITĂȚI ALE ECONOMIEI NAȚIONALE, ÎN ANUL 2003

                                                                                                     număr persoane

ȘOMERII ÎNREGISTRAȚI ȘI RATA ȘOMAJULUI

NUMĂRUL ACCIDENTAȚILOR ÎN MUNCĂ, ÎN ANUL 2003

3.3 RETEAUA DE LOCALITATI

ORGANIZAREA ADMINISTRATIVĂ A TERITORIULUI, LA 31 DECEMBRIE

3.3.1 LOCALITATI RURALE

ORGANIZAREA ADMINISTRATIV  – TERITORIALA A

JUDETULUI TELEORMAN

3.3.2 LOCALITATI RURALE

Principalele localitati urbane ale judetului sunt:

Alexandria – 50.496 locuitori; infiintat in anul 1834. Situat la intersectia unor drumuri comerciale importante din zona de sud a Romaniei, este, incepand cu 1968 si resedinta de judet.

Turnu Magurele – 30.089 locuitori; infiintat in secolul al XV-lea, pe ruinele unei fortarete romane. Este un oras portuar la Dunare, puternic industrializat.

Rosiorii de Vede – 31.849 locuitori; unul dintre cele mai vechi targuri ale Romaniei, datand  din secolul XIV. Este fosta resedinta de judet si in prezent un puternic centru comercial.

Zimnicea – 15.672 locuitori; dateaza din secolul III i.Hr. Este un oras portuar la Dunare, cu legaturi traditionale in comertul cu cereale.

Videle – 11.987 locuitori; este un oras nou, infiintat intr-o zona de extractie petroliera.

Orasul Rosiorii de Vede este situat in partea de vest a judetului Teleorman, in lunca raului Vedea, la 35 km distanta de municipiul Alexandria – resedinta judetului si la 125 km de municipiulBucuresti.  

  Localitatea se gaseste la intretaierea paralelei de 44*07' latitudine nordica cu meridianul de 25* longitudine estica si se margineste la vest cu comuna Maldaieni, la sud cu comunele Peretu si Troianu, la est cu comuna Vedea si comuna Draganestii de Vede, iar la nord cu comuna Scrioastea.  
  Orasul s-a dezvoltat pe malul drept al raului Vedea, intr-un loc de important trafic comercial datorat trecerii pe aici, inca din cele mai vechi timpuri, a unor importante drumuri, ca “drumul lui Traian” si “drumul oii”. Aceste cai de comunicatie legau Ardealul de Dunare si se intersectau aici cu alte drumuri paralele cu fluvial – drumurile “tintei” si “olacului”, motiv pentru care localitatea a fost cunoscuta, inca de la prima sa atestare documentara, sub forma de targ.

  Relieful teritoriului pe care il ocupa orasul Rosiorii de Vede, dupa harta hipsometrica a Atlasului geograpfic, este characteristic partii de vest-centrala a Campiei Romane despartita aici, de valea raului Vedea, in doua compartimente: Gavanul Burdea – la rasarit si Campia Boian – la apus.
  In zona Rosiorii de Vede, pe malul drept al raului care completeaza numele orasului, relieful se incadreaza in caracteristicile Campiei Boian. Terenul este neted, cu o inclinare generala de la nord-vest spre sud-est, aproape imperceptibila in oras, localitatea fiind desfasurata ca o fasie ingusta, perpendicular pe directia generala de inclinare a solului.

  Campia din jururl orasului este fragmentata de vaile raurilor Vedea, Bratcov si Urlui. Intravaile sunt inguste, avand latimea de numai 300-1000 m intre Vedea si Bratcov, sau 2-2.5 km intre Bratcov si Urlui.

  Cea mai mare parte a caselor din oras sunt asezate in lunca inalta a raului Vedea, la altitudinea absoluta de 82.5 m, dar circa 1/7 din locuinte si cea mai mare parte a intreprinderilor industriale s-au ridicat pe vechea terasa vestica a raului, pina la altitudinea de 99 m atingand nivelul campiei care domina orasul.

  Din punct de vedere geologic, teritoriul orasului se suprapune pe unitatea din fata Carpatilor, denumita Platforma Moesica. La suprafata intalnim depozite cuaternare formate din aluviuni constituite din maluri, nisipuri si pietrisuri ce corespund holocenului. Urmeaza apoi, spre adancime, depozite ale unui regim marnos (marne cu intercalatii nisipoase, argile, nisipuri si pietrisuri) care s-au depus intr-un regim lacustru din pleistocenul mijlosiu. Aceste structuri se suprapun stratelor de Fratesti – formatiune intalnita pe intreg teritoriul judetului Teleorman. Ele sunt cosntituite in partea superioara din nisipuri fine, iar la baza din pietrisuri.

ZIMNICEA este un oras mic, situat in cel mai sudic punct al Romaniei. Este un oras de frontiera, la granita cu Bulgaria, de care este despartit de Dunare. Fiind port la Dunare, orasul Zimnicea este in legatura cu 8 tari dunarene din Estul si Centrul Europei si are iesire la Marea Neagra. Din 1993, cand canalul Reihn – Main – Dunare a fost terminat si fiind la 60 km departare de podul rutier si feroviar Giurgiu – Russe (singura trecere permanenta a Dunarii spre Bulgaria) si 120 km distanta de Bucuresti, asigura legaturi cu tarile din Estul Europei si Balcani, precum si tarile Orientului Mijlociu. Orasul Zimnicea este situat intr-o bogata zona agricola, producand o multime de cereale, legume si struguri. Are o suprafata 10375 ha teren arabil.

De asemeni, Zimnicea este parte a Euroregiunii "Dunarea de Sud", stabilita intre Bulgaria si Romania pentru cooperare transfrontaliera, cu municipiile Svishtov, Belene si Nicopole, cautand solutii la problemele comune transfrontaliere si aducand mai aproape oamenii de pe ambele maluri ale Dunarii.

Orasul Zimnicea este situat la distanta de 2 km de Dunare. Comunitatea s-a dezvoltat in jurul unei cetati geto-dacice infiintata cu 24 secole in urma. Prima certificare a orasului a fost facuta in 1385, cu numele de "Podul Svishtovului", de Peter Sparman si  Uldrich Von Teunstad, la intoarcerea lor de la Ierusalim.

     Un document din 18 Martie 1634 spunea despre Vama Zimnicea. Prin vamile Zimnicea, Turnu, Islaz, Pietrosani, localnicii vindeau cereale, vite, oi, peste, unt, sare, miere, ceara, cherestea si alte bunuri. In prima jumatate a secolului al 19-lea, Zimnicea a fost foarte importanta pentru Romania, precum si pentru comerciantii straini si marfurile lor.

     Localitatea Zimnicea a fost declarata oras in 1812. Intre anii 1837-1839 a fost resedinta judetului Teleorman. Din 1898 pana in 1901 a fost construita linia ferata Smardioasa-Zimnicea, exportul si importul de cereale fiind facut prin Portul Zimnicea.

In timpul primului razboi mondial, Zimnicea a fost ocupata de catre soldatii germani. In acest razboi au murit 262 de soldati romani din Zimnicea si in memoria lor, in 1930, a fost construit un monument in parcul central al orasului.  

CAPITOLUL 4. INFRASTRUCTURA TEHNICO-EDILITARA

4.1 RETEAUA DE DRUMURI

Reteaua de drumuri publice care tranziteaza judetul legand principalele municipii si orase cu capitala de judet, precum si cu capitala si restul tarii se prezinta astfel: Drumuri nationale in lungime de 352 Km: DN 5C (limita judet Giurgiu-Zimnicea), DN6/ E70 (Bucuresti- Alexandria-Timisoara), DN 51 (Alexandria-Zimnicea), DN 51A (Zimnicea-Turnu Magurele), DN 52 ( Alexandria-Turnu Magurele), DN (Rosiorii de Vede- Turnu Magurele), DN (Corabia-Turnu Magurele).

Drumurile judetene traverseaza judetul de la nord la sud si de la est la vest si au o lungime totala de 854 Km: legatura intre sate si comune si a acestora cu centrele importante se face si pe drumuri comunale a caror lungime este de 314 Km.

STRĂZILE ORĂȘENEȘTI, LA 31 DECEMBRIE 2003

DRUMURILE PUBLICE, LA 31 DECEMBRIE 2003

TRANSPORTUL URBAN DE PASAGERI, LA 31 DECEMBRIE

4.2 RETEAUA DE CAI FERATE

Reteaua de cale ferata este de 294 Km si traverseaza judetul pe directiile nord-est-sud-vest magistrala 1 Bucuresti – Craiova – Timisoara, cu cale ferata electrificata dubla si pe sud-nurd cale ferata simpla neelectrificata pe traseele Zimnicea – Rosiorii de Vede, Turnu Magurele – Rosiorii de Vede – Costesti (jud. Arges).Municipiul Rosiorii de Vede este un important nod feroviar.

LINIILE DE CALE FERATĂ ÎN EXPLOATARE, LA 31 DECEMBRIE 2003

4.3. TRANSPORTUL NAVAL

Transportul pe apa. Dunarea constituie atat granita judetului cat si a tarii cu Bulgaria fiind si o importanta artera de navigatie. Aici exitand doua porturi Turnu Magurele la Km 597 amenajat cu chei de acostare, dotat cu macarale de 16 tone si Zimnicea la Km 553 amenajat cu cheu pereast dotat cu macarale de 5 tone.

Intre orasele Turnu Magurele si Nikopol (Bulgaria) exista in prezent o legatura de trecere pentru pasageri, urmand a se dezvolta punctul de trecere cu bacul, ca urmare a amenajarii portului si a zonei libere pe o suprafata de 22 ha.

PORT ZIMNICEA detine o macara de 15-20 tone care asigura incarcarea si descarcarea marfurilor pentru metalurgie, cereale si materiale de constructii.  detine o macara de 15-20 tone care asigura incarcarea si descarcarea marfurilor pentru metalurgie, cereale si materiale de constructii. 

               Facilitati:  Capacitatea maxima a vaselor 200 t.
                 Capacitate trafic 720,000 t/an                 
                 Siloz cereale, capacitate 8,000 t
                 Chei port pasageri 100 m.
                 Suprafata depozitare 4,000 mp.
                 Platforma – suprafata 21,3000 mp

4.4 TELECOMUNICATII: POSTURI TELEFONICE

ACTIVITĂȚILE DE POȘTĂ ȘI TELEGRAFIE

ACTIVITĂȚILE DE TELEFONIE¹

4.5 INFRASTRUCTURA DE DISTRIBUIRE A APEI SI ELECTRICIFITATII

REȚEAUA DE DISTRIBUȚIE A APEI POTABILE, ÎN ANUL 2003

LOCALITĂȚILE ÎN CARE SE DISTRIBUIE ENERGIE TERMICĂ, LA 31 DECEMBRIE 2003

                                                                                                                                    număr

REȚEAUA ȘI VOLUMUL GAZELOR NATURALE DISTRIBUITE

CANALIZARE PUBLICĂ ȘI SPAȚII VERZI, LA 31 DECEMBRIE 2003

FONDUL DE LOCUINȚE

VOLUMUL DE APĂ POTABILĂ DISTRIBUITĂ CONSUMATORILOR

CAPITOLUL 5. INFRASTRUCTURA SOCIALA

5.1 SERVICII DE EDUCATIE

1. numar total de prescolari si elevi: 93.035, din care:
–        18.904 prescolari
–        24.442 elevi în. Cls. I-IV
–        22.376 elevi în cls. V – VIII
–        27.313 elevi în licee, scoli profesionale si potliceale.

2. numar total al unitatilor scolare: 251, din care:
–        229 gradinite
–        91 scoli cu cls. I –IV
–        164 scoli cu cls. V – VIII
–        20 licee
–        9 scoli profesionale
–        9 scoli postliceale

3. numar total al cadrelor didactice: 5.144, din care:
–        721 educatoare
–        1.214 învatatori
–        2.871 profesori
–        150 ingineri

POPULAȚIA ȘCOLARĂ DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL DE TOATE GRADELE

5.2 SERVICII DE SANATATE

Structura unitatilor sanitare:

– Sectorul public:

Spitale – 9 (5 urbane, 3 rurale), dispensare medicale – 10 (teritoriale), centre de sanatate – 2 (Cervenia, Furculesti), paturi in spital – 2896, medici – 515, personal sanitar mediu – 1877, sanitar auxiliar – 959, farmacii – 11.

– Sector privat:

Cabinete medicale – 102, cabinete stomatologice – 49, cabinete medici de familie – 192.

Localitatile din judet in care exista spitale dotate cu sectii specializate sunt: Alexandria – 13 sectii, Turnu Magurele – 8 sectii, Rosiorii de Vede – 7 sectii, Zimnicea – 5 sectii, Cervenia – 3 sectii, Schela – 5 sectii.

In judet exista Scoli postliceale sanitare: ,, Carol Davila” si ,,Christiana” (particulare) si Scoala postliceala sanitara (de stat), care pregatesc asistenti medicina generala, asistenti farmacie, asistenti laborator, asistenti sociali.

 Îngrijirea sanatatii locuitorilor a stat în atentia autoritatilor înca din timpurile îndepartate, când înca nu existau organisme specializate în acest sens.
Cei mai vechi slujitori ai sanatatii nu au fost doctorii, ci vracii, oameni din popor, care prin inteligenta si daruire, au deprins nobilul mestesug de a vindeca oamenii de boli.
 

STRUCTURA PERSONALULUI MEDICO- SANITAR

Personalul mediu medico-sanitar este de 1796 din care:
– 1371 personal mediu încadrat în spitale sau alte structuri sanitare din judet.
– 425 personal mediu cu loc de munca în dispensarele medicale
Pâna în prezent s-a înregistrat urmatoarea structura înscrisa în Registrul Unic al Cabinetelor Medicale:
– 271 cabinete medicale individuale ale medicului de familie.
– 10 cabinete medicale private
– 68 cabinete medicale în regim privat (medici cu cabinet particular care au facut contract cu Casa de Asigurari

PRINCIPALELE UNITĂȚI SANITARE, CU PROPRIETATE MAJORITARĂ DE STAT

PATURILE ÎN SPITALE ȘI PERSONALUL MEDICO-SANITAR, LA 31 DECEMBRIE

5.3 CULTURA

Informatii Culturale Generale

Patrimoniului cultural este valorificat prin muzeele din judet care organizeaza expozitii permanente si temporare pe teme diverse si manifestari culturale specifice pentru revitalizarea unor traditii si obiceiuri de iarna si de primavara, respectiv la: Izvoarele, Dobrotesti, Traian, Nasturelu, Lisa, Brînceni, Buzescu.
Reteaua de unitati de cultura la nivelul judetului :

Biblioteci publice – 88 si anume: judetene- 1, municipale si orasenesti – 4, comunale – 83
Muzee – 9 din care: judetene- 1, orasenesti – 2 satesti – 6
Case de Cultura – 6 în localitatile: Alexandria – 1, Rosiorii de Vede – 2, Turnu Magurele- 1, Videle- 1, Zimnicea – 1

Realizarea de spectacole si concerte de muzica populara în judet si în alte localitati din tara de catre Ansamblul de Cântece si Dansuri “Burnasul”, grupul vocal “Teleormanul”.

Un exemplu concret în acest sens îl constituie reluarea traditiei Gurbanului – sarbatoarea Sfântului Mucenic Trifon, protectorul viilor si al vinului – în localitatile Licuriciu – Calinesti si Izvoarele (1 februarie) în acelasi context se înscrie si reluarea traditiei Calusului în localitati precum Nasturelu si Calomfiresti.

Realizarea unor expozitii de arta plastica de amatori, a unor expozitii de goblenuri si expozitii personale: Andrei Florin Sorel, Nicolae Lupu (pictura), Ion Aurel Gîrjoaba (pictura si grafica) si Constantin Wagner (sculptura)

Viata culturala si spirituala a judetului Teleorman dispune de un patrimoniu alcatuit din sapte muzee care detin un numar de 62.000 de bunuri culturale la care se adauga cele peste 2.000 de bunuri de patrimoniu ecleziastic, aflate în depozitul judetean si în parohiile Episcopiei Alexandriei si Teleormanului.
Muzeul Judetean Teleorman a atras in ultimii trei ani peste 10.000 de vizitatori.
Judetul Teleorman reprezinta o prezenta de prim rang în spiritualitatea româneasca prin marii scriitori care s-au nascut pe aceste meleaguri, precum Gala Galaction, Zaharia Stancu, Marin Preda, Dimitrie Stelaru, prin filozoful Constantin Noica, ori prin alti oameni de cultura, arta si stiinta cu contributii deosebite în domeniile lor.

Organizarea unui amplu program anual de manifestari culturale sub genericul “Zilele Eminescu în Teleorman” si finalizarea Concursului national de poezie “Mihai Eminescu” pentru elevi si tineri, manifestari organizate la Alexandria, Turnu Magurele si Rosiorii de Vede.

În spiritualitatea românească, județul este reprezentat prin mari scriitori care s-au născut  pe aceste meleaguri, oameni de cultură, artă și știință cu contribuții deosebite în domeniile lor.

Personalități ale culturii, din Teleorman:

♦ Gala Galaction – prozator, publicist, teolog și traducător.

                              (1879-1961) Didești.

♦ Constantin Noica – filozof, eseist și traducător.

                                  (1909-1987) Vitănești.                                        

♦ Miron Radu  Paraschivescu – poet, dramaturg, publicist și traducător.

                              (1911-1971) Zimnicea.

♦ Marin Preda – prozator, eseist, dramaturg și  traducător.

                              (1922-1980) Siliștea –Gumești.  

♦ Zaharia Stancu – poet, prozator, publicist, taducător și ziarist.

                              (1902-1974) Salcia.

MUZEUL JUDETEAN DE ISTORIE

Dincolo de viata social-economica, Teleormanul s-a impus in context national prin traditiile sale istorice, cu nimic mai prejos decat ale parti de tara, dar si prin bogatele si valoroasele sale traditii culturale. Fiind, in primul rand, o zona etnografica deosebit de complexa, remarcabila prin dimensiunile si autenticitatea formelor de manifestare, Teleormanul evidentiaza, o data mai mult, spiritul solar al omului de la campie.

Acelasi spirit, asezat si domol, deschis spre intinderi si profunzimi, plin de sensuri si fumuseti, cladit sa dureze, mereu predispus la redescoperiri si innoire, este la fel de bine ilustrat si de dimensiunile culte ale spiritualitatii. Este evident faptul ca spiritualitatea Teleormanului are, in toate componentele sale, trecand peste pecetea locala, dimensiuni national-europene.

Ca Teleormanul a fost, este si va fi mereu o ,,campie eterna” a spiritualitatii romanesti, nu mai este nevoie sa se demonstreze – este nevoie doar sa se impuna acest adevar in constiinta publica prin mijloacele adecvate. Expozitia de etnografie a Muzeului Judetean care valorifica colectia de etnografie a muzeului a fost realizata in colaborare cu Muzeului Satului Bucuresti si a fost finantata de Consiliul Judetean Teleorman. Expozitia prezinta gospodaria taraneasca teleormaneana si modul de viata al taranului teleormanean din prima jumatate a secolului XX.

–         Casa taraneasca e constituita dupa modelul caselor din Silistea Gumesti alcatuita din prispa, tinda si camera de locuit.

–         Portul teleormanean traditional poate fi urmarit in evolutia lui de-a lungul timpului. Costumul de munca este simplu ornamentat in timp ce costul de sarbatoare, bogat ornamentat, inmagazineaza intreaga imaginatie a creatorului popular.

–         Expozitia prezinta si ocupatiile barbatesti si femeiesti. Referindu-ne la munca femeii putem spune ca in Teleorman a existat o adevarata industrie casnica textila. In timpul iernii femeia lucra de dimineata si pana noaptea tarziu, intrucat ea trebuia sa imbrace intreaga familie, sa asigure tesaturile necesare amenajarii interiorului, sa impodobeasca lada de zestre a fetelor.

In expozitie sunt prezente textile de port si decorative si uneltele cu ajutorul carora se realizau ele. Munca barbatului este ilustrata printr-o serie de obiecte ce amintesc de stravechea indeletnicire a taranului roman – agricultor. Ocupatiile de baza ale stramosilor nostri au fost intotdeauna: cultivarea pamantului si cresterea animalelor. Aceste ocupatii s-au dezvoltat in stransa legatura si au asigurat atat nevoile alimentare cat si vestimentare ale populatiei.

MONUMENTE ISTORICE

Monumentele istorice din judetul Teleorman atesta continuitatea si particularitatile de viata, de locuire si de munca ale oamenilor din aceasta parte de tara, prezenta lor neintrerupta in iuresul luptei pentru apararea si pastrarea unitatii de neam si a fiintei romanesti, contributia lor la pastrarea si imbogatirea patrimoniului national de valori.

La Balaci se afla ruinele unei resedinte boieresti de mari dimensiuni, pe masura ambitiei voievodale a ctitorului, aga Constantin Balaceanu, ginerele Domnitorului Serban Cantacuzino (1678-1688). Ansamblul care astazi poarta numele de Curtea Balacenilor, este format din fostul paraclis, devenit biserica de mir a satului, cu hramul ,,Adormirea Maicii Domnului” si ceea ce a mai ramas din pivnitele impozantei case boieresti.

,,Manastirea Plaviceni” este un monument reprezentativ pentru arhitectura valaha din sec al XVII lea, remarcandu-se ca un ansamblu impunator si sobru, aflat in lunca inundabila a Oltului, in mijlocul unei paduri seculare, la numai 34 Km de fosta Kaza Turnu.

Monumental a fost ridicat de Dragomir mare vornic si jupanita sa Elena in anul 1647. Din ansamblul initial, construit dintr-un impunator turn clopotnita, ziduri de incinta masive, biserica in plan treflat, staretia si constructii monahale au ramas astazi doar fragmente din zidurile de incinta, o parte din turnul clopotnita si biserica spoliate de acoperis.

Biserica ,,Cuvioasa Paraschiva” din Bujoreni este o biserica din lemn, construita in 1711 in vremea lui Constantin Brancoveanu si a fost adusa aici dintr-un sat de la munte in anul 1862.

Catedrala Domneasca si Episcopala, ,,Sf. Alexandru” din Alexandria. In anul 1836, la doi ani de la infiintarea orasului de catre Domnitorul Tarii Romanesti, Alexandru Dimitrie Ghica (1834-1842), alexandrenii si-a ridicat o biserica din lemn cu hramul ,,Sf. Alexandru” care in scurt timp, a devenit neincapatoare.

Epitropia orasului a reusit sa construiasca intre anii 1869-1898 actuala Catedrala, tarnosita de Mitropolitul Iosef Gheorghian la data de 6 decembrie 1898. Elementele decorative specifice Catedralei ,,Sf. Alexandru” sunt pictura murala si tampla, executate de pictorii Constantin Pascali, Constantin Artachinu si celebrul Stefan Luchian in anul 1898, in stil bizantin, in tehnica ulei.

In anul 1994, Catedrala ,,Sf. Alexandru” a devenit necropola domneasca, prin aducerea si asezarea in pronaus a osemintelor Domnitorului Alexandru Dimitrie Ghica.

In anul 1996 prin infiintarea Episcopiei Alexandriei si Teleormanului, cu resedinta la Alexandria, biserica  ,,Sf. Alexandru” a devenit Catedrala Episcopala.

Catedrala ,,Sf. Haralambie” din municipiul Turnu Magurele.

Prima biserica pe aceste amplasamente a fost ridicata intre anii 1842-1845, iar biserica actuala s-a cladit la initiativa regelui Carol I si a reginei Elisabeta. Planurile au fost realizate de Leconte de Nouy cu elemente de arhitectura de la Manastirea Curtea de Arges. Pictura in stil bizantin, a fost executata de pictorii italieni Romeo Girolamo si Giuseppe Vespa. Biserica a fost sfintita in anul 1905 de care Inalt Prea Sfintitul Iosef Gheorghian. Marele istoric Nicolae Iorga o considera a teia din tara, prin valoarea si frumusetea ei.

Ruinele Manastirii de la Baldovinesti. Manastirea de la Baldovinesti, sat care apartine de comuna Ciolanesti, se afla in prezent in ruine, totusi se poate vedea tiplul de constructie cu clopotnita in fata. Stilul pare a fi contemporan lui Matei Basarab (sec al XVII lea), dar se crede ca biserica este mult mai veche, fiind a unei manastiri ctitorita de logofatol Baldovin, seful Cancelariei lui Mircea cel Batran.    

NUMĂRUL ȘI ACTIVITATEA BIBLIOTECILOR

ABONAMENTE RADIO ȘI TELEVIZIUNE, LA 31 DECEMBRIE

5.4 SPORT

        Tablul organizatoric in care se desfasoara activitatea sportiva teleormanene, cuprinde:

        4 CLUBURI SPORTIVE DE DREPT PUBLIC: Clubul Sportiv Teleorman Alexandria; Clubul Sportiv Scolar Alexandria; Clubul Sportiv Scolar Rosiorii de Vede, Clubul Sportiv Scolar Turnu Magurele.

        CLUBURI  SPORTIVE  DE  DREPT  PRIVAT dintre care 5 orasenesti: CS  Petrolul Videle (fotbal si box); Rova Rosiorii de Vede (tenis, fotbal, culturism) CS Rulmentul Alexandria (fotbal, baschet, handball); Turris Turnu Magurele (fotbal, volei); Dunerea Zimnicea (fatbal, tenis); Kanazawa Alexandria (karate); Clubul de Arte Martiale  “Mayamto Musashi Dojo” Turnu Magurele.

        3 ASOCIATII SPORTIVE CU PERSONALITATE JURIDICA SI 70 ASOCIATII SPORTIVE FARA PERSONALITATE JURIDICA (organizate pe langa Consiliile Locale din judet).

Aceste cluburi si asociatii sportive au peste 100 de sectii pe diferite ramuri de sport, palmaresul cel mai bogat fiind la kaiac, tenis, atletism, beseball, karate, judo, box, culturism, tir, baschet, fotbal, handbal, volei, sah.

Echipele divizionare din judet sunt:

–         Divizia A baschet, CST ,,SAIFCAR” Alexandria,

–         Divizia B fotbal ,, Rulmentul” Alexandria,

–         Divizia C fotbal, ,,Petrolul” Videle, ,,Turris” Turnu Magurele,  ,,Rova” Rosiorii de Vede,  ,,Dunarea” Zimnicea.

Pe langa acestea de mai sus alte 85 de echipe de nivel judetean (Divizia D).

ACTIVITATEA SPORTIVĂ

CAPITOLUL 6. PROTECTIA MEDIULUI

Gestionarea deseurilor

Consiliul judetului Teleorman a organizat un Memorandumul de finanțare a proiectului „Sistem integrat de managemnt al deșeurilor din județul Teleorman”, proiect inițiat de Consiliul Județean Teleorman.

Valoarea totală a proiectului se ridică la 21,514 milioane de euro, dintre care grand ISPA în sumă de 16,054 milioane de euro și contribuție românească de 5.459.500 euro. Aceasta din urmă este formată din contribuția guvernamentală de 3.807.250 euro, restul fiind aportul CJT.Conceptul de gestiune integrată a deșeurilor urbane are în vedere organizarea întregii activități a întreprinderilor care se ocupă cu gestionarea deșeurilor urbane, respectiv monitorizarea, evacuarea și tratarea acestora.Sistemul de evacuare și tratare a deșeurilor din județul Teleorman cuprinde următoarele operații: precolectarea deșeurilor, colectarea lor, transportul, depozitarea intermediară a deșeurilor în 10 depozite, tratarea și valorificarea deșeurilor, depozitarea finală a deșeurilor.În ceea ce privește precolectarea deșeurilor se vor reamenaja punctele existente de precolectare și dotare cu noi tipuri de recipiente de colectare adaptate la sistemul de colectare selectivă pentru deșeurile menajere. În ceea ce privește depozitarea finală a deșeurilor, va fi realizat un depozit ecologic județean central, în apropierea localității Mavrodin, cu compartimente pentru deșeuri menajere nepericuloase, deșeuri de construcții și nămoluri deshidratate de la stațiile de epurare.Deșeurile organice vor fi colectate separat și transformate în compost care va fi folosit în agricultură. Rezolvarea gestionării integrate a deșeurilor conduce la câteva beneficii majore, cum sunt: refacerea biodiversității în zonele din apropierea Dunării și a celorlalte râuri, crearea de noi habitate terestre pentru faună, reducerea poluării aerului, a apelor de suprafață și a celor subterane, gestionarea în regim controlat a deșeurilor periculoase prin colectarea separată, crearea de noi locuri de muncă.

Pentru protejarea mediului și păstrarea unui cadru natural propice sănătății omului și nu numai, a devenit o necesitate încurajarea valorificării și reciclării deșeurilor refolosibile.

Aceasta duce la limitarea consumului de materii prime și energie, precum și a cantităților de deșeuri depozitate. La ora actuală în județul Teleorman, dar și la nivel de țară, se remarcă un nivel scăzut de colectare și valorificare selectivă a deșeurilor care provin de la populație și agenți economici. In virtutea aplicării programului „România curată“, lansat de Guvernul României, Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului, prin intermediul Agenției de Protecție a Mediului Teleorman și cu sprijinul Consiliului Județean s-a derulat un program de întâlniri cu autoritățile publice locale și agenții economici implicați în activitatea de gestionare a deșeurilor. In cadrul acestuia sa abordat următoarele probleme :
*Gestionarea deșeurilor la nivelul județului Teleorman;
*„Sistemul Integrat de Gestionare a Deșeurilor în județul Teleorman“ ca soluție a rezolvării problemei de gestionare rațională a deșeurilor la nivel local și județean ;
*Stadiul realizării obligațiilor locale în domeniul gestionării deșeurilor ;
*Greutăți întâmpinate în activitatea de gestionare a deșeurilor.

PROGRAMUL PENTRU PROTECTIA MEDIULUI

Obiectivele principale in domeniul protectiei mediului sunt bazate pe intarirea structurilor administrative pentru construirea unui sistem solid al managementului de mediu si contribuirea la o dezvoltare durabila conducand  la un mediu sanatos, esential pentru asigurarea prosperitatii si calitatii vietii.

Obiective:

Intarirea capacitatii de implementare a legislatiei orizontale, prin:

         intarirea capacitatii de implementare a legislatiei in domeniul evaluarii impactului asupra mediului;

         intarirea capacitatii de implementare a legislatiei privind evaluarea efectelor anumitor planuri si programe asupra mediului;

         intarirea capacitatii administrative si institutionale pentru a asigura accesul publicului la informatia de mediu la nivel local, prin suplimentarea cu 1 post;

         intarirea capacitatii de implementare a legislatiei in domeniul informatiei de mediu.

Reglementarea activitatilor cu impact semnificativ asupra mediului, prin:

         intarirea capacitatii institutionale prin emiterea actelor de reglementare pentru desfasurarea activitatilor existente si pentru inceperea activitatilor noi.

Imbunatatirea calitatii aerului prin:

         intarirea capacitatii de implementare a legislatiei in domeniul calitatii aerului;

         intarirea capacitatii administrative si institutionale pentru monitorizarea calitatii aerului la nivel regional si local.

Imbunatatirea si implementarea programului national de management al deseurilor prin:

         consolidarea capacitatii de implementare a legislatiei in domeniul gestionarii deseurilor.

Extinderea retelei nationale de arii potejate si arii naturale precum si implementarea legislatiei in domeniul protectiei naturii prin intarirea capacitatii administrative si institutionale privind aplicarea legislatiei specifice.

Intarirea controlului poluarii industriale prin cresterea si consolidarea capacitatii de implementare a legislatiei specifice domeniului ;

Managementul substantelor chimice si organismelor modificate genetic realizata  prin:

         consolidarea capacitatii de implementare a legislatiei in domeniul substantelor chimice;

Consolidarea capacitatii de implementare a legislatiei in domeniul zgomotului ;

In domeniul gospodaririi rationale a apelor, Sistemul de Gospodarire a Apelor Teleorman va evalua permanent impactul activitatilor umane asupra starii apelor si va stabili operativ masuri legale la utilizatorii de apa pentru remedierea situatiilor de poluare a receptorilor;

 De asemenea, pentru cresterea calitatii apei Sistemul de Gospodarire a Apelor va aplica masuri stricte de prevenire a poluarii surselor de apa, in acord cu Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman,  atentie deosebita acordand localitatilor Turnu Magurele si Zimnicea care au alimentare cu apa potabila din fluviul Dunarea;

Amenajarea bazinelor hidrografice in scopul diminuarii inundatiilor constituie un obiectiv important atat pentru autoritatile publice locale cat si pentru organismele de specialitate;

Protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitrati din surse agricole.

In cadrul judetului Teleorman exista 3 arii protejate care insumeaza 1 584 ha.

CAPITOLUL 7. OPORTUNITATI DE AFACERI SI INVESTITII; DISFUNCTIONALITATI

OPORTUNITATI DE AFACERI SI INVESTITII

Parcuri industriale

Parc industrial Turnu Magurele

Descriere:

Infiintarea unui parc industrial cu suprafata de 20 ha, impartita in 44 parcele, cu folosinta industriala, o parcela administrativa si 4 parcele pentru infrastructura.

Localizare:

Zona propusa pentru amplasarea parcului industrial este situata la intersectia  drumului national DN 54 Turnu Magurele – Corabia / judetul Olt cu  drumul national DN 52 Alexandria – Turnu Magurele.

Terenul are urmatoarele vecinatati:

– NORD – teren proprietatea Consiliului local Turnu Magurele;

– EST – DN 52;

– VEST – teren proprietatea Consiliului local Turnu Magurele;

– SUD – DN 54.

Amplasamentul beneficiaza de vecinatatea unor utilitati extrem de importante pentru perspectiva de dezvoltare: retele electrice de medie tensiune, conducte de gaze naturale, apa potabila, telefonie, acces rutier, feroviar si fluvial facil.

Proiectul Parc industrial Turnu  Magurele este finantat in cadrul Programului PHARE-RO 0108.03.04 pentru coeziune economica si sociala.

Exista perspectiva unor oportunitati similare (parc industrial) si la municipiul Alexandria si orasul Videle.

Domenii de activitate – in care se pot dezvolta afaceri

Agricultura

Urmare asezarii geografice (centrul Campiei Romane) judetul Teleorman se bucura de cele mai fertile soluri oferind astfel conditii excelente pentru culturile agricole.

Calitatea solurilor, existenta sistemelor de irigat si forta de munca stabila, ofera investitorilor straini oportunitatea de a lucra in parteneriat cu producatorii agricoli romani pentru realizarea produselor agro-alimentare.

        Prin cultivarea graului dur si procesarea acestuia se poate obtine materia prima pentru fabricarea pastelor fainoase.

        Exista conditii optime pentru realizarea produselor agro-alimentare ecologice, piata europeana solicitandu-le cu precadere. Exista legislatie romaneasca in domeniu si producatori interesati de parteneriate cu oameni de afaceri straini, pentru producerea si valorificarea, indeosebi a legumelor.

        Produsele legumicole realizate in judet sunt cu mult peste necesarul populatiei. Pentru o mai  buna organizare a productiei, dar si pentru orientarea valorificarii lor a fost infiintata o Piata de Gros, ai carei actionari sunt Consiliile locale ale municipiilor, oraselor si comunelor cu traditie in cultivarea de legume.

        Societatea Piata de Gros este interesata de colaborarea sau asocierea cu firme cu un potential financiar bun in vederea dezvoltarii activitatii.

        Asociatia Crescatorilor de Albine este reprezentativa in judet. Crescatorii sunt interesati in realizarea exportului de miere si a produselor apicole de calitate.

        Si in domeniul cresterii animalelor si al procesarii produselor zootehnice pot fi create parteneriate, in vederea popularii spatiilor existente si construirea de noi spatii, existand terenuri pentru baza furajera, precum si forta de munca.

Industria alimentara

Exista in judet fabrici de zahar, ulei, bere, bauturi alcoolice, conserve de legume si fructe, lactate, panificatie si prelucrarea carnii, in care se poate investi prin transfer de tehnologie.

De asemenea, cresterea productiei agricole solicita crearea de mici unitati de prelucrare, existand solicitari in acest sens din partea unor asociatii de producatori agricoli particulari.

Zone defavorizate

Zimnicea – zona defavorizata

Din Decembrie 2000, orasul Zimnicea a fost declarat Zona Defavorizata, pentru o perioada de 10 ani, cu o suprafata de 13,131 ha, avand facilitati acordate prin lege.

In ceea ce priveste judetul Teleorman trebuie precizat, in primul rand, ca este unul dintre cele mai sarace judete ale tarii (fapt dovada ca are doar 5 orase, populatia urbana fiind foarte redusa). Pentru a deveni o zona de interes a Romaniei mai trebuiesc foarte multe activitati de investitii si inovare, ceea ce pentru momentul de fata este destul de dificil de realizat. Fiind un judet cu populatie preponderent rurala, agricultura este principala activitate iar pentru a trece la unele activitatii industrializate sau legate de servicii sau comert este foarte greu, principala cauza fiind nereceptivitatea populatiei la noile inovatii si refuzul acesteia pentru practicarea unor noi activitati (conservatorismul fiind elementul ce caracterizeaza societatea rurala).

ANEXE