Judetul Suceava Economia Turismului

CAPITOLUL I

ASPECTE GENERALE

În județul Suceava, al doilea județ ca mărime din țară, reprezentând 3,6% din suprafața totală a țării, putem descoperi frumusețea peisajului, diversitatea gastronomică, tradițiile, ospitalitatea proverbială a locuitorilor, existența unui număr mare de atracții turistice pe un spațiu restrâns, existența structurilor de cazare turistică moderne.

1.1. Scurt istoric al județului Suceava

Situat pe malul drept al râului cu același nume, orașul Suceava este o așezare locuită din timpuri străvechi (paleolitic; în sec. II -III, vatră a dacilor liberi). Aflat pe calea unor importante drumuri comerciale care legau Europa Centrală și de Nord cu Marea Neagră, Suceava a fost un important centru meșteșugăresc și comercial în sec. XIV -XVIII. A fost atestată documentar pentru prima dată în 1388, ca și capitală a Moldovei, funcție pe care a îndeplinit-o din timpul domniei lui Petru Mușat (1374 -1391) și până în 1566 când Alexandru Lăpușneanu mută capitala la Iași. Epoca de glorie a Sucevei avea să fie în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, când devine o cetate vestită și un târg prosper. Cetatea Sucevei a fost înconjurată de aureola invincibilității, nici una din armatele care au asediat-o nu au reușit să o ocupe, deși una dintre aceste armate a fost condusă chiar de Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului.

1.2. Așezare

Suceava este un județ în nordul regiunii Moldova din România, cea mai mare parte a sa fiind constituită din Bucovina de sud. Este situat in nord-estul României și are granița la nord și est cu Ucraina, la sud cu județele Neamț și Mureș, la vest cu județele Maramureș și Bistrița. Județul are o suprafață de 8553,50 kmp. Municipiile Suceava, Fălticeni, Câmpulung Moldovenesc și Rădăuți, orașele Vatra Dornei, Siret și Solca sunt principalele localități ale județului. Municipiul Suceava, reședința adminitrativă a județului, are 120.000 locuitori. Județul Suceava are aproximativ 700.000 de locuitori dintre care 250.000 în zona urbană și 450.000 locuitori în zona rurală.

Clima este temperată și umedă, cu o temperatură medie anuală de 8°C. Dealurile și munții sunt formele de relief predominate, iar 54 % din suprafața județului este acoperită de păduri (3/4 din acestea fiind păduri de conifere).

Județul Suceava dispune de o bogată rețea hidrografică reprezentată de râuri (Bistrița, Dorna, Moldova, Siret, Șomuzul Mare, Suceava), pâraie, iazuri. Pe teritoriul județului există izvoare de ape minerale și mineralizate, cele mai renumite izvoare sunt cele de la Șaru Dornei, Poiana Negri și Coșna.

1.3. Căi de acces în județ

Județul Suceava are o poziție strategică bine definită, asigurând legături rutiere naționale și internaționale, printr-o rețea rutieră formată din 2.464 km drumuri publice județene, naționale și europene. Dintre acestea, se evidențiază în mod deosebit drumurile europene E85 – Giurgiu – București – Suceava – Siret – Cernăuți și E58 (Republica Ucraina)- Halmeu – Suceava – Sculeni (Republica Moldova), asigură legături și cu celelalte zone ale țării.

Rețeaua feroviară are o lungime de 450 km, din care 203 km este electrificată. Teritoriul județului este străbătut de magistrala europeană București – Bacău – Suceava – Vicșani – Kiev (Varsovia – Moscova). Județul Suceava dispune, de asemenea, de un aeroport și cinci heliporturi prin care se asigură legătura permanentă cu capitala țării și cu litoralul Mării Negre – în sezonul estival, precum și servicii privind aterizarea altor aeronave din țară și străinătate.

Căi de acces aeriene: Aeroportul Salcea situat la 14 km de orașul Suceava, cu

posibilități pentru traficul internațional si asigurare, la cerere, a serviciilor de vama-graniță; Aeroportul Floreni situat la 10 km de orașul Vatra Dornei, 4 helioporturi în localitățile Putna, Voroneț, Vatra Moldoviței și Sucevița;

Căi rutiere: drumul european E 85 București – Suceava – Cernăuți si drumul european E 58 Halmeu – Suceava – Sculeni;

Căi de acces feroviare: magistrala București – Suceava – Vicșani – Kiev – Varșovia – Moscova și calea ferată Cluj – Suceava – Iași

1.4. Economia județului Suceava

Județul Suceava dispune de importante bogații ale solului și subsolului, cum sunt: întinse suprafețe de păduri, minereuri polimetalice, zăcăminte de mangan, sulfuri complexe, baritina, precum și izvoare de ape minerale care au influențat nemijlocit dezvoltarea economică a acestei zone.

Principalele ramuri industriale sunt: industria alimentară, industria celulozei și hârtiei, industria construcțiilor de mașini, industria ușoară, industria extractivă și prelucrătoare a minereurilor neferoase, industria chimică, exploatarea și prelucrarea lemnului. Peste 42% din suprafața județului este reprezentată de terenuri arabile. Acestea sunt cultivate, îndeosebi cu cereale, cartofi, sfeclă de zahăr, floarea soarelui, legume și plante furajere. Condițiile pedo-climatice ale județului au favorizat dezvoltarea pomiculturii. Această activitate este concentrată, cu deosebire, în bazinul Fălticeni care deține ponderea ca suprafață și producție pomicolă. Satele din zona de munte sunt specializate în creșterea bovinelor pentru lapte și carne și a ovinelor. Majoritatea locuitorilor lucrează și în exploatări forestiere și miniere, în unele localități ponderea populației active ocupate în industrie depășește celelalte sectoare.

1.5. Forme de turism

Pe tot cuprinsul județului Suceava, dar mai ales în zona Bucovinei se pot practica

o multitudine de forme de turism: turismul itinerant cu valențe culturale, turismul balnear, turismul rural, ecoturismul, turismul de tranzit, turismul pentru vânătoare și pescuit, turismul pentru echitație, turismul pentru sporturile de iarnă, turismul de congrese și reuniuni, turismul de odihnă, recreere și agrement.

1.6. Analiza echipamentelor turistice

Serviciile de agrement – divertisment:

Echipamentul de agrement existent în stațiuniile turistice este de diferite feluri, acesta putând fi clasificat în 4 categorii, și anume: echipament local de natură: terenuri de călărie, parcuri naturale, parcuri zoologice, muzee oceanografice ; echipament sportiv pentru: sporturi nautice ( ambarcațiuni, schi nautic, plonjări submarine,etc.) , sporturi și jocuri terrestre ( săli de gimnastică, terenuri pentru jocul copiilor, terenuri de tenis, terenuri de volei, minigolf, piscine și saune, stadioane de fotbal, etc.); sporturi de iarna și de munte ( diverse utilaje mecanice de reurcare, cabine teleferice, piste de schi, săniuș,bob, patinoar, etc.). Pot fi adăugate la acestea și scolile sportive.

Echipament pentru divertisment: discoteci, cabarete, săli de bal, cluburi, baruri, jocuri mecanice, bowling, biliard, etc.

Tabelul Nr. 1.1

Capacitatea și activitatea de cazare turistică

Sursa: www.insse.ro

Indicele de utilizare netă a capacității de cazare turistică în funcțiune în 2002 a fost de 29.1% pe total structuri de cazare turistică, apoi a scazut pana in 2005, constituind 22.5%, iar in 2006 a crescut ajungand la 24.3%.

Tabelul Nr. 2.1

Structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică

Sursa: www.insse.ro

În anul 2003 structurile de primire turistică colective au scăzut cu două structuri față de anul 2002, apoi a urmat o creștere, în 2006 ajungând la 220 structuri de primire turistică.

În luna octombrie 2004 au fost emise următoarele certificate de clasificare pentru structuri noi de primire turistice cu funcțiuni de cazare și de alimentație:

Structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare: Total 3, din care: Gura Humorului -1 vilă, categoria 4 stele, Dragomirna – 1 pensiune turistică rurală, categoria 3 flori.

Structuri de primire turistice cu funcțiuni de alimentație: Total 1.

În luna octombrie 2004 a fost prelungită valabilitatea certificatelor pentru următoarele structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare și de alimentație:

Structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare: Total 3, din care 1 pensiune turistică urbană, categoria 4 stele.

Structuri de primire turistice cu funcțiuni de alimentație: Total 2.

În luna ianuarie 2005 au fost emise următoarele certificate de clasificare pentru structuri noi de primire turistice cu funcțiuni de cazare și de alimentație

Structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare: Total 9, din care: – Ciocănești – 1 pensiune turistică rurală – categoria 3 flori – Gura Humorului –1 pensiune turistică urbană – categoria 4 stele – Gura Humorului – 1 bungalow – categoria 3 stele – Marginea – 1 pensiune turistică rurală – categoria 3 flori – Rădăuți – 1 hostel – categoria 3 stele – Sucevița – 1 pensiune turistică rurală –categoria 3 flori – Vama – 1 pensiune turistică rurală – categoria 3 flori

Structuri de primire turistice cu funcțiuni de alimentație: Total 5, din care: – Marginea – 1 restaurant – categoria 3 stele.

În luna ianuarie 2005 a fost prelungită valabilitatea certificatelor pentru următoarele structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare și de alimentație

Structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare: Total 12, din care: – Suceava – 1 pensiune turistică urbană – categoria 3 stele – Vatra Dornei – 2 hoteluri –categoria 3 stele – Vatra Dornei – 1 pensiune turistică urbană – categoria 3 stele Structuri de primire turistice cu funcțiuni de alimentație: Total 8, din care: – Vatra Dornei – 1 restaurant – categoria 3 stele – Vatra Dornei – 1 bar de zi – categoria 3 stele.

CAPITOLUL II

ANALIZA CIRCULATIEI TURISTICE

Cunoașterea cauzelor ce determină deplasarea oamenilor în scopuri turistice, a particularităților formelor de turism, precum și a modalităților de dimensionare a circulației turistice, reprezintă în prezent o necesitate generată în principal de concurența din ce în ce mai ridicată dintre ofertanții de vacanțe, precum și de importanța definirii unei strategii de acțiune atât in cadrul firmelor cu profil turistic, cât și la nivel de regiune/zonă turistică.

Este greu de precizat cifric totalul turiștilor care vizează sau staționează în Bucovina. Totuși, înregistrările făcute la diverse obiective și îndeosebi mănăstirilor din zonă, rezultă că numărul turiștilor este în continuă creștere, ajungând în 1997 la 200 000 – 300 000, față de circa 80 –90 000 în1989. Dintre aceștia, aproximativ 15% aparțin fluxului turistic extern, ceea ce înseamnă un procent apreciabil față de trecut..

Cel mai mare număr de turiști externi vin din partea Europei de Vest, îndeosebi din Franța, Italia, Anglia, Israel, Belgia, Olanda, Elveția, SUA, Canada, ponderea maximă revenind țărilor Europei și Americii de Nord. Obiectivul principal al atenției lor îl constitue mănăstirile cu picturi exterioare.

Fluxul turistic intern provine din Moldova (aproape 50%), urmată de provinciile vestice și sudice ale țării. Distribuția în cursul anului a numărului de turiști este foarte inegală, peste 90% înregistrându-se în sezonul cald (aprilie – octombrie), de unde necesitatea măsurilor de încurajare și a turismului de iarnă, în vederea rentabilității dotării turistice.

Apreciem, în concluzie, că dotarea materială și fluxul turistic din Bucovina a înregistrat o simțitoare creștere în ultimul timp, dar nu sunt încă la nivelul fondului turistic. Cum fluxul turistic este strâns dependent de potențial, și cum fondul turistic este indiscutabil valoros, urmează ca, numai amplificând și modernizând dotarea la nivelul zonelor de mare interes turistic european, fluxul turistic se va apropia de cota potențialului, iar Bucovina va contribui din plin la renumele național și internațional al României și îndeosebi al ariei turistice din Nordul Moldovei.

Tabeleul Nr. 2.1

Sosiri si innoptari in structuri de primire turistica

Sursa: www.insse.ro

Se poate observa o creștere a turiștilor in 2006 crescand cu 1.13 turisti mai mult decat in anul precedent și asta datorită ofertelor turistice, îmbunătățirii imaginii , creșterii veniturilor.

CAPITOLUL III

VALORIFICEREA POTENTIALULUI TUea rentabilității dotării turistice.

Apreciem, în concluzie, că dotarea materială și fluxul turistic din Bucovina a înregistrat o simțitoare creștere în ultimul timp, dar nu sunt încă la nivelul fondului turistic. Cum fluxul turistic este strâns dependent de potențial, și cum fondul turistic este indiscutabil valoros, urmează ca, numai amplificând și modernizând dotarea la nivelul zonelor de mare interes turistic european, fluxul turistic se va apropia de cota potențialului, iar Bucovina va contribui din plin la renumele național și internațional al României și îndeosebi al ariei turistice din Nordul Moldovei.

Tabeleul Nr. 2.1

Sosiri si innoptari in structuri de primire turistica

Sursa: www.insse.ro

Se poate observa o creștere a turiștilor in 2006 crescand cu 1.13 turisti mai mult decat in anul precedent și asta datorită ofertelor turistice, îmbunătățirii imaginii , creșterii veniturilor.

CAPITOLUL III

VALORIFICEREA POTENTIALULUI TURISTIC

Turismul a cunoscut o dezvoltare importantă, cu accent pe turismul economic, reprezentat de mănăstirile din Bucovina, monumente UNESCO ; turismul balnear care este o componentă reprezentativă, Vatra Dornei remarcându-se prin bazele de tratament ultra-moderne. La acestea se adaugă turismul ecvestru, având in vedere că în Suceava există doua dintre cele mai importante herghelii din România, respectiv Lucina și Rădăuți. Turismul de odihnă, drumețiile, mountain bike-ul și sporturile de iarnă completează paleta de oferte turistice ale Bucovinei.

3.1. Potențialul turistic al zonei Suceava

În județul Suceava, se remarcă masivi muntoși precum Călimani, Suhard, Giumalău, Rarău.Este situat pe drumul european E 85, la distanță de 432 km. de Bucuresti; ( 440 km pe calea ferată) și se învecinează la est cu comuna Salcea, la vest cu comuna Scheia, la nord cu comuna Moara.

Suceava, străveche vatră de locuire umană, datorează aureola renumelui său stabilirii aici pentru aproape doua veacuri a capitalei Moldovei medievale, încluzănd aici și epoca de glorie stefaniana.

Județul Suceava înseamnă nu numai istorie eroică întălnită aproape la fiecare pas, tradiții și obiceiuri de o mare originalitate moștenite de veac, monumente și meștesuguri populare de mare ingeniozitate, ci și ctitorii voievodatelor renascentiste ce atesta de peste 5 veacuri vocația noastră europeană, frumusețea plaiurilor și ospitalitatea gospodărilor.

Datorita condițiilor optime de viețuire aici, oamenii le-au locuit încă din îndepartata epocă a paleoliticului, ca ulterior, teritoriul de azi sucevean să cunoască dezvoltarea societății omenești care a dus la crearea bogatelor culturi arheologice Cucuteni sau Santana de Mureș. În timpul stăpănirii romane, de la nordul Dunării, aici au locuit triburile dacilor liberi.

Bucovina se mandrește cu faptul că a reprezentat leagănul de formare a Moldovei medievale, prin tradițională “ descalecare” a lui Dragos si apoi Bogdan, dar si prin existenta aici, in nord, a primelor resedinte voievodale.

In partea de nord a Moldovei la contactul cu Obcina Mare mai multe mnastiri de renume mondial au fost înălțate în sec al 15-lea, și mai tărziu, apoi au fost picatate pe pereții lor exteriori, formănd fresce care s-au păstrat pănă în zilele noastre ăi care sunt apreciate de specialiști ca fiind monumente de o frumusețe rară la fel și de UNESCO și onorate FLIET cu premiul POMM’E D’OR – Mărul de aur 1975.

Găndurile și faptele locuitorilor acestor meleaguri, fie ca au dat strălucire frescelor și dantelariilor în piatră de la Voroneț, Humor, Moldovța, Sucevița, Arbore, Dragomirna, Putna – nemuritoarea noastră Putna – fie că se pastreaza ca documente de autentică originalitate în uriașa zestre a muzeelor din Suceava, Fălticeni sau Vatra Dornei, continuă să nască frumuseți peisagistice care, în condițiile actuale pot și trebuie să fie popularizate și valorificate dupa merit.

Primul “turist” romăn în aceste parți ale țării a fost Prințul Dimitrie Cantemir la sfărșitul sec al 18-lea, care, în lucrarea sa Descripto Molaviae relatează excursia sa la muntele Ceahlău, masivul unde prima cabană pentru turiști a fost construită în 1906. Cu un peisaj excepțional și cu marturiile unui mileniu continuu de civilizație veche, Moldova este una dintre cele mai reprezentative zone de interes turistic din Romania.

Probleme critice care influențează asupra activității turistice:

Destinația turistică Bucovina est inclusă în 80-90% din circuitele turistice din România, însă, în general, este considerată o zonă de tranzit deoarece durata medie de ședere a turiștilor aici este de 1,5 nopți;

Lipsa unei mărci turistice ”Bucovina”;

Raportul dintre prețul produselor turistice și calitatea serviciilor prestate;

Lipsa unei politici eficiente de promovare a Bucovinei;

Lipsa centrelor de informare și promovare a Bucovinei;

Preocupări reduse în dezvoltarea micilor meșteșuguri artizanale și a rețelei de distribuție de produse artizanale specifice;

Situația infrastructurii rutiere și de comunicație.

3.2. Propuneri de valorificare a patrimoniului turistic

Serviciile turistice asiguarte în zona județului Suceava

Bogatul și variatul potențial al zonei a impus și impune măsuri de dotare și organizare din ce in ce mai ample, la nivelul cerințelor turismului modern. Unul din elementele precumpănitoare în exploatarea turistică îl constituie deasa rețea de drumuri modernizate, care leagă țntre ele diferite obiective. Acest fapt permite alcătuirea unor variante de trasee interesante. Rețeaua de drumuri o completează pe cea feroviară.

Pe Valea Siretului trece un important D.N, care continuă o mare artera europeană, codificată E85 ce vine din Polonia, pe Valea Siretului spre București și Bulgaria. Un alt drum național leaga capitală cu orașul Iași trecănd prin Tecuci – Bărlad – Vaslui .

Turismul montan este facilitat de existența unor numeroase drumuri forestiere, care brăzdează impărăția “ aurului verde”, precum și de o deasă rețea de poteci marcate.

Pe traseele turistice din zonă “Nordul Moldovei” au fost ridicate în locurile cele mai pitorești, precum și in localitățile mai importante, variate amenajări, constănd din hoteluri, moteluri, campinguri, hanuri, restaurante, cabane, adăposturi și refugii. Desigur, în funcție de continua dezvoltare pe care o cunoaște turismul în zona, se afla în plin proces acțiunea de ridicare a unor noi amenajări turistice.

Baza tehnico – materială a turismului cuprinde totalitatea mijloacelor materiale de care se folosește turismul pentru realizarea funcțiilor sale economice și sociale. In acest context ce au în vedere atăt mijloacele materiale specifice turismului, căt și cele comune, aparținănd altor ramuri, dar folosite și de turism ( ifrastructura generală). In cadrul bazei tehnico – materiale a turismului intră : capacitățile de cazare, de alimentație publică, agrementul prin numărul și structura lor, reflectă în cea mai mare parte, gradul de dotare și dezvoltare turistică

3.3. Propuneri de dezvoltare genérala

-Omologare și întreținere trasee turistice;

-Asigurarea unor condiții corespunzătoare pe traseele turistice din județul Suceava și a bazei materiale pentru Serviciul Salvamont;

-Implementarea strategiei de dezvoltare a turismului dornean;

-Intocmirea documentației tehnice, împreună cu Ministerul Integrării Europene, pentru implementarea proiectului “Refacerea și dezvoltarea infrastructurii pentru turism în parcul balnear Vatra Dornei”;

-Dezvoltarea bazei materiale pentru turism. Amenajarea pârtiei de schi în locul numit „Pojorâta”, amplasarea teleschiului și realizarea iluminatului nocturn;

-Realizarea construcției unei clădiri pentru deservirea pârtiei de schi cu destinație; cazare turiști și magazii pentru depozitare materiale sportive destinate practicării sporturilor de iarnă;

– Dezvoltarea organizării evenimentelor care să pună în evidență tradițiile și obiceiurile din regiune

-Dezvoltare de rețele de alimentare cu gaze, apă potabilă și canalizare, mai ales în mediul rural;

3.4. Propuneri de dezvoltare a infrastructurii turismului

-Derularea proiectului POPAS (Pârtie de schi, Orientare turistică, Parc Lunca Moldovei, Agrement, Sport) Gura Humorului

-Întocmire studii de fezabilitate pentru: drum de legătură între Mănăstirea Voroneț și Slatina; traseu turistic spre Poiana Micului cu trenulețul „Mocănița”. Implicata in aceste realizari este Primaria Gura Humorului

-Dezvoltare infrastructurii de sănătate și educație;

-Dezvoltarea magazinelor cu articole de specialitate pentru turiști (suveniruri, hărți, ghiduri, pliante);

-Dezvoltarea infrastructurii pentru drumeții (drumuri forestiere, cărări de munte) semnalizate și întreținute corespunzător (marcaje corespunzătoare);

CAPITOLUL IV

PROMOVAREA PE PLAN INTERNATIONAL

BELGIA

4.1. Aspecte generale

Cu o suprafață de 32.545 km² și 10.309.725 de locuitori, printre care 1083 centenari în 2002, Belgia este țara cea mai dens populată din lume cu 316 locuitori pe km².
Învecinată la nord cu Olanda și Marea Nordului, la est cu Germania și cu Marele Ducat de Luxemburg și la sud și la vest cu Franța, țara se bucură de o clima oceanică caracterizată de temperaturi moderate (media de 11.2 grade C), văntul dominant suflănd din vest, ploi frecvente și nebulozitate. Țara se împarte în trei zone geografice: la nord Belgia de jos (mai puțin de 100 de metri altitudine, Belgia mijlocie( între 100 și 200 m alt.) și Belgia de sus (între 200 și 500 m). Altitudinea maximă se afla la Botrange (649 m).
Proximitatea Mării Nordului și a Ardennelor explică situația geografică particular favorabilă a Belgiei. Principalele axe rutiere care traversează țara numară 51 km de autostrăzi /1000km ², ceea ce reprezintă 1631 km în total , aproape dublu față de rețeaua germană .

4.2 Detalii legate de țară

Belgia este o țară industrializată, puțin mai mare decăt US Statele Maryland. Brussels, capitala țării este una din orașele lumii recunoscută prin arhitectura sa, modă și mâncare.

Numele oficial: Regatul Belgiei (Kingdom of Belgium);

Clima: Curentul Golfului produce condiții schimbătoare cu nori de ploaie în zile obișnuite. În partea centrală a țării vara este temperată, iar iarna rece.

Locatia: în Vestul Europei, mărginită de Marea Nordului, între Franța și Netherlands

Latitudine/longitudine: 50050’N, 4000’E;

Limba: Olandeza 58%, Franceza 32%, Germana 10%;

Moneda oficială: Euro (€), introdusă oficial la 01.01.2002, vechea monedă francul Belgian.

Industria: produse metalice și motoare, industria asamblării vehiculelor, procesarea alimentelor și industria răcoritoarelor, industria chimică, textila, sticlă, petrol și cărbuni.

Relieful: Este o țară netedă, deluroasă, iar în Regiunea Ardennes există păduri. Principalele răuri sunt: Schelde și Meuse.

Cu o suprafață de aproape 8 ori mai mică decât Romănia ,Belgia se numără printre tările cu tradiție în cunoașterea peșterilor ,deținand chiar un superlative mondial:este țara cu cea mai mare concentrare de speologi !Numărul speologilor depășește numărul peșterilor învecinate !Este ,probail,unul dintre motivele ptr care de peste 30 de ani ,speologii belgieni fac expediții la scară mare în toate regiunile carstice ale Terrei ,începănd cu Europa și pănă în îndepărtata Australie.

4.3 Tendințe în organizarea și reglementarea

turismului internațional

Turismul, la fel ca și alte activități economice, se desfășoară în interiorul unui mediu

modelat de o multitudine de forțe. Cererea și mai ales oferta de turism internațional, adică localizarea celor două capete ale unui flux turistic internațional sunt influențate de acțiunile și politicile guvernamentale. Chiar și cele mai atractive destinații nu au valoare de piață decât în condițiile existenței unui cadru legal de organizare și funcționare a industriei turistice naționale, precum și a condițiilor adecvate cererii turistice externe.

Considerat de către UNWTO ca una din importantele căi de creștere economică,

turismul a fost inclus de unele din statele lumii în strategia dezvoltării economice

durabile10.

Agenda 21 a UNWTO (Summit 1992), adoptată de 182 de guverne, a stabilit că:

organizațiile guvernamentale și reprezentanții profesiilor și firmelor din industria

T&T sunt obligate să adopte toate procedurile, să identifice toate acțiunile necesare pentru implementarea dezvoltării turistice durabile.

b) companiile turistice vor avea drept misiune să introducă în sistemul de

management al firmei obiectivele dezvoltării turistice durabile, să ofere soluții în ramura respectivă pentru rezolvarea problemelor generate de activitatea turistică spontană sau necontrolată care pot sa prejudicieze mediul economic, social, natural și cultural.

În vederea obținerii unor efecte benefice de durată, UNWTO a recomandat implicarea tuturor sectoarelor și membrilor societății în acțiunile de promovare a dezvoltării turistice durabile. Un rol determinant îl are statul în cadrul funcției sale de coordonator al dezvoltării turistice.Categorie de forțe cu impact major asupra direcționării circulației turistice internaționale cuprinde ansamblul de politici, legi, reglementări și alte inițiative și acțiuni ale guvernelor care să favorizeze primirea fluxurilor de turiști și desfășurarea activității economice.

În îndeplinirea rolului de promotor al ofertei turistice ,statul a debutat încă de la începutul deceniului șase.

Dezvoltarea oarecum anarhică a turismului a determinat creșterea exponențială a ofertanților, implicit a concurenței pe piață, incluzând în oferta mondială tot mai multe țări, produse turistice, alte subramuri ale economiei, diversele categorii ale organizării administrativ-teritoriale. Recunoscând importanța turismului, ca domeniu de activitate, precum și rolul propagandei pentru promovarea imaginii turistice, unele state și-au asumat rolul de a face investiții în propaganda turistică externă și internă. De multe ori, în cadrul aceleiași funcții, statul poate aloca fonduri pentru activitatea de cercetare și de elaborare a strategiei de marketing pentru a sprijini agenții economici. Obiectivul urmărit este reținerea cererii interne pentru micșorarea consumului outbound (în exterior) și creșterea celui inbound (interior) prin mărirea numărului de vizitatori din străinătate. Succesul acțiunilor întreprinse de stat, în acest scop, este reflectat de modificarea veniturilor procurate de industria turistică, respectiv de randamentul efortului financiar depus de instituțiile publice abilitate pentru aceste acțiuni. De la o țară la alta există o foarte mare diversitate a modului în care statul își concretizează implicarea promoțională. De exemplu, în privința fondurilor alocate bugetului de marketing, statul poate antrena în finanțarea acestora și alți parteneri care să aparțină industriei turistice sau altor instituții private Desigur că volumul cheltuielilor promoționale și de cercetare va fi direct proporțional cu importanța acordată de către

factorii de decizie guvernamentali obiectivului de dezvoltare a industriei turistice ca

ramură de export și invers proporțional cu forța și posibilitățile sectorului privat de a

suporta costurile din categoria celor obligatorii, dar nerecuperabile (sunk costs) așa cum

sunt, de exemplu, cheltuielile de marketing.

Spania, Portugalia, Irlanda, Italia, Marea Britanie, Austria sunt exemple de țări în

care statul s-a implicat în cercetarea de piață și în elaborarea strategiei de marketing pentru turism, iar rezultatele obținute au fost pe măsura efortului depus. Aceiași situație o întâlnim în Canada și Noua Zeelandă. În toate aceste țări, sectorul consultanței în turism este deosebit de dezvoltat, fiind o sursă de venit și datorită reputației internaționale pe care și-a câștigat-o pe piața mondială a serviciilor de consultanță.

Statul face o serie de investiții în infrastructura turistică, precum și cheltuieli care acoperă costurile de întreținere a structurilor publice utilizate de vizitatorii unei țări, cum ar fi cele de protecție și securitate, de funcționare a unor instituții culturale (muzee, teatre, sit-uri arheologice, expoziții etc.), de acordare a asistenței medicale etc. De asemenea, pentru a satisface și cererea turistică internă, dar și pentru a stimula exporturile de turism, este evident necesară construirea unei oferte turistice proprii accesibile, atractive, moderne și competitive. Aceste cerințe presupun cheltuieli și investiții substanțiale, în special în domeniul infrastructurii.

4.4 Produsele Turistice

Definim cu atenție ofertele de turism în mediul rural;

Stabilim pictograme cu semne distinctive, unitare pentru fiecare produs turistic și oferta turistică;

Stabilim criterii unitare de calitate pentru diferitre oferte și clasificăm pe categorii calitatea oferită turiștilor.

Aceste măsuri au menirea să garanteze calitatea. Dacă dorim să oferim

și să comercilizăm pe durata mondială “Turismul în mediul rural” nu putem trece peste definirea produsului la nivel național și internațional. Dispunănd de cunoștiințe în domeniu, considerăm că produsele turistice rurale se pot defini prin următoarele oferte:

Oferta “ Vacanță în gospodăria țărănească”: devine tot mai rară, datorita schimbărilor structurale, survenite în agricultură, produsul constituindu-se, deci, într-o ofertă specială de turism rural. Produsul trebuie să reflecte trăsăturile caracteristice gospodăriei țărănești , fiindcă turiătii care optează pentru un sejur în acest cadru, doresc ca în gospodarie să găsească animale mici și pentru tractiune, produse proprii , specialități regionale, contact personal cu gazda, atmosfera tipică gospodăriilor țărănești.

Oferta “Turismul rural”: definește toate ofertele din mediul rural care nu sunt legate de gospodaria țărănescă: vacanțe în gospodării, care și-au pierdut în mare parte funcția de baza , sejururi în case de vacanță, locuințe de vacanță, case particulare. Turiștii vor să cunoască tradițiile rurale,, cultura și natura , vor să petreacă vacanța într-un mediu rural intact, să li se ofere produse și specialități regionale. Ei caută liniștea, aerul curat și doresc să poată practica sportul și drumeția.

Tendința actuală de pe piața turistică romănească reprezintă o șansă pentru dezvoltarea turismului în mediu rural din Romania. Gazdele trebuie să se adapteze cerințelor de pe piața turistică, reamenajăndu-și casele și gospodăriile, astfel înacăt acestea să corespundă standardelor de calitate dorite de turiști.

Turismul în mediul rural din Romania trebuie să urmeze îndeosebi asigurarea calității.

4.5. Sprijin , resurse interne , promovare , tărgurile internaționale

PROMOVAREA TURISMULUI RURAL

În orice țară din U.E se observă utilizarea mijloacelor tradiționale de promovare:

Toate suporturile de vănzare ( ghid, broșura, pliant, catalog), obiecte publicitare, prezenta la saloanele de turism, mailing-uri, utilizarea mediei ( tv, publicati , radio, etc),

Orice țară din U.E utilizează rețele de promovare.Acestea pot fi: bancare, teritoriale turistice ,cluburi.

De mai mulți ani, țări ca Franța, Austria, Germaia s-au orientat spre o altă forma de turism- turismul rural ecologic.De ce nu și Romania –țara munților, delaurilor, răurilor și cu ieșire la Marea Nreagră ? În regiunile montane trăiesc cca 1700000 de persoane, în 600000 de gospodării răspăndite în zone feerice.

De la bisericile de lemn din Mramureș, Mănăstirile din Moldova, artizanatul și horele satelor și pănă la ospitalitatea specifica romănilor – toate acestea sunt valori universale și argumente pentru atracția turiștilor.

Din 1990 , în țara noastră a început să se dezvolte turismul rural. Nucleul la constituit zona Moeciu-Bran. Apoi fenomenul s-a extins. Pe de o parte , turiștii au început să prefere liniștea și aerul nepoluat din mediul rural în locul hotelurilor. Pe de altă parte țăranii sunt interesați față de aceasta noua îndelenticire – turismul rural.

În scopul promovării turismului rural, al informării profesionale al celor ce vor să se orienteze spre acest nou domeniu a luat ființă, încă din 1994 ANTREC ( 14 filiale).

Modalități de creștere a eficenței economice în turism

Pentru a deveni țări turistice atractive,multe state europene trebuie să înlăture marile carențe sau deficite, existente tocmai în aceste forme de turism și care se referă la infrastructura satelor, în primul rănd.

Sunt necesare : măsuri de îmbunătățire a infrastructurii căilor de comunicației, a sistemului transporturilor de călători și pe distanțe scurte în funcție de cerințe, crearea de amneajări speciale pentru turist.

Una din tendințele dezvoltării industriei turismului este întoarcerea către natură,manifestate deja în toate țările în care actuala civilizație post – industrială a creat nevoia de retragere pentru căteva zile din metropolă.

4.6. Alți agenți economici cu activitate turistică

În Romania, de peste două decenii, prin promovarea unor așezări rurale, cu valori etno-folclorice, culturale și cadrul natural pitoresc, cu sate turistice, a fost înființat oficial agroturismul.

De atunci s-a conturat o definiție , acceptată și în alte țări, care se încadrează satele turistice drept așezări rurale, pitorești bine constituite, situate într-un mediu nepoluat, păstrătoare de tradiții și cu un bogat trecut istoric care, în afara funcțiilor politico-administrative , sociale, economice și culturale proprii, îndeplinesc sezonier sau în tot cursul anului și funcția de primire și găzduire a turiștilor pentru petrecerea unui sejur cu durată nedefinită.

Treptat , în vremurile de tristă amintire acțiunea s-a stins datorită interdicției de cazare a străinilor la particulari. Cu unele excepții, această situație a dăinuit pănă în 1989.

Dupa 1989 situația s-a schimbat și au început să apară primele inițiative în acest sens, mai înâti la nivelul unor inimoși animatori ai agroturismului montan, precum Radu Rey, apoi la nivelul Comisiei Economice a Zonei Montane și al Ministerului Turismului.

Astfel, a fost aprobată Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr 62 din 1994 privind stabilirea unor facilități pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montană, Delta Dunării și litoralul Mării Negre.S-a înființat, deasemenea, Asociația Națională pentru Turismul rural, Ecologic și Cultural din Romania . În multe localități din mediul rural au apărut societăți comerciale de profil, care efectuează cazări în locuințe particulare, oferind produse naturale și activități specifice.

Dintre societățile comerciale, cu activitate în acest sens, amintim: Fundația “Țara Dornelor” din Vatra Dornei, “Dublion” SRL –Cămpulung.

De mare însemnătate sunt în etapa actuala, sprijinirea , consolidarea și dezvoltarea Antrec, prin înființarea de maxim 16 centre teritoriale (filiale) amplasate în Maramureș, Bucovina, Moldova centrală, Vrancea, Delta Dunării, pe litoralul Mării Negre, în Dealurile Subcarpatice, Oltenia de sub Munte, Munții Banatului, Crișana, Munții Apuseni, Dealurile Transilvaniei, Marginimea Sibiului, Culoarul Bran-Rucăr.

Constituirea Asociației Naționale pentru Turism Rural, Ecologic și Cultural (ANTREC) a dat un nou impuls acestei forme de turism .

În rețeau ANTREC s-a estimat, în acest sezon o circulație turistică de cca 18500 de turiști din care 3500 turiști străini. Cea mai mare parte din veniturile căștigate se utilizează pentru dotarea gospodăriilor. Deci, dotarea tehnico-edilitară a fermelor agrotursitice sau a pensiunilor, conduce și la ridicarea economică a localităților (infrastructura, aspect estetic, comerț, alimentare cu apa, canalizare etc ).

Toate acestea alături de dezvoltarea serviciilor, la care apeleaza turiștii, conduc la sporirea forței de muncă dar și la dezvoltarea tehnico-edilitară a localității .

Eforturile comune de dezvoltare a turismului rural vor fi în mod cert răsplătite, într-un viitor apropiat.

Ceea ce ne preocupă pe toți , este în fond, realizarea vocației turistice a țării noastre, care unanim conoscută, este cea mai frumoasă țară din spațiul geografic european.

Dacă acest lucru se va realiza, vom avea un nivel de viața în acord cu cel al țărilor dezvoltate, pentru că turismul va fi industria secolului 21.

Sprijinirea gospodăriilor țărănești pentru a deveni capabile să presteze

servicii turistice prin acordarea de consultanță și asistență tehnică din partea asociaților și organizațiilor naționale și internaționale care activează în domeniu și printr-o serie de facilități pentru derularea activității turistice ;

Atestarea gospodăriilor taranești, selectionate pentru prestarea

serviciilor agrotehnice pe baza normelor și criteriilor eleborate de M. Turismului. Turismul rural de calitate nu poate fi realizat fără ca pensiunile și formele agroturistice să dispuna de echipamente sanitare moderne.

Editarea unui “ghid” privind oferta turistică rurală din zonele

etnografice selecționate care să cuprindă și manifestări folclorice, religioase, culturale din zonă, acestea putănd constitui motivații pentru atragerea turiștilor.

Formarea experților în management agroturistic la nivel local, regional

și național și a prestatorilor din rețeaua turistică rurală, prin organizarea de cursuri și acțiuni în teritoriu grupate pe zone.

4.7. Comercializarea produselor turistice

Oferta turistică este considerată ca fiind acea ofertă care este constituită din totaliatea resurselor naturale si antropice ale unui anumit spațiu, precum și din întreaga gamă de dotari care favorizează valorificarea acestora. Iar pentru o anumită unitate turistică, aceasta ofertă este constituită din ceea ce se vinde la cerere sau programat, de fapt, un produs turistic. Turistul obține deci, de la o unitate turistică un anumit produs care satisface trebuințele sale de ordin turistic.

Produsul turistic este un produs complex care se compune din mai multe subproduse: transport, masă, cazare, agrement, etc; fiecare subprodus prezintă anumite cheltuieli privind consumul de muncă vie și muncă materializată. La realizarea produsului turistic concură diferite tehnologii: industrială, comercială, alimentație publică, poștă și telecomunicații, transporturi etc, intălnite în diferite unitătii: hoteluri, restaurante, agenții de turism, unități de vănzare a marfurilor pe valută.

Oamenii fac turism din mai multe motivații, multiple sunt și ofertele de turism. Societăți și forme de turism din toată lumea încearcă să-și atragă și să-și păstreze clientela. În această încercare promovare și reclamă sunt factori de bază .Pentru a fi cunoscut trebuie reclamă, pentru a menține imaginea sau oferta trebuie mereu în atenția clientelei potențiale. Din aceste considerente, rezultă căile de realizare a acestor deziderate prin: campanie în mass-media, participări la expoziții de specialitate sau saloane specializate, editări de materiale publicitare, realizarea unor cadouri promoționale cu sigla firmei, prezentarea unor acțiuni promoționale, dezvoltarea unor relații publice intense.

Constituind un subiect aparte , o altă cale de promovare, crearea de opinii pentru documentarea la fața locului și publicarea ulterioară a unor materiale în favoarea ofertei respective, este un mijloc eficient, direct, nu întotdeauna la îndemăna tuturor agenților de turism.

Alături de publicitate și reclamă, strategii și planuri de acțiune nu trebuie să neglijăm obiectivele de ordin social: asigurarea succesului a celor mai largi categorii de populație, asigurarea de condiții de practicare a turistmului accesibile categoriilor de populație cu venituri diferențiate, dezvoltarea turismului pentru categoriile defavorabile ale populației ( persoane de vărsta a 3 a , handicapați ) și pentru tineret, educația populației pentru practicarea turismului. Înfăptuirea obiectivelor propuse va determina un sentiment de satisfacție și bucurie pentru vizitatori considerănd turismul durabil, ca parte a culturii locale și naționale.

4.8. COMERCIALIZAREA PRODUSULUI TURISTIC RURAL

Factori promoționali: prin natura sa, produsul turistic este destinat să se “consume” pe loc , turiștii urmănd să se deplaseze acolo unde se oferă acest produs. Dar, ceea ce poate ajunge la vizitatorii turiști este informația privind oferta turistică dintr-o localitate, zona sau țară. De aceea se impune ca prin conținutul său aceasta să permită turistului potențial să-și aleagă destinația în funcție de motivații, venituri și de timpul liber de care dispune.

Ca parte întegrantă a procesului de marcheting, aceasta informare se realizează prin publicitate, promovarea vănzărilor și relațiilor publice. Mijoloacele prin care se face cunoscută oferta turistică trebuie să țină seama de toți factorii naturali și sociali, economici, demografici, psihologici, politici, precum și de serviciile ce se pot asigura.

Studiind piața turistică ofertantul este obligat să informeze veridic, știind că dezinformarea sau incercarea de promovare a produsului turistic pe bază de date false se pedepseste.

Publicitatea scoate în evidență caracteristicile unui produs turistic oarecare, adresandu-se direct consumatorului turistic pentru a lua informații suplimentare sau pentru plata serviciilor turistice pe care urmează a le primi cu ocazia deplasării.

Limbajul publicitar, trebuie să fie ușor de recepționat de consumatorul potențial, și în acest scop, este necesar să fie folosite simple formule; acestea să fie transmise prin presă, prin pliante, afișe, radio, tv, expoziții. Pentru a fie accesibilă diverselor piețe, publicitatea trebuie să fie, concepută în funcție de particularitățile psihice ale clientelei din fiecare țară.

Relațiile publice urmăresc să mărească efectul celorlalte mijloace de promovare turistică. În general, acest sistem promoțional, foarte importnat se realizează prin agențiile de turism, conferințe, etc.

Un rol deosebit în sistemul de relații publice îl au ziariștii, care pot creea, prin presă, o opinie favorabilă unei destinații turistice.Folosind cu pricepere toate instrumentele sitemului promoțional se creează condiții favorabile pentru vănzarea produsului turistic și deci pentru dezvoltarea turismului în general.