Turismul In Romania . Sibiu Capitala Cultural Europeana

CAPITOLUL I: Diagnosticarea turismului românesc în trecut și situația din prezent

Evoluția turismului românesc în ultima jumãtate de secol

1.2 Starea actualã a turismului românesc

1.3 Factorii care influențează activitatea turistică în România

1.4 Strategii de dezvoltare a turismului romanesc

CAPITOLUL II: Turismul european al Romaniei

2.1 Turismul incoming al Romaniei

2.2 Turismul out-going al Romaniei

CAPITOLUL 3

Analiza infrastructurii

Potentialul turistic al Romaniei in context european

CAPITOLUL IV: Programul Sibiu, capitala culturalã europeanã în 2007

pagini 53

=== Turismul in Romania. Sibiu-capitala cultural-europeana ===

CAPITOLUL I: Diagnosticarea turismului românesc în trecut și situația din prezent

1.1 Evoluția turismului românesc în ultima jumãtate de secol

Intre anii 1960-1970, Romania a facut eforturi de dezvoltare a infrastructurii turistice, dar majoritatea au fost concentrate pe litorarul Marii Negre. In anul 1971 este infiintat Ministerul Turismului care avea in subordine mai multe organizatii specializate in servicii turistice, in zone precum Brasov, Bucuresti si litoralul Marii Negre. Romania era o tara usor accesibila tarilor din Europa de Vest si oferea o alternativa ieftina Greciei si Spaniei. Turismul domestic a evoluat si el, iar romanii au fost incurajaxi sa calatoreasca prin tara si sa viziteze monumentele contemporane ale realizarii socialiste.

Economia turismului

Regimul lui Ceausescu a avut un impact semnificativ asupra turismului, mai ales ca a restrictionat legatura dintre Romania si tarile occidentale. Turismul in Romania a inregistrat o scadere drastica in perioada anilor 1980, atunci cand Ceausescu decide sa plateasca datoriile externe ale tarii mult mai devreme decat era prevazut, fapt care a condus la o austeritate severa pentru cettaenii romanii, precum si la o scadere a standardului de viata.

La inceputul anilor 1990, Guvernul a incercat sa dezvolte capacitatea turistica a turismului rural, atunci cand oamenii puteau, pentru prima oara, sa primeasca straini in casele lor. Interesul continuu al Guvernului pentru turismul rural s-a regasit in crearea Comisiei pentru Zonele Montane (1990) cu vagi responsabilitati de organizare si promovare a turismului rural, urmata de o perioada de inactivitate totala a acestei Comisiei. In 1994, Asociatia Nationala a Turismului Rural, Ecologic si Cultural (ANTREC) a incercat sa promoveze ideea turismului rural, atat pentru vizitatori cat si pentru cei care ii gazduiesc, prin implementarea unui program ce oferea capacittai de cazare turistica promovate prin intermediul unei retele nationale de rezervare a structurilor de cazare.

In 1993, Guvernul Romaniei initiaza o reforma a programului de dezvoltare a turismului. Ordonanta Guvernamentala nr. 62, care a devenit ulterior nr. 145 din 27 decembrie 1994, stabileste planul pentru dezvoltarea nationala a turismului rural, in special pentru regiunile montane, Delta Dunarii si Marea Neagra. Tot atunci, Ministerul Turismului promoveaza propria opinie privind turismul rural, aceea ca acesta reprezinta pentru Romania cea mai atractiva „oferta turistica” posibila.

In momentul de fata, Romania este pe punctul de a deveni o destinatie turistica importanta, dar inainte de toate va trebui sa-si estompeze anumite minusuri care nu ii confera o pozitie concurentiala pe piata internationala turistica. Aceasta s-a datorat unui program de dezvoltare a turismului prost administrat, dar si datorita perioadei de recesiune cu care Romania s-a confruntat dupa perioada comunismului. Din punctul de vedere al turistilor straini, Romania se afla in momentul de fata intr-o conjunctura favorabila, dar din cauza lipsei unei bune strategii nu este posibila valorificarea avantajului competitiv pe care tara noastra il detine. Romania este o tara europeana sigura si riscul asumat

Nu acesta va fi insa asul din mana de care Romania se va folosi pentru atragerea turistilor straini, ci va fi nevoie de o strategie de promovare a turismului care sa aiba efecte durabile si sigure. Asa cum a mai fost precizat, dupa perioada ce a urmat comunismului, au fost facute anumite eforturi de promovare a turismului, dar nu suficiente, in ciuda faptului ca sosirile turistilor pe teritoriul romanesc au crescut in fiecare an.

1.2 Starea actualã a turismului românesc

Informatii generale

Romania este inzestrata cu un potential turistic deosebit de variat, diversificat si concentrat,

caracterizat prin:

• existenta unor forme de relief accesibile si armonios imbinate pe intreg teritoriu;

• o clima favorabila practicarii turismului in tot cursul anului;

• potential faunistic si floristic bogat, cu specii si ecosisteme unicate in Europa;

• factori naturali recomandati intr-o cura balneara complexa;

• patrimoniul cultural-istoric si arhitectural apreciat pe plan international cu care

Romania se poate incadra in randul destinatiilor turistice atractive din Europa si din

lume.

Caracterizarea starii actuale a turismului romanesc

In prezent sectorul turistic romanesc se caracterizeaza, la nivel global, prin urmatorii

indicatori:

• 6,6 mil. vizitatori straini ;

• 6,9 mil. plecari ale turistilor romani;

• 607 mil. USD incasari din turismul international;

• 2,13 % contributie la PIB, dupa metodologia Institutului National de Statistica.

• La nivelul anului 2005, conform datelor furnizate de WTTC (Word Travel &

Tourism Council), contributia turismului in P.I.B. este de 4,7%.

• 105 mii locuri de munca oferite de sectorul turistic;

• 1,2 % din totalul locurilor de munca;

Starea mediului

Exceptand calamitatile naturale si unele cauze cu caracter conjuctural si episodic, degradarea mediului si a resurselor turistice naturale provine de la doua mari grupe de factori:

• factori care sunt urmarea directa a dezvoltarii economice;

• factori care provin din folosirea mediului ambiant pentru turism si agrement.

Impactul dezvoltarii economice asupra mediului

Prima grupa de factori sunt rezultati, in principal, din intensificarea activitatilor industriale,

agricole si transport, care afecteaza atat mediul, cat si cadrul general de desfasurare a

activitatilor turistice cu componentele potentialului turistic luate ca entitati aparte, respectiv

aerul, apa, solul, vegetatia, fauna, peisajele, monumentele naturii si de arhitectura etc.

Principalele forme prin care se manifesta aceasta categorie de degradari si care se fac

resimtite de mediul inconjurator al tarii noastre sunt:

Poluarea aerului produsa de industrie, sursele de impurificare cu repercusiuni asupra

potentialului turistic fiind considerate in ordine descrescatoare a nocivitatii urmatoarele:

industria energetica, metalurgica, chimica, petrochimica, a materialelor de constructie,

prelucrarea lemnului, alimentara. Emisiile mixte de pulberi, gaze nocive, substante iritante si

mirositoare produse de unitati ale acestor industrii pot polua resursele ce stau la baza

desfasurarii de activitaati specifice turismului balnear, de odihna si recreere, cultural, de

vanatoare si pescuit sportiv etc.

Poluarea apei are implicații grave în cazul poluării apelor mării, lacurilor, râurilor și Deltei

Dunării, prin reducerea efectelor relaxante ale acestora și producerea unei scăderi a

proprietăților biostimulatorii sau terapeutice. Exemple de această natură le constituie lacurile

terapeutice Techirghiol, Nuntași, Amara, Balta Albă, poluarea apelor freatice dulci sau

minerale etc.

Un capitol aparte se constituie poluarea litoralului românesc al Mării Negre, având ca sursă

principală poluarea Dunării.

Poluarea solului cu poluanți proveniți atât din apa ploilor contaminate cu diferite substanțe

chimice, cât și direct, prin deversări de deșeuri, pesticide, îngrășăminte chimice etc. are pe

lângă urmările de ordin economic și socio-sanitar și consecințe pentru turism prin degradarea

apelor freatice și a oglinzilor de apă utilizate în balneoturism și agrement.

Poluarea sonoră, pe lângă factorul de risc pe care îl prezintă pentru sănătatea oamenilor,

are implicații și asupra turismului, prin disconfortul pe care îl provoacă oamenilor dornici de

liniște și odihnă la diversele destinații de sejur.

Poluarea peisajului se manifestă prin ansamblul factorilor poluanți care are acțiuni

distructive asupra elementelor sale componente (vegetație, faună, rețea hidrografică etc.) la

care se adaugă defrișările nedirijate a pădurilor, depozitarea necontrolată a deșeurilor

industriale și menajare, realizarea de construcții neautorizate sau neadaptate la stilul specific

arhitectonic zonei etc. (toate stațiunile turistice și zonele turistice periurbane).

Degradarea padurilor cauzate de exploatarile forestiere efectuate pana in prezent, in Muntii

Apuseni care, pe langa alte consecinte de ordin social-economic, au afectat peisajul carstic

din Platourile Padia si Lumea Pierduta, a caror atractie turistica a constat si in frumusetea

padurilor care le-au acoperit, in mare parte taiate.

Degradarea rezervatiilor naturale si a monumentelor naturii prejudiciaza de asemenea,

potentialul turistic pe care il lipseste de aportul stiintific, cognitiv-educativ si estetic al unor

obiective cu caracter de unicitate sau de rara spectaculozitate, fie a unor habitate naturale

care si-au pastrat echilibrul biologic.

Degradarea obiectivelor turistice antropice – datorata substantelor poluante ce ataca,

degradeaza si scurteaza "viata" celor mai rezistente si durabile materiale si avand ca urmare,

disparitia unor monumente de rezonanta istorica, artistica sau culturala, durate de oameni cu

veacuri in urma.

Factori poluanti pentru turism si agrement care provin din folosirea mediului ambiant

Ca orice alta activitate umana, fara sa contina elemente intentionale, turismul, fiind un

consumator de spatii si resurse turistice, participa implicit la degradarea si poluarea mediului

inconjurator a potentialului turistic, fie prin presiunea directa a turistilor asupra peisajului,

florei si faunei sau altor obiective turistice pe care le poate deteriora partial sau total, fie prin

conceptia gresita de valorificare si echipare a unor zone, puncte sau obiective turistice.

– Lipsa unor locuri amenajate destinate popasului sau instalarii in corturi in zonele si

de-a lungul traseelor turistice sau in apropierea unor obiective turistice provoaca inevitabil

degradarea peisajului si a altor componente ale mediului inconjurator, datorita numeroaselor

urme reziduale lasate la intamplare de turisti in locurile in care au poposit. Astfel de situatii se

intalnesc in toate locurile destinate turismului de recreere si odihna, mai ales in preajma

centrelor urbane, in munti, in apropierea cabanelor si statiunilor turistice, pe malul raurilor

sau lacurilor etc.

– Prin patrunderea turismului automobilistic in locuri pana nu demult inaccesibile si

abaterea turistilor de la drumurile principale, prin vai laturalnice, oprindu-se in poieni pitoresti

si distrugand in calea lor pajisti, flora, arbusti, prin strivire sau sub influenta gazelor de

esapament, poluand raurile si lacurile etc. fenomenul poluarii naturii a capatat forme mai

complexe.

– Intensificarea circulatiei turistice automobilistice in statiunile turistice, in general si a

celor balneare in special, in lipsa parcarilor situate in afara statiunilor, contribuie la alterarea

calitatilor aerului, ale factorilor de cura, influentandu-se si tratamentele balneare specifice

statiunilor.

– Conceptia greaita de valorificare a resurselor turistice a unor zone, concretizata printr-o exploatare nestiintifica si nerationala a acestora sau prin realizarea necorespunzatoare a

obiectivelor de investitii cu caracter turistic, conduce in final, la secatuirea sau degradarea

resurselor naturale de materii prime necesare activitatilor turistice.

– O situatie speciala o prezinta degradarea sau epuizarea surselor de substante minerale balneare, caracterizate printr-o mare vulnerabilitate la factorii exogeni, orice interventie nefavorabila asupra lor putand provoca schimbarea parametrilor fizici si chimici, pe baza carora au fost declarate resurse terapeutice.

– In plan general, degradarile produse obiectivelor turistice se datoreaza in primul rand

absentei sau nivelului scazut al amenajarilor sau organizarii lor pentru exploatarea

turistica .

– Altă cauza care conduce la degradarea mediului si potentialului turistic ca urmare a prestării unor activități turistice necorespunzătoare o constituie și proiectarea necorespunzătoare a obiectivelor de investiții cu caracter turistic, prin stabilirea de amplasamente neadecvate pentru baza materială turistică, realizarea de construcții inestetice, neadaptate specificului etnografic, arhitectural sau natural al zonei turistice, ocuparea intensivă cu construcții turistice care poate afecta chiar echilibru ecologic al teritoriului respectiv etc.

– Exploatarea nerațională a unor zone de mare atractivitate turistică, în special în

perioadele de week-end, în lipsa amenajărilor altor zone care să atragă fluxurile de turiști în

perioadele de timp în care se înregistrează un "vârf" al cererii .

– Construirea unor rețele marcate de poteci și drumuri forestiere sau mijloace de

ascensiune care, prin densitatea mare a lucrărilor ce le necesită .

– Amenajările necorespunzătoare pentru vizitarea peșterilor, care fiind executate fără

respectarea tehnicii specifice unor astfel de lucrări, produc degradarea totală sau parțială a

acestora.

Starea managerială și socio-umană

Latura socială a dimensiunii fenomenului turistic este bine reprezentată de indicatorii

forței de muncă. Pentru a se asigura comparabilitatea totală a datelor în intervalul 1990-2003

se vor folosi indicatorii populația ocupată și numărul mediu de salariați din ramura „Hoteluri și

restaurante”.

Populația ocupată în ramura “Hoteluri și Restaurante” în perioada 1990- 2003

Analiza populației ocupate în Hoteluri și restaurante în perioada 1990-2003

evidențiază tendința generală de scădere a numărului de lucrători din această ramură

reflectând foarte bine involuțiile din circulația turistică și dificultățile în plan economic și social

ale României..

Analiza procesului formarii profesionale a fortei de munca din sectorul turistic pune in

evidena deopotriva procesele si mutatiile semnificative sub aspectul modernizarii sistemului,

a unei racordari mai bune la valorile europene si a valorificarii traditiilor nationale, dar si

numeroase locuri inguste, incertitudini, tendinte mai putin pozitive.

Pregatirea profesionala a personalului din turism implica atat formarea profesionala cat si

perfectionarea pregatirii profesionale prin scolarizarea publica si acolarizarea

departamentala, realizata la nivel central prin institute nationale si direct de agentii

economici.

Învățământul public se înfăptuiește prin sistemul național de învățământ, constituit din

ansamblul unităților și instituțiilor de învățământ de stat și particulare și acoperă practic

întreaga gamă a formelor de pregătire profesională: școli profesionale, licee de specialitate,

reconsiderarea vechii ucenicii, școli postliceale și universitare.

Calitatea fortei de munca utilizata reprezinta un factor cheie, determinant al calitatii

produsului turistic in ansamblu. Elementul uman prin intermediul caruia se comercializeaza si

se consuma produsul turistic are un rol hotarator in politica de dezvoltare a sectorului turism

astfel incat nici o dezvoltare turistic nu poate fi conceputa fara antrenarea dezvoltarii unei

forte de munca corespunzatoare.

Cercetarea științifică

Restructurarea, dezvoltarea și modernizarea patrimoniului turistic românesc solicită o nouă orientare a cercetării științifice, în scopul fundamentării, prin studii și analize, a priorităților în valorificarea potențialului natural și antropic la nivel zonal și pe localități.

În lipsa unui buget special alocat pentru creșterea aportului cercetării – proiectării la

relansarea turismului românesc, cercetarea este lipsită de sprijin important pe care îl poate

avea în următoarele domenii:

• elaborarea de studii pentru fundamentarea politicii de dezvoltare a turismului care

să răspundă cerințelor pieței mondiale și de stabilire a priorităților în acordarea de

facilități pentru restructurarea, relansarea și modernizarea bazei materiale a

turismului;

• realizarea de studii de prognoză și de evaluare a tendințelor ce se manifestă în

turismul internațional care să fie utilizate de agenții economici pentru elaborarea

strategiilor proprii (de firmă), precum și a studiilor de fezabilitate sau a prognozelor

pe termen mediu și lung;

• studii destinate punerii în valoare pe scară largă a patrimoniului cultural-istoric al

țării și includerea acestora în oferta turistică internă și internațională și elaborarea

unor programe speciale destinate popularizării ample a valorilor turistice, culturale

și istorice din patrimoniul național.

Sistemul informational

In sistemul informational, de marketing si promovare exista nerealizari cauzate de:

• insuficienta dezvoltare a retelei interne de birouri de informatii turistice la nivelul

localitatilor: sate turistice, centre turistice, statiunii turistice;

• resurse financiare limitate la dispozitia autoritatilor locale pentru co-finantarea

actiunilor si/sau activitatilor de promovare turistica a localitatii, zonei sau regiunii respective;

• insuficienta fondurilor la nivel central pentru realizarea unei promovarii eficiente si

sustinute a Romaniei ca destinatie turistica pe plan international, fapt ce conduce la o informare insuficienta despre Romania;

• neabordarea, la nivel central, a tehnologiilor moderne folosite in informare si

sistemul de rezervarii, existand riscul ramanerii in afara tendintelor si realitatilor de pe plan international.

Legislația

În prezent legislația specifică sectorului turistic din România este armornizată în proporție de peste 80 % cu legislația comunitară. Elementele privind statistica turismului sunt încă într-o

etapă de adaptare, în special în domeniul anchetelor privind aspectele economice ale

sectorului .

Percepția ofertei turistice romanesti pe pietele externe

Studiile elaborate in cadrul OMT, bazate pe informatiile si analizele de piata realizate in tarile

mari generatoare de fluxuri turistice din Europa, precum si anchetele intreprinse in randul

turistilor straini care viziteaza Romania, caracterizeaza oferta turistica romaneasca prin

urmatoarele aspecte:

• toate tipurile de programe oferite de Romania intampina o concurenta acerba pe

pietele vest-europene;

• destinatiile concurente ofera o gama variata de facilitati pentru toate categoriile de

turisti;

• oferta romaneasca este relativ limitata, restransa la cateva statiuni, iar in cadrul

acestora, doar la cateva hoteluri;

• serviciile sunt inferioare celor de pe destinatii concurente precum Bulgaria, Turcia,

Grecia sau Cipru;

• agrementul nu se ridica la nivelul ofertei din alte destinatii;

• infrastructura tehnico-rutiera este necorespunzatoare;

• lipsa unor hoteluri de confort superior in marile orase si in statiunile turistice de

interes international;

• din punct de vedere al raportului calitate-pret, Romania a incetat sa mai fie o piata

turistica atractiva.

1.3 Factorii care influențează activitatea turistică în România

Factori tehnici – performanțele mijloacelor de transport

În cazul transportului aerian, acesta poate influența rutele și liniile aeriene, numărul de zboruri, capacitatea locurilor și prețurile acestora. Taxele de aeroport reprezintă de asemenea o problemă, întrucât sunt plătite de turiști.

Transportul auto, atât cel intern, cât și cel internațional, cu microbuze sau autocare, s-a dezvoltat foarte mult, în ultima perioadă de timp acoperindu-se în întregime teritoriul românesc (rute interjudețene, dar și județene sau locale), cât și rute internaționale.

Între porturile românești ale Dunării fluviale nu există relații de transport fluvial regulat de persoane. Există, în schimb, rute de transport de pasageri între România și Bulgaria sau România și Iugoslavia ori rute de transport de autovehicule. Din păcate, nu există curse regulate de feribot în acest moment pe Marea Neagră, cu plecare din porturile românești.

Călătoriile aeriene se efectuează în conformitate cu reglementările internaționale referitoare la condițiile generale de transport aerian al pasagerilor și bagajelor, precum și în baza condițiilor de transport înscrise pe biletele de avion, iar taxele plătite de pasager sunt cele impuse de autoritațile guvernamentale sau de operatorul aeroportuar.

Importanta economica a turismului

La sfarsitul acestui secol si mileniu industria turismului si a calatoriilor reprezinta, pe plan mondial, cel mai dinamic sector de activitate si, în acelasi timp, cel mai important generator de locuri de munca.

In acest context, principalele argumente care determina necesitatea dezvoltarii turismului, rezulta din urmatoarele aspecte:

1. Resursele turistice fiind practic inepuizabile, turismul reprezinta unul din sectoarele economice cu perspective reale de dezvoltare pe termen lung;

2. Exploatarea si valorificarea complexa a resurselor turistice însotite de o promovare eficienta pe piata externa, poate constitui o sursa de sporire a încasarilor valutare ale statului, contribuind astfel la echilibrarea balantei de plati externe;

3. Turismul reprezinta o piata sigura a fortei de muncasi de redistribuire a celei disponibilizate din alte sectoare economice puternic restructurate;

4. Turismul, prin efectul sau multiplicator actioneaza ca un element dinamizant al sistemului economic global, generând o cerere specifica de bunuri si servicii care antreneaza o crestere în sfera productiei acestora, contribuind în acest mod, la diversificarea structurii sectoarelor economiei nationale;

1.4 Strategii de dezvoltare a turismului romanesc

In evolutia economiei mondiale de la acest inceput de mileniu, turismul ocupa un loc important, atat in comertul international, cat si in economia nationala a majoritatii statelor lumii. Ca si în alte domenii, conceptul de strategie este integrat conducerii previzionale a activitatii din turism, iar între strategiile la nivel macroeconomic, national si cele de la nivelul organizatiilor si al statiunilor de turism exista o strânsa interdependenta.

OBIECTIVE GENERALE

• crearea unei oferte turistice diversificata si competitiva prin sustinerea dezvoltarii investitiilor interne si internationale, care sa conduca la cresterea volumului activitatii turistice si respectiv, a circulatiei turistice;

• stimularea dezvoltarii ofertei turistice de calitate permite cresterea încasarilor – în lei si valuta – a contributiei sectorului turistic în PIB si a veniturilor nete ale populatiei precum si sporirea gradului de absorbtie a fortei de munca;

• crearea conditiilor de integrare a turismului din România în tendintele de dezvoltare mondiale si europene etc.

OBIECTIVE SPECIFICE

• cresterea numarului de turisti straini cu 10% anual;

• sporirea contributiei turismului la formarea PIB, în perioada 2007-2013, la 6%;

• cresterea anuala a numarului de turisti romani cu 5%;

• crearea unui numar de peste 350 mii de noi locuri de munca în sectorul turistic, în perioada 2007-2013;

Practicile managementului si dezvoltarea turismului durabil sunt aplicabile tuturor formelor de turism în orice tip de destinatie, incluzând turismul de masa precum si alte segmente turistice variate.

Astfel turismul durabil trebuie :

Sa foloseasca optim resursele mediului care reprezinta un element cheie în dezvoltarea turismului,mentinând procesele ecologice esentiale, ajutând la prezentarea mostenirii naturale si biodiversitatii.

Sa respecte autenticitatea socioculturala a comunitatilor gazda, sa pastreze mostenirea lor culturala existenta,valorile traditionale si sa contribuie la întelegerea si toleranta interculturala.

Sa asigure operatii economice de lunga duratasi viabile furnizând beneficii socio-economice la toti participantii, care sa fie distribuite în mod egal incluzând locuri de munca stabile, servicii sociale pentru comunitatea, si care sa contribuie la îndepartarea saraciei.

In baza analizelor si studiilor efectuate exista necesitatea sa fie prioritizate urmatoarele sectoare:

Turism montan

Directii strategice

a) Îmbunatatirea standardelor de calitate pentru transportul pe cablu din România.

b) Delimitarea exacta a domeniului schiabil în statiunile turistice de interes international în concordanta cu legislatia din domeniului mediului si agriculturii.

c) Îmbunatatirea infrastructurii specifice agrementului si cresterea numarului de servicii/structuri specializate pe agrement.

d) Modernizarea structurilor turistice cu functiuni de cazare.

e) Cresterea retelei de cabane si refugii montane în masivele montane care nu beneficiaza de adaposturi.

Actiuni

• Dotarea la standarde internationale si in conformitate cu legislatia de specialitate a tuturor partiilor din principalele statiuni turistice de schi.

• Dezvoltarea si diversificarea agrementului cu accent pe agrementul „après ski” in toate statiunile de schi.

• Modernizarea retelei de cabane si refugii, existenta in prezent in masivele montane din Romania.

• Cresterea circulatiei turistice (numarul de turisti) din masivele montane care nu beneficiaza de structuri turistice cu functiuni de cazare.

Programe

a) Programul Superschi in Carpati – dezvoltarea si modernizarea domeniului schiabil din Romania.

b) Reteaua de cabane si refugii turistice montane. Refacerea cabanelor turistice din zona de creasta a masivelor montane si construirea unei retele noi de cabane in masive montane care nu beneficiaza de structuri de primire.

c) Salvamont. Sprijinirea dezvoltarii retelei salvamont din România cu accent pe cresterea securitatii turistilor.

Proceduri

-amenajarea de partii noi de schi.

-construirea de instalatii de transport cu cablu pentru persoane.

– instalarea de echipamente de producere a zapezii artificiale.

– instalarea echipamentelor pentru iluminatul nocturn al partiilor de schi.

– dotarea cu echipamente pentru intretinerea partiilor de schi.

-reamenajarea si amenajarea partiilor destinate practicarii sporturilor de iarna, altele decat schiul-biatlon, bob, sanie, sarituri de la trambulina, patinoare si echiparea cu instalatiile si echipamentele aferente.

-reamenajarea si construirea de refugii montane pentru asigurarea sigurantei si primului ajutor in caz de accidente.

-reamenajarea si construirea retelei de cabane de creasta.

– amenajarea traseelor turistice montane pentru protejarea turistilor.

– initierea unui Program complex de modernizare si dezvoltare a retelei de cabane, cu precadere in masivele deficitare in astfel de structuri turistice, de dezvoltare a dotarilor pentru agrement si sporturi de iarna, de modernizare si amenajare a traseelor montane.

-crearea unui cadru institutional si legislativ privind amenajarea complexa a ariei montane cu precadere pentru turism prin:

-elaborarea unor „norme pentru proiectarea, executarea, marcarea si intretinerea traseelor turistice montane” prin care se reglementeaza unitar toate problemele legate de reteaua de trasee turistice montane;

-elaborarea unui „Ghid al marcajelor turistice” pe unitati montane cu o „Schema mare generala a marcajelor turistice in munti” care sa permita integrarea in sistemul european de marcaje turistice;

– constituirea „Comisiei Centrale pentru Amenajarea si Integrarea Traseelor Turistice Montane”, organism de consolidare a activitatii la nivelul tarii subordonata Ministerului Administratiei Publice; la nivel de judet se vor constitui Comisii Judetene.

-initierea si sustinerea unui proiect de act legislativ pentru acordarea unor facilitati similare pensiunilor si pensiunilor agroturistice pentru agenti economic sau persoane fizice care investesc în construirea si exploatarea unor cabane la peste 1000 m altitudine.

Revitalizarea ofertei balneoturistice

In ansamblu, Romania are un potential bun fiind o importanta tara de destinatie turistica in viitor.

Directii strategice

-Extinderea în toate statiunile balneare modernizate a tratamentelor gerontologice cu medicamente originale romanesti.

– Dezvoltarea unei retele de 5 parcuri balneare in prima faza pentru tratamente wellness.

– Dezvoltarea/diversificarea procedurilor de tratament pe baza factorilor naturali in toate statiunile balneare modernizate.

-Dublarea capacitatii tuturor facilitatilor de petrecere a timpului liber.

– Imbunatatirea tuturor facilitatilor din statiunile balneare modernizate pentru exploatarea resurselor naturale.

-imbunatatirea accesului pe cale rutiera, feroviarasi aeriana, in statiunile balneare modernizate;

Actiuni

Crearea unei retele de minim 15 statiuni balneare echipate la standarde internationale si in concordanta cu tendintele pe plan international – wellness.

Includerea a trei saline in circuitul turistic international.

Reabilitarea infrastructurii necesare exploatarii resurselor minerale (de la izvoare de apa minerala la namol terapeutic) in statiunile modernizate.

Retehnologizarea bazelor de tratament existente, modernizarea si ridicarea gradului de confort al structurilor de primire, extinderea amenajarilor si dotarilor de agrement specific si general;

Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de transport si acces in statiunile balneare.

Programe

Revitalizarea ofertei balneoturistice presupune eforturi financiare si manageriale deosebite. Acestea se pot realiza treptat in baza unor studii de piata si proiecte concrete, incepand cu statiunile necunoscute ca profil balnear pe pietele externe. Se au in vedere urmatoarele:

a) Programul Statiuni balneare – modernizarea si introducerea in circuitul turistic

international a unui numar de 15 statiuni balneare.

b) Programul Salina Verde. Modernizarea infrastructurii generale si specifice la trei

saline – Praid, Slanic Moldova si Slanic Prahova.

Turism cultural

Romania detine un patrimoniu cultural-istoric si etnofolcloric de mare valoare turistica si

reprezentativitate pentru poporul român. Dezvoltarea si diversificarea ofertei turistice culturale, precum si constientizarea la nivelul pietelor internationale ca Romania este o destinatie culturala cu obiective si atractii turistice de valoare europeanasi universala sunt obiective prioritare in dezvoltarea produsului turistic cu componenta culturala.

Directii strategice

– Stabilirea elementelor de patrimoniu material identitare pentru cultura romaneasca.

– Stabilirea elementelor de patrimoniu imaterial reprezentative pentru Romania, inclusiv pentru minoritati.

– Promovarea turismului religios din Romania pe plan international.

-Cresterea nivelului de pregatire al ghizilor implicati in turismul cultural.

– Amenajarea accesului la obiectivele turistice, a zonei amplasata in apropierea acestora si a incintelor.

– Dezvoltarea unei retele de centre de informare turistica in zonele cele mai reprezentative din punct de vedere al turismului cultural

Actiuni

Includerea monumentelor de pe lista patrimoniului mondial UNESCO in programele touroperatorilor din Romania.

Includerea in programele touroperatorilor a tuturor obiectivelor turistice legate de cele mai proeminente figuri ale culturii romanesti pe plan international: George Enescu, Constantin Brancusi, Ciprian Porumbescu, Tristan Tzara, Gustav Klimt.

Cresterea numarului de programe turistice care includ orasul Bucuresti si a calitatii acestora prin extinderea programelor si in zona limitrofa (case si conace boieresti).

Stabilirea unui calendar cu minim 12 evenimente internationale la nivel national pentru promovarea internationala si atragerea de turisti .

Crearea unei retele de 15 centre de conservare si dezvoltare a patrimoniului cultural si material in principalele regiuni turistice din Romania.

Programe

Elaborarea unor programe complexe de dezvoltare, amenajare si diversificare a ofertei turistice si crearea unui „produs turistic integrat” si competitiv pe piata externa, in care componenta culturala este reprezentativa.

• zona turistica Sibiu se suprapune sudului Transilvaniei intre localitatile Sebes la vest, Fagaras-Sercaia la est, Sighisoara -Medis la nord si versantii Muntilor Fagaras si Cindrel la sud.

• restaurarea si conservarea centrelor istorice si a principalelor monumente istorice si vestigii arheologice;

• marcarea circuitelor pietonale de interes istoric, cultural sau arhitectural, semnalizarea monumentelor istorice si arhitecturale, a siturilor arheologice etc. si realizarea unor panouri – harti.

• modernizarea si dezvoltarea structurilor turistice, a spatiilor comerciale si a dotarilor recreationale.

Initierea unor programe turistice tematice culturale, religioase (pelerinaje ale crestinilor la manastiri – Putna, Rohia, Cozia, Tismana, Goria si Trei Ierarhi, pelerinaje ale adeptilor altor religii etc.), istorice (legate de voievozii Stefan cel Mare, Mihai Viteazul, Constantin Brâncoveanu etc., de daco-romanitate, altele), asezari si civilizatie germana, armeana, ceha, slovaca, maghiara, etc., dezvoltarea structurilor turistice adecvate în localitatile vizitabile.

Realizarea de proiecte privind punerea in valoare a creatiei artizanale si artei prelucrarii lemnului in zonele traditionale (Maramures, Oas, Bucovina, Oltenia de Nord, Praid – Corund, Marginimea Sibiului etc.) si in zone cu concentrari mari de fluxuri de turisti, care sa cuprinda:

• promovarea unor programe turistice tematice pentru valorificarea artei populare din principalele zone etnografice.

Program complex de selectare, restaurare, conservare si amenajare pentru vizitare, dezvoltarea infrastructurii generale si a structurilor de primire turistica pentru introducerea in circuitul turistic a unor obiective cultural-istorice de rezonanta pentru Romania:

• bisericile fortificate si cetatile taranesti din sudul Transilvaniei, zona Brasov si zona Bistrita, multe trecute pe lista Patrimoniului Cultural Universal – UNESCO.

• orasele – cetati medievale din Transilvania, Banat, Crisana, Moldova si Muntenia.

• situri arheologice de mare valoare istorica din Moldova (Cucuteni, Ruginoasa), Dobrogea (Capidava, Niculitel) s.a.

• lacase rupestre de cult: Basarabi, Ion Corvin, Niculitel (Dobrogea), manastirile din nordul Dobrogei (Niculitel, Saon, Cocos, Celic Dere).

• edificii arhitectonice si monumente istorice si de arhitectura (foste palate si castele) din Sibiu, Cluj Napoca, Alba Iulia, Târgu Mures, Brasov, Oradea, Timisoara etc.

Turism de litoral

Litoralul romanesc al Marii Negre a fost unul dintre principalele produse turistice oferite pe piata externa, dar in ultimele decenii, oferta acestuia s-a invechit si a ramas sub exigentele actuale ale cererii pe plan mondial, fiind necesare masuri de reabilitare, modernizare si promovare.

Directii strategice

-extinderea sistemului de pregatire profesionala in colaborare cu APC si APL pentru realizarea cursurilor de pregatire profesionala anual.

– dezvoltarea infrastructurii generale pentru plajele/statiunile litoralului respectiv a celei specifice.

– dezvoltarea/diversificarea procedurilor de tratament pe baza factorilor naturali in toate statiunile balneare modernizate.

-dublarea capacitatii tuturor facilitatilor de petrecere a timpului liber.

-cresterea numarului de tari care au legatura directa cu aeroportul N. Kogalniceanu din Constanta.

– modernizarea porturilor amplasate in lungul Canalului Dunare – Marea Neagra: Cernavoda, Medgidia si Basarabi.

-modernizarea si extinderea activitatii de turism prin dezvoltarea componentelor agrement si divertisment cultural.

Actiuni

cresterea calitatii serviciilor turistice (training anual pentru toti angajatii) in principal in structurile hoteliere cu functiune de cazare respectiv alimentatie din cadrul complexelor hoteliere.

cresterea calitatii serviciilor oferite pe plajele litoralului – respectarea criteriilor Blue Flag de catre toate plajele.

diversificarea ofertei turistice prin dezvoltarea a doua noi produse turistice in legatura directa cu litoralul – turism activ, turism cultural.

modernizarea tuturor bazelor de tratament din statiunile de la mare.

modernizarea hotelurilor care beneficiaza de baze de tratament si dotarea acestora cu sisteme de incalzire pentru marirea perioadei de functionare.

dezvoltare programe speciale pentru conservarea, reabilitarea plajelor respectiv pentru prevenirea poluarii plajei si apei de imbaiere.

protectia mediului si a resurselor turistice prin: reabilitarea ecologica a litoralului romanesc, prevenirea poluarii si degradarii mediului.

Programe

a) dezvoltarea infrastructurii generale si echiparea teritoriului pentru a facilita

dezvoltarea turismului.

• realizarea autostrazii Bucuresti – Cernavoda – Constanta si a drumurilor expres: Tulcea – Constanta – Vama Veche, Râmnicu – Sarat – Harsova – Constanta si Slobozia – Harsova – Tulcea.

• Modernizarea transportului feroviar prin dublarea si electrificarea unor segmente de cale ferata (Constanta – Mangalia, Medgidia – Tulcea si Medgidia – Negru Voda), precum si introducerea unor trenuri moderne de mare viteza pe relatia Bucuresti – Constanta (si eventual, Mangalia);

• echiparea turistica a porturilor situate in lungul Canalului Dunare-Marea Neagra: Cernavoda, Medgidia si Basarabi;

• modernizarea aeroportului Constanta – Mihail Kogalniceanu si asigurarea unor facilitati turistice adecvate;

b) diversificarea ofertei turistice prin:

consolidarea si dezvoltarea formelor de turism consacrate – odihnasi recreere, cura balnearasi tranzit;

promovarea altor forme de turism precum: turismul itinerant, cu valente culturale si religioase, turismul rural si agroturismul, turismul de afaceri si reuniuni, turismul specializat (echitatie, stiintific, speoturism, naturism etc.);

diversificarea ofertei de agrement (nautism, croaziere, scufundari, filmari subacvatice, sporturi, piscine etc.).

c) modernizarea si extinderea activitatii de turism prin dezvoltarea componentelor agrement si divertisment cultural;

d) protejarea mediului natural si construit, cu precadere a celui costier care este cel mai predispus degradarii de catre factorii naturali si entropici;

e) integrarea in programele europene si internationale pentru Marea Neagrasi in special în politica de dezvoltare a turismului in bazinul Marii Negre, aspect reiterat si in sedinta Adunarii Generale a Comitetului “Dezvoltarea turismului în regiunea Marii Negre”, Istanbul, 23 iunie 1999;

f) accentuarea politicilor promotionale in domeniul promovarii ofertei turistice;

g) dezvoltarea unor actiuni de instruire si informare a populatiei cu privire la relatia turism-mediu si necesitatea protectiei acestuia din urma, inclusiv prin cunoasterea cadrului legislativ specific;

h) dezvoltarea turismului in teritoriu si introducerea in circuit a noi arii si valori turistice

Ecoturismul

Directii strategice

– Elaborarea planurilor de management pentru fiecare parc national si natural.

– Dezvoltarea parteneriatelor dintre administratia parcurilor, autoritatile publice locale si touroperatori.

– Promovarea ecoturismului pe plan intern si pe plan international.

– Cresterea nivelului de pregatire al ghizilor implicati în ecoturism.

-Dezvoltarea unui sistem educational in invatamantul preuniversitar cu accent pe unitatile scolare din incinta/apropierea parcurilor nationale/naturale.

Actiuni

– Crearea infrastructurii specifice ecoturismului in ariile protejate incluse in program.

-Dublarea numarului touroperatorilor care promoveaza programe de ecoturism in toate judetele care includ parcuri nationale si naturale si in Bucuresti.

-Crearea unui sistem informational pentru fiecare parc,

– Dezvoltarea unui sistem de rangeri voluntari pentru fiecare parc in vederea protejarii patrimoniului natural (flora, fauna si peisaje) in toate ariile protejate propuse pentru dezvoltarea ecoturismului si atragerea de turisti .

– Certificarea tuturor produselor ecoturistice in concordanta cu normativele U.E si legislatia din Romania.

-Imbunatatirea resursei de baza pentru ecoturism in zonele protejate

-Stabilirea retelei si managementul ariilor protejate din Romania

-Imbunatatirea calitatii mediului Ariilor Protejate si prevenirea impacturilor negative existente si viitoare ale turismului

-Stabilirea de infrastructuri si facilitatilor de turism pentru tipuri diferite de utilizatori si activitati

-Imbunatatirea mecanismelor de finantare :in prezent exista unele oportunitati de finantare pentru dezvoltarea ecoturismului.

-Dezvoltarea cazarii adaptata la cerintele si sperantele (asteptarile) ecoturistilor

– Implicarea populatiei locale in “initiative, responsabilitati si beneficii ale dezvoltarii turismului”

-Adaptarea instrumentelor de promovare si marketing la piata de ecoturism din Romania

Turismul rural si agroturismul

Pentru incurajarea si dezvoltarea agroturismului sunt necesare si urmatoarele amendamente:

• valorificarea experientei „Organizatiei satului românesc” (OVR), care, sub patronajul PHARE, a elaborat in anii 1996 – 1997 un „program de dezvoltare a satelor agroturistice”, iar nucleul acestui program este „Asociatia locala pentru dezvoltarea turismului”, care are menirea sa dezvolte si promoveze un turism cu „sprijinul si sub controlul populatiei locale avand ca partener autoritatile locale”.

Alte forme de turism

Obiectiv specific

Valorificarea potentialului turistic natural, a patrimoniului cultural-istoric, a traditiilor etnofolclorice, traditiilor si a legendelor poporului roman, în vederea crearii de noi produse turistice cu specific romanesc, care sa constituie atractii inedite in turismul international.

Proceduri

Realizarea unor produse turistice sau structuri de primire turistica de tip sate de vacanta

pentru tineret, cu toate dotarile specifice acestui segment al cererii in statiuni si zone turistice atractive:

• pe litoral: Mamaia Nord, Vama Veche sau Venus;

• in statiuni balneare: Sovata (Stâna din Vale), Stâna de Vale;

• in zone montane: Busteni (Valea Cerbului), Baile Herculane (Cerna Sat), Defileul Dunarii (Dubova sau Golful Mraconia);

• in delta Dunarii: localitatea Sf. Gheorghe sau pe plaja de la Sulina;

• pe trasee turistice: spatii de cazare de 2 stele în motelurile sau in campingurile

Initierea uni program de dezvoltare si promovare a unor forme de turism specializat ca:

• turismul pentru echitatie: hergheliile de la Lucina (Bucovina), Sambata (Fagaras), etc.

• turismul uval pentru degustari de vinuri, in renumite podgorii, unde se afla crame dotate in acest scop: Recas, Giarmata – jud. Timis, Mines – Pancota, Arad, Oradea, Diosig – Bihor, Jidvei – Blaj – Alba, Apold – Sibiu, Valea Calugareasca – Prahova, Pietroasele – Buzau, Panciu, Costesti, Odobesti – Vrancea, Cotnari, Bucium – Iasi, Husi, Niculitel – Tulcea, Murfatlar, Ostrov – Constanta, Segarcea – Dolj, Carcova -Mehedinti;

• turismul pentru gastronomie realizat prin itinerare speciale in Banat, Maramures, Bucovina, Neamt, Iasi, Brasov, Sibiu, Mures, Delta Dunarii, Dobrogea etc. arii renumite pentru bucataria specializata;

• speoturism, valorificand cele peste 300 de pesteri vizitabile Necesita amenajari pentru acces si amenajari in general, costisitoare a pesterilor, costume si dotari speciale, ghizi profesionisti, spatii de cazare de tip camping, cabanasi locuri de parcare;

• turismul pentru alpinism si escalada practicat, empiric, in cele mai importante arii montane: Muntii Bucegi, Cheile Bicazului, Muntii Piatra Craiului, Muntii Retezat etc. Se pot dezvolta si dota ca centre internationale pentru scoli specializate statiunile Busteni si Lacul Rosu, orasul Zarnesti. Necesita dotari si amenajari tehnice speciale, o accesibilitate usoarasi spatii de cazare adecvate (cabana, camping sau teren de campare);

• turismul pentru sporturi extreme are mari posibilitati de dezvoltare, precum: rafting, plutarit si canoeing pe râurile Bistrita , Mures, Olt , Trotus, Somesul Mic, Somesul Mare etc.; delta-plan si parapanta ; schi nautic, surfing si hidroscuter pe lacurile interne si pe Marea Neagra; schi extrem si snowboard în toate statiunile pentru sporturi de iarna; roling si skate-boarding in toate statiunile turistice; mountain bike pe drumuri montane, forestiere amenajate sumar etc.

CAPITOLUL II: Turismul european al Romaniei

Estimarile OMT privind evolutia viitoare a turismului sunt optimiste. Perspectiva ca zona Central/Est Europeana sa devina, in viitor, un important pol receptor al fluxurilor turistice internationale, trebuie sa determine si sa stimuleze Romania in adoptarea unor masuri adecvate de integrare turistica, cat mai rapida in structurile europene.

2.1 Turismul incoming al Romaniei

Germania

a)Imaginea Romaniei ca destinatie turistica

Germania a fost inainte de 1980 unul dintre principalii parteneri ai Romaniei, insa dupa 1980 s-a inregistrat o tendinta de scadere a numarului de turisti acesta datorandu-se pe de o parte situatiei din tara precum si izolarii Romaniei pe plan european, acesta din urma dovedindu-se un factor ce a contribuit in mod real la scaderea numarului de vizitatori din tarile europene.

b)Principalele destinatii

Principalele programe romanesti ce se vand pe piata Germaniei in sistem de turism organizat sunt: odihna la Litoral, odihna in statiuni de munte, practicarea sporturilor de iarna, sejururi de tratament, circuite culturale si istorice.

Italia

a)imaginea Romaniei ca destinatie turistica

Romania a fost un partener traditional al Italiei, fiind considerata o optiune atractiva pentru turistii italieni.

b)Principalele destinatii

Destinatiile italienilor care viziteaza Romania sunt influentate de motivatia vizitei. Astfel, Bucurestiul este prezent in oferta tuturor agentiilor de turism din peninsula, capitala fiind aleasa atat pentru turism cultural cat si pentru cel de afaceri sau pentru diverse tratamente.

O alta destinatie importanta o constituie litoralul romanesc al Marii Negre, cele mai vizitate statiuni fiind Mamaia si Neptun-Olimp. De asemenea sezonul de iarna aduce vizitatori in statiunile montane, in principal in cele de pe Valea Prahovei.

Grecia

a)Imaginea Romaniei ca destinatie turistica

Grecia fund o tara mediteraneana si avand 15.000 km de coasta ofera din plin produsul turistic de „plaja si soare”. Din aceasta cauza, dar si datorita calitatii nesatisfacatoare si a preturilor mari, interesul pentru statiunile de pe litoralul romanesc este scazut.

b)Principalele destinatii

Oferta turistica romaneasca pe litoralul Marii Negre nu se bucura de o cerere insemnata pe piata Greciei datorita atat serviciilor de o calitate scazuta cat si faptului ca in aceasta tara oferta turistica pentru vacantele pe litoralul propriu este foarte diversificata atat din punct de vedere cantitativ cat si din punct de vedere calitativ.

Austria

a)Imaginea Romaniei ca destinatie turistica

Dupa ce, anul 1998 a fost un an de consolidare a pozitiei Romaniei, ca destinatie turistica pe piata de specialitate a Austriei, anul 1999 a fost un an al carui principal obiectiv l-a constituit atragerea de noi turisti austrieci inspre Romania, profitand, pe de o parte, de reclama sustinuta efectuata in anii anteriori iar, pe de alta parte, de marele eveniment al anului, eclipsa totala de soare.

b)Principalele destinatii

In anul 1999 agentiile de voiaj au operat programe turistice pe relatia

Romania, marea lor majoritate avand pagina Romania in catalogul propriu. Dintre produse, cele mai solicitate sunt circuitele culturale care se deruleaza pe rute diferite si pe durate de timp diferite de la 4 la 12 zile. Aceste circuite cuprind obiective turistice din Transilvania, Maramures, Moldova, Muntenia, Delta Dunarii, Litoral si Banat.

De un interes in crestere se bucura, capitala, dupa ampla campanie gratuita de presa dedicata Bucuresti-ului.

Un interes constant este prezent pentru cura balneara la Baile Felix. Nu trebuie neglijat nici turismul de afaceri, care gratie investitiilor austriece in crestere in Romania, a atras un numar sporit de oameni de afaceri care de regula vin cu avionul, locuiesc in hotelurile de inalta clasa si cheltuie in medie dublu fata de un turist normal.

Franta

a)Imaginea Romaniei ca destinatie turistica

Din pacate Romania nu beneficiaza de o imagine favorabila pe piata turistica franceza si de aceea tara noastra nu este situata pe o pozitie ridicata in preferintele turistilor francezi. Romania este conoscuta ca fiind o destinatie nesigura, cu o situatie economica precara, ceea ce determina francezii sa-i considere potentialul turistic in mod similar.

b)Principalele destinatii

Principalele destinatii spre care se indreapta turistii francezi sunt reprezentate de litoral, intr-o proportie de 70% si spre circuitele turstice- 15%. Principalele circuite turistice vizeaza tururi prin tara, vizitarea Nordului Moldovei, circuitele avand la baza mitul Dracula sau cele cu specific vanatoresc. De asemenea Bucurestiul reprezinta destinatia principala pentru calatoriile de afaceri.

Anglia

a)Imaginea Romaniei ca destinatie turistica

La fel ca si in situatia Frantei, imaginea Romaniei in Anglia nu este cea mai buna, prezentarea tarii noastre in mass-media britanica fiind influentata negativ de situatia economica precara prin care trece tara, de imaginea Romaniei de tara saraca, plina de orfelinate, cainii vagabonzi care sugereaza nivelul de dezvoltare si de trai al unei tari din lumea a treia, atitudinea personalului in muzee (care nu dau atentie vizitatorilor, nu dau rest la casa), bagajistii agresivi de la Otopeni, etc.

Tarile Scandinave

a)Imaginea Romaniei ca destinatie turistica

Tarile din Nordul Europei se afla la distanta de 2.200-2.800 km fata de Romania. Calatoriile cu trenul sau autocarul sunt lungi si anevoioase, presupunand traversari cu navele ferry-boat. Principalul mijloc de transport turistic pentru grupuri, il constituie avionul. Este important de retinut faptul ca nici o companie locala, SAS sau Finnair, nu au legaturi directe pe relatia cu Romania.

Legaturile aeriene pe curse Tarom regulate intre Bucuresti si tarile nordice se prezinta astfel: Bucuresti – Copenhaga – Bucuresti: marti, miercuri, sambata. Celelalte capitale: Stokholm, Oslo si Helsinki nu au legaturi directe ale Tarom sau companiilor locale SAS sau Finnair.

Spania

a)Imaginea Romaniei ca destinatie turistica

Romania nu reprezinta una dintre principalele destinatii pentru turistii spanioli fie datorita faptului ca o parte a ofertei romanesti (litoralul) se regaseste in ofertele interne sau externe mult mai tentante din punct de vedere al destinatiei sau al raportului calitate-pret, fie datorita imaginii pe care Romania o are in Spania.

b)Principalele destinatii

Sejururile pe litoralul romanesc nu se vand pe piata spaniola; turistii care doresc plaja si soare prefera, fie plajele din Spania, fie cele din zona Caraibelor. De asemenea exista putine solicitari pentru practicarea ski-ului si al altor sporturi de zapada. Principala motivatie este faptul ca partiile de ski din Romania nu se ridica la standardele europene, iar preturile acestor aranjamente sunt peste nivelul Andorrei, Spaniei, etc.

Elvetia

a)Imaginea Romaniei ca destinatie tursitica

Romania este din punct de vedere al turistilor elvetieni a patra destinatie din Europa de Est, dupa Ungaria care detine o pondere de 45%, Cehia 20% si Polonia 17%.

Turistii sunt atrasi de programele de tratament si de circuitele prin tara care sunt bine prezentate in ofertele tour-operatorilor ce organizeaza vacante in Romania.

b)Principalele destinatii

Cu exceptia lunii iulie care a constituit intotdeauna luna de varf a circulatiei, turistice spre Romania , cele mai importante perioade turistce raman lunile aprilie, mai, septembrie si octombrie.

Structura si ierarhizarea produselor turistice solicitate pe aceasta piata raman in general aceeleasi .

Astfel sunt preferate circuitele care ofera vizitarea mai multor orase din tara, cele care se desfasoara prin Nordul Moldovei precum si cele ce au la baza mitul Dracula.

2.2 Turismul out-going al Romaniei

Inainte de 1989, Romania nu se constituia ca o tara emitatoare de turisti, datorita in principal politicii statului roman din acea perioada, care limita plecarile cetatenilor romani peste granite la spatiul est-european, accesul in Europa Occidentala fiind restrictionat. Dupa 1990, se remarca o crestere spectaculoasa a numarului de turisti cea mai mare diferenta fiind inregistrata in 1990, de aproape 11,3 milioane fata de 898 mii in anul 1989 sau de media de un milion inregistrata dupa 1985. Acest fapt se datoreaza in principal deschiderii politice pe care guvernele de la Bucuresti au practicat-o in relatia cu Europa, dar si facilitatilor acordate de statul roman turistilor, precum si receptivitatii pe care statele europene a manifestat-o in raport cu Romania.

Aceasta evolutie de dupa 1989, a avut rolul de a transforma Romania dintr-o tara receptoare intr-o tara emitatoare de turisti, insa acesta evolutie nu a fost una de durata, ea avand la baze factori subiectivi cum ar fi: dorinta de cunoastere, restrictiile impuse calatoriilor inainte de 1989, si nu factori obiectivi ca de exemplu: nivelul de dezvoltare economica si posibilitatile financiare ale populatiei, insuficienta ofertei sau preturi mai avantajoase.

Dinamica numarului de turisti romani care viziteaza Uniunea Europeana, poate fi analizata in timp cu ajutorul indicelui deflator, considerand ca an de baza anul 1995. Se remarca o tendinta generala de crestere a numarului vizitatorilor de la un an la altul. Astfel, in anul 1996, numarul vizitatorilor a crescut cu 11,61% fata de anul 1995, in anul 1997 cresterea este de 22,22 puncte procentuale fata de anul de baza, iar in anul 1998 cresterea a fost de 35,35%.

De la an la an cresterea are urmatoarea evolutie: in anul 1997 fata de anul anterior, procentul este de 9,5%; in anul 1998 fata de 1997 acesta este de 10,74%. Din aceasta se poate detremina un ritm anual mediu de crestere de 10,61%.

Aceasta rata de crestere se poate imbunatati, ea insa fiind influentata de politica comunitara in privinta acordarii vizelor de intrare in spatiul Uniunii cetatenilor romani, precum si de starea ecomonica a tarii care, printr-o evolutie pozitiva poate determina un aflux mai semnificativ de turisti romani spre centrele turistice europene.

Toate acestea argumenteaza corelatia stransa dintre turism si cresterea economica, precum si tendinta de concentrare a acestui fenomen.

CAPITOLUL 3

Analiza infrastructurii

Desfasurarea activitatii turistice presupune, pe langa elementele de atractie, existenta resurselor materiale adecvate, capabile sa asigure satisfacerea in cele mai bune conditii a actului turistic.

Ca latura a ofertei turistice, capitalul tehnic are un rol primordial in organizarea si dezvoltarea turismului, caracteristicile sale determinand amploarea fluxurilor si gradul de satisfactie al calatorilor. Totodata, evolutia capitalului tehnic determina o circulatie turistica sporita.

3.1 Potentialul turistic al Romaniei in context european

Dotata cu diverse si spectaculoase forme de relief, imbinate armonios pe intreg teritoriul tarii, bucurandu-se de o clima favorabila practicarii turismului in tot cursul anului, inzestrata cu o flora si o fauna bogate, cu numeroase monumente istorice de arta si arhitectura, Romania poate satisface, prin resursele sale naturale si antropice preferintele si exigentele cele mai ridicate ale diverselor segmente ale cererii turistice interne si internationale.

Muntii Carpati ocupa 36% din suprafata tarii si concentreaza un potential turistic de exceptie. Desi au concurenti puternici, Carpatii romanesti prezinta unele particularitati turistice care le confera originalitate: sunt usor accesibili ; dispun de o densa retea de popasuri si trecatori care au favorizat construirea de drumuri modernizate sau forestiere; la poalele sau pe culmile unor masive s-au dezvoltat statiuni montane si s-au construit cabane de interes national si international; domeniul schiabil, in general, este lipsit de avalanse de zapada si ferit de viscole; fizionomia si expunerea reliefului, alaturi de conditiile meteorologice sunt factori favorizanti ai sporturilor de iarna.

Litoralul romanesc al Marii Negre reprezinta, de asemenea, un potential turistic deosebit: plaja este naturala si are o orientare ce permite expunerea la soare in tot cursul zilei, caracteristica ce se intalneste pe putine plaje din Europa; nisipul -cuartos si calcaros- are o puritate ridicata si o granulatie spre medie, se prezinta aproape in permanenta uscat; lipsa mareelor permite folosirea optima a plajelor, iar salinitatea redusa a apei favorizeaza practicarea sporturilor nautice; in sfarsit, se remarca si faptul ca Marea Neagra nu este atat de poluata ca alte mari,de exemplu Marea Mediterana.

Dunarea si Delta Dunarii sunt alte componente de prima marime si de universalitate in turismul romanesc. Dunarea prin incarcatura istorica si cursul sau, presarat cu insule si ostroave, chei si defilee, dar mai ales Delta Dunarii, avand un peisaj cu atribute de unicat in Europa si in lume, prezinta valente turistice exceptionale.

Romania dispune de o mare bogatie de resurse balneo-turistice raspandite pe aproape intreaga suprafata a tarii. In prezent, Romania dispune de circa 160 de statiuni balneare, dintre care circa 20 au fost promovate in circuitul turistic international.

Romania dispune si de insemnate resurse turistice antropice care sunt raspandite pe tot cuprinsul tarii. Multe dintre ele, prin specificul lor, pot fi si sunt considerate unicate mondiale.

TURISMUL MONTAN

Potentialul natural si antropic

In Romania, practicarea turismului montan are conditii foarte bune de dezvoltare

datorita potentialului oferit de cele trei catene muntoase ale Carpatilor , fiecare dintre acestea cu caracteristicile si peisajele sale.

In muntii Romaniei se pot practica drumetiile montane, alpinismul, escalada, mountain

bike, zboruri cu parapanta, sporturi de iarna.

Cea mai importanta componenta a turismului montan o reprezinta sporturile de iarna.

Intre tipurile de sporturi de iarna, turismul pentru schi dispune de un potential natural ridicat

pentru dezvoltare.

In prezent, in Romania exista 30 de statiuni montane unde se pot practica aceste sporturi. Din cele 120 de partii existente, doar 30 sunt omologate, 7 sunt dotate cu echipamente pentru zapada artificiala si 13 au nocturna.

Instalatiile de deservire a domeniului schiabil sunt dominate de teleschiuri si telescaune, ponderea lor cumulata fiind de 86%.

Zonele si partiile afectate scolilor de schi sunt in special amenajate, marcate si semnalizate, sunt dotate cu echipament audio-receptie si camere de filmat etc. Se organizeaza cursuri pentru adulți, fie incepatori, fie avansati dar si pentru copii; se organizeaza, de asemenea, de peste doua decenii, cursuri pentru schi fond, dar si cursuri speciale, in anumite statiuni, pentru schi acrobatic sau artistic. In Romania, numarul acestora este foarte redus si in acelasi timp nu sunt dotate corespunzator.

2. TURISMUL BALNEAR

Este acea parte a turismului in care motivatia destinatiei este pastrarea sau redobandirea sanatatii, folosit de o larga categorie de turisti, in mod regulat.

Prezentarea potențialul natural si antropic pentru turismul balnear

Romania are un potential natural ridicat pentru tratamentul balnear al diferitelor boli, dat fiind fondul de resurse disponibile. Subsolurile romaneati in momentul de fata contin peste 1/3 din resursele de ape minerale europene, si o serie intreaga de resurse minerale unice sau foarte putin raspandite pe plan european: mofetele din zona Carpatilor Orientali, namolurile sapropelice de la Lacul Sarat sau Techirghiol.

Climatul Romaniei este in mod special adecvat pentru tratamentele terapeutice, incluzand arii cu un bio-climat tonic, sedativ, marin si de salina.

Calitatea fizico-chimica si valoarea terapeutica a factorilor naturali de cura sunt similare si chiar superioare celor existente in statiunile balneare consacrate pe plan mondial, in toate cele 14 categorii de afectiuni cuprinse in Nomenclatorul Organizatiei Mondiale a Sanatatii.

Resursele naturale balneare ale Romaniei cuprind :

• ape minerale si termale de nivel international;

• namoluri terapeutice cu continut de substante organice si minerale;

• mofete – emanatii naturale de bioxid de carbon

• lacuri cu ape mineralizate de diferite concentratii

• diferite micro-climate (inclusiv cele din saline)

In Romania exista 160 de statiuni si localitati balneare care detin resurse de factori

minerali de cura ( ceea ce face ca Romania sa fie una dintre cele mai bogate tari din lume,

sub acest raport), din care 24 de statiuni balneare sunt de interes national, celelalte avand un

rol mai redus pe piata turistica interna si europeana.

Multe dintre aceste statiuni necesita modernizarea si dezvoltarea retelei de scurgere a

apei, a sistemului de livrare, imbunatatirea retelei de drumuri in acestea, drumurile de acces,

etc.

Statiunea Baile – Felix, detinea cele mai multe locuri de cazare (6069 de locuri) din

totalul capacitatii de cazare a turismului balnear.

O componenta deosebit de importanta a structurilor de tratament constituie aparatura

medicala, care, dupa cum se cunoaste, influenteaza in buna masura aprecierea turistilor

asupra serviciilor medicale prestate in statiunile balneoclimaterice. Nefunctionarea multor

aparate din cauza pieselor defecte, a lipsei personalului calificat pentru repararea si

intretinerea aparaturii conduce pe de o parte la aglomerarea si degradarea calitativa a

tratamentelor, ca si la uzura permanenta a aparatelor in functiune, suprasolicitate de nevoia

de a “face fata” cerintelor de moment.

Turismul balnear din Romania este o forma de turism social. Tot sistemul balnear se

bazeaza inca pe ajutorul social. Societatile sunt preocupate de gasirea de alternative in cazul

disparitiei acestei forme de turism. Această forma de turism aduce o categorie specifica de

turisti, care din punct de vedere economic nu sunt foarte profitabili.

Turismul balnear ca si alte forme de turism din Romania este marcat de sezonalitate.

Aceasta este redusa doar in cateva statiuni de interes national. De exemplu, Calimanesti –

Caciulata, datorita apropierii de Bucureati si de alte orase importante, a dezvoltat o noua

forma de turism – turismul de afaceri – prin dotarea hotelurilor cu facilitati pentru organizarea

de conferinte, simpozioane si training-uri.

Agrementul balnear se dezvolta, in general, in functie de cadrul geografic, profilul

statiunii si grupele de varsta care frecventeaza statiunea.

In statiunile destinate turismului international, agrementul cuprinde urmatoarele (

pentru exemplificare sunt considerate statiunile Herculane, Felix, Vatra Dornei): stranduri

termale in aer liber, piscine acoperite, saune, terenuri de sport, spatii amenajate pentru

picnic, bowling, carusele, partii de schi, partii pentru saniute, telescaun, jocuri mecanice,

cinematografe, biblioteci, muzee, discoteci, sali de spectacole, parcuri, piste pentru atletism,

teren cros, cazinouri.

3. TURISMUL DE LITORAL

Potenttialul natural si antropic

Litoralul romanesc al marii Negre se intinde pe o lungime de 245 km, de la Gurile

Dunarii in partea de nord (bratul Chilia – frontiera tarii cu Ucraina) si pana la Vama Veche

situata la granita cu Bulgaria la sud. Intre Gura Chiliei si Sfantul Gheorghe, pe o distanta de

40 km, tarmul marin este reprezentat de limita Deltei Dunarii. De la Sfantul Gheorghe la

Capul Midia se desfasoara o zona cu nisipuri joase in mare parte dominata de prezenta

complexului lagunar Razelm.

Pe lungimea litoralului se disting doua sectoare diferite ca natura: la nord de Capul

Midia, litoralul este alcatuit din plaje joase, nisipoase cu formatiuni care atesta geneza fluviala

si la sud de Constanta, litoralul este alcatuit dintr-o succesiune de promotorii intre care se desfăsoara alveole concave de coast, cu faleza inalta.

Zona sudica a litoralului, acolo unde se gasesc statiunile de litoral amenajate special

pentru practicarea turismului de litoral este situata intre paralela de 44° 25’ si paralela 43° 25’

latitudine nordica si se intinde pe 82 km.

Conditiile climatice ale litoralului romanesc sunt dintre cele mai favorabile cu o clima

blanda si uscata, vara zilele fiind lungi si calduroase. Durata de stralucire a soarelui in luna

iulie este de 10 – 12 ore pe zi. Temperatura medie in timpul verii este de 24°C, iar media

anuala este de 11°C. Iernile sunt moderate, cu vanturi puternice. La acestea se poate

adauga faptul ca Marea Neagra este lipsita de flux si reflux iar valurile care se formeaza isi

pierd din forta lor in zona tarmului datorita adancimii reduse care se continua sub apa marii,

favorizand talasoterapia.

Salinitatea redusa a apei ce favorizeaza practicarea sporturilor nautice si a scufundarilor subacvatice; lipsa curentilor de mare intensitate in sezonul estival si inaltimea mica pe care o au valurile marii; lipsa mareelor ce ofera turistilor plaje uscate in mod permanent; panta tarmului este lina, fara adancimi bruste si fara stanci si pietris care stanjenesc accesul la mare; faptul ca fauna marii este lipsita de elemente periculoase si nu in ultimul rand aerul marii care este caracterizat printr-o mare puritate, aerosolii naturali provenind din sfaramarea valurilor ajuta la mineralizarea organismului.

În ultimii ani și oferta de agrement a stațiunilor de litoral s-a diversificat, în componența

acesteia intrând agrementul terestru de interior și în aer liber și agrementul acvatic cu

agrementul de plajă și cel nautic. Agrementul de interior este reprezentat de discoteci, săli de

jocuri distractive și de noroc și baruri de noapte, iar ca principala funcție a acestuia este cea

de divertisment care se adresează în special turiștilor tineri. Cu unele excepții, baza materială

este în general bună, beneficiind de modernizări sau construcții recente și dotări de bună

calitate, simțindu-se însă lipsa videotecilor și a cluburilor cu funcționalități multiple.

Agrementul in aer liber este foarte vast, axandu-se in special pe activitatile sportive. In

această categorie se incadreaza terenurile de sport, parcurile de distractii, inchirierea de

biciclete, plimbarile cu trasura, echitatie, plimbari cu helicopterul sau cu avionul si salturi cu

parasuta. Acest tip de agrement este cel mai bine reprezentat de statiunea Mamaia, in

celelalte statiuni numarul acestor echipamente fiind prea redus, unele sunt vechi, cum ar fi

teatrele de vara pentru care nu s-au facut deloc investitii de modernizare, sau parcurile de

distractii care au produs chiar si victime omenesti.

In statiunea Mamaia s-a construit parcul de distracții acvatic Aqua Magic plus alte 8

baze de agrement nautic, 4 pe malul marii si 4 pe malul lacului Siutghiol precum si

telegondola care a atras un numar foarte mare de turisti dornici sa admire panorama statiunii.

4. TURISMUL CULTURAL

Potentialul cultural

Romania are un patrimoniu cultural-istoric si etnofolcloric de mare valoare si

atractivitate turistica. Exista peste 680 valori de patrimoniu cultural de interes national si

international, intre care se remarca: biserici si ansambluri manastiresti, monumente si

ansambluri de arhitectura si de arta, ansambluri arhitecturale urbane, centre istorice si situri

arheologice, din care o parte s-au constituit ca valori ale Patrimoniului Universal sub egida

UNESCO (bisericile fortificate, bisericile cu fresce exterioare, cetatile dacice, cetatea

Sighisoara etc.).

Tezaurul etnografic si folcloric romanesc este de asemenea de mare originalitate, fiind

reprezentat prin: arhitectura specifica satelor din provinciile istorice romanesti; bisericile de

lemn din Maramures si Salaj; prelucrarea lemnului; portul popular; arta decorarii; manifestari

etnoculturale si religioase traditionale; targuri si expozitii muzeale etnografice in aer liber sau

pavilioane expozitionale etc.

Această forma de turism este sustinuta de o capacitate de cazare care reprezinta

12,9% din totalul locurilor existente la nivelul intregii tari, in ultimii ani inregistrandu-se o

diminuare a acesteia, ca urmare a schimbarii destinatiilor unor unitati de cazare. Numarul

turistilor straini in turismul cultural religios a crescut cu 28,5%.

Aspectele problematice cu care se confrunta acest tip de turism sunt legate de

infrastructura de acces la siturile arheologice, monumentele de arhitectura invechita si

insuficienta, lipsa spatiilor de parcare dotate cu puncte de informare si promovare a

obiectivului cultural, lipsa punctelor de belvedere pentru fortificatii, cetati medievale, biserici,

monumente istorice si manastiri, lipsa spatiilor speciale de campare pentru turismul de pelerinaj.

5. ECOTURISM

Romania detine in prezent 12 parcuri nationale cu o suprafata totala de 306,989 ha,

14 parcuri naturale cu o suprafata de 772,128 ha.

Suprafata totala a parcurilor nationale, parcurilor naturale si rezervațiilor biosferei este

de 1.655.333 ha (121.779 ha S. maritima), ceea ce reprezinta 6,43 % din suprafata terestra

a tarii. Acestea sunt grupate astfel: 12 parcuri nationale (306,989 ha), 14 parcuri naturale (

772,128 ha), rezervatia Biosfera Delta Dunarii ( 576,216 ha).

In afara parcurilor nationale, parcurilor naturale si rezervatiilor biosferei exista circa

800 de rezervatii stiintifice, monumente ale naturii si rezervații naturale a caror suprafata

totala nu a fost inca determinata insa este estimata la aproximativ 169.000 hectare. Prin

urmare suprafata terestra a ariilor naturale protejate acopera 7,14% din suprafata terestra a

tarii la finele anului 2004.

Rezervația Biosferei „Delta Dunarii”

Din reteaua nationala de arii naturale protejate Delta Dunării se distinge, atat ca

suprafata, cat si ca nivel al diversitatii biologice, avand triplu statut international: Rezervatie a

Biosferei, Sit Ramsar (zona umeda de importanta internationala), Sit al Patrimoniului Mondial

Natural si Cultural. In anul 2000, datorita starii favorabile de conservare in care se afla

sistemele ecologice si speciile din Delta Dunarii, Consiliului Europei a acordat Diploma

Europeana acestei rezervatii.

6. TURISMUL DE AFACERI

Turismul de afaceri este considerat principala sursa de venituri pentru industria

hoteliera autohtona. In ultimii ani, o data cu intrarea pe piata romaneasca a marilor companii

straine, numarul celor care vin in Romania in interes de afaceri a crescut considerabil.

Efectele pozitive se vad in Bucuresti si in marile orase. De pe urma acestui fenomen au avut

de castigat in principal marile orase.

Destinatiile preferate de cei care vin pentru afaceri sunt Bucurestiul, orasele mari din

Transilvania si Banat, Constanta si, intr-o mai mica masura, orasele din Moldova. Aici s-au

construit cele mai multe hoteluri de categorie superioara.

Sunt orasele in care marile firme au deschis filiale si in care se organizeaza evenimente cu

participare internationala. Analizele specialistilor arata ca acestea vor absorbi si in continuare

cea mai mare parte din investitii. Conform acestora se preconizeaza o crestere a capacitatii

de cazare, mai ales dupa intrarea Romaniei in Uniunea Europeana.

Romania este preferata pentru organizarea conferintelor din mai multe motive: datorita

infrastructurii generoase – exista sali de conferinte complet echipate, iar personalul care

organizeaza astfel de evenimente este bine pregatit. Pe langa organizarea congresului sau a

conferintei, beneficiarii au parte de un intreg pachet de servicii. Pachetul de servicii care se

ofera este complex. In primul rand, cazarea se face la hoteluri 3-5 stele, iar transferurile de la

aeroport la hotel, biletele de avion si serviciile de secretariat sunt incluse in pachet.

Organizatorii pun la dispozitie sali de conferinte dotate cu toate cele necesare, plus servicii

de traducere simultana. De asemenea, sunt organizate vizite pentru participanti, programe de

divertisment si mese festive.

In opinia organizatorilor profesionisti de conferinte, tara noastra este o destinatie noua

si e privita cu oarecare ingaduinta, dar, in acelasi timp, cu o atentie sporita. Organizarea, in

ultimii ani, in Romania a unor conferinte si congrese importante, care s-au derulat in conditii

foarte bune, a generat o perceptie pozitiva asupra Romaniei ca destinatie pentru reuniuni

internationale.

Este de remarcat faptul ca, turismul de afaceri ramane cea mai solida ramura a

industriei turismului din Romania, semn ca, deocamdata, cei mai multi dintre straini nu vin

atrasi de frumusetile patriei, ci de profiturile pe care le-ar putea obtine din afacerile derulate

aici. Hotelurile cu tinta pe oamenii de afaceri, cursele aeriene de linie, agentiile de turism, toti

pionii implicati in acest sector al economiei, au simtit o crestere a business-ului anul trecut.

Specialistii considera ca in prezent nu exista spatii de cazare suficiente pentru a face

fata organizarii tuturor evenimentelor de amploare pentru care exista solicitari. Pentru

urmatorii ani se asteapta construirea unui numar mare de hoteluri de trei, patru si cinci stele.

Proiecte hoteliere noi se vor derula atat in tara, Timisoara, Arad, Oradea, Cluj, Sibiu,

Alba-Iulia, Iasi, Constanta, in statiunile balneare si Delta Dunarii, precum si in Bucuresti unde

s-a constatat pentru 2005 o concentrare notabila a proiectelor de investitii in construirea sau

modernizarea unor hoteluri de trei stele, desi se observa un interes in crestere pentru nivelul

de patru stele. Aceasta evolutie este impusa de cererea care va create in urmatorii ani.

La toate intrările în București, în zona marilor centre comerciale și pe linia de centură

va continua dezvoltarea a noi proprietăți hoteliere de tip minihotel și motel, în acord cu

tendința ascendentă a tranzitului, ca breșă de piață. În prezent, numărul total al hotelurilor de

3 stele depășește cu puțin 40 de unități. Aceste disponibilități sunt extrem de puține față de

capitalele altor țări din Europa Centrală, care dispun de un număr impresionant de asemenea

locații. Nu întâmplător, nivelul de confort 3 stele este cel mai solicitat în lume, tendință deja

vizibilă și în România. Deocamdată însă, lipsa de adaptare a ofertei la cerere face ca în

multe cazuri operatorii hotelieri și organizatorii de evenimente să refuze afaceri profitabile

pentru ca Bucureștiul nu are capacitatea de cazare necesară găzduirii unei manifestări ce

impune o participare numeroasă (peste 2.000 de persoane).

7. TURISMUL RURAL

Turismul rural a capatat o deosebita amploare in ultimii ani in tara noastra. Romania

intruneste conditii deosebite pentru desfasurarea acestei forme de turism.

Asezarile rurale romanesti au aparut si dezvoltat pe cele mai variate forme de relief

inca din vremea traco-dacilor. Acestea inca mai pastreaza in buna masura datinile si

obiceiurile stravechi, un bogat si variat folclor, elemente originale de etnografie si artizanat.

Un numar in crestere de turisti straini vin sa se cazeze in casele oamenilor, atrasi de

posibilitatea trairii unei experiente cu totul noua pentru cei mai multi dintre ei, viata la tara

intr-o ferma adevarata.

În România există în momentul de față aproximativ 13000 de localități rurale. În

cadrul acestor așezări echipamentele de primire sunt clasificate în echipamente tradiționale

și echipamente moderne. Ele pot asigura găzduirea, servirea mesei funcționând în

locuințele cetățenilor sau în clădiri independente.

Oferta de agrement în turismul rural este reprezentată de echitație (tot mai multe

pensiuni turistice rurale oferă solicitanților posibilitatea de a călări în spații special amenajate

și sub îndrumarea unui bun cunoscător), drumeții pedestre, cicloturism, pescuit și vânătoare,

vizite la stâne, degustarea unor produse specifice bucătăriei țărănești

Capacitatea de cazare

Numărul de locuri în pensiunile turistice rurale și agroturistice în martie 2005 atingeau

cifra de 16.848. Acestea erau repartizate în 1.926 de pensiuni turistice și agroturistice.

8. TURISMUL RELIGIOS

Turismul religios consta in pelerinajele credinciosilor la lacasurile de cult, considerate

sfinte de diferite religii. In aceeasi masura, marile sarbatori de cult, hramurile manastirilor si

bisericilor atrag, in perioada sarbatorilor religioase traditionale, un numar considerabil de

pelerini.

Potențialul turistic pentru această formă de turism în România este reprezentat de:

• monumentele de cult care adăpostesc rămășițe pământești ale unor sfinți ( mormântul

Sfintei Paraschiva la Iași) sau martiri ( osemintele primilor patru martiri creștini români

de la mânăstirea Cocoș din nordul Dobrogei);

• sanctuarul dacic de la Sarmisegetuza Dacica din Munții Orăștiei;

• bunuri cultural – religioase, cum ar fi mânăstirile din Bucovina cu biserici ai căror pereți

sunt pictați la exterior, mânăstirile din Oltenia sau Moldova, bisericile fortificate din

Transilvania, catedralele catolice ( Șumuleu, Ditrău, Cluj Napoca, Brașov, etc.);

• destinațiile religioase unde au loc manifestări religioase, cum ar fi: sărbătorile legate de

Crăciun și sfârșitul anului în zona Maramureș, cu dansurile populare, Bucovina, etc.

CAPITOLUL IV: Programul Sibiu, capitala culturalã europeanã în 2007

În județul Sibiu – veche vatră de cultură și civilizație – se află circa 500 de monumente aparținând patrimoniului cultural național. Turistul venit în zona Sibiului pentru mai multă sau mai puțină vreme se decide cu greu cum să-și împartă timpul între numeroasele atracții turistice. Iubitorii de munte pot urca în orice anotimp pe cărările de piatră ale munților Făgăraș, Lotru și Cindrel; pe lângă un peisaj măreț, aici îi așteaptă numeroase cabane. Cel care vrea să-și întărească sănătatea are la dispoziție stațiunile Ocna Sibiului, Bazna, Miercurea Sibiului, Păltiniș. Turismul dispune, de altfel, de o bogată bază materială: hoteluri noi sau de veche tradiție, moteluri, campinguri, hanuri, cabane, restaurante.

Frumusețile naturale și cele create de om pe meleagurile sibiene au atras numeroși călători încă din secolele trecute, astfel că începuturile turismului sunt vechi aici. Sibiul și Mediașul erau în mod curent vizitate de negustori, diplomați, diverși călători. În secolul al XVIII-lea s-a construit primul hotel al orașului Sibiu, „Împăratul romanilor” (1775), ceea ce a făcut să crească numărul vizitatorilor. În 1861 s-a înființat ASTRA (Asociația Transilvană pentru Literatură Română și Cultura Poporului Român) care, prin programul său larg de activități, poate fi considerată prima organizație care s-a preocupat și de acțiuni turistice: se organizau excursii pentru cunoașterea unor obiective și locuri istorice, s-a acordat atenție etnografiei și folclorului etc.

În 1880 s-a înființat la Sibiu Societatea Carpatină Ardeleană, specializată în turism, care s-a ocupat de deschiderea și marcarea traseelor montane, a ridicat case de adăpost și cabane (la Negoiu și Prejba în 1881, la Păltiniș în 1894, la Bâlea-Lac în 1904), a publicat un anuar, considerat cea mai veche publicație turistică românească. Strângând un mare număr de membrii, organizând excursii și o puternică propagandă turistică, a reușit să strângă un bogat material folosit pentru întocmirea de hărți și ghiduri turistice. Sibiul s-a înscris astfel printre primele centre din țară cu o activitate turistică organizată.

La îndemnul savantului Emil Racoviță, a luat ființă în 1936 Oficiul Național de Turism, o secție a acestuia deschizându-se la Sibiu în 1937, în actuala clădire a Oficiului Județean de Turism, din Piața Unirii. În 7 aprilie 1938 se deschide una din primele secții ale Turing Clubului României, după care au urmat o serie de alte organizații și societăți cu specific turistic.

Astăzi, pe fondul acestei activități tradiționale, se dezvoltă noi forme de organizare a turismului sibian.

Pentru toate acestea, si pentru multe altele care vor iesi in evidenta in această lucrare, orasul Sibiu a fost declarat, pentru anul 2007, Capitala Culturală Europeana. Aceasta reprezinta recunoasterea oficiala a vietii si mostenirii culturale de exceptie pe care o are orasul Sibiu, si doreste sa incurajeze comunitatea sa dezvolte si sa imagineze modalitati inovatoare de dezvoltare prin actiune culturala. Programul este gandit astfel incat sa promoveze cooperarea culturala si sa celebreze destinul european al orasului Sibiu printr-un program cultural cu dimensiuni si semnificatie europeana.

Programul “Sibiu-Capitala Culturală Europeana 2007” a fost gandit astfel incat sa ofere oportunitati pentru probleme de incluziune si coeziune sociala, educatie, turism, patrimoniu si regenerare urbana la toate nivelurile.

Acest eveniment cultural constituie de altfel si motivatia acestei lucrari. Sibiul este un oras splendid, in parte cunoscut si in parte necunoscut nu numai pe plan international, ci chiar si national. Faima sa in crestere are o baza puternica, un cadru natural mirific, un trecut european si un prezent care incearca sa faca fata pe deplin momentului pe care Romania il va trai.

Municipiul Sibiu este centrul administrativ al județului Sibiu. Este situat la intersecția paralelei de 45048' latitudine nordică cu meridianul de 24029' longitudine estică, în Depresiunea Sibiului, la 20 Km amonte de vărsarea Cibinului în râul Olt. Este străjuit S-E și S-V de coastele Munților Făgărașului, Lotrului și Cibinului fiind așezat la altitudinea de 400-450 m. Altitudinea față de nivelul mării variază între 415 m în Orașul de Jos și 431 m în Orașul de Sus. Prin poziția sa geografică, orașul beneficiază de un climat plăcut, caracterizat prin ierni blânde, veri moderate, toamne frumoase și primăveri scurte.

Sibiu – important centru cultural și economic al României

Poziția Sibiului pe drumurile comerciale dintre Orient și Occident, precum și vecinătatea și legăturile cu Țara Românească au făcut ca în acest oraș de meșteșugari și negustori să se desfășoare o puternică viață economică. În cetate își desfășurau activitatea numeroase bresle încă din sec. al XIV-lea, iar comerțul devenise tot mai înfloritor. Numărul breslelor a crescut continuu (în sec. XVII erau 40) iar produsele lor erau vândute în Orient și Occident, în Levant, Țara Românească sau Moldova.

Ca urmare a dezvoltării sale economice, în sec XVIII orașul începe să se extindă în afara zidurilor cetății. În această epocă ființau în Sibiu două puternice companii de negustori: una a sașilor, cealaltă a „grecilor”, această din urmă cuprinzând numeroși negustori români și aromâni.

Sibiul, ca regiune economică face parte din Depresiunea intracarpatică a Transilvaniei. Aceasta din urmă a fost ferită în mare parte de neajunsurile create de migrațiile popoarelor, datorită structurii sale în formă de cetate. Bogăția resurselor minerale și vegetale asociate cu condițiile pedoclimatice ce favorizează culturile agricole în sectoarele depresionare, sunt elemente caracteristice împrejurimilor sibiene.

Sub raport economic, judetul Sibiu este unul cu potential economic industrial – agricol.

Depresiunea intracarpatica a Transilvaniei se distinge prin caracterele eterogene ale structurii fizico-geografice de podis, prin omogenitatea data la nivelurile apropiate de o dezvoltare industriala si agrara complexa. Astfel, industria acestui judet si implicit a orasului Sibiu, ca centru polarizator, are un profil mixt generat de bogatia resurselor existente precum si de traditia in prelucrarea acestora.

O pondere insemnata revine constructiilor de masini, chimiei, industriei textile si alimentare.

Inainte de a aminti toate celelalte ramuri industriale se cuvine sa subliniem ca industria se sprijina pe baza energetica regionala si pe o serie de resurse minerale si vegetale, energia electrica este produsa in cea mai mare pondere de hidrocentrala Sadu V. Amintim aici si ramura constructiilor de masini si cea a aparatelor de precizie.

Relieful dominant de dealuri si podisuri inalte, cu terenuri agricole destinate culturilor de cereale, plante tehnice, pajisti si pasuni au favorizat o evolutie echilibrata a indicatorilor social-economici de baza, cat si legaturile economice actuale, traditiile istorice, sociale si culturale. Pe baza resurselor silvice si agricole s-au dezvoltat ramuri ale industriei de prelucrare a lemnului si respectiv alimentare indeosebi in orasul Sibiu dar si in centrele urbane si rurale din imprejurimi. Această situatie a determinat atenuarea fenomenelor de migratie a populatiei spre alte zone ale tarii si cresterea posibilitatii de valorificare intensiva a resurselor naturale locale. Industria alimentara este aici strans legata de pastoritul cu traditie din Marginimea Sibiului, astfel ca se gasesc aici fabrici de branzeturi, prelucrarea carnii dar si un centru de morarit si panificatie cu traditie.

Sibiul cu stațiunea de înălțime Păltiniș ( la peste 1400 m) a contribuit la introducerea în circuitul turistic internațional a Depresiunii intracarpatice a Transilvaniei, alături de alte complexe turistice recunoscute din regiune.

Datorită așezării sale geografice, municipiul Sibiu, se află aproape în centrul țării, reprezentând astfel o răscruce de drumuri rutiere, aeriene, căi ferate, lucru ce s-a răsfrânt asupra economiei acestei regiuni.

Pentru că în prezent, Sibiul este un puternic centru economic, în el realizându-se cea mai mare parte a producției industriale a întregului județ, dovada interesului economic manifestat față de Sibiu n-a încetat să apară tocmai prin afluența și numărul mare de participanți la târgurile anuale organizate aici. Dintre acestea, amintim, în ordine cronologică:

Târgul National de Constructii si Amenajari

Târgul este dedicat tuturor companiilor din domeniul construcțiilor, instalațiilor, amenajărilor interioare și exterioare pentru care acest mod de promovare constituie o oportunitate.

CAMEX

În perioada 15-18 aprilie, se desfășoară Expoziția Națională de Construcții și Instalații CAMEX. Evenimentul reunește în Sala Transilvania și cele două pavilioane expoziționale mobile, pe o suprafață de peste 2000 mp, peste 150 de firme locale și naționale din domeniul construcțiilor și al instalațiilor.

SALONUL AUTO SIBIU

Cel mai mare salon auto al anului ajuns la ediția a 9-a

EXPOSIB

Târg internațional general. Saloane specializate: INFOTEL – tehnică de calcul, consultanță, servicii, comunicații, multimedia
Salonul noutăților – salon internațional de modă și de promovare a noutăților în domeniul bunurilor de consum

Salonul artizanilor si meșteșugarilor

– Târgul de bani și case

Sibiul beneficiază de prezența unor ramuri industriale cu o veche tradiție: industrie textilă, alimentară, pielărie și încălțăminte, ind. constructoare de mașini, etc. Vechea tradiție culturală este confirmată prin înființarea unei tipografii și legat de aceasta cea mai veche asociație intelectuală românească: Astra. O pondere de 25 % din industrie este încă în posesia statului și este în curs de privatizare. Forța de munca bine pregătită (peste 12% au studii superioare, Sibiul fiind un centru universitar important) și relativ tânără (doar 25% din populația municipiului depășind vârsta de 50 ani) creează o atracție investitorilor străini, îndeosebi germani.

Ocuparea forței de muncă:

49% industrie

15% comerț

7,5% construcții

7,5% sănătate

7% învățământ

6,5% transport

Prezentăm, în final, și un grafic care reprezintă procentul pe care îl ocupă în economia Sibiului principalele ramuri industriale.

Sibiul și împrejurimi – importantă zonă turistică

Orasul Sibiu este considerat pe buna dreptate ca fiind unul dintre cele mai frumoase si bine conservate orase istorice din Romania si Europa, cu un patrimoniu arhitectural care se intinde pe 80 de hectare. Cetatea medievala a Sibiului, ramasa intacta dupa doua razboaie mondiale si neatinsa de regimul comunist, pastreaza inca spiritul si atmosfera secolelor de mult apuse.

Vom încerca să redăm, pe scurt, cele mai importante și vizitate obiective turistice.

1) O primă zonă o constituie chiar Municipiul Sibiu. Centrul istoric al Sibiului, cel mai mare sit medieval din România, este grupat în jurul celor 3 piețe istorice și este limitat de urmele celei de-a patru centuri de fortificații. Prin originea sau prin activitatea lor, Sibiul își revendică o seamă de personalități din diverse ramuri ale științelor și culturii.

2) Băile Bazna

Valoarea curativă a izvoarelor minerale din Bazna era cunoscută încă din secolul al XVIII-lea. Andreas Gaspari le consacra între 1762 și 1779 studii aprofundate, care au stat la baza cercetărilor ulterioare. Pacienții se tratau singuri în corturi sau colibe

Din 1949 Băile Bazna trec în administrarea Ministerului Sănătății, devenind stațiune balneoclimaterică cu caracter permanent. Stațiunea este situată pe stânga Văii Bazna într-un parc natural. Se întinde pe o suprafață de 20 hectare.

Este consacrata prin sarea de Bazna (secție înființată în 1905), obținută prin fierberea și evaporarea apelor minerale. Este bogată în cloruri de potasiu, natriu, magneziu, calciu, iodură și bromură de natriu.

3) Stațiunea balneoclimaterică Ocna Sibiului

A fost inaugurată oficial la 20 iunie 1858. Între 1906 și 1909 s-au ridicat pavilionul central și clădirea băilor existente și astăzi. Ele cuprind săli pentru băi calde, pentru împachetări cu nămol, aerosoli, bazine.

Acestora li se adaugă lacurile din apropierea liniei ferate Sibiu – Copșa Mica. Cele mai importante sunt Lacul fără fund, format pe locul fostei saline Francisc Grube, părăsită în 1775 (1.665 m.p., 32 m adâncime) – declarat monument al naturii, cu cel mai puternic fenomen de heliotermie, este un monument al naturii cu valoare geologică.

Lacul Ocna pustie (Avram Iancu) format pe locul salinei Fodina Maior, abandonată în 1817 – 160 m adâncime, cel mai adânc lac antroposalin din România, Lacul Brâncoveanu, format pe locul unei saline părăsite în 1699, cel mai sărat lac din Ocna Sibiului (310 g/l salinitate); Lacul Ocnița, legat cu lacul Ocna Rustic (200 g/l – salinitate), Lacul Inului, Lacul cu nămol.

4) Stațiunea Păltiniș

Stațiune turistică permanentă situata la 32 km sud-vest de Sibiu. Având o altitudine de 1442 m, situată într-o pădure de conifere, în Munții Cindrel, este cea mai înaltă și cea mai veche stațiune din țară. A fost întemeiată de Societatea Carpatina Transilvana (S.K.V.) în 1894. Din nucleul de vile inițial stațiunea conservă Casa turiștilor (1894), Casa medicilor (1895), Sala Monaco (1898) și încă o vilă, declarate monumente istorice.

La Schit, lângă biserica de lemn, este mormântul filozofului Constantin Noica (1907 – 1987).

5) Complexul Arhitectural Medieval de la Biertan

Cetatea de la Biertan datează din timpul domniei lui Matei Corvin și este cea mai impunătoare construcție medievală din Transilvania. Fortificația formată din trei bastioane, șase turnuri și trei incinte, are în parte centrală o biserică de tip hală, care a fost construita între anii 1490-1520 în stil gotic târziu.

Turnul cu ceas are în partea superioară un coridor de apărare și este amplasat în nord vestul cetății. La nord vest se află turnul mausoleu, în sud turnul catolicilor, iar lângă acesta bastionul estic, cu ferestre spre curtea cetății. Pe latura de nord vest se afla turnul închisorii demolat în 1873, pe latura sudică turnul de poartă iar la vest turnul țesătorilor.     Prima atestare a localitatii aduce si titulatura de cetate si tot acum este pomenita pentru prima data biserica veche cu hramul Sf. Maria. Din componenta cetatii, amintim: Turnul Portii, Turnul Slanini, Turnul cu Ceas, Turnul Mausoleului, Bastionul Estic si Turnul catolic.

Astăzi, localitatea este și un important centru viticol.

6) Complexul Arhitectural Franciscan din Mediaș

Unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din Municipiul Mediaș este Complexul Arhitectural Franciscan ce cuprinde biserica și Mănăstirea Franciscană.

Edificiul a fost construit în stil baroc și adăpostește exponate de mare valoare, printre care se numără tezaurul de la șeica Mica, ( ce cuprinde 348 monede romane), tezaurul de la Panade, piese de ceramică populară din diferite perioade, obiecte sculptate de epoca feudală, etc.

7) Menționată în documente de la 1282 și 1309 comuna Slimnic adăpostește unul dintre obiectivele turistice cele mai importante din județul Sibiu: cetatea țărănească construită anterior secolului XV. Biserica cetate a fost construită pe un deal din comună, unde se mai observa resturile unor fortificații feudale.

8) Rezervația de stepă din Valea Șarba este o rezervație complexă de floră și faună caracteristică arealului de stepă euro-siberian. Suprafața pe care o deține este de 11 ha (din care 4,5 ha afectate de alunecări de teren). Este localizată în hotarul comunei Slimnic, la 15 Km de Sibiu și 2 Km de Slimnic, pe versantul dealului Zakel.

9) Cisnădie a fost fondat ca și Sibiu, de coloniștii sași in sec. al XII-lea. Este situat la poalele muntelui Măgura si are în prezent o populație de 17.000 locuitori. In pofida faptului că biserica a fost fortificată cu puternice turnuri in sec. al XV-lea, localitatea nu a scăpat de incendiere si de asediul turcilor.
    Inainte de invazia tătară a inceput construcția actualei biserici evanghelice. Ea se prezintă ca o bazilică romanică cu trei nave, cu turn masiv. Biserica evanghelică conservă o lespede funerară unică in Transilvania, datând din secolele XII- XIII-lea. 

10) Basilica Sfântul Mihail din Cisnădioara

Monument de arhitectură eclesiastică săsească de mare valoare istorică, biserica din Cisnădioara datează de la începutul secolului al XIII-lea și reprezintă unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din împrejurimile Sibiului

Calcarele cretacice de la Cisnădioara

Monument al naturii cu valoare geologică, calcarele ocupă suprafața de 0,9 ha, fiind localizate pe Valea Argintului, la cca. 800 m S-V de satul Cisnădioara. Calcarele dovedesc că în ultima parte a mezozoicului aici a fost o mare.

11) Parcul natural Cindrel

Este o zonă protejată complexă de floră, faună, geomorfologică și hidrografică. Are suprafața de 9873,9 ha. Parcul e localizat în etajul alpin și subalpin al vârfurilor Cindrelul (2244 m), Șteflești (2285 m) și Conțu Mare. Este situat în arealul comunelor Gura Râului, Rășinari, Tilișca și Jina.

12) Rezervația naturală Iezerele Cindrelului

Este o rezervație mixtă, geomorfologică, hidrografică de floră și faună, ocupând 609,6 ha.

Iezerul Mare se află în arealul comunei Gura Râului, pe versantul nordic al platoului Frumoasei, aproape de vârful Cindrel (2244 m).

13) Parcul natural Dumbrava Sibiului

Zonă protejată complexă de floră, faună, peisagistică și culturală, cu suprafața de 993 ha, aflată la S-V de municipiul Sibiu, spre Rășinari. Accesul din oraș se poate face cu troleibuzul din Gara Sibiu; Șoseaua Calea Dumbrăvii – Rășinari – Păltiniș.

Parcul include Pădurea Dumbrava, grădina zoologică, lacurile de agrement, sediul Romsilva – Sibiu și Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ASTRA.

Lacul din Dumbravă reprezintă un important loc de agrement pentru sibieni, care oferă plimbări cu barca, cu hidrobicicleta, etc.

14) Parcul Natural Golul alpin Făgăraș

Este o zonă protejată complexă geomorfologică, hidrografică, de floră și faună. Ocupă o suprafață de 6989 ha, în golul alpin al Munților Făgărașului, între Vârful Suru și Podagru. Versantul nordic aparține ariei comunelor Racovița, Porumbacu, Arpaș și orașului Avrig.

Parcul include și rezervația naturală Bâlea, rezervație complexă, geomorfologică, hidrologică, de floră și faună. Această rezervație, cu suprafața de 180 ha, se situează în căldarea glaciară Bâlea, între vârfurile Vânătoarea lui Buteanu (2508), Capra (2439 m), Paltinu Mare (2398), Muchea lui Buteanu (2506 m) și Piscul Bâlii , în aria comunei Cârțișoara.

15) Rezervația naturală de calcare eocene de la Turnu Roșu este un monument al naturii cu valoare paleontologică, cu numeroase elemente minerale și specii de floră și faună fosilizate. Localizată la marginea de S – S.E. a comunei Turnu Roșu, străbătută de cursul Văii Sadului, rezervația ocupă o suprafață de 60 ha.

16) Rezervația naturală Arpășel este o rezervație faunistică și de floră. Aici trăiesc cca. 80% din caprele negre din Munții Făgăraș, marmote, urși, acvile de munte, cervide. Se află pe versantul nordic al Munților Făgărașului, în valea Arpășelului, alături de Parcul natural Bâlea.

17) Vulcanii noroioși de la Hașag

Monument al naturii cu valoare geologică. Suprafața pe care o ocupă este de 1 ha, între Hașag și Mândra, pe raza comunei Loamneș.

18) Canionul Mihăileni este un alt monument al naturii cu valoare geologică, aflat pe raza localității Mihăileni, la cca. 1 km de centrul de comună, pe malul stâng al pârâului Calva. Ocupă suprafața de 15 ha.

19) Mărginimea Sibiului

Într-o accepțiune mai largă, Mărginimea Sibiului reprezintă o entitate geografică, istorică și etnografică cuprinzând salba de sate românești așezate la poalele Munților Sibiului. Limita de răsărit este satul Boița, așezat pe malul drept al Oltului, la intrarea în defileul cu același nume, iar limita de vest este comuna Jina, având drept hotar râul Sebeș

Într-o accepțiune mai restrânsă, Mărginimea Sibiului este teritoriul din fostul Ducat al Amlașului, având drept nucleu satele din jurul cetății Salgo, dintre care cel mai reprezentativ era Săliștea (Magna Villa Valachicalis), fost sediul scaunului cu același nume.

Rășinari este situat la 12 km de Sibiu, în sud – estul județului. Este străbătut de Valea Ștezei și Valea Caselor și este poartă de intrare spre Munții Cindrel.

Poiana Sibiului este situată la 35 km. de Sibiu, pe un platou submontan (900 m altitudine). Accesul se face pe drumurile județene Săliște – Jina sau Dobârca – Poiana Sibiului, ambele derivând din DN Sibiu – Sebeș. Masa Jidovului – La Grumaji – comuna Jina este monument natural cu valoare geologică, cu suprafața de 0,5 ha, este localizat pe raza comunei Jina, la cca 10 km sud de Șugag, pe malul drept al râului Sebeș.

Pintenii din Coasta Jinei reprezintă un monument al naturii cu valoare geologică situat pe raza comunei Jina, pe malul pârâului Lihoi, afluent al Sebeșului, în amonte de localitatea Dobra.

Rezervația naturală Șuvara Sașilor – Tălmaciu este o rezervație botanică. Suprafața de 20 ha este aflată pe valea râului Sadu, între localitățile Sadu și Tălmaciu (430 m altitudine), pe raza comunei Tălmaciu.

Cristian este una dintre cele mai vechi localitati importante din apropierea Sibiului. Aceasta este dominata de turnul bisericii evanghelice, care fusese la origini o bazilica romanica cu trei nave, dar pe parcursul timpului a suferit mai multe transformari.

20) Agnita este localitatea cea mai importanta a Vaii Hartibaciului si apare in cunoscuta harta a lui Honterus in 1532. Reprezentata ca o cetate fortificata cu trei turnuri dintre care cel central cu drept de judecata capitala. Figuri istorice importante ale neamului nostru, ca Iancu de Hunedoara si Matei Corvin s-au preocupat pe de o parte de fortificarea asezarii, iar in plan juridic de acordarea statutului de "jus gladii", adica pedeapsa cu moartea("dreptatea sabiei").