Turismul DE Afaceri In Municipiul Galati

CUPRINS

Introducere…………………………………………………………………..pag. 5

Metodologie …………………………………………………………………pag. 7

Cap.1. Considerații geografico – istorice și importanța lor in condiționarea turismului de afaceri…………………………………………………………………………..pag. 9

1.1. Așezare și limite…………………………………………….…….pag. 9

1.2. Geologie…………………………………………………….…….pag. 10

1.3. Relief……………………………………………………….……..pag. 11

1.4. Clima……………………………………………………………..pag. 12

1.5. Hidrografia……………………………………………………….pag. 14

1.6. Aspecte biopedogeografice………………………………………pag. 16

1.7. Toponimie……………………………………………………..…pag. 17

1.8. Istoricul orașului………………………………………………….pag. 17

Cap. 2. Funcțiile urbane, generatoare de turism de afaceri………..…….pag. 21

2.1. Funcția industrială…………………………………………….….pag. 21

2.2. Funcția de transport………………………………………………pag. 24

2.3. Funcția comercială și portuară……………………………………pag. 28

2.4. Funcția socio-culturală și administrativă………………….……..pag. 29

Cap. 3. Infrastructura turistică destinată turismului de afaceri…….…..pag. 33

3.1. Hotel Galmondo………………………………………….……….pag. 33

3.2. Hotel Vega………………………………………………………..pag. 35

3.3. Hotel Galați……………………………………………….………pag. 38

3.4. Hotel Dunărea…………………………………………………….pag. 40

3.5. Hotel Kreta………………………………………………..……..pag. 42

3.6. Hotel Alex………………………………………………..….…..pag. 44

3.7. Hotel Faleza……………………………………….……………..pag. 45

3.8. Hotel Turist………………………………………………………pag. 46

3.9. Centrul de Afaceri Dunărea……………………………………..pag. 47

3.10. Agenția de turism Galtour……………………………….……..pag. 49

Cap. 4. : Analiză comparativă a situației principalelor structuri de cazare destinate turismului de afaceri din municipiul Galați…………….…..….pag. 51

4.1. Comparație între prețurile practicate de structurile de cazare….….pag. 51

4.2. Comparație între gradul de ocupare al structurilor de cazare……..pag. 53

4.3. Analiza modurilor de promovare ale hotelurilor din municipiul Galați pe sectorul turism de afaceri…………………………………………………….pag. 59

Cap.5. : Analiza caracteristicilor fluxurilor de turiști de afaceri din municipiul Galați………………………………………………………………………..pag. 62

5.1. Caracteristici generale………………………………….…………pag. 62

5.2. Cerințele de divertisment ale turiștilor veniți în scop de afaceri….pag. 66

5.3. Turiștii români……………………………………………………..pag. 74

5.4. Turiștii străini……………………………………………………..pag. 75

Concluzii…………………………………………………………………….pag. 77

Anexa………………………………………………………………………..pag. 79

Bibliografie…………………………………………………………………..pag. 81

=== TURISMUL DE AFACERI ÎN MUNICIPIUL GALAŢI ===

CUPRINS

Introducere…………………………………………………………………..pag. 5

Metodologie …………………………………………………………………pag. 7

Cap.1. Considerații geografico – istorice și importanța lor in condiționarea turismului de afaceri…………………………………………………………………………..pag. 9

1.1. Așezare și limite…………………………………………….…….pag. 9

1.2. Geologie…………………………………………………….…….pag. 10

1.3. Relief……………………………………………………….……..pag. 11

1.4. Clima……………………………………………………………..pag. 12

1.5. Hidrografia……………………………………………………….pag. 14

1.6. Aspecte biopedogeografice………………………………………pag. 16

1.7. Toponimie……………………………………………………..…pag. 17

1.8. Istoricul orașului………………………………………………….pag. 17

Cap. 2. Funcțiile urbane, generatoare de turism de afaceri………..…….pag. 21

2.1. Funcția industrială…………………………………………….….pag. 21

2.2. Funcția de transport………………………………………………pag. 24

2.3. Funcția comercială și portuară……………………………………pag. 28

2.4. Funcția socio-culturală și administrativă………………….……..pag. 29

Cap. 3. Infrastructura turistică destinată turismului de afaceri…….…..pag. 33

3.1. Hotel Galmondo………………………………………….……….pag. 33

3.2. Hotel Vega………………………………………………………..pag. 35

3.3. Hotel Galați……………………………………………….………pag. 38

3.4. Hotel Dunărea…………………………………………………….pag. 40

3.5. Hotel Kreta………………………………………………..……..pag. 42

3.6. Hotel Alex………………………………………………..….…..pag. 44

3.7. Hotel Faleza……………………………………….……………..pag. 45

3.8. Hotel Turist………………………………………………………pag. 46

3.9. Centrul de Afaceri Dunărea……………………………………..pag. 47

3.10. Agenția de turism Galtour……………………………….……..pag. 49

Cap. 4. : Analiză comparativă a situației principalelor structuri de cazare destinate turismului de afaceri din municipiul Galați…………….…..….pag. 51

4.1. Comparație între prețurile practicate de structurile de cazare….….pag. 51

4.2. Comparație între gradul de ocupare al structurilor de cazare……..pag. 53

4.3. Analiza modurilor de promovare ale hotelurilor din municipiul Galați pe sectorul turism de afaceri…………………………………………………….pag. 59

Cap.5. : Analiza caracteristicilor fluxurilor de turiști de afaceri din municipiul Galați………………………………………………………………………..pag. 62

5.1. Caracteristici generale………………………………….…………pag. 62

5.2. Cerințele de divertisment ale turiștilor veniți în scop de afaceri….pag. 66

5.3. Turiștii români……………………………………………………..pag. 74

5.4. Turiștii străini……………………………………………………..pag. 75

Concluzii…………………………………………………………………….pag. 77

Anexa………………………………………………………………………..pag. 79

Bibliografie…………………………………………………………………..pag. 81

INTRODUCERE

În ultimii ani, în România a luat un avânt puternic turismul de afaceri, care este singura ramură a industriei turismului din România evidențiată în mod obiectiv ca fiind eficientă și în creștere, nu numai în capitală, dar și în marile orașe din țară, printre care și Galațiul. Galațiul este preferat pentru organizarea conferințelor, datorită infrastructurii destul de bine puse la punct dar și costurilor relativ scăzute. Există săli de conferințe complet echipate, iar personalul care organizează astfel de evenimente este destul de bine pregătit.

Datorită faptului că Galațiul nu este un oraș turistic, fiind în schimb un însemnat centru economic al industriei navale și siderurgice, centru administrativ, universitar, fluxurile de turiști atrase în municipiu sunt aproape exclusiv centrate pe turismul de afaceri.

Pe lângă organizarea congresului sau a conferinței, beneficiarii au parte de un întreg pachet de servicii. În primul rând, cazarea se face la hoteluri de standard superior (trei și patru stele), iar ca o specificitate pentru turismul de afaceri din Galați trebuie menționată practicarea acestui tip de turism și la hoteluri de două stele, datorită numărului mic de hoteluri de trei și patru stele.

Aceste hoteluri beneficiază de un minumum de dotări pentru turismul de afaceri, asigurând satisfacerea cererii unei anumite categorii de turiști de afaceri, după cum se va vedea în lucrarea de față. Organizatorii pun în general la dispoziție săli de conferințe dotate cu toate cele necesare, plus servicii de traducere simultană. De asemenea, sunt organizate vizite pentru participanți, programe de divertisment și mese festive. În ce măsură se ridică toate aceste servicii la nivelul cerut de turiștii de afaceri, atât români cât și străini, face obiectul unei analize detaliate în lucrare.

Capacitatea existentă în acest moment în Galați (aproximativ 840 de locuri în săli de conferințe situate în 9 de locații) corespunde deocamdată necesarului cerut de piață. De remarcat este existența în municipiu a unui centru de conferințe modern și multifuncțional, gândit, proiectat și construit în acest scop, Centrul de Afaceri Dunărea, care se înregistreză în tendințele la nivel european în turismul de afaceri.

Se vor evidenția în lucrare condiționările de ordin geografic, istoric si economic care au dus la apariția turismului de afaceri în municipiu, a infrastructurii specifice și a dotărilor corespunzătoare.

Diferitele caracteristici ale infrastructurii, precum și ale fluxurilor de turiști de afaceri, au fost de asemenea analizate din punct de vedere obiectiv.

METODOLOGIE

Lucrarea de față este structurată în șase capitole, care analizează, fiecare în parte, diferite aspecte legate de condiționarea, evoluția și caracteristicile turismului de afaceri în municipiul Galați.

Pentru realizarea lucrării au fost folosite ca documentație lucrările enumerate la bibliografie și o serie de date primare sau secundare. Majoritatea datelor statistice au fost obținute de la Direcția Județeană de Statistică Galați, dar au fost extrase date și din chestionarul realizat pe teren privind activitatea de cazare turisticǎ în hotelurile orașului Galați.

Ca metodă de cercetare s-a folosit metoda observației și metoda analizei pentru prezentarea infrastructurii de turism de afaceri și analiza comparativă pentru studierea tarifelor de la diferitele structuri destinate tipului de turism studiat în municipiul Galați, pentru studierea gradului de ocupare al structurilor de cazare și a modurilor de promovare ale structurilor de turism de afaceri din localitate.

Partea grafică a lucrării cuprinde tabele, grafice, diagrame circulare și fotografii. Tabelele au fost utilizate pentru redarea evoluției capacității de cazare în unitățile hoteliere dotate pentru turismul de afaceri din 1990 și până în prezent, pentru compararea prețurilor de la diferitele unități hoteliere și pentru prezentarea târgurilor și expozițiilor care au loc în municipiul Galați. S-au realizat grafice liniare (pentru redarea gradurilor de ocupare hotelieră) și de tip barchart (pentru numărul de înnoptări). Diagramele circulare ilustrează ponderea turiștilor de afaceri din numărul total de turiști și raportul dintre turiștii români si străini. Fotografiile utilizate fac parte din colecția proprie.

De asemenea, s-a folosit un chestionar cu unsprezece întrebări închise aplicat la cele opt hoteluri pentru turism de afaceri din Galați. În urma prelucrării datelor obținute prin aplicarea chestionarului au fost introduse informații în capitolele patru, cinci și șase.

Limitațiile metodelor de cercetare țin în principal de lipsa de date actualizate la Direcția Județeană de Statistică Galați și de subiectivitatea unor respondenți la chestionar.

Cap. 1. CONSIDERAȚII GEOGRAFICE ȘI ISTORICE ASUPRA MUNICIPIULUI GALAȚI ȘI IMPORTANȚA LOR ÎN CONDIȚIONAREA TURISMULUI DE AFACERI

În funcție de o serie de condiționări de ordin fizic au fost construite majoritatea hotelurilor din Galați, principalele resurse de infrastructură ale turismului de afaceri în municipiul Galați. De asemenea poziționarea fizico-geografică a municipiului însuși a constituit o premisă și o cauză a dezvoltării acestui tip de turism. Se vor vedea în final principalele direcții de evoluție ale municipiului pentru a putea înțelege mai bine cauzele principale generatoare de turism de afaceri, prezentate în capitolul următor.

1.1. AȘEZARE ȘI LIMITE

Orașul Galați este așezat în est – sud-estul României, la intersecția drumurilor comerciale ce vin din Moldova, Țara Românească și Dobrogea, fiind capăt de drum comercial la Dunăre pentru Moldova.

Din punct de vedere fizico – geografic orașul Galați este amplasat în sud-estul Câmpiei Covurului, parte componentă a Câmpiei Române, cu care are vizibile afinități. Dar cea mai importantă unitate fizico – geografică este Lunca Dunării (Galațiul se află pe Dunărea inferioară), care se întretaie aici cu luncile Siretului și ale Prutului.

Localizarea geografică și în special condițiile locale ale microreliefului (luncă, terase, grinduri fluviatile) au impus extinderea intravilanului orașului de la vest la est de-a lungul Dunării și se îngustează spre nord sub forma unui triunghi, peste cele două terase. Orașul este limitat în est de Lacul Brateș.

Orașul este reședința județului Galați ocupând partea de sud-est a acestuia. Pe glob orașul Galați este marcat de coordonatele matematice de 45°27’ latitudine nordică și 28°02’ longitudine estică.

Poziția geografică favorabilă, pe marele fluviu, în apropiere de Marea Neagră și la confluența unor importante drumuri comerciale a încadrat Galațiul în rândul “orașelor de poziție geografică” .

Față DE Marea Neagră, de capitala țării, de podișul Bârladului sau de Curbura Carpaților, orașul este situat la distanțe ce nu depășesc 230Km, astfel: 150 Km de Sulina, 230Km de București, 131 Km de Buzău, 105Km de Bârlad, 85 Km de Tecuci și 104 Km de Mărășești.

În toată această zonă nu există oraș mai mare decât Galațiul.

Orașul Galați este limitat în nord-est de Lacul Brateș, în est și sud-est Dunărea desparte pe o lungime de 8 kilometri teritoriul municipiului Galați de partea dobrogeană a luncii Dunării. În partea sudică, terasele Dunării se contopesc cu cele ale Siretului, la 1 kilometru sud de oraș Siretul vărsându-se în Dunăre. În partea vestică a orașului este arealul de interfață dintre sud-estul Câmpiei Covurlui și nord-estul Câmpiei Siretului.

1.2. GEOLOGIA

În sudul orașului se află limita de extensiune a transgresiunii Paleoeuxinului evidențiată prin depozite marine, stratele de Barboși alcătuite din nisipuri și argile (pleistocen mediu). Tot aici se află și un punct fosilifer de nevertebrate, declarat monument al naturii.

Pe văile din nord (Mălina) apar formațiuni levantin superioare – pleistocen inferioare, alcătuite din nisipuri, argile și pietrișuri.

Pe terase se găsesc formațiuni loessoide. Depozite fluviatile holocen superioare (pietrișuri, nisipuri, depozite loessoide) se găsesc în luncile Prutului și Siretului iar în lunca Dunării sunt depozite de mlaștină.

1.3. RELIEFUL

Condițiile geografice de pe malul fluviului Dunărea impun desfășurarea în trepte succesive a orașului, aproape în amfiteatru de la nord la sud, de la treapta cea mai joasă, lunca și grindurile Dunării, la terasele inferioare și medii.

Orașul Galați este așezat pe un sit de terasă, aparținând Câmpiei Covurlui, o câmpie înaltă cu altitudini absolute între 80 și 30m, coborând spre fluviu, cu interfluvii largi (fragmentare medie 0,2Km / Km²) acoperite cu depozite leossoide. Ea este întreruptă la est de valea adâncă a Prutului, printr-un versant abrupt de 50 – 60m, puternic afectat de alunecări și eroziuni.

În zona orașului Galați, energia maximă a reliefului urcă până la valorile de 50 – 100m.

Partea de est a orașului, situată între Dunăre și Lacul Brateș este reprezentată de un grind fluviatil de 3 – 4m, care se menține în general la altitudini absolute de 9m. Pe grindul fluviatil sunt localizate cea mai mare parte a instalațiilor portuare, docurile dar și multe întreprinderi industriale.

Între grindul fluviatil și Lacul Brateș se întinde Lunca Dunării, îndiguită dar care rămâne supraumedă și chiar inundabilă datorită infiltrațiilor nivelului freatic ridicat sau în timpul averselor puternice. Lunca Dunării este cea mai importantă unitate fizico – geografică care se întretaie pe teritoriul orașului cu luncile Siretului și Prutului.

Lunca Dunării și Prutului reprezintă câmpii aluviale inundabile cu numeroase bălți și cursuri părăsite iar cea a Siretului este o câmpie aluvială de subsidență cu văi puțin adânci și albii părăsite.

Între balta Cătușa și Lacul Brateș se întinde un nivel de terase de 20 – 30m, mai îngust spre est, între Brateș și Dunăre și mai lat spre vest între Țiglina și Cătușa. Altitudinea terasei scade de la nord spre sud, de la 37 m altitudine absolută deasupra Brateșului (în zona grădinii publice), la 26 m altitudine absolută în dreptul gării de călători (La Biserica Catolică) și doar 20 m lângă hotelul Dunărea. Și partea de vest a acestei terase, dinspre Siret, prezintă aceeași scădere în altitudine, dinspre balta Cătușa unde atinge 40- 42m altitudine absolută, la 40 m la obârșia pârâului Țiglina și 30 m în zona de vărsare a acestuia în Dunăre.

Pe terasa superioară de 30 – 55 m altitudine relativă, situată între văile Cătușa și Mălina, este localizat Combinatul Siderurgic Galați Ispat Sidex.

Cele două terase sunt de natură acumulativ – erozivă. Trecerea de la nivelul inferior la cel superior se face printr-un versant deluvio-coluvial, denivelat cu 5 până la 15m. Versantul abrupt al terasei de 20 – 30m a fost în cea mai mare parte amenajat dar se mai înregistrează fenomene de surpare și prăbușire pe verticală, afectând unele construcții.

Versanții celor două terase creează dificultăți în traficul interurban, mai ales în zona de E între “orașul de jos” (de pe valea Dunării) și “orașul de sus” (pe terasă) ca și între cele două părți ale orașului de sus, instalate pe două nivele succesive. S-a realizat debleerea versantului și micșorarea pantei pe Calea Prutului, str. Heliade Rădulescu, cele mai importante vaduri ale orașului pentru traficul intraurban de mărfuri și călători, dar și pe str. Traian, Domnească.

Practic astǎzi se observǎ antropizarea pe scarǎ largǎ a tuturor componentelor majore ale mediului în zona Galați.

Pe malul opus al Dunǎrii, zona umedǎ alcǎtuitǎ din bǎlți, japse și privale, a fost desecatǎ și transformatǎ în teren arabil odatǎ cu construirea digului de protecție de-a lungul fluviului.

În partea de sud a județului și orașului se găsește o regiune de scufundare lentă datorită faliei Focșani – Nămoloasa – Galați, cu un grad ridicat de seismicitate. Aici nu sunt construcții.

1.4. CLIMA

Orașul se află în zona climatică temperat-continentală, ținutul climei de câmpie, subținutul climei de luncă și bălți.

Temperatura medie anuală este de 10,3°C. Media lunii ianuarie este de 3°C, iar a lunii iulie este de 22,6°C, în condițiile unei radiații solare de 120.000 calorii/cmp, în timpul unui an durata de strălucire a soarelui fiind de 2145 ore.

Temperatura maximă absolută 39°C s-a înregistrat în august 1904, iar minima absolută s-a atins in februarie 1927 (–28,6°C).

Cercetǎrile climatice indicǎ apariția primului îngheț la 25 octombrie, iar ultimul îngheț la 5 aprilie. Rezultǎ așadar, o duratǎ medie a perioadei fǎrǎ îngheț de 206 zile.

Numărul zilelor tropicale este de 31,5 și se înregistrează în iulie-august.

Nebulozitatea este ridicată, ajungând la 127,4 zile senine pe an.

Precipitațiile medii anuale sunt de 427 mm, maximum pluviometric atingându-se în perioada mai-iunie iar minimum în luna martie; numărul de zile cu ploi torențiale fiind de cca 40/an.

Vânturile bat din sectorul nord-estic circa 19,8% iar cele sudice atingând doar 10%, din sectorul nordic cca 16,1%, iar S-V 14,7%. Sunt orientate de la nord la sud, viteza medie fiind de 4 m/s, iar cel mai cunoscut vânt este crivățul.

Altǎ constatare interesantǎ este aceea cǎ la Galați calmul atmosferic are cel mai mare procent toamna (septembrie-octombrie) și în lunile ianuarie sau iulie (10,2%). În schimb, primǎvara calmul este foarte redus.

Deși înregistrǎrile meteorologice nu dau indicații asupra vânturilor locale, totuși astfel de vânturi existǎ luând caracterul de brizǎ, inclusiv cel de brizǎ urbanǎ.

În funcție de anumite particularități locale date de relief, apare și influența antropică. Pe teritoriul orașului Galați se identifică un topoclimat de terasă bine însorit cu o mai mare durată de strălucire a soarelui și o dinamică activă a atmosferei în “orașul de sus” de pe terase și un topoclimat de baltă și luncă, cu temperaturi scăzute, cu brumă și ceață, în “orașul de jos” situat între luncile Dunării, Brateș, Siret și Prut.

În municipiului Galați identificăm patru sectoare climatice :

– partea de jos a orașului (Cartierul Bădălan – Gara – Șantierul Naval – Docuri) este cuprinsă în sectorul climatului de baltă – luncă cu temperatura aerului mai coborâtă, cu mai multă umezeală, ceață, rouă și brumă.

– în noul sector industrial al orașului, de la Țiglina, deși cu un climat mai uscat și cu o dinamică mai activă a atmosferei decât climatul sectorului de terasă, ceața urbană este mai accentuată.

– subunitatea climatică a vechiului centru urban, cu clădiri dese și spații verzi puține.

– subunitatea climatică corespunzătoare părții de nord și de vest a orașului, unde înălțimea reliefului și mai sporită întindere a spațiilor verzi generează un climat mai favorabil populației.

1.5. HIDROGRAFIA

Apele subterane sunt cantonate în roci poroase. Cele freatice se găsesc la 10-30 m adâncime pe interfluviile cu caracter de câmpuri, au o mineralizare de 0,6-1,0 g/l săruri, fiind potabilă.

Apele de adâncime fac parte din categoria apelor Platformei Moesice.

Rețeaua hidrografică reprezentată de Dunǎre, Siret și Prut are o densitate de 0,2 Km/Km² și alimentare nivo-pluvială. Viiturile ating la confluența Dunării cu Siretul 3520 mc/s. Temperatura medie a apei este de 10-12 °C iar mineralizarea de 500 mg/l.

Dunărea are un curs unic cu adâncime de 20-34 m.

Lățimea albiei minore este de 776 m, albia are coturi mulate pe marginea horstului dobrogean, cel mai important fiind Cotul Pisicii de 200°, unde iarna din cauza zăpoarelor apar mari dificultăți în navigație. Debitul mediu multianual este la Galați 6290mc/s, în timp ce debitele minime au oscilat între 1560 și 1645 mc/s. Nivelul apei crește până în luna iunie cu cca 5m, ceea ce face ca diferența dintre debitul minim și maxim să reprezinte un pericol de inundații pentru zona portuară. De aceea din 1970 pentru protejarea contra inundațiilor cheiul a fost supraînălțat cu 1,5 m pe întreaga sa lungime.

Undele de viitură se produc primăvara datorită ploilor și a topirii zăpezilor. Cota maximă de viitură a fost atinsă în 1897, când a fost de 658 cm. În 1970 când s-au produs marile inundații, cota maximă la Galati a fost de 590 cm.

Fenomenul de îngheț înregistrează o frecvență medie anuală de 80 de zile, iar podul de gheață poate dura cca 50 de zile. Din statisticile pe o perioadă de 40 de ani rezultă că la Galați s-au constat fenomene de îngheț pentru 30 de ani, iar timp de 22 de ani s-au format poduri de gheață care au tulburat navigația.

Cea mai timpurie apariție a sloiurilor a fost data de 11 decembrie și cea mai târzie pe 5 februarie.

Ultimul îngheț a fost la 31 martie, iar primul la 15 ianuarie. De multe ori înghețul durează doar 3 zile. Zăpoarele apar de regulă la 20 martie, cea mai timpurie constatare a lor fiind la data de 13 martie, iar cea mai târzie la 25 martie.

Siretul, cel mai mare râu interior al țării, se varsă în Dunăre în sudul orașului Galați. El are un debit multianual de 210 mc/s. Pe albia sa, care în unele locuri are lățimea de 100 m apar și numeroase ostroave. În timpul viiturilor, el cară cantități masive de aluviuni.

Prutul, celălalt râu care trece pe lângă Galați, are un debit mediu de 85,5 mc/s, însă datorită hidrocentralei de la Stânca – Costești s-a asigurat un debit minim mediu de 35mc/s. Pe același râu apar și poduri de gheață ce durează între mijlocul lunii decembrie și începutul lunii martie. Râul transportă anual în Dunăre, unde se varsă, la nord-est de oraș, 1.500.000 t de materiale de suspensii.

Lacul Brateș, se află în zona de nord-est a orașului, iar el a fost unul dintre cele mai mari lacuri ale României (74 Km²). Depozitele sale argiloase cu grosimi între 10-15 m demonstrează că lacul a fost mult mai extins în trecut. Amenajarea sa a început în 1948, construindu-se un dig între satele Vlădești și Șivița continuat prin alt dig spre valea Chinezei între lacul Covurului și localitatea Șivița, astfel s-au izolat de ape cca 12.000 ha.

Forma actuală a lacului este un imens pătrat, cu o suprafață de 21 Km², el dispunând de un canal de desecare cu o lungime de 30 Km, lacul fiind astăzi un important punct piscicol. Legătura lacului cu râul Prut s-a realizat prin amenajarea văii Ghimia.

Resursele hidrice ale acestui triplex hidrografic sunt deosebite. Încă din antichitate există referiri ce demonstrează marea lor însemnătate. Astfel grecii antici au înființat colonia de la Barboși în sec. VII î.Hr., iar romanii aveau aici o bază a flotei dunărene. Evoluția ulterioară a localității a demonstrat semnificația majoră a acestui complex hidrografic natural.

1.6. ASPECTE BIOPEDOGEOGRAFICE

Elementele biopedogeografice sunt influențate de relieful, clima și hidrografia orașului.

a) Soluri

Majoritatea tipurilor de sol au roca parentală loessul. Textura variază de la o grupă la alta, predominând cea nisipoasă.

Pe terase se întâlnesc solurile zonale, din clasa molisoluri, adică cernoziomurile și în special cele carbonatice. În lunci sunt solurile azonale: aluviale, lăcoviști utilizate în agricultură în urma drenajului și îndiguirii.

b) Vegetația

Vegetația inițială a fost stepa, care se găsește în prezent doar în zona periurbană reprezentată de firuța cu bulb, pelinița, bărboasă, alior.

Vegetația de pădure este dată de stejarul pufos și brumăriu dar și de plantele mezotermofile, la Gârboavele.

În interiorul orașului vegetația este puternic antropizată, predominând teiul de-a lungul principalelor artere, de aceea Galațiul mai este numit și “orașul teilor”.

În lunci sunt terenuri agricole și specii de plop, salcie sau catină roșie.

c) Fauna

Aparține biotopului stepei și biotopului luncilor și bălților.

Se întâlnesc rozătoare (popândău = Citelius citelius; hârciob = Cricetus cricetus etc.), păsări (prepelița = Coturnix coturnix; rațe, gâște, linte, cocostârci, berze etc.) și animale (iepure, vulpe, lup etc.).

Fauna acvatică este bine reprezentată. În apele Siretului și Prutului se găsesc: crap, șalău, știucă și chiar somn. În Dunăre se găsesc pești marini migratori ca nisetru, morun, păstrugă dar și semigratori: somn, crap, plătică, babușca, șalău. Primăvara apare și scrumbia de Dunăre.

1.7. TOPONIMIA

Marele fluviu Dunărea și microrelieful au fost principalele cauze ale apariției și dezvoltării în timp, a așezării Galați. Părerile privind originea toponimului de Galați sunt numeroase.

Unii istorici ca Grigore Tocilescu, Georg Kisch, susțin originea celtică (gali), deoarece galii au zidit aici o cetate, al cărui nume se păstrează și astăzi, ca semn al existenței lor pe aceste meleaguri.

Originea romană datează din 313 d.Hr când vicarul Cocceus Galatus, misionar creștin din Galatia (din Asia Mică) a fost trimis în aceste ținuturi pentru a-i creștiniza pe locuitori, organizând totodată și o colonie numită Galați. Această părere sprijinită de Vasile Pîrvan și Carl Petsch, este cea mai bine argumentată, prin numeroase descoperiri arheologice.

Iorgu Iordan și Nicolae Drăgan susțin termenul slav meridional „gali”, care înseamnă „negru” sau „gabac” care înseamnă „pir”.

Mai există ipoteze conform cărora numele orașului ține de Gălat, numele unui pescar de pe melegurile Dunării.

ISTORICUL ORAȘULUI

Galațiul în vechime

Descoperirile arheologice atestă urme de locuire în acest ținut, chiar din epoca fierului.

La început un sat de pescari, Galațiul a devenit oraș în prima jumătate a secolului al XV-lea, întâi ca oraș – târg, având un rol important în economia Moldovei.

Din anul 1526, orașul Galați apare pe harta lui Georg van Reicherstorffer (consilier al împăratului Ferdinand de Habzburg, la curtea lui Petru Rareș) reprezentat cartografic prin trei turnuri.

Transformarea Brăilei în raia turcească în anul 1540, determină transformarea Galațiului într-o schelă (punct de încărcare a mărfurilor ) pentru Imperiul Otoman.

Dezvoltarea generală a orașului a variat în timp, în funcție de factorii economici, politici, sociali, având salturi, stagnări și chiar perioade de regres, în urma incendiilor sau războaielor.

Poziția geografică, existența meșteșugurilor și a manufacturilor, au făcut din Galați un important oraș portuar și comercial. Tocmai acestă dezvoltare l-a determinat pe Dimitrie Cantemir să menționeze în „Descriptio Moldaviae” că „târgul Galați este renumit nu numai prin frumusețea construcțiilor lui sau prin mărime ci, pentru că este cel mai vestit port comercial de pe Dunăre”.

Apar construcții maiestuoase: bisericile Sf. Dumitru, Sf. Nicolae, Precista, Sf. Gheorghe și în perioada domniilor fanariote, importanța orașului crește.

În urma tratatului de la Kuciuk – Kainargi (1774), se realizează un port modern, în care ancorează vase străine, în căutarea produselor agricole românești.

Diferite state își vor înfința la Galați consulate – în anul 1784 Rusia, în anul 1798 Imperiul Habzburgic, în anul 1804 Anglia și Franța, pentru a-și putea apăra interesele în regiune.

La sfârșitul perioadei fanariote, orașul Galați devenise unul de importanță europeană, căutat pentru piața sa bogată și ieftină, zonă strategică pentru navigația pe Dunăre.

Galațiul în epoca modernă

În urma tratatului de pace de la Adrianopol, din anul 1829, prin înlăturarea monopolului otoman, s-a deschis navigația internațională pe Dunăre și Marea Neagră.

Ceea ce a determinat înflorirea comerțului gălățean, a fost statutul de porto – franco, dobândit în anul 1836, alături de Brăila, ducând la scutirea de taxe vamale pentru mărfurile importate sau în tranzit. Aceasta este epoca de „aur” a Galațiului, cu implicații asupra întregii Moldove, din punct de vedere comercial, al navigației pe Dunăre, dar și asupra industriei și agriculturii.

În perioada de porto – franco (1836 – 1882), apar la Galați numeroase firme comerciale străine, se deschid agenții de navigație, case de import – export, reprezentanțe comerciale sau diferite magazine, case de depozite. Astfel, Galațiul ajunge în primele cinci orașe ale Moldovei. Se amenajează portul, se dotează cu instalații performante și apare cheiul vertical din dreptul actualei Gări fluviale.

După Unirea din anul 1848, orașul Galați îmbină mai bine tradiția comercială cu tendința de industrializare. Mai întâi se dezvoltă industria alimentară (pâine), apoi apar ateliere pentru confecții, încălțăminte, tâmplărie, mobilă, dar și tipografiile lui Francesco Moruferato și Friedman. Fabrica de conserve are o activitate excelentă pentru export.

Reforma agrară din anul 1864, construirea căilor ferate, introducerea monedei naționale, apariția creditului și a băncilor, au accelerat dezvoltarea industrială a orașului, circulația mărfurilor pe piața internă a României. Orașul Galați a devenit un puternic centru industrial al țării, cu piață activă și mărfuri de calitate, dar decade în anul 1874 (criza economică).

În epoca modernă sunt numeroase realizări pe plan cultural. Astfel, prima școală funcționează din anul 1765, pe lângă Mănăstirea Mavramol, prima școală comercială din țară (anul 1864), Liceul Vasile Alecsandri – în anul 1887. Personalitățile marcante ale epocii sunt: Anghel Saligny, Paul Bujor (școala de fiziologie animală), Costache Conachi, Costache Negri, Nicolae Dunăreanu.

Galațiul în perioada interbelică

În această perioadă comerțul maritim este preluat de Constanța. Totuși orașul Galați se impune prin dezvoltarea industriei, în special a celei textile (în 1944 erau 50% unități textile) dar și a celei metalurgice. În 1922 apare laminorul “Titan” ce furniza tablă subțire și tablă plumbuită și din 1932 tablă zincată. Aceste industrii sunt revigorate după criza din 1933 deoarece erau necesare. În cel de-al doilea Război Mondial s-au provocat pagube orașului de peste 150 miliarde lei (au fost distruse 5600 de clădiri și depozite).

Din 30 noiembrie 1947 se instaurează regimul totalitar comunist. Apar acum succese în domeniul învățământului – Institutul Ortodox și Școala Normală de fete (1944).

Galații actuali

În ultima jumătate de secol, orașul are un pregnant caracter industrial legat în special de comasarea întreprinderilor mici în unități mari puternice. Până în 1965 producția industrială a orașului crescuse de șapte ori față de 1950.

În această perioadă Galațiul devine un puternic centru metalurgic impunînd și o creștere demografică (200.000 de locuitori în 1970). O mare forță de muncă a fost atrasă de construirea Combinatului Siderurgic în 1962 și dat în funcțiune în 1965, a Șantierului Naval (1950-1963). Pe ansamblu au fost construite 15 întreprinderi noi de mare productivitate și au fost modernizate 24 de unități existente.

Ca o consecință a industrializării au apărut multe cartiere noi de blocuri (100.000 apartamente noi).

Pe plan cultural în 1955 s-a înființat Tearul Dramatic, în 1956 Teatrul Muzical “N. Leonard” iar în 1952 Teatrul de Păpuși “Gulliver”.

Tot acum au fost construite stadionul Dunărea (25.000 locuri), Sala Sporturilor (3.000 locuri) iar din 1972 funcționează Spitalul Județean.

Cap. 2. FUNCȚIILE URBANE, GENERATOARE DE TURISM DE AFACERI

Funcțiile urbane arată domeniile cele mai dezoltate ale municipiului, ale economiei acestuia, care atrag un număr crescut de oameni de afaceri, prin gradul lor de dezoltare.

Unele funcții economice ale orașului sunt menționate de foarte mult timp : funcția de transport (fluvial și terestru), comercială și mesteșugărească. Astăzi Galațiul este un centru urban multifuncțional axat pe funcțiile industrială și portuară.

După funcționalitate, în orașul Galați se regăsesc două tipuri de activități, care generează funcții primordiale : industrială și de transport, favorizate de prezența Dunării și funcții locale, determinate de activități ce satisfac necesitățile materiale si spirituale ale populației.

FUNCȚIA INDUSTRIALĂ

Industria reprezintă principala activitate economică a municipiului, fiind favorizată de mai mulți factori : poziția geografico-economică la Dunăre, forța de muncă ieftină și numeroasă, terenurile ieftine apte pentru construcțiile industriale, conjunctura economică favorabilă dezvoltării.

Industria modernă a apărut în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În intravilan au fost localizate fabricile de cherestea (1872), atelierele feroviare (1876), șantiere navale (1873, 1879), fabrici de ambalaje metalice și cuie (1878, 1898) și fabrici ale industriei alimentare (din 1850). În extravilan au fost construite: abatorul (1890), fabrici de cărămidă.

Industria gălățeană este dominată de trei ramuri : siderurgie, construcții de mașini și industria alimentară, care în timp și-au mărit producția datorită modernizării tehnologiei și calificării personalului.

Cele mai mari investiții din perioada socialistă au fost acordate siderurgiei, cel mai important sector economic, reprezentat de Sidex S.A.Galați, apoi de Intfor S.A.

Combinatul siderurgic s-a înființat în 1961 pe baza proiectelor realizate de Ipromet și Iprolam București, fiind unul din obiectivele importante ale programului de industrializare.

Peste 50% din utilaje și întreaga construcție au fost realizate de companii românești, programul de investiții încheindu-se in 1984.

Perioada tranziției economice a avut un impact negativ și asupra activitații combinatului. Din 1989, Sidex se confruntă cu o serie de probleme datorită reducerii cererii, probleme care au determinat scăderea producției și implicit apariția șomajului.

După 1990, Combinatul a inițiat un amplu program de modernizare a principalelor mașini, utilaje și instalații din cadrul secțiilor de producție de pe fluxul integrat în scopul ridicǎrii calitǎții laminatelor plate și reducerii consumurilor materiale și energetice. Au fost realizate modernizǎri la furnale și alte obiective.

Din 1991 compania s-a transformat în societate comercialǎ pe acțiuni, cu capital majoritar de stat numindu-se Sidex S.A. Galați.

Din 1992 Sidex are propria casǎ de comerț exterior numitǎ Sidex Trading, care comercializeazǎ o gamǎ largǎ de produse metalurgice și reprezintǎ interesele unui numǎr mare de producǎtori români de marcǎ în domeniu.

In octombrie 1995 Sidex a devenit membru asociat al Eurofer, cea mai importantǎ organizație europeanǎ a producǎtorilor de oțel.

Sidex deține o uzinǎ cocso-chimicǎ, o uzinǎ de laminate plate și o uzinǎ de aglomerare furnale.

Combinatul asigurǎ cca. 75% din necesarul de fontǎ al țǎrii, 51,5% din producția de laminate finite, 55,2% din oțelul brut, peste 90% tablǎ groasǎ și mijlocie și o importantǎ cantitate de cocs metalurgic.

Datoritǎ unui management prost (în funcție de interese), schimbǎrilor spectaculoase din conducerea Sidex, tehnologiei învechite, combinatul își reduce piața de desfacere ceea ce determinǎ creșterea numǎrului de șomeri (3500 șomeri).

Poluarea produsǎ de Sidex este foarte mare, având impact negativ asupra mediului înconjurǎtor (aproape permanent orașul e învǎluit într-o pǎturǎ neagrǎ de fum), asupra solurilor pentru agriculturǎ și nu în ultimul rând asupra sǎnǎtǎții locuitorilor. Muncitorii (de la secțiile mai toxice) se îmbolnǎvesc repede, mulți nu ating vârsta de 60 de ani. De asemenea numǎrul muncitorilor este diminuat și de accidentele zilnice, cum a fost cazul prǎbușirii celui de-al șaselea furnal în 1996, când numǎrul victimelor a fost cel mai mare din istoria Sidex. O soluție pentru stoparea poluǎrii ar fi modernizarea furnalelor.

Cu toate acestea Sidex rǎmâne cel mai mare combinat siderurgic din România. Chiar dacǎ funcționeazǎ doar trei furnale zilnic (2 fiind de rezervǎ), Sidex produce anual 3,7 mil. tone oțel, iar pentru a fi profitabil s-a prevǎzut o normǎ de 4 mil. tone pe an. Reducerea este drasticǎ comparând producția actualǎ cu cea de 8,6 mil. tone pe an înainte de 1989.

Soluția rezolvǎrii problemelor combinatului a fost privatizarea.

Din 2001 pachetul majoritar de acțiuni a fost achiziționat de concernul indiano-englez Ispat, numindu-se în prezent Ispat Sidex S.A. Galați.

Ispat își propune sǎ aducǎ combinatul în rândul celor mai puternice combinate de profil din lume. Dupǎ privatizare se constatǎ o creștere a producției de oțel care atinge 15000 tone zilnic.

Ispat Sidex S.A. Galați rămâne principalul producător intern și unul dintre liderii pieții sud-est europene.

O altă intreprindere producătore de tablă inoxidabilă este Intfor S.A. Galați- Inventivitate, Noutate, Tehnicitate, Flexibilitate, Originalitate, Rapiditate, adică fosta uzină Titan, apoi Cristea Nicolae sau Întreprinderea de Tablă Galați.

A doua ramură a industriei gălățene este dată de industria construcțiilor de mașini.

Șantierul Naval Galați are un rol important în proiectarea, construcția, repararea și vânzarea de nave maritime și fluviale; acordă asistență tehnică în țară și străinătate; realizează operațiuni financiare și de comerț exterior.

Colaborează cu țări tradiționale în domeniu : Olanda, Norvegia, China, Belgia, Taiwan, Franța, Suedia, Grecia, Rusia, Malta.

Au avut programe investiționale în ceea ce privește modernizarea. Optimizarea liniei de producție și aducerea bazei tehnice și tehnologice la standarde internaționale s-a realizat prin dotarea cu echipamente moderne importate din Europa de Vest.

Principalele spații de producție ale Șantierului Naval Galați dețin o suprafațǎ de 660.000 mp.

Șantierul Naval Galați își va menține poziția de lider în industria construcțiilor de nave și integritatea politicii realizatǎ va duce la câștigarea de noi comenzi pentru piața localǎ și externǎ și implicit o stabilitate economicǎ și socialǎ a personalului. De altfel, tocmai datoritǎ performanțelor sale tehnice și economice, pachetul majoritar de acțiuni al Șantierului Naval Galați a fost cumpǎrat de Grupul de Șantiere Navale Damen din Olanda.

Societatea Damen SRL a construit un hotel de 3 stele în Galați care se adreseazǎ atât necesitǎților firmei cât și publicului larg.

Industria constructoare de mașini mai este reprezentată și de S.C. Atlas S.A. (întreprinderea de utilaje grele pentru construcții), S.C. Elnav S.A. (produce pentru industria navală).

Industria chimică este reprezentată prin Întreprinderile Unite Policolor (uleiuri și vopsele).

Industria textilă este tradițională în Galați, fiind reprezentată de Întrepriderile Textile Galați, cu proces de producție integral, filatură și țesătorie.

Industria alimentară reprezentată prin S.C. Morărit S.A.(panificație), Avicola S.A. (carne), Galacta S.A.(lactate).

2.2. FUNCȚIA DE TRANSPORT

Transportul este ramura economiei care asigură dezvoltarea întregii economii naționale.

Datorită așezării geografice la răspântia drumurilor care străbat țara de la Nord la Sud și spre Marea Neagră, orașul Galați a avut condiții favorabile dezvoltării transporturilor și comunicațiilor fluviale, rutiere și feroviare.

TRANSPORTUL FLUVIAL

Din Antichitate, Dunărea a constituit marele drum de penetrație al grecilor spre Europa Centrală în secolul VI î. Hr., ajungând până la gura Siretului la Barboși, în fața Dinogeției, contribuind la dezvoltarea economico-demografică a țărilor riverane.

În 1834, se inaugurează Serviciul regulat pentru transportul mărfurilor și călatorilor pe ruta Viena-Galați, iar în 1845, linia Constanța-Galați-Brăila, înființată de Societatea Lloyd din Trieste.

Prin Tratatul de la Paris din 1856, s-a obținut libertatea absolută a navigației pe fluviu înființându-se Comisia Europeană a Dunării cu sediul la Galați.

Istoria modernă a transportului pe apă în România începe în 1890, prin înființarea Companiei de Navigație Română Galați, cu o evoluție foarte rapidă.

În 1965, împreună cu Brăila, realiza aproape un sfert din transporturile navale ale României, Galați fiind cel mai uzitat port dunărean românesc.

Dezvoltarea industriei siderurgice a influențat tot mai mult traficul naval. În 1991, pentru deservirea acesteia au apărut 14 societăți comerciale și două regii autonome. Dintre acestea Navrom S.A. Galați este azi cel mai mare armator fluvial din țară, realizând 55% din transportul fluvial de mărfuri și 95% din cel de pasageri. Flota Navrom S.A. Galați realizează 80% din traficul de mărfuri pe Canalul Dunăre-Marea Neagră.

Pentru a crește cifra de afaceri se are în vedere orientarea exportului românesc (ciment, tablǎ, profile din oțel, țevi, aluminiu, etc.) cǎtre țǎri din Uniunea Europeanǎ.

Transportul direct pe Dunǎre cǎtre Germania, Austria, Slovacia, Ungaria este cea mai ieftinǎ variantǎ și o bunǎ piațǎ de desfacere a produselor românești.

Se va acorda atenție transportului în tranzit cǎtre și din porturile maritim-fluviale cum ar fi Galați și portul Constanța.

Navrom aduce o contribuție majorǎ la funcționarea eficientǎ a coridoarelor europene de transport.

Romportmet S.A.este un port prestator de servicii specializate – descărcarea de materii prime vrac.

Portul Mineralier este un port independent, ce deservește Sidexul situat la 5 km de acesta.

Portul Comercial Galați cuprinde sectorul de pasageri; punctul de operare al bazinului piscicol; portul Bazinul Nou S.A. (realizează cca. 50% din exportul produselor laminate ale Sidex și peste 60% din exportul de cherestea al României, dar se exportă și autoturisme, cereale, produse alimentare); portul Docuri (singurul port de mărfuri generale din Galați) și zona liberă.

TRANSPORTUL FEROVIAR

Orașul Galați a fost introdus în rețeaua feroviară națională la 13 septembrie 1872, când s-a inaugurat gara de călători. Această categorie de transport a avut rolul de a completa funcția portuară.

Pentru o mai bună coroborare feroviar-portuară, orașul a fost înconjurat cu o linie continuă de cale ferată, între Balta Cătușa, la vest, situată pe stânga Siretului, în imediata apropiere a gării Barboși și Lacul Brateș, până la gura Prutului, la est, pe unde se realizează o legătură feroviară externă cu Ucraina.

Rețeaua feroviară s-a dezvoltat o dată cu industrializarea.

Complexul feroviar Galați este format din mai multe unități componente:

-Gara de călători a fost inaugurată la 13 septembrie 1872, dispunând de un triaj special. Anual asigură un trafic de 1,5 milioane – 2 milioane de călători;

-În 1880 a fost inaugurată gara de mărfuri dotată cu linii industriale; aceasta deservește îndeosebi societățile comerciale din oraș, prin operațiuni de încărcare descărcare (în special materii prime);

-Stația Brateș, destinată efectuării compunerii și descompunerii trenurilor de marfă dinspre Ucraina spre interiorul țării și sud-estul Europei;

-Stația de transbordare, specializată în transbordarea mărfurilor din vagoane cu ecartament 1524 mm, în vagoane cu ecartament 1345;

-Ultimile două sunt stațiile Galați-Larga și Galați-Bazin, unde se descarcă cherestea, mobilă și alte produse din lemn, balast, fier beton. Se efectuează și operațiuni de încărcare, iar cel mai mare tonaj îl dețin minereurile de fier prefabricate din beton armat.

Orașul Galați se află pe magistrala feroviară 7. Legătura cu celelalte magistrale se realizează fie prin Barboși, fie prin Făurei cu magistrala 6, spre Iași, cu magistrala 5, spre Valea Moldovei, prin Valea Siretului și magistrala 8 spre Constanța.

TRANSPORTUL RUTIER

Galațiul este o zonă de convergență rutieră a drumurilor care fac legătura cu restul țării.

De pe văile Prutului, Siretului, Dunării,din Câmpia Covurlui și a Brăilei, ca și dinspre Dobrogea, converg spre Galați și Brăila, unsprezece șosele din care nouă situate pe stânga Dunării, iar două vin dinspre Dobrogea.

Importanța principalelor drumuri este cunoscută din Antichitate și Evul Mediu, punându-și amprenta asupra orașului, devenind axe de circulație în intravilanul acestuia.

TRANSPORTUL SPECIAL

În prezent nu există un pod peste Dunăre, transbordarea spre Dobrogea făcându-se cu bacul.

De asemenea, există un proiect de înființare a unui aeroport pentru deservirea zonei industrial-urbane Galați-Brăila.

FUNCȚIA COMERCIALĂ ȘI PORTUARĂ

Activitatea comercială s-a dezvoltat ascendent, Galațiul evoluând de la târg la oraș datorită activității portuar-comerciale. Încă din antichitate, Dunărea, Siretul și Prutul erau importante axe de transport care înlesneau schimburile comerciale dinspre Marea Baltică spre gurile Dunării și Marea Neagră.

Galațiul era specializat în comerțul cu cereale, lemn, sare, animale, miere, făcându-se cunoscut prin această funcție economică în toată Europa.

Până la un anumit punct, funcția comercială, ca funcție economică urbană, chiar dacă nu se confundă cu funcția portuară, este strâns legată de aceasta.

Astfel în piețe se vehiculau mărfuri diverse, de la cele indigene ale hinterlandului, destinate exportului, la cele importate și redistribuite (mătăsuri, postavuri fine, stofe din Veneția, blănuri din Rusia, bijuterii din Viena), motiv pentru care Cantemir consideră Galațiul ”cel mai vestit târg de pe toată Dunăreă”.

Activitatea comercială s-a desfășurat concomitent cu evoluția teritorială, inițial în zona portului și apoi, în “orașul de sus”, concentrându-se în punctele de penetrație.

Cele mai renumite locuri erau Piața Veche (pe fosta stradă Roșilor), Piața Dinogeției, Piața Ancorei (ambele în cartierul Mazepa), iar astăzi principalele piețe si unități comerciale sunt în cartierele Țiglina, Dunărea, Micro 19 (vechiul nucleu urban).

Statutul de “porto franco”, obținut în 1836, a avut un rol important în dezvoltarea comerțului, prin scutirea de taxe vamale a mărfurilor importate sau în tranzit, astfel încât orașul a cunoscut o “epocă de aur” cu implicații economice aupra întregii Moldove.

În această perioadă apar numeroase firme comerciale străine, se deschid agenții de navigație, case de import-export, reprezentanțe comerciale sau diferite magazine și depozite; se amenajează portul.

După 1848, funcția comercială regresează în favoarea funcției industriale. După criza economică din 1874, în perioada interbelică, orașul Galați se redresează prin comerțul cu cherestea, sare cu Anglia, Franța, Italia.

După al doilea război mondial, activitatea comercială externă a fost perturbată de cauze politice. Piața gălățeană s-a limitat la traficul intern și la schimburile inechitabile cu Uniunea Sovietică.

Între 1950-1970, exportul produselor a crescut de peste cinci ori. Erau solicitate : tabla groasă, cargourile maritime, uleiul comestibil, conservele din pește și carne.

După Revoluția din 1989, odată cu etapa tranziției și a economiei de piață,

s-au înființat 7900 de societăți comerciale și 17 regii autonome.

Ca urmare a măsurilor de liberalizare a comerțului, a crescut numărul salariaților din domeniul circulației mărfurilor, generând intense fluxuri de mărfuri, ce converg spre oraș. Astfel, vânzările de mărfuri cu amănuntul prin comerț public, cooperatist și privat au crescut cu 12,2% în 1990 față de 1989.

Societatea care se ocupă cu buna funcționare a activităților comerciale locale este Administrația Piețelor Agroalimentare S.A., cu acționar unic Consiliul Local Galați.

Societatea gestionează activitatea ce se desfășoară în perimetrul tuturor piețelor agroalimentare din oraș : Piața Centrală, Țiglina 1, Micro 19, Micro 17, Micro 40, Micro 39, Micro 14, Siretul, Ancora, Complex Bariera Traian, I.C. Frimu, Turist.

Spațiile comerciale sunt dotate și utilate pentru desfășurarea unui comerț civilizat, ocupând 30.076 mp din suprafața concesionată de 73.000 mp.

2.4. FUNCȚIA SOCIO-CULTURALĂ ȘI ADMINISTRATIVĂ

FUNCȚIA CULTURALǍ ȘI DE ÎNVǍȚǍMĂNT

Concomitent cu dezvoltarea economică și edilitară, Galațiul s-a dezvoltat și din punct de vedere cultural : învățământ, presă, teatru, etc.

Prima școală în limba română apare încă din Evul Mediu. O mare contribuție în învățământul gălățean au adus-o profesorul universitar dr. Ioan Brezeanu și profesorul Gheorghe Ștefănescu.

Prima școală cu predare mai întâi în limba greacă a fost înființată la 13 august 1765, la mănăstirea Mavramol. Prin ordinul lui Alexandru Moruzzi, din 1832, învățământul este obligatoriu în limba română în toate școlile publice.

La 26 octombrie 1864 se înființează prima Școală Comercială de gradul întâi din România, deoarece 2/3 din comerțul extern se făcea pe Dunăre.

Primul liceu gălățean, numit Vasile Alecsandri, a fost înființat în septembrie 1887 de către V.A. Urechia.

Dacă în 1993-1994 s-au înregistrat un număr de 165 de unități școlare cu 82.660 elevi și 4.678 cadre didactice, în anul scolar 1997-1998 existau 154 unități școlare cu un număr de 80.420 elevi și 4.993 cadre didactice, iar în anul școlar 2005-2006 în Galați existau 127 unități școlare cu 77.496 elevi și 4.677 cadre didactice.

În anul 2004-2005 învățământul preșcolar este reprezentat de 50 de grădinițe, învățământul general de 40 de școli generale și 3 școli profesionale sau complementare. Învățământul preuniversitar este alcătuit din 24 de licee și trei școli postliceale.

În Galați există două Universități: una publică – “Universitatea Dunărea de Jos”, cu 9 facultăți și două colegii universitare, cu 25 de profiluri și 85 de specializări în care se pregăteau 9282 studenți în anul universitar 2004-2005; universitatea cooperează cu 22 de instituții universitare din întreaga lume; cealaltă universitate, privată, numită “Danubius”, pregătește un număr însemnat de studenți : 1255 în anul 2004-2005 și 1743 de studenți în 2005-2006.

În Galați există o singură bibliotecă publică, “V.A. Urechia”, de rang județean care a fost fondată prin decret regal în 1889 și inaugurată în 1890. Are caracter enciclopedic.

Viața culturală gălățeană este reprezentată prin teatrele: Dramatic „Fani Tardini”, Teatrul Muzical “Nae Leonard”, Teatrul de păpuși “Gulliver”; prin muzeele : de Științele Naturii, de Arte Vizuale și de Istorie, precum și de Casa de Cultură a Sindicatelor, Casa Armatei; Societatea scriitorilor “Costache Negri”, reprezentată de Ion Trandafir, Paul Păltînea.

Filiala Uniunii Artiștilor Plastici își desfășoară activitatea expozițională la Galeriile de Artă “N. Manta”, unde expun Mihai Dăscălescu, Sergiu Dumitrescu (pictori), Silviu Catargiu (sculptor).

FUNCȚIA SANITARǍ

Odată cu dezvoltarea industrială și portuară a orașului a crescut și numărul populatiei, impunănd probleme importante de sănătate, de aceea Galați a devenit de timpuriu un puternic centru medical. În 1838 se înființează Spitalul Spiridoniei întreținut local și cu ajutorul Casei Sf. Spiridon din Iași.

În 1877, prin efortul doctorilor Aristide Ierfioti, Alexandru Mepites și Gheorghe Mantu s-a înființat Spitalul Orășenesc, astăzi Spitalul Municipal Nr.1.

În prezent, în Galați funcția sanitară este exercitată de 6 spitale cu un număr de 3182 de paturi și 463 medici. Din cele 6 spitale, unul este județean “Sf. Apostol Andrei” și celelalte sunt municipale : Nr. 1 ”Elisabeta Doamna”, Nr. 2 “TBC”, Nr.3 “Boli Infecțioase”, Nr. 4 “Buna Vestire”, cu secții de obstretică, ginecologie și Spitalul de Pediatrie “Sf. Ioan”.

De asemenea în Galați sunt 7 farmacii publice și 38 private, 11 policlinici de stat și două particulare, 33 dispensare medicale publice și 79 private.

FUNCȚIA ADMINISTRATIVǍ

Din cele mai vechi timpuri, orașul Galați a avut un important rol administrativ fiind reședință de județ (a județului Covurlui la început, azi județul Galați). Reprezintă centrul coordonator al vieții social-economice din județul Galați, dar în același timp are influențe importante și asupra activităților desfășurate în sud-estul țării.

Chiar dacă a avut o serie de fluctuații, funcția administrativă a fost mereu prezentă, organizând economia teritoriului, având în subordine vămile de la porturi și fiscalitatea.

În Galați sunt o serie de instituții publice cu importanță locală și județeană:

– Prefectura – Str. Domnească nr. 56

– Consiliul Județean – Str. Domnească nr. 56

– Consiliul Municipal – Str. Domnească nr. 38

– Poliția Municipiului Galați – Str. Domnească nr. 106

– S.R.I. – Str. Brăilei nr.200

– Tribunalul Județului Galați – Str. Basarabiei nr. 109

– Procuratura – Str. Basarabiei nr. 47

– Direcția de muncă și protecție socială – Str. Basarabiei nr. 5

– Direcția sanitară – Str. Brăilei nr. 177

– Camera de Comerț și Industrie – Str. Mihai Bravu nr. 46

– Direcția generală a finanțelor publice și control financiar – str. Eroilor nr. 16

– Agenția de supraveghere pentru protecția mediului – str.Cuza nr. 7

– Oficiul pentru Protecția Consumatorilor – str. Științei nr. 60

– Autogara – str. Dogăriei nr.1

– Gara – str. Gării nr. 1

– Banca Agricolă, Banca Comercială Română – str. Fraternității nr.2

– Banc Post – str. Lahovary nr.6

– CEC – str. Brăilei nr. 15 și sucursale pe Str.Coșbuc nr.57, Str.Domnească

Cap. 3. INFRASTRUCTURA TURISTICĂ DESTINATĂ TURISMULUI DE AFACERI

Este în principal produsul a ceea ce se numește industria hotelieră, care înglobează ansamblul activităților desfășurate în spații de cazare. Ele trebuie să dețină dotările corespunzătoare care să ofere turiștilor condiții optime. Infrastructura turistică cuprinde însă și o agenție de turism și un centru de afaceri.

În municipiul Galați baza de cazare este relativ redusă, dar suficientă, raportată la dimensiunea demografică, teritorială a fluxurilor turistice specifice.

Mai jos este ilustrată evoluția capacității de cazare în unitățile hoteliere dotate pentru turismul de afaceri din 1990 și până în prezent.

Tab. nr. 1 : Capacitatea de cazare pentru turism de afaceri și activitatea de cazare turistică

  Sursa : D.J.S. Galați

3.2. HOTEL GALMONDO

Adresa : Str. Siderurgiștilor, nr. 1

Tip: 4 stele

Foto. nr. 1: Hotel Galmondo

Sursa : colecția proprie

Situat în centrul comercial al Galațiului, ușor accesibil prin oricare din intrările în municipiu, hotelul Galmondo este singurul hotel de 4 stele al orașului de la Dunăre și a fost renovat complet în toamna anului 2004.

Cele 42 de camere – dintre care 6 apartamente – dispuse pe 2 nivele au urmatoarele dotări : aer condiționat, TV cablu (50 programe), priză Internet , telefon, seif, frigider, uscător de păr, halate de baie și papuci.

De asemenea, se pun la dispoziția clienților cele două restaurante, dintre care unul cu specific românesc – "Crama Haiduceasca" (100 locuri, o bogată varietate de mâncăruri tradiționale românești) și "Clubul Aristocratic" (50 locuri, bucătărie internațională).

Hotelul mai oferă servicii cum ar fi : room-service, lift exterior, mașina cu șofer la cerere, 2 baruri, centru spa.
Hotelul este dotat cu facilități pentru călătoriile de afaceri, precum și pentru organizarea de conferințe, team buildinguri, evenimente locale, având o sală de conferințe cu o capacitate de 50 de locuri și una de training de 25 locuri, un Business Centre dotat cu echipamente de telecomunicație profesionale și acces permanent la Internet pe fibră optică.

Foto. nr. 2 : Sală conferințe Hotel Galmondo

Sursa : colecția proprie

3.1. HOTEL VEGA

Adresa : Bd. Marii Uniri, nr. 107

Tip : 3 stele

Hotelul Vega este o construcție pe 12 nivele, încadratã în peisajul Falezei Dunării și totodatã foarte aproape de centrul orașului Galați. Serviciile de cazare răspund oricăror solicitãri: 69 de camere – single, double sau apartamente dotate conform standardelor europene.

Foto. nr. 3 : Hotel Vega

Sursa : colecția proprie

Camerele, mobilate modern, dispun de telefon cu acces internațional, internet, mini-bar, climatizare, TV.

Restaurantul, terasa și barul hotelului pun la dispoziția clienților o gamã largã de preparate culinare din bucãtãria naționalã si internaționalã și diverse sortimente de bãuturi.

Serviciile suplimentare oferite sunt : business office, sãli de conferințã, fitness, masaj și saunã, parcare, transfer aeroport-hotel-aeroport.

De asemenea, cu vaporul "Vega", complet utilat, se poate face o plimbare de o zi pe Dunãre sau chiar o cãlãtorie pânã în Deltã.

Hotelul Vega pune la dispoziție pentru a organiza diverse acțiuni, următoarele săli:

Sala de reuniune Sala de conferință Sala de tratative

Stil "Cinema" 120 locuri 70 locuri

Stil "Classroom" 60 locuri 35 locuri 20 locuri

Stil "U-shape" 40 locuri 30 locuri

Foto. nr. 4 : Sală reuniune H.Vega Foto. nr. 5 : Sală conferințe H.Vega

Sursa : colecția proprie Sursa : colecția proprie

Foto. nr. 6 : Sală tratative H.Vega

Sursa : colecția proprie

Sălile de conferință sunt dotate cu echipamente multimedia de ultimă generație și sisteme de traducere simultană :

-echipamente audio-video

-sistem de traducere simultanî

-videoproiector multimedia cu ecran

-retroproiector

-sistem sonorizare (boxe, stație, microfoane)

-TV cu videoplayer

-flipchart

3.3. HOTEL GALAȚI

Adresa : Str. Domnească, nr.12

Tip : 3 stele

Hotelul este situat în centrul orașului Galați, înconjurat de centre bancare și comerciale, în apropierea Falezei Dunării.

Foto. nr. 7 : Hotel Galați

Sursa : colecția proprie

Hotelul Galați oferă oaspeților 41 de camere duble, 19 camere cu pat matrimonial și 6 apartamente.

  Facilități în camere: televizor color, televiziune prin satelit, minibar, telefon cu acces direct la liniile naționale și internaționale, aer condiționat, incălzire centrală proprie.

Oaspeții hotelului pot lua masa în restaurantul Blue Sun. Restaurantul poate găzdui până la 80 de persoane. Locația dispune de : bar, aer condiționat, ambianța muzicală, garderobă, parcare și de o terasă pe perioada anotimpului cald.

Servicii suplimentare : acces Internet wireless în camere, net hotel, room-service, saună, fitness, masaj, spălătorie, punct de vânzare mărfuri necesare sejurului, efectuarea plăților prin cărți de credit.

Hotelul dispune de o sală de tratative iar oaspeții pot beneficia de săli de conferință de diverse capacități dotate cu echipamente moderne în cadrul Centrului de Afaceri Dunărea, situat în interiorul complexului hotelier Dunărea. Centrul de Conferințe este situat la etajul 9 al hotelului. Aici stă la dispoziție sala multifuncțională Panoramic (capacitate 120 locuri), pentru organizarea conferințelor, recepțiilor, trainingurilor.

Foto. nr. 8 : Sală conferințe H. Galați Foto. nr. 9 : Sală tratative H. Galați

Sursa : colecția proprie Sursa : colecția proprie

Pentru orice tip de eveniment de firmă, clienții beneficiază de experiența unei echipe de profesioniști care acorda clienților consultanță pentru identificarea formulei optime de organizare a evenimentului business și se ocupă de toate aspectele pe care le implică o astfel de acțiune :

-recomandarea și punerea la dispoziție a sălii de conferințe potrivită pentru eveniment;

-cazarea și asigurarea serviciilor de masă pentru invitați;

-servicii de catering pe perioada derulării manifestării;

-servicii de masă deosebite;

-relaxare și divertisment în restaurante și club și chiar planificarea unor excursii și circuite prin Agenția de Turism Galtour.

3.4. HOTEL DUNĂREA

Adresa : Str.Domnească, nr.13

Tip : 2 stele

Foto. nr. 10 : Hotel Dunărea

Sursa : colecția proprie

Hotel Dunărea este situat în centrul orașului Galați, înconjurat de centre bancare și comerciale, tot în apropierea Falezei Dunării.
Structura spațiilor de cazare:

– 21 camere single;

– 45 camere duble;

– 3 camere triple;

– 9 camere cu pat matrimonial;

– 3 garsoniere;

– 3 apartamente.

Facilitățile în camere sunt : televizor color, televiziune prin satelit, minibar (parțial), telefon cu acces direct la liniile naționale si internaționale, încalzire centrală proprie.
Servicii suplimentare : internet wireless, room-service, biliard, spălătorie, punct de vanzare marfuri necesare sejurului, efectuarea platilor prin carti de credit.
Restaurantul Rapsodia ofera în orice moment al zilei preparate din bucătăria tradițională românească. Restaurantul poate găzdui până la 60 de persoane. Cofetăria Dunărea pune la dispoziția oaspeților o gamă variată de produse de cofetărie și patiserie.

Foto. nr. 11 : Sală training Hotel Dunărea

Sursa : colecția proprie

Hotelul dispune de o sală de training iar oaspeții pot beneficia de săli de conferință de diverse capacități dotate cu echipamente moderne în cadrul Centrului de Afaceri Dunărea, situat în interiorul complexului hotelier Dunărea.

3.5. HOTEL KRETA
Adresa :Str. Nicolae Bălcescu, nr. 112

Tip : 4 stele

Amplasat  pe  o  suprafață  de  circa  2000  mp,  complexul  hotelier  Kreta  este situat  la 1  km  distanță  de  centrul  istoric  al  orașului  Galați.  Hotelul Kreta beneficiază de 33 locuri în camere duble, apartamente, restaurant cu o capacitate de 150 de locuri, bar de zi, bar de noapte, acceptă card, parcare, sală de conferințe (30 de locuri), masaj, frizerie.

Foto. nr. 12 : Hotel Kreta

Sursa : colecția proprie

Dotările camerelor : cadă, aer condiționat, tv, frigider, minibar. Servicii suplimentare : cosmetică, manichiură, pedichiură, frizerie, coafură, spălătorie.

Foto. nr. 13 : Sală conferințe Hotel Kreta

Sursa : colecția proprie

3.6. HOTEL ALEX

Adresa : Str. Brăilei, nr. 11

Tip : 3 stele

Foto. nr. 14 : Hotel Alex

Sursa : colecția proprie

Situat în centrul orașului la distanță egală de str. Prelungirea Traian și Domnească (50m.) și la 250m distanță de faleza Dunării, oferă pentru cazare un număr de 12 camere (10 camere duble, 1 apartament și o cameră single). Spațiile de cazare au în dotare : tv si cablu tv, acces internet, telefon internațional, fax, minibar, aer condiționat, grupuri sanitare proprii.

Servicii si dotări :

– restaurant categoria I, cu bucătărie internațională dar și tradițională.

– bar de zi.

– room-service.

– aer condiționat.

– spălătorie și curățatorie lenjerie.

– parcare proprie.

– sală de conferințe (20 locuri).

3.7. HOTEL FALEZA

Adresa : Str. Rosiori 1

Tip : 3 stele

Foto. nr. 15 : Hotel Faleza

Sursa : colecția proprie

Hotelul Faleza este amplasat în zona falezei de pe malul Dunării. Această locație cuprinde 60 de camere (cu 120 locuri de cazare) în 9 apartamente, 4 camere single și 47 de camere cu două paturi, dispuse pe trei etaje. La Hotel Faleza există două săli de conferință, sală de restaurant, biliard și o terasă cu 40 de locuri. Cele două săli de conferință ale hotelului se află momentan în renovare.

3.8. HOTEL TURIST

Adresa : B-dul George Coșbuc, nr. 2

Tip : 2 stele

Foto. nr. 16 : Hotel Turist

Sursa : colecția proprie

Hotelul este amplasat în centrul administrativ al orasșlui Galați. Dispune de 110 locuri în apartamente, camere single, camere duble, bar de zi, acceptă card, parcare, lift, saună, masaj, acceptă animale de casă, cadă, tv, frigider. Hotelul are o singură sală de conferințe de 70 de locuri.

3.9. CENTRUL DE AFACERI DUNĂREA

Centrul de Afaceri Dunărea (C.A.D.) pune la dispoziția oaspeților săli de capacități diferite pentru organizarea de întâlniri/tratative de afaceri, sesiuni de training, recepții, diverse evenimente festive.

Pentru orice tip de eveniment de firmă, clienții beneficiaza de consultanță.

În cadrul Centrului de Afaceri Dunărea situat în interiorul Complexului hotelier Dunărea, clienții beneficiază de:

-Săli de training cu capacități de 10-20 persoane, dotate cu echipament modern;

Foto. nr. 17 : Sală training C.A.D.

Sursa : colecția proprie

-Săli de tratative, cu capacități de 40-60 de persoane, dotate cu echipament modern;

Foto. nr. 18 : Sală tratative C.A.D.

Sursa : colecția proprie

-Sală multifuncțională Club Andy’s, cu capacitate de 150 de persoane, care poate găzdui diverse tipuri de evenimente corporate: recepții, cocktailuri, conferințe, lansări, aniversări de firmă.

Foto. nr. 19 : Sală multifuncțională C.A.D.

Sursa : colecția proprie

Pentru orice tip de eveniment, clienții beneficiază de experiența unei echipe de profesioniști care acordă clienților consultanță pentru identificarea formulei optime de organizare a evenimentului de firmă și se ocupă de toate aspectele pe care le implică o astfel de acțiune : recomandarea și punerea la dispoziție a sălii de conferințe potrivită pentru eveniment, cazarea și asigurarea serviciilor de masă pentru invitați, servicii de catering pe perioada derulării manifestării, servicii de masă deosebite, relaxare și divertisment în restaurantele și clubul nostru și chiar planificarea unor excursii și circuite prin Agenția de Turism Galtour.

Indiferent de eveniment, servicii suplimentare sunt oferite clienților de către un personal calificat:

– copiere, imprimare, tehnoredactare;

– transmitere/preluare email;

– scanare și prelucrare imagini;

– asistență tehnică pe durata evenimentului.

3.10. AGENȚIA DE TURISM GALTOUR

Foto nr. 20 : Agenția Galtour

Sursa : colecția proprie

Agenția de turism Galtour, parte din grupul Galtour, din care fac parte și hotelul Dunărea, Galați și centrul de afaceri Dunărea, este singura agenție de turism gălățeană care are un departament de organizare evenimente și organizează la cerere astfel de manifestări. Locațiile pentru desfășurarea evenimentelor fac parte tot din grupul Galtour, care de altfel deține cea mai mare parte a locurilor în săli de conferințe din municipiu, împărțite în centrul de afaceri și în cele două hoteluri.

Se poate astfel spune că agenția Galtour deține monopolul pe piața agențiilor organizatoare de evenimente din Galați, ea având numeroase contracte cu agenții din București, din țară și din străinătate care solicită astfel de servicii și servicii complementare turismului de afaceri.

Cap. 4. : ANALIZĂ COMPARATIVĂ A SITUAȚIEI PRINCIPALELOR STRUCTURI DE CAZARE DESTINATE TURISMULUI DE AFACERI DIN MUNICIPIUL GALAȚI

Analiza propusă se referă la o serie de aspecte începând de la prețurile practicate de unitățile hoteliere destinate turismului de afaceri din Galați, la gradul de ocupare al acestora în diferite perioade ale anului, modul de promovare, amplasarea acestora, diverse specificități.

4.1. COMPARAȚIE ÎNTRE PREȚURILE PRACTICATE DE STRUCTURILE DE CAZARE

Unitățile de cazare pentru turism de afaceri din Galați oferă cazare la prețuri diferite, corespunzătoare categoriei din care fac parte, existând însa și excepții de la acestă încadrare a prețurilor într-o limită raportată numărului de stele și condițiilor oferite de fiecare hotel în parte (vezi Tabel nr. 2). Astfel, în Galați există , după cum s-a văzut și în capitolul anterior, doar două structuri de cazare încadrate la categoria 4 stele, hotelul Galmondo și hotelul Kreta. Totuși nu acestea înregistrează cele mai mari tarife la cazare. Este cazul hotelului Vega, care, deși încadrat la categoria 3 stele, are cele mai ridicate tarife. O cauză este faptul că acesta este cel mai nou construit hotel gălățean (2002) și totodată cel mai modern. Un alt motiv pentru tarifele ridicate practicate aici este dat de amplasarea centrală a hotelului. Acesta este situat într-o zonă foarte frumoasă, pe faleza superioară a Dunării, foarte aproape de centrul orașului, în timp ce hotelul Galmondo, deși încadrat la categoria 4 stele se află destul de departe de centrul orașului, într-o zonă de tranzit înspre periferia orașului. În plus, hotelul Vega are, față de celelalte hoteluri, după cum se poate vedea, o structură mai variată a spațiilor de cazare, de la camera single până la apartament prezidențial. Prețurile de aici sunt mai crescute, în general cu 10 euro față de hotelul Galmondo și se diferențiază net față de alte hoteluri încadrate la aceeași categorie (3 stele), cum ar fi hotel Galați, hotel Alex, hotel Faleza. Hotel Galați este cel central hotel gălățean și are cele mai avantajoase prețuri raportate și la condițiile întâlnite aici. Hotelul Galați nu are în schimb camere single pentru a

putea concura cu hotelul Vega la diversitatea spațiilor de cazare, dacă pe de altă parte concurează cu acesta la tarife și la calitate. O politică tarifară practicată de hotel Galați și hotel Dunărea denotă însa o mare flexibilitate și deschidere către cerințele turiștilor care solicită cazare, în cea mai mare parte turiști de afaceri. Știut fiind faptul ca acest tip de turiști sunt mai numeroși în timpul săptămânii, cum este și normal, cele două hoteluri, ambele membre ale grupului Galtour, oferă discounturi la prețurile de cazare în timpul săptămânii, de luni pana joi, practicând tarife mai scăzute cu aproximativ 6, 7 euro. Acestă politică este de apreciat și atrage mai mulți turiști la aceste hoteluri. Alt hotel încadrat la categoria 3 stele, hotel Alex, are prețuri comparative cu hotelul Galmondo la camerele single, în schimb camerele duble și apartamentele au tarife mai scăzute. Ca tactică de marketing, se observă că hotelul Alex practică prețuri psihologice pentru toate tipurile de camere, ca și pentru sala de conferințe, la tariful de închiriere pe ora. Hotelul Kreta este un hotel mai retras și mai exclusivist al Galațiului, care practică niște tarife destul de crescute. Hotelul Dunărea, în afară de faptul că are politica de marketing de reducere a prețurilor în timpul săptămânii, este cel mai vechi hotel gălățean și beneficiază totuși de condiții și dotări dintre cele mai bune, deși este încadrat la categoria 2 stele. Cele mai ieftine tarife le înregistrează hotelul Dunărea, hotelul Faleza și Turist. Deși tarifele acestora sunt comparabile, hotelul Faleza este de 3 stele față de celelalte două. Totuși, este justă politica de preț de aici, dat fiind faptul că acesta este un hotel de stat, care nu a mai fost renovat, recondiționat din perioada comunistă, fiind de asemenea situat într-o zona destul de izolată și mai greu accesibilă a falezei Dunării.

Tabel nr. 2 : Tarifele la structurile de cazare pentru turism de afaceri din Galați

Sursa : www.tourismguide.ro

Privitor la tarifele pentru sălile de conferință din dotarea hotelurilor, nu au fost analizate comparativ anterior, odată cu tarifele la cazare, pentru simplul motiv că ele sunt, după cum se poate vedea din tabel, identice, cu o singură excepție, hotelul Alex, care are un tarif cu un euro mai scăzut, dar motivația ține probabil tot de politica de marketing a hotelului, discutată anterior, de a afișa tarife psihologice.

În urma analizei tarifelor hotelurilor din Galați s-ar putea spune că se înregistreaza tarife avantajoase raportate la condițiile oferite și la categoria de clasificare a structurii de cazare la câteva hoteluri cum ar fi Galmondo, hotel Galați, Dunărea, iar unele hoteluri au prețuri destul de ridicate raportate la aceleași criterii, din această categorie facând parte hotelul Vega și hotelul Kreta.

4.2. COMPARAȚIE ÎNTRE GRADUL DE OCUPARE AL STRUCTURILOR DE CAZARE

La nivelul anului 2005 indicii de utilizare netă a locurilor de cazare la hotelurile gălățene se cifrau la 62,8%, dar cu variații foarte mari în diferite perioade ale anului și de asemenea, cu variații însemnate de la hotel la hotel. De aceea, se propune o analiză obiectivă și exactă a gradului de ocupare al hotelurilor, pentru a se vedea perioadele de vârf pentru turismul de afaceri din municipiu și preferințele turiștilor de afaceri. Astfel, au fost analizate gradele de ocupare ale celor 8 hoteluri pe semestre. Au fost constate diferențe importante, cauzele fiind multiple și vor fi explicate pe masura analizării situației. Iată astfel că la hotel Galmondo gradul de ocupare depășește 50%, cu excepția semestrului III, când se observă o scădere până la 36 %, datorită faptului că venirile în acest semestru ale turiștilor de afaceri sunt determinate în principal de târgurile și expozițiile care se desfașoară în Galați și atunci majoritatea veniților la astfel de evenimente preferă o locație centrală iar hotelul Galmondo, nu este, după cum s-a văzut, situat în centrul municipiului. Totuși, faptul că este unul din cele două hoteluri de 4 stele îi asigură un flux sigur

Fig. nr.1

Sursa : D.J.S. Galați

de turiști. Cei care vor să fie cazați într-o locație de 4 stele aleg să vină în cea mai mare parte aici datorită prestigiului acestui hotel.

Fig. nr.2

Sursa : D.J.S. Galați

Hotelul Vega are un grad de ocupare mai mare decât majoritatea hotelurilor din municipiu, pentru că este unul din cele mai bine dotate și moderne hoteluri gălățene.Cel mai mic grad de ocupare înregistrat este de 89%.

Fig. nr. 3

Sursa : D.J.S. Galați

La hotel Galați cei mai mulți turiști vin la începutul sau sfârșitul anului (în aceastǎ perioadǎ gradul de ocupare al hotelului este de aproape 100%) în interes de afaceri (Damen, Sidex). Hotelul Dunǎrea înregistreazǎ un aflux mare de turiști în perioada toamnǎ-iarnǎ, cu un grad maxim de ocupare de 84%. Această tendință se înregistreză, din punct de vedere al cauzelor, în rând cu tendințele de creștere a gradului de ocupare și la celelalte unități de cazare, dat fiind faptul că în această perioadă sunt multe târguri și expoziții în Galați care atrag un număr destul de mare de turiști.

Fig. nr. 4

Sursa : D.J.S. Galați

Fig. nr.5

Sursa : D.J.S. Galați

Hotelul Kreta pare să atragă un flux constant de turiști, având un grad de ocupare mult mai mare decît hotelul Galmondo, deși fac parte din aceeași categorie de încadrare (4 stele). Totuși, gradul de ocupare mai mare se datorează în acest caz și capacitații de cazare mai reduse a hotelului care este de doar 33 de locuri. Acestă capacitate destul de redusă îi asigură un flux sigur de turiști, în toate perioadele anului, cu acel maxim în semestrul III, ale cărui cauze generatoare au fost deja menționate.

Fig. nr. 6

Sursa : D.J.S. Galați

La hotel Alex coeficientul de utilizare a capacității de cazare este de peste 50 %, înregistrându-se același maxim în perioada de toamnă. O mare parte din fluxurile de turiști posibil direcționabile spre acest hotel sunt însă preluate de hotelul Galați și de hotelul Dunărea, hoteluri situate în aceeași zonă cu hotel Alex, dar mult mai mari și mai renumite.

Fig. nr. 7

Sursa : D.J.S. Galați

Hotelurile Faleza și Turist, deși în trecutul nu prea îndepărtat asigurau principala bază de cazare pentru turismul de afaceri din Galați, au fost mult devansate de celelalte hoteluri din punct de vedere al dotărilor și gradului de modernizare

Hotelul Faleza este ocupat în proporție de 50% vara, în special datoritǎ prezenței falezei, dar în rest pierde mulți turiști datorită amplasării mai mărginașe și greu accesibile. Bineînțeles că și structura destul de învechită și aflarea în recondiționare a celor două săli de conferință duc la neocuparea hotelului de turiștii de business. (33% și 31% în semestrele I și respectiv IV).

Hotelul Sofin este destinat turismului de afaceri de la inaugurarea sa, ocupat în special de marți pânǎ vineri. Totuși, numai în perioada primăvară-vară oamenii de afaceri par să mai vină într-un număr rezonabil la acest hotel (grad de ocupare de 68 %). Probabil în cea mai mare parte acest lucru se datorează întalnirilor de afaceri care au loc în mod constant generate de cele două mari companii gălățene, Damen Shipyard și Sidex prin afacerile cu acestea și de acel prim « maxim de târguri » din primăvară.

Fig. nr.8

Sursa : D.J.S. Galați

4.3. ANALIZA MODURILOR DE PROMOVARE A STRUCTURILOR DE TURISM DE AFACERI DIN MUNICIPIUL GALAȚI

După ce au fost analizate prețurile și gradurile de ocupare ale principalelor structuri de cazare din Galați, se propune o analiză a modului de promovare a fiecărei structuri de cazare în parte, precum și a centrului de afaceri și a agenției de turism. Promovarea este foarte importantă în practicarea acestui tip de turism și în atragerea unui număr cât mai mare de clienți. În realitate acesta este unul din capitolele la care hotelurile gălățene stau cel mai prost, multe dintre ele având un sistem de promovare deficitar sau fiind chiar lipsite de promovare, după cum se va vedea. Cu excepția hotelului Faleza, care este de stat, toate celelalte hoteluri sunt particulare.

Dacă pentru hotelul Faleza starea de nepăsare față de atragerea fluxurilor de turiști se explică prin lipsa fondurilor care ar trebui să fie alocate de la stat în acest sens, ca și pentru recondiționare și modernizare, celelate administrații hoteliere nu pot folosi această scuză pentru promovarea deficitară. Nici unul dintre hotelurile din municipiul Galați nu are încheiat contract cu agenții de publicitate pentru realizarea de pliante sau panouri publicitare care să fie amplasate pe raza județului sau chiar în țară. Singurele care realizează pliante publicitare sunt agenția Galtour (fără a oferi însă informații clare despre organizarea de evenimente prin agenție) și Centrul de Afaceri Dunărea, care are un singur pliant de prezentare, destul de bine realizat, în trei limbi. Promovarea se limitează pentru majoritatea structurilor de turism de afaceri la închirierea spațiilor publicitare în publicații de genul “Pagini Aurii” și în unele cazuri la promovarea pe Internet. Este de apreciat faptul că unele hoteluri, cum sunt hotelul Galați sau Dunărea, și-au creat recent site-uri cu informații detaliate despre oferta lor. Hotelurile Dunǎrea și Galați au aparținut O.J.T. și au intrat în proprietatea domnului Sandu Traian, patronul S.C.Dunǎrea S.A., societate care mai deține pe lângǎ cele douǎ hoteluri Agenția de Turism Galtour care realizeazǎ cea mai mare parte a activitǎților turistice în Galați. Atunci a început să fie promovată oferta acestor unități de cazare, împreună cu cea a agenției de turism, care, după cum s-a văzut, se ocupă de organizarea de evenimente de afaceri. Primul hotel din Galați a cărui administrație s-a ocupat de promovarea online este totuși hotelul Vega, care are cel mai bine pus la punct site și despre care se găsește cea mai multă informație pe rețeaua de internet. Iată cum se explică astfel, și din acest punct de vedere, atragerea unui număr atât de însemnat de turiști. Informația este foarte bine structurată pe siteul acestui hotel, oferind posibilitatea turiștilor de a vedea clar și detaliat oferta hotelului, începând de la camere, săli de conferință (cu o ilustrare grafică foarte bogată) și până la posibilitatea de a efectua rezervări online. Hotelul Galmondo are și el un site propriu pe internet, însă acesta este încă în construcție și nu oferă posibilitatea efectuării unor rezervări online. De asemenea, o serie de alte informații sunt deficitare sau lipsesc. Partea grafică nu este nici ea suficient reprezentată. Lipsurile sunt în cea mai mare parte datorate faptului că siteul este în construcție.

Siteurile hotelurilor Galați și Dunărea sunt foarte asemănătoare datorită faptului că fac parte din același grup hotelier. Informația este precis structurată, completă și foarte bine prezentată. Se pot vedea imagini din camere, din restaurant, din sălile de conferință, se pot efectua rezervări. De asemenea, ambele siteuri au trimiteri către siteul celuilalt hotel sau către agenția de turism Galtour.

O informație care lipsește de pe siteuri este însă cea privitoare la tarife, lucru care vine in contradicție cu posibilitatea efectuării de rezervări online și cu prezentarea completă a ofertei. Numai siteul hotelului Galmondo oferă această informație.

Restul hotelurilor nu au siteuri proprii pe internet, însă cea mai mare parte a lor își promovează oferta prin intermediul unor siteuri publicitare cu specific turistic, cum ar fi www.camerehotel.ro, www.hoinari.ro, www.tourismguide.ro, www.tourneo.ro. Dintre toate aceste siteuri, doar siteul www.tourismguide.ro oferă informații mai detaliate despre condițiile și tarifele practicate de fiecare unitate, care lipsesc de altfel de pe siteurile proprii ale unităților hoteliere. Restul siteurilor oferă informații schematice sau incomplete. Acest lucru denotă incapacitatea administrației hotelurilor de a-și promova oferta cât mai atractiv și mai complet.

O situație aparte o are hotelul Turist, despre care nu se găsesc deloc informații pe internet, nici în formă scrisă, nici în formă grafică.

Ca atare, nu se poate poate vorbi de o promovare adevărată pentru unitățile hoteliere din municipiul Galați, cea mai mare parte a lor neavând pusă la punct nici o strategie de promovare. Majoritatea se bazează pe fluxuri de turiști atrase prin fidelizare pasivă și printr-un minim de publicitate, doar câteva având siteuri proprii.

Cap. 5. : ANALIZA CARACTERISTICILOR FLUXURILOR DE TURIȘTI DE AFACERI DIN MUNICIPIUL GALAȚI

5.1. CARACTERISTICI GENERALE

Un punct de plecare în analiza caracteristicilor turiștilor care vin în scop de afaceri în municipiul Galați este chiar ponderea acestora în numărul total de turiști din municipiu, ilustrată în figura de mai jos.

Fig.nr.9

Sursa : D.J.S. Galați

Predominarea netă a turiștilor de afaceri denotă faptul că Galațiul nu este un oraș turistic, ci mai degrabă un centru administrativ și economic, care prin importanța sa la aceste niveluri atrage un flux de turiști veniți în scop de afaceri. S-a văzut într-un capitol anterior cum principalele funcții ale orașului sunt generatoare de fluxuri de turiști de afaceri. Cei mai mulți turiști vin aici datorită existenței a două mari companii de importanță națională și internațională : șantierul naval Damen Shipyard și combinatul siderurgic Sidex, dar și datorită poziției geografice a acestui municipiu, care este situat într-un județ de graniță și ca atare atrage un număr destul de important de turiști și din străinătate.Turiștii străini vin pentru afaceri legate de companiile mai sus-menționate, mai ales că este vorba de companii private la care majoritatea acționarilor sunt olandezi și respectiv indieni și britanici.

Fig.nr.10

Sursa : D.J.S. Galați

Diferențieri privitoare la numărul de înnoptări se înregistrează în fiecare lună, după cum se poate observa din graficul care ilustrează aceste fluctuații în anul 2005. La o primă vedere cauzele sunt legate de unele afaceri cu caracter neperiodic, care au determinat veniri în număr mai mare ale turiștilor în acele luni. Totuși, există anumite manifestări și evenimente în municipiul Galați care asigură aceste maximuri de veniri și implicit de înnoptări la hotelurile de aici. Ele sunt legate de târguri și expoziții cu caracter anual, după cum sunt prezentate în tabelul următor :

Tabel nr. 3 : Târguri și expoziții cu caracter anual în municipiul Galați

Sursa : C.C.I.A. Galați

Relația de condiționare directă dintre aceste târguri și expoziții și numărul de înnoptări crescut ale turiștilor veniți este ușor de observat. Astfel, în lunile martie, aprilie, septembrie sau octombrie numărul de înnoptări este net crescut față de celelate luni ale anului, perioadă în care sunt și cele mai multe manifestări cu caracter expozițional. Aceste manifestări atrag o serie de oameni de afaceri din regiunile înconjurătoare și din țară, cu predominanță, dar și din străinătate.

O altă caracteristică a fluxurilor turistice este raportul dintre turiștii români și cei străini. Turiștii români sunt majoritari, dar și turiștii străini înregistreză aproape un sfert din numărul venirilor, reprezentând astfel un procent destul de însemnat. Cauzele existenței unui flux regulat de turiști străini au fost explicate și mai sus, ele referindu-se în principal la existența marilor companii multinaționale.

Fig. nr. 11

Sursa : D.J.S. Galați

5.2. CERINȚELE DE DIVERTISMENT ALE TURIȘTILOR VENIȚI ÎN SCOP DE AFACERI

Pe lângă posibilitățile de divertisment din cadrul hotelurilor, în baruri de zi sau de noapte, în restaurante, fie cele din hoteluri sau din afara acestora, în centrele spa amplasate cel mai adesea în cadrul hotelurilor de 3 sau 4 stele, mulți dintre turiștii de afaceri au cerințe legate de divertisment prin practicarea altor tipuri de turism, cum ar fi turismul urban și turismul cultural.

Unele hoteluri, cum sunt hotelul Vega, hotelul Galați și Dunărea, oraganizează la cererea clienților diferite tururi si circuite în oraș sau în împrejurimi. Mai mult, hotelul Vega are chiar un vapor, după cum s-a văzut, vaporul Vega, cu care organizează plimbări pe Dunăre.

Obiectivele care pot fi valorificate în acest sens, pentru creșterea gradului de satisfacție al turiștilor veniți în scop de afaceri, deși nu sunt numeroase, țin de patrimonial natural și antropic al municipiului.

Municipiul Galați nu deține un potențial turistic natural propriu-zis, acesta limitându-se la anumite obiective turistice, și acestea modificate de intervenția antropică, pentru a putea fi valorificate și care intră mai mult la serviciile de agreement : pădurile, faleza Dunării, lacul Brateș, la care se mai adaugă obiectivele turistice de la periferia orașului : pădurea Gârboavele, lacul natural Vânători.

Dintre elementele hidrologice care pot fi valorificate prin circuite pentru turiștii de afaceri se evidențiază fluviul Dunărea (insuficient valorificat) prin faleză, dar și lacul Brateș.

FALEZA DUNĂRII. Este aproape singura zonă unde s-au valorificat resursele pentru agrement. Bazinele de înot pentru adulți și copii, spațiile verzi, utilitățile pentru practicarea sporturilor, parcările auto și facilitățile sanitar-igienice îndeplinesc un program urban complex și necesar de relaxare și agrement.

Extinderea terenului acoperit cu nisip, mărirea numărului de bazine de înot, amenajarea unui miniport pentru ambarcațiuni ușoare, spații de cazare și sporirea serviciilor, pot transforma această plajă într-un loc cu facilități de „stațiune” în sezonul cald.

LACUL BRATEȘ a fost unul din cele mai mari lacuri ale României – 74 kmp, un fel de mare a Galaților, fost golf al unei mări care, în timp geologic a acoperit și Câmpia Română. Lacul este situat în partea de nord-est a orașului, amenajat din anul 1948, are forma unei pătrat cu o suprafață da 21 kmp, dispune de un canal de 30 km lungime. Reprezintă un important punct piscicol. Este slab valorificat din punct de vedere turistic.

LACUL VÂNĂTORI. Zona de impact între agrement și odihnă a gălățenilor poate fi considerată cea de la lacul Vânători, situată în extrema de nord a orașului, pe o suprafață de 28 hectare. Cuprinde un lac natural de 11 hectare, un versant de 10 hectare de pădure de salcâm și un versant de 8 hectare parțial amenajat pentru agrement și supus unui plan intensiv de modernizare și reamenajare.

PĂDUREA GÂRBOAVELE. Un potențial ridicat pentru odihnă și petrecerea timpului liber este pădurea Gârboavele. Condițiile naturale – pădure de stejăriș, cu o întindere de 327,5 hectare și apropierea de oraș – 20 km, recomandă cu prisosință locuri pentru utilități culturale și agrement, mai prelungit ca timp.

Fauna sub aspect turistic are importanță cinegetică sau estetică. Se impune prin varietate, densitate și valoarea trofeelor obținute la diferite expoziții.

În păduri trăiesc: iepuri, vulpi, lupi, căpriori, mistreți, iar bălțile reprezintă paradisul păsărilor.

De mare atractivitate este fauna acvatică din fluviul Dunărea (de la crap, șalău, știucă până la sturion) și din lacul Brateș.

Orașul își menține farmecul prin PARCURILE sale plantate cu arbori și flori, fântâni arteziene și lucrări de artă monumentală, amenajate în diferite perioade istorice:

– Parcul „Mihai Eminescu” – în centrul orașului, cu o suprafață de 0,8 hectare,

– Parcul „13 iunie” – în zona port, cu o suprafață de 4400 mp.,

– Parcul „CFR" – în zona de nord a orașului, (strada Domnească), cu o suprafață de 0,71 hectare,

– Parcul „Cloșca”- în strada Cloșca, creat pentru satisfacerea nevoii de agrement și combaterea poluării.

Este un parc valoros pentru urbea gălățeană, amenajat într-o zonă accidentată, inițial utilizată pentru depozitarea deșeurilor.

În parcul „Durbacă” – cum i se mai spune astǎzi, vegetația s-a dezvoltat, dotările sunt moderne iar sculpturile din metal nu fac decât să întregească ambientul cald și confortabil de relaxare a celor care îl vizitează.

-Grădina publică, cu o suprafață de 100.000 mp.

Potențialul turistic antropic este chiar mai indicat spre valorificare prin circuite pentru turiștii de afaceri (datorită timpului mai scurt de vizitare pe care îl implică, mai ales că unele obiective se află în apropierea hotelurilor) și este reprezentat de monumente istorice, arhitectonice și religioase, dar și de Faleza Dunării, amenajată turistic.

În anul 1994 Consiliul Local a preluat plaja din partea de sud-vest a orașului, întinsă pe o suprafață de 6,4 hectare, unde a realizat diferite amenajări și utilități. Este aproape singura zonă unde s-au valorificat resursele pentru agrement. Bazinele de înot pentru adulți și copii, spațiile verzi, utilitățile pentru practicarea sporturilor, parcările auto și facilitățile sanitar-igienice îndeplinesc un program urban complex și necesar de relaxare și agrement. Extinderea terenului acoperit cu nisip, mărirea numărului de bazine de înot, amenajarea unui miniport pentru ambarcațiuni ușoare, spații de cazare și sporirea serviciilor, pot transforma această plajă într-un loc cu facilități de „stațiune” în sezonul cald.

Orașul Galați îmbină trecutul cu prezentul la tot pasul, având numeroase monumente care fac pe orice vizitator să revină aici.

BISERICA „PRECISTA” reprezintă cea mai veche construcție a orașului Galați, sfințită în septembrie 1647, având hramul „Adormirea Maicii Domnului” și ridicată prin contribuția fraților Dia.

Biserica a fost închinată Mănăstirii Vatoped de la Muntele Athos, cum fusese și vechea biserică din vălătuci de pe locul noii biserici din piatră lustruită. Materialele de construcție au fost cele existente la fața locului : piatra de la Barboși, lemnul din pădurile de pe platforma Covurluiului, cărămidă, var, nisip.

Arhitectura bisericii este românească cu unele elemente specifice : turnul-clopotniță este prevăzut cu metereze, îndeplinind atât funcții de cult, dar era folosit și pentru observarea văii Dunării, și în caz de nevoie devenea fortificație de apărare. Turnul format din două nivele este prevăzut cu o tainiță (cămară) pentru ascunderea bunurilor de valoare cu două metereze și o ușă de acces, probabil spre balcon. Al doilea nivel era prevăzut cu ferestre și metereze. Un alt element de apărare este nodul întărit, prevăzut cu 28 de metereze, alcătuit din două părți : una deasupra naosului și alta deasupra altarului. În zidărie printre rândurile de cărămidă este folosită piatra, tehnică nemaiîntâlnită la alte biserici moldovenești din aceeași perioadă. În exterior un brâu delimitează cele două register : deasupra sunt unite cu arhivolte, la turn sunt arcuri trilobate și simple, iar în registrul inferior sunt arcade duble.

Biserica a fost arsă în anul 1711, distrusă în timpul războiului ruso-austro-turc dintre anii 1768-1774, este jefuită de turci în anul 1821, dar a rezistat vitregiilor vremurilor până astăzi.

Din anul 1957, după restaurare. Biserica a fost transformată în muzeu. După ultima restaurare, care a avut loc între anii 1991 – 1994, biserica a fost redată cultului ortodox.

Biserica „Precista” este unul din cele mai importante monumente românești și simbol al stabilității comunității umane la Galați.

BISERICA „MAVRAMOL”, ctitorie a lui Gheorghe și Constantin Duca, este singura ctitorie domnească păstrată în Galați. În traducere liberă numele bisericii înseamnă „stâncă neagră”, exprimând statornicia ei în timp.

Într-una din cele trei domnii ale sale și mai exact în ultima (1678 – 1683), Gheorghe Duca a pus piatra de temelie a bisericii din Galați. A fost una dintre acele mai bogate (i se dă moșia Țiglina) unde a funcționat și prima școală din Galați, în anul 1765, dar sărăcită, ajunge aproape o ruină în anul 1841, fiind reparată ulterior, după două decenii. În timpul reparațiilor s-a alterat stilul original prin introducerea absidelor, contraforților, ferestrelor și ocnițelor. Deține o splendidă icoană (din secolul XVII) cu Maica Domnului, iconostas de lemn sculptat și o valoroasă catapeteasmă adusă de la biserica mănăstirii Sf. Sava din București – alături de alte podoabe care reprezintă o prețioasă colecție de artă medievală în Galați. Picturile interioare murale au fost refăcute în perioada 1973 – 1975 de Gheorghe Răducanu.

BISERICA „VOVIDENIA”, monument istoric și de arhitectură, lăcaș de cult, a fost ridicată de banul Ion Cârje, în anul 1790. A fost complet arsă și distrusă în anul 1821, restaurarea finalizându-se în anul 1851. Ca elemente distinctive, deasupra naosului se ridică o cupolă susținută de arce dispuse în cruce, în stilul moldovenesc tradițional. Acoperișul turlei, ridicată pe naos este în formă de clopot și o altă turlă, mai mică se află deasupra altarului. Deasupra pronaosului s-a construit o boltă în formă de calotă. Turla clopotniței de pe pridvor este o adăugire din anul 1901. (Aici a fost înmormântată, la 2 mai 1865, mama domnitorului Al. I. Cuza, Sultana, născută Cozadine. Mai târziu osemintele acesteia au fost mutate la Ruginoasa. A rămas consemnată pe o piatră, vremelnica ședere a mamei domnitorului.)

BISERICA „METOH”, cu hramul Sf. Voievozi, a fost ridicată în anul 1801, pe strada Egalității. Concepută pe un plan treflat în exterior, biserica are contraforți, clopotniță ridicată pe un soclu cu baza pătrată. Turnul are opt laturi, patru mari altele mai mici pe care sunt pilaștrii cu capetele profilate. Deasupra ferestrelor și ușilor sunt prevăzute acolade. În interior tâmpla este originală și are sculptură din lemn de la mijlocul secolului al XIX-lea și parțial picturi din perioada anilor 1825 – 1840. Bolțile sunt în stilul clasic moldovenesc, în formă de calote, pe arce sprijinite în perete. Biserica păstrează elemente ale stilului clasic din Moldova și influențe muntenești. Cea mai valoroasă piesă din biserică rămâne catapeteasma.

BISERICA „SF. SPIRIDON”, a fost construită în anul 1817. Este ridicată pe un plan triconic, cu patru contraforți. În exterior, un brâu zimțat împarte edificiul în două registre care nu au ornamente. Biserica are trei turle, una fiind mai mică, celelalte două sunt egale. Baza turlei de pe naos se sprijină pe arce dispuse în cruce. Biserica nu mai păstrează pictura originală dar, catapeteasma și icoanele sunt de o valoare incontestabilă.

BISERICA „SF. DUMITRU”, ctitoria lui Vasile Lupu, zidită cu piatră de la Barboși și cărămidă, fiind închinată mănăstirii Vatoped de la Muntele Athos, ctitoria aceluiași domnitor. Reparațiile din anul 1829 îi vor modifica arhitectura, dar rămâne un monument impunător.

CATEDRALA ORTODOXĂ, realizată de arhitecții Petre Antonescu și Ștefan Burcus, în stilul celor muntenești, cu o singură cupolă, fără abside laterale. Exprimă armonie, forță și un remarcabil echilibru al volumelor.

PALATUL ADMINISTRATIV, ridicat între anii 1904 – 1905 de către arhitectul Ioan Mincu, care creează forme nemaiîntâlnite până atunci. Pe fațada clădirii sunt două alegorii : „Industria” și „Agricultura”, statui realizate de sculptorul Frederic Storck, două sisteme din bronz și un ceas. În interior o scară de onoare conduce la sala de consiliu și două scări laterale conduc la etaj. Sala păstrează în original plafonul decorat cu stuc și viu colorat în spiritul epocii.

PALATUL DE JUSTIȚIE (actualul sediu al Universității) a fost proiectat de arhitecții Grigore Cerchez și Anton Vânav și construit între anii 1911 – 1913. Clădirea este monumentală, masivă, acoperită cu gresie fasonată. Fațada edificiului este retrasă între două aripi și coloane masive, care susțin frontonul, lăsând în fața scărilor de acces un spațiu, o piațetă.

Demisolul clădirii este înalt, peste nivelul de călcare, este separat de parter printr-un brâu masiv cu motive vegetale. Ferestrele sunt mari, ancadramente bogate, creând impresia de stabilitate și forță. În interior, paralel cu fațada, este o sală grandioasă acoperită cu o boltă „ovală”, prevăzută cu balcoane la capete și ornamentată cu stucatură bogată. Din punct de vedere arhitectonic se observă tendința spre tradiția brâncovenească.

PALATUL NAVIGAȚIEI (Gara Fluvială), datează din aceeași perioadă. Este o construcție elegantă și funcțională, proiectată de arhitectul Petre Antonescu (a realizat și Primăria și Facultatea de Drept din București). Palatul Navigației, construit în anul 1912, se desfășoară pe trei nivele; întreaga clădire fiind dominată de un turn, situat în centrul edificiului.

După desființarea regimului de porto-franco, în anul 1884, inginerul Anghel Saligny și-a început proiectele pentru amenajările portuare de la Galați și Brăila. Între acestea SILOZUL din Galați, între primele construcții din lume din beton armat a început în anul 1889, este prima operă inginerească de mare anvergură din Galați.

De asemenea, au fost construite : Primăria actuală, localul fostei Primării; Casa Cavaliotti – astăzi Muzeul de Istorie; Bursa de Mărfuri – distrusă în ultimul război; pensionul Notre Dame – astăzi facultăți ale Universității, etc.

O notă separată face construcția lui Constantin Ținc cu destinația de FARMACIE, laborator și locuință, cu o arhitectură cu influențe vieneze, cu bogate decorații florale realizate în stuc, pe fațadă, îmbinate cu cărămidă aparentă. Aceste decorații florale se reiau în registrul superior extrem de ornamentat, la brâul care desparte cele două nivele, la ancadramentul ferestrelor și ușii principale flancată de imitații de coloană.

Se detașează prin arhitectura ei unică CASA ROBESCU, proiectată de Ioan Mincu, casă particulară. Pe subsolul supraînălțat sunt două nivele cu două foișoare – balcon, la etaj și un alt balcon, la parter, spre stradă. Cele de la etaj au stâlpi de lemn și decorațiuni, pe fațada interioară, în spiritul caselor țărănești subcarpatice. Decorațiile exterioare sunt din acnite cu butariu , brâu în stil brâncovenesc al frânghiei răsucite, plăci de ceramică lustruită. Casa Robescu este una dintre cele mai originale și echilibrate construcții din Galațiul epocii moderne, fiind stilistic din aceeași familie cu „Bufetul de la Șosea” și „Casa Lahovary” din București.

STATUIA lui Mihai Eminescu – realizată în anul 1911, în marmură de către Frederic Storck, are o înălțime de 5,50 m și a fost prima lucrare de ordin public din țară dedicată poetului;

STATUIA lui Costache Negri;

STATUIA lui Al. I. Cuza – primul domnitor al Principatelor Unite și al Statului național român, care se găsește în curtea Muzeului de Istorie;

Alte monumente:

– bustul lui M. Kogălniceanu – prima lucrare de artă plastică din Galați (anul 1893), realizată de Wladimir Negel;

– monumentul ostașului – în memoria gălățenilor căzuți primul război mondial;

– bustul lui George Enescu, realizat de Florica Ioan, aflat în Grădina publică;

– bustul lui I. L. Caragiale;

– bustul lui Tudor Vladimirescu;

– bustul lui V.A. Urechia – cunoscut om de cultură din Galați, realizat de Nicolae Pascu;

– monumentul docherilor;

– coloana monumentală „Progresul” ridicată în anul 1966, simbolizând evoluția orașului;

– ansamblul decorativ din cartierul Țiglina;

– casa pictorului Nicolae Mantu.

MUZEE ȘI TEATRE

Muzeul județean de istorie – deține colecții de istorie veche și medie, etnografie și artă populară, colecții de istorie modernă și contemporană;

Complexul muzeal de Științele naturii – relevă fauna și flora specifice zonei de la Dunărea de Jos. În prezent a preluat Grădina Zoologică de la Gârboavele și a dezvoltat un proiect grandios de grădină botanică în zona cartierului Țiglina. Este cel mai important program cultural după anul 1990, cuprinzând un parc de 18 hectare, o seră și sediul muzeului propriu-zis, cu acvarii, planetariu, săli de expunere, bază documentară.

Muzeul de Arte vizuale;

Teatrul Dramatic – inițiat în anul 1955 de Fani Tardini și aparține stilului doric. Compoziția bazo-reliefului realizează o împletire între folclorul local și elemente de origine antică;

Teatrul muzical „Nicolae Leonard”;

Teatrul „Gulliver” – teatrul de păpuși.

Din acestă multitudine de obiective pot lua naștere numeroase circuite care să răspundă cerinței turiștilor de afaceri, născută din nevoia de a cunoaște mai mult despre orașul unde vin cu afaceri și din nevoia de a se relaxa.

5.3. TURIȘTII ROMÂNI

Turiștii români veniți în municipiul Galați în scop de afaceri se direcționează în principal spre hoteluri mai ieftine din punct de vedere al tarifelor. Această tendință se observă clar în analiza fluxurilor de turiști pe unități hoteliere realizată prin chestionar (vezi anexa).

Cerințele acestor turiști sunt în general acoperite de oferta hotelurilor.

Chestionarul privind activitatea de cazare turisticǎ în hotelurile orașului Galați evidențiază faptul că aceștia sunt satisfăcuți de serviciile oferite de hotelurile la care sunt cazați și unde participă la conferințe, sesiuni de tratative, traininguri. Ei nu au cerințe ridicate legate de dotările tehnologice ale sălilor de conferințe existente în hoteluri. Astfel se explică direcționarea lor spre hotelurile mai ieftine, clasificate la categoria 2 sau 3 stele, cum ar fi hotelul Dunărea sau Turist, comparativ cu alegerea turiștilor străini, dupa cum se va vedea în continuare.

De asemenea, fluxurile de turiști români de afaceri sunt caracterizate printr-o durată a șederii ușor mai scăzută decât durata șederii turiștilor străini. Însă românii vin în număr mai crescut, după cum s-a văzut într-un grafic anterior.

Cea mai mare parte a acestora vin cu predominața din Capitală, din orașele învecinate (Brăila, Tecuci) și într-o pondere mai scăzută din alte zone si orașe ale țării. Din punct de vedere al zonării geografico-istorice, cea mai mare parte a turiștilor de afaceri români provin din regiunea Moldovei.

Modalitățile de divertisment preferate de aceștia sunt destul de limitate, ei mulțumindu-se cu participarea la programurile de divertisment din barurile și resturantele hotelurilor, solicitând cel mai adesea organizarea de petreceri private.

5.4. TURIȘTII STRĂINI

Turiștii străini reprezintă 22% din numărul total al turiștilor de afaceri, dar chestionarul privind activitatea de cazare turisticǎ în hotelurile orașului Galați arată o tendință de creștere a numărului acestora în ultimii ani.

Hotelierii și organizatorii de evenimente din municipiul Galați se arată încrezători în creșterea acestui număr în continuare, mai ales odată cu intrarea în Uninea Europeană. În special hotelurile care se prezintă la standarde europene și Centrul de Afaceri Dunărea, de asemenea dotat la aceleași standarde, se pot baza pe un aflux în creștere de turiști străini de afaceri.

Municipiul Galați a beneficiat dintotdeauna de un flux de turiști străini datorită poziționării într-un județ de graniță, datorită faptului că este un centru universitar național, dar mai ales datorită existenței a două mari companii, șantierul naval și combinatul siderurgic, importante pentru economia națională care au avut dintotdeauna afaceri cu companii străine. Pe de altă parte, privatizarea acestor două companii a dus la atragerea unui număr crescut de turiști.

Cei mai mulți turiști străini provin din Olanda, Germania, Ungaria, Republica Moldova, Marea Britanie, India, Bulgaria, Israel, potrivit hotelierilor.

Hotelurile preferate de aceștia sunt în general hotelul Vega, hotelul Galmondo, hotelul Galați, Kreta, Alex, deci în general hotelurile de 3 sau 4 stele. De asemenea, se observă că anumite hoteluri au fidelizat clienții companiilor gălățene : hotelul Vega găzduiește majoritatea turiștilor străini, și nu numai, veniți în scop de afaceri la Damen Shipyard Galați, ca și hotelul Galați, iar hotelul Alex găzduiește aproape exclusiv turiști străini indieni, britanici, parteneri de afaceri ai patronilor Sidex.

În ceea ce privește gradul de satisfacție al străinilor, ei se declară multumiți de serviciile legate de turismul de afaceri din Galați, dar numai la hotelurile de 3 sau 4 stele, restul hotelurilor fiind insuficient dotate cu tehnologii și echipamente după părerea lor. Hotelurile care au fidelizat turiști străini de afaceri și-au adaptat imediat dotările la cerințele acestora, considerându-i un segment foarte important al turismului de afaceri în municipiu.

Turiștii străini au de asemenea nevoi de divertisment legate de vizitarea orașului și a împrejurimilor mai pregnante. În special de aceea se evidențiază, după cum s-a văzut într-un subcapitol anterior, hotelurile Vega, Galați, Galmondo și agenția Galtour ca principale ofertante de asemenea circuite pentru turiștii de afaceri.

CONCLUZII

Turismul de afaceri este cea mai solidă ramură a industriei turismului din Galați. Acest tip de turism reprezintă o importantă sursă de venituri pentru operatorii de aici. O dovedesc încasările hotelurilor din mediul gălățean, care confirmă faptul că ponderea turismului de afaceri în totalul încasărilor se situează la un nivel între 85% și 100%.

La nivelul municipiului Galați se organizează conferințe și evenimente "pe cale de consecință", și nu ca urmare a unui efort susținut și direcționat de atragere a unor evenimente aici. Motivațiile cererilor pentru Galați sunt dintre cele mai diverse : rolul economic al companiilor mari din Galați (în principal șantierul naval Damen și combinatul siderurgic Sidex) care atrag aici numeroși oameni de afaceri și investitori, asociațiile care își organizează cu regularitate evenimentele proprii (adunări generale, congrese, târguri și expoziții anuale etc.), manifestările din sectorul administrativ unde se remarcă o creștere masivă a numărului de conferințe, mese rotunde, seminarii.

Cea mai mare parte a turiștilor care vin aici sunt români, dar și străinii vin în număr destul de semnificativ și din ce în ce mai mare odată cu privatizările făcute la Damen și la Sidex, iar mai nou, creșteri însemnate sunt așteptate de administrațiile hoteliere din municipiu odată cu intrarea în Uniunea Europeană.

Structurile găzduitoare și organizatoare de turism de afaceri sunt deficitare la capitolul publicitate, aceasta facându-se în principal pe internet. Unele structuri și-au creat site-uri proprii, iar altele apelează la publicitatea online pe site-uri specializate de turism.

Fluxurile de turiști, dominate de turiștii români, sunt mai intense primăvara și toamna. În ceea ce îi privește pe oamenii de afaceri străini sosiți in Galați, aceștia provin atât din țările vecine – Ungaria, Moldova – cât și din Olanda, Marea Britanie, Germania, India, Italia, Franța.

Nu în ultimul rând, turismul de afaceri din Galați impune și dezvoltarea altor tipuri de turism și impune valorificarea patrimoniului turistic local, datorită cerințelor tot mai crescute ale turiștilor de afaceri, în special ale celor străini, de cunoaștere și divertisment prin circuite turistice în perimetrul localității în care au venit în scop de afaceri.

Anexa

Chestionar privind activitatea de cazare turisticǎ

în hotelurile orașului Galați

1. Cum considerați capacitatea de cazare a hotelului?

a) suficientă; b) insuficientǎ; c) excedentarǎ.

2. Majoritatea turiștilor care vizitează hotelul sunt :

a) români; b) străini.

3. Cum considerați serviciile oferite de hotelul dvs., în raport cu solicitǎrile clienților din strǎinǎtate?

a) excelente; b) bune; c) satisfǎcǎtoare; d) perfectibile.

4. Cum considerǎ, în general, clienții din țarǎ serviciile oferite de dvs.?

a) excelente; b) bune; c) satisfǎcǎtoare; d) perfectibile.

5. Ce credeți cǎ îi mulțumește mai puțin pe clienții strǎini (din cele constatate de dvs.)?

a) amplasarea / poziția hotelului (zgomot, lipsa spațiilor verzi);

b) serviciile (inclusiv room-service);

c) materialele informative turistice;

d) altele.

6. Cum apreciați evoluția numărului de turiști străini care vin în scop de afaceri în ultimii ani în hotel?

a) în scădere; b) în creștere; c) staționară.

7. Care sunt perioadele în care hotelul este mai solicitat?

a) permanent; b) numai într-un anumit anotimp; c) accidental.

8. Existǎ anumite dificultǎți în a satisface integral solicitǎrile în perioadele de vârf?

a) da; b) nu; c) uneori.

9. Dacǎ "da" (sau "uneori") în ce sector de activitate hotelierǎ se manifestǎ ele?

a) cazare; b) alte servicii curente; c) servicii suplimentare.

10. Considerați necesarǎ o investiție importantǎ menitǎ sǎ modifice nivelul de atractivitate al hotelului sau trecerea lui în altǎ categorie?

a) da; b) nu; c) nu acum.

11. Dacǎ rǎspunsul este "da", spre ce domeniu credeți cǎ ar trebui sǎ fie dirijatǎ investiția?

a) cazare; b) servicii suplimentare; c) perfecționarea personalului; d) publicitate.

BIBLIOGRAFIE

Alexandru, I., Milică, A., (2000), Brăila-Galați, Ed. Dunărea, Brăila, 2000.

Atkinson, H, (1999), Business accounting for hospitality and tourism

Beaujeau Garnier Jacqueline, Chabot G., (1971), Geografie Urbană, Ed. Științifică, București.

Brezeanu I, Munteanu N., (1972), Județul Galați pe scara timpului , Galați.

Brezeanu I. și colab., (1980), Galați. Monografie, Ed. Sport-Turism, București.

Caloianu N., Panainte Ludmila, (1975), Orașele mari și rolul lor în sistematizare, Ed. Didactică și Pedagogică, București.

Caroiani G., Cazacu C., (1995), Zone libere, Ed. Economică, București.

Ciangă, Nicolae, (2005), Today’s tendencies in Romanian tourism, Ed. Global, Cluj-Napoca.

Cosma Constanța, Gruesc I., Oancea D.Stan Gr (1964), Nodul industrial în formare Galați-Brăila, St. Cerc. Geologie, Geofizica, Geografie, t.XI

Cucu V., Șandru I. (1963), Gruparea urbană Galați-Brăila, Anuarele Universității din Iași, pag. 151-160

Erdeli G, Istrate I.(1996), Amenajări turistice, Ed. Univ. București

Erdeli G, Cândea M., Braghină C, Costăchie S. ,Zamfir D.(1999), Dicționar de Geografie Urbană, Ed. Corint, București

Ghinea D., (2000), Enciclopedia Geografică a României, Ed. Enciclopedică Geografică, București

Grumǎzescu H și colab., (1963), Studiu fizico- geografic al micro-regiunii industriale Galați-Brăila, Ed. Academiei, București

Gurău, Călin, (1999), Tourism promotional strategies through the internet, Marketing-Management, anul VI, nr. 4, pag. 387-395.

Holloway, Christopher, (1998), The business tourism, Ed. Longman, Harlow.

Ianoș I, Tǎlângǎ G., (1994), Orașul și sistemul urban românesc in condițiile economiei de piață, Institutul de Geografie, Academia Română, București.

Ionescu, Ion, (1999), Mutații în turismul românesc, Ed. Teora, București.

Ivan, Ioana, (2000), Turismul pe Internet, Ed. Economică, Iași.

Kotas, Richard, (1997), Hospitality accounting, Ed. International Thomson Business, London.

Lazorovici G. și colab., 1999), Municipiul Galați, album monografic, Ed. Alma, Galați.

Lundberg, Donald, (1994), The hotel and restaurant business, Ed. Van Nostrand Reinhold, New York.

Marinescu G., Brezeanu I., (1967), Galați, ghid turistic al regiunii, Ed. Meridiane, București.

Oancea D., (1972), Evoluția teritorială a orașului Galați, Ed. Academiei Române, București.

Oancea D., Swizewski C., (1979), Județul Galați, Ed. Academiei, București.

Pătlagea P., (1994, 1995), Istoria orașului Galați de la origini pâna la 1918, Ed. Porto-Franco, Galați.

Popescu, Octavian, (1999), Turismul românesc, Ed. Observator, Iași.

Shekdon, Pauline, (1997), Tourism information technology, Ed. Cab international, Wallingford.

Șerban, George, (1998), Turismul internațional al României, Ed. Economică, Iași.

Stoica C., Dragomir T., Brudiu M., (1974), Muzee și monumente gălățene, Galați.

Turnock, David, (1977), Romania and the geography of tourism, Ed. Pergamon Press, Oxford.

Ungureanu Al., (1980), Orașele din Moldova. Studiu de geografie economică, Ed. Academiei Române , București.

*** Planul Urbanistic General al Municipiului Galați.

***Direcția Județeană de Statistică Galați.

***Anuarul statistic al României din 1977.

***(1995) Județele și orașele României în cifre și fapte, vol.II – Orașele României, Departamentul pentru administrație publică locală, București.

***Galați –ghid , informații utilitare, publicitate.

www.businesstourismpartnership.com/index.html

www.tourismguide.ro

www.camerehotel.ro

www.hoinari.ro

www.tourneo.ro

www.wikipedia.com