Destinatia Turistica Statiunea Busteni

=== Statiunea Busteni ===

Stațiunea Bușteni

Prezentarea generala a statiunii

Statiunea Bușteni, raiul alpin, este situata pe Valea Prahovei, la 135 km de București și 37 km de Brașov, la o altitudine între 800+900 m.

Stațiunea climaterică Bușteni oferă, în orice anotimp, condiții optime petrecerii concediului, a vacanțelor, a sfârșitului de săptămâna, într-un frumos cadru montan.
Străjuită de munții Caraiman (2384 m) și Coștila (2489 m), străbătută de apele râului Prahova, stațiunea se remarcă atât prin pitorescul ei și a împrejurimilor, precum și prin posibilitățile pentru practicarea unor variate forme de turism: drumeții montane, alpinism, practicarea sporturilor de iarnă, excursii la cabane etc.

Cai de acces:
– Cu mijloace rutiere pe DN1 (E60: Constanta – Bucuresti – Brasob – Cluj – Bors), la 131 km de Bucuresti si 40 km de Brasov
– Cu trenul: pe magistrala Bucuresti – Brasov la statia Busteni. El este o importanta statie CFR de pe magistralele feroviare care leaga capitala cu centrul, nordul, sau nord-vestul tarii, parti ale magistralelor europene care unesc sud-estul Europei cu Occidentul
– Aeroportul international Otopeni se afla la 111 km, iar cel national de la Baneasa la 124 km
– Cel mai apropiat punct de frontiera este cel de la Giurgiu, la 195 km (rutier si feroviar)

Repere privind amplasarea

Prezenta afluentilor de pe dreapta Prahovei, Valea Cerbului, Valea Alba si Valea Jepilor, a oferit vetrei statiunii posibilitatea de a se extinde, de-a lungul acestor vai, pana sub abruptul Bucegilor.
Spre sud, pe dreapta Prahovei, orasul se extinde cu localitatea Poiana Tapului, iar pe stanga vaii, pe plaiul piciorului muntelui Zamora, cu cartierul avand acelasi nume. Pozitia matematica a statiunii Busteni este data de urmatoarele coordonate:

Latitudine nordica 45025

Latitudine estica 25033

Altitudinea minima ( la statia CFR ) este de 882 m si maxima ( la ultima casa de pe strada Matei basarab ) de 980 m.

Distanta pana la Bucuresti, pe DN1 ( E 15 ) si pe calea ferata = 129 Km; pana la Brasov pe DN1 ( E 15 ) si pe calea ferata Bucuresti – Brasov = 37 Km. Limita nordica a localitatii este plasata in preajma kilometrului 133 – unde se gaseste tunelul taiat in pintenul Muchiei Lungi, iar cea sudica in apropierea orasului Sinaia, la kilometrul 126, in punctul numit Vadul Cerbului sau Gura Padurii. Din punct de vedere turistic, orasul Busteni are o pozitie dintre cele mai incantatoare, fiind asezat chiar la poalele muntilor Bucegi, cu varfuri dintre cele mai impresionante.

Busteni, este considerat de catre multi un " Sestogradcity ", unde isi dau intalnire marea masa a celor indragostiti de vaile si branele de farmec ale muntilor.

ISTORIC

De sute de ani, valea de sus a Prahovei de la Comarnic la Predeal a fost tinut pustiu de asezari. In acea vreme, pe aceste locuri exista o poteca anevoioasa care mai tarziu a purtat numele de " drumul domnisorilor ". Importanta drumului va creste odata cu schimbarea scaunului domnesc de la Targoviste la Bucuresti.

La 1452 Vladislav Voievod, scrie pargarilor din Brasov ca a hotarat ca drumul Prahovei sa fie " slobod si pe unde poftiti si sa ne tinem de asezamantul cel vechi, de la domnii de mai inainte" . Mai tarziu, peste cativa ani, in 1476, Vlad Tepes se adreseaza judetului si pargarilor din Brasov, comunicandu-le ca " a slobozit drumurile si pe Rucar si pe Prahova si pe Teleajen si pe Buzau". Cararea fiind ingusta, marfurile din Brasov se transportau pe cai pana la Campina, de unde se incarcau in care mari. Stapanii cailor erau numiti prahoveni, cu toate ca erau locuitorii din Zarnesti de langa Brasov.
Acesti carausi erau organizati in bresle si-si aveau starostele lor, ca si celelalte meserii de pe vremea aceea. Despre drumul acesta anevoios al Prahovei se aminteste si intr-un document dat de Radu cel Mare in februarie 1508, cu putin timp inainte de moartea lui: " Voi inchide toate drumurile pe unde umblati, drumul Dambovitei si drumul Prahovei".
Despre lipsa asezarilor pe aceste locuri ne vorbeste si actul de fundatie al Manastirei Sinaia din 15 oct.1695: " am zidit din temelie si am inaltat un schitisor numindu-se Sinaia, dupa asemanarea Sinaiei cei mari. Pe apa Prahovei la pustie sub muntele Bucegiului unde mai inaintea zidirei acestia se afla sihastri, acolo in pustia aceasta".
La 1701 Constantin Brancoveanu porunceste ca pentru paza Manastirii Sinaia sa se scuteasca de darile catre domnie 40 de oameni din Traisteni, subliniind totodata primejdia in care traiesc calugarii din aceasta manastire, fiind departe de orice asezare omeneasca.
Mai tarziu, in 1717, Ion Mavrocordat dupa ce reaminteste continutul actului dat de C.Brancoveanu: "…fiind dar aceasta sfanta manastire, la un loc de munte si greu in laturea Plaiului, aproape de hotarul Ardealului, pe unde pururea fiind pustietate, oamenii rai, hoti, talhari se afla", Continuau subliniind ca " fiind nici acolea, nici imprejur, nici pe aproape sat ca sa-l pazeasca la vreme de grije si nevoie".

Din actele de mai sus se vede ca in aceasta parte a Prahovei sate cu locuitori stabili nu exista multa vreme, pana la 1782 cand Mihai Sutu infiinteaza cu 24 de familii de scutelnici ai Manastirii Sinaia, primul catun – Izvorul. De aici, apoi s-au intins locuitorii de-au format si celelalte asezari: Busteni, Poiana Tapului, Azuga, Predeal.
Pana la sfarsitul secolulu al XVIII – lea pe valea de sus a Prahovei se gaseau asezari stabile : Schitul Lespezi de langa Posada , manastirea Sinaia intemeiata in 1695 de marele spatar Maihai Cantacuzino, catunul Izvor infiintat in 1782 de domnitorul Mihai Sutu din scutelnicii manastirii Sinaia, schitul Predeal intemeiat in 1744 iunie 20, precum si un han mare " Slonul de Piatra " pe stanga Prahovei, nu departe de Casaria din Zamora, cel mai vestit din partea de sus a Prahovei. Era o cladire solida in care se puteau adaposti calatorii in timpuri grele.
Se spune ca in februarie 1788, prin pasul Predeal au intrat cateva corpuri de oaste austriaca, ocupand schitul Predeal si manastirea Sinaia. In luptele care au avut loc intre austrieci si turcii sustinuti de Mavrogheni, domnul Tarii Romanesti, turcii au dat foc hanului Slonul de Piatra, de la poalele Zamorei. Era singura locuinta omeneasca de la Sinaia in sus, inainte de 1750.
Alte cateva hanuri au luat fiinta dupa 1800: Hanul " La Ruja "( Predeal )," Puristoaca " ( Predeal ), si hanul din Busteni care, ca sezare stabila nu dateaza decat la inceputul secolului al XIX-lea. In harta ruseasca din 1835, in dreptul Busteniului se afla trecute catunele Draguseti cu 20 familii, Trestia si slonul de Piatra. Primele doua catune sunt la originea orasului Busteni, iar ultimul a dat nastere cartierului Zamora. Primele asezari in Busteni iau fiinta pe Valea Cerbului in jurul anului 1800 si erau asezate la intamplare prin poiene, pe unde era loc mai larg.
In anul 1846 s-a inceput construirea soselei Campina – Predeal care, din cauza evenimentelor din anul 1848, a fost intrerupta. Asezarile de pe valea de sus a Prahovei faceau parte la inceput din punct de vedere administrativ din comuna Podul Neagului care se intindea pe o distanta de vreo 35 Km, de la Comarnic pana la Predeal. In 1864 in timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, satele Posada si Podul Neagului, fiind mai aproape de Comarnic, se alipesc la aceasta. Celelalte localitati, printre care si Bustenii, au continuat sa faca parte din vechea comuna Podul Neagului pana in 1884. La inceputul secolului XX, in anul 1908 Busteni si Poiana Tapului formeaza comuna Busteni cu resedinta primariei la Busteni. In anul 1946 Poiana Tapului a fost declarata statiune climaterica si tot in acelasi an Busteniul a fost declarat oras. In 1950 in decembrie, odata cu impartirea administrativ-teritoriala, Poiana Tapului a fost trecuta in componenta orasului Busteni. La inceputul secolului al- XIX -lea prin 1802, cand se presupune ca s-au stabilit primii locuitori in Busteni, a avut loc fuga a o mare parte din populatia Bucurestilor din cauza teroarei raspandita de Pasvantoglu si carjalii lui. O alta fuga a populatiei din Bucuresti pe Valea Prahovei in sus a avut loc in 1821 cand turcii, in urmarirea lui Ipsilante, macelareau lumea din capitala. Locuitorii din Busteni au avut de suferit in 1848 din partea trupelor rusesti, iar in 1854 din partea ocupatiei austriece. Modernizarea cailor de comunicatie, sporirea posibilitatilor de gazduire, aduc un mare numar de vilegiaturisti care, in drum spre statiunile balneare din Ardeal, ajung sa cunoasca farmecul natural si calitatile terapeutice ale localitatilor Sinaia si Busteni. Dezvoltarea localitatii Busteni de la cateva familii in prima jumatate a secolului al XIX-lea pana la orasul de azi se datoreste intre altele si imbunatatirii mijloacelor de comunicatie pe aceasta vale a Prahovei. In anul 1846 s-a inceput dupa porunca lui Bibescu Voda, construirea soselei Campina – Predeal.
Lucrarile caii ferate Ploiesti – Predeal au fost incepute in 1876 de catre o societate engleza dar soseaua a fost inaugurata la 10 iunie 1879 de catre firma franceza Guilla.
Pe fondul general al dezvoltarii economice in Romania, determinat de dobandirea independentei de stat, in 1882 se intemeiaza de catre Karl si Samuel Schiel originari din Rasnov, Fabrica de Hartie din Busteni. Fabrica S. C. Schiel producea hartie si saci de hartie lucrand cu 1143 muncitori.
In 1893 Fabrica de Hartie dispunea de o moara de macinat lemnul si o fabrica de cherestea si bete de chibrituri de la Susai ( 1891 ) denumita si " Ferastraul de la Retivoiu ", ce a fost mistuit de incendiu in 1894. Dupa 1893 intreprinderea a fost marita, modernizata si completata prin infiintarea unei fabrici de cherestea la Azuga.
In 1904 moara de macinat a fost transformata in fabrica de celuloza .Miscarea social – culturala intre cele doua razboaie mondiale era foarte vie in Busteni si se polariza de fapt in jurul activitatii intreprinderii de hartie. Despre inceputurile scolii din Busteni avem un numar de date scrise de fostul director al scolii, A.M. Mihailescu, pe care le-a publicat in Monografia Scolii din Busteni in 1906. Scoala din Busteni a fost infiintata din 1865, dupa aparitia legii invatamantului rural obligatoriu . Scoala a functionat in aceasta casuta pana in 1870, cand s-a mutat in alt local, proprietate a comunei in care functiona si primaria. Noul local al scolii din fata garii este construit in 1887 ( in el a functionat in ultimii ani biblioteca oraseneasca ). Pana in 1881 scoala functioneaza cu doua clase, iar pana in 1891 cu un singur invatator.

Tinand seama ca pe vremea aceea procentajul pe tara al stiutorilor de carte era destul de scazut, numarul celor care au stiut carte in Busteni reprezenta un procent dublu (43%).

Un bun cunoscator si admirator al plaiurilor Busteniului s-a dovedit cunoscutul inginer de poduri si sosele Nestor Urechia, care in lucrarile sale cu caracter stiintific si literar a dovedit un atasament deosebit acestor locuri.

Dupa primul razboi mondial cultura s-a accentuat, in centrul ei ramanand in continuare scoala si directorul ei de atunci, Vintila Marculescu.
Odata cu infiintarea in 1938 a Caminului Cultural din Busteni intreaga miscare culturala va fi dirijata de acest for.

PATRIMONIUL TURISTIC

1. Structura potențialului turistic natural

Componentele potențialului turistic natural:

Relieful – Incepand dinspre miazanoapte, privirea cuprinde mai intai creasta Bucsoiului ce duce la Varful Omu, apoi urmeaza spre sud Morarul, cu acele ciudate stanci cunoscute sub numele de " Coltii Morarului ", Piciorul Morarului se termina prin Muchia lunga tocmai la DN1 ( tunel ). Urmeaza semeata

Costila si apoi Caraimanul, indesat si impunator ce domina Busteniul, cladit in cea mai mare parte la poalele lui. spre sud lantul Bucegilor se continua mai intai cu Jepii Mici cu Claia Mare, urmeaza Jepii Mari, apoi Piatra Arsa si se tremina cu Furnica si Cota 1400.

La est localitatea este strajuita de muntele Zamora ( 1826 ) caracterizat printr-o panta lina. Inaintea tuturor masivelor muntoase di Romania, Bucegii ofera turistilor si alpinistilor cele mai multe si mai variate trasee de stanca, de la cele mai usoare pana la cele de extrema dificultate. Din varful cel mai inalt – Omu – 2507 m – aflat in nordul masivului, se desprind radiar culmile ce alcatuiesc Bucegii: culmea principala, culmile nordice si culmea Strunga.

CULMEA PRINCIPALA

Avand directia N-S, formeaza un " platou " intins cuprins intre Valea Prahovei si Valea Ialomitei. Interesant pentru alpinisti este versantul prahovean cuprinzand marele abrupt estic al Bucegilor, de 1700 m inaltime. Abruptul estic al culmii principale, dominat de muntii Costila, Caraiman si Jepii Mici, se continua catre nord cu abruptul culmilor nordice Morarul si Bucsoiul. Accesul spre abruptu; Bucsoiului se face mai usor din Rasnov pe Valea Glajariei, respectiv pe Valea malaiesti.

COSTILA ( 2490 m)

Primul in Bucegi si pe tara, Costila isi merita pe deplin locul pe care-l ocupa in clasificarea alpinistilor. Jumatate din numarul de trasee alpine ale Bucegilor este concentrata in abruptul Costila, iar poarta principala de intrare a acestui abrupt se afla la Refugiul Costila. Tancul Ascutit de langa Refugiu ofera cataratorilor posibilitatea de a lua primul contact cu conglomeratul Bucegilor. Vis-a-vis de refugiu, dincolo de Valea Costilei se ridica Tancul Mic. Urcand prin stanga Tancului Mic pe Valcelul Pietros ( Uriasul) se ajunge la baza primului dintre cei patru pereti ai Costilei: Peretele Vulturilor (Policandrului).Mai la stanga invizibil de la Refugiu si separat de Peretele Vulturilor printr-un contrafront masiv pe care cresc molizi, zade si jnepeni, se afla Peretele Vaii Albe.

Deasupra Refugiului se inalta Creasta Costila – Galbinelele, din care coboara spre sud Peretele Costilei iar spre nord Peretele galbinelelor, Coltul Galbinelelor, Coltul Malinuluisi Peretel Branei.

JEPII MICI (2148m) si JEPII MARI (2131m)

Abruptul Jepilor Mici, ca si abruptul Costilei, este orientat spre Valea Prahovei si face parte din culmea Principala a Bucegilor desfasurandu-se de-a lungul Vaii Prahovei intre valea Jepilor si Valea Urlatorii Mari, dincolo de care se ridica muntele Caraiman la nord si Jepii Mari la sud. Peretele cu Florile se inalta deasupra Branei Mari a Jepilor ( Brana lui raducu ).

In aval de Brana lui Raducu, Coama Jepilor Mici se ramifica formand doua muchii: Claia Mare si Claita, intre care se adanceste Valea Seaca a Jepilor.Ultimul element al abruptului Jepilor il formeaza Creasta Urlatorilor, intre vaile urlatoarea Mica si Urlatoarea Mare, cu peretele Urlatorii Mari orientat catre sud.

CARAIMANUL (2384m)

Impresionantul colos de piatra pe a cariu creasta se inalta, perfect armonizat cu natura, Monumentul Eroilor, este probabil cel mai cunoscut munte din tara. Limitele sale sunt: spre nord Valea Alba, care-l desparte de Costila, spre est Valea Prahovei, spre sud Valea Jepilor, dincolo de care se ridica Jepii Mici, spre vest, platoul somital al Caraimanuli coboara usor catre obarsia Vaii Jepilor, dincolo de care se ridica Muntele Babele. Versantul nordic – Peretele Albisoarelor – se inalta din Valea Alba pana la Creasta Picaturii. Versantul estic, inalt de 1500 m, de forma trapezoidala, cu baza mare – Valea Prahovei si baza mica – saua Mare a Caraimanului pe care se inalta Crucea eroilor, este marginit de Creasta Picaturii spre nord si Muchia Mare a Portitei spre sud.Versantul sudic se ridica din Valea Jepilor catre Muchia mare a Portitei, inaintea careia se inalta ca o culisa Creasta Branelor; strabatut de numeroase sistoace si de Valea Spumoasa, versantul sudic se ridica in trepte marcate de brane inierbate din Brana portitei pana in Brana Mare a Caraimanului.

MORARUL (2357m)

Muntele Moraru reprezinta una din culmile nordice ale Bucegilor, ce se desface direct din punctul de maxima altitudine al masivului, respectiv Varful Omu (2507 m) catre est, intre haurile adanci strabatute odinioara de ghetari ale vailor Cerbului si Morarului. Culmea coboara in trepte largi: la extremitatea estica se afla Acele Morarului: Acul de Sus, Degetul Prelungit, Degetul Rosu si Acul Mare. Fata sudica a culmii ( versantul Vaii Cerbului ) este caracterizata prin brane largi. Prin contrast cu acest senin, fata nordica este aspra, rece si stancoasa, de o mare maretie neantrecuta in zona Acelor Morarului, de unde coboara vaile Adanca, Rapa Zapazii, Valcelul tancurilor, Valea Poienii.

Intre firele acestor vai se inalta mai multe turnuri: Coltul Mosului, Tancul Retezat, , Coltul Ghinturii, Tancul Poienii, Coltul Vaii Adanci. Fata estica, frontala, a Morarului, brazdata de vaile Bujorilor si Comorilor, este incununata de stancile Manusii Morarului.

BUCSOIUL (2492 m)

Culmile nordice ale bucegilor se desprind din punctul culminant, varful Omu: catre est – Morarul, catre nord – Bucsoiul si catre vest Scara. Din Culmea Scara se desprind alte doua culmi catre nord, Padina Crucii si Culmea Tiganesti. Intre aceste culmi se adancesc vaile modelate de ghetarii din perioadele trecutelor glaciatiuni: Valea Morarului, Malaiesti, valea tiganesti. acest peisaj este dominat de muntele bucsoiul, alcatuit din Bucsoiul Mic.ulmea bucsoiului Mic face parte din cumpana apelor care separa Muntenia de Transilvania. la nord de aceasta culme, fata estica a Bucsoiului Mare se desfasoara de-a lungul Vaii Glajariei. Ea este brazdata de Valea Bucsoiului, Valea Rea si afluentii lor.  Dincolo de Valea Malaiesti, in Culmea Padina Crucii si valea Tiganesti, exista inca doua trasee alpine.

CULMEA STRUNGA

In sfarsit, culmea Strunga prezinta zone de abrupt atat catre vest – Gatanul, Grohotisul, Strungile Mari – cat si spre est – Batrana, Tatarul. Versantul branean al Culmii strunga formeaza abruptul vestic al Bucegilor, cuprinzand peretii muntilor Gutanul si Grohotisul.Spre deosebire de abruptul estic si nordic, aici predomina calcarele jurasice.

Aceste calcare apar si la poalele muntelui Batrana, pe versantul Ialomitean al Culmii Strunga unde se afla zona de alpinism din Valea Horoabei

Clima – Climatul unei regiuni are o influenta hotaratoare atat asupra omului sanatos , dar mai ales asupra celui bolnav. El rezulta din totalitatea conditiilor atmosferice ale unei regiuni , adica din actiunea simultana a temperaturii, a umiditatii, presiunii aerului, vanturilor, starii electrice, luminozitatii si a puritatii aerului, actiuni ce sunt in raport ele insile cu latitudinea, altitudinea si varietatea reliefului regiunii.

TEMPERATURA – este fara indoiala cel mai important dintre factorii climatici, toti ceilalti factori fiindu-i mai mult sau mai putin subordonati. Nimeni nu nascoceste efectele deprimante ale unei calduri excesive asupra activitatii noastre si a bunei noastre dispozitii. Aceasta influenta este inca si mai vatamatoare pentru sanatate in zilele cand aceasta este amenintata, de exemplu : in starile febrile .

Din contra , temperaturile joase sunt placute, racoritoare si stimulente.
Bazandu-ne pe media temperaturilor observate, in statiunea Busteni ( inclusiv Poiana Tapului si Zamora ) se poate admite ca aceasta zona se bucura de un climat moderat. Astfel, in timpul verii temperatura depaseste rar +25* – +28* chiar in timpul caniculelor ( 10 iulie – 20 august ), in timp ce dimineata si seara , ea ramane de o delicioasa prospetime. Absenta aceasta de caldura excesiva este cu totul binefacatoare. Iar calitatile aerului constituiescun excelent calmant al sistemului nervos si favorizeaza somnul. Iarna temperaturile cele mai joase nu depesesc -15* – 20* ( 15 noiembrie – 1 martie ) . Aceasta temperatura constituie o gimnastica excelena pentru sistemul capilar al pielii luptand contra inactivitatii vasculare si micsorand astfel predispozitia la raceala si la transpiratii nocturne. Aceste temperaturi moderate sunt de altfel si cele mai bine suportate de cel mai mare numar de bolnavi care isi vad ameliorate pofta de mancare si functiile digestive.

UMIDITATEA – are o proasta reputatie pentru afectiunile pulmonare. Trebuie insa diferentiata umiditatea meteorica de cea telurica.
Cea meteorica este legata de frecfenta cetii si a ploilor datorita condensarii apei atmosferice. Un aer prea uscat usuca insa bronchiile, mareste viscozitatea sanguina si are tendinta sa congestioneze pulmonul. Ploile ce cad pe intreg teritoriul statiunii Busteni, sunt repezi sub forma de averse si se produc mai ales primavara si toamna in cantitate de circa 76 litri / m2 . Manifestari electrice nu avem decat vara iar grindina cade foarte rar. Umiditatea telurica este provocata de retentia in straturile joase atmosferice a apei neabsorbite de catre solul de constitutie impermeabila . In acest caz , experimentele arata ca umiditatea meteorica nu manifesta pentru plamani inconvenientele grave care le manifwsta umiditatea telurica . De aici rezulta importanta capitala a structuri solului ce caracterizeaza zona statiunii Busteni care faciliteaza absorbtia de umiditate creind un climat favorabil tratarii bolilor reumatismale si pulmonare. Permeabilitatea solului este posibila datorita structurii sale de 69,50% nisip de diferite marimi si 30.50% argila cu structura granitoasa de grosime variabila iar subsolul compus din conclomeratele specifice muntilor Bucegi. Vecinatatea marilor paduri de foioase si conifere constituie nu numai un adapost contra vanturilor, a prafului si a umiditatii, dar constituie si un efect sedativ si calmant capabil sa amelioreze afectiunile bronho-pulmonare prin vaporii terebentinati ce ii degaja.

PRESIUNEA ATMOSFERICA – este determinata de altitudine si anume ea scade cu un centimetru pe fiecare 185 m. Spre deosebire de climatul de campie si de mare, unde gasim presiuni mari, la munte vom avea presiuni moderate si chiar mici, presiuni care au un efect excitant asupra organismului. Presiunea atmosferica in statiunea Busteni variaza intre 675 – 699 mm. Aceste presiuni maresc frecventa, capacitatea si debitul respirator prin supra-oxigenari.

VANTUL – este considerat ca elementul climatic cel mai periculos pentru persoanele care sufera de afectiuni ale aparatului respirator. In acest caz este recomandat sa se caute pozitiile cele mai protejate de vanturi, prin munti si paduri, regiuni nu foarte inalte ci adapostite. Vanturile ce bat in statiunea Busteni sunt: Nord, Nord-Est, Sud, Sud-Est ( vantul care este si aducator de precipitatii ). Muntii protectori si marile paduri in mijlocul carora se gaseste statiunea Busteni, opresc cea mai mare parte din curentii de aer, cu toate ca vin din directii atat de diferite, jucand rolul unui fel de ecran protector. De cele mai multe ori nu se simte decat o briza care traverseaza valea de la Nord-Est la Sud-Est. Iarna calmul atmosferic este aproape total.
Aceasta liniste atmosferica este foarte benefica pentru bolnavii atinsi de afectiuni ale cailor respiratorii; ea reduce pericolele racelii, favorizeaza vindecarea si impiedica infectarea aerului prin praf, deoarece aerul de munte, daca nu este agitat de vant, ci numai miscat prin jocul calm si natural al curentilornormali, este acele care pe linga proprietatile tonice ce le are favorizeaza cel mai bine mecanica respiratorie.

STAREA ELECTRICA SI OZONICA – emanatiile radio-active si gazele rare nu sunt inca bine cunoscute in actiunea lor. Abundenta radiatiilor ultra-violete contribuie insa la transformarea climatului statiunii Busteni intr-un climat stimulent si tonic recomandat in special pneumo-patiilor cronice. Pe de alta parte, ozonul care se gaseste din abundenta in aerul muntilor si in special al padurilor de brad, constituie un element dintre cele mai favorabile.

LUMINOZITATEA – in practica ea se poate eprima prin numarul de ore in timpul carora soarele straluceste efectiv, ceea ce permite stabilirea cu usurinta a curbelor de lumina. Astfel in zona statiunii Busteni obtinem urmatoarea medie lunara a zilelor senine: ianuarie 9 zile, febroarie 11 zule, martie 8 zile, aprilie 9 zile, mai 11 zile, iunie 12 zile, iulie 19 zile, august 20 zile, septembrie 20 zile, octombrie 18 zile, noiembrie 14 zile, decembrie 11 zile.

De aici rezulta ca in fiecare an avem aproximativ 164 zile senine si 201 zile cu cerul inorat. Ceata avem aproape regulat in luna octombrie si prima jumatate a lunii noiembrie, luni in care cura climatica ar putea fi intrerupta. Pe cat este de favorabila luminozitatea pentru plamani pe atat este de periculoasa insolatia, adica aplicarea directa a razelor solare pe tegumentele bolnavilor, din cauza reactiilor pe care le provoaca.

CALITATEA AERULUI
– puritatea aerului, absenta de praf, absenta germenilor infectiosi si a substantelor care provoaca asmul, sunt doar cateva din particularitatile care caracterizeaza climatul specific statiunii Busteni. De asemenea nu trebuie uitat ca timp de 3-4 luni pamantul este acoperit cu un strat gros de zapada, ceea ce confera aerului atmosferic pe langa puritate si alte calitati speciale si constante. Cura de repaos in plin aer – atat de utila din punct de vedere terapeutic – poate sa fie practicata tot atat de bine in timpul serilor racoroase de vara, cat si pe frigul riguros al iernii, fara a fi cu nimic incomodata – cu conditia binenteles de a lua masurile de precautie necesare

Hidrografia – Principala sursa hidrografica (resursa) a statiunii este Raul Prahova, care alimentat de afluenti, are un debit de 2,56 mc/s. Primavara, media multianuala poate ajunge la 5,57 mc/s (aprilie) si la 5,35 mc/s (mai). Localitatea este strabatuta de o bogata retea de ape curgatoare, cu un pronuntat caracter torrential Valea Cerbului, Valea Alba, Valea Caraimanului, Valcelul Spumos, Valea Jepi, Valea Urlatoarei, Valea Comorilor, Valea Babei si Valea Piatra Arsa. Spre rasarit, pe malul stang al raului Prahova – care strabate orasul de la un capat la altul – orasul este inchis de muntele Zamora ( Baiului ) strabatut la randul sau de numeroase vai: Valea Fetii, Valea Maturarului, Valea Zamorei etc.

Vegetația si Fauna – La nivelul statiunii exista paduri dese de fagi, arini, salcii, mesteceni, paltini si ulmi. Pe masura ce altitudinea creste (dupa 1200 m) locul foioaselor este luat de conifere: pini, brazi, molizi si larice. In padurile de fagi exista specii de plante ierbacee: Ciubotica Cucului, brandusa, feriga, fragii, ghiocei, leurda, murele, afinele, izma, Coada Calului, pipirigul, robuzul, Iarba Ciutei, macrisul, trifoiul. Exista si specii de plante aflate in regim de ocrotire: Bradul Alb, Tisa, Zimbrul, Papucul Doamnei, Iedera Alba, Stanjenelul Dacic, Ghintura Galbena, Garofita, Floarea de Colt. Din cauza unor vanatori nesabuiti numarul de animale mai mari a scazut simtitor in padurile din preajma orasului. Sporadic, mai pot fi intalniti ursi, lupi, cerbi, caprioare, mistreti, vulpi, rasi si capre negre. Mai exista iepuri si veverite, dar de asemenea, in numar redus. In schimb exista multe pasari: pitigoi, cocosi de munte, pupeze, cuci. Solul umbros al padurilor de aici favorizeaza exzistenta unr reptile ca: vipera comuna, salamandra, soparla de munte. Se mai intalnesc de asemenea: broasca bruna si mai multe specii de melci.

Rezervatii naturale

1). In zona limitrofa a Cabanei Babele si muntelui Caraiman se gasesc mai multe monumente natural, botezate cu diferite nume care in general corespund infatisarii acestora. Enumeram urmatoarele: " Sfinxul ", "Babele", "Grupul Batranilor", "Spanul", "Columna, "Lespezi", "Hermes, "Altarul, "Zamolxe", "Porumbelul" si "Sfinxul din Piatra Arsa". Babele sunt monumente ale naturii, incontestabile fenomene eoliene sub forma de ciuperci, aflate in fata cabanei Babele. Sfinxul este un monument despre originea caruia sunt sustinute doua afirmatii: 1. – fenomen natural la fel ca si Babele; 2. – monument istoric mostenit de la daci. Se spune ca este un monument religios, sculptat de artisti daci dupa victoriosul razboi purtat impotriva romanilor in timpul lui Domitian din anul 89 e.n.

2). – Pe str. Matei Basarab sunt circa 35 de stanci de diferite marimi ( intre 0,5 si 2,5 m ) , care invita copiii la un alpinism al prichindeilor.m)

– Pe Valea Urlatoarea este o cascada naturala cu o cadere de apa de 12 m.

3). La Vama Strunga situata la cota 1950 m, exista un punct fosilifer, unde au fost descoperite aproximativ 150 specii de amoniti si numerosi corali.
4). Nu gresim cu nimic daca mentionam printre monumentele naturale si Poiana Kalinderu, Poiana Costilei si alte poieni, una mai frumoasa decat alta, iar toate impreuna formeaza imparatia florilor.
5). Parcul National Bucegi are o suprafata de 6680 hectare si cuprinde intreg versantul prahovean.
6). Rezervatia Poiana Crucii (Cocora) protejaza o poiana, adapostind o specie de ghintura.
7). Rezervatia botanica Varful Omul cu specific de tundra.
8). Rezervatia botanica Babele, cu vegetatie aplina spaecifica, expusa vanturilor permanente.
9). Muntii Caraiman sunt vestiti si pentru " Floarea Reginei ", declarata monument al naturii si ocrotita prin lege. Este o floare cenusie cu mai multe petale si care se gaseste in Muntii Alpi.

2. Structura potențialul turistic antropic

Componentele potențialului turistic antropic

Cand pasii te poarta pe plaiurile superioare ale Vaii Prahovei, poti observa, contempland cu ochii mintii, monumentele statiunii Busteni. Case sau Vile cu specific local, cu o arhitectura rustica, cerdac prevazut cu stalpi ce sustin arcade in stil brancovenesc, iar in fontonul acoperisului construit in doua sau patru ape, se afla tinuta zvelta a unui turnulet cu 2, 4 sau 6 fete, pe care se afla 1 sau doua sulite ce se inalta in vazduh asemeni pasarii maiastre brancusiene. Scarile de acces ale acestora sunt din piatra, in care dalta mesterului anonim a creat in partea inferioara un brau executat din piatra de cariera asezate intr-un neasemuit desen geometric.

Dintre monumente putem aminti:

Crucea Eroilor Neamului

Cel mai mare si valoros monument al orasului Busteni, unic in tara, este Crucea Eroilor Neamului cazuti pe campurile de lupta pentru intregirea neamului. A fost construita intre anii 1926-1927 prin grija Majestatii Sale Regina Maria si amplasata pe saua muntelui Caraiman, la cota 2291 m.Crucea este executata din profile de otel, asezata pe un soclu din beton armat, iar in interiorul acestuia se afla o incapere care a adapostit initial dinamul generator de energie electrica care alimenta cele 300 de becuri a 500 W fiecare. Dimensiunile monumentului sunt impresionante avand inaltimea de 48 m si latimea de 14 m. In anul 2005 Monumentul a fost racordat la energia electrica a orasului, iar in noptile cand cerul este senin, privitorului i se ofera o imagine feerica prin aparitia unei cruci imense inconjurata de numeroase stele de pe bolta cereasca.

Monumentul " Ultima Grenada "

Monumentul situat intre Biserica Domneasca si statia CFR, a fost ridicat in anul 1928 prin grija patronului Fabricii de Hartie Otto Schiel. Statuia a fost dedicata eroului

Caporal Vasile Musat, cazut in primul razboi mondial. Este opera sculptorului Dumitru Barlad si reprezinta pe caporal aruncand grenada in tabara dusmana cu mana dreapta ce-i mai ramesese teafara.Caporalul Musat s-a nascut in anul 1890 in comuna Domnesti – Arges. A facut parte din batalionul unu al regimentului doi graniceri, care avea sarcina pazirii granitei in sectorul muntelui Susai intre Predeal si Valea Prahovei. A luptat in jurul Brasovului si in defileul Oltului la Caineni. A fost ranit in lupte de mai multe ori, dar, stapanit de un nobil sentiment patriotic, a refuzat sa plece in spatele frontului. Transferat la o unitate in Muntii Vrancei, a fost ranit la bratul stang, continuand sa participe la batalii si sa arunce grenade cu bratul sanatos. A murit eroic in luptele de la Oituz, La inaugurarea monumentului in data de 9 septembrie 1928, a luat parte insasi M.S. Regina Maria, insotita de intreaga sa suita regala.

. Castelul Cantacuzino

In anul 1911 a fost cladit Castelul Cantacuzino si o serie de grote, cascade si fantani arteziene, toate situate in parcul al carui proprietar a fost printul Gheorghe Cantacuzino ziz " Nababu". Castelul, din punct de vedere arhitectural, figureaza in topul primelor castele din Romania..In present este retrocedat mostenitorilor si nu se viziteaza insa arhitectura poate fi admirata din exterior, fiind vizibil in special in perioada de toamna

Biserica Domneasca

Zidita din piatra de cariera, este o copie redusa a Manastirii Horezu, prin arhitectura, dotarile interioare si vechimea sa, intrand in randul monumentelor remarcabile ale orasului.

Este o biserica ortodoxa , construita in anul 1889. Ctitorie a regelui Carol I si a reginei Elisabeta, pictati in marime naturala in pronaos. In forma de cruce cu doua turle de forme diferie, a fost ridicata de constructori italieni condusi de Pietro Dreossi.

Mobilierul este din stejar masiv, iar catapeteasma, considerata a fi cea mai frumoasa din Romania, a fost lucrata la Viena.

Icoanele originale pastrate, sunt pictate de Gheorghe Tatarascu si ucenicii sai. Pictura originala din altar are acelasi autor ca si la Manastirea Sinaia – Agnes Exner.

Casa Romano – Franceza

In centrul orasului vis – a – vis de Primaria orasului Busteni ( Bulevardul Libertatii – 174 ) se gaseste Casa Romano – Franceza ( CRF ), institutie care are drept scop raspandirea culturii si civilizatiei romane prin orice mijloc legal in zona Vaii Prahovei ( de la Campina la Predeal ).In acelasi timp CRF asigura legatura dintre cele doua localitati infratite Moissy – Cramayel – Franta ( departamentul Saint -et – Marnel – localitate situata la aproximativ 35 Km in sud – estul Parisului ) si orasul Busteni. Hotararea construirii CRF a fost luata cu ocazia semnarii infratirii intre cele doua localitati ( 1994 ) si a fost realizata in egala masura cu fonduri locale franceze si romanesti ; a fost inaugurata la 1 septembrie 1996. Activitatea CRF se deruleaza in cadrul Asociatiei " Prietenii Casei Romano – Franceze " condusa de un consiliu de administratie format din 11 persoane ( 4 francezi si 7 romani ), consiliu condus de primarii celor doua localitati. Directorul CRF, Profesor Dan Parpauta, pune in practica hotararile consiliului de administratie. Cladirea CRF este o constructie miniona cu un etaj si este proprietatea Primariei orasului Busteni. La parter se afla secretariatul, cabinetul directorului, holul pentru expozitii, sediul Asociatiei de Infratire Busteni – Moissy – Cramayel si sediul Consortiului Local Busteni. La etaj se afla biblioteca, sala de cursuri si sala de festivitati. Activitatile CRF: Cursuri de limba franceza – prof. Otilia – Rodica Parpauta si Mihaela – Gabriela Dumitrescu. De anul acesta se vor oferi diplome prin intermediul Aliantei Franceze din Ploiesti. Datorita frecventarii cursurilor de franceza organizate la CRF, elevii Scolii Generale nr.1 Busteni au reusit sa castige primele locuri la faza judeteana a Olimpiadei de franceza organizata la Ploiesti.

Corul ARMONIA

Expozitii
Expozitie cu desenele elevilor Scolii Generale nr.1 Nicolae Balcescu – Prof. Vasile
Expozitii de fotografii a tanarului artist din Brasov – Adrian Simion
Expozitie de desen si pictura – Mihaela Turbatu din Targoviste
Proiect pentru 2004 sau 2005 – sejururi reciproce de o saptamana, in localitatea omoloaga, a unor grupuri de elevi de gimnaziu,pentru a realiza desene si picturi.

Casa de cultura si Biblioteca oraseneasca

Profil: serviciu public local organizat la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale;                        

Dotare – numar de volume – 27.332

Activitatea Bibliotecii Publice se desfasoara conform actelor emise de Ministerul Culturii si Cultelor privind organizarea si functionarea bibliotecilor publice ( Ordin nr.2069 / 1998 si Ordinul nr.2026/2000) si de Asociatia Nationala a Bibliotecarilor si Bibliotecilor Publice din Romania.

Orologiul ce s-a montat pe fatada Casei de Cultura din Busteni ( acolo unde a existat un ceas de exterior cu ani in urma ) este un aparat de exceptie – ceas sincronizat cu ceasul atomic.

Precizia absoluta este asigurata de sincronizarea prin sistemul GPS ( Global Positionig System ) – sistem de radio navigatie globala format dintr-o constelatie de 24 de sateliti si statiile lor de la sol. Orologiul are un cadran cu diametrul de 70 cm, reglare automata a mecanismelor si a orei vara – iarna, sistem acustic sonor care contine un amplificator de 500 W si doua difuzoare de 250 W.

In memoria sa orologiul are inglobat un numar de 64 de melodii care pot fi programate in functie si de evenimentele deosebite si sarbatori legale.

Printre alte melodii se pot asculta colinde de Craciun, Imnul National al Romaniei, Imnul UE, Hora Unirii, Imnul Bucegilor etc.

 Firma producatoare este BODET din Franta iar cea care s-a ocupat de achizitionare si montaj este o firma din Oradea.

De remarcat este faptul ca astfel de orologii au mai fost montate in Franta, Spania, Australia, Bosnia, Grecia, Malayezia, Peru, Turcia etc.

Aceasta investitie este de 9000 Euro, banii fiind de la bugetul local.

 Cetatenii orasului Busteni pot fi mandrii de o astfel de achizitie, ceasuri asemanatoare existand in orase din cele mai mari tari din lume.

Muzeul CEZAR PETRESCU

Muzeul Memorial Cezar Petrescu – Sectie a Muzeului Judetean de Istorie, la 17 decembrie 1967 . Interiorul pastreaza nestirbit vechiul stil : mobilier rustic, scoarte vechi, ceramica romaneasca, statui si tablouri, peste 10000 de volume si reviste, toate donate de urmasii lui Cezar Petrescu, dezvaluie la acest mare scriitor si publicist, doua trasaturi majore, pretuirea artei populare si marea pasiune pentru carte. O mare parte din scrierile sale se adreseaza copiilor, fiind traduse in 22 de limbi, scriitorul insusi traducand literatura di franceza si rusa.

Se afla nu departe de fostul tunel al caii ferate, la vest de sosea (B-dul. Libertatii), pe strada Tudor Vladimirescu nr. 1, colt cu Strada Cezar Petrescu.In ea functioneaza un muzeu care prezinta viata si opera scriitorului.

     Cezar Petrescu s-a nascut la 1 decembrie 1892 in satul Hodora (com. Cotnari). Debutul sau publicistic il face in revista "Flacara" a lui N.D.Cocea, in anul 1912, si timp de 40 de ani activeaza in gazetarie.A colaborat la ziarele "Adevarul" si "Dimineata", a infiintat revistele "Hiena"(1919) si "Gandirea"(1921), a fost director la ziarul "Bucovina" din Cernauti (1919).Cezar Petrescu s-a remarcat ca ziarist, nuvelist si romancier.A fost membru al Academiei Romane incepand din 1955 si a primit mai multe distinctii:Premiul de stat, Ordinul muncii cl.I si altele.

Primul sau volum, "Scrisorile unui razes" (1922) a fost premiat de Academia Romana si de Societatea Scriitorilor cu "Marele premiu pentru proza" (1923). Opera sa cuprinde 57 volume, majoritatea romane. Prozator realist, Cezar Petrescu si-a propus sa prezinte prin romanele sale o cronica a secolului al XX-lea, in maniera balzaciana. In aceasta cronica se disting sase cicluri, fiecare cuprinzand romane inrudite prin tematica lor.Ciclul I, "Rodul pamantului", este dedicat vietii taranilor si cuprinde trei volume de nuvele si 1907, trei romane ale rascoalei taranesti, in care se regasesc multe date autobiografice. Din ciclul al II-lea intitulat "Razboi si pace" fac parte romanul "Intunecare"- lucrare premiata in 1931 cu Marele premiu national pentru literatura "Heliade Radulescu"- Adapostul Sobolia, Tapirul, Comoara regelui Dromichet, Aurul Negru si Vadim, ultimul sau roman care urma sa se inchie cu un capitol intitulat "Inseninare".

     O mare parte din scrierile lui Cezar Petrescu se adreseaza copiilor (Fram, ursul polar, Naluca,Pif, Paf si altele

     Simtind nevoia unui loc de creatie retras, Cezar Petrescu a cumparat de la avocatul Nobilescu casa din Busteni, pe care a locuit-o in fiecare vara pana in 1960. Dupa moartea sa, survenita la 9 martie 1961 in urma unui atac de cord, casa a ramas familiei, care a cedat-o statului si a devenit muzeu. Casa este construita in stil Brancovenesc si cuprinde trei niveluri, din care se viziteaza numai parterul si etajul. In arhitectura ei, la parter se remarca prispele cu balustrade si coloane de lemn sculptat.      Intrarea in muzeu se face prin fatada de est. Patrundem intr-un vestibul, unde in partea stanga se afla statuia lui Horia, semnata de O. Han. Langa ea dintr-un text apartinand lui Demostene Botez referitor la casa memoriala retinem partea de incheiere:"Intrati! Veti gasi prezenta unui om care v-a iubit…care a iubit pe toti oamenii".      In hol mobilierul este format din fotolii, canapele, masute, iar pe pereti sunt tablouri in acuarela. Ne atrag atentia statuile lui Closca si Crisan realizate tot de O. Han, daruite scriitorului. De o parte si de alta a holului se gasesc, simetric, cate doua camere, care in timpul vietii scriitorului aveau destinatii diferite: dormitorul mamei si cel al sotiei, in dreapta, sufrageria si biroul de primire, in stanga.

     In incaperile din dreapta sut expuse fotografii de familie, caietul de elev, file din jurnalul personal, volume cu dedicatiile primite, lucrari, tiparite si manuscrise privind cele sase cicluri amintite.

     Camerele din stanga-sufrageria si biroul de primire-sunt mobilate corespunzator: masa si scaune, bibliotece-studiou, rafturi cu ceramica, vaze servicii de masa si de cafea, tablouri, etc.

     Incaperile de la etaj sunt amenajate ca in ultimul an al vietii lui Cezar Petrescu. In camera de lucru sunt biroul cu doua corpuri, pe care se afla o mapa cu un manuscris, tocuri, creioane,etc., un dulap, o etajera, o masuta cu serviciu de cafea, servieta, batista si palaria scriitorului. In camera alaturata – cabinetul de presa.

Biblioteca se afla in prelungirea holului, de care este despartita printr-o usa de fier forjat. Cele doua randuri de dulapuri cu carti ocupa doi pereti mari. Din aceasta camere se intra intr-o veranda ingusta si lunga, cu vedere spre valea Prahovei, in care se afla un birou mic din lemn de brad, o masuta, fotolii de pai, tablouri, etc. Tot la etaj era si dormitorul scriitorului.

  Rezervatia de arhitectura industriala si oraseneasca

Situata pe strada Telecabinei nr. 49-51 compusa din:

colonie muncitoreasca la IHB ( 1900 );

locuinte din incinta Habricii de Hartie;

blocuri locuinte muncitoresti din incinta Habricii de Hartie;

anexe gospodaresti;

hake de productie ale Habricii de Hartie;

locuinta oraseneasca de factura romantica – strada Libertatii – 256;

locuinta oraseneasca de factura neoromaneasca – strada Libertatii – 250;

locuinta oraseneasca de factura traditionala ( vila Piscului ) – strada Soimului – 5;

locuinta oraseneasca de factura neoromaneasca – gradinita din strada Zambilelor -4

Pe Bulevardul Libertatii intre numerele 208 si 210, sunt doua banci din piatra masiva prelucrata, construite si amplasate in anul 1904, prin grija neobositului si iubitorului de munte, Nestor Urechia.

 Banca " La Regina " amplasata in padure la circa 2 km, pe punctul numit " La Fierastrau ", este o lucrare de arta construita din piatra masiva, la 17 septembrie 1888.

Manastirea cu un singur calugar

Dincolo de " Jepi – un parau repede curgator pe sub coasta Bucegilor – se afla un plai domol numit Palanca, inconjurat de brazi seculari. Cateva lespezi vechi de piatra brazdeaza poteca ingusta ce serpuieste prin padure, pana la o poiana invelita in iarba, de un verde stralucitor. Pelerinii descopera o gura de rai, in mijlocul careia se afla un brad retezat de furtuna, ce are forma neobisnuita a unui policandru urias. In varful sau este asezata o cruce alba, ce se aprinde la lasarea serii. Pe ramura din partea de rasarit a arborelui sunt prinse, in cateva copci, clopotul si toaca acestei manastiri in aer liber.

Marginile poienii sunt imprejmuite cu pari de lemn si sarma. Locul portii mari este strajuit de doi busteni verticali, ciopliti cu migala.

De jur-imprejurul bradului retezat, cuprinzandu-l ca intr-o imbratisare, este construit un " aghiazmatar ", un fel de capela din lemn, de forma circulara, unde se tin slujbe si unde credinciosii veniti aici din toata tara aprind lumanari si se roaga la icoana Maicii Domnului.

Deasupra, pe varful Caraimanului, vegheaza crucea inaltata pe munte, la care se inchina toti pelerinii, inainte de a pasi in cuprinsul asezamantului.

O vreme randuielile manastiresti s-au savarsit in Aghiazmatarul construit in jurul bradului cu sase brate dar era necesara o biserica.

Intr-un timp destul de scurt s-a procedat la construirea unei biserici din lemn de dimensiuni mici care sa fie Paraclisul manastiriii si in care sa se savarseasca cele Sapte Laude si Sfanta Liturghie.In toamna anului 2001 s-a terminat construirea Paraclisului cu Hramul ACOPARAMANTUL MAICII DOMNULUI si a unei cladiri care sa tina loc de Staretie. In ziua de duminica 21 octombrie 2001 s-a savarsit slujba de sfintire a Parclisului. Pre Sfintitul Sebastian Ilfoveanu, vicar al sfintei arhiepiscopii a Bucurestilor, insotit de preot consilier Aurel Nicolae si de P.C. Protoereu de Campina Costica Dumitru si de un numeros sobor de preoti a savarsit slujba de sfintire si Sfanta Liturghie, fiind prezenti peste 5000 de credinciosi veniti din apropiere sau din diferite colturi de tara. Dupa slujba de sfintire s-a savarsit si slujba de punere a pietrei de temelie la Biserica cea Mare cu Hramul Inaltarea Sfintei Cruci. In prima faza s-a procedat la turnarea fundatiilor si a subsolului bisericii, lucrare finalizata pana in toamna anului 2002. In anul 2003 cum a venit vremea calda lucrarile au continuat cu ridicarea zidurilor, turnarea stalpilor si a centurilor, turnarea cupolei si confectionarea turlelor din armaturi de fier precum si confectionarea acoperisului bisericii. Prima zapada a iernii 2003 a gasit biserica cea mare acoperita cu tabla de cupru.

In anul 2004 s-a construit clopotnita – o lucrare foarte frumoasa dar si foarte pretentioasa in executie care v-a oferi posibilitatea celor 6 clopote ce vor fi instalate in ea sa vesteasca pe toata Valea Bustenilor si Zamorei momentele de rugaciune de la manastire. In anul 2005 au prins contur trapezele si chiliile manastirii.

INFRASTRUCTURA

Infrastructura de transport este asigurată prin :

Rețeaua Rutieră

Cu mijloace rutiere pe DN1 (E60: Constanta – Bucuresti – Brasob – Cluj – Bors), la 131 km de Bucuresti si 40 km de Brasov;

Rețeaua de căi ferate
– Cu trenul: pe magistrala Bucuresti – Brasov la statia Busteni. El este o importanta statie CFR de pe magistralele feroviare care leaga capitala cu centrul, nordul, sau nord-vestul tarii, parti ale magistralelor europene care unesc sud-estul Europei cu Occidentul;

Transportul aerian este asigurat prin:
– Aeroportul international Otopeni se afla la 111 km, iar cel national de la Baneasa la 124 km;

Puncte de trecere a frontierei de stat
– Cel mai apropiat punct de frontiera este cel de la Giurgiu, la 195 km (rutier si feroviar)

Dotãri tehnico-edilitare 2002 – 2006

Din analiza observam eforturile Primariei de a imbunatati serviciile publice de apa, canal, si iluminat public dar si a infrastructurii stradale, ca o conditie esentiala pentru alinierea la normele europened.p.d.v. social si turistic.

O atentie deosebita a fost acordata infrastructurii domeniului schiabil Kalinderu , ca factor de dezvoltare turistica si progres economic pentru localitate, ca punct de atractie la nivel european, amintind astfel investitiile in echipamente si escaladele artificiale de gheata care au beneficiat de importante sume de la bugetul local si unde au fost organizate numeroase manifestari cu profil turistic si sportiv.

Alimentarea cu apă a orasului se realizează din 10 surse subterane si una de suprafata , care asigură alimentarea cu apă în proporție de 90 % din consum, cu un volum anual de 1.752.000 mc/an.

Pentru asigurarea in totalitate a populatiei si a sectoarelor industriale cu apa potabila este incheiat contract de furnizare a apei si cu operatorul localitatii Azuga care livreaza diferenta.

Calitatea apei potabile este monitorizata de Compania Națională Apele Române – S.G.A. Prahova și de S.C Hidro Prahova SA ca operator al serviciului public de furnizare a apei, neinregistrandu-se surse de poluare care sa depaseasca normele de calitate in vigoare.

Lungimea rețelelor de distribuție a apei potabile este de 74,5 km, si 21 km aductiune asigurând distribuția apei în întreg orașul.

Din punct de vedere al calității în zona Busteni,apele sunt de Categoria I . Stațiile de apă Busteni au o capacitate de 1.644 000 m3/an.

Poluarea nu se resimte asupra apei potabile neexistand concentrati peste limita din STAS 1342/91 . Sistemul de alimentare cu gaze naturale al statiunii este acoperit aproape în totalitatecu gaze naturale. Sistemul de telefonie

Telefonia fixă este asigurată pe toată suprafața statiunii și zonele adiacente prin Romtelecom și RDS, iar cea mobilă este asigurată de operatorii Orange, Connex, Zapp, Cosmote. Toate sistemele permit accesul la Internet.

Canalizarea oraseneasca menajera si pluviala functioneaza in sistem centralizat pe o lungime de 40 km, urmand ca prin accesarea Fondurilor Structurale sa fie colectate in Statia de Epurare.

In acest moment toate unitatile economice ( Turism, Industrie ) sunt conectate la reteaua centralizata oraseneasca de canalizare menajera.

  Până la sfârșitul anului 2000, deșeurile menajere produse în Busteni erau depozitate la groapa de gunoi existentă în sud-estul orasului , in zona Zamora , amplasament lipsit de dotare tehnică sau edilitară. Din aceste motive, autoritățile locale prahovene, pe baza unui parteneriat, au construit rampa ecologică de deșeuri menajere și deșeuri asimilate acestora, amplasată în zona Boldesti – Scaieni, vechea groapa de gunoi rămânând închisă.

Tot odata a fost realizata o statie de sortare, preluare si transfer al deseurilor administrata de Serviciul de Salubrizare Busteni.

Capacitatea totală de depozitare a rampei de transfer este de 25 tone/zi respectiv 55 mc, suprafața depozitului fiind de 600 mp iar suprafata totala cu activitati conexe de 2.000mp.

Astfel cu sprijinul si aprobarea Consiliului Local au fost modernizate si reparate strazi prin asfaltare pietuire, pavare si terasare in cartierele Piatra Arsa, Poiana Tapului,si pe strazile Eroilor, Paltinului, Alpinistilor, Fantanii, Scolii, Cezar Petrescu, Grivitei, Horea, Saelelor, indiguite si consolidate maluri pe Valea Cerbului Valea Maturarului si Valea Alba, cat si inlocuiri si reparatii ale retelelor de apa potabila si canalizare cat si decolmatari de canalizari pe strazile M. Kogalniceanu, Valea Alba, Eroilor, Saelelor, asigurandu-se tot-odata alimentarea cu apa potabila a zonei inalte Caminul Alpin ( 8 strazi)

Toate aceste investitii si reparatii se traduc atat financiar in bani ,peste 5.500.000 RON , dar in special in eforturi de coordonare si conducere profesionista a tuturor compartimentelor specializate ale primariei, dar si atentiei si implicarii membrilor Consiliului Local .

Reteaua scolara Orasul Busteni dispune de cinci gradinite, trei scoli generale cu clasele I – VIII si de un grup scolar.

GRADINITA NR.1 CU PROGRAM NORMAL SI PRELUNGIT

Cadru juridic: teren si constructia – proprietate de stat

Date privind constructia:

Functioneaza in local propriu;

Suprafta construita – 293.225 mp;

Numarul incaperilor – 26 din care 5 sali de clase normale;

Iluminat electric;

Incalzirea – centrala termica cu gaze naturale;

Apa potabila – de la reteaua publica;

Grup sanitar in incinta ;

Numar cabinete elevi – 8;

Numar cabinete cadre didactice – 2;

Personal:

Director: CARMEN ELENA VISAN;

Numar total cadre didactice – 4;

Numar personal administrativ – 3

GRADINITA NR.2 CU PROGRAM NORMAL SI PRELUNGIT

Cadru juridic: teren si constructia – proprietate de stat

Date privind constructia:

Functioneaza in incinta Scolii Generale nr.2;;

Suprafta construita – 64,53 mp;

Numarul incaperilor – 5 din care 3 sali de clase normale;

Iluminat electric;

Incalzirea – sobe  cu gaze naturale;

Apa potabila – de la reteaua publica;

Grup sanitar in incinta ;

Numar cabinete elevi -3;

Numar cabinete cadre didactice -1;

Personal:

Director: CARMEN MILU;

Numar total cadre didactice -3;

Numar personal administrativ -1.

GRADINITA NR.3 CU PROGRAM NORMAL

Cadru juridic: teren si constructia – proprietate de stat

Date privind constructia:

Functioneaza in local propriu;

Suprafta construita – 148.50 mp;

Numarul incaperilor – 6 din care 2 sali de clase normale;

Iluminat electric;

Incalzirea – sobe  cu gaze naturale;

Apa potabila – de la reteaua publica;

Grup sanitar in incinta ;

Numar cabinete elevi -1;

Numar cabinete cadre didactice -1;

Personal:

Director: NICULINA MUNTEANU;

Numar total cadre didactice -2;

Numar personal administrativ -1.

SCOALA GENERALA NR.1 CU CLASELE I – VIII

Cadru juridic: teren si constructia – proprietate de stat

Date privind constructia:

Functioneaza in local propriu;

Suprafta construita – 970  mp;

Numarul incaperilor – 28  din care 20  sali de clase normale, 2 laboratoare, biblioteca, sala de sport, cabinet metodic, cabinet medical, atelier;

Iluminat electric;

Incalzirea – sobe  cu gaze naturale;

Apa potabila – de la reteaua publica;

Grup sanitar in incinta ;

Numar cabinete elevi -14;

Numar cabinete cadre didactice -2;

Personal:

Director: GHEORGHE MEGELEA;

Numar total cadre didactice -35, din care 10 invatatori, 25 profesori;

Numar personal administrativ -9.

SCOALA GENERALA NR.2 CU CLASELE I – VIII

 Cadru juridic: teren si constructia – proprietate de stat

Date privind constructia:

Functioneaza in local propriu;

Suprafta construita – 882 mp;

Numarul incaperilor – 22 din care 13 sali de clase normale, 1 laborator, biblioteca, sala de sport, cancelarie;

Iluminat electric;

Incalzirea – CT  cu gaze naturale;

Apa potabila – de la reteaua publica;

Grup sanitar in incinta ;

Numar cabinete elevi -8;

Numar cabinete cadre didactice 1;

Personal:

Director: DANIELA GANEA;

Numar total cadre didactice  25, din care 7 invatatori, 18 profesori;

Numar personal administrativ -5.

Din punct de vedere al invatamantului in acest moment in localitate putem identifica :

Structura personalului din invatamant :

Resurse materiale în anul 2006

In anul 2005 si 2006 unitatile de invatamant au beneficiat din partea  bugetului local de 9.727.000 RON, respectiv 3.936.000 in anul 2005 si 5.791.000 RON in anul 2006, respectiv :

Au fost realizate asfaltari ale terenului de sport si a aleilor scolii Generale nr 2, Scolii Generale nr. 1, Gradinitelor nr 3 si 5, Grupului Scolar Ion Kalinderu, lucrari de reparatii, instalatii si ameliorare termica prin inlocuirea tamplariei vechi cu una moderna din geam termopan la Grupul scolar Ion Kalinderu si Casa Romano-Franceza, cat si asigurarea de utilitati pentru Casa de Cultura si Biblioteca oraseneasca dar si amenajari ale parcurilor si spatiilor de joace pentru copii cat si finalizarea Salii de sport.

Sanatate
1.    SPITALUL BUSTENI, sectia exterioara   
2 .   CIRCA SANITARA NR.1 BUSTENI   
3  .  CIRCA SANITARA NR.2 POIANA TAPULUI    4  .  SANATORIUL BALNEOCLIMATIC de COPII BUSTENI

Asociatia consortiului local busteni

1.Organizare

CLB este o asociatie cu personalitate juridica, non-profit apolitica si nonguvernamentala care a luat fiinta in orasul Busteni in anul 1997.

Din componenta asotiatiei fac parte institutii si societati comerciale locale dintre care mentionam: Consiliul local, unitatile de invatamant, unitatile din sanatate, societati comerciale din turism, diverse asociatii cu profil cultural sau de afaceri.

Asociatia este condusa de un Consiliu de administratie, iar activitatea curenta este asigurata de Biroul executiv.Conform statutului sau, scopul asociatiei este promovarea programelor de dezvoltare social-economice de interes local si regional. CLB se implica in elaborarea programelor de dezvoltare locala si atragerea organizatiilor reprezentative locale in realizarea programelor propuse.

Prin activitatea sa CLB asigura:

-sprijinirea initiativelor de dezvoltare economica locala cu programe care sa duca la crearea unor noi locuri de munca;

-sprijinirea crearii si dezvoltarea, pe plan local, de intreprinderi mici si mijlocii;

-actiuni orientate pentru dezvoltarea serviciilor si infrastructurii in turism;

-culegerea, prelucrarea de date si informatii, crearea unei baze de date zonale;

-actiuni de promovare turistica a zonei.

2.Activitati desfasurate

Dintre activitatile desfasurate mentionam realizarea proiectelor legate de dezvoltarea unor probleme ale comunitatii din orasele Busteni, Sinaia, Azuga, Predeal.

Aceste proiecte au beneficiat de fonduri nerambursabile comunitare in valoare totala de 120.000 Euro.

Dintre aceste proiecte mentionam:

2.1 Centrul zonal de informare pentru administratia publica locala. Sistem de comunicare si informare al APL din orasele Sinaia, Busteni, Azuga, Predeal.

La baza acestui proiect s-au aflat o serie de probleme identificate in zona, atat in termeni de dezvoltare economica si de infrastructura, ca si in termeni de dezvoltare a industriei turismului in zona. Prin implementarea proiectului a putut fi realizata o baza de date comuna, prezentand zona ca un intreg, mai mult, realizarea unei asemenea baze de date comuna evita elaborarea acelorasi baze de date pentru fiecare localitate in parte, fara posibilitati de a schimba informatii intre ele.

Bugetul proiectului a fost de 81.850 Euro, din care 37.450 Euro au fost fonduri Phare.

Acest proiect a fost realizat de catre CLB in parteneriat cu cele 4 Primarii, iar la evaluarea facuta de finantator s-a clasat pe locul 4 din cele 120  de proiecte.

2.2 Centrul de calificare in domeniul Industriei si al serviciilor Busteni.

Acest proiect a fost realizat in cadrul Programului de Redistribuire a Fortei de Munca componenta de Dezvoltare Economica Locala si a avut la baza modelul recomandat de Departamentul Muncii din S.U.A., cu sprijin financiar USAID.

Bugetul proiectului a fost de 44.100 $ din care 30.000 $ fonduri USAID.

Prin acest proiect , realizat de Consortiul Local, orasul Busteni a fost unul din primele 7 localitati din tara alese pentru derularea rundei pilot, iar rezultatele implementarii au fost apreciate in mod deosebit de finantator.

2.3 Centrul de reconversie profesionala in domeniul serviciilor de interes public, social si in turism.

In strategia de dezvoltare a zonei, turismul si sfera serviciilor publice si sociale reprezinta solutia dezvoltarii economice locale. Cadrul natural si potentialul turistic pe care-l ofera orasul Busteni si intreaga zona fundamenteaza aceasta decizie.

Bugetul proiectului a fost de 51.360 Euro din care 30.740 Euro fonduri Phare.

Proiectul a fost implementat de CLB in parteneriat cu C.P.P.I. Busteni si unitati acreditate pentru a face instruirea in domeniile respective. La final au urmat si absolvit cursurile 205 persoane, dintre care 83 sunt angajate in unitatile cu profil turistic.

2.4 Construirea a doua baze sportive multifunctionale in Busteni

Proiectul si-a propus realizare a 2 baze sportive multifunctionale (teren de tenis, baschet, vole, handbal) la Hotel Silva si Hotel B.T.T.(azi Hotel Alexandros).

Obiectivul proiectului a fost de a diversifica baza de agrement a statiunii, atat pentru turisti cat si pentru localnici.

Proiectul a contribuit la cooperarea dintre societatile din cadrul turismului pentru folosirea in comun a bazelor de agrement  si la realizarea unui obiectiv din strategia de dezvoltare a orasului elaborata de Consiliul Local.

Proiectul a fost realizat si el, Busteniul dispune de 2 baze moderne cu suprafata de joc sintetica si cu iluminare pentru nocturna. De asemenea proiectul a fost considerat de finantator o reusita.

In afara activitatilor si proiectelor enumerate mai sus, CBL a participat la intocmirea studiului de fazabilitate -"Superski in Carpati"- impreuna cu Ministerul Turismului si Consortiul Dolomiti Italia.

Avand o experienta de 8 ani in implementarea si monitorizarea proiectelor Phare, CLB poate asigura conditiile de functionare a Unitatii de Implementare cuprinse in "Acordul Cadru" ce insoteste Contractul de executie al proiectului "Infrastructura acces turistica Busteni-Valea Alba -Calinderu".

Primaria Busteni

Adresa: Str. B-DUL LIBERTĂȚII 91,

Primar: SAVIN EMANOIL
Viceprimar: NAE SAVEL
Secretar: BARDAN DORINA AD

INFRASTRUCTURA TURISTICA

Mijloace de transport pe cablu :

• Telescaun: lung 1830m, capacit.400pers.\h, scaune de 2 pers., durata de parcurs:15 min.
• Telecabina Busteni – Babele cu lungimea traseului de 4.350 m, diferenta de nivel 1.237 m, timp de parcurgere 13 minute,capacitate 25 persoane.A fost data in folosinta la 11 august 1978.Tarif :19 RON/ urcare/ persoana; 19 RON/ coborare/ persoana
[28 august 2006]
• Telecabina Babele – Pestera cu lungimea traseului de 2.611m, difernta de nivel 560m, timp de parcurgere 10 minute, capacitate 35 de persoane.

Tarife transport pe cablu decembrie 2007 – martie 2008

Iarna orasul este un important loc de pelerinaj pentru cei care practica sporturile de iarna aici existand mai multe partii de schii amenajate cu diferite grade de dificultate dintre care pe Valea Alba (Kalinderu) exista conditii la standarde internationale.

Partii de Schi Busteni

Partia Kalinderu

Este una dintre cele mai moderne partii din tara si ii poate face pe schiori sa se indragosteasca de oraselul de la poalele Caraimanului. Partia trece prin mijlocul padurii facandu-te sa te simti cu adevarat in inima naturii.
Partia de la poalele Caraimanului te face sa uiti ca esti in Romania. O instalatie de telescaun produsa in Italia asigura transportul pe cablu pana la punctul depornire. Zapada pe partie este abundenta si nu exista nici un hop care sa va incomodeze.
Punctul de sosire se afla la 1.1 km de statia CFR si DN1. Partia are doua variante de sosire: cea din stanga este recomandata incepatorilor, iar cea din dreapta este alegerea iubitorilor de snowboard si a schiorilor cu experienta.  
Accesul catre partie se face foarte usor, fiind chiar la marginea orasului, pe versantul cuprins intre punctul de intrare al paraului Valea Alba in Busteni si Abruptul Prahovean sub Crucea de pe Caraiman.
Ca nivel de dificultate partia de schi Kalinderu are un nivel mediu cu o inclinatie de 37% a pantei. Lungimea este de 1.500 m, latimea medie de 40 m si diferenta de nivel 300 m. Partia Kalinderu a fost omologata de Federatia Internationala de Schi, putand fi folosita si de catre sportivi.
Instalatia de transport pe cablu are o lungime de 1.070 m si parcurge o diferenta de nivel de 295 m.

Capacitatea instalatiei este de 1.200 persoane intr-o ora. Avand o viteza de 5 metri pe secunda, durata transportului este de aproximativ 3.5 minute. Numarul de vehicule pe linie este de 37, la un interval de 15 secunde. Statia inferioara a telescaunului este plasata foarte bine astfel incat de pe partie poti sari direct in telescaunul de 4 locuri. !Partia din Busteni se afla in proprietatea autoritatilor locale si a putut fi adusa la standarde europene abia dupa ce s-a facut o investitie de 5,2 milioane de euro. Banii au venit din fonduri PHARE si s-au facut si alte investitii in folosul comunitatii cum ar fi asfaltarea drumului, lung de 1.700 de metri, care leaga partia de drumul national si racordarea gospodariilor din zona la retelele de gaze, canalizare si apa potabila.
!Denumirea partiei vine de la Ion Kalinderu, jurist, om de cultura, pasionat de arta si presedinte al Academiei Romane. S-a nascut la 28 decembrie 1840, aducandu-si un aport mare la dezvoltarea orasului Busteni. A construit o fabrica de hartie, un liceu, care acum ii poarta numele, si a promovat cat a putut schiul. La sfarsitul secolului al XIX-lea, la jumatatea drumului dintre Busteni si flancul stancos al Caraimanului a fost construit un chiosc care i-a purtat numele. Neglijat, adapostul a fost folosit de ciobani, iar in jurul sau s-a format Poiana Kalinderu, locul de unde porneste actuala partie de schi.

Partia Kalideru are si instalatie de produs zapada: o conducta de-a lungul intregii partii, 4 tunuri automate de produs zapada, 21 de hidranti si un bazin de apa cu o capacitate de 5.000 mc. Apa este captata direct din raul Valea Alba.
Pentru un strat de 20 cm de zapada instalatia trebuie sa functioneze 120 ore la o temperature de -4 grade Celsius si 72 ore la o temperature de -7 grade Celsius.

Utilaje de intretinut zapada – masina de batut zapada.

Salvamont Busteni

Muntii Bucegi, ofera nenumarate monumente naturale, peisaje spectaculoase si cele mai bune domenii schiabile, fapt care atrage anual milioane de turisti, alpinisti si schiori din toata lumea.  In acest context accidentele montane sunt aproape inevitabile, dar pentru aceste situatii exista un serviciu numit Salvamont.   Muntii Bucegi cu imprejurimile sale este deservit in permanenta de sase echipe de salvatori montani din: Busteni, Sinaia, Dambovita, Rasnov, Bran si Azuga, in total aproximativ 50 de oameni pregatiti in acest domeniu.

Zona de interventie a salvamontistilor din Busteni, acopera tot Abruptul Prahovean si o parte a Platoului  Bucegi, de la cabana Piatra Arsa (spre sud), pina la cabana Omu si creasta Bucsoiului(la Nord).  De partea cealalta a Vaii Prahovei,  unde se afla Muntii Baiului, zona de activitate se incadreaza intre Valea Zamorii si Valea Marului.     O suprafata totala de peste 5 mii de hectare, mare parte fiind inclusa in Parcul Natural Bucegi.

Activitatea de salvare cuprinde patrulare preventiva, asigurarea permanentei la punctele si refugiile Salvamont, cautarea persoanei disparute, acordarea primului ajutor medical in caz de accidentare si transportarea accidentatului sau a bolnavului la prima unitate sanitara.

STRUCTURI TURISTICE

Structuri de primire

"Statiunea Busteni" pune la dispozitia turistilor care aleg acest oras ca destinatie turistica, multe locuri de cazare Hoteluri, Cazare Vile/Cazare Pensiuni si Particulari, urmati de cabane, rarele complexe turistice, cabane montane si spatii de campare pentru vara – turism outdoors.

Ofertele de cazare din Orasul Busteni se diversifica pe zi ce trece. Micii si marii intreprinzatori in turism incearca sa tina pasul cu ritmul european pentru a dezvolta aceasta minunata statiune turistica de la Poalele Muntilor Bucegi.

Ofertele agentiilor de turism sunt variate si pe placul oricarui buzunar, astfel un sejur la Busteni iti poate aduce o relaxare bine meritata si departe de zonele aglomerate si poluate ale tarii.
Preturiile la cazare in statiunea Busteni variaza de la  Vile la Pensiuni, Hoteluri, Particulari si alti prestatori de servicii turistice in zona.

Situatia structurilor de primire turistica se prezinta astfel :

Hoteluri

Hotel Alexandros 3***
Locatie :Amplasat intr-un cadru natural deosebit, avand o pozitie privilegiata in centrul statiunii balneo-climaterice Busteni, Hotelul Alexandros, cu arhitectura sa deosebita, este unul dintre cele maiele gante si rafinate hoteluri de pe Valea Prahovei. Constructia este situata intr-o zona ce ofera o priveliste incantatoare. Interior : Cazarea este asigurata in camere cu grad de confort ridicat. Toate camerele sunt dotate cu: TV color(program prin cablu), telefoane moderne, ferestre antifonice, mini-bar. Facilitati Servicii: Complexul dispune de: bar de zi, terenuri de sport multifunctionale cu gazon sintetic si nocturna, sauna, sala de fitness, centru de inchiriere echipament sportiv, parcare auto la capacitatea hotelului..

Structura si preturi:

HOTEL MARY 3***

Locatie : Busteni, langa Hotel Alexandros

Structura: Demisol: sala de conferinte, Parter: Restaurant, Etaj 1: 2 garsoniere si 4 apartamente, Etaj 2: 2 garsoniere si 4 apartamente, Etaj 3: 4 garsoniere si 2 apartamente.

Interior : Garsonierele sunt formate dintr-o camera spatioasa cu pat dublu, TV, frigider, hol cu sifonier, grup sanitar, canapea extensibila, fotolii, comoda
Apartamentele sunt formate din living cu fotolii, canapea extensibila, dormitor cu pat dublu, comoda, frigider, televizor, telefon, hol cu sifonier, baie spatioasa.

Facilitati Servicii: Parcare, restaurant cu 72 locuri, bar de zi. Televiziune prin cablu, incalzire centrala, sala de conferinte, parcare, piscina, acces party-club, terasa englezeasca. Se organizeaza la cerere mese festive, excursii, drumetii pe bicicleta si alpinism.

Structura si preturi:

HOTEL MARGARITAR 2**

Locatie : Asezat pe cursul raului Prahova, intr-un minunat decor montan la 200m de soseaua DN1 Bucuresti – Brasov, la intrarea in Busteni (Poiana Tapului), cu o priveliste reconfortanta asupra Masivului Bucegi.

Interior : Toate camerele duble sunt dotate cu baie cu cabine de dus, telefon, TV, cablu, geam termopan si balcon.Cele 3 apartamente sunt dotate cu dormitor, living, camera pentru copii, bar, baie, TV,cablu, telefon,balcon. Apartamentul mare este dotat cu 2 dormitoare,living, baie,TV, cablu,telefon. Toate camerele au instalatie proprie de incalzire centrala, mobilier modern.

Facilitati Servicii: Restaurant, cu o capacitate de 60 locuri la mese, terasa, bar, biliard.Sala de conferinte cu o capacitate de 20 de locuri.Sauna si sala de fitness dotate ultramodern.

Structura si preturi:

HOTEL SILVA 2**

Locatie : Hotelul Silva are o pozitie privilegiata, la doi pasi de punctul de plecare al telecabinei catre cota 2200m.

Interior : Hotelul SILVA asigura toate serviciile cerute de o unitate moderna, camerele sunt dotate cu telefon (acces direct intern si international), baie, T.V.-color cu program prin satelit, balcon.

Facilitati Servicii: Hotelul Silva dispune de trei sali de conferinte, dotate cu flipchart, retroproiector, ecran, video, televizor, capacitatea fiind de 30-60 locuri/sala. ˇ doua terenuri de tenis cu suprafata sintetica si instalatie nocturna propice practicarii sporturilor colective (handball, volei, baschet) sau individuale (tenis, badmington). ˇ restaurant (bucatarie traditionala si internationala), bar de zi, salon de coafura, discoteca (concursuri de Miss, concursuri de dans, party-house cu prilejul zilelor nationale ale diferitelor tari) parcare, birou de informatii turistice.

Structura si preturi:

HOTEL MIHAIL 2

Situare: Stațiunea Bușteni, Bd. Libertății nr.12,la intrarea în Bușteni, pe partea dreaptă.

Dotări: 17 camere cu o capacitate de 34 de locuri de cazare. Camerele sunt dotate cu grup sanitar propriu, Tv, minibar.

Servicii de masă: în restaurantul propriu cu o capacitate de 36 de locuri, bar de zi, terasă.

Servicii speciale: parcare cu capacitate de 20 locuri.

HOTEL PESTERA3

Peisajul natural mirific in care este amplasat hotelul Pestera este completat de bogatia in diversitate a resurselor vegetale si cinegetice care formeaza un ecosistem natural si antropic de exceptie.
Fie ca este vorba despre practicantii turismului agremental sau sportiv, fie ca vorbim de turismul de afaceri sau turismul religios, dupa o prima vizita cu totii revin pentru a descoperi cat mai multe dintre frumusetile, binefacerile ºi misterele KOGA ION-ului ( valea superioara a Ialomitei cu Varful OM-ul).

Hotel Pestera Busteni dispune de 50 spatii de cazare structurate in 38 camere double si 12 garsoniere.
Fiecare dintre acestea au o superba priveliste. Sunt dotate cu tv cu receptie prin satelit, radio, telefon, minibar, safe. Toate camerele au fost redecorate pentru a va oferi un confort deosebit.
Cele cinci elemente: pamant, metal, apa, lemn si foc se regasesc pe rand pe cate unul dintre cele 5 etaje ale hotelului.

Structura si tarife:

          Capacitatea de cazare 108 locuri

HOTEL KALINDER 3

Beneficiind de o locatie privilegiata, in Busteni, la aproximativ 50m de partia Kalinderu, cu imaginea Caraimanului si a Crucii de pe Caraiman vizibila fie din camerele hotelului, fie din restaurant, inconjurat de paduri seculare de conifere si dezmierdat de susurul raului Valea Alba, hotelul Kalinder din statiunea Busteni va ofera provocarea unei locatii noi, moderne, elegante, linistite si extrem de primitoare.

La finele anului 2006 fostul hotel Marietta a fost cumparat si renovat, structura initiala suferind modificari radicale, astfel incat astazi, hotelul Kalinder sa va poata oferi: spatiu de cazare, restaurant, sectie bar, bucatarie moderna dotata cu echipamente si accesorii din inox, dupa inalte standarde ale Uniunii Europene, centru de afaceri.
Hotelul Kalinder are o capacitate de cazare de 10 camere, structurate astfel:
– 5 camere duble, grup sanitar propriu cu cada;
– 2 camere duble, grup sanitar propriu cu cabina-dus;
– 2 camere duble, grup sanitar comun cu cabina-dus;
– 1 camera cu 3 paturi, grup sanitar propriu cu cabina-dus.

Camerele au vedere totala sau partiala spre munte, iar sase camere dispun si de terasa. Toate camerele dispun de dotarile unui hotel de trei stele: mobilier (din lemn) modern si elegant, mini bar, televiziune prin cablu, telefon cu acces intern si international, grupuri sanitare cu aerisire directa si nu numai. Fiind primul de la partie, hotelul Kalinder isi propune sa fie primul si in ceea ce priveste calitatea produselor si serviciilor oferite, astfel incat sa devina prima dumneavoastra optiune de petrecere a timpului liber sau o locatie dorita pentru organizarea de cursuri,seminarii intalniri de afaceri,evenimente beneficiind totodata si de un raport calitate-pret cat mai corect.

Servicii oferite :

    Mic dejun inclus.
    Restaurant
    Sala de conferinte si seminarii evenimente speciale
    Minibar
    Telefon cu acces intern si international, TV cablu
    Acces internet.

Hotel MAXIMILIAN 2

Localizarea unitatii de cazare:

Hotelul se afla la marginea soselei in cartierul Poiana Tapului. 

Descrierea unitatii de cazare:

Hotel construit in 2004, avand dotari moderne, parcare, tarife accesibile. 

Structura unitatii de cazare:

Se ofera cazare in 21 camere duble dotate cu grup sanitar propriu si TV.  

Servicii si facilitati:

Restaurant, sala de conferinta, parcare. 

TARIFE 2008

Pana in 01.03.2008: 110 lei/cam/zi – camera dubla 

MOTELURI

PENSIUNI TURISTICE

VILE

CABANE

CAMERE DE INCHIRIAT

TABARA DE ELEVI SI PRESCOLARI BUSTENI

Capacitate:

– 650 locuri pe serie.
Conditii de cazare:
– Tabara are posibilitati de cazare in 14 vile cu incalzire centrala pe baza de gaz metan si alternativ combustibil lichid; sobe teracota cu combustibil solid. Vilele beneficiaza de apa potabila cuenta, apa calda, grupuri sanitare interioare. Cazarea se face in camere de 1 pana la 6 paturi.
Dotari suplimentare:
– Tabara mai dispune de: 6 blocuri alimentare proprii totalizand 400 locuri/serie; spalatorie; magazie de alimente si materiale; aparatura audio – video; sala de discoteca.

CAMPING CASA DE VACANTA ALEXE

Localizare:

Str. Valea Alba Nr.72, Busteni

STRUCTURI PENTRU SERVIREA MESEI

STRUCTURI AGREMENT

O evadare din rutina.O intalnire cu prietenii, sau un dans lasciv cu prietena.Un anume DJ.O atmosfera incendiara.Sau una foarte intima.O bautura anume.O lume in care te regasesti.

Un loc in care speri sa iti gasesti perechea – chiar si pentru un simplu dans.O discutie fata in fata.Un zambet cand ai fost admirat, si o parere de rau cand singura ta partenera a fost sticla de bere.

Ghici ce ar putea fi?

Raspunsurile le ai mai jos.

CLUBURI

Club laguna

Adresa: Busteni, Str. Telecabinei Nr.52

Clubul are in componenta:

– Discoteca

– pe doua nivele

– doua baruri

– capacitatea la mese de ~ 300 de persoane

– Pizzerie

– ofera cele mai renumite specialitati de pizza

– capacitate de ~ 80 locuri

– cadru rustic, intim

– muzica ambientala retro

– operativitate, calitate si servicii HIGH CLASS

– Facilitati

– sala de biliard

– parcare

– ATV – uri de inchiriat in apropiere

– statie taxi

– Oferta speciala

– organizeaza mese festive (onomastici, aniversari, etc.).

Club Bar Silva

Cu o capacitate de 70 de locuri, satisfacând toate gusturile prin gama larga de bauturi alcoolice si nealcoolice, specialitati de cafea, coctail-uri …
Club Bar organizeaza concursuri de biliard si sah. Premiile nu se lasa asteptate.

Club sfinx

Pentru cei ce iubesc distractiile nocturne „CLUB SFINX”, din cadrul Complexului Silva** Busteni organizeaza seri cu tematici diverse si concursuri atractive. Va asteptam în fiecare seara începând cu ora 22.00.

Club Biliard Busteni

Situat pe D.N.1 la intrarea in statiunea Busteni, Green Club, este locul ideal de petrecere a timpului liber alaturi de prieteni.
Cu 12 mese de biliard profesionale, fiind cel mai mare club de biliard de pe Valea Prahovei, poate fi si gazda unor competitii de profil.
Clubul este impartit in doua zone distincte si are in componenta o sala de biliard si discoteca.
Cu 12 mese de biliard profesionale numarul 9 cu o suprafata de joc semirapida, pentru a indeplini cerintele tot mai ridicate ale potentialilor turisti in continua crestere veniti in Busteni, fiind cel mai mare club de biliard de pe Valea Prahovei, putand fi si gazda unor competitii de profil.

Servicii: Sali Biliard, Bowling Si Darts

Centrul de agrement Busteni

•  VILA “ȘOIMUL” : situată pe Str. MIHAI EMINESCU, nr. 16 are regim permanent de funcționare și o capacitate de cazare de 68 locuri/serie în camere cu 2,4,6 paturi. Vila dispune de încălzire centrală, grupuri sanitare pe fiecare nivel, două TV cablu. Masa se asigură la blocul alimentar propriu cu o capacitate de 70 locuri/serie.

•  VILA “CRIȘUL” : situată pe Str. Griviței, nr. 24, funcționează în regim permanent având o capacitate de cazare de 35 locuri/serie, în camere cu 2,3,4 paturi. Încălzirea se realizează prin sobe de teracotă pe bază de combustibil solid (lemn), vila dispunând de grupuri sanitare comune pe fiecare nivel.Servirea mesei se realizează la Vila “Șoimul”.

TARIF CAZARE + MASĂ: 45 RON/ZI/PERSOANĂ (PENSIUNE COMPLETĂ)

SERVICII SUPLIMENTARE CENTRUL DE AGREMENT BUSTENI : Cursuri de schi, snowboard sau patinaj asigurate de monitori specializati (absolventi A.N.E.F.S.) pe Pârtia SORICA – AZUGA (2 ore/zi) – pentru un grup format din minimum 20 persoane .

Tarif monitori: 12 RON/ZI/PERSOANA

Tarif estimativ închiriere echipament schi: 20 – 25 RON/ZI/PERSOANA

Baza sportivă

Baza sportiva a Complexului Silva** Busteni pune la dispozitia amatorilor si a cluburilor sportive 2 terenuri (pentru tenis, volei, baschet, fotbal-tenis, sau miniforbal, badminton, Sala de forta, Sauna,) cu suprafata sintetica „SOMMER” si instalatii de nocturna. Complexul Hotelier Silva** Busteni pune la dispozitia celor interesati de organizarea conferintelor si a seminariilor pe diverse teme:
– 4 (patru) Sali – modern amenajate, cu o capacitate de 30 – 60 locuri/sala, echipa cu flipchart, retroproiector, ecran, video, TV.
– Coffe-breaK: cafea, apa minerala/suc, suc, produse patiserie;
– 1 sala de conferinte – capacitate 100 – 300 locuri – echipata la standarde occidentale.
– sistem de sonorizare, flipchart, retroproiector, video, TV, ecran. Sala este situata în oras la Casa de cultura.

Sport in Busteni: 

     ATV

      Bungee Jumping

      Catarare

      Echitatie

      Inot

      Motodeltaplan

      Mountainbike

      Off Road

      Paintball

      Parapanta

      Patinaj

      Rapel

      Schi

      Snowmobile

      Speologie

      Tir cu arcul

      Tiroliana

      Traversare pe corzi

      Traversare prin pendulare

      Zbor cu balonul

TRASEE turistice cu pornire din statiunea BUSTENI

Stațiunea Bușteni reprezintă punctual de plecare în drumeții montane pe unele dintre cele mai attractive trasee din masivul Bucegi. Potecile marcate facilitează excursiile începând cu durata de ½ oră, până la cele de o zi. Dintre acestea se evidențiază prin frumusețea peisajelor străbătue, a monumentelor naturii întâlnite, a perspectivelor ce le oferă privirilor, traseele: Traseu 1: Busteni – Cascada Urlatoare

Busteni (885 m)- Cascada Urlatoare (1055 m) = (punct rosu ; 1 h 15 min) Traseul este accesibil tot timpul anului. Se urca pe Str. Telecabinei spre telecabina. In tot acest timp putem observa abruptul prahovean al Bucegilor dominat de Varful Claia Mare in dreptul caruia se arcuieste Valea Seaca a Jepilor.
– Lasand in dreapta vechiul traseu spre Cabana Caraiman pe Valea Jepilor, dupa un urcus accentuat ajungem la punctul denumit “La Gratar”. De aici drumul se bifurca. Spre dreapta, poteca marcata cu triunghi albastru duce la Cabana Piatra Arsa, in timp ce drumul nostru trece peste un mic podet, traverseaza Valea Seaca a Jepilor si dupa un parcurs usor prin padure ajungem la Cascada Urlatoare care este impresionanta prin debit si inaltime.

Traseu 2: Busteni – Poiana Izvoare – Busteni

Busteni (885 m)-Poiana Costilei (1360 m)-Poiana Pichetul Rosu (1400 m)-Cabana Poaiana Izvoarelor (1455 m)- Cabana Gura Diham (987 m)- Busteni = (triunghi rosu pana in Poiana Pichetul Rosu, apoi banda rosie; 5-6 h) Traseul este accesibil numai vara. In Busteni urmand strada Valea Alba ajungem la Caminul Alpin, situat foarte aproape de iesirea din oras. De aici urcam o prima panta care ne scoate intr-o poiana de unde ni se dezvaluie o impresionanta priveliste asupra masivelor Caraiman si Costila. Continuand drumul, ajungem in timp scurt la “Poarta Muntilor”. Cativa copaci care, priviti din fata, par perfecti aliniati, ne lasa sa vedem abruptul. De aici drumul continua cu o usuoara curba spre dreapta apoi in urcus spre punctul “La Masuratoarea Ursilor”, de unde se ramifica spre stanga traseul marcat cu triunghi galben ce ne duce la refugiul Schiorilor din Valea Alba. Urmeaza o regiune aproape orizontala dupa care se coboara spre Poiana Costilei unde se ajunge dupa ce am traversat Valea Costilei si Valea Galbinelelor. Privind deasupra padurilor putem observa Peretele Galbinelelor, Coltul Galbinelelor, Coltii Malinului. Dupa ce traversam Poiana Costilei poteca ne duce la rascrucea de drumuri din Poiana Vaii Cerbului, iar la dreapta spre Busteni prin Plaiul Fanului, ambele cu banda galbena. Noi traversam Valea Malinului, apoi Valea Cerbului si ne indreptam spre Poiana Morarului, unde ajungem dupa ce traversam firele vailor Comorilor si Bujorilor. Aici putem admira impunatoarele Ace ale Morarului. Dupa ce traversam Valea Morarului si dupa o portiune aproape orizontala, coboram spre rascrucea de drumuri din Poiana Pichetul Rosu. De aici, drumurile sunt raspandite in evantai. Ele ne pot conduce spre Cabana Malaiesti sau Varful Bucsoiu, spre Cabana Diham sau Cabana Poiana Izvoarelor. De aici continuam traseul cu marcajul de banda rosie si in aproximativ 15 min. ajungem la Cabana Poiana Izvoarelor. In continuare coboram spre Cabana Gura Diham pe o poteca lata si accesibila, de unde in aproximativ o ora ajungem pe sosea in Busteni.

Traseu 3: Busteni – C. Gura Diham – C. Diham

Busteni (885 m)-Cabana Gura Diham (987 m)-Cabana Diham (1320 m) = (triunghi albastru; 2 ½- 3 h) Traseul este accesibil tot timpul anului. Din Busteni mergem pe Str. Nestor Ureche, iar la iesire din oras urmarim soseaua asfaltata ce strabate pitoreasca Vale a Cerbului. In zilele senine se pot vedea Coltul, Peretele si Umarul Galbinelelor, Coltii Morarului. Drumul urca piezis pana la Cabana Gura Diham, unde se desparte pe marcajul de banda rosie spre Cabana Poiana Izvoarelor, de unde continuam sa urcam paralel cu Valea Seaca a Baiului. Dupa aproximativ o ora drumul iese in Saua Baiului la o rascruce de drumuri, unde se intalnesc spre Poiana Izvoarelor, marcata cu cruce albastra, drumul spre Predeal prin Valea Leuca marcat cu triunghi rosu si drumul spre Cabana Steaua, marcat cu banda albastra. Noi continuam pe acelasi marcaj de triunghi albastru si dupa ce intalnim poteca marcata cu punct rosu, care vine dinspre Pichetul Rosu, coboram usor si in cateva minute ajungem la Cabana Diham. De pe prispa cabanei putem admira frumoasa perspective oferita noua de apruptul Bucsoiului si Morarului. Pe partiile naturale din fata cabanei se poate practica schiul.

Traseu 4: Busteni – Cantonul Jepi – C. Piatra Arsa

Busteni (885 m)-Cantonul Jepi (1960 m)-Cabana Piatra Arsa (1950 m) = (triunghi albastru; 4-4½ h) Traseul este accesibil numai vara. Vom urma traseul numarul 1 pana la punctul “La Gratar”, unde drumul spre Cascada Urlatoare se desparte de cel spre Piatra Arsa. Din acest punct, poteca se orienteaza spre dreapta, traverseaza Valea Seaca a Jepilor si in urcus usor prin padure, in aproximativ 20 minute ajungem la punctul “La Vinclu”.

Valea sapata de apele Urlatoarei

De aici drumul traverseaza, rand pe rand, Valea Comorilor, Valea Urlatoare Mica, Valcelul Urlatoarei Mici, Valcelul Crestei Urlatorilor si urcand in serpentine ajungem pe un pinten al Crestei Urlatorilor la punctul denumit “La Mese”. De aici putem admira panorama Vaii Prahovei. Apoi poteca traverseaza din nou Valcelul Crestei Urlatorilor, urca in serpentine de-a lungul Valcelului Urlatorii Mici si ajunge pe o platforma larga, de unde se desprinde spre dreapta hatisul care insoteste Braul Mare al Jepilor. In fata noastra se ridica Muntele Jepii Mari. Urmeaza un urcus piezis pe o poteca sapata pe alocuri in stanca si prevazuta cu cabluri de asigurare. Dupa cateva serpentine, se ajunge la Cantonul Jepi, de unde in 20 minute, mergand printre jnepeni pe un drum usor, zarim Cabana Piatra Arsa.

Traseu 5: Busteni – C. Babele

Busteni (885 m)-Cabana Babele (2200 m) = Incepand din 1978, drumul greu si periculos pe Valea Jepilor spre Cabana Babele, pote fi facut in numai 12 minute cu telecabina. Sustinuta de 6 piloni, pornind de la 931 m altitudine si ajungand la 2180 m, pe o lungime totala de 4450 m, cabina trece la o inaltime medie de 160 m peste una dintre cele mai frumoase zone alpine din Romania. Din 1982, linia de telecabina s-a prelungit spre Pestera pe inca o distanta de 2611 m.
Cabana Babele

Urcand spre Cabana Babele ni se ofera succesiv privelisti panoramice spre Valcelul Inspumat, Cascada Caraiman, amfiteatrul Vaii Jepilor, abruptul sudic al Caraimanului, versantul Jepilor Mici, platoul Bucegilor la marginea carora se afla Cabana Caraiman (2025 m). Iarna, in aprobierea cabanelor Babele, Caraiman si Piatra Arsa, amatorii de schi pot gasi partii atat pentru incepatori cat si pentru avansati..

Traseu 6: Busteni – Valea Cerbului-Varful Omu

Busteni (885 m)-Valea Cerbului-Varful Omu (2505 m) = (banda galbena; 5½-6 h) Traseul este accesibil numai vara. De la gara urmarim traseul numarul 3 pana la paraul Hoagelor unde se despart marcajele triunghi albastru si banda rosie spre Gura Diham si banda galbena spre Poiana Cerbului si Varful Omu. De la aceasta ramificatie, drumul nostru continua usor spre stanga prin padure, ocoleste Varful Galma Mare si ajunge in Poiana Costilei, de unde, printr-un urcus lin, ajungem in Poiana Valea Cerbului, de unde traversam Valea Malinului si ajungem in Valea Cerbului, de unde urmam firul vaii, paralel cu culmea Muntelui Morarului. Dupa ce traversam Valea Seaca a Costilei, trecem pe versantul nordic al masivului Costila, in Poiana Vaii Tapului, spre stanga observandu-se Creasta Priponului si in fundal Coltii Obarsiei.
Creasta Priponului De la confluenta cu valea Tapului, avem ocazia sa trecem prin punctul “Numaratoarea Oilor”, care a primit acest nume datorita a doi pereti stancosi care lasa intre ei un spatiu ingust. Ca reper orientativ, intalnim apoi, in stanga drumului, un vechi loc de popas al ciobanilor unde stanca este afumata, modiv pentru care aceasta stanca a fost numita ”Piatra Parlita”.Putin mai sus, putem observa o puternica ruptura de panta formata de pintenul “Priponul vaii Cerbului”, pe care o urcam repede pe serpentine ca sa ajungem la baza unui horn. Il urcam fara dificultati, dupa care, pe o panta destul de usoara, ne angajam pe o brana lata care se afla in stanga, brana ce ne conduce in Valea Priponului. Dupa acest pasaj trecem pe fata Morarului, unde intalnim Brana Mare a Morarului. De aici, de pe versantul Masivului Costina, printr-un drum in serpentine ce ne scoate la un alt prag, trecem din nou pe versantul Morarului, de unde putem observa foarte bine Caldarea Superioara a Vaii Cerbului. Din acest punct traseul nu mai prezinta dificultati de orientare si in curand intalnim traseele care vin dinspre Cabana Pestera (1610 m) si Babele. In scurt timp ajungem la Cabana Omu, adapost turistic situat la cea mai mare altitudine din Bucegi, unde se afla si statia meteorologica.

Traseu 7: Busteni – P.Izvoarelor-Pichetul Rosu – Bucsoiu – Varful Omu

Busteni (885 m) – Cabana Poiana Izvoarelor (1455 m) – Pichetul Rosu (1400 m) – Varful Bucsoiu (2492 m) – Varful Omu (2505 m) = (banda rosie; 7- 7 ½ h)
Traseu accesibil numai vara. De la Busteni urmam traseul numarul 3 pana la cabana Gura Diham. De aici,urcam o portiune inclinata, ajungem in 10-15 minute la intersectia cu drumul spre Cabana Diham, marcat cu triunghi albastru. Noi vom continua pe o poteca ce suie usor pe creasta dintre Valea Seaca a Baiului si Valea Morarului, ajungand dupa aproximativ 45 minute la Cabana Poiana Izvoarelor. In continuare ocolim pe curba de nivel muntele Capatana Porcului pana cand ajungem in Poiana Pichetul Rosu, unde intalnim o stana. Din aceasta poiana se despart mai multe marcaje; noi il vom urma pe cel cu banda rosie, care ne conduce in urcus pe langa versantii Bucsoiului, pana in Poiana Bucsoiului. De aici ne angajam in traversarea Vaii Bucsoiului, suim creasta, apoi coboram si traversam Valea Rea. Drumul continua in urcusuri si coborasuri succesive pana ajungem in punctul numit “La Prepeleac”. Lasand in urma poteca spre Cabana Malaiesti, marcata cu triunghi rosu, incepem urcusul greu pe muntele Bucsoiu. Drumul ne conduce prin jnepenisuri pe o creasta stancoasa de unde iesim la cumpana apelor intre Valea Rea si Valea Malaiesti. De aici se desface Braul Caprelor spre Cabana Malaiesti si Braul Mare al Bucsoiului. Continuandu-ne traseul pe o panta pronuntata, ajungem la Varful Bucsoiu de unde ni se deschide o panorama impresionanta spre zonele inalte ale Bucegilor. Spre sud-vest observam Varful Omu, punctul final al traseului nostru. Si daca avem noroc de o zi senina, rotind privirea spre orizonturile largi deschise, vom putea observa Piatra Craiulu, Postavarul si Piatra Mare, iar in departare Ciucasul si Fagarasul. De la Varful Bucsoiu coboram coama sudica pana ajungem in Curmatura Bucsoiului, de unde, prin curmatura morarului, ce are in stanga Obarsia Vaii Morarului, printr-un ultim efort ajungem la Cabana Omu (2505 m).

Traseu 8: Busteni – Varful Zamora

Busteni (885 m) – Varful Zamora = (cruce rosie; 6-7 h). Recomandabil numai in anotimpul verii. Se lasa gara in stanga si se trece calea ferata pe strada garii. Dupa ce depasim podul peste Prahova, ajungem in cartierul Zamora.Curand dupa cladirea Sanatoriului, pe partea stanga, intalnim marcajul cruce rosie. Urmarind marcajul, drumul se continua pana la canton, iar de aici pana in Saua Zamorei, de unde poteca se orienteaza la stanga, pe culmea muntelui Zamora, pana in varful cu acelasi nume (1826 m) Traseu 9: Busteni – Cumpatu – Sinaia Busteni – Cumpatul – Sinaia = (drum nemarcat). Recomandabil in anotimpul verii. Durata traseului este de cca 3 h si jumatate. De la gara se traverseaza podul Prahovei, dupa ce strabate strazile Garii si Grivitei. Din spatele Sanatoriului Zamora, se merge spre sud, pe drumul forestier, paralel cu liziera padurii Zamora, pana in Valea Zamorei, unde drumurile se bifurca. Cel din stanga urca spre cantonul Zamora, iar cel din dreapta continua pana in Valea Sipa, unde din nou se ramifica. Noi continuam drumul aflat la limita padurii, tranversam Valea Tufei si ne continuam excursia pana la Cumpatu, in statiunea Sinaia.

Alte tipuri de activitati de agreement:

1. Drumetii montane de 3-5-7 zile.

2. Drumetii montane . plimbari usoare

3. Drumetii montane – in afara potecilor

4. Initiere in alpinism

5. Plimbari Mountain Bike

6. Explorari pesteri

7. O noapte de distractie cu cortul, in stil montan

8. Mese festive (stil montan) in Bucegi sau Busteni.

9. Asistare de grupuri in muntii Bucegi (cu program prestabilit).
10. Asistare de grupuri sau indivizi in muntii Bucegi sau Sinaia-Busteni in vederea vizitarii obiectivelor turistice.

STRUCTURI DE TRATAMENT BALNEAR

SANATORIUL BALNEOCLIMATIC DE COPII BUSTENI

BAZA DE TRATAMENT DIN STATIUNE

Busteni este o statiune balneoclimaterica si de odihna cu functionare permanenta.

Nu este lipsit de inportanta expunerea, cat mai scur posibil, a calitatii climatului din statiunea Busteni pentru a da o idee exacta asupra efectelor variate ale climei de aici asupra organismului, cat si pentru a informa pe aceia care nu au putut prin propria lor experienta sa cunoasca si sa aprecieze climatul subalpin si binefacerile sale, intrucat, in mod special, conditiile climatice ale acestei statiuni comporta caracteristici cu totul particulare, de care trebui tinut seama.

Modul de actiune al acestui climat asupra organismului, este foarte complex si tine de mai multi factori. Astfel vom avea actiuni de ordin fizic , ca : presiunea atmosferica, caldura sau luminozitatea; de ordin chimic : compozitia aerului, a apei potabile; de ordin biologic : puritatea microbiana a aerului, natura alimentatiei locale, felul de viata necesitat de climat. De asemenea, factorii psihici au un rol important in curele climatice, deoarece schimbarea felului de viata, de mediu, distractii, viata intr-o regiune frumoasa si pitoreasca au, prin ele insil, o influenta terapeutica manifestata.
Climatul la aceasta altitudine este mai mult tonic decat excitant. Daca el nu este tot atat de puternic cum este climatul de altitudine, el este, in schimb, mai bine tolerat in majoritatea cazurilor. De aici rezulta ca si indicatiile vor fi mai intinse, iar contraindicatiile vor fi foarte reduse.

In mod general, climatul la o asemenea altitudine are urmatoarele efecte asupra organismului : scade metabolismul bazal, micsoreaza viteza de sedimentare a globulelor rosii, micsoreaza volumul de aer respirat, rareste respiratiile. Ceea ce se traduce printr-o intensa actiune sedativa asupra nutritiei si o actiune de repaos asupra respiratiei.
Principalul avantaj al statiunii este caracterul sau balneoclimateric – Factorii naturali de cura.
In statiunea Busteni pot fi tratate formele de nevroza astenica, bolile endocrinometabolice, afectiunilecronice ale cailor respiratorii, reumatismulcronoc degenerativ, tulburarile circulatorii periferice , hipertensiunea arteriala stadiul I, rahitismul si tulburarile de crestere la copii.

Bioclimatul tonic constitue un stimulent puternic ce se caracterizeaza prin valorile relativ joase ale presiunii atmosferice. Aerul e curat, fara praf, deosebit de bogat in radiatii ultraviolete. In viitor alt factor natural de cura ar putea fi si apele munerale din statiune, daca vor fi recaptate. In aceste conditii, statiunea si-ar putea extinde considerabil valentele curative si pentru tratarea unor afectiuni ale aparartului digestiv. Analizele efectuate de Institutul de balneofizioterapie din Bucuresti a stabilit ca apele minerale de la Busteni sunt clorurate, sulfatate, sodice si hipotone, ce pot fi utilizate in urmatoarele cazuri:

– in afectiuni gastrointestinale ( gastrite hiperacide, dispepsii hiperstenice si chiar boala ulceroase, in colite cronice si dispepsii intestinale de putrefactie si fermentatie, stari de alergie alimentara ).
– in diVACANTAnezii biliare, mai ales in atoniile veziculare, in colecistitele cronice.
– in afectiuni hepato-biliare ( insufucienta hepatica )
– in boli de nutritie: glicozuri alimentare, diabetul simplu si in obezitate
Regimul de cura in statiunea Busteni este recomandat pentru:
– nevroza astenica, sindroame neuroasteniforme pe fond somatic
– boli endocrinometabolice ( hipertiroidia, diabetul zaharat, dislipedemiile )
– afectiuni reumatismale cronice
– tulburari circulatorii periferice ( inclusiv insuficienta venoasa cronica )
– hipertensiune arteriala de gradul I
– afectiuni cronice ale cailor respiratorii: bronsite cronice, faringolaringite cronice, scleroemfizem pulmonar etc.

Baza de tratament din statiune cuprinde, in principal, urmatoarele sectii:
– hidroterapie – cu bai de plante medicinale, bai carbogazoase, bai cu esenta de brad, bai cu peria, bai saline, dus subacval, afuziuni generale si partiale.
– proceduri electroterapeutice – ionizari, galvanizari, faradhizari, curenti diadinamici, raze ultrascurte, raze infrarosii, ultrasonoterapie, bai galvanice, ultraviolete
– masaj partial si general
– cultura fizica medicala
– pneumoterapie – aerosoli, inhalatii individuale cu substante medicinale
– alimentatie diabetica – dieta I pentru gastrita, ulcer si hipertensiune, dieta V pentru afectiuni hepatobiliare, dieta IX pentru diabet zaharat.
Pe langa caracterele constatate, climatul din aceasta statiune – si in general climatul de munte – mai are si caractere sezoniere care nu trebuiesc neglijate si anume :
– Primavara – umiditate a solului – din cauza topirii zapezilor – ceata, burnita.
– Vara – mare variabilitate meteorologica, ploi in lunile iunie – iulie, vreme frumoasa in lunile august – septembrie; caldura potrivita ziua, racoare noaptea.
– Toamna – vreme frumoasa si durabila; lipsa de umiditate.
– Iarna – frig constant – variatiile de temperatura fiind mici – puternica insorire mai ales in ianuarie – febroarie. Frigul – frigul uscat mai ales – are o dubla actiune: pe de o parte el elimina caloriile produse prin exces; pe de alta parte, mareste tonusul centrilor nervosi. Prin aceasta dubla functiune terapeutica, frigul transforma cura de aeratie in cura de desintoxicatie si de antrenament.
Rezulta ca maximul insusirilor terapeutice – deci si maximul de folos – se manifesta iarna.
Dar actiunea acestui climat asupra afectiuilor pulmonare trebuie considerata din doua puncte de vedere:

1. Efecte fiziologice.
2. Efecte terapeutice.

1. Efectele fiziologice – se pot sintetiza astfel :

a) Supra oxigenarea si deci o mai buna folosire a alimentelor si o inbunatatire a starii

generale . Aceasta datorita polypneei si maririi amplitudinii respiratorii, ca raspuns reactional la scaderea presiunii atmosferice, si la pericolul de anoxyemie care rezulta ; bataile inimii se accelereaza ; numarul globulelor rosii poate creste cu 1 – 2 milioane pe mm. ( Hiperglobulie ); hemoglobina creste cu aproximativ 20%.

b) Intensificarea respiratiei cutanate si a eliminarii vaporilor de apa din aparatul respirator. Cantitatea de apa eliminata din sange si din tesuturi poate creste pana la 50%, ceea ce explica de multe ori actiunea altitudinii asupra mecanismului termo-regulator, determinand astfel scaderea febrei.

c) O stare de euforie
d) Mecanismul respiratiei este usurat
e) Un anumit grad de rezistenta la frig.
f) Somnul devine linistit.
g) Moralul se resimte in bine.

2. Efectele terapeutice – sunt foarte importante :

a) Starea generala, se imbunatateste prin stimularea vitalitatii generale.
b) Febra, cedeaza mai usor sub actiunea repaosului practicat la o asemenea altitudine
c) Simptomele pulmonare : Tuse si expectoratia dimineata datorita actiunii aerului uscat, pur din punct de vedere bacteriologic si lipsit de praf si fum. Dispneea se amelioreza. Hemoptizia e influentata favorabil in majoritatea cazurilor.

INDICATII

Numeroase sunt starile si afectiunile care se pot trata intr-o larga masura in acesta statiune climaterica Busteni.
1. Starile anemice
2. Surmenajul
3.Debilitatea
4. Convalescenta dupa afectiunile acute: pneumonia, bronho-pneumonia, abcesul acut al plamanului, pleurezia serofibroasa.
5.Varsta prea inaintata – bolnavi trecuti de 60 ani escendenta
6. Bronsita cronica
7. Bronsita cronica consecutiva maladiilor infectioase : tusea convulsiva si rugeola la copii; gripa si febra tifoida la adulti.
8. Bronsita fetida
9. Scleroza pulmonara
10. Dilatatia bronsica
11. Maladia luiBasedow
12. Emfizemul pulmonar
13. Astmul.
Copiii in special se simt minunat in acesta statiune

CONTRA – INDICATII

Sunt de doua feluri : temporare si absolute

Contra – indicatiile temporare:

1. Bronchiticii in puseuri acute. – Nu se vor trimite pentru cura decat dupa 15 zile dupa ce temperatura a revenit la normal .
2. Amigdalitele . – dupa o convalescenta de 3 saptamani
3. Pneumonia si bronho-pneumonia . – dupa o luna de zile
4. Pleurezia
5. Tusea convulsiva . – se va astepta cel putin o luna de zile dupa incetarea quintelor de tuse
6. Copii atinsi de adenopatie tracheo-bronsica vor fi trimisi dupa circa 6 saptamani dupa perioada episoadelor febrile.

Contra – indicatii absolute :

1. Afectiuni febrile
2. Nefritele acute
3. Cardiopatiile sau asistola
4. Hipertensia foarte ridicata si datorata arteroscrelozei
Daca vrem sa obtinem de la o cura climatica tot ce ea poate da, fara indoiala ca e absolut necesr ca bolnavul – sub o indrumare medicala bine organizata – sa-si reglementeze: cura de aer, cura de repaos si exercitiu, gimnastica respiratorie in plin aer, jocurile si sporturile diverse, helioterapia, fara a neglija regimul alimentar.

CURA DE AER

– trebuie sa fie permanenta , adica diurna si nocturna; este un principiu care nu sufera nici o exceptie, ori care ar fi rigorile atmosferice. Ea trebuie sa fie practicata ziua in plin aer si noaptea cu ferestrele deschise. Rezulta o imbibare permanenta de aer reanoit si o intarire a individului fata de frig.

a) Cura de aer diurna
– se face de obicei in pozitie culcata pe chaise-longue sau in pat in caz de febra ( peste 38* ). Patul va fi asezat destul de departe de fereastra iar bolnavul sa fie destul de acoperit pentru a nu racii dar nici prea mult pentru a transpira. Cura de aer pe chaise-longue se face de preferinta afara, pe balconulcasei, sau in camera. Bolnavul trebuie sa fie aparat contra frigului printr-un numar necesar de paturi.

Cura de aer diurna, fie ca se face in pat sau pe chaise-longue, trebuie facuta la umbra. La soare se produce o acumulare de caldura in haine si aceasta condensare de calorii este responsabila de un oarecare numar de congestiuni. Cura de aer se poate face in aer liber cand atmosfera este calma dar cura de aer sub un adapost ( adaposturi facute din panza sau cabine mideste ) este de preferat.

Bine inteles ca la febrili cura de aer in pat este permanenta adica atat timp cat se mentine si febra, pe cand la cei fara febra cura de aer diurna este intermitenta, cura fiind reglementata dupa starea individului.

b) Cura de aer nocturna
– este tot atat de importanta ca si cea diurna. Organismul are nevoie sa respire aer proaspat, curat timp de 24 ore si nu 12 ore. Aerul inchis nu prieste organismului.
Vara este inutil ase lua precautii speciale .Iarna din contra: camera trebuie sa fie usor incalzita pentru a usca aerul, patul asezat lateral fata de use si fereastra pentru a evita curentul de aer; pe timp aspru sa fie deschisa numai fereastra dinspre pat;

CURA DE REPAOS

Este strans legata de cura de aer. Dar, prin cura de repaos se intelege nu numai suprimarea eforturilor fizice, ci si a celor intelectuale precum si a grijilor morale si a socurilor emotionale, deoarece munca intelectuala oboseste chiar mai mult decat munca manuala. Adevaratul surmenaj este in realitate surmenajul moral provocat de deceptii care provoaca ruperea echilibrului si distrugerea resurselor organismului.

EVENIMENTE STATIUNEA BUSTENI

Campionatul Mondial de Escalada pe Gheata

ICE CLIMBING WORLD CUP 2008

7 -10 FEBRUARIE 2008

S-a incheiat cea de-a doua etapa a Cupei Mondiale de Escalada pe Gheata – Busteni 2008.

Peste 60 de sportivi, veniti din Elvetia, Austria, Rusia, Bulgaria,Coreea de Sud, Ucraina,Slovenia, Spania, Cehia, Olanda si Italia, s-au intrecut pentru premii ce depasesc 6000 de euro.Vremea, desi mai putin propice escaladei pe gheata, unde sunt necesare temperaturi scazute, a tinut cu spectatorii, tribunele fiind pline in ambele zile. Peste 500 de oameni au fost fascinati de prestatia sportivilor. Am vazut lacrimii in ochii iubitorilor de munte si ai fostilor ampioni nationali la alpinism ai Romaniei.

Datorita efortului investit, al sufletului depus si a experientei anterioare, echipa organizatorilor a reusit sa depaseasca dificultatile acestei competitii internationale,rezultand un concurs apreciat de public si concurenti. Atentia mass mediei a fost atrasa in cele doua zile de evoluti spectaculoasa a sportivilor, majoritatea televiziunilor fiind prezente si avand transmisii in direct din competitie.

Petra Muller, favorita numarul unu a etapei, din cauza unui moment de neatentie a cazut de pe panou, clasandu-se in final pe locul 4. Tanara italianca Jenny Lavarda s-a clasat pe locul 3. Natalya Kulikova din Rusia, clasata pe locul 3 in calificari, a avut o evolutie foarte buna, la sfarsitul clasamentului aflandu-se pe locul 2. Premiul de 1000 de euro ii revine Coreei de Sud, prin reprezentanta sa, Woon-Seon Shin. Rusul Alexey Tomilov, unul din favoritii etapei de astazi, al treilea clasat in finala, datorita emotiei a facut o greseala tehnica si a fost descalificat. Evgeny Kryvosheytsev, din Ucraina, a ocupat locul 3. Samuel Anthamatten s-a clasat pe locul 2.

Reprezentantul Clubului Alpin Roman, Markus Bendler este castigatorul etapei de la Busteni prin evolutia sa uimitoare.

RE CORD MONDIAL  DE VITEZA

Cupa Europeana de Skiboard – Cupa Open a Romaniei la Skiboard 

Busteni, Romania

Busteni este orasul care a inregistrat primul record mondial de viteza la escalada pe gheata. Recordul va fi omologat si in Cartea Recordurilor. Concursul a avut loc pe o structura cu inaltimea de 15 metri intre senzori, in prezent acest perete fiind singurul etalon din lume. La concurs au participat 20 dintre cei mai buni sportivi din 10 tari specializati la aceasta disciplina. Fiecare dintre ei a avut a dispozitie 4 urcari de incalzire, dupa care s-a trecut la ascensiunile decisive, cate 10 tentative de concurent. Au fost si esecuri, in care concurentii au cazut de pe perete chiar dupa primii metri, dar nu au fost accidentari grave la care se asteptau organizatorii care au mai participat la astfel de concursuri si au experienta unor raniri ale sportivilor din cauza coltarilor sau a pioletelor care ii folosesc la catarare. Cronometrarea a fost asigurata de un sistem triplu de senzori declansati si respectiv opriti de catre sportivi. Aceasta premiera mondiala a fost incredintata de catrea Comisia de Escalada pe Gheata a Uniunii Internationale a Asociatiilor de Alpinism ,Clubului Alpin Roman in parteneriat cu Primaria Orasului Busteni. Aceasta manifestare va fi organizata anual la Busteni. Asadar PRIMULRECORD MONDIAL LA ESCALADA PE GHEATA, a fost stabilit la Busteni de catre PAVEL BATHUSEV din Rusia si este de 9,5930 secunde. Inaintea concursului de escalda viteza a avut loc proba de dificultate a Clubului Alpin

ZILELE ORASULUI BUSTENI

7-10 FEBRUARIE

In cadrul Zilelor Orasului Busteni a avut loc etapa a doua a Cupei Mondiale de escalada pe gheata in perioada 8-9 februarie, alaturi de Concursul pentru stabilirea primului record mondial de viteza (16 februarie) si Campionatul International al Clubului Alpin Roman – Orasul Busteni ( 14-16 februarie) la escalada pe gheata. Orasul Busteni gazduieste pentru a treia oara consecutiv competitiile din cadrul  Cupei Mondiale de escalada, intrucat comunitatea internationala a sportivilor a desemnat, prin vot, drept cea mai bime organizata etapa a Cupei Mondiale din 2006 si 2007 pe peretele de estacada de pe partia Kalinderu, din Busteni. Uniunea Internationala a Asociatiilor de Alpinism – UIAA, forul suprem recunoscut de CIO, care guverneaza astfel de activitati, a incredintat organizatia acestor evenimente Clubului Alpin Roman in parteneriat cu Primaria Busteni si cu Consiliul Local. Toate probele se desfasoara pe structuri artificiale acoperite cu gheata. Proba de dificultate consta in escaladarea unor succesiuni de tavane si pasaje de mare complexitate, aflate la o inaltime de peste 20 de metri. Peretele vertical de gheata pe care vor avea loc probele de escalada – viteza are si el peste 15 metri inaltime si este singurul perete din lume certificat pentru stabilirea de recorduri. Peste 80 de sportivi de talie mondiala din peste 15 tari precum Austria, Elvetia, Rusia, Bulgaria, Cehia, Coreea de Sud, Croatia, Franta, Germania, Italia, Marea Britanie, Olanda, Romania, Serbia, Slovacia, Spania si Ucraina se vor intrece pentru a acumula punctaj in Cupa Mondiala, pentru a-si disputa titlul de cel mai rapid catarator pe gheata din lume si pentru a cuceri primul titlul de campion international al noului campionat CAR. Premiile pentru aceste trei concursuri depasesc 25.000 de euro. La manifestare va fi prezent si presedintele Comisiei de Escalada pe Gheata din cadrul Uniunii Internationale a Asociatiilor de Alpinism ( UIAA ), Carlos Teixeira.

Aspecte ecologice si recomandari pt turisti

Cu Toate obstacolele care stau inca in calea unei dezvoltari durabile a statiunii Busteni, anticipam ca in urmatorul deceniu vor fi create premise pentru punerea in valoare a potentialului, prin practicarea unui turism ecologic, organizat si controlat, in paralel cu protejarea organizata pe baze stiintifice a cadrului natural.

Sensibilizarea autoritatilor, in primul rand a celor locale, privind beneficiile ce s-ar putea obtine prin exploatarea rationala a potentialului turistic al regiunii, a inceput. Majoritatea locuitorilor statiunii Busteni au conditii dificile de viata, preferand activitatile aducatoare de venituri pe moment, fara a avea o gandire de perspectiva asupra necesitatilor si resurselor de viata viitoare.

Furtul calificat de lemne este singura activitate prezenta, de care majoritatea locuitorilor sunt legati. In acest sens autoritatile locale se gandesc sa dezvolte strategii menite sa asigure o dezvoltare a zonei prin folosirea resurselor existente. Cum exploatarea padurii a depasit de mult limitele, atentia autoritatilor locale se indreapta spre un altfel de exploatare a resurselor naturale, valorificarea lor turistica.

RECOMANDARI PENTRU TURISTI:

Inainte de a pleca spre Busteni, interesati-va asupra starii drumurilor de acces si a posibilitatilor de cazare / campare.
* Folositi pentru campare doar perimetrele amenajate in acest scop.
* Aprovizionati-va de acasa cu alimente si echipament pentru a fi siguri.
* Nu plecati pe munte decat intr-o perfecta stare de sanatate.
* Nu va supraestimati rezistenta fizica si psihica, Muntii Bucegi pun probleme serioase turistilor nepregatiti.
* Porniti pe traseu intotdeauna cu echipamentul adecvat anotimpului si activitatii pe care o planuiti.
* Vremea in Bucegi este foarte schimbatoare.
* Nu plecati pe munte singuri. In grup orice problema se rezolva mai usor.
* Informati-va asupra itinerarului ales. Harta, busola, descrierea traseelor este bine sa fie la indemana, chiar daca traseul este marcat sau a-ti mai fost acolo.
* Daca va rataciti intr-o zona carstica este inutil sa urmati firul vreunei vai, incercati sa cautati portiuni inalte, de unde sa puteti identifica locurile.
* In Bucegi cuvantul salvamontistului, al padurarului si al gardianului ecologist este lege.
* Luati la voi intotdeauna apa de baut.
* Invatati masurile de prim ajutor si codul international de semnalizare in caz de accident pe munte.
* Aveti datoria sa ajutati orice om in dificultate pe care il intalniti pe traseu.
* Mergeti constant. Nu fortati ritmul, nu taiati serpentinele.
* Nu instalati corturile in alte locuri decat in cele amenajate.
* Nu sapati santuri in jurul cortului.
* Nu lasati dupa dumneavoastra ce nu a fost cand a-ti sosit (pungi, hartii, cutii goale etc).
* Faceti foc numai cu uscaturi si numai in locuri special amenajate.
* Nu rupeti florile, nu scrajeliti copacii, nu striviti onsectele sau ciupercile.
* Nu deranjati animalele, nu faceti zgomot axcesiv.
* Nu luati obiecte din natura, pastrati-va amintirile in gand sau pe pelicula foto.
* Nu ezitati sa atrageti atentia si sa sfatuiti pe cei care nu cunosc legile muntelui.
* Nu consumati bauturi alcolice inainte de plecarea in traseu.
* Ganditi-va mereu la cat de mult rau s-a facut pana acum acelei zone plina de frumuseti naturale. Probabil raul care intentionati sa i-l faceti ii va fi fatal. Luati atitudine fata de orice fapta ce aduce prejudiciu mediului. Colaborati cu organele silvice si voluntarii ecologisti pentru prevenirea unor astfel de fapte

LEGENDA……..

O fata frumoasa din legende

In vremuri de demult, pe meleagurile  dacice, traia o ciobanita neasemuit de frumoasa. Cat era ziua de mare, frumoasa fata strabatea muntii Daciei cu turma sa de mioare, cantandu-le din fluier. Lupii si ursii nu ii atacau niciodata mioarele, iar cainii sai se puteau lupta cu orice fiara a padurii. Viata ciobanitei era calma si plina de frumusete. Se simtea in siguranta la adapostul muntilor.

Dar, iata ca intr-o zi, vesti nelinistitoare au ajuns pana pe varfurile stancoase ale muntilor. Tara dacilor era invadata de neamul razboinic al romanilor. Armatele conduse de regele dac Decebal au fost infrante, iar acesta si-a luat viata pentru a nu pica prizonier. Imparatul roman Traian isi conducea ostile din victorie in victorie, iar intr-o zi, vesti despre o frumoasa ciobanita i-au ajuns la ureche. Se spunea ca ar fi sora marelui rege dac si ca frumusetea acesteia este nemaivazuta. Imparatul a luat o ceata de ostasi romani si a plecat in cautarea fetei. Si a gasit-o in mijlocul mioarelor sale dragi, doinind atat de frumos incat imparatul s-a indragostit pe loc.

A incercat imparatul in zadar sa o convinga sa vina cu el. I-a promis aurul Romei, splendori si bogatii nemaivazute, dar inima ciobanitei a ramas neinduplecata. Traian s-a infuriat cumplit si a ordonat soldatilor sai s-o forteze pe fata sa vina cu ei. Speriata, ciobanita a ridicat mainile in sus si a soptit:

„Stana de piatra sa ma fac, dar raman aici, in tara mea!”

Si atunci, sub ochii uimiti ai romanilor, copila si turma sa de mioare s-au transformat in stanci care se vad si astazi. Oamenii le numesc Babele, caci ani multi s-au scurs de atunci.

  Un strop de mister si nemurire

Pe platoul Bucegilor, stancile misterioase ale Babelor inspira respect. O aura de misticism le inconjoara, caci istoria le-a sapat adanc urme de nesters. Natura le-a dat forma, iar omul le-a creat o identitate. Denumite „Altarele ciclopice de pe Caraiman”, Babele reprezinta una din multele porti prin care cerul si pamantul se unesc.

Aflate la o altitudine de 2292 m, in apropierea varfului Baba Mare, aceste formatiuni stancoase par a fi niste altare gigantice, altare pe care aveau loc ceremoniile misterioase ale oamenilor din vechime. Privindu-le ne putem imagina fara greutate cat de importante puteau fi pentru viata spirituala a vechilor daci, dar si pentru romanii care le-au urmat. Loc important de spiritualitate, legendele despre Babe au inflorit, iar raspandirea lor au dus la crearea unu spatiu aproape atemporal. Neschimbarea acestora, incremenirea lor  glaciara, forma lor stranie, aproape ireala, toate acestea l-au fascinat din totdeauna pe omul care a vazut in ele o parte din intruchiparea nemuririi.

Drumul extrem de dificil pana la ele ii fac pe oameni sa le priveasca ca pe o piatra de incercare a vointei lor. Crestele abrupte ale muntilor sunt tot atatea incercari pentru alpinistii hotarati, pentru oameni plini de indrazneala. Totul este o aventura, o provocare.

O baba legendara

Legenda povesteste despre o Baba Dochia care si-a dus oile la munte in primele zile ale lunii martie. Se spune ca Dochia avea o fata vitrega pe care o ura cumplit. Ca sa scape de ea i-a poruncit fetei sa ii aduca fragi, desi afara era iarna grea. Copila a plecat plangand, dar in cale i-a aparut zana padurii. Facandu-i-se mila de suferinta fetitei, zana i-a darut un cos plin cu fragi parfumati. Ajunsa acasa fata i-a povestit babei Dochia intamplarea din padure, dar baba nu a crezut-o. Afara era un timp frumos, cu soare, iar zapada dadea semne de topire. Crezand ca sosit primavara, baba Dochia si-a pus 9 cojoace si a plecat cu oile pe munte la pascut. Timpul s-a facut din ce in ce mai calduros si Dochia a inceput si-si lepade pe rand cele noua cojoace ingreuiate de ploi. Brusc, insa, timpul s-a transformat in furtuna de zapada, iar baba cea rea a inghetat si s-a prefacut impreuna cu oile in stanci. De aceasta legenda a Babei Dochia sunt legate numele culmii Babele din masivul Bucegi si ale primelor noua zile ale lunii martie, numite babe. Fiecare roman trebuie sa-si aleaga o zi a lui si se spune ca asa cum va fi vremea in acea zi, asa ii va fi viata in acel an.

Bucurati-va de misterul fermecator al acestor stanci marete si aventurati-va fara teama in cautarea locului mitic ce se numeste muntele Bucegi. Intrati in legenda si lasati-va patrunsi de maretia naturii.