. Localizarea Geografica a Oraselor Baia Mare Si Baia Sprie

Capitolul I-Cadrul natural,localizarea geografică a

orașelor Baia Mare și Baia Sprie

1.1.2.Geografie

Baia Mare se află în vestul județului Maramureș, pe cursul Râului Săsar. Cu o suprafață de 23,47 ha, municipiul cuprinde administrativ și localitățile Blidari, Firiza, Valea

Neagră și Valea Borcutului.

Datorită poziției orașului la poalele Carpaților Orientali, în proximitatea orașului se află mai multe dealuri și munti, ca Dealul Florilor (367 m), Dealul Murgău (633 m), Dealul Crucii (501 m), Igniș (1.307 m), Mogoșa (1.246 m), Gutâi (1443 m), Creasta Cocoșului (1450 m), Piatra Șoimului (839 m), Pleștioara (803 m), Dealul Bulat (683 m) ș.a.

Rețeaua hidrografică este formată din râul Săsar, care traversează de la est la vest orașul, râul Firiza din apropiere cu lacul de acumulare de la barajul Strâmtori, lacul Bodi de la Ferneziu și lacul de la Mogoșa.

Regiunea are o clima temperat oceanica – ierni reci și veri răcoroase. Temperatura anuală medie este de 9,6°C.

Vegetația regiunii era alcătuită în proporție de 80% din păduri de foioase (fagi, carpeni și stejari), care au fost defrișate și înlocuite cu culturi agricole.Pe rama depresiunii Baia Mare predomină pădurile de gorun în amestec cu carpen. Specifice regiunii sunt suprafețele întinse cu castani comestibili, ele fiind cea mai mare suprafață împădurită cu castani din România.

Fauna cuprinde multe specii cunoscute din zona carpatică: cerb, căprioara, lup, vulpe, iepure, jder, veveriță. Păsările, prezente mai ales în zona pădurilor de fag, sunt: ieruncă, porumbel de scorbură, huhurezu mare, uliu porumbar, bufnița, șoimul.În râurile de munte trăiesc lostrița, păstrăvul scobarul și știuca.Există mai multe rezervații naturale:Lacul

Albastru din Baia Sprie,Cheile Tătarului,Creasta Cocoșului.

1.1.3.Istoric Baia Mare

Baia Mare este reședința județului Maramureș și un important centru urban din nord-vestul României, situat la poalele Carpaților Orientali.

Cele mai vechi așezări în zonă datează din perioada paleoliticului superior. S-au descoperit și semne ale șederii tracilor în epoca bronzului, iar ulterior regiunea a fost inclusă de Burebista în statul dac creat de acesta.

Turnul Ștefan din centrul vechi al orașului

Localitatea este atestată documentar pentru prima oară în 1329, ca și Râul Doamnelor, (Rivulus Dominarum) într-un act al cancelariei regelui Carol Robert. Un alt document important pentru istoria orașului este cel emis la 20 septembrie 1347 de cancelaria regelui Ludovic I cel Mare de Anjou, prin care se specificau privilegiile localității. Totodată, documentul descrie pe larg modul de organizarea administrativă, modul în care se alegeau organele de conducere și ce competențe aveau, fiind o foarte importantă sursă pentru istoria localității.

Ca și recompensă pentru lupta dusă de Iancu de Hunedoara împotriva turcilor, regiunea Baia Mare trece,în 1446, în proprietatea lui. El va dispune ridicarea catedralei Sfântul Ștefan, cu Turnul Ștefan anexat.În 1469 Matei Corvin dă localității dreptul de a se înconjura cu ziduri de apărare, astfel fiind construita cetatea medievala a Băii Mari. Cu toate acestea în 1490 Baia Mare este ocupată de trupele poloneze ale prințului Ioan Albert. Din 1526, Baia Mare trece prin mai multe schimbări ale proprietarilor, începând cu principele Ioan Zapolya. Tot în această perioadă, în 1547 ia naștere "Schola Rivulina", sub îndrumarea Bisericii Reformate, școală care a pregătit

viitoare fețe bisericești și funcționari administrativi. Orașul cunoaște o scurtă eliberare de sub austrieci în 1703, când Pintea Viteazul participă cu trupele sale, alături de Francisc Rakoczi al II-lea, la eliberarea orașului.

Din 1889 datează prima publicație în limba româna, "Gutinul", săptămânal socio-literar și economic.

Imagine din zona centrala

1.1.4.Turism

Monumente și clădiri

Turnul Ștefan este o anexă a Catedralei "Sfântul Ștefan",ridicată de Iancu de Hunedoara pe parcursul secolului XV. Construit în stil gotic turnul are 40 m înălțime. Turnul a fost folosit pentru supravegherea eventualelor posibile incendii și supravegherea strategică a orașului.

Casa Iancu de Hunedoara, ridicată în 1446, este parte a vechiului castel medieval ridicat de Iancu pentru soția sa Elisabeta.

Localul Monetăriei, clădit între anii 1734 și 1737, era folosit pentru baterea monezilor. În prezent edificiul slujește drept sediu al Muzeului Județean Maramureș.

Turnul Măcelarilor a fost construit în secolul al XV-lea. Există o legendă, conform căreia din acest turn ar fi fost împușcat Pintea Viteazul.

Biserica de lemn din Chechiș, a fost construită în anul 1630 în satul Chechiș. Din 1939, a fost mutată la Baia Mare, în cadrul Muzeului Etnografic.

Vechiul han al orașului Baia Mare adăpostea târgurile băimărene, iar din 1870 sediul primăriei. Actualmente aici sunt adăpostite Judecătoria, Notariatul și Colegiul de Avocați.

Biserica Sfânta Treime este un lăcaș de cult ridicat între anii 1717-1720.

Catedrala Adormirea Maicii Domnului, a fost ridicată între anii 1905-1911 și are un interior, de o valoare artistică deosebită.

Clădirea Prefecturii județului Maramures,inaugurată în 1969, a fost proiectată în stilul tradițional maramureșean,

Casa de Cultură cu o sală de 700 de locuri, a fost construită în 1971,

Teatrul dramatic construit în 1967.

Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial. “Monumentul Ostașului Român” a fost dezvelit, în 1960, în Câmpia Tineretului din Baia Mare, fiind dedicat militarilor români care au căzut pe câmpul de luptă în Al Doilea Război Mondial. Opera comemorativă, înaltă de 10,65 m și lungă de 16 m, a fost realizată din piatră și beton.

1.2.Localizare,scurt istoric al orașului Baia Sprie

Baia Sprie este așezat pe râul Săsar,chiar la ieșirea acestuia din Munții Gutâi,la aproximativ 10km de Baia Mare,pe șoseaua Baia Mare-Sighetu Marmației(DN 18).

Documentele care atestă existența localității,numită pe vremuri Mons Medius,datează din anul 1329,când Carol Robert acordă primul privilegiu orașului.

1.2.1.Obiective de interes Turistic

centrul vechi al orașului de forma unui trapez alungit ce se îngusteaza spre est, cuprinde un complex arhitectural deosebit cu monumente istorice și de arhitectură veche, edificat în secolele XVIII-XIX. 

Primăria orașului Baia Sprie, a fost construită în anul 1739 în stil baroc, pe riunele vechii clădiri a primăriei distrusă de tătari în anul 1539, emblema minieră a celor două ciocane încurcișate poate fi văzută pe bolta celor două intrări în subsolul clădirii, împreună cu înscirsul 1798. 

Biserica romano-catolică din p-ța.Libertății este o construcție monumentală cu două turnuri înalte purtătoare a două cruci aurite, ridicată în stil neoclasic între anii 1847-1855, este flancată la intrare de statuile impunatoare a doi sfinti.

Biserica reformata a fost ridicată in anii 1889-1890.

Biserica romano-catolică

Biserica ortodoxă ,,Adormirea Maicii Domnului’’ ,fostă și biserica greco-catolică a fost ridicată în anul 1793, cu altar în stil tipic răsăritean, cu acoperișul turnului mai deosebit în formă de bulb, biserica este cel mai vechi lăcas de cult din Baia Sprie.

clădirea actualei școli generale nr. 1, cunoscută și sub numele de Zarda terminată în anul 1890;

fântana lui Stoll situată pe latura sudică a bisericii romano catolice montaj metalic clasic realizat în a doua jumătate a secolului al XIX-lea purtând numele primarului din acea vreme

 clădirea masivă a fostei direcții a minelor,a fost construită în 1733 și a găzduit în timp instituții legate de activitatea de bază a orașului adică mineritul. Astăzi clădirea va fi renovată și transformată în hotel.

1.2.2.Turism în Baia Sprie

casa Samuel Csaszi, casă veche și modestă din lemn ridicată în anul 1754 probabil una din cele mai vechi case de acest fel existente în zonă ; 

capela Calvaria biserica ridicată în anul 1848 sub dealul Minei, o construcție caracteristică prin forma cilindircă a altarului.

monumentul ridicat in p-ța. Libertătii, în anul 1992, în cinstea eroului sublocotenent post mortem Horia Daniel căzut la datorie în timpul tragicelor evenimente din Decembrie 1989. în anul 2004, cu ocazia aniversarii a 675 de ani de atestare documentară a orașului Baia Sprie, se sfințeste în același loc monumentul care împreună cu primul formează grupul monumental ,,in memoriam’’. Un pios și sincer omagiu adus tuturor băisprienilor jertfiți pe altarul muncii, credinței și demnității umane după cum putem citi chiar pe placa acestuia: ,,La poalele dealului Minei zac speranțele strămoșilor. Credință, demnitate și muncă sunt armele cu care întâmpinăm viitorul’’.

parcul de sculptură modernă,situat la bifurcația drumului spre Cavnic,cuprinde statui de marmură realizate de artiști contemporani,pe parcursul mai multor tabere de sculptură organizate în zona.

Capitolul II-Potențialul Turistic natural din proximitatea municipiului Baia Mare

2.1.Lacul Bodi-Ferneziu

Lacul Bodi-Ferneziu a fost amenajat în vederea alimentării cu apă industrială a minei Dealul Crucii-Baia Mare.Apa rece a lacului(15-19°C vara) favorizează creșterea păstrăvului. Spre acest loc de relaxare și popas se îndreaptă, la sfarșit de săptămână ,numeroși băimăreni.

Peisaj de iarnă al lacului Bodi din Ferneziu

Accesul este ușurat de drumul carosabil (2.5km) cu plecare de la complexul comercial din suburbia Ferneziu ,a orașului Baia Mare.Cabana Bodi-Ferneziu, deschisa tot timpul anului ,poate găzdui vara pe pasionații de înnot,sporturi nautice și drumeții,iar pe timp de iarna pe cei ce practică schiul pe colinele versanților din jur și patinajul pe lacul ce rămâne înghețat multă vreme în acest sezon.

2.2.Rezervația Geologică Creasta Cocoșului

Creasta Cocoșului nu este altceva decât un val de magmă împietrita de-a lungul unei despicături în scoarța tânără a Munților Gutâi.De la distanță,zidul dur(dyke) de andezite bazaltoide cu piroxeni și biotit seamănă cu o creastă de cocoș.Privit din alte unghiuri ai impresia unei muchii de secure sau a lamei unui ferăstrău avântate să despice bolta cerului nemărginit.

Pe aproximativ 200 m lungime stau strânse stâncile abrupte marcate de fisuri spațiale la 5-6m lățime.Denivelarea se accentuează de la 7m în extremitatea de sud-est ,față de platoul vulcanic al muntelui,pană la 150m nord-vest,unde stânca stă suspendată peste tăpșanul mai lin ce adăpostește Tăul Chendroaiei.

Datorită aspectului său impozant localnicii i-au dat numiri deosebit de sugestive,precum ,,Pana Cocoșului’’, ,,Creasta Gutâiului’’, ,,Piatra Gutâiului’’.

Creasta Cocoșului,văzut din apropiere vara

Rezervația geologică Creasta Cocoșului ocupă o suprafață de 50ha.Specii variate de licheni pigmentează în negru, gri deshcis și galben verzui piatra șura ,așa sunt :paius,steluța,părul porcului și câteva exemplare de salcie de munte și arin.

Avifauna,deși slab reprezentată,se remarcă prin existența câtorva specii de păsări și anume :acvila de stancă,acvila țipătoare mică,corbul,uliul păsărelelor.

Din Creasta Cocoșului culmea muntoasă se continuă spre est cu Gutâiiul Mic,Gutâiiul Mare(1443),purtând cu eleganță,pană în vârf,o mantie de ienuperi,afini și merișor.

Creasta Cocoșului văzută de la Tăul Chendroaiei

2.3.Vârful Mogoșa-Lacul Bodi-Cabana Mogoșa

Marcaj :Triunghi albastru

Distanța :2,5km

Durata :2ore

Posibilități de acces :din Baia Sprie cu mijloace auto pe drumul național Baia-Mare-Sighetu Marmației,8 km și apoi 3 km de drum local,modernizat spre exploatarea minieră Șuior.

Caracteristicile traseului :drum ușor atât vara cât și iarna

Lacul Bodi văzut de la cabana Mogoșa

Lacul Bodi se află la o altitudine de731m.Aici se practică vara înnotul și se pot închiria hidrobiciclete, pe perioada de iarnă se practică sporturile de iarnă.Temperatura apei vara variază intre 15-19°C

Cabana Mogoșa situată lângă lacul Bodi la 731m altitudine,benefa de stancă,acvila țipătoare mică,corbul,uliul păsărelelor.

Din Creasta Cocoșului culmea muntoasă se continuă spre est cu Gutâiiul Mic,Gutâiiul Mare(1443),purtând cu eleganță,pană în vârf,o mantie de ienuperi,afini și merișor.

Creasta Cocoșului văzută de la Tăul Chendroaiei

2.3.Vârful Mogoșa-Lacul Bodi-Cabana Mogoșa

Marcaj :Triunghi albastru

Distanța :2,5km

Durata :2ore

Posibilități de acces :din Baia Sprie cu mijloace auto pe drumul național Baia-Mare-Sighetu Marmației,8 km și apoi 3 km de drum local,modernizat spre exploatarea minieră Șuior.

Caracteristicile traseului :drum ușor atât vara cât și iarna

Lacul Bodi văzut de la cabana Mogoșa

Lacul Bodi se află la o altitudine de731m.Aici se practică vara înnotul și se pot închiria hidrobiciclete, pe perioada de iarnă se practică sporturile de iarnă.Temperatura apei vara variază intre 15-19°C

Cabana Mogoșa situată lângă lacul Bodi la 731m altitudine,beneficiaza de incălzire centrală,având o capacitate de cazare de 67 de locuri,în camere cu 2 respectiv 3 locuri.

Cabana Mogoșa dispune de un restaurant cu 116 locuri.În cadrul restaurantului se pot organiza mese festive,pentru diferite ocazii :întruniri,banchete,pe-

treceri,etc.

Cabana Mogoșa

Atracțiile stațiunii le reprezintă lacul Bodi și pârtia de schi Mogoșa.Pasionații de schi se pot bucura aici în anotimpul de iarnă ,de toate ,,deliciile’’ pe care acest sport le oferă.

Pârtia de schi a cărei caracteristici sunt :

– omologată pentru competiții F.R.S.B.
– plecare de pe Vârful Mogoșa 1246m, sosire la720m
– lungime: 2200m
– diferența de nivel: 520m
– pârtii pentru incepători
– deservită de un telescaun și două schilifturi

Pârtia de schi de la Mogoșa

Se pot organiza cursuri de schi pentru începatori și avansați, în grup sau individual, cu antrenori calificați.

Lacul Bodi este o atracție turistică pe tot parcursul anului. Turiștii pot să organizeze excursii în masivul Gutâi,Creasta Cocoșului,cât și în maramureșul istoric.

Lacul Bodi are caracteristicile unui ștrand ce oferă o petrecere plăcută a timpului liber în anotimpul verii.

Exista condiții pentru instalarea de corturi pe terenul de campare la fel ca și închirierea de hidrobiciclete pentru plimbări pe lac.

La Mogoșa se mai poate practica :

-zborul în tandem cu parapanta

-alpinism și orientare turistică

-drumeții montane

Lacul Bodi văzut de pe telescaun

2.4.Complexul turistic Șuior

Situat în județul Maramureș la poalele Munților Gutâi, la o altitudine de 668 m, Complexul Hotelier Turist Șuior este o oază de liniște și confort în mijlocul unui peisaj natural mirific, ideal pentru petrecerea vacanțelor și a timpului liber. Inconjurat de munți, la o distanță de doar 18 km de Baia Mare, complexul este

ușor accesibil vizitatorilor din regiune și din toată țara.
    

Complexul Turist Șuior

Complexul Hotelier Turist Șuior pune la dispoziția oaspeților 3 hoteluri de 3 stele, un restaurant de 120 locuri și pârtii de schi de o lungime cumulată de 3.1 km, deschise în fiecare sezon hibernal timp de 4, 5 luni. Accesul spre Complexul Hotelier Turist Șuior se face pe DN 18, pe traseul Baia Mare- Baia Sprie – Sighetu Marmației. Locația este semnalizată cu indicatoare la intersecția dintre DN 18 si șoseaua secundara care duce la complex.

Complex Turist Șuior

• tipul de cazare: hotel 3*
• localizare cazare față de pârtii: 50 m distanță
• număr de paturi: 98

Complexul Hotelier Turist Șuior are 54 de camere, dispuse în cele trei mini-hoteluri Iza, Mara și Igniș. 6 camere dotate cu un pat, 24 cu două paturi, 14 cu pat matrimonial s

și încă 8 apartamente foarte spațioase totalizează un număr de 98 locuri de cazare.

Oaspeții noștri au posibilitatea sa-și aleagă camerele în funcție de culoarea prefertă:

albastru în Iza, verde în Mara și ruginiu în Igniș.
    Toate camerele sunt mobilate elegant și dotate cu minibar, televizor color, televiziune prin satelit, telefon, uscător de păr și cabina duș.

Alte servicii oferite sunt micul dejun inclus în tariful de cazare,seif pentru valori,servicii de curățătorie, parcare auto păzită,servicii de alarm-clock și de secretariat.
    Complexul mai dispune de două saune și de o sală de fitness dotate după ultimele standarde în domeniu.
•prețuri cazare 200 ron / cameră cu două paturi sau cu pat matrimonial / noapte, mic dejun inclus
120 ron / cameră cu un pat / noapte, mic dejun inclus
350 ron / apartament / noapte, mic dejun inclus
•food: Restaurantul Complexului Hotelier Turist Șuior, cu o capacitate maximă de 120 locuri, oferă posibilitatea servirii mesei într-o ambianță plăcută și un decor inedit. Restaurantul se poate amenaja atât în sistem modular cât și extins. Meniul este extrem de variat, servit á la carte sau ca bufet suedez, și cuprinde atât rețete din bucătaria internațională cât și cu specific românesc și mai ales maramureșan.

Complexul Șuior mai dispune și de terenuri de sport unde se poate juca fotbal, handbal, volei, baschet, tenis de câmp (pe asfalt sau pe zgură) și de echipamente pentru practicarea paint-ball -ului.
– în imediata apropiere a terasei este amenajat un părculet pentru copii, dotat cu un labirint gonflabil, leagăne și tobogan ca copii să se poată juca în voie.
– Complexul este cea mai potrivită locație pentru vacanțe și oferă în acest scop posibilitatea de a explora traseele montane numeroase în zonă, locuri ideale pentru plimbări, ciclism, pescuit, planorism, parapantism sau alpinism. Este de asemenea un punct optim de pornire în vizitarea Maramureșului istoric,zonă plină de tradiții, cultura și folclor.

2.5.Stațiunea Izvoare

Schiori pe una dintre pârtii ale stațiunii Izvoare

Este situată la poalele Vârfului Igniș la o distanță de 27 de km de orașul Baia Mare. Aflată la o altitudine de 1003 m, pe un platou vulcanic în mijlocul unui cadru montan deosebit, stațiunea vă oferă un mediu ideal pentru odihnă și relaxare. În acest climat tonic, stimulent, vă oferim condiții deosebite de cazare, masă și agrement.Iarna Stațiunea Izvoare este mai populată de turiști deoarece aici se practică sporturile de iarnă.Platoul Izvoarele iși justifică topicul prin forma cvasiorizontală și bogația apelor primite din sol sub forma de izvoare. Reprezintă o sub unitate mai înaltă care deseori depașește 1000 m și care asociază mai multe măguri (Prislop 1142 m, Pleasca mare 1292 m, Tribșor 976 m ș.a.), într-un peisaj general de platouri, mărginite de abrupturi. Platoul izvoare s-a format în urma curgerilor succesive de lave ale vulcanilor apropiați (Igniș, Rotundul, Piatra Neagră ) .Prin obiectivele turistice de pe acest platou vulcanic se evidențiaza Cheile Tătarului, sculptate în andezite bazaltoide de catre Valea Brazilor, singurele chei în andezit de la noi din tara, și defileurile de pe văile Firiza , Runc, Săpânța și Valea Blidarului, văi ce prezintă pe cursul lor numeroase caractere de o impresionantă frumusețe.

Condițiile variate ale reliefului, climatul tonic, stimulativ, bogat în radiații ultraviolete și cu ionizare accentuata a atmosferei, au creat premisele amplasării stațiunii climaterice Izvoarele ( 916 m altitudine ), sub vârful Igniș. Situată într-un decor pitoresc, stațiunea are caracter predominant. De aici, amatorii de drumeții se pot îndrepta spre diverse locuri atractive, precum Cheile Tătarului, vîrful Igniș, Creasta Cocoșului din Munții Gutâi, lacul Strâmtori .

BAZE DE CAZARE : ***Hotel Igniș – 16 camere duble și 2 apartamente.

.

Dotari :telefon,

tv,cablu,

minibar

grup sanitar,

duș cu uscător de păr

balcon

***Hotel Merișor – 35 camere duble dotate cu :

telefon

minibar

grup sanitar

TV cablu

uscător de păr

balcon

Alte servicii:

păstrarea obiectelor de valoare în seif la recepție

servicii de telefonie

sortarea și distribuirea corespondenței pentru turiști

parcare amenajată și iluminată .

2.6.LACUL ALBASTRU

Lacul Albastru,peisaj de toamnă

Lacul Albastru, unic în Europa, a luat ființă prin prăbușirea în 1920 a unei vechi galerii de mină. Unicitatea lacului o dă abundența sărurilor cuprice dizolvate în apa lacului care îi conferă apei o culoare albastră sau verzuie,în funcție de direcția și cantitatea luminii care se alimentează în continuare din subteran, printr-o veche galerie și este situat la 3km de Baia Sprie,la o altitudine de 565m.

Culoarea albăstruie provine de la concentrația cupriferă de pe fundul cuvetei si de la acidul sulfuric.

2.7.LACUL STRÂTORI- FIRIZA

Barajul construit pe lacul Firiza

A apărut în urma construirii barajului (52 m) în zona de îngustare de la lacul numit „ Strâmtori”.Cuveta lacustră

(3,5 km lungime,1 km lățime) acumulează19,6 milioane m³ de apa necesară aprovizionării orașului Baia Mare și a orașului Baia Sprie și producerii curentului elecric într-o hidrocentrală cu o putere de 4 MW . în aval de primul lac s-a amenajat acumularea Berdu,cu un baraj de 13 m înaltime, destinată regularizării apelor uzinale din centrala hidroelectrică.Complexul Strâmtori, pe langă interesul economic deosebit, se impune ca loc de mare atracție turistica. Prezența pe malulul lacului a cabanei Păstrăvul, dotată cu restaurant, bar, terasa, și loc de campare, ințesnește turiștilor o ședere confortabilă.

Pe malul drept al lacului este situată și cabana de vânătoare Vîlcele, folosită frecvent de cei pricepuți la vânătoare și pescuit.

Lacul Firiza văzut de pe un deal din apropiere

Spre obiectivele menționtionate se pornește dinspre Baia Mare sau Baia Sprie, situată pe șoseaua Baia Mare- Sighetul Marmației. După aproximativ 3 km, la iesire din Baia Mare , se ramifică către nord, în vecinătatea stației PECO, drumul județean de pe malul pârâului Firiza. De la intersecția amintită se parcurg 8 km până la barajul lacului și 11 până la cabana de vânătoare Vîlcele. După circa 2 km de la terminația nordică a lacului , în localiatatea Firiza, drumul se bifurcă: unul spre est, către micuța stațiune de interes local Izvoare (10 km), și altul spre nord,către localiatea Blidari, la păstrăvăria Pistruca ( 3km)

Baze de cazare:-complex Căprioara

-complex Lostrița

-cabana Păstrăvul,etc

Complex Lostrița 3*

Tip: Complex turistic

Categorie: ***
Județ: Maramureș
Localitate: Blidari
Tarif: de la 50 lei/pers./noapte
Tarife:

Nota:
– tariful este exprimat in lei/camera/noapte și nu include micul dejun și taxele hoteliere (4% din valoarea fara TVA; se plătesc direct la recepție)
Număr camere: 24
Număr locuri: 50
Localizare:
-la o distantă de 18 km de Baia Mare
– la o altitudine de 432 de metri, la poalele muntelui Igniș

Facilitați:
– complex construit în anul 2001
– complexul are 19 camere matriomniale, 4 camere cu 2 paturi și 2camere cu 3 paturi, toate fiind dotate cu baie proprie și TV ,satelit

– bar
– restaurant cu 2 săli de mese și un salon amenajat în stil vânătoresc (85 locuri)
– terasă de vară amenajată deaspura unuia dintre bazine, 2 foișoare și 2 mese amenajate în jurul unei fântâni (80 locuri)
– păstrăvărie proprie, alimentata cu apa din râul Firiza, casă de incubație proprie
– sală de conferințe 20 locuri (retroproiector, TV și sistem DVD)
– parcare (40 locuri)
– pentru mai multă intimitate, complexul oferă spre cazare o vila (P+1) cu 3 dormitoare cu pat matrimonial, bucătărie, living, dining, semineu, 2 băi, jacuzzi și o terasa cu vedere spre bazinele păstrăvăriei proprii
– 2 pârtii de schi la 10 km distanță

2.8.Rezervația fosilieră Chiuzbaia

(50 ha) ocupă poala abruptului sudic al Masivului Igniș(1 307)ce strajuiește mica depresiune intramontana Chiuzbaia. Ascunse foarte multă vreme sub platoșa rocilor vulcanice, formațiunile sedimentare pliocene au păstrat în tainițele lor elemente de flora plipliocenă pentru a le etala cercetătorului stiințific abia în 1969.

După ce apele repezi de munte (Chiuzbaia și Limpedea) au reușit să intersecteze acoperisul de roci vulcanice și să ajungă în cele sedimentare ( proces cunoscut de geomorfologi sub numele de epigeneza inversa)a ieșit la iveala punctul fosilifer care deține „una dintre cele mai bogate și bine conservate flore pliocene din România”

Fosila a unei specii de pește

Descoperirile de la Chiuzbaia complenteaza inventarul paleobotanic al țarii cu 32 tipuri – în accepțiunea de specii – noi pentru flora folosita a României, alte șase tipuri noi pentru știinta, iar trei tipuri reprezintă varietăți noi.

În apele lacului pliocen, stăpân absolut în peisajul de atunci al teritoriului pe care se află azi Depresiunea Chiuzbaia, trăiau viețuitoare microscopice cu căsuta silicioasă. După moartea indivizilor căsuțele au fost sedimentate în straturi subțiri silicioase de diatomit. Pe această roca (diatomit) și-au lăsat impresiunile frunzele fosilizate care proveneau de la arborii pădurii de foioase din regiune. Multe dintre speciile care formau în pliocen pădurea de la Chiuzbaia nu mai trăiesc azi aici și nici în altă parte a țarii.

Frunză fosilizată

Unele specii au dispărut definitiv din flora Europei.

Cel mai răspândit element era fagul (Fagus sp.) în asociație cu 12 specii de stejar (Quercus sp.), mesteacănul (Betula

sp.), carpenul (Carpinus sp.), arțarul (Acer sp.), arinul (Alnus sp.) și alunul ( corylus sp.). Nu lipsea nici castanul dulce (Castanea sp.) a cărui continuitate din pliocen și până azi pe meleagurile noastre este înca discutabilă. Alte elemente din familia Jugalndaceae (Carya ) si din familia Ulmaceae (Zelkova) nu mai vegetează de mult la noi în țară

Resturile fosilifere de la Chiuzbaia reprezinta mesaje ale timpurilor prin care recompunem peisajul de atunci al locurilor. Prin urmare, aici era un ținut colinar cu ochiuri lacustre și vulcani în erupții,stăpânit de climat bland,temperatura medie anuală de 18-19˚C si precipitații bogate (1200- 1 500mm anual) distribuite uniform în cursul anului . Așa se explică faptul că unele specii ca gimnospermul , conifer cu frunză căzătoare ce vegetează azi doar în China centrală și de nord sau retras pe alte meleaguri o dată cu frigurile și ariditatea ce vesteau clima aspra a cuaternalului.

Capitolul III-Potențialul turistic pentru turismul rural

3.1.Țara Lăpușului

Povestea Țarii Lăpușului este una a lemnului și a produselor forestiere. Totuși ea începe cu câteva mii de ani în urma, când dacii liberi au format grupuri mici și au populat regiunea. Oamenii acestor timpuri au lăsat în urmă numeroase vase de lut și  ornamente făcute din os și aur. Toate aceste vase și ornamente au fost găsite sub movile de pamant. Mărturiile arheologice sunt expuse în Muzeul de Arheologie din Baia Mare. 

Țara Lăpușului de azi ne ofera o priveliște asupra vieții care o duc oamenii de aici; trăiesc vremuri moderne, dar și mențin tradițiile vechi de secole.  Tehnicile vechi și cele noi de fabricare și prelucrare a lemnului se imbină armonios.

Există numeroase drumuri pe care se poate ajunge în Țara Lăpușului, care mai este faimoasa și datorită mănăstirilor de care se afla aici, cea mai des vizitată fiind mănăstirea Rohia.

Ruta din Baia Mare până în Lăpus via Șurdesti, Cavnic și pasul Rotunda este impresionantă având un peisaj deosebit ce prezintă diverstatea formelor de relief din Maramures. Izvorând de sus din munți, Lapușul își continuă cursul prin văile ce se deschid oferindu-le iubitorilor de plimbări posibilitatea de a se opri pe malul râului la un picnic sau posibilitatea de a se racori în apele sale. Țara Lăpușului este un bun exemplu al tranziției economiei tradiționale spre o economie modernă a secolului XXI. Oricine vine în Țara Lăpușului rămâne impresionat și nu regretă alegerea facută.

3.1.1.Rogoz

Satul Rogoz adăpostește un alt monument UNESCO. Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” a fost construită în anul 1663 din trunchiuri uriașe de ulm aduse din Dealul Popii.

Se pare că biserica a supraviețuit invaziei tătarilor din 1717, Țara Lăpușului fiind mai puțin afectată de distrugerile provocate de oastea tătarilor decât Țara Maramureșului.

Biserica ,,Sfânta Paraschiva’’ din Rogoz

Unicitatea construcției este dată de intrarea laterală și de acoperișul asimetric. Masa moșilor este acoperită de streșini, făcută din bârne lungi cât biserica și crestată din metru in metru. În dreptul cresturilor din peretele bisericii sunt scrise nume ale familiilor înstărite, proprietare pe rosturile din masa moșilor. În zilele de sărbătoare, aceste familii organizau mese în curtea bisericii, dând pomană săracilor pentru sufletele celor morti. Această biserică este situată in centrul satului, alaturi de o altă biserică de lemn, „Sfanta Paraschiva", adusă aici din satul Suciu de Sus în anul 1883.

3.1.2.Rohia

Mănăstirea Rohia este înconjurată de paduri și priveliști uimitoare.Este adevaratul loc al spiritualității, calm și primitor. Mănăstirea este cunoscută și vizitată de mulți oameni pentru faptul ca aici și-a petrecut ultimii ani din viață Nicolae Steinhardt, care s-a convertit la Catolicism spre finalul vieții.

Temelia mănăstirii a fost pusă în 1926 de Nicolae Gherman în amintirea fiicei sale Ana care s-a imbolnavit și a murit în 1922.

Manastirea din Rohia

În vis, fiica sa îl îndruma să construiască o mănăstire în afara Rohiei. Un complex de clădiri sunt dedicate rugăciunii și reculegerii călugarilor.În timpul perioadei comuniste doar unui singur călugăr ia fost permis să rămâna la mănăstire. El este aici și astăzi și se ocupă de bunul mers al activitații mănăstirii. Mănăstirea primește vizitatori de-a lungul anului.

3.2.Țara Chioarului

Țara Chioarului este deosebit de interesantă dar nu atât de mult cercetată în comparație cu zona Maramureșului istoric.   

Peisaj din Țara Chioarului

Deosebit de frumos, de bogat și interesant este folclorul muzical, literar și coregrafic legat de obiceiurile de naștere, nuntă, înmormântare, clacă, șezătoare.

Diversitatea reliefului de la lunci pana la dealuri inalte, podisuri si munti si-a pus amprenta asupra structurii localitatilor, care variaza de la satul cu gospodarii rasfirate pana la cel cu gospodarii aglomerate. 

3.2.1Săcălășeni

Comuna Săcălășeni este situată la 10 km de Baia Mare fiind înconjurată de diverse forme de relief care fac din această zonă un loc ideal pentru orice turist.

Săcălășeniul a fost menționat pentru prima dată în documente în anul 1405 sub denumirea Zakalasfalwa și aparținea de domeniul cetății chioarului.Comuna se învecineaza cu următoarele commune din zonă :Groși ,Dumbravița,Coaș,Remetea.Chioarului,Copalnic Manaștur și Coltău.Exista posibilitatea de a desfașura activitați de agremet deoarece în vecinătatea comunei este râul Lapuș și o baltă de pescuit.

3.2.2.Dumbravița

Comuna Dumbravița este situată la sud de oarșul Baia Mare la o distanță de 11 km.

Foto din comuna Dumbravița

Istoria comunei Dumbravița este strâns legata de cea a orașului Baia Mare, dar și de cea a Țarii Chioarului. Dumbravița este atestată documentar din anul 1411 sub denumirea de Dumbrawydre. Numele " Dumbravița" vine de la locuitorii săi care cultivau cereale într-o poiană pe malul Lapușului ce se numea Dumbrava.

Clima zonei este temperată cu ierni lungi și veri cu temperaturi moderate.

Aici oamenii își celebrează sărbătorile și tradițiile cu toată însufletirea. În Dumbravița se clebreaza în ianuarie " Verjel", in iulie " Festivalul Dansului și Portului de pe Fisculas", in noiembrie " Cânt și joc pe plai străbun".

3.2.3Șurdești

Biserica de lemn din Șurdești a fost construită în 1721 sub directa supraveghere a lui Toma Macarie și poartă hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril.

Este considerată ca fiind cea mai înaltă construcție veche din lemn de stejar, turnul măsurând 54m, înălțimea totală de la sol fiind de 72m. În trecut, oamenii credeau că dacă biserica este mai inaltă, rugăciunile lor ajung mai repede la Dumnezeu.

Pe langă înălțimea impunătoare, trebuie remarcat că este singura biserică din Țara Chioarului care are acoperiș cu poală dublă. De asemenea, este unic în această zonă și pridvorul cu două rânduri de arcade suprapuse.

Biserica de lemn din Surdesti

Picturile interioare au fost realizate de zugravul Ștefan din Șișești în 1783 și reprezintă scene biblice din Vechiul și Noul Testament. Frumusețea bisericii este sporită de existența brâului în funie rasucită.

3.3.Țara Codrului

Țara Codrului, zonă cu o veche istorie, cu oameni care și-au făcut o mândrie din lucrarea cu pricepere a ogorului, dar și din păstrarea datinilor strămoșești deține un loc de frunte între așezările umane ale județului Maramureș. Sub aspect geografic, teritoriul zonei Codrului este o fericita îmbinare a suprafețelor netede , de o parte și alta a Someșului, precum și de dealuri care vegheaza semet asupra întregii zone.

Țara Codrului prezintă diverse oportunități turistice și multiple posibilități de dezvoltare a turismului, având în vedere asezarea geografică și zonele cu vegetație diversificată. Principalele așezări umane de interes turistic sunt: comuna Fărcașa, ai cărei locuitori se indeletnicesc cu împletitul nuielilor și cu sticlăria; comuna Baița de sub Codru, în care olăritul, ca ocupație tradiționala, a luat amploare deosebita; comuna Basești, cu renume istoric semnificativ.

La Asuaju de Sus, pe lângă rezervația arheologică, atracțiile turistice sunt portul, dansul și cântecul codrenesc puse în valoare cu ocazia Târgului Cepelor, manifestare culturală anuală. Cea mai vestica localitate a Maramureșului, reprezentativa pentru zona Codru, este Bicaz, vestită pentru biserica de lemn ce datează de la sfârșitul secolului 18.

3.4. Specificul zonei din regiunea Baia Mare:

obiceiuri,tradiții,evenimente

1-2 ianuarie – „Verjelul” – Coruia, com. Săcălășeni: Un ansamblu de dansuri populare numit „Cireșarii din Coruia” se ocupă de organizarea acestei sărbători. „Verjelul” este unul din vechile obiceiuri legate de începutul de an, la care iau parte feciorii satului și fetele nemăritate.

6 ianuarie – „Dansul coșercilor” – Valea Chioarului: Sărbătoare organizată de fiii satului în care fiecare gospodină își prezintă cu iscusința coșurile împletite și ștergurile migălos lucrate așezate pe acestea. Parada e stropită din plin cu horincă, unsă cu afumături, și înveselită de muzicanți.

6-7 ianuarie – „Verjel la Dumbravița” – Dumbravița: De Boboteaza și de Sfântul Ion, au loc două zile și două nopți de bal țărănesc la Căminul Cultural; La Dumbravița, se va mai ține un dans al vergelului și la sfârșitul lunii, pe 30 ianuarie, de ziua Sfinților Trei Ierarhi.

Februarie – Serbările lenkerului – Cavnic: Concursuri de lenkere (saniute cu volan), schi, demonstrații de snowboard au loc la pârtia „La Icoana”; locuitorii Cavnicului se falesc că ei ar fi confecționat primul lenker din țară, pe la începutul secolului trecut. Numele lenkerului vine din „lenke”, cuvânt german care înseamnă „a aluneca”.

10 martie – Dansul coșercilor – Dumbravița : în ultima duminică dinaintea Postului Mare, în satele maramureșene se lasă cu joc și ceterași până în zori. După acest ”Dans al Lăsării”, maramureșenii vor ține postul ca niște buni creștini și nu vor mai petrece până după Sfintele Paște.

25 martie – Obiceiuri de Buna Vestire: Pe înserat, în fiecare gospodărie se curăță grădinile și se aprinde câte un foc menit să ferească locul de rău și necazuri. Se spune că dacă de Buna Vestire, e vreme frumoasă, asa va fi și în ziua de Paște.

28 aprilie – Obiceiul de primăvară „Udătoriul” – Șurdești: A doua zi de Paște, la Șurdesti este sărbătorit cel mai harnic gospodar, primul iesit la muncile câmpului. După ritualul de celebrare, se lasă cu ospăț și joc la casa sărbătoritului.

Udătoriul din Șurdești

4 mai – Festival Folcloric „Alină-te dor alină!” – Cicârlău: Artiști debutanți sau consacrați participa pe scena Căminului Cultural din Cicârlău la festivalul inițiat de cantarețul de muzică populară Nicolae Sabău, care e și primarul comunei;

6 iunie – Sărbătoarea cireșelor – Săcălășeni: Dansuri populare, programe artistice pentru toate vârstele, la începutul lui Cireșar;

15 iunie – Obiceiuri de Rusalii: în cinstea acestei mari sărbători, toate porțile, gardurile, streșinile caselor sunt împodobite cu frunze de frasin, simbol al rodniciei ogoarelor;

15 iunie – Nu vă uitați că-s micuț – Budești: În frumosul sat de pe Valea Coșaului, sunt invitate să cânte și să joace ansambluri de copii din toate zonele Maramureșului.

Nu vă uitați că-s micuț

iunie – Serbările Chioarului – Șomcuta Mare: Spectacole de muzică populară cu invitați din zonă Chioarului, parada portului popular. Trei zile și trei nopți de sărbătoare;

24 iunie – Obiceiuri de Sânziene:

În Maramureș, fetele culeg sânziene frumos mirositoare, din care fac cununi ce vor împodobi ferestrele, porțile și streșinile caselor. Fiindca se zice că Sânzienele, zâne ce trăiesc pe câmpuri, se mânie dacă nu sunt sărbătorite, de ziua lor li se dedică tot felul de manifestări:

Sânzienele – Băița de sub Codru

Cununa de Sânziene – Tăuții Măgherăuș

iunie – Festivalul Cântecului și Dansului din Țara Chioarului – Satulung: Festival concurs care îsi propune descoperirea de noi talente, promovarea creațiilor populare autentice și a portului popular.

5-6 iulie – Festivalul dansului și portului de pe Fisculas – Dumbravița:

Un bun prilej de a face cunoștință cu obiceiurile satelor de pe Fisculas, dar și de a sărbători comuna Dumbravița;

20-27 iulie – Sărbătorile fânului.

Timp de o săptămână, începând cu ziua de Sfântul Ilie, țăranii din Maramureș abandonează muncile agricole. Se crede că Sfântul Ilie umblă pe cer într-un car de foc și pedepsește cu tunete și cu un bici de foc pe cei care nu-i cinstesc ziua. Teama de tunete și trăsnete ține departe oamenii de munca câmpului, lăsându-le timp de odihnă.

2-3 august – Serbările Cavnicului: Cavnicarii vor avea parte de două zile de spectacole în aer liber, întreceri, campionatul „joagărelor” (al tăietorilor de lemne), dans și focuri de artificii.

14 septembrie – Târgul cepelor – Asuaju de Sus: Spectacole folclorice în aer liber și târg țărănesc unde ceapa va fi „doamna mare’’

septembrie – Dansul coșercilor – Șomcuta Mare: Serbare la care gospodinele se întrec în prepararea bucatelor tradiționale. Petrecerea este întregită de muzică și dans.

septembrie – Festival și concurs al primașilor – Șomcuta Mare: Eveniment la care se întrec cei mai buni violoniști din județ și care poartă numele celui mai cunoscut primaș din zona: Victor Negrea.

11 octombrie – Suretitul – Săcălășeni: Strugurii sunt mai bine culeși dacă există buna dispoziție iar dacă se lasă cu muzică și dans vinul iese mai bun.

10-12 octombrie – Serile de poezie Nichita Stănescu – Desești: Recital de poezie, discuții, amintiri,povestiri imagini care amintesc de călătoriile poetului Nichita prin Maramureș.

8 noiembrie – Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril – tradiția spune că în această zi, Arhanghelii Mihail și Gavril preiau sufletele celor morți și le insoțesc, după caz, în Rai sau în Iad.

Bisericile vechi de lemn din Șurdești, Rogoz, Plopiș, Rozavlea și Strâmtura poartă toate hramul Sfinților Arhangheli. Această sărbătoare speciala e un prilej în plus să le vizitați și să vă minunați frumusețile clădite de meșterii locului cu secole în urma.

8 noiembrie – Dansul de Sfinții Arhangheli Mihail si Gavril – Unguraș, com. Dumbravița: Sătenii din Unguraș îsi invită vecinii din satele apropiate și încing o petrecere de ziua numelui Sfinților Arhangheli;

11 noiembrie – Joc la șura – Groși: Sătenii se întalnesc să sărbătorească jocul sub oblăduirea taragotistului Dumitru Dobrican care este și mare gazda;

15 noiembrie – „Cânt și joc pe plai străbun” – Dumbravița: Duminica după-masa, la Căminul Cultural din Dumbravița, vin oamenii să joace ultima oară înaintea Postului Craciunului. Și nu vin cu mâna goala, ci cu coșerci în care au pus ce-au găsit mai bun de-ale gurii;

30 noiembrie – Obiceiuri de Sfântul Andrei: Dacă vă prinde noaptea de Sf Andrei într-una din casele maramureșene și încă nu v-ați găsit jumătatea, găzdoaiele vă vor iniția în practicile de aflare a ursitului.

6 decembrie – Festival folk „Decembra”– Cavnic

18 decembrie – Festivalul obiceiurilor de iarnă – Târgu Lăpuș: Centrul orașului Târgu Lăpus se animă, căci aici se strâng în alai săteni din Țara Lăpușului și a Chioarului pentru o paradă a costumelor și a datinilor specifice sărbătorilor de iarnă.

Capitolul IV-Studiu de caz:Prospectarea a două trasee turistice

4.1.Traseu montan:Din stațiunea Izvoare, pe Igniș nord

,,Sărutul Ignișului’’,foto de pe traseu

Duminică dimineața la 7,30 suntem în drum spre stațiunea turistica Izvoare (18 km până la bifurcația păstrăvăriei de pe Valea Neagră (intrarea), apoi alți 9 excelent asfaltați în 2006, până aproape de Poiana Soarelui-Izvoare). Ni se pare aproape dramatic de picturale negurile ce invadează abruptul sudic, Lespezile și Ticlăzăul Ignișului dinspre Groapele Chiuzbaii și Herja.

La intrarea pe Valea Romană se află un veritabil camping.
O excelentă impresie de prospețime/curățenie ne lasă terasa si cabana Căprioara. Ea debordează de flori policrome.

Constatam triști că pe an ce trece căsuțele firizene de basm, din lemn lipit cu lut și apoi spoit în albastru ultramarin, dispar, fiind înlocuite de vile oarecare.
Se inmulțesc și casele de vacanța, unele de bun gust/pitorești, plasate pe ambele maluri cu lunci înguste de pe Valea Neagră (amonte)

Lărgirea, asfaltarea și marcarea civilizată a carosabilului împlinește dezideratul minim al unei stațiuni montane mereu asaltate de (auto)turiști.
Din fericire întreaga zonă afectată fusese prompt plantată iar acum molizii atrag atenția din buruieni și vreascuri.
Civilizate și binevenite sunt săgețile și panourile indicatoare spre pârtii și instalațiile de tractare cu cablu.

Frumoase și îmbietoare sunt hotelurile reamenajate..
La ora 8 dimineața ne luăm rucsacii și pornim spre Igniș.

Ne deplasăm vreo 10 minute pe auto-carosabilul forestier care leagă-n 11 km Statiunea Turistica Izvoare de DN 18 (Baia Sprie-Gutâi-Mara-Sighetu Marmatiei).
Înainte de curbă și podețul din beton ce trece peste valea Vlasinescu (zona inferioară), cotim la dreapta-n sus.
E splendid molidișul plantat aici în urmă cu 15-20 de ani, la poalele lui, prin molatece poienițe cu tirsa, apar tufele de afin cu fructe pârguite dar extrem de puține precum și frumoase dar otrăvitoare ciuperci sur-bej.
O fântânița-izvor rămâne la dreapta. Apreciem grătarul mic de lemn plasat dinainte-i, pentru îngenunchierea celui ce vrea să-și umple ploșca cu apa.

Ne deplasăm lejer, în panta usoară, printr-un molidis matur dar destul de rar, intercalat cu fagi și paltini.
Imediat, dinspre vest-nord-vest, apare marcajul turistic vechi de cel puțin trei, patru decenii, triunghi roșu, discontinuu dar încă bun pentru orientare.
I se adaugă celălalt marcaj turistic, parcă și mai vechi sau mai puțin bine conservat, banda albastră, de legătura cu bandă roșie de culme principala spre Pasul Gutâi-Creasta Cocoșului-vârful Gutâi-Pasul Neteda.
Traversăm o zonă dominată de molid. Imediat apar andezite piroxenice pontiene, adică niște lave scurse la cele din urmă erupții vulcanice, polistratificate.
Dacă am lua-o pe curba de nivel spre dreapta (vest) am ajunge în câteva minute la stâna de la Bouriste.
Noi continuăm să suim iar în față și spre dreapta ne impresionează martorii andezitici fotogenici, practic niște trepte megalitice de lave separate de vâlcele drapate cu părul porcului, ferigi, ferigute și mușchi catifelați.
La ora 9,45, adică după abia 1oră și 45 de minute de la plecarea din Stațiunea Izvoare, poposim pe stâncăriile Igniș nord precedate de fragmente de fundație de piatră, posibil ale vreunei foarte vechi stâne.

În continuare propunem o variantă de evaluare metodică a abruptului nordic accidentat.

Avansăm spre Bouriste (de care ne separă doar o îngustă limbă nordic-descendentă de faget matur) și apoi mergem invers,continuând drumul spre est.
Imortalizăm astfel un simbol a ceea ce a mai rămas dintr-un prosper păstorit tradițional ignișan.

Peisaj de pe platoul Igniș cu imprejurimi și andezite

Ne regrupăm și continuăm coborârea pe unde am suit.
Inițial suntem tentați să mergem pană la capăt pe marcajul triunghi roșu ce ne-ar fi scos La Cruce, adică pe la capătul asfaltului, aproape de Stațiunea Izvoare.
Pe măsura ce ne apropiem de Poiana Soarelui încep să se ivească picnicarii și taberele gălăgioase de ciopoare umane sosite cu masuțe, scaunele, vesela de plastic, refrigeratoare, navete cu beri și sucuri plus alte licori bahice puse la rece-n cursul pârâielor …
Unii fac plajă, alții focăresc la est-sud-est de mlaștina Vlasinescu.

Puțin după ora amiezei ne încheiem scurtul, nostru circuit turistic aniversar pornind spre Firiza.
Oprim puțin la frumoasa cascadă din apropierea fostei cariere de andezit și a confluenței cu valea Peștilor (altă locație gustată de picnicari, alături de aceea legată de borcutul de la Trestia, descoperit cu mulți ani în urmă consecutiv forajelor prospective ale IPEG Maramureș, de pe atunci un loc asaltat, indiferent de anotimp, de către amatorii de apa minerală carbogazoasă luată direct de la sursa.

S-a făcut coadă și la vestitul izvor cu apă naturală din Firiza unde autoturiștii băimăreni vin cu o grămada de pet-uri și canistre pentru a se aproviziona, gratuit, cu o adevarată rece și curată apă minerală plata.

Lacul Firiza văzut de pe platoul Igniș

Admirăm pe rând vârful Strâmba și vârful Hija, apoi cochetul popas Căprioara și turiștii buluciți unii-ntr-alții pe malul drept al lacului de acumulare Firiza.
Ne apropiem de Baia Mare.

Sfaturi pentru parcurgerea traseului turistic:

Întreg circuitul din Poiana Soarelui pe Igniș nord și retur se poate realiza facil(usor) în 3-4 ore. 
Traseu nemarcat în prima parte dupa care întâlnim constant triunghiul turistic rosu și foarte vag, discontinuu, banda albastră care e mai greu lizibila. 

Nu există zone expuse, riscul îl poate reprezenta prezeța urșilor atrași de cele două stâne de la Moroșenescu si Bouriste dar în special viperele. 

Traseul poate fi continuat însă pe culmea principală către est, ajungând în Pasul Gutâi, se poate lua la dreapta (vest) pentru a urca pe vârful Igniș sau, de acolo, cobori către Groapele chiuzbăii și cariera Limpedea-Ferneziu.

4.2.Traseu cultural-rural :,,Duminica-n Ardusat’’

Plecăm din Baia Mare spre Ardusat, slalomând prin Colțirea, traversând Someșul. Departe, pe diagonala orizontului,ne atrage atenția un fel de obelisc sau turla de ciudată bazilică. De fapt, e monumentul arbore verde-ntunecat cu transatlantice origini, plantat după 1800 de-un nobil cu nume rezonând austro-germanic, Degenfeld. Spre aceasta ne îndreptăm, intrând în Ardusat, localitatea atestata istoric de pe la 1230. Oprim lângă școala edificată în 1936, odată cu cea de-a doua biserică ortodoxă cu alura de monumentala catedrală bizantină. Prima, mult mai modestă ca

Biserica Ortodoxă din Ardusat

amploare dar armonioasă, situată într-o aripă sudică a labarțatei localitați deasupra malului stâng a Someșului, fusese ridicată pe la 1920. Cronicile spun că pe la 1919, imediat după cea dintâi conflagrație mondială, la Ardusat există un alinimiament al oștilor romane, mai incolo, sper nord, la Pomi, aliniamentul trupelor maghiare,frecvente conflicte răbufnind și perturbând patriarhatul acestor locuri.Pornim în susul uliței largi, admirând proaspetele gospodării, dar și tot mai puține tradiționale, cu imense șuri nemțești, tipice țarii Codrului, în care intră carul cu fân și bucate (cereale). Sunt deosebit de frumoase premamentațiile traforate în scânduri de brad patinată de decenii și tot mai rar cuptoarele pentru pâine, lipite și vioi spoite,patulele pentru porumb. Cotim la stânga, apoi în sus, pe altă uliță. Imediat suntem ajunși în livada paraginată, de meri.

Sequoia gigantea

Impresinonantă,este Sequoia gigantea,care se înalță monumentală spre sud, în spate din ce în ce mai jos și mai larg desfășurată văzând Ardusatul, cu cele două nave ale bisericilor leneșe plutinde-n marea spiritualitații magic perceptabile, gospodăriile, casele pe-alocuri înghesuite umar la umar pentru a se susține-n timp, cu șure șarpante de azbociment sau mai frecvent acoperite cu adrezie, dincolo, spre larga luncă a Someșului, ritmurile tarlalelor.

Deslușim către est, departe, vf. Mogoșa, în stânga ei Ignișul și-apoi Ulmoasa, alpină pajiște a Pietroasei, în plan mai apropiat Purcarețul. Falnicul arbore domină zona sfidând, de aproape două secole, vicisitudini, furtuni. A fost plantat de familia Degenfeld, cu origini atestate incă de pe la 1700, cea care avansese înafara conacului-castel de aici o superbă casă în Centrul Vechi al Băii Mari, aproape de Turnul lui Ștefan (azi parte intergrata a proiectului Millenium). La stânga releului cu antene GSM, se ivește zidul fostei fundații, frumos zidit din cărămidă și piatră, lung de 20-25 m,cu arcade trădând bolțile fostelor hrube. Suim deasupra ruinelor, pe ampla patformă pe care fusese înaltat după 1800 castelul Degenfeld, admirând ingeniozitatea celor ce se opriseră asupra acestei locații cu o vastă deschidere spre lunca labarțată a Someșului iar la vest-nord vest protectoare pădure. Intrăm în codrul superb, atingem o mică culme după care ne plimbăm realmente pe un larg culoar silvit, spre sud-vest, până spre un fel de tumul uriaș, locul conceput pentru a fi de veci familiei Degenfled. Îl ocolim prin stânga, ajungând în fața lui, remarcând zidurile din cărămidă întărite cu piatră, ingenioasele

Defileul Someșului

arcade de la ferestre sau goticele bolți, o placă din beton acoperind crestetul pustiitului mausoleu ce ar fi putut adăposti pe veci mai bine de douăzeci de destine și tot atâtea legende.Mausoleul e gol,defuncții nobili au fost strămutați sau înhumati alt-unde, familia Degenfeld dispărând din zonă după 1944-1945 (unii descendenți fiind stabiliți în Cluj). La câteva zeci de metri, de-o parte și alta a mausoleului, primăvara devreme ochiurile negricioase alor câtorva sforace de izvoare și bălti sparg monotonia atunci când sunt gulerate de sute de brânduse. Cotim spre sud-est, iesind la lizieră continuând printr-o poiană muștindă de izvoare și bălți. Ne oprim o data ajunși langă alte ruine, impresionante de-această dată, acelea ale fostului grajd pentru cel putin o sută de vite și cai ale nobililor Degenfeld. Aici ne impresionează îmbinarea pietrei cu caramida, arcadele ferestrelor unele ince perfect conturate. Coborând printr-o rariște de case, admirând din altă perspectivă lunca Someșului, continuând pe-o descendentă uliță admirând șuri, patule, tradiționale fanare. Ne îndreptăm spre cochetă, prima biserică ardusatană, apoi spre imensa catedrală. Plecăm spre Baia Mare, lăsând în urmă spiritul și ființa întrupată a bimilenarului sat, o data cu cele câteva morminte ale înaintașilor obștei

Capitolul V- Promovarea turismului din regiune

Elemente care ajută la dezvoltarea turismului:

-atragerea investitorilor străini

-promovarea turismului durabil

-atragerea fondurilor nerambursabile

-sponsorizări

Oferta turistică sa fie cât mai variată:să se dezvolte turismul sportiv,cel de agrement,de tratament etc.

E nevoie de următoarele investiții ca turismul să se dezvolte:

Turism sportiv:

-terenuri de tennis,terenuri de fotbal

-săli de biliard,săli de bowling

Turism de agrement:

-bărci,hidrobiciclete

-amenajarea unor lacuri

Turism de tratament:

-sauna,masaj

-băi cu nămoluri,băi cu plante

-masaje anticelulitice

-hidromasaj

-amenajarea unor piscine cu ape termale

Turistul trebuie invațat despre comportament și respect față de natură,ca atunci când evadeaza din mediul urban,în necunoscut să aibă un comportament adecvat orice formă de turism ar practica. Din tinerețe turistul trebuie invățat să-și formeze o părere optimă despre turism.Turismul național

trebuie promovat mai departe de tineri și aceștia să ajute la conservarea mediului inconjurător,câștigându-și dreptul de turiști ecologi.

Concluzii

Maramureșul e o regiune foarte apreciata la noi in țara,de îndata ce treci ,,poarta’’ Maramureșului peisajele îți fură privirea.Munți împăduriți,râuri și numeroase pârâie,,dealuri verzi, lacuri,pășuni,cascade și izvoare,specii florale încânta privirile oricui.

Deoarece suntem așa apreciați,ar trebui sa ne păstram intacte valorile cu care este inzestrat Maramureșul.Regiune

precum cea a proximității Băimarene,are un potențial turistic ridicat dar insuficient valorificat.În viitor ar trebui sa ajutăm la promovarea regiunii,iar viitoarele generații de oameni ar trebui educați în asa fel încat ei sa știe sa aprecieze adevăratele valori si să ajute la conservarea acestora.

Promovarea turismului va ajuta implicit la dezvoltarea economică a regiunii.Tradițiile,obiceiurile,evenimentele trebuie păstrate,deoarece și ele reprezinta o atracție în sine.

Unele valori sunt specifice si unice chiar și în cadrul Europei.

Atragerea unor investitori autohtoni sau straini,este necesară promovării turismului verde sau a turismului durabil. Prin seriozitate, competivitate,daruire,experienta si maturitate, putem realiza lucruri benefice promovarii turismului Maramureșean.