. Monografie Recas

Introducere

Cap. 1. Denumirea localității. Scurt istoric

1.1.Prima atestare documentară

Izvoare istorice nescrise atestă existența unei așezări pe teritoriul orașului Recaș încă din timpul romanilor în secolele III-IV e.n. Primele știri scrise apar despre Recaș în epoca feudală cu ocazia unor danii făcute de regele Ungariei unor nobili care l-au slujit cu credință. Astfel, la 1318, Dominik de Saar cere reînnoirea donației sale pe care a primit-o la 1311, moșia Rygachtelkue (Recaș), semn deci că așezarea există de mai multă vreme.

În drumul său spre Țara Românească, Carol Robert de Anjou, se opreste la sud de Recaș, între râuri adică, pe actuala poziție a satului Bazoșul Vechi.

În 1359 este pomenit numele de Rykas (Lukinich E. – Budapesta 1941). În listele decimale de la Roma, însă, Rykas (adica Recașul) nu este amintit, dovadă că populația nu era de origine catolică, ci de religie ortodoxă, românească.

În istoria Recașului există câteva perioade distincte:

1318-1552 – domeniu feudal, cetate, târg de care aparțineau 15 sate

1552-1716 – administrație turcească

1716-1778 – administrație austriacă

1778-1921 – comitatul de Timiș, administrație maghiară

Din anii 1784-1786 se menționează venirea populației germane. La sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX Recașul cunoaște o perioadă de dezvoltare fără precedent, polarizând viața socială și economică din zonă (reședință de pretură, judecătorie, birou de carte funciară, percepție). În 1894 a fost construită fabrica de cărămidă cu 100 de angajați iar în anul 1902 a apărut primul ziar german “Temesrekaser Zeitung” cu apariție săptămânală. În perioada socialistă Recașul a avut statutul de comună cu 6 sate aparținătoare (Izvin, Bazoș, Petrovaselo, Herneacova, Stanciova și Nadăș).

În urma unui referendum local și a îndeplinirii condițiilor administrative necesare, localitatea Recaș a dobândit în anul 2004 statutul de oraș.

1.2.Momente semnificative din istoria localității

În 1890 Recașul făcea parte din comitatul Timiș, districtul Recaș, era reședință de comună și avea 3637 locuitori; din 1921 face parte din județul Timiș-Torontal, plasa Recaș din 1956 face parte din regiunea Banat, raionul Timișoara, era reședința de comună aparținându-i și satul Izvin; din 1968 face parte din județuI Timiș aparținându-i și satele Bazoșu Vechi, lzvin, Petrovaselo, Stanciova, Herneacova și Nadăș, formula în care se prezintă și astăzi.

Din anul 1784-1786 se menționează venirea populației germane la Recaș, din părțile Oberhain, Regensburg, Schwaben, Pfalz, Trier, Mainz, Darmstadt, Wurzburg, Hessen și KoIn.

În 1735 au ajuns în Recaș bulgarii care fugeau din calea turcilor, dar care ulterior și-au continuat drumul spre Vinga, Lovrin și Dudeștii-Vechi. În 1763 se colonizează români din ținuturile Ardealului.

În 1899 începe colonizarea maghiarilor tăindu-se 2500 iugăre de pădure, fiecare familie de maghiari primind 20 iugăre și o casă de locuit. Colonizarea masivă a maghiarilor a avut loc între 1905 — 1907.

Foto : Felicitare bilingvă(maghiară și germană) reprezentând școala elementară de stat Recaș, 1909

În Recaș au fost colonizați și croați după anul 1744. Au format un nucleu compact în partea centrală a actualei vetre a satului, după ce s-au strămutat de lânga Bega.

Primele familii de țigani apar între anii 1926— 1930.

În anul 1902 a apărut primul ziar german “Temesrekase Zeitung” cu apariție saptămânală care costă 10 florini.

Către America au plecat în 1906 un numar de 76 persoane urmând valul de imigranți din Transilvania și Banat.

În anul 1886 Recașul devine resedință de pretură; judecătoria a luat ființa în 1872, biroul cărții funciare s-a creat în 1894, percepția Recaș își începe activitatea în 1895, iar fabrica de cărămidă s-a construit în 1894 cu 100 de muncitori angajați.

În primul război mondial au căzut 110 recășeni pe câmpurile de luptă din Italia, Franța, Serbia. După terminarea războiului, Adunarea electorală a cercului electoral Timiș Recaș din comitatul Timiș, ținută la 25 noiembrie 1918 la Izvin alege ca delegați pentru Marea Adunare de la Alba- Iubia pe Teodor Novac, Costa Vuia din Izvin, pe Dr. Sever Bugariu de la Recaș. De la Bazoșu Vechi a participat o delegație formată din Iosif Belut, Traila Belu, Pãun Buha, losif Clipici, Iosif Jugariu, Păun Jugariu.

În mai 1920 armata română intră în Recaș, iar la 20 iunie 1920 funcționarii din comună au depus jurământ pentru Coroana României.

În anul 1914 s-a construit biserica romano-catolică, iar în 1924 a fost edificată biserica ortodoxă română. În perioada interbelică localitatea Recaș dispunea de școală primară, școală confesională catolică, gradiniță, cazinou, reuniune a pompierilor, cerc de lectură, club sportiv, cerc agricol german. În privința activităților economice, în afară de fabrica de carămidă, existau o moară, o fabrică de sifon, diferite societăți comerciale și un oficiu poștal.

Anul 1946 marchează în comună inființarea Gospodăriei Agricole de Stat, iar în 1952 ia ființă Gospodaria Agricolă Colectivă.

Bazoșu Vechi. Localitatea este menționată pe harta contelui Mercy din 1723-1725, iar în harta din 1761 este notată ca nelocuită. În 1867 trece în proprietatea fraților Ambrozy. La 1783 se numește Bassoch.

În perioada interbelică satul avea cca 1600 locuitori români ortodocși și 400 case. Localitatea dispunea de o biserică ortodoxă română (construită în 1901), de o școaIă, o casă culturală, și de un monument al eroilor.

Herneacova. Este atestată istoric în prima jumătate a sec al XIV-lea sub numele de Aranyasa. În timpul Iui Huniade a fost locuită de români și sârbi, care i-au schimbat numele în Haranag.

În prima jumătate a sec al XIX-Iea familia Bydeskuty (în proprietatea căreia intrase așezarea) a colonizat unguri și slovaci romano-catolici din Hanusfalva.

În perioada interbelică localitatea dispunea de o biserică ortodoxă română (construită în 1872), o biserică romano-catolică (construită în 1825), școală primară, moară, fabrică de spirt, poștă și post de jandarmi.

Izvin. Localitatea este amintită în evidențele papale de dijmă din 1332-1337 când are și parohie și se numește Evsen Ezvin. După o scrisoare din 1361, aceasta a fost proprietatea familiei Posaf Balasz. Harta lui Mercy o numește Iesvin, iar harta oficială din 1761 o arată nelocuită. La 1783 este din nou populată cu români. La 13 noiembrie 1923, această comună fruntașă este vizitată de Regele Ferdinand I.

În perioada interbelică (1935) localitatea avea 1459 locuitori (români ortodocși și greco-catolici) și dispunea de un fond de locuit de 407 case, de o biserică unită (construită în 1832), o biserică ortodoxă (construită în 1878), o școală primară, o grădiniță, casă națională, oficiu poștal și un monument al eroilor.

Petrovaselo. A fost menționată prima dată în evul mediu, sub numele de Petrova-Sella. În 1447 a fost proprietatea lui Nicolae și Iacob Banifi. Harta contelui Mercy o numește Petrova-Selbo. În această perioadă a fost locuită de români. Locuitorii sârbi sunt colonizați aici din Muntenegru, prin anii 1760-1770.

În perioada interbelică localitatea avea cca 690 locuitori, în majoritate sârbi ortodocși. Fondul de locuit era compus din 102 case și localitatea dispunea de o biserică (datând din 1901), o școală confesională sârbă, un oficiu postal și un post de jandarmi.

Stanciova. Este menționată în anul 1456 ca fiind proprietatea lui Ioan Corvinul, de la care trece la 1462 în proprietatea lui Matei Pan. În această perioadă se numeste Stanschevo. Între anii 1718-1722 se așează o populație slavă din Muntenegru. Între anii 1895-1907 se așează coloniști unguri.

În 1935 satul are 1968 locuitori și 434 case. În acceași perioadă dispune de 3 biserici –biserica ortodoxa română (1929), biserica sârbă (1899), biserica romano-catolicã (1910), de o școală primară, o școală confesională sârbă, o bibliotecă publică, un oficiu postal și o moară.

Nadăș. Satul este locuit după plecarea turcilor, având 17 case. În harta lui Mercy la 1723-1725 este cuprinsă cu numele de Buboki-Natasch, iar în harta militară din 1761 este prezentată cu numele Dubski-Nadosch, ca aparținând districtului Lipova. În 1804 sunt colonizați unguri, care construiesc o capelă romano-catolică.

În perioada interbelică comuna are cca 660 locuitori, români și maghiari. În acceași perioadă localitatea are 154 de case, o biserică ortodoxă română (construită în 1901), biserica catolică, o casă națională, o școală primară, un monument al eroilor, în anul 1971 populația înregistrată era de 218 locuitori, în 1977 trăiau 42 locuitori, iar în 1984 satul era locuit de 31 persoane.

La hotarul comunei este un izvor, denumit “izvorul rece”, despre care se credea că are calități tămăduitoare.

În deceniul aI VIII-lea al sec. XX, satul a fost depopulat.

Localitățile comunei au cunoscut în perioada regimului comunist un declin sub aspect economic, social, cultural și spiritual.

Populația din Recaș a crescut atât prin sporul natural, cât și prin atragerea forței de muncã din alte regiuni mai sãrace ale țării, in activitățile agricole sau industriale (fabrica de cărămizi). In celelalte localitàți ale comunei însă, populația a scăzut față de perioada interbrelică, cu a scădere spectaculoasă in Herneacova, unde s-a injumătățit, in Bazoșu Vechi si Stanciova, in timp ce satul Nadăș a fast depopulat. Modificări esențiale au avut loc si in privința structurii pe naționalităti a populației, odată cu emigrarea majorității populației germane înainte de 1989 și imediat dupa 1990 și revenirea după 1994-1995 a localnicilor țigani.

Din punct de vedere al evoluției spațiale a localităților, epoca regimului comunist și-a pus amprenta in sensul restrângerii intravilanelor satelor comunei. Aceasta perioadă a marcat si starea fondului construit, care, in lipsa Iucràrilor de reparații, renovări si consolidari se afla in mare parte in stare mediocră sau rea.

Dupa evenimentele din 1989, viata economico-sociala a camunei a cunoscut a profunda transformare si restructurare ca urmare a modifcarilor legislative, a procesului de privatizare, a schimbăriIor in structura populatiei pe natianaIitati, a fortei de munca, etc.

Localitatea Recas si-a mentinut rolul polarizator in zonă, creàndu-se premizele transormàrii ei in oras.

In prezent, orasul Recas are a suprafata administrativa de 22988,21 ha si 7 Iocalitati componente, din care una este depopulata. Este situata in partea central-nordica a judetului si se învecinează cu teritoriile administrative ale comunelor:

– nord – Bogda

– sud – Chevereu Mare, Racavita

– est – TapaIova~u Mare, Brestavàt

– vest – Remetea Mare, Pischia

Suprafelele intravilanebar lacaIitățilar componente sunt:

– Recas: 306,75 ha

– BazasuVechi: 160,73 ha

– Herneacova: 92,53 ha

– Petrovaselo: 98,66 ha

– Stanciova: 95,92 ha

– Nadăș: 52,74 ha

Cap. 2. Poziția geografică și limitele

Poziția geagrafcă este caracterizată prin următoarele coordonate:

– 45°48’ latitudine nordică

– 21°31’ longitudine esticã

Foto : Recaș în România (http://ro.wikipedia.org/wiki/Imagine:Recas_in_Romania.png)

Foto : Limite Recaș (www.e-primarii.ro)

Foto : Recaș in județul Timiș

Cap. 3. Potențialul natural

3.1. Prezentare generală

Zona teritorială ce cuprinde localitatea Recas se caracterizeazã printr-un teren de coline (foarte însorite,favorabile agriculturii), ce fac trecerea de Ia dealuri la câmpie.

In partea nordicã a comunei relieful este format in proporție de 45% din dealurile Lipovei, care fac racordul dintre piemontul Banatului și Câmpia de vest. Aceastà zonã (Stanciova, Herneacova, Nadăș) are un aspect piemontan, ce se caracterizează prin inclinare generala de la nord- nord-est spre sud sud-vest cu o altitudine cuprinsã Intre 280-178m.

Sub actiunea proceselor de eroziune areală și liniară în cadrul platformei ferestruită de șiroaie, revene, torenti și pâraie, s-au realizat o serie de elemente ale formelor de relief, care se grupeaza astfel:

– culmile în general prelun 45°48’ latitudine nordică

– 21°31’ longitudine esticã

Foto : Recaș în România (http://ro.wikipedia.org/wiki/Imagine:Recas_in_Romania.png)

Foto : Limite Recaș (www.e-primarii.ro)

Foto : Recaș in județul Timiș

Cap. 3. Potențialul natural

3.1. Prezentare generală

Zona teritorială ce cuprinde localitatea Recas se caracterizeazã printr-un teren de coline (foarte însorite,favorabile agriculturii), ce fac trecerea de Ia dealuri la câmpie.

In partea nordicã a comunei relieful este format in proporție de 45% din dealurile Lipovei, care fac racordul dintre piemontul Banatului și Câmpia de vest. Aceastà zonã (Stanciova, Herneacova, Nadăș) are un aspect piemontan, ce se caracterizează prin inclinare generala de la nord- nord-est spre sud sud-vest cu o altitudine cuprinsã Intre 280-178m.

Sub actiunea proceselor de eroziune areală și liniară în cadrul platformei ferestruită de șiroaie, revene, torenti și pâraie, s-au realizat o serie de elemente ale formelor de relief, care se grupeaza astfel:

– culmile în general prelungi, ondulate, cu lătimi de pâna Ia 400-500m, sunt ușor înclinate spre periferie, recordându-se Inb 2-3 nivele cu càmpia Inalta.

– Versantii , cu a înclinare a pantelor ce variaza de la 3-8% la 25% și frecvent peste 25%.Versantii nordici sunt mai abrupti, in timp ce aceia cu expoziție sudicà au pante mai domoale. Forme de versanti: de alunecare, versanti drepti, rectilinii, concavi, sau convecși precum și cei în amfiteatru de alunecare. Profilul in trepte de alunecare este rezultatul unor alunecàri de teren astazi relativ stabilizate local, cu zone de reactivare. În cadrul amfiteatrelor de alunecare se întàlnesc alunecàri active mixte . Alunecările active întâlnite pe terenuri sunt alunecãri in brazde ori în valuri și afecteaza suprafete reduse, propagându-se pe adãncimi mici;

– Vãile intracolinare, au làrgimi cuprinse intre cîteva zeci de metri și 180-450m. Sensul bar de curgere este in general de la NE-S și SV. Se întâlnesc luncile pâraielor Bacin și Gherteamo~.

Câmpia Banat — Crișana este o continuare spre vest a dealurilor, la marginea marii Depresiuni Pannonice. Diferențierile bio-pedo-climatice permit separarea a doua subunități:

a) Campia înaltă

b) Câmpia joasă

Câmpia Inaltă : aprox. 18% din suprafața se află în partea înaltă a câmpiei subcolinare (zona Recaș-Petrovaselo), cu o altitudune ce oscilează între 135-180m. Câmpia de terase (Recaș — Izvin) se sprijină pe un pinten în malul Begai și câmpia joasă a Timișilui. Apare ca un platou întins situat între 100-160m, terasat fără limite exterioare exprimate în relief.

Câmpia joasă este formată din două diviziuni:

– câmpia joasă interfluviu canal Bega — Timiș

– campia joasă joasă situată la nord de canalul Bega.

Câmpia joasă de la nord de Canalul Bega face racordul între câmpia de acumulare și subsidentă fluvialacustră și câmpia înaltă a glacisului subcolinar pe linia satelor Izvin și Recaș. Câmpia joasă interfluviu își păstrează caracterul de câmpie recentă de subsidență, divagare și inundare deși râurile ce au format-o sunt îndiguite sau canalizate. Cota minima este de 95m.

Soluri: principalele tipuri (în %);

Prin gruparea unităților de teren din cartograma solurilor rezultă următoarele tipuri dominante de soluri:

– Soluri brune argilo-iluviare, (vertice, pseudorenozinice, pseudogleizate, erodate), ce se intâlnesc pe 33,4% din suprafața comunei.

– Soluri brune luvice (vertice, pseudogleizate,erodate), pe 7,4% din terenuri

– Soluri brune sumezobazice (vertice, gleizate), pe 22,4% din terenuri

– Soluri gleice pseudogleice și negre clinohidromorfe pe 4,7% din terenuri

– Vertisoluri (pseudogleizate , erodate, gleice,amfigbeizate) pe 7,4%

– Soluri aluviale (tipice, gleizate, molic litice), pe 8,0% din terenuri

– Soluri erodate și coluvionate, pe 7,3% din suprafețe

– Soluri desfundate (vertice, pseudogleizate), pe 8,1% din tenenuri

– Asociații de soluri, pe 0,3%

Ape: de suprafață, freatică (adâncime – schimbări de adâncime), calitatea apelor.

Considerații hidrografice

Hidrografic, zona cercetată se încadrează în bazinul Timiș-Bega.

Apele curgătoare au avut cursuri rătăcitoare prezentând umerașe, brațe și meandre care formau o serie de bălți și zone mlăștinoase.

Cu timpul, prin lucrări de regularizare și asanări din zona celor două râuni, (Timiș și Bega) acestea au căpătat albii fixe iar brațele și zonele mlăștinoase au fost mult reduse.

Apele de suprafață

Teritoriul comunei Recaș face parte din grupa sistemelor hidrografice sud-vestice, bazinul hidrografic Timiș-Bega. Cursurile de apă cele mai importante sunt râurile Timiș, Bega și pârâruile Bàcin, Lipari, Valea Tiganului, Curasita, Gherteamoș, Barcaș și Iarcoș.

Canalulul Bega. se află la trei km de localitatea Recaș spre sud. In anul 1728 a început regularizarea amplă a Begai prin săparea unui canal pe sectorul Faget – Chizatau. Intre 1757-1760 se constriuesc canalele de alimentare Coștei-Chizãtãu și de descărcare Topolovățu Mare-Hitiaș. Regularizarea canalului Bega pentru debite mari (în urma inundațiilor din 1859 și 1887), s-a facut în perioada 1900-1912.

Pârâul Gherteamoș curge în partea central-nordică a comunei pe 11km trece prin satul Stanciova, unde primește apele pârâului Barcaș. Pe acest pârâu se află acumularea lanava, pe teritoriul comunei vecine.

Pârâul Iarcoș este un vechi braț al Râului Timiș, care străbate interfluviul Bega-Timiș, de la est la vest, pe o distanță de 9 km, vărsându-se apoi în râul Timiș.

Calitatea apelor de suprafață. Conform PATN – Sectiunea APE, cursurile de apă ale canalului Bega și ale râului Timiș, în zona comunei Recaș, sunt încadrate în Categoria I : ape ce pot fi utilizate în toate sectoarele de activitate.

Debitele multianuale scurse pe canalul Bega în perioada 1968-1 990 au fost de 20 mc/s.

Apele subterane .

Structura hidrogeologică a orizontului freatic este determinată de caracterul litologic legat de particularitățile morfogenetice, care funcție de permeabilitatea depozitelor și de panta substratului de sedimente facilitează acumularea apelor subterane la diferite nivele. Din analiza profilelor litologice a fost pus in evidența un onizont acvifer dezvoltat, alcatuit in general din pietrișuri, bolovănișuri și nisipuri. Orizontul acvifer freatic se întâlnește la adâncimi diferite in functie de morfologia terenului. In zona de luncă orizontul freatic apare la cca. 1,5-6,Om și are grosimi mari de 15-20m uneori ajungând la 40m (Bazoșu Vechi- Recaș). Cu creșterea altitudinii, orizontului freatic se adâncește la 15-20m față de sol, cu grosimi reduse (2-5m), constituit din granulometrii fine-medii (lzvin).

Curgerea subterană este NNE-SSV pe partea dreaptă a râului Bega-Timiș. Drenajul este mai puternic spre Timiș, datorită albiei care este mai coborâtă. In partea de nord fluxul subteran este direcționat N-S spre zona càmpiei joase.

Calitatea apelor subterane. În conformitate cu STAS 1342/71 apele sunt în general nepotabile sau mediocre, determinate in special de cantitatea ridicată de Fer, care depășește limita admisibilă de 0,3mg/I, find cuprins intre 0,5-1 ,65mg/l. De asemenea se constată la substanțele organice, care ajung la 16,7mg/I, la fel amoniu NH4 = 0,7mg/I (adm. = 0,1mg/I). Analizele fizico- chimice și bacteriologice ale apelor cantonate în general în complexele de medie adâncime, arată că în general apa este potabilă. Sunt excepții cum este forajul de la Ferma nr. 22 a SC RECATIM, unde substantele organice ajung Ia 18,9 mg/I și forajul Crama Recaș unde Fer ajunge la 0,8mg/I.

Clima: temperatura, precipitații, regim eolian.

Comuna Recaș, pun așezarea sa geografică se încadrează (potrivit tratatului de geografie a României din anul 1983) în sectorul de climă temperat continentală, cu o ușoară influență sudmediteraniană, cu ierni în general blânde, veri călduroase, toamne lungi și treceri bruște de la iarnă la vară, primăveri scurte.

Radiația solară : valori medii de 1l8kcaI/cm2, din care lOOkcal/cm2 in semestrul cald.

Temperatura aerului: temperatura medie anualã este de 10,700. Tempenatura medie anuală a celor trei luni de iarna este pozitivă de 0,2°C. Luna cea mai rece are temperatura medie de -1,6°C, celelalte două luni având temperaturi pozitive.

– Primăverile : sunt mai timpurii decât in alte regiuni, media termică este de 11°C.

– Verile : sunt lungi și călduroase, media temică a cebor trei luni depașește 20°C.

– Toamnele : sunt mai lungi decât primăverile, cu temperaturi mai constante, media termică a celar trei luni depășește 11°C. Primul îngheț de toamnă este în jurul datei de 19 octombnie.

– Temperaturile extreme au caracter continental: maxima absolută de 41°C a fost înnegistrată în august 1952, iar minima absolută de —35,5°C a fost înregistrată în 29 ian. 1963.

– Numărul zilelor de iarnă : este de 20 zile. Numărul zilelor de îngheț : sub 100 zile.

– Numărul zilelor tropicale : este de 40 zile.

Regimul eolian. Sunt dominante vântunile din E, SE, NV. Configurația reliefului în zona deluroasă, impune vântului direcții ce coincid cu axul văilor sau al culorelor respective. Viteza medie anuală este cuprinsă între 2,5-3m/s, cele mai mari viteze medii lunare înregistrându-se în intervalele februarie, aprilie și octombrie, în noiembrie de 3-4m/s, iar în intervalele mai-septembrie, viteza scăzând la 2-2,5m/s. Numărul zilelor cu viteza vântului mai mare sau egală cu 11 m/s este de 26,8 , iar cu viteza mai mare sau egala cu 16m/s este de 2,6.

Numărul total al zilelor cu soare pe an: 292 zile.

Regimul pluviometric: comuna Recaș este încadrată în izohista de 608mm. Cantități mai mari decât media : 920mm — in 1971. Cantități mai mici decât media : 500mm. Cele mai mari cantități se înregistrează în semestrul cald – peste 55%.

Vegetația, fauna spontană.

Comuna Recaș dispune de păduri pe cca. 8 % din teritoriul comunei.

Vegetația naturală specifică este cea a pădurilor de câmpie și deal. Pădurile ocupă o suprafață de cca 8% din teritoriul comunei și sunt reprezentate de pădurea de Șleau de Ia Bazoșul Vechi și pădurile de cer și gârniță de la Stanciova, Herneacova și Nadaș. Acestea din urmă cuprind urmãtoarele specii: Quencus cennis, Quercus petraeia, Quencus robur, Quercus pubescens, in asaciatui cu Acer tatanicum, Ulmus pracera, Carnus mas, Pnunus spinosa, etc.

În zonele de luncă și deal se întâlnesc: sălcii, plop alb și negru, arm negru, salcâm, trandafir sălbatic. De-a lungul apelor și în zonele mlăștinoase, există sălcii, rachmte, plopul, salcâmul.

Stepa, transformată de ani în terenuni cultivabile se mai întâlnesc și în nordul teritoriului sub formă de fânețe naturale.

Vegetația ierboasă a luncilor este formată din : savar, piping, stanjenel, piciorul cocoșului, brândușa galbenă, trestia, papurs, etc.

Pnincipalele plante cultivate sunt:

– grâul, porumbul, floarea soarelui, soia , fasalea, sfecla, trifoiul, lucerna, dovleacul.

– pomii fructiferi : prunul, mărul, cineșul, vișinul, caisul, gutuiul, nucul.

Fauna de pãdure este reprezentată de mamifene cum sunt: lupul, vulpea, iepurele, cerbul lopătar, dihorul, căprioara, viezurele, mistrețul. Dintre pasări amintim : mierla, fazanul, privighetoarea, bufnița, grangurul, cucuveaua, uliul, cucul, stancul cenușiu, pițigoiul codat.

Fauna de stepã este caracterizată prin rozătoare ca : popândăul, hârciogul, șoarecele de câmp,cârtița. Păsările întâlnite sunt: vrabia, pitpalacul, gnaurul, cioara de semănături, uliul gamnilor, coțofana, iar în mediul lacului sunt : lișițe, stârci, gâsca sălbatică, rața sălbatică, rândunica.

In bălti și pe marginea acumulărilor de apă se întâlnesc tritonul (bălțile lacului), salamandra, broasca de baltă, broasca râioasă, broasca țestoasă de lac, broasca testoasă de uscat, barza și vidra.

Fauna din getlca : iepuri, fazani, gîste și rate sltbatice, caprioarele și mistretii.

Zone de riscuri naturale

Potentialul seismic al zonei

Sub aspect seismic, in conformitate cu Normativul P 100/92, comuna Recas se incadreaza in zona seismica “E”, caracterizata printr-un coefcient seismic Ks = 0,12.

Zone cu alunecari de teren

S-au semnalat dc-a lungul timpului, alunecari de teren in zona satului Stanciova, pe dealul din preajma bisericii ortodoxe sârbe. Aceste fenomene nu s-au dovedit a fi frecvente. Sunt necesare masuri de stabilizare a terenurilor in pante mai accentuate, atat la Stanciova cat si in alte zone din teritoriul comunei Recas, unde ar putea sa apara astfel de fenomene.

Zone supuse inundatiilor sau excesului de umiditate

Localitatile Recas si Izvin sunt traversate de o retea de canale de desecare, care in perioadele cu precipitatii abundente provoaca inundatii pe terenurile din jur.

Inundatiile in satele Petrovaselo si Stanciova, sunt provocate de torentii ce colecteaza apele de pe versantii din zona inconjuratoare.

Zone supuse riscurilor antropice

Pe teritoriul comunei nu se semnaleaza in prezent, zone supuse riscurilor antropice. Unitatile agrozootehnice din comuna, care au functionat pana in prima jumatate a deceniului trecut, sunt azi dezafectate. La infiintarea unor noi unitati se vor lua toate masurile pentru protectia mediului inconjurator.

Unitatile industriale existente nu prezinta un risc pentru zonele inconjuratoare.

Elemente, fenomene, trăsături specifice localității.

Considerații geomorfologice

Teritoriul comunei se încadrează geomorfalogic în câmpia Timiș- Bega, la sud și in platoul deluros al Lipovei spre nord. La trecerea de la o formațiune la alta apare a terasă intermediară cu cote cuprinse între 100-150m.

Considerații geologice

Depresiunea Panonică, respectiv Câmpia de Vest, a luat naștere prin scufundarea unui vechi masiv Hercinic care se întindea între Carpați, Alpi și Alpii Dinanici.

Fundamentul interceptat la peste 1500 m adâncime, constituit din șisturi cristaline și roci eruptive a fost fragmentat puternic de mișcările epirogenetice ulterioare, fiind afectat de o serie de falii în permanentă reașezare, generatoare de seisme frecvente, care uneori sunt de intensitate mare (de ex.anii 1991-1 992).

Peste fundament sunt dispuse depozitele Lacului Pananic, caracterizate geologic prin predominarea sedimentelor marno-argiloase în miocen și a celor nisipoase în pliocen. In pliocen, alternanța mare a depozitelor (nisipuri cu numeroase intercalații de argila și pietrișuri) indică un regim inconstant de depunere.

Peste depozitele Lacului Panonic, colmatarea depresiunii s-a continuat cu sedimentele râurilor care la contactul cu dealurile formează un șir de conuri de dejecție care înaintează mult către interiorul câmpiei.

Depozitele conurilor de dejecție sunt acoperite la rândul lor de aluviuni propriu zise, fie de aluviuni remaniate prin vânt (nisipuri de duna, bess) fie aluviuni cu un caracter boessoid.

In ceea ce privește loesul și depozitele boessoide, din studiile executate până în prezent, reiese că se întâlnesc în câmpiile înalte (campia înalta dintre Mureș și Bega).

Depozitele terțiare și cuaternare nu au reușit sa colmateze camplet depresiunea vechiului lac panonic, fapt evidențiat în special în câmpia joasã, unde în bună parte mai există un exces de apă.

Caracteristici geotehnice

Conform raionarii litologice, în zona localităților Stanciova, Herneacova și Nadaș predomină pământuri argiloase cu caractenistici geotehnice medii (Ic = 0,93-0,96 și n. 38-39%).

În zona Recaș stratificația la forajele executate se prezintă astfel: de la 0,00m- 0,60m sot vegetal negru argilos, jar de la 0,60 la 8,00 m argiba și anume:

– până la 1,60m argue cafenil

– 1 ,60m- 3,70m galbenă

– 3,70m- 5,70m cafenie

– 570m- 8,00m galbenă, plastic vârtoasă, cu condretiuni calcaroase și manganoase, uneori calcar diseminat, umedă și foarte umedă.

Nivelul hidrostatic este la h = 4,00m.

Adâncimea de îngheț = 0,70m.

Sub aspect seismic, in confonmitate cu normativul P 100/92, comuna Recaș se încadrează în zona seismică “E” caracterizată printr-o penioadă de colt Tc = 0,7 sec și un coeficient seismic Ks = 0,12.

Concluzii. Geotehnic, teritoriul se caracterizează prin predominarea pământurilor argiloase

– în straturi groase și compacte pe terase și dealuri

– în straturi subtiri și alternând cu nisipuri și pietrișuri în zona de câmpie.

În zona Recaș adâncimea minimă de fundare este h mm. = 1,00m. Presiunea recomandată pentru sarcini fundamentale și adâncimea de baza este: Pa = 1,80- 2,20 kgf/cm2.

Apa subterană prezentă la 0,80-2,Om scade la 3-4 m în perioadele secetoase.

Spre nodul localității condițiile geotehnice sunt mai bune pentru dezvoltare. Spre sud, în zona de bălți, se impun condiții speciale de fundare.

Cap 4. Populatia, forța de muncă

4.1. Evoluția numerică a populației

Populația comunei RECAȘ este de 8720 locuitori (anul 2001 — Primăria comunei RECAȘ), pe sexe fiind 4317 bărbați (49,5%) și 4403 femei (50,5 %).

Repartizarea pe localitățile componente este următoarea:

• RECAȘ 5100 bocuitoni

• BAZOȘU VECHI 910 locuitoni

• HERNEACOVA 470 locuitori

• IZVIN 1400 locuitori

• NADAȘ –

• PETROVASELO 400 locuitori

• STANCIOVA 440 bocuitori

Analiza comparativă a fenomenelor demografice din perioada 1995-1999 evidențiază o populație în creștere ușoară.

Sporul natural a avut a evoluție negativă în această perioadă cu valoarea medie de -5,28 ‰ (la 1000 locuitori).

Sporul migrataniu a avut evoluție pozitivă în perioada studiată, valoarea medie fiind de + 9,1 %0 (la 1000 locuitori).

Sporul total mediu înregistrează valori pozitive și anume +3,82 ‰ (la 1000 locuitori).

Evoluția populației comunei RECAS cu localitățile componente luând ca ani de referință, anii recensămintelor populației se prezintă în tabelul următor:

Tabel 1: Evolutia numarului de locuitori ai comunei Recas cu localitatile componente

Sursa: P.U.G. Recaș

Perioada 1930 — 1977, pentru localitățile Recaș și Izvin a cunoscut a creștere continuă a populației, din 1977 începând o perioadă de descreștere până în 1992 când cele două localități se situează într-o etapă de stabilitate înregistrând în anul 2001 pentru Recaș 5100 locuitori și lzvin 910 locuitori.

Localitățile Bazoșu Vechi, Herneacova, Petnavaselo, Stanciava au înregistrat scăderi masive de populație în perioada 1930 — 1992.

• Bazoșu Vechi – -42,5% (1992 față de 1930)

• Herneacava – -51,0% (1992 față de 1930)

• Petrovaselo – -57,7% (1992 față de 1930)

• Stanciova – -77,0% (1992 față de 1930)

Localitatea Nadaș este depopulată total.

Perioada 1992—2001 a adus a stare de stabilitate pentru aceste localități înregistrând pentru 2001 următoarele populații:

• Bazașu Vechi — 910 locuitori

• Henneacava – 470 locuitori

• Petrovaseba – 400 locuitori

• Stanciava – 440 locuitori

Aspectele legate de grupele de vârstă, naționalitate, religie au ca an de referință RECENSAMANTUL din ian.1992.

4.2. Mișcarea naturală a populației

4.3. Mișcarea migratorie a populației

4.4. Structura populației (pe sexe și grupe de vârstă, după naționalitate, religie)

Pe grupe mari de vârstă pe total comuna situația este următoarea:

Pe grupe mari de vârstă, pe localitățile componente ale comunei, situația este următoarea:

Populația pe naționalități:

Din punct de vederea al religiilor, situația este următoarea:

Ortodocși – 73,0 %

Catolici – 15,0 %

Alte religii – 12,0%

4.5. Resursele de muncã și populația ocupată

Grupa de vârstă aptă de muncă a nivelul comunei RECAȘ este de 4400 persoane reprezentând 50,5 % din populația totală. Având în vedere persoanele ce nu pot activa din diverse motive: handicap, pensie de boală, studenți, stagiu militar — se aplică a reducere de 10,0 % rezultând un efectiv de 3960 persoane apte de muncă la nivel de comună.

Din cele 1130 locuri de muncă ale comunei, 120 locuri sunt ocupate de navetiști, forța de muncă venită din afară comunei (10,0%). Din comună pleacă pentru munca în alte localități cca.200 persoane.

Din populația aptă de muncă a comunei 1010 persoane sunt ocupate în activitățile comunei și 200 persoane pleacă pentru muncă în alte localități din afara comunei (Timișoara, Topolovăț).

Numărul total al populației ocupate este de 1210 persoane. Numărul persoanelor neîncadrate este de 2750 persoane.

Numărul persoanelor ce beneficiază de prevederile legii nn.1/1991 privind protecția socială a oamenilor și reintegrarea lor profesională pe comuna RECAȘ , înregistrați la AJOFP Timiș este de 204 persoane din care:

RECAȘ — 103 persoane,

IZVIN— 26 persoane,

HERNEACOVA —26 persoane

STANCIOVA — 13 persoane,

PETROVASELO —9 persoane,

BAZOSU VECHI —27 persoane.

La nivel de comuna, activitățile productive reprezintă 57,0% din totalul locurilor de muncă, cele de servire 43,0 %.

Agricultura deține ponderea în activitățile comunei cu 29,2% din locurile de muncă. Industria deține la nivel de comună 19,4% din totalul locurilor de muncă.

In cadrul comunei localitatea Recaș reședință de comună cu populația de 5100 locuitori, concentrează 73,7% din numărul total de locuri de muncă, activitățile productive acoperind 51,0% din totalul locurilor de muncă.

Localitatea lzvin concentrează 12,2% din totalul locurilor de muncă, în sectorul productiv fiind 72,4% din totalul locurilor de muncă.

Localitatea Petrovaselo are 8,5% din totalul locurilor de muncă, sectorul productiv reprezentând 92,8% din totalul locurilor de muncă.

Localitățile Bazoșu Vechi, Herneacava, Stanciova au un număr redus de locuri de muncă.

Se menționează că in agricultura comunei în afara de cei 330 activi din societățile comerciale cu caracter agricol, activează un număr mare de persoane din cele 4550 exploatații agricole individuale.

Rata de activitate a populației comunei Recaș este de 45,4% din totalul populației.

Rata de ocupare a populației active pe comuna Recaș este de 13,8% din totalul populației.

Structura socio-economică a populației ocupate se prezintă astfel:

– Sector primar: 24,8% din total populație ocupată

– Sector secundar: 42,1% din total populație ocupată

– Sector terțiar: 33,0% din total populație ocupată

4.6. Disfuncționalități privind evoluția și structura populației,

modul de ocupare a resurselor de muncă

Analiza situației existente asupra populației și a elementelor demografice și sociale a scos in evidență următoarele disfuncționalități:

• Degradarea fenomenului demografic – nivelul redus al fertilității care nu asigură înlocuirea simplă a generațiilor, nivelul ridicat al mortalității.

• Grupa de vârstă aptă de muncă prezintă rezerve de forță de muncă.

• Locurile de muncă existente sunt insuficiente, sunt concentrate în centrul de comună Recaș

• Navetismul spre centrul de comună se face în condiții grele, având in vedere starea drumurilor, distanțele mari față de punctele de lucru.

Cap 5. Economia

Localitatea Recaș se încadrează în tipologia localităților rurale cu activități mixte, iar localitățile Izvin, Bazoșu Vechi, Herneacova, Petrovaselo și Stanciova sunt localități rurale cu activități preponderent agricole. Situarea localităților pe o cale de acces bună (DN59), face ca potențialul țărilor de dezvoltare să fie ridicat.

În comuna Recaș se desfășoară activități grupate pe sectoare de activități după cum urmează:

• Sectorul primar: agricultură (cultura plantelor, creșterea animalelor), silvicultură;

• Sectorul secundar: industrie prelucrătoare (alimentară), construcții, depozitare;

• Sectorul terțiar (servicii): administrație publică, învățământ, sănătate, cultură, culte, comerț, activități financiar-bancare, poștă și telecomunicații.

Activități agricole

Conform datelor privitoare la fondul funciar oferite de O.C.A.O.T.A. ( suprafața agricolă de pe teritoriul administrativ al comunei Recaș este de 19205,45 ha (extravilan), reprezentând cca. 87 % din suprafața totală. Din totalul suprafeței agricole, 60,8 % este ocupată de terenuri arabile (extravilan), iar 8,2% este ocupată cu vii. Izlazul comunal are 2758,86 ha, pășunea comunală existentă având 2185,45 ha.

În privința calității terenurilor agricole se remarcă preponderența terenurilor din clasa a III-a de calitate, respectiv o suprafață de 8785 ha. Clasa a II-a de calitate cuprinde 2953 ha, în timp ce 5865 ha sunt încadrate în clasa a IV-a de calitate și 2313 ha în clasa a V-a.

Agricultura este principala ramură de activitate ce se desfășoară în comuna Recaș, deținând cca. 30% din locurile de muncă ale comunei (salariați). Activitatea agricolă de bază o constituie producția vegetală. Terenurile arabile sunt cultivate în special cu cereale (porumb, grâu, orz, orzoaică, ovăz), legume, floarea soarelui, sfeclă de zahăr, etc.

O ramură reprezentativă pentru producția agricolă a comunei este viticultura. Cultura viței de vie pe acest teritoriu are o tradiție seculară, fiind menționată într-un document din anul 1447. În ultima perioadă, viticultura se desfășoară în cadrul societății SC. RECATIM, iar în prezent activitatea a fost preluată de SC VITNERS TRANSILVANIA. Soiurile cultivate sunt următoarele: Burgund Mare, Cabernet Sauvignon, Cadanca, Pinot Noir, Merlot, Riesling, Fetească regală, etc. Vinul de Recaș a cucerit numeroase medalii în competițiile naționale și internaționale:

1958 Cadarca – medalie de argint, Budapesta

1960 Pinot Noir – medalie de aur, Budapesta

1961 Pinot Noir -medalie de aur, Lubliana

1962 Cabernet -medalie de aur, Budapesta

1966 Cabernet – medalie de aur, Budapesta

1968 Burgund – medalie de argint, București

1966 Pinot Noir- medalie de argint, București

Unitatea producătoare de vinuri dispune de o cramă cu o capacitate de 800 vagoane de yinși, de o stație de îmbuteliere a vinului, situate la nord de localitatea Recaș.

Viticultura se mai practica și de către producătorii individuali din satele Izvin, Petravaselo și Herneacova, dar din cauza costurilor ridicate ale lucrărilor agricole, această activitate prezintă un regres în sectorul privat individual.

Zootehnia este o ramură slab reprezentată în ultima perioadă, după dezafectarea fermelor zootehnice a SC RECATIM care dispunea de numeroase adăposturi cu o mare capacitate de cazare pentru bovine. De asemenea ferma COMTIM, care se ocupa cu creșterea suinelor și-a încetat activitatea. Activitățile zootehnice se desfășoară cu o mai mică amploare în prezent, în

exploatațiile private individuale.

Activitățile agricole se desfășoară în următoarele forme de organizare:

Societăți comerciale agricole cu capital de stat

Societăți comerciale private:

• Societăți agricole private (conform Legii 36/1991)

• Asociații familiale

• Exploatații individuale

Societățile agricole cu capital preponderent de stat sunt:

• S.C.RECATIM S.A.

Societatea, transformată din fostul I.A.S. are ca obiect de activitate comerțul, prestații de vinificație și activități de import-export. Nu dispune de terenuri agricole, după ce acestea au fost date in leassing firmei Vitners Transilvania. Are în prezent cca. 20 angajați.

• S.C. HEGHELIA IZVIN

Obiectul de activitate al societății îl constituie producția animală (cabaline de rasă), fiind orientată de un profesor exclusiv hipic: herghelie și depozit de armăsari. Utilizează baza hipică din municipiul Timișoara. Unitatea dispune de 358 ha teren arabil (pentru producția vegetală destinată hranei cabalinelor) și 93 ha pășuni.

• S.C. SEMTIM S.A Timiș, unitate amplasată la Izvin, aparținând de Societatea Comercială de Exploatare a Pajiștilor.

Exploatațiile agricole din sectorul privat sunt următoarele:

-Societățile comerciale agricole cu capital privat (conform legii nr. 31/1990)

-Societăți agricole

Societățile private (conform legii 36/1991) sunt următoarele:

• S.C. RECASEM nu dispune de terenuri proprii. Are ca obiect de activitate producția agricolă utilizând terenuri arendate de la Primăria Recaș.

• S.C. HORTI- EXPRESS SRL – dispune de 270 ha teren agricol

• S.C. CLAUMAR SRL – cultivă o suprafață de 450 ha teren agricol

• S.C. JAKETS FOR YOU SRL – societatea se ocupă cu producția vegetală pe o suprafață de 453 ha

• S.C. COMCEREAL S.A.

• S.C. COMTIM – fermă zootehnică ce și-a încetat activitatea.

• S.C. BOMBIX – producție agricolă pe 51,14 ha

• S.C VLI-COMPANY – dispune de 12 ha teren agricol, din care 5 ha teren arabil și 7 ha vii

• S.C. VITNERS- TRANSILVANIA – societate care a preluat în leassing de la S.C RECATIM cca. 620 ha de vii. Deține 8 ferme și este dotată și cu un atelier mecanic. Numărul de angajați permanenți este de cca. 70, iar angajații sezonieri sunt în număr de cca. 200 anual.

• S.C. PRO VITIS SRL

• S.C. OVEG

Asociațiile agricole familiale de pe teritoriul comunei Recaș sunt în număr de 23 și dețin cca. 2000 ha, iar producătorii individuali dispun de o suprafață de cca.16000 ha.

Servicii de mecanizare în agricultură sunt oferite de societățile: S.C. Agromec SA Recaș, S.C. OKROS SRL- Bazoșu Vechi.

Localitatea Recaș dispune de un abator și o unitate de producție de mezeluri: S.C. RECOSEM TRACT- unitate cu capital privat.

În ultimii ani s-a înregistrat o situație de declin în domeniul agriculturii, provocată în special de tranziția de la sistemul de stat la cel privat. Potențialul economic, tehnic și financiar redus al producătorilor a contribuit la această criză. La aceasta se adaugă situația neclară încă a

proprietății asupra terenurilor.

Activități de tip Industrial și de Construcție

Principalele ramuri ale industriei prelucrătoare prezente în comuna Recaș sunt: industria alimentară, industria pielăriei și încălțămintei.

Principalii agenți economici din Recaș sunt:

• S.C. RWR — ENTREPRISE LTD Recaș, societate cu capital privat romano-german, al cărei obiect de activitate îl constituie producția de pantofi, destinați preponderent exportului. Unitatea are cca. 60 de angajați.

În cadrul industriei alimentare sunt cuprinse următoarele unități economice de industrie mică:

• Vinalcool – o societate comercială aflată temporar în stare de conservare pana la o viitoare reorganizare.

• Fabrica de bere din Recaș, cu o capacitate de 8000 hl pe litru de producție, care și-a încetat temporar activitatea.

• Moara Recaș, având o capacitate de 1000kg/h, este utilizată pentru producția de făină de grâu.

• Moara Izvin, având o capacitate de 1000kg/h, este specializată în producția de făină de porumb.

• Fabrici de pâine – 3 unități la Recaș

• ELITA- CONSTRUCT este o unitate economică specializată în produsele de ambient.

• S.C. CONREC are ca obiect de activitate construcțiile în sectorul agricol.

Localitatea Petrovaselo dispune de o fabrică de ciocolată ce produce ‘Kinder cu surprize”. Aceasta are un număr de cca. 80 de angajați.

Se constată o activitate slabă în domeniul industrializării laptelui, a cărnii, a lânii și a altor produse agricole.

Declinul industrial din ultimii ani a contribuit la disponibilizarea forței de muncă, neutilizarea capacităților de producție, închiderea capacităților de producție și scăderea varietății ramurilor industriale.

Activități din sectorul terțiar

A.Unități de comerț și alimentație publică. Inițiativa privată s-a manifestat începând din 1990, atât prin utilizarea spatiilor comerciale existente, cât și pentru transformarea unor spații din fondul de locuit în spații comerciale. Cele mai importante unități de comerț și alimentație publică sunt dispuse de-a lungul drumului național DN 6 în centrul de comună și în Izvin.

B.Unități prestatoare de servicii prezente în Recaș sunt:

– două unități de tâmplărie la Recaș

– benzinărie, auto-service

– frizerie, coafură

– croitorie

C. Invățământ:

• Recaș.

Învățământul preșcolar. Funcționează o grădiniță cu program normal în local specific, situat în zona centrală. Are 3 grupe cu 91 copii înscriși.

Învățământul primar, gimnaziul și liceul se desfășoară în localul liceului ce are 30 săli de clasă, 5 laboratoare și 2 cabinete de informatică.

Învățământul primar – clasa I – IV secția română -13 clase cu efectiv de 304 de elevi.

– clasa I – IV secția maghiară – 1 clasa cu 6 de elevi.

Învățământul gimnazial – clasa V – VIII – 12 clase cu un efectiv de 314 de elevi.

Învățământul liceal:

clasa IX – XII – secția zi: – 4 clase cu un efectiv de 93 de elevi.

secția seral – 1 clasă cu un efectiv de 23 de elevi

Orele de educație fizică se desfășoară în sala de sport din vecinătate, cu o capacitate de 250 locuri, proprietate a primăriei. Liceul nu are teren de sport amenajat.

Instruirea și educarea elevilor este asigurată prin aportul celor 46 cadre didactice angajate, asistate de un număr de 20 de cadre nedidactice.

Pentru elevii ce fac naveta zilnic la școală venind din Herneacova, Stanciova, Bazoșu Vechi există un autobuz care circulă între aceste localități.

Ministerul educației are în Recaș o școală specială pentru copii deficienți mintal, care funcționează pe lângă Centrul de plasament numarul 8 al Direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului – Timișoara. Școala are o capacitate de 270 locuri și un număr de 170 copii înscriși. Instituția cuprinde 20 săli de clasă, o sală polivalentă, o sală de sport, un atelier – școală și 8 cabinete de psiho – pedagogie specială. Unitatea este deservită de 49 de cadre didactice și 21 de cadre personal auxiliar.

•Bazoșu Vechi

Școala – Clasa I -VIII funcționează în local specific. Numărul de elevi este:

– clasa I – IV – 3 clase – 52 de elevi;

– clasa IV – VIII – 4 clase – 94 de elevi.

Grădinița – funcționează cu 1 grupă – 20 copii în clădirea școlii.

Învățământul este deservit de un număr de 10 cadre didactice și un cadru nedidactic.

•Herneacova

Grădinița – 1 grupă – 18 copii.

Școala clasa I – IV – 1 clasă – 25 de elevi – funcționează simultan.

Învățământul este deservit de un număr de 2 cadre didactice și un cadru nedidactic.

•Izvin

Școala clasa I – VIII – 8 clase – 183 copii înscriși.

Grădinița – 2 grupe – 61 copii – program normal.

Învățământul este deservit de un număr de 13 cadre didactice și un cadru nedidactic.

•Petrovaselo

Școala clasa I – IV – 1 clasă – 6 elevi

Grădinița – 1 grupă – 15 elevi;

Învățământul este deservit de un număr de 2 cadre didactice și un cadru nedidactic.

•Stanciova

Școala clasa I – IV – 1 clasă – 6 elevi;

Grădinița -1 grupă – 15 elevi;

Învățământul este deservit de un număr de 1 cadru didactic.

D.Sănătate. Dispensarul Recaș dispune de o clădire nouă situată în zonă centrală a localității. Clădirea cuprinde 4 cabinete de medicină generală, un cabinet de stomatologie și un laborator. Este deservit de 4 medici și personal auxiliar – 8 angajați.

Asistența medicală în celelalte sate ale comunei este asigurată de personalul Dispensarului Recaș, care se deplasează în anumite zile ale săptămânii și în satele componente. Acestea nu dispun însa de spații adecvate acestei funcțiuni, activitățile sanitare desfășurându-se în câte o încăpere din clădirile școlilor din satele respective.

E.Asistență socială. Unitatea reprezentativă din domeniul asistenței sociale la Recaș este Centrul de plasament numărul 8 al Direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului – județul Timiș. Centrul are o capacitate de 220 locuri și are 224 copii înscriși, numărul de angajați este de 93 de persoane , din care 37 sunt instructori – educatori.

F.Cultura. Localitățile comunei dispun de câte o Casă Națională, cu excepția satului Izvin, Centrul de comună dispune de o Casă Națională cu o capacitate de 400 locuri, o bibliotecă cu peste 12.000 volume, un muzeu al satului și un muzeu al pompierilor.

G.Activități financiar – bancare. În Recaș funcționează o filială a CEC SA Timișoara, Cooperativa de Credit – banca de credit și filiala B.R.D.. În celelalte localități nu există unități din domeniul financiar – bancar.

H.Administrație, ordine, securitate. Primăria din Recaș funcționează cu 36 angajați localnici. Poliția are 7 angajați. Localitățile comunei dispun de remize PSI.

I.Telecomunicații. În localitatea Recaș și în satul Izvin există câte un sediu de poștă, dotat cu câte o centrală telefonică digitală.

J.Culte. În Recaș există 3 locașuri de cult: biserică ortodoxă, biserică catolică, biserică penticostală. Localitatea Izvin dispune de o biserică greco – catolică, o biserică ortodoxă și un lăcaș de cult penticostal. În Stanciova funcționează o biserică ortodoxă sârbă și o biserică ortodoxă română într-o clădire nespecifică. Petravaselo dispune de o biserică ortodoxă sârbă. Bazoșu Vechi și Herneacova dispun de cate o biserică ortodoxă.

K.Activități în domeniul transporturilor. Transporturile C.F.R. se desfășoară pe magistrala București – Timișoara, de-a lungul căreia comuna dispune de o haltă la Izvin și o gară la Recaș. În Recaș există o bază de construcții a D.R.D.P. Timișoara.

L.Activități în domeniul turismului. În comuna Recaș nu se desfășoară activități în domeniul turismului. Ministerul Educației Naționale deține o tabără pentru elevi în localitatea Herneacova.

Cap 6. Morfostructura localităților

6.1. Intravilanul existent

Comuna Recas cuprinde localitatiile:

– RECAS (resedinta de comuna);

– BAZOSU VECHI;

– HERNEACOVA;

– IZVIN;

– NADĂȘ;

– PETROVASELO;

– STANCIOVA.

Intravilanul existent al acestor localitati este cel prevazut de Legea Fondului Funciar la 01.01.1990, in cadrul Planului Urbanistic General si se materializeaza prin corelarea limitelor si suprafetelor aflate in evidenta Ofciului Judetean de Organizare a Teritoriului Agricol cu cele aflate in evidenta Consiliului Local.

In componenta intravilanelor existente intra o serie de trupuri, analiza ce se prezinta pe fiecare localitate:

LOCALITATEA RECAS

LOCALITATEA BAZOSU VECHI

LOCALITATEA HERNEACOVA

LOCALITATEA IZVIN

LOCALITATEA NADAS

LOCALITATEA PETROVASELO

LOCALITATEA STANCIOVA

6.2. Zonele functionale

Din punct de vedere al reliefului, teritoriul comunei Recas prezinta doua unitati distincte:

– partea de nord – zona de colina;

– partea de sud – zona de campie.

Localitatile comunei sunt situate in functie de relief, astfel:

– RECAS, IZVIN, BAZOSU VECHI – in zona de campie, cu denivelari mici in teritoriul intravilan;

– HERNEACOVA, NADAS, STANCIOVA, PETROVASELO – in zona colinara.

Relieful a determinat configuratia si dezvoltarea urbanistica a acestor localitati.

Localitatea Recas prezinta un relief, in general, plan cu o usoara denivelare in partea sudica. Aspectul general al localitatii Recas este cel al unei localitati compacte in zona de câmpie. Localitatea s-a dezvoltat in jurul unui nucleu central ce cuprinde o parte din institutiile si serviciile publice necesare. Trama stradala este rectangulara fiind constituita din strazi principale si secundare. Traseul D.N.G. traverseaza localitatea constituind un ax est-vest din care se desprind restul strazilor.

Zonele SATU NOU si COLONIA, de data mai recenta, au un aspect ordonat, cu prospectele strazilor generoase (30,00 m). Laturile individuale au o suprafata de cca 1500 mp si cuprind casa de locuit, anexele gospodaresti si gnadina de legume.

In sat cladirile sunt amplasate la limita aliniamentului. Regimul de inaltime dominant este parter. Prin lucrarile de reparare, reconstructie sau cladiri noi s-a modificat regimul de inaltime.

Dupa 1990, sistemul de construire s-a amplificat sub aspect arhitectural si urbanistic, s-au realizat unele constructii noi care, prin amplasare, dimensiune, volumetric, proportii, tratarea fatadelar, detalii, au intrat brutal in disonanta cu arhitectura locala traditionala. Zona agresata de aceste edificii este traseul DN6, de la intrarea pâna la iesirea din localitate si zona centrala.

Zona de locuit ocupa 55,0% din intravilan. In zona de locuit nu sunt portiuni libere, neconstruite.

Fondul de locuit existent totalizeaza o suprafata locuibila de 67050 mp, numarul caselor de locuit fiind de 1590. In medie, pe cladire, rezulta o suprafata de 42 mp locuibili. Indicele de locuibilitate este de 13,1 mp loc/locuitor. Numarul de persoane pe locuinta este de 3,2 persoane. Densitatea in zona de locuit este de 30,9 locuitori/ha.

Starea fzica a cladirilor de locuit este, in general, mediocra. Grupul de locuinte situat in zona Ianculeasa este in stare insalubra.

Zona de activitati economice cu profil industrial sau agrozootehnic, nu este constituita intr-o zona compacta. Astfel:

– In vestul localitatii, adiacent zonei de locuit sunt situate : S.C. COMCEREAL si RVR INTERPRISE Ltd. (fabnica de pantofi).

– In sudul localitatii, in trupuri izolate sunt: Ferma COMTIM, Ferme zootehnice (foste CAP), S.C. RECOSEM TRACT (fost IAS), S.C. CONREC, S.C. AGROMEC.

Institutiile si serviciile de interes public sunt concentrate in zona centrala a localitatii.

Invatamântul prescoIar- in Recas functioneaza o gradinita cu program normal, cladirea fiind situata in zona centrala.

lnvatamantul primar, gimnaziul si liceul- se desfasoara in cladirea liceului, situata in apropierea centrului locatitatii. In vecinatatea lui, se afla sala de sport comunala.

Dispensarul Recas- este amplasat, de asemenea, in centrul localitatii.

In localitate exista o Biserica Ortodoxa si una Catolica.

Localitatea Bazosu Vechi

Localitatea Bazosu Vechi este situata in sudul teritoriului administrativ al comunei Recas, in zona de lunca a raului Timiș.

Este o localitate tipica de campie, relieful plan determinand o dezvoltare urbanistica ordonata. Trama stradala este rectangulara, prospectul strazii este cuprins intre 20 -30 m. Trama stradală este nemodernizata. Localitatea nu dispune de spatii verzi amenajate.

Zona de locuit este organizata in loturi individuale ce cuprind cladirile de locuinte, anexele gaspodaresti si gradina de legume. Regimul de inaltime al cladirilor de locuit este: parter, cladirile fiind amplasate la limita aliniamentului. Zona de locuit ocupa 76,9% din teritoriul intravilan. Fondul de locuinte existent se compune din case unifamiliale. Numarul caselor de locuit este de 355 cladiri, totalizând o suprafata locuibila de 1.360.000 mp. Indicatorii caracteristici ai locuintei sunt:

– In medie, pe cladirea de locuit rezulta o suprafata de 38,3 mp locuibili;

– Indicele de locuibilitate este de 14,8 mp locuibili/locuitor;

– Numarul de persoane/locuinta este de 2,6 persoane;

– Densitatea in zona de locuit este de 7,5 locuitori/ha.

Starea fizica a cladirilor de locuit este mediocra. In zona de locuit exista terenuri libere, neconstruite, ce pot prelua aceasta functiune de locuire.

Zona de activitati ecanamice — unitatea agrozootehnica este situata in zona vestica a localitatii, unde functioneaza un depozit de cereale, moara si o ferma vegetala. In zona de nord, prin privatizarea AGROMEC, s-a infiintat SC OKROS SRL, societate de prestatii servicii pentru agricultura.

Institutiile si serviciile de interes public din localitate sunt grupate in zona centrala a localitatii si sunt urmatoarele:

Scoala cu clasele I-VIII – functioneaza in locul specific, situat in zona centrala.

Gradinita – functioneaza cu o grupa formata din 20 copii, in cladirea scolii.

Dispensarul medical – functioneaza in locul specific, situat in centrul localitatii.

In localitate exista o Biserica Ortodaxa si o Biserica Catolica.

Dotarile comerciale si de alimentatie publica functioneaza in regim privat.

Localitatea Izvin

Localitatea Izvin este situata in partea vestica a teritoriului administrativ al comunei Recas, in zona de campie.

Relieful plan a determinat o dezvoltare ordanata, cu o trama stradala rectangulara.

DN 6 traverseaza localitatea, pe directia est-vest si constituie un ax fata de care s-a dezvoltat zona de locuit.

Trama stradala, cu exceptia traseutui DN 6, este nemodernizata.

Localitatea nu dispune de spatii verzi amenajate.

Zona de locuit este organizata in loturi individuale, cu suprafete medii de 1800-3000 mp. Cladirile sunt amplasate la limita aliniamentului. Regimul de inaltime este de P+1. Numarul cladirilor de locuit este de 477 cladiri, totalizând o suprafata locuibila de 19245 mp. Indicatorii caracteristici ai locuirii sunt:

– Suprafata locuibila medie pe cladire este de 40,3 mp locuibili;

– Indicele de locuibilitate este de 15 mp./locuitor.

– Numarul de persoane pe locuinta este de 2,7 persoane.

– Densitatea in zona de locuit este de 6,5 locuitori/ha.

Starea fzica a cladirilor de locuit este, in general, buna. In zona de locuit, respectiv intravilan, nu sunt loturi neconstruite.

Zona de activitati ecanamice cuprinde unitatiile agrozootehnice, in curs se privatizare care sunt grupate in sudul localitatii, in trup izolat.

Institutiile si serviciile de interes public sunt concentrate in zona centrala a localitatii si anume:

– Scoala cu clasele I-VIII;

– Gradinita functioneaza cu doua grupe, dupa un program normal;

– Dispensarul uman;

– Biserica ortodoxa;

– Biserica greco-catolica;

– Spatiile comerciale private.

Localitatea Herneacova

Localitatea este situata in nord-vestul teritoriului administrativ al comunei Recas, in plina zona colinara. Localitatea se desfasoara pe un plan inclinat nord-sud, diferenta de nivel fiind de cca.40 m. Trama stradala este rectangulara, nemodernizata.

Zona de locuit este organizata in loturi individuale. Suprafata locuibila variaza intre 1500-4000 mp. Numarul caselor de locuit este de 180 case, totalizând o suprafata locuibila de 6872 mp. Zona de locuit cupninde loturi neconstruite.

Indicatorii caracteristici ai locuirii sunt:

– Suprafata locuibila medie pe cladire este de 38,1 mp/loc;

– Indicele de locuibilitate este de 17,4 mp locuibili/locuitor;

– Numarul de persoane/locuita este 21;

– Densitatea in zona de locuit este de 5,8 locuitoni/ha;

Starea fizica a cladirilor este mediocra.

Zona de activitãti ecanamice- este situata in sudul localitatii (fost CAP). Ca unitati existente in zona avem S.C. AGROMEC, ce presteaza servicii pentru agricultura.

Institutiile si serviciile de interes public sunt situate in zona centrala si sunt urmatoarele:

– Gradinita –functioneaza cu o grupa;

– Scoala cu clasele I-IV;

– Casa Nationala;

– Biserica Ortodoxa;

– Biserica Catolica;

– Tabara de elevi, sub patronajul Ministerului Educatiei si Invatamantului, prin Agentia teritoriala a Taberetor si Turismului Scolar Timis. Capacitatea este de 100-130 locuri. Este situata in extremitatea nordica a satului.

Localitatea Nadăș

Localitatea este situata in partea de nord a teritoriului administrativ al comunei Recas. Este un sat insirat de-a lungul vaii Naplasului. In momentul de fata, localitatea este depopulata, practic desfiintata. Fondul construit existent este intr-un avansat grad de uzura. Intravilanul existent cuprinde fostele gospadarii cu terenurile agnicole aferente. De asemenea cuprinde si fosta zona a CAP.

Localitatea Petrovaselo

Localitatea este situata in estul teritoriului administrativ al comunei Recas, ca relief fiind in zona terminala a dealurilor Lipovei. Localitatea s-a dezvoltat in zona de confluenta a cinci vai (cu ape nepermanente).

Strazile localitatii sunt nemodernizate. Localitatea nu dispune de spatii verzi amenajate, dar exista un potential pentru infiintarea acestora.

Zona de locuit s-a desfasurat intre curbele de nivel 115-130, ocupând terenurile dintre vai. Laturile individuale cuprind cladirea de locuit, anexele gospadaresti si gradina de legume. Suprafata lotului variaza intre 800-4000 mp.

Numarul de case de locuit este de 150 case, totalizând o suprafata locuibila de 5745 mp. Pe cladirea de locuit rezulta o suprafata medie de 38,3 mp.locuibili. Indicele de locuibilitate este de 22 mp/locuitor. Numarul de persoane/locuinta este de 1,7 persoane. Densitatea in zona de locuit este de 1,9 locuitori/ha.

Zona de locuit cuprinde si loturi neconstruite.

Starea fizica a cladirilor de locuit este mediocra.

Zona de activitati economice cuprinde unitati agrozootehnice si este situata in zona de nord a localitatii, unde a functionat fostul CAP. De asemenea, in aceasta zona functioneaza o unitate de produse alimentare privata.

Institutiile si serviciile de interes public sunt amplasate in zona centrala, la intersectia DC 75 (Recas-Cralaval) cu DC 78 (spre Sustra). Acestea sunt:

– Scoala cu clasele I-IV (1 clasa);

– Gradinita (1 grupa);

– Casa Nationala;

– Biserica Ortodaxa Sarba.

Localitatea Stanciova

Localitatea este situata in zona colinara a teritoriului administrativ al comunei Recas.

Datorita reliefului, a paraului Gherteamas si a afluentului sau, ce alcatuiesc o lunca mare, localitatea este dispersata in cinci trupuri distincte, avand functiunea dominanta de locuire.

In localitate nu sunt spatii verzi amenajate.

Zona de locuit se desfasoara pe coastele de deal ce imbraca zonele de lunca. Gospodariile cu casele de locuit sunt asezate perpendicular pe frontul stradal. Numarul caselor de locuit este de 227 case, totalizand o suprafata locuibila de 8694 mp. Pe cladirea de locuit, rezulta o suprafata medie de 38,3 mp./loc. Indicele de locuibilitate este de 24,4 mp.loc/locuitor. Numarul mediu de persoane/ locuinta este de 1,5 persoane. Densitatea in zona de locuit este de 5,1 locuitori/ha.

Starea fzica a cladirilor de locuit este mediocra. Zona de locuit cupninde loturi individuale neconstruite.

Trama stradala este rectanguara, inscriindu-se pe curba de nivel. Este in totalitate nemodernizata.

Zonele de activitati economice sunt situate in nondul si in vestul localitatii (fost CAP).

Institutiile si scrviciile de interes public sunt amplasate in zona centrala si cuprind:

– Scoala (1 clasa);

– Nu functioneaza gradinita;

– Biserica Ortodoxa Sarba;

– Biserica ortadoxa Romana;

– Punct camercial pnivat.

6.3. Bilanțul teritorial

BILANT TERITORIAL EXISTENT – LOCALITATEA STANCIOVA

Cap 7. Infrastructura localităților

Accesibilitate: situare pe drumul european E70, magistrală principală de cale ferată (Timișoara-București), 20 km față de aeroportul Timișoara ce are conexiuni directe cu destinații din Germania, Austria, Italia, Ungaria, Spania, Grecia și Republica Moldova.

Principalele drumuri ce străbat teritoriul administrativ al comunei sunt:

– drumul național DN 6 intră pe teritoriul administrativ al comunei Recaș la km 528−800 și iese de pe teritoriul administrativ al Comunei Recaș la km 540. DN 6 traversează localitățile Recaș și Izvin. DN 6 face parte din clasa tehnică III cu două benzi de circulație, având lațimea platformei de 12,00m. Are imbrăcăminte bituminoasă in stare foarte bună.

– drumul comunal DC 65: Izvin (DN 6) — limită teritoriu administrativ al comunei Recaș. DC 65 are o lațime a platformei carosabile între 9,00-10,00m, cu îmbrăcăminte din macadam degradat.

– drumul comunal DC 66: Recaș (DN6) — Stanciava. DC 66 are 0 lățime a platformei carosabile între 9,00÷10,00m. Îmbrăcămintea pe o lungime de aproximativ 4 km este bituminoasă în stare bună, apoi pe restul traseului este din macadam degradat.

– drumul comunal DC 67: limită teritoriu administrativ — Stanciava. DC 67 are o lățime a platformei carosabile între 9,00−10,00m, cu îmbrăcăminte din macadam degradat.

– drumul comunal DC 68: DC 66 (Herneacava) – Nadă. DC 68 are o lățime a platformei carosabile între 9,00÷10,00m, cu imbrăcăminte din pămănt, find impracticabil.

– drumul comunal DC 69: DC 67 — limită teritoriu administrativ al comunei Recaș. DC 69 are a lățime a platformei carosabile între 9÷10,00m, cu îmbrăcăminte din macadam degradat.

– drumul comunal DC 71: Nadaș — limită teritoriu administrativ. DC 71 are o lațime a platformei carosabile de 9,00m, fiind impracticabil.

– drumul comunal DC 75: Recaș – Petravasebo. DC 75 are o lățime a platformei carosabile între 9,00−10,00m, cu îmbrăcăminte din macadam degradat.

– drumul comunal DC 147: Recaș — Bazoșu Vechi — limită teritoriu administrativ. De 147 are o lățime a platformei carosabile de 10,00m. Îmbrăcămintea este bituminoasă în stare bună, apoi pe restul traseului este din macadam degradat.

– drumul comunal DC 148: Bazoșu Vechi — limită teritoriu administrativ comuna Recaș, către Bazoșu Nou. DC 148 are o lațime a platformei carosabile între 9,00~10,00m, cu îmbrăcăminte din macadam degradat.

Structura generală a rețelei stradale în localitătile cuprinse pe teritoriul administrativ al comunei Recaș are un caracter rectangular.

Localitatea RECAȘ

Reteaua majoră stradală are o structură ordonată, repartizată uniform pe întreaga suprafată a localității, artera majoră de circulație face parte din traseul DN 6, traseul desfășurându-se de la km 532−700 la ieșirea din localitate, la km 534−700 la intrarea în localitate. Această arteră de circulație face parte din clasa tehnică III, având îmbrăcămintea bituminoasă în stare foarte bună. Rețeaua stradală a localitătii Recaș este alcatuită din străzi principale și străzi secundare conform STAS 10144/1 —90, din punct de vedere al elementelor (profilurilor transversale ale străzilor).

Lungimea totală a străzilor este de: 24,84 km (100%) din care:

– străzi cu îmbrăcăminte bituminoasă: 7,85 km (31,60 %) în stare bună.

– străzi cu îmbrăcăminte din beton: 0,45 km (1,81 %) în stare bună.

– străzi cu îmbrăcăminte din macadam: 16,54 kms (66,59 %).

Actualizând modul de alcătuire al sistemelor rutiere folosite in rețeaua stradală constatăm că îmbrăcămințile bituminoase și cele din beton au fost aplicate pe fundații ebastice din piatră spartă, nisip, balast.

Lățimea prospectelor între fronturile clădirilor este cuprinsă între 20÷35m, ceea ce reprezintă:

– parte carosabilă (cu lățimi cuprinse între 7,00 m și 5,50m).

– zone verzi, trotuare, șanturi de–a lungul străzilor.

Localitatea IZVIN

Rețeaua stradală majoră are o structură ordonată, repartizată uniform pe întreaga suprafața a localității.

Artera majoră de circulație face parte din traseul DN6, traseul desfașurându-se de la km 536−400 la ieșirea din localitate și km 538−200 la intrarea in localitate. Această arteră de circulație face parte din clasa tehnică III, având o îmbrăcăminte bituminoasă în stare foarte bună.

Rețeaua stradală a localității Izvin este alcatuită din străzi principale și secundare, conform STAS 10144/1— 90, din punct de vedere al elementelor (profilurilor transversale ale strazilor).

Lungimea totală a strazilor este de: 10,8 km (100%) din care:

– străzi cu îmbrăcăminte bituminoasă: 2,20 km (20,37%) în stare bună.

– străzi cu îmbrăcăminte din macadam: 8,60 km (79,63%).

Analizând modul de alcătuire al sistemelor rutiere folosite în rețeaua stradală constatăm că îmbrăcămințile bituminoase au fost aplicate pe fundații elastice din piatră spartă, nisip, balast. Lățimea prospectelor între fronturile clădirilor este cuprinsă între 20−35m, ceea ce reprezintă:

– parte carasabilă (cu lățimi cuprinse Între 70Dm și 5,50m).

– zone verzi, trotuare, șanțuri de-a lungul străzilor.

Localitatea BAZOȘU VECHI

Rețeaua majoră stradală are o structură ordonată repartizată uniform pe întreaga suprafață a localității.

Artera majoră de circulație face parte din traseul DC 147, cu lățimea părții carosabile de 7,00m, având imbrăcămintea din macadam.

Rețeaua stradală este alcătuită din străzi principale și secundare conform STAS 10144/1—90, din punct de vedere al elementelor (proflurilor transversale ale străzilor).

Lungimea totată a străzilor este de: 11,55km (100%), toate având Îmbrăcămintea din macadam. Lățimea prospectelor stradale este cuprinsă între 20−35m reprezentînd parte carosabilă, zone verzi, trotuare și șanțuri de-a lungul străzilor.

Localitatea HERNEACOVA

Rețeaua majoră stradală are a structură ordonată, repartizată uniform pe întreaga suprafață a localității.

Artera majoră de circulație face parte din traseul DC 66, cu lățimea parții carosabile de 7,00m și are îmbrăcăminte din macadam degradat.

Rețeaua stradală a localității Herneacava este alcatuită din străzi principale și străzi secundare, conform STAS 10144/1 —90, din punct de vedere al elementelor (profilurilor transversale ale străzilor).

Lungimea totală a străzilor este de:11,75 km (100 %) din care:

– străzi cu îmbrăcăminte din macadam: 2,9 km (24,68%)

– străzi din pamant: 8,85 km (75,32%)

Lățimea prospectelor stradale este cupninsa între 20÷35 reprezentînd:

– parte corasabilă (cu lățimi cuprinse între 7,00m și 5,50m)

– zone verzi, trotuare și șanțuri de-a lungul străzilor

Localitatea PETROVASELO

Rețeaua majoră stradală are o structură ordonată, repartizată uniform pe întreaga suprafată a localității.

Artera majoră de circulație face parte din traseul DC 75, având lațimea parții carosabile de 7,00m și îmbrăcăminte din macadam degradat.

Rețeaua stradală a localității Petrovaselo este alcatuită din străzi principale și străzi secundare, conform STAS 10144/1 —90, din punct de vedere at elementelor (proflurilor transversale ale străzilor).

Lungimea totală a străzilor este de: 7,39 km (100%) din care:

– străzi cu îmbrăcăminte din macadam: 5,1 km (69,01%)

– străzi din pamant: 2,29 km (30,99%). Lățimea prospectelor stradale este cuprinsă între 20−35 reprezentînd:

– parte carosabilă (cu lățimi cuprinse între 70Dm și 55Dm)

– zone verzi, trotuare și șanțuri de-a lungul străzilor.

Localitatea STANCIOVA

Rețeaua majoră stradală are o structură ordonată, repartizată uniform pe întreaga suprafată a localității.

Artera majoră de circulație face parte din traseul DC 66, având lățimea părții carosabile de 7,00m și îmbrăcăminte din macadam degradat.

Rețeaua stradală a localității Stanciova este alcătuită din străzii principale și străzi secundare, conform STAS 10144/1—90, din punct de vedere at elementelor (profilurilor transversale ale străzilor).

Lungimea totală a străzilor este de: 9,85 km (100%) din care:

– străzi cu îmbrăcăminte din macadam: 2,35 km (23,86%)

– străzi din pământ: 7,5 km (76,14%). Lățimea prospectelor stradale este cuprinsă între 20−30 reprezentînd: parte carosabilă, zone verzi, trotuare și șanturi de-a lungul străzilor.

Localitatea NADAȘ

Rețeaua stradală a localității Nadaș este alcătuită din străzi principale și străzi secundare, conform STAS 10144/1—90, din punct de vedere al elementelor (profilurilor transversale ale străzilor).

Artera majoră de circulație face parte din traseul DC 68, având lățimea părții carosabile de 7,00m și este din pămănt.

Lungimea totală a străzilor este de 2,87 km (100%) și sunt din pămănt, traficul desfășurându-se anevoias.

TRANSPORTURI

Transportul În comun

Consiliul local asigură cursa de transport interurban pe ruta: Recaș — Iirnișoara, cu a frecventa de 2 ori / zi. Tot Consiliul local asigură curse în zilele lucrătoare pentru elevi pe ruta: Recaș — Herneacova — Stanciava, având o frecvență de 2 ori / zi, de asemenea pe ruta Recaș — Bazoșu Vechi, cu o frecventă de 2 ori / zi.

Transportul CFR

Teritoriul administrativ al comunei Recaș este traversat de o linie ferată electrificată pe directia est-vest și anume magistrala CFR București- Timișoara, traseul acesteia se află la sud de centrul de comună și de satul lzvin.

Localitatea Recaș dispune de a gară OF, iar la sud de Izvin există o haltă CF. Numărul și frecvența curselor de persoane sunt următoarele: 3 perechi tren cursă de persoane/zii. In zona gării Recaș există o rampă CF care se folosește pentru dirijarea traficului CF.

7.1. Gospodărirea apelor

Pe teritoriul comunei Recas exista doua sisteme de canale de desecare:

– la nord de Bega, sistemul Recas-Chizatau, care cuprinde zona localitatilor Izvin, Recas, Petrovaselo;

– la sud de Bega, sistemul Sag –Topolovat, in care este cuprinsa localitatea Bazosu Vechi. Partea de nord a teritoriului comunei (zona satelor Herneacova, Stanciova, Nadăș) nu dispune de un sistem de desecare.

Resursele de apa:

Apa subterana din straturile freatice cantonata in argilele nisipoase, nisipuri si pietrisuri, alimentata din precipitatii poate asigura, din punct de vedere cantitativ, alimentarea cu apa a localitatilor de pe teritoriul comunei Recas.

In partea de sud a teritoriului comunei Recas, se afla 15 foraje care fac parte din frontul de captare, care asigura apa pentru Uzina de Apa nr.1 Timisoara.

Apa de suprafata, reprezentata prin canalul Bega, strabate teritoriul comunei Recas; ea poate fi sursa de apa, dar datorita calitatii inferioare a apei si datorita faptului ca pentru potabilizarea acesteia sunt necesare investitii considerabile, se prefera folosirea apei din adancime pentru alimentarea cu apa a comunei.

In intravilanul localitatilor Recas, Izvin, Stanciova, Petrovaselo exista zone inundabile, care necesita regularizarea cursurilor de apa ce strabat aceste localitati.

7.2. Alimentarea cu apă

In prezent localitatea Recas dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apa compus din:

– captare din 8 puturi forate la 90-120 m adancime;

– conducte de aductiune de la foraje la cele doua rezervoare de inmagazinare, cu capacitatea de 300 mc fiecare;

– castel de apa cu o capacitate de inmagazinare de 300 mc, si cu o inaltime de 35 m;

– statie de pompare care transporta apa din rezervoare in castelul de apa;

– retea de distributie din otel, cu diametrii de 120 mm, pe o lungime de 17,8 km, echipata cu 4 hidranti si cismele publice stradale.

Apa captata se incadreaza in limitele STAS 1342.

Localitatea Izvin dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apa compus din:

– un foraj neexploatat;

– captare dintr-un foraj echipat cu o electropompa submersibila;

– statie de pompare cu hidrofon;

– conducta de aductiune de la foraj la statia de pompare;

– retea de distributie, in lungime de 4 km, realizata din otel.

Localitatea Herneacova dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apa, compus din:

– captare dintr-un foraj;

– un rezervor de inmagazinare;

– conducta de aductiune foraj- rezervor, cu o lungime de 400 m;

– retea de distributie in lungime de 2,5 km, realizata din otel.

Localitatea Bazosu Vechi dispune de un sistem local de alimentare cu apa, format din:

– captare dintr-un foraj echipat cu o pompa submersibila, forat la o adâncime de 90 m;

– statie de pompare cu hidrofor care alimenteaza cu apa scoala generala din localitate.

Localitatea Petrovaselo nu dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apa, dar dispune de o fantana arteziana forata la o adancime de 110 m.

7.3. Canalizarea

In prezent, localitatea Recas dispune de un sistem centralizat de canalizare de o lungime de 4,5 km, iar in extravilanul localitatii exista o statie de epurare iesita din uz.

Localitatile Izvin, Herneacova, Bazosu Vechi, Petrovaselo nu dispun de un sistem centralizat de retea de canalizare menajera.

7.4. Alimentarea cu energie electrică

Localitatea Recas

Localitatea Recas este alimentata din reteaua aeriana de 20kV, racordata la statia 110/20kV Padurea Verde.

Pe teritoriul localitatii propriu-zise exista 9 posturi de transformare aeriene si unul in cabina de zid, destinate consumului casnic si tertiar si 3 posturi de transformare aeriene, destinate unor agenti economici. Celelalte posturi de transformare sunt amplasate pe teritoriul din preajma localitatii si alimenteaza agenti economici, cu exceptia postului de transformare aerian care alimenteaza locuintele AS. Lungimea liniilor aeriene de 20kV de pe teritoniul localitatii este de aproximativ 3,7 km, iar a liniilor in cablu este de aproximativ 250m.

Distributia energiei electrice de joasa tensiune se face prin linii aeriene cu stalpi de beton armat, cu exceptia zonei blocurilor de locuinte, unde exista si linii in cablu. Liniile sunt comune distributiei de enengie si iluminatului public. Atât reteaua de alimentare cu energie electrica, cat si cea de distributie, satisfac in general, cerintele de consum ale localitatii.

Localitatea Izvin

Localitatea Izvin este alimentata printr-o linie aeriana de 20kV, racordata la statia 110/20kV Padurea Verde.

Pe teritoriul localitatii propriu-zise exista 4 posturi de transformare aeriene, destinate consumului casnic si tertiar, ian pe teritoriul invecinat 3 posturi de transformare aeriene destinate unor agenti economici (unul Ia Herghelie, unul la fostul CAP si unul la fostul sector avicol).

Lungimea liniilor aeriene de medie tensiune, de pe teritoriul localitatii, este de aproximativ 2,75 km.

Distributia energiei electrice de joasa tensiune, se face prin linii aeriene, pe stâlpi de beton armat, comune distributiei de energie si iluminatului public.

Atat reteaua de alimentare cu energie electrica, cat si cea de distributie satisfac, in general, cerintele de consum ale localitatii.

Localitatea Bazosu Vechi

Localitatea este alimentata printr-o retea aeriana de 20kV, racordata la statia 110/20kV Padurea Verde.

Pe teritoriul localitatii propriu-zise exista 3 posturi de transformare aeriene, destinate consumului casnic si tertiar, iar pe teritoriul invecinat 3 posturi de transformare aeriene destinate unor agenti economici (unul la fostul CAP – post care in prezent, este scos de sub tensiune si doua posturi pentru forajele din nordul localitatii).

Lungimea liniilor aeriene de medie tensiune, de pe teritoriul localitatii este de aproximativ 3 km.

Distributia energiei electrice de joasa tensiune se face prin linii aeriene pe stalpi de beton armat, comune distributiei de energie si iluminatului public. Lungimea liniilor aeriene de joasa tensiune este de aproximativ 12,8 km.

Atât reteaua de alimentare cu energie electrica, cat si cea de distributie satisfac in general, cerintele de consum ale localitatii.

Localitatea Petrovaselo

Lacalitatea este alimentata printr-o linie aeriana de 20kV, racordata la statia 110/20 kV Padurea Verde.

Pe teritoriul localitatii propriu-zise exista un post de transformare aerian, destinat consumului casnic si tertiar, iar in apropierea localitatii exista un post aerian la fostul CAP si un post aerian la crama.

Lungimea liniilor aeriene de medie tensiune de pe teritoriul localitatii este de aproximativ 1,5 km.

Distributia energiei electrice de joasa tensiune se face prin linii aeriene, pe stâlpi de beton armat, comune distributiei de energie si iluminatului public. Lungimea liniilor aeriene de joasa tensiune este de aproximativ 4,9 km.

Atat reteaua de alimentare cu energie electrica cat si cea de distributie, satisfac in general, cerintele de consum ale localitatii.

Localitatea Stanciova

Localitatea este alimentata printr-o retea aeriana de 20 kV, racordata la statia 110/20 kV Padurea Verde.

Pe teritoriul localitatii propriu-zise exista doua posturi de transformare aeriene, destinate consumului casnic si tertiar si un post aerian la fostul CAP.

Lungimea liniilor aeriene de medie tensiune, de pe teritoriul localitatii este de aproximativ 1,75 km.

Distributia energiei electrice de joasa tensiune se face prin linii aeriene, pe stalpi de beton armat, comune distributiei de energie si iluminatului public. Lungimea liniilor aeriene de joasa tensiune este de aproximativ 6,2 km.

Atât reteaua de alimentare cu energie electrica, cat si cea de distributie, satisfac in general, cerintele de consum ale localitatii.

Localitatea Herneacova

Localitatea este alimentata printr-o retea aeriana de 20 kV, racordata la statia 110/20 kV Padurea Verde.

Pe teritoriul localitatii propriu-zise exista un post de transformare aerian, destinat consumului casnic si tertiar, iar in exteriorul localitatii, la nord de aceasta, exista un post aerian la ferma 1 Simei.

Lungimea liniilor aeriene de medie tensiune de pe teritoriul localitatii este de aproximativ 0,8 km.

Distributia energiei electrice de joasa tensiune se face prin linii aeriene, pe stalpi de beton armat, comune distributiei de energie si iluminatului public. Lungimea liniilor aeriene de joasa tensiune este de aproximativ 6,5 km.

Atât reteaua de alimentare cu energie electrica, cat si cea de distributie, satisfac in general, cerintele de consum ale localitatii.

Localitatea Nadăș

Localitatea este debransata de la reteaua de alimentare cu energie electrica si nu mai exista instalatii de alimentare si de distributie.

7.5. Telecomunicațiile

Telefonie

Comuna Recaș dispune de o unitate de telefonie digitală avînd capacitatea de 1000 linii care asigură accesul abonaților la rețeaua interurbană și internațională. În localitate există aproximativ 800 abonati și 5 posturi publice.

Localitatea Izvin dispune de unitate de telefonie digitală cu o capacitate de 250 linii, asigurând aceleași servicii ca și unitatea din Recaș. In localitate există aproximativ 210 abonati și două posturi publice. Locatitatea Bazoșul Vechi e conectatã la centrala din Recaș printr-un cablu telefonic cu o capacitate de 200.

Lacalitatea Herneacova este conectată la centrala din Recaș printr-o linie aeriană cu o capacitate de două ori, existând 200 abonati. circuite (un abonat și un post public).

Petrovaselo și Stanciova sînt conectate la Recaș prin intermediul câte unui circuit.

Liniile telefonice din lacalități sunt în majoritate aericne și sunt amplasate pe stâlpi comuni cu liniile de energie.

Televiziunea prin cablu

Localitatea Recaș dispune de o rețea de televiziune prin cablu, capacitatea firmei timișorene TIMSAT.

Statia centrală a acestei rețele este amplasată în clădirea Primăriei.

Lacalitatea Izvin dispune și ea de o astfel de retea, proprietatea aceleiași firme.

7.6. Alimentarea cu caldură

În localitățile comunei Recaș , încalzirea locuințelor și prepararea apei calde menajere se face în cea mai mare parte local în fiecare locuință prin utilizarea combustibililor gazoși ( lemn și deșeuri lemnoase).

Resursele actuale de producere a încălzirii și apei calde menajere fiind lemnele și gazele acestea vor fi folosite în sursele de producere a energiei termice locale slabe. Din ce în ce mai multi consumatori casnici și consumatoni sociali – edilitari ,realizează microcentrale propri pentru crearea confortului termic.

Scările de blocuri din Recaș, F-ca de pantofi și blocurile au avut CT-ul propriu pentru încalzire pe cambustibil lichid ușor dar în momentul de față nu mai funcționează.

7.7. Alimentarea cu gaze naturale

Comuna Recaș ,împreună cu localitățile aparținătoare a fost prinsă în Hotărârea de Guvern pentru înființarea de noi distribuții de gaze – HG 386/28.05 1996.

Deoarece prin imediata apropiere a lacalității Recaș și a localitătți Izvin trece conducta de transport -înaltă presiune – care alimentează municipiul Timișoara, s-a făcut propunerea de alimentare din acestă canductă și a localitățiilor care fac obiectul acestei documentații.

În anul 2000 a fost realizată această soluție de alimentane cu gaze , care s-a concretizat prin montarea unei Statii de Reglare Măsurare – SRM -lângă localitatea Recaș și a încă uneia lângă localitatea Izvin.

Zona de protecție a unei SRM este de minim 12 x 6 m , iar distanța de protecție față de cele mai apropiate obstacole este de minim 5 m.

De la acestea pe toate străzile lacalitații Recaș au fost montate rețele de distribuție gaze naturale cu presiune redusă în lungime de cca 14 km. La fel au fost montate și în localitatea lzvin retele de gaze pe străzile localitătii în lungime de cca 8 km.

Zona de protecție pentru rețeaua de gaze de înaltă presiune este de 35 m, față de drumurile nationale.

Sistemele de alimentare cu gaze naturale a localității au fost concepute și realizate conform Normativului I 6-98.

Pentru localitatea Recaș a fost propus și aprobat un debit de 1368 Nm3/h.

Cap 8. Habitatul

Teritoriul comunei Recaș nu cuprinde specii valoroase de plante sau alte elemente ale cadrului natural clasifcate ca monumente ale naturii.

Comuna este însă bogată în ziduri arheologice, datând din diverse etape ale istoriei antice și medievale. Dintre acestea următoarele ziduri sunt clasificate și cuprinse în lista monumentelor, ansamblurilor și situațiilor arheologice:

•“Cetate”- Așezare fortificată din prima epocă a fierului — mil. I len. (la Nord de satul

Herneacova)

“După vii”- Așezare paleolitică — mil, Vi len. (la 4km Nord de satul Izvin)

“Grădiște”- Așezare paleolitica — mil. VI len. (la 3km Nord de satul Stanciova)

Teritoriul comunei nu Cuprinde obiective clasificate în Legea nr. 5/2000- PAIN —Zone protejate.

Camuna Recaș dispune de o serie de construcții valoroase, care nu sunt cuprinse in listele monumentelor istorice, de arhitectura sau artă plastică, dar sunt clădiri de interes pentru evoluția arhitecturii în zonă, marcate de influențe stilistice ale curentelor dominante în secolelc XIX și (XX, construcții cu valoare ambientală sau ilustrând prototipul casei tradiționale utilizat de populația locală și de coloniștii germani.

Clădirile de interes arhitectural – ambiental ce conferă specificitatea lacalităților și prezintă ablițăti arhitecturale ce justifică protejarea lor, se încadrează în câteva categorii stilistice:

a.Clădiri tradiționale specifice perioadei de sfârșit de secol XVIII și sec.XIX, tipice pentru mediul rural din zona de câmpie a Banatuiui, caracteristice coloniștiIor germani.

Caracteristici: casa cu plan dreptunghiular cu latura scurtă spre stradă, cu prispă pe latura lungă, cu acoperiș în dauă ape, cu pinion în general de factură barocizanta spre sirada. Ferestrele dispun de regulă de decanatii simple în strcatura, cu elemente eclectice de factură clasică. Prispa este realizată , pe stâlpi de lemn sau zidărie.

Exemple de clădiri valaroase din această categorie:

– Recaș—nr. 1071

– Izvin – nr. 193

– Bazașu Vechi — nr. 178 A

– BazoșuVechi—nr. 88 B

– BazașuVechi—nr. 183C

– BazașuVechi—nr. 115

– BazoșuVechi—nr.138A

b. Clădiri construite sau refăcute în a doua jumătate a sec. al XIX-lea

Caracteristici: Clădiri cu caracter urban, cu planul în formă de “L”, având un regim de înălțime parter și un etaj, respectiv parter (sediul Recatim). Decorațiil fațadelar sunt de structură ectectică (catane angajate și pilaștri cu capitel compazit conosamente de fereastră , grinzi , ghirlande , ancadramente de inspiratie clasicà).

Fatadele sunt în general simetrice cu zonă centrală realizata și marcată de un atic , cu parta sau o fereastră amplasată în axul de simetrie. Construcțiile de interes din această categorie sunt:

– Recaș—nr.131

– Recaș—nr.133

– Recaș — nr.137— sediul B.R.D

– Recaș — nr.897 — sediul Recatim

c.Construcții datând de la începutul secolului al XX-lea cu elemente de arhitectură

în stil “sezession” (“1900”)

Caracteristici: Elementele de arhitectură inspirate din lumea vegetala, cultivarea asimetriei, a cursivității liniei. În câteva cazuri sunt îmbinate elemente ale acestui stil cu motive geometrice caracteristice stilului “art-deco”.

Aceste clădiri îmbogățesc zestrea arhitecturală a localității Recaș, prin sporirea varidității și a pitorescului fondului construit și ilustrează modul în care a fost receptat stilul “1900” în zonă.

Exemple de clădiri de interes din această categorie:

– Recaș — nr. 324 — sediul Administrația pt. Protecția Drepturilor Copilului – Centrul de plasament nr.8

– Recaș — nr. 90

O clădire reprezentativă pentru arhitectura “1900” este sediul fostei Primării din Bazoșul Vechi, cladirea nr. 76 B, construită în stil real-românesc.

d. Clădiri de cult tradiționale

Aceste clădiri valoroase din punct de vedere al compoziției arhitecturale sau al decorațiilor de fațadă este necesar a fi protejate de pasibile modificări ce ar putea știrbi unitatea , ținuta arhitecturală, silueta și caracterul pitoresc. Remarcabilă din acest punct de vedere este biserica romano-catolică din Recaș.

Cap 10. Rolul orașului Recaș în echilibrul local al rețelei de așezări (relatiile cu celelalte localități)

Accesibilitatea pe căile rutiere este asigurată de DN 6 (Timișoara-București) care traversează teritoriul comunei de la est la vest, prin localitățile Recaș și Izvin. Distanțe rutiere față de localitățile mai importante din zonă și față de satele componente:

Recaș – Timișoara – 22 km

Recaș – Lugoj – 37 km

Recaș – Buziaș – 28 km

Izvin – Recaș – 4 km

Herneacova – Recaș – 8 km
Stanciova – Recaș -14 km
Petrovaselo – Recaș – 10 km
Bazoșu Vechi -Recaș- 9 km
Nadăș-Recaș -15 km

Comuna este traversată și de magistrala de cale ferată București – Timișoara. Legătura cu calea ferată este asigurată prin intermediul stației CF Recaș și a haltei Izvin.

În vederea îmbunătățirii relațiilor în teritoriu atât între satele componente ale comunei cât și între aceasta și comunele învecinate sunt necesare lucrări de modernizare ale drumurilor comunale.

Aprecierile care urmează sunt făcute în conformitate cu prevederile Planului de Amenajare a Teritoriul Național (PATN) și cu PATJ Timiș. Secțiunile PATN aprobate prin lege sunt:

=> Secțiunea I – Căi de comunicație

Pe teritoriul comunei Recaș sunt cuprinse propuneri privind dezvoltarea rețelei naționale de căi de comunicație rutieră și anume realizarea autostrăzii secțiunea Deva – Lugoj – Nădlac. în privința căilor de comunicație feroviară se prevede transformarea liniei existente Timișoara- Drobeta-Turnu Severin în linie cu viteză sporită.

=> Secțiunea II-Apa

În privința amenajărilor de îmbunătățiri funciare, pe teritoriul comunei se află sisteme hidrotehnice de desecare și drenaj care necesită lucrări de reabilitare. Se prevede prin PATN rebilitarea sistemului Șag-Topolovăț.

În privința suprafețelor amenajate cu lucrări de irigații în sisteme de peste 1000 ha, PATN propune reabilitarea pe termen scurt și mediu a sistemului Șag- Topolovăț- aval Topolovăț și amonte Timișoara.

În privința apei pentru nevoile populației, comuna Recaș este cuprinsă într-o zonă cu disfuncționalități în alimentarea cu apă și canalizare, care necesită lucrări hidroedilitare de reabilitare și dezvoltare.

=> Secțiunea III – Zone protejate naturale și construite

Pe teritoriul comunei Recaș există situri arheologice, datând din diverse etape ale istoriei antice și medievale. Dintre acestea câteva situri sunt clasificate și cuprinse în lista monumentelor, ansamblurilor și siturilor arheologice fiind de interes local, dar nu sunt menționate în PATN.

=> Secțiunea VI – Rețeaua de localități

In ierarhizarea localităților pe ranguri, localitatea Recaș- sat reședință de comună se încadrează în rangul IV, iar localitățile componente ale comunei și anume Bazoșu Vechi, Herneacova, Izvin, Stanciova și Petrovaselo, se încadrează în rangul V (conform PATN). (Rangul este expresia importanței unei localități în cadrul rețelei din punct de vedere administrativ, politic, social, economic, cultural, în raport cu dimensiunile ariei de influență polarizate și cu nivelul de decizie pe care îl implică în realizarea funcțiior atribuite. Factorii care influențează rangul unei localități sunt: importanța istorică, amplasarea localității în raport cu căile de comunicație, numărul locuitorilor, gradul și structura de ocupare a populației, resusele naturale, nivelul de dezvoltare economică, socială de dotare și echipare edilitar-gospodărească, fondul construit.)

Centrul de comună dispune de elementele și nivelul de dotare caracteristic localităților de rang IV.

Localitatea Recaș este situată în vecinătatea unei zone lipsite de orașe pe o rază de 25-30 km, zonă ce necesită acțiuni prioritare pentru dezvoltarea de localități cu rol de servire intercomunală (conform Legii nr. 351/2001- PATN – Secțiunea a IV- a: Rețeaua de localități).

8. Aprecieri finale

DISFUNCTIONALITATI

Principalele disfuncționalitati constatate la nivelul fiecărei localtăți componente a comunei prezentate în tabelele următoare

Grilă de observație

Grilă de observație

MEDIC DE FAMILIE, DISPENSARUL UMAN RECAȘ

1. De când sunteți medic în Recaș?

Sunt medic din 1991.

2. Care sunt diferențele de natură rural-urbană pe care le observați dvs ca medic în noul oraș?

Foarte sincer, diferențe mari nu există, progrese mari nu sunt, în afară de animalele de pe stradă care au dispărut și renovarea cabinetelor medicale. Patologia nu s-a schimbat, nu sunt diferențe, intervalul de timp pentru a observa schimburi radicale e foarte scurtă. Eu zic că schimbările nu trebuie să se facă pentru că Recașul e oraș ci pentru că așa cere situația economică actuală. Pentru a putea ține pas cu alte localități din vestul Europei sunt necesare mult mai multe schimbări.

3. Ce vă place și ce nu vă place în Recaș?

Nimic. Eu am imaginea Recașului între anii 70 – 80, era mult mai frumos și ordonat atunci. Nu-mi place acum absolut nimic! Ce flori erau? Ce gânduri erau? Deliu (notă: primarul din acel timp) a lăsat ceva în urma lui, comunist sau nu. Luând în calcul dezvoltarea economică din acei ani și 2007, Recașul ar trebui să fie la un alt nivel decât e acum. Cu privatizarea sunt de acord dar nu s-a făcut la ritmul la care trebuia. Toate tradițiile au dispărut, nu mai sunt așa, totul s-a dus. Ce se face acum sunt imitații.

4. Sunteți mulțumit de trecerea la stadiul de oraș? Argumentați!

Nu, nu sunt mulțumită. Când am participat la Referendum am sperat că va fi mai bine și în speranța că Recașul se va schimba radical, dar din păcate acest lucru nu s-a întâmplat. Nu sunt mulțumită de schimbări pentru că sunt foate puține și fără prea mare importanță.

5. Cum vedeți că s-a schimbat comunitatea prin această trecere?

Comunitatea nu s-a schimbat prea tare.

6. Cum vedeți Recașul peste 10 ani?

Sper că o să fie altfel, sper că o să fim mai apropiați de locuitorii din vest.

7. Care domeniu mai are nevoie de o dezvoltare cât mai urgentă?

Administrația locală are nevoie de de dezvoltare urgentă. În domeniul sănătății dezvoltarea se face pe cont propriu. Noi medicii am investit în cabinete ne-am pus termopane, am parchetat și multe altele. Apa curentă și canalizarea sunt importante fie că localitatea e rurală sau urbană. Infrastructura este o altă problemă a localității noastre.

DIRECTOR ADJUNCT, PROFESOR DE MATEMATICĂ

De când sunteți profesor în Recaș?

Din 1979.

2. Care sunt diferențele de natură rural-urbană pe care le observați dvs ca profesor în noul oraș?

Modificări mari nu sunt. Fiind oraș, am pierdut sporul rural de 15 %. Ca beneficiu sunt transferările care se pot face mai ușor spre celelate orașe mai mari. Bugetul acordat școlii rămâne același, alte dotări în școală nu s-au făcut.

Ce vă place și ce nu vă place în Recaș?

Imi place că s-au băgat animalele în curți și nu mai trebuie să suportăm tot felul de mizerii pe care le lasă aceste animale. Iluminatul public este un capitol la care s-a mai făcut câte ceva, străzile sunt destul de luminate. S-au pus becuri chiar și în cartierul Satul Nou. Referitor la ce nu îmi place sunt mai multe, nemulțumirile sunt mai multe: canalizarea și apa potabilă sunt niște aspecte care lasă mult de dorit. Curățenia ar trebui să se ia mult mai mult în calcul, dacă tot suntem un oraș ar trebui să se facă curat în adevăratul sens al cuvântului. Locurile de muncă sunt foarte puține, de aceea ar trebui să se facă ceva în acest sens. Poate mai mulți investitori ar putea rezolva situația asta. Mulți elevi termină la noi dar nu au unde să lucreze după aceea.

4. Sunteți mulțumit de trecerea la stadiul de oraș? Argumentați!

În oarecare măsură, da. Stagnarea aceasta înclină balanța spre dezamăgire că nu prea s-au făcut acțiuni care să confirme statutul de oraș.

Cum vedeți că s-a schimbat comunitatea prin această trecere?

Comunitatea nu s-a schimbat deloc, oamenii sunt aceași, mentalitățile la fel. Modificări în acest sens poate se vor vedea peste vreo 10 ani când poate Recașul va fi chiar un oraș.

Cum vedeți Recașul peste 10 ani?

Îl văd cu un cartier nou rezidențial care a început să se construiască de pe acum. Dacă nivelul de trai se va ridica, atunci și oamenii vor fi altfel. În rest sunt pesimistă, dacă ritmul va fi la fel de încet atunci nu se vor schimba multe.

Care domeniu mai are nevoie de o dezvoltare cât mai urgentă?

Mici intreprinzători sunt cei care ar avea nevoie de o dezvoltare. Agricultura ar avea și ea nevoie, dar din câte văd mulți au renunțat la a mai cultiva pământul din cauză că nu se mai rentează. Școala eu cred că stă bine, e destul de dotată.

TRAȘCĂ ILEANA – REFRENT RELAȚII CU PUBLICUL, PRIMĂRIA RECAȘ

De când ocupați acest post ?

Din anul 2000 .

Lucrând în primărie înainte ca Recașul să devină oraș, faceți o comparație între cele două perioade.

Trecerea la statutul de oraș ne-a ambiționat pe fiecare în parte și cred că pe toți laolaltă;

acest lucru a strârnit și un sentiment de gelozie pentru modul în care se prezentau localitățile din județ ce au trecut înaintea noastră la statutul de oraș.

din locul în care privesc acestă realizare astăzi, constat că volumul de muncă este foarte mare, dar s-au creat noi departamente, s-au încadrat mulți tineri cu pregătire de specialitate. Se simte un suflu nou și o dorință de a face multe lucruri bune pentru comunitatea noastră pentru că problemele comunității sunt multe și diferite, de ordin economic, social și cultural.

Ce vă place și ce nu vă place în Recaș ?

Imi place că oamenii conviețuiesc în înțelegere, muncesc să-și asigure cele necesare traiului, își construiesc case frumoase, au grijă de educația lor și de tot ceea ce presupune confort intern (odihnă, lectură, distracție, îndeletniciri gospodărești etc.), dar cel mai mult îmi place că le pasă de întreaga comunitatea.

Nu-mi place că sunt și oameni care refuză drumul către lumină (carte, biserică, o faptă bună, o mână întinsă unui semen aflat în nevoie) și mă doare că rata divorțurilor în rândul tinerilor este destul de mare lăsând în urmă copii care suferă.

4 . Sunteți mulțumită de transformările făcute ? De ce?

Da. Pentru că apreciez și respect omul care la locul în care se află, face tot ceea ce poate cu toată știința de care dispune.

5.La ce stadiu se află administrația din Recaș?

Consider că administrația locală este pe drumul cel bun, ajutată și de finanțările externe de care a beneficiat instituția noastră, finanțări în urma cărora am achiziționat un număr de 21 calculatoare, 10 imprimante, 1 server pentru întreaga instituție, precum și diverse programe informatice.

Drept consecință, cetățenii au posibilitatea de a ne adresa cereri și de a solicita informații publice prin intermediul internetului și nu numai, termenul de răspuns fiind mult diminuat.

Tot ca urmare a primirii de fonduri externe, angajații instituției au participat la cursuri de formare profesională, cu ajutorul cărora s-au specializat în domeniile în care își desfășoară activitatea, pentru a rezolva prompt diversele probleme ale cetățenilor.

6. Dar în ceea ce priveste numărul magazinelor apărute, profilul lor ?

Numărul magazineror mici au scăzut considerabil, au apărut magazine gen market dar și magazine de specialitate, acest lucru presupunând că a crescut și puterea de cumpărare, implicit nivelul de trai.

7. Faceți o mică analiză a serviciilor orașului cât de eficiente sunt acestea ?

Din acest punct de vedere cred eu că, stăm bine la capitolele:

educație; liceu, școli, grădinițe, casă de cultură, cămine culturale, biserici ;

sănătate; cabinete medicale

condiții de viață; terenuri atribuite pentru construcție de locuințe

timp liber recreere; sală de sport

Menționez că dispunem de: Serviciu Voluntar Civil pentru Situații de Urgență, Serviciu de Asistență Socială.

Intenționat am lăsat la urmă serviciile prestate către populație de către autoritatea publică locală, pentru că în acest sens avem deficiențe și aici mă refer la alimentarea cu apă, canalizare și lipsa unei stații de epurare, dar doresc să fac cunoscut faptul că prin aportul colegilor de specialitate din cadrul instiuție noastre și sprijinul autorităților locale au fost întocmite proiecte de profil, unele dintre ele fiind în derulare pentru care s-a primit finanțarea. Deci deficiențele de care aminteam mai înainte sunt pe cale de a se rezolva , doar că mai necesită timp.

8.Acum de când Recașul e oraș care este frecvența problemelor oamenilor care apelează la dvs?

Frecvența problemelor oamenilor este aproximativ egală ,poate în ușoară creștere pentru că și natura acestora s-a mai schimbat.

9. Comentați puțin relațiile dintre oameni înainte și după transformare. Cum s-a schimbat comunitatea ?

Având în vedere faptul că în comunitatea noastră alături de români conviețuiesc mai multe minorități în liniște și înțelegere, totuși cred că înainte exista mai mult respect în relațiile dintre oameni, valorile acestora erau mult mai apreciate. Acum oamenii mai ignoră realizările și văd doar contribuțiile lor bănești mai mari, ca de altfel și interesele lor, dar bineînțeles că nu generalizăm pentru că așa cum spuneam mai există și oameni cărora le pasă de ceea ce se întâmplă cu comunitatea în care trăiesc și sunt dispuși să dea o mână de ajutor atunci când sunt solicitați. Comunitatea este pe făgașul cel bun .

10. Cum vă imaginați Recașul peste 10 ani ?

Peste 10 ani, în plină eră a exploziei informaționale voi căuta pe pagina de web a primăriei, ce oferă un loc de odihnă la Recaș, pentru un sfârșit de săptămână.

un stadion modern care va găzdui care va găzdui competiții sportive sau terenuri adiacente unde cei care doresc să rămână tineri și sănătoși vor putea face sport de plăcere;

o casă de cultură mereu în actualitate;

un club al doamnelor cu fel de fel de expoziții; produse cosmetice, articole de îmbrăcăminte, încălțăminte, marochinărie, alte accesorii ținutei feminine;

pădurile din apropiere vor oferi locuri special amenajate pentru a mege la iarbă verde ,etc.

agroturismul va fi un punct forte al comunității noastre.

PREOT PAROHIA ORTODOXĂ RECAȘ 1

De când sunteți preot în Recaș?

Din octombrie 1990.

Cum vedeți schimbarea provocată de trecerea de la comună la oraș?

Nu există nici oschimbare între comună și oraș. Aceleași probleme au rămas: șosele neasfaltate, locuri de muncă care lipsesc, spital, locuri de joacă pentru copii, mijloace civilizate de transport de la Recaș la Timișoara, gară infectă, degradată.

Precizați ce vă place și ce nu vă place în localitate?

Da: sala de sport, casa de cultură,

Cum s-a schimbat relația oamenilor cu Biserica? Comparați gradul de participare la acțiunile inițiate de Biserică.

Din 1990 când la Biserică veneau 10 -15 credincioși (la cele mai importante slujbe), Biserica a fost neînăpătoare fiind necesar mărirea Sfintei Biserici. Chiar și la alte slujbe care se fac în cadrul Bisericii participă și credincioși de altă confesiune.

Vorbiți puțin despre relațiile dintre enoriașii dvs., cum s-au schimbat? au rămas la fel?

Din 1990 până 2006 când Parohia Ortodoxă s-a împărțit în două, a început o ceartă între enoriași nevrând să participe la capela care este lângă școala ajutătoare, spunând că rămân la Biserica mamă, unde s-au botezat și s-au cununat. Eu în calitate de preot pentru toate sufletele care au nevoie de Dumnezeu și de lucrările Sale, rămân loial fiecăruia dintre enoriași.

Cum vreți să îmbunătățiți latura spirituală a orășenilor?

Mi-am programat a mă concentra pentru anii viitori să întărim spiritual orașul Recaș cu slujbe adecvate; și apropieri cât mai mult sufletești de fiecare om, indiferent de credință sau naționalitate, considerând că numai așa voi împlini misiunea care mi s-a dat.

Care domeniu mai are nevoie de o dezvoltare cât mai urgentă?

Dezvoltările din Recaș care prezintă carențe ar fi nevoie de a se căuta sponsori pentru a creea locuri de muncă; să se îngrijească mai mult de sănătatea locuitorilor Recașului și înfrumusețarea acestuia din toate punctele de vedere.

Cum vedeți Recașul peste 10 ani?

Noi am dori ca peste 10 ani Recașul să participe cu alte orașe mai mici la concursul de frumusețe a orașelor. Sper totuși că cei din conducere să aplece urechea la ceea ce zic locuitorii și să facă tot ceea ce este plăcut lui Dumnezeu și omului. Românul zice că cel care sădește un pom poate să crească și un pui de om.