. Organizarea Si Valorificarea Spatiului Turistic In Judetul Brasov

CUPRINS

CAPITOLUL I CONSIDERATII GENERALE………………………….…………… ..pg 3

Localizare geografica…………………………………….pg 3

Rolul si locul judetului Brasov in sistemul

turistic national………………………………………… ..pg 4

CAPITOLUL II ELEMENTE DE FAVORABILITATE IN APARITIA SI

DEZVOLTAREA TURISMULUI IN JUDETUL BRASOV………….pg 8

Cadrul natural…………………………………………..pg 9

Cadrul istoric…………………………………….……pg 19

Cadrul socio-cultural………………………………….pg 21

CAPITOLUL III ANALIZA PE COMPONENTE DE ACTIVITATI DE

TURISM ……………………………………………………….….pg29

3.1 Resursele de turism…………………………………………….pg 29

3.2 Structurile de primire…………………………………………..pg 31

CAPITOLUL IV VALORIFICAREA SPATIULUI TURISTIC………………………….pg 35

4.1 Tipuri de turism practicate in judetul Brasov………………….pg 35

4.2 Zone cu potential touristic deosebit(fluxurile turistice)………pg 36

CAPITOLUL V. STATEGII DE PROMOVARE SI EFICIENTIZARE A

PRODUSULUI TURISTIC……………………………………….…pg 41

5.1 Indicatorii de evaluare ai turismului……………………..…….pg 41

5.2 Analiza SWOT……………………………………………….….pg43

5.3 Strategii de dezvoltare a activitatii turistice………………….…pg45

Circuit turistic ………………………………….……………………………………..…pg47

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………..…… pg 54

CAPITOLUL I CONSIDERATII GENERALE

Localizare geografica

Judetul Brasov, al carui resedinta administrativa poarta acelasi nume, se gaseste in zona central-estica a Romaniei, la intresectia drumurilor comerciale care leaga Balcanii de restul Europei. Se intinde pe 5.363 km patrati, care reprezinta 2,3 % din teritoriul tarii. Terenul agricol al judetului insumeaza 2.975,2 km patrati, adica 55,5% din suprafata agricola totala a judetului, din care 1.182 km patrati teren arabil care reprezinta 22% din suprafata agricola a judetului. Populatia judetului numara peste 636.400 locuitori. Densitatea de 120 locuitori/ km patrat situeaza Brasovul pe locul 7 in Romania. Judetul Brasov detine unul dintre cele mai ridicate grade de urbanism din tara, 76,2 % din populatie traind in municipii si orase, si 23,8% in comune si sate. Populatia activa se ridica la cifra de 262,9 mii de persoane, si reprezinta 41,2% din totalul populatiei judetului, si este distribuita in sectoare de activitate dupa cum urmeaza: 49% in industrie, 15% in agrigultura, 6% in constructii si 30% in comert si servicii. Municipiul Brasov, resedinta administrativa, are o populatie de peste 320.000 locuitori. 50% din populatia judetului este concentrata aici, de asemenea reprezinta 65% din populatia urbana a judetului. Alte orase importante sunt: Fagaras (45 mii locuitori), Sacele (30 mii locuitori), Zarnesti (26,6 mii locuitori), Codlea (24.4 mii locuitori), Rasnov (16.4 mii locuitori), Victoria (10,7 mii locuitori), Predeal (6,9 mii locuitori), Rupea (6,2 mii locuitori).

Rolul si locul judetului Brasov in sistemul turistic national

În ansamblul mișcării turistice din România, județul Brașov ocupă locul II (după județul Constanța), constituind cea mai importantă și frecventată zonă sub aspectul turismului cu caracter montan, concentrând totodată o mare diversitate de obiective turistice. Amploarea deosebită a activității turistice a fost determinată aici de numeroși factori. Este vorba în primul rând de potențialul turistic natural, de o spectaculozitate și diversitate, precum și de patrimoniul cultural-istoric , alcătuit din obiective variate ce au și o certă valoare turistică. Un alt factor l-a constituit faptul că județul Brașov se înscrie într-un vast teritoriu de interes turistic în imediata apropiere a altor zone cu un important flux turistic: Valea Prahovei, culoarul Bran-Rucăr, zona Sibiu-Valea Oltului, bazinul Oltului superior cu frecvente stațiuni balneo-climaterice (Covasna, Tușnad, Malnaș, etc).

Județul Brașov concentrează în limitele sale munți impunători, plante și animale ocrotite, rezervații naturale de arbori și pajiști, chei, stațiuni balneo-climaterice, condiții pentru practicare sporturilor de iarnă, etc. Râurile, lacurile, mlaștinile îmbogățesc atracția turistică a cadrului natural, diversificând oferta pentru turism (agrement, pescuit, vegetație specifică, interes cinegetic). Masivele împădurite (Făgăraș, Piatra Craiului, Postăvarul, Piatra Mare), văile (Timiș, Tărlung, Olt) absorb și ele un flux turistic important.

Renumit prin posibilitățile sale de turism în toate anotimpurile, județul Brașov dispunea în anul 2006 de 452 unități de cazare turistică din care 55 hoteluri, 10 moteluri, 46 vile, 14 cabane, 129 pensiuni turistice urbane, 181 pensiuni turistice rurale. Capacitatea de cazare turistică era de 12.401 locuri, numărul de turiști cazați în anul 2006 fiind de 484.075 persoane (317.643  în hoteluri, 28.252 în moteluri, 35.758  în vile, 11.188  în cabane, 59.444  în pensiuni turistice urbane și 26.484 în pensiuni turistice rurale). În anul 2006 durata medie a sejurului a fost de 2,2 zile, iar indicele de utilizare a capacității de cazare turistică în funcțiune a fost de 23,3% (33,9% la hoteluri, 25,1% la moteluri, 17,1% la vile, 13,7% la cabane, 16,9% la pensiuni turistice urbane și 9,7% la pensiuni turistice rurale).

Poiana Brașov – stațiune de odihnă și tratament cu sezon permanent – este situată la poalele versantului de nord al munților Postăvarul și la 12 km sud-vest de municipiul Brasov. Deține ce-a mai densă și modernă dotare turistică montană din țara noastră: de la primul hotel modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri de 2 și 3 stele, cu piscină, săli de spectacole și conferințe, debarcader, centru de echitație, baze sportive și stână turistică. Două linii de telecabină și una de telegondolă asigură accesul turiștilor și iarna, al schiorilor spre culmile Postăvarului la care se adaugă sezonier mai multe linii de teleski.

Clima montană tonifiantă, cu o temperatură medie anuală de 5°C (media temperaturii în iulie este de 14,5°C; media temperaturii în ianuarie este de -5°C), iar precipitațiile depășesc 900mm anual (frecvența averselor este mare). Stratul de zapadă durează cca 120 de zile pe an.

Aerul pur existent aici, puternic ozonat, lipsit de praf și particule care provoacă alergii, presiunea atmosferica relativ scazută și ionizarea intensă, sunt factorii naturali care recomandă stațiunea pentru tratamentul nevrozei astenice, pentru stări de epuizare și surmenaj fizic și intelectual, pentru anemii secundare și boli endocrine, pentru boli ale aparatului respirator .

Poiana Brașov este cea mai renumită stațiune pentru sporturile de iarna din România și totodată un important centru turistic internațional. Ea dispune de 12 pârtii de schi, cu grade diferite de dificultate (o pârtie olimpică, trei pârtii pentru coborâre și slalom uriaș, o pârtie pentru slalom special, două trambuline etc.), terenuri de sport (pentru tenis, minigolf, handbal, baschet), un lac, un funicular, un teleferic, un skilift, bazine acoperite, saune, sali de gimnastica medicala, discoteci, baruri si restaurante etc. Cazarea este asigurată în bună parte în hoteluri de lux sau de categoria A, în vile sau cabane.

Plecând din stațiunea Poiana Brașov se poate ajunge la cabanele de pe Postăvarul și Cristianu Mare, precum și la cetatea țărănească a Râșnovului, aflată la 14km distanță.

Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Șapte Scări, Tamina și cu Peștera de Ghiață, dispune numai de cabane periferice: Dâmbul Morii, Susai și campingul Dârste. Versantul nordic al Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de pe teritoriul județului Brașov: văile glaciare Gaura, Mălăiești, Țigănești, Clincea, turnurile vârfului Scara și Brâna Caprelor. Singura cabană care stă la dispoziția turiștilor este Dihamul, la care se adaugă refugiile Scara, Mălăiești și câteva case de vânătoare.

În munții Bucegi și Postăvarul se află platforma Predealului, cu orașul stațiune turistică – Predeal – situat la cea mai mare altitudine din țară (1038m). Temperatura medie este de 14ºC în timpul verii și -5ºC pe timpul iernii. Furtunile de zapadă sunt o raritate în aceste locuri dar stratul de zapadă poate atinge câțiva metri și poate dura mai mult de 100 zile, ceea ce este ideal pentru sporturile de iarnă.

Munții Piatra Craiului sunt unici în Carpații românești prin relieful impunător al crestei calcaroase, crenelate și abrupte, dar și prin speciile rare de vegetație și faună. Turiștii se pot adăposti la cabanele Plaiul Foii, Curmătura, Gura Râului sau refugiile din Vârful Ascuțit și Grind. Aici se află cea mai recentă rezervație naturală cu un puternic potențial investițional.

Culoarul Branului, cu satele risipite și peisajele pitorești beneficiază de cea mai difersificată ofertă a turismului rural din România, atât în Bran cât și la Moeciu, Șimon, Peștera, Măgura sau Șirnea.

Munții Ciucaș, cu spectaculosul lor relief ruiniform (“Tigăile”, “Babele la sfat”, “Sfinxul din Ciucaș”) sunt mai puțin frecventați de turiști și au în județul nostru doar baza turistică de la Baba Runca.

Munții Perșani, mult mai scunzi, cuprind frumosul defileu al Oltului de la Racoș unde sunt coloanele de bazalt. Ei păstrează un vechi edificiu vulcanic, dar și Pădurea Bogății.

Puține județe ale României au o îmbinare atât de armonioasă a potențialului natural turistic cu valorile culturale și istorice. Valorificarea elementelor atractive ale cadrului natural s-a făcut diferențiat, în funcție de apropierea și posibilitățile de acces față de principalele centre de interes turistic.

CAPITOLUL II ELEMENTE DE FAVORABILITATE IN APARITIA SI

DEZVOLTAREA TURISMULUI IN JUDETUL BRASOV

Județul Brașov este așezat în centrul României, având o suprafață de 5363 kmp, respectiv 2,2% din suprafața țării.

Județul Brașov se învecinează cu 8 județe:

• Argeș – la sud-est, pe o distanță de 72 km,

• Dâmbovița – la sud, pe o distanță de 15 km,

• Prahova – la sud-est, pe o distanță de 73 km,

• Buzău – în extremitatea sud-estică, pe o distanță de 2 km,

• Covasna – la est, pe o distanță de 144 km,

• Harghita – la nord, pe o distanță de 35 km,

• Mureș – la nord-vest, pe o distanță de 28 km,

• Sibiu – la vest, pe o distanță de 88km.

Județul Brașov este intersectat de paralela 46º latitudine nordică ce trece prin localitățile Jibert și Ormeniș. Meridianul de 25º longitudine estică străbate județul prin municipiul Făgăraș.

Cadru natural

Relief

Sub aspect fizico-geografic, județul Brașov se află la joncțiunea a trei mari unități naturale: Carpații Orientali, Carpații Meridionali și Podișul Transilvaniei, de unde rezultă o pronunțată complexitate și diversitate în trăsăturile geologice și geomorfologice, reflectată în climă, ape, soluri, vegetație și faună.

Granițele dinspre sud ale județului urmează curba celor mai înalți munți din Carpați: Bucegi, Ciucaș și Făgăraș, unde sunt situate lacurile glaciale Urlea și Podragul. Relieful coboară gradual spre nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre marginea de sud a platoului transilvănean.

În total, relieful muntos ocupă circa 40% din suprafața județului, iar cel depresionar și deluros circa 60%. Juxtapunerea masivelor muntoase și șesurile depresionare ale Făgărașului și Brașovului creează contraste altimetrice și clinometrice, scoțând și mai mult în relief aceste masive, afirmându-se spectaculos în liniile peisajului geografic. Diferența maximă de nivel (2144m) se înregistrează în extremitatea sud-vestică a județului (2544m în vărful Moldoveanu și 400m în talvegul Oltului, la ieșirea din județ).

Munții Făgărașului – atrag atenția prin relieful alpin modelat pe roci dure, de origine metamorfică, ce constă dintr-o gamă vari de paralela 46º latitudine nordică ce trece prin localitățile Jibert și Ormeniș. Meridianul de 25º longitudine estică străbate județul prin municipiul Făgăraș.

Cadru natural

Relief

Sub aspect fizico-geografic, județul Brașov se află la joncțiunea a trei mari unități naturale: Carpații Orientali, Carpații Meridionali și Podișul Transilvaniei, de unde rezultă o pronunțată complexitate și diversitate în trăsăturile geologice și geomorfologice, reflectată în climă, ape, soluri, vegetație și faună.

Granițele dinspre sud ale județului urmează curba celor mai înalți munți din Carpați: Bucegi, Ciucaș și Făgăraș, unde sunt situate lacurile glaciale Urlea și Podragul. Relieful coboară gradual spre nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre marginea de sud a platoului transilvănean.

În total, relieful muntos ocupă circa 40% din suprafața județului, iar cel depresionar și deluros circa 60%. Juxtapunerea masivelor muntoase și șesurile depresionare ale Făgărașului și Brașovului creează contraste altimetrice și clinometrice, scoțând și mai mult în relief aceste masive, afirmându-se spectaculos în liniile peisajului geografic. Diferența maximă de nivel (2144m) se înregistrează în extremitatea sud-vestică a județului (2544m în vărful Moldoveanu și 400m în talvegul Oltului, la ieșirea din județ).

Munții Făgărașului – atrag atenția prin relieful alpin modelat pe roci dure, de origine metamorfică, ce constă dintr-o gamă variată de șisturi cristaline. Creasta principală are înălțimi de peste 2000m, cel mai înalt vârf de pe aceasta fiind Moldoveanu (2544m).

Munții Piatra Craiului – cei mai grandioși munți calcaroși din România – sunt reprezentați printr-o creastă calcaroasă principală lungă de circa 25km și înaltă de peste 2000m. O înșeuare la altitudinea de 1600m – Curmătura – separă în creasta principală două subunități: Piatra Craiului Mică (1790m), în extremitatea nord-estică, cu aspectul unui platou îngust care cade abrupt asupra golfului depresionar al Zărneștilor; Piatra Craiului Mare, spre SSV, cu creasta ascuțită și zimțată, depășind în unele locuri 2200m (La Om 2238m, Vârful Zbirii 2231m, ș.a.).

Culoarul Bran-Rucăr – reprezintă o zonă depresionară cuprinsă între zidul Pietrii Craiului la vest și masivul Leaota la est. Datorită înălțimii mai scăzute în raport cu masivele muntoase învecinate a oferit posibilitatea amplasării unei importante artere de comunicații rutiere transcarpatice, legând Transilvania de Muntenia.

Masivul Leaota – cu o altitudine maximă de 2134m, alcătuit dintr-o masă complexă de șisturi cristaline, se desfășoară pe o suprafață mai mică în județul Brașov.

Munții Bucegi – munți calcaroși cu fundament cristalin, din cel mai înalt vârf (Omul, 2505m, situat la limita cu județul Dâmbovița), culmile (Scara, Gaura, Ciubotea, Clincea ș.a.) coboară, în pantă accentuată, atât spre Țara Bârsei cât și spre pasul Predeal.

Munții Bârsei – cuprind două masive de înălțime aproape egală – Postăvarul (1799m) și Piatra Mare (1843m) – separate între ele prin valea adâncă a Timișului. În masivul Postăvarul pe treapta de 1000m este situată stațiunea turistică Poiana Brașov. Spre NNE Postăvarul se continuă cu muntele calcaros Tâmpa, care se ridică, cu un abrupt aproape vertical, de 400m, deasupra orașului Brașov. Spre NE Postăvarul se prelungește cu munții scunzi ai Dârstelor (Varna, 1 428m – cel mai înalt).

Munții Codlei – (cu vf. Măgura Codlei) fac tranziția între Masivul Făgărașului (șisturi cristaline în partea vestică și centrală) și Munții Perșani (calcare, gresii și marne în est).

Munții Perșani – se încadrează mai mult de jumătate în județul Brașov. Situați între munții Codlei (înșeuarea de la Vlădeni) și munții vulcanici Harghita, sunt formați de asemenea dintr-o diversitate mare de roci (șisturi, calcare, gresii, magmatite mezozoice și lavă bazaltică). În partea centrală a acestor munți se află Pădurea de fag a Bogății care începând din 1971 a fost declarată rezervație peisagistică.

Culoarul Comăna – se desfășoară pe o lungime de 30km între munții Perșani și marginea sed-estică a Podișului Târnavelor. Este drenat de Olt, având orientare pe direcție NE-SV și are o lățime de 4-10 km cu luncă și terase larg dezvoltate pe malul stâng al Oltului.

Depresiunea Brașovului – inclusiv Țara Bârsei – este de origine tectonică formată prin fracturarea și scufundarea unui compatriment al masei montane centrale a Carpaților de Curbură, la sfârșitul Pliocenului; apele care au invadat această groapă au format un lac în care s-au colmatat depozite sedimentare pe grosimi de câteva sute de metri; prin defileul antecedent al Oltului de la Racoș, lacul comunica cu cel din bazinul Transilvaniei până la începutul cuaternarului când apele s-au retras spre acesta din urmă; după exondare, suprafața depresiunii a fost supusă modelării geomorfologice de către agenții externi (eroziune și acumulare torențială și fluviatilă etc.) până s-a ajuns la realizarea fizionomiei actuale.

În ansamblul ei, depresiunea Țării Bârsei constituie o unitate teritorială bine individualizată, intens umanizată și urbanizată (aici situându-se orașele Brașov, Săcele, Codlea și Râșnov).

Spre vest, Țara Bârsei este încadrată de o ramă muntoasă cu altitudine mai joasă (800-1300m) aparținând grupei vestice a Carpaților de curbură. Ea include munții Codlei și munții Perșani.

Depresiunea Făgărașului – cunoscută și ca Țara Oltului din care jumătatea estică se află în județul Brașov (iar cea vestică în județul Sibiu) este o depresiune submontană de origine tectono-erozivo-acumulativă, colmatată cu materiale erodate din munți apropiați, mai întâi în apele lacului format aici, apoi – după retragerea apelor lacustre, în timpul cuaternarului – în mediu continental. Aria epresionară a fost adâncită și extinsă către nord prin acțiunea erozivă a râurilor coborâte de pe versantul nordic al munților Făgărașului care au forțat albia Oltului să migreze spre nord în dauna Podișului Târnavelor.

Podișul Târnavelor – se află în parte NV a județului Brașov având un relief caracterizat prin dealuri înalte cu o înălțime medie de 600-800m.

Subcarpații Transilvaniei – se situează în extremitatea nordică a județului având aspectul unor dealuri înalte cu o înălțime medie de 600-700m.

Rezervații naturale

Județul Brașov deține 26 de arii protejate, un numar impresionant de monumente ale naturii, plante care aparțin unui număr de 82 de specii și numeroase specii de animale ocrotite.

Există două parcuri naționale în munții Bucegi și munții Piatra Craiului. Rezervația din munții Bucegi cuprinde Abruptul Bucsoiului, Valea Gaura și Valea Mălăiesti unde sunt protejate capra neagră, râsul, cocoșul de munte și specii floristice rare. Tot în Bucegi se găsesc monumentele naturale Babele și Sfinxul. Munții Piatra Craiului sunt protejați în întregime, adăpostind circa 40% din speciile endemice (specie care trăiește numai într-un anumit teritoriu) din România. Aici se găsesc garofița Pietrei Craiului – specie unicat mondial, macul galben, floarea de colț.

Pe lângă aceste două mari parcuri naționale există și alte rezervații: Pădurea cu narcise de la Dumbrava Vadului, Pădurea Bogății, muntele Tâmpa, Bazaltele de la Racoș și multe altele.

Climă

Județul Brașov se încadrează (zonal) în climatul temperat, iar regional la tranziția dintre climatul continental vest-european, de nuanță oceanică și cel excesiv-continental, din est. Astfel, putem spune că este un climat de tip continental-moderat, dominat de circulația atmosferică din nord-vest.

Trăsăturile generale ale climei zonale, regionale și de sector sunt puternic modificate de condițiile fizico-geografice locale. Sub influneță reliefului muntos, se realizează o compartimentare a climatului general și o etajare evidentă a fenomenelor climatice.

Temperatura medie multianuală a aerului este de 7,6ºC, temperatura maximă absolută fiind de 37ºC în luna august. Numărul mediu al zilelor de vară este de aproximativ 50 pe an. Numărul mediu al zilelor de iarnă este de aproximativ 50 pe an. Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%. Precipitațiile atmosferice au valori de 600-700mm/an. Vântul la sol are direcții predominante dinspre vest și nord-vest și viteze medii cuprinse între 1,5 și 3,2 m/s

Hidrografie

În alcătuirea resurselor de apă ale județului Brașov intră pe de o parte apele subterane – freatice și de adâncime – pe de altă parte, apele de suprafață, reprezentate de rețeaua de râuri care străbate teritoriul județului și de lacurile naturale și artificiale.

Întreg teritoriul județului se încadrează în bazinul hidrografic de ordin superior al Oltului care străbate județul pe o distanță de apromaximativ 210km de la confluența cu Râul Negru până la confluența cu râul Ucea. Cei mai importanți afluenți ai Oltului din județ sunt: Timiș, Ghimbășel, Bârsa, Homorodu Mare și Șercaia.

Tabloul apelor de suprafață este completat cu lacurile glaciare din Munții Făgărașului (Urlea și Podragu) și cu lacurile artificiale.

Cultură

Principalele obiective cultural istorice se leagă în principal de municipiul Brașov:

 – Biserica Neagră – cea mai mare construcție în stil gotic din România. Numele de Biserica Neagră l-a primit biserica parohială evanghelică luterană din Brașov, după marele incendiu al orașului din anul 1689. Fumul și flăcările au înnegrit zidurile, însă nu au putut distruge măreția edificiului. Biserica Neagră, cu o lungime de 89 m, este cel mai mare edificiu religios între Viena și Istanbul (Constantinopol). Construcția bisericii în stil gotic a început în anul 1383, în timpul parohului Thomas Sander, și a durat până în anul 1477. Din cele două turnuri proiectate inițial la fațada vestică a bisericii a fost ridicat numai turnul sudic cu o înălțime de 65 m. Marele incendiu din anul 1689 a distrus îndeosebi acoperișul și interiorul clădirii. Renovarea a durat aproape 100 de ani răstimp în care a fost ridicat acoperișul înalt de 20 m în forma care se păstreză și astăzi. Ca urmare a renovării bisericii în secolul al XVIII-lea, interiorul și-a pierdut parțial aspectul gotic. Orga Bisericii Negre – una dintre cele mai mari din sud-estul Europei – este renumită pentru sonoritatea ei de o rară frumusețe. Cu circa 400 de tuburi, a fost construită între anii 1836-1839 de către constructorul de orgi Buchholz din Berlin. – Biserica Sf. Bartolomeu – cel mai vechi monument istoric al Brașovului datând din 1223 și construit în stil arhitectonic roman.

– Biserica Sf. Nicolae – Este situată în partea cea mai veche a orașului – Scheii Brașovului – și datează din secolele XVI – XVIII. Actuala clădire a fost construită pe locul unei bisericuțe de lemn menționate documentar la sfârșitul veacului XIV. Cu ajutorul material al domnilor din Țara Românească și Moldova biserica a fost refacută și marită. Se pastrează un valoros ansamblu de pictură murală din sec XVIII și remarcabile piese de artă veche romanească. Aici se află mormantul lui Nicolae Titulescu În curtea bisericii se află Muzeul Primei Școli Românești. Clădirea muzeului este monument istoric și datează din secolul al XV-lea. Muzeul include: "Sala de clasă Anton Pann", "Tiparnița diaconului Coresi", sala "Cartea – factor de unitate națională", "Cartea și cărturarii brașoveni", "Liceul Andrei Șaguna". Complexul muzeal mai cuprinde Muzeul "Ex Libris", Muzeul Junilor Brașoveni (obiecte de etnografie, costume, tablouri, icoane), Muzeul de muzică Tudor Ciortea (clavir, gramofon, manuscrise muzicale, tablouri, cărți donate de compozitor), Muzeul Ștefan Mironescu (imagini ale Scheiului în acuarelă și ulei donate de pictor), Arhiva și Biblioteca istorică (cărți vechi, protocoale-catastife, cărți din fondul documentar, documente de patrimoniu. La școala din Scheii Brașovului s-a predat pentru prima dată în limba romană în anul 1559.

 – Casa Hirscher (sau Casa Negustorilor) – este o construcție în stilul Renașterii, înălțată între anii 1541-1547 de către Appolonia Hirscher, văduva cunoscutului jude al Brașovului. Aceasta ocupă primul loc între construcțiile civile ale Brașovului din veacul al XVI-lea, fiind alcătuită din două pavilioane separate de o curte interioara. Puternicul incendiu din anul 1689, precum și cel din 1699, afectează clădirea.

– După Ziduri – reprezintă o parte din centura fortificată medievală a Brașovului.

– Vechea Cetate a Brașovului – este o construcție fortificată construită în lemn și piatră, în prezent transformată în restaurant.

– Bastionul Țesătorilor – este situat în partea sud-vestică a cetății Brașov, fiind cel mai bine păstrat din cele șapte bastioane, câte a avut cetatea înainte.

– Turnul Alb – este situat pe Dealul Straja, la 59m depărtare de zidurile cetății Brașov. A fost construit în anul 1494, de formă semicirculară închisă, prevazută cu metereze, pechnasen (orificii si jgheaburi) și creneluri, iar în interior cu galerii. Acest turn făcea parte din sistemul de apărare din afara zidurilor medievale ale cetății. El poate fi văzut și astăzi în drumul spre Poiana Brașov.

– Turnul Negru – Turnul Negru este așezat pe o stâncă și a fost construit ca și Turnul Alb, in 1494 pe Dealul Straja, în dreptul Bastionului Fierarilor. El dispune de trei galerii etajate cu trei randuri de guri pentru atac și un sistem de legatură cu cetatea Brașovului

– Casa Mureșenilor – s-a înființat în anul 1968, ca urmare a donației făcute de urmașii familiei Mureșianu. Muzeul este consacrat memoriei mai multor membri ai acestei familii cu mari merite in viața culturală și politică a vremii lor. – Poarta Schei – construită la începutul secolului XIX, în stil clasic.

– Poarta Ecaterinei – construită în 1559 este singura poartă medievală păstrată. Ea a fost apărată de breasla croitorilor. Se mai pastrează turnul cu cele patru turnulețe și stema orașului (coroana cu rădăcini) în stilul Renașterii (sec. XVI). A fost una din principalele căi de acces în Cetate.

– Casa Sfatului – prima mențiune documentară a clădirii datează din anul 1420. Din punct de vedere arhitectural, clădirea se caracterizează prin îmbinarea stilurilor gotic cu renascentist și baroc. A fost timp de mai multe secole sediul administrativ și judecătoresc al orașului. În prezent adăpostește Muzeul de Istorie al Judetului Brasov.

– Muzeul Județean de Istorie – înființat în clădirea vechiului Sfat, datând din secolul al XV-lea, pe baza colecțiilor Muzeului Săsesc al Țării Bârsei și a colecțiilor Muzeului ASTRA, muzeul conservă și valorifică bogate colecții de arheologie: paleolitic mijlociu, ceramică și unelte Hallstatt și La Tčne, descoperiri din castrele de la Râșnov și de pe valea Oltului; istorie: unelte, arme, mobilier, produse ale breslelor meșteșugărești; documente; numismatică; bibliotecă (15.000 volume).

– Muzeul de Artă – înființat inițial în Casa Sfatului, este reorganizat, în 1970, într-o clădire de la începutul secolului al XX-lea și valorifică expozițional artă românească: pictură pe lemn și sticlă, portrete de epocă, opere din secolul al XIX-lea (Gheorghe Tattarescu, Theodor Aman, Sava Henția, Constantin Lecca, Nicolae Grigorescu), 36 de lucrări de Ioan Andreescu, sculpturi de Cornel Medrea, Ion Jalea, Ion Irimescu, Dimitrie Paciurea; artă decorativă universală.

– Muzeul de Etnografie – clădire construită în 1902 și restaurată în 1979. A avut următoarele destinații: sală de dans, casă de cultură a studenților, tipografie și ulterior muzeu, care valorifică expozițional domeniile etnografie și artă populară: ceramică, sticlărie din secolele XVIII – XIX, port popular și textile, ouă încondeiate, icoane pe sticlă, metal, piele, os; fond documentar. Patrimoniul cuprinde 13.600 de obiecte, datate între secolele XVII – XX, reprezentând următoarele zone etnografice: Țara Bârsei, Bran, Rupea, Țara Făgărașului, Valea Hârtibaciului.

Dintre cele mai importante obiective cultural istorice din județul Brașov putem aminti de:

– Castelul Bran – vechea cetate de scaun a Țării Românești – este situat pe drumul ce leagă municipiul Brașov de Câmpulung. Poartă numele unui sat construit de-a lungul drumului comercial ce lega odinioară Valahia de Transilvania, drum situat în interiorul unei trecători flancate de o parte și de alte de munții Bucegi și Piatra Craiului. Edificiul a fost construit în 1382 de către locuitorii Brașovului, fiind amplasat pe o stâncă înaltă și străjuit de dealuri, numite „măguri” prin partea locului.În secolul al IV-lea castelul făcea parte dintru-un complex de cetăți de hotar. Castelul Bran a fost întotdeauna inclus în ghidurile turistice ale regiunii, deoarece conform legendei, Dracula obișnuia adesea să vină aici. În anul 1957 castelul Bran a devenit muzeu iar peste patru ani s-a deschis și un sector etnografic în aer liber menit să ilustreze viață și ocupațiile brănenilor cu particularitătile geografice ale regiunii. – Cetatea Râșnov – este situată pe drumul de veche tradiție Brașov-Rucăr-Câmpulung Muscel, ce lega Transilvania de Țara Românească și construită pe un deal stâncos. Este amintită pentru prima dată în documentele anului 1355. În secolele următoare este refăcută și consolidată în mai multe rânduri. Cetatea de la Râșnov adăpostește o valoroasă unitate muzeală ce oferă vizitatorului o sugestivă cronică a așezărilor dacice, romane și românești din zonă și a Râșnovului medieval și modern.

– Cetatea Făgărașului – datând din secolul al XIV-lea, era considerată de Mihai Viteazu „cetatea domniei noastre”; aici se află Muzeul Țării Făgărașului, care valorifică bogatele colecții de arheologie, istorie, etnografie și artă populară, precum și de artă plastică contemporană.

 – Cetatea Prejmer- constrită în secolul al XV-lea , prin particularitățile sale arhitectonice se impune ca una din cele mai originale construcții.

Cadru istoric

Urme ale vieții omului pe aceste meleaguri datează încă din paleolitic și, în continuare, până în epoca fierului care este bogat reprezentată. Așezările dacice și ale populației daco-romane, a căror existență este atestată prin descoperirile arheologice de la Brașov, Râșnov, Zărnești, Feldioara, Teliu, Rupea, dovedesc că și după retragerea stăpânirii romane (271 e.n.) a existat o continuitate a populației autohtone, care s-a menținut și în perioada de trecere la feudalism și, în continuare, până astăzi.

Filozofia dacilor se regăsește în modelul matematic al sanctuarelor de la Sarmizegetusa și Racoș (județul Brașov) dar și în triunghiurile pe care le formează construcțiile răspândite pe teritoriul Daciei, strâns legate de solidele cunoștințe de astronomie ale acestora. Din această perioadă, datează și marele complex ritualic al dacilor de la Șinca Veche, adăpostit într-o peșteră, care împreună cu vârful Omul și cele 9 piramide de la Șona formează un triunghi dreptunghic cu unghiurile de 30º și 60º. Un alt triunghi dreptunghic îl formează și punctele: sanctuarul de la Racoș, vârful Omu și Cetatea Dacică Sarmizegetusa.

Multe din localitățile județului datează din cele mai vechi timpuri: Râșnovul datează din epoca romană existând vestigii ale trecutului la hotarul dintre orașul Râșnov și comuna Vulcan concretizate în urmele unui castru roman al legiunii XIII-a Gemina, iar Făgărașul, ca ținut, este cunoscut încă din anul 1222 sub denumirea de Țara Făgărașului identică cu Țara Romanilor (Terra Blachorum).

Din îndepărtate vremuri și mai ales de la începutul secolului al XIV-lea, datorită poziției sale, Brașovul ajunsese un important centru meșteșugăresc și comercial ce avea intense relații economice cu Țara Românească și Moldova.

În Scheii Brașovului, cu aproape cinci secole în urmă (1495) a luat ființă prima școală românească și tot aici își tipărește în secolul al XVI-lea, diaconul Coresi primele cărți în limba română.

În imediata apropiere a acestora se înalță impunătoarea Biserică Neagră recunoscută pentru valoarea colecției de covoare orientale din sec. XVI-XVII și cea mai mare orgă, cu 4000 tuburi, din sud-estul Europei.

Cele mai vechi date documentare atestă existența orașului Brașov în anul 1234, cu numele de “KORONA”, apoi în 1252 sub numele de “BARASU” și în 1288 sub cel de “BRASO”, orașul dezvoltându-se în condițiile colonizării Țării Bârsei cu populație germană.

În 1495, prima școală românească a fost fondată în Scheii Brașovului. Era în jurul secolului al XVI-lea când Deaconu Coresi a tipărit primele cărți în limba română.

Depozitele minerale includ cărbune și lignit în Vulcan, marmură în Șinca Veche și calcar în Brașov și Cristian. Ape minerale pot fi găsite în Zizin, ape termale în Codlea, iar ape iodo-sodice în Perșani, Rotbav și Homorod. In Brașov întâlnim azi toate stilurile importante din arhitectura europeana, de la Renaștere și Baroc la Art Nouveaux, într-o frumoasă simbioză nealterată de construcțiile moderne din partea de est a orașului.

Cadrul socio-economic

Cultura și învățământul și-au croit loc în viața brașovenilor încă de timpuriu. Este destul să amintim de Prima școală românească, din Șchei, apărută se pare înainte de 1399, cu seria sa de dascăli (familia Tempea, Diaconu Coresi, Dimitrie Eustatievici etc.) și tiparniță proprie. Lucrările apărute aici s-au răspândit în întreg spațiul românesc.

Totodată, preoți șcheieni plăteau sume, exorbitante uneori, pentru înzestrarea școlii și a bisericii Sf. Nicolae cu manuscrise și tipărituri. În cetate a activat în secolul XVI umanistul sas Johannes Honterus, care a înființat o școală, o bibliotecă și o tiparniță. A editat numeroase cărți, iar biblioteca sa a fost faimoasă prin colecția sa de incunabule. Din păcate, incendiul din 1689 le-a mistuit aproape în întregime. Începând cu secolul XIX s-au înmulțit școlile, au apărut teatre, publicații, s-au organizat diverse serbări cu specific, au apărut telegraful și telefonul. Acest veac a dat brașovenilor crema intelectualității sale, prin familii precum cea a Mureșenilor, Bariț, Pușcariu, dascălii de la Gimnaziul românesc, profesorii de la liceul Honterus. Secolul XX a adus cinematograful, radioul, televiziunea, internetul. Astăzi cultura și învățământul sunt reprezentate și promovate cu succes în rândul tuturor brașovenilor, prin cele mai diversificate mijloace.

Arhitectură

Arhitectura brașoveană, este specifică, fiecare casă avându-și pitorescul ei. Ridicarea construcțiilor s-a făcut, de-a lungul timpului, conform unor principii urbanistice bine stabilite, impuse de condițiile geografice ale Brașovului. Astfel, casele din Cetate se sprijină una pe alta, pe când cele din cartierele exterioare sunt mai răsfirate.

Cu greu se mai pot întâlni astăzi clădiri vechi, datând de secole. Acestea au de regulă un singur etaj, pereții exteriori sunt lipsiți de ornamente, iar ferestrele sunt mici, comparativ cu standardele actuale. Exceptând Biserica Sf. Bartolomeu (secolul XIII), Biserica Neagră (secolul XIV cu excepția boltei și a acoperișului) și fortificațiile (secolul XV), se pot aminti Casa Jekelius, Biblioteca Honterus și Grânarul orașului, toate datând din secolul XVI.

Stilurile arhitecturale variază, de la preromantic (Cetatea Brașovia), romanic (Biserica Sf. Bartolomeu), gotic (Biserica Neagră), clasic (Poarta Ecaterinei), renascentist (astăzi mai puțin observat, datorită renovărilor, caracteristic porților cu boltă rotundă, interiorul Casei Sfatului), la baroc (casele secolului XVIII, în special fațada Casei Sfatului și stucaturile locuințelor din Șchei; catedrala romano-catolică), rococo vienez, neo-renaștere, neo-baroc, Art Nouveau (secolul XIX; toate palatele din Brașov sunt construite în acest stil), brâncovenesc (Biblioteca Județeană, casele din Șchei care au aparținut familiilor domnitoare din Țara Românească) și modern (construcțiile de după 1980).

Instituții de cultură

În Brașov au fost înființate câteva teatre și o filarmonică: Teatrul Dramatic ,,Sică Alexandrescu’’, Opera Brașov (inițial Teatrul Muzical, apoi Teatrul Liric), Filarmonica ‘’Gheorghe Dima,, Teatrul de păpuși ,,Arlechino’’, Centrul Cultural ,,Reduta’’. De asemenea, există și o serie de organizații culturale, în mare parte înființate după 1990. Merită să amintim de Uniunea Artiștilor Plastici, Asociația culturală Musashino (Japonia), Alianța Franceză, Centrul Cultural German, British Council, Casa de cultură a studenților și de Centrul Cultural Japonez. Bibliotecile sunt bine răspândite în oraș, în principal datorită filialelor bibliotecii județene. Au fost înființate însă și alte biblioteci: Biblioteca Alianței Franceze, Biblioteca Consiliului Britanic, Biblioteca Universității ,,Transilvania’’. Cartea este prețuită mult de brașoveni, aici existând atât o serie de librării și anticariate (Librăria Șt. O. Iosif, Librăria George Coșbuc, Librăria Ralu, Librăria Teora, Anticariatul Aldus, Anticariatul Sympozion) cât și de edituri (Aldus, Brastar, Diversitas, Editura Univ. ŤTransilvaniať, Fundația culturală ŤAraniať, Liternet, Mix, Phoenix (Virtipolux), Romprint). Cinematografele s-au împuținat din perioada comunistă, în principal datorită apariției sistemelor performante de home theatre. Cele care au mai rămas sunt: Cinematograful Patria, Cinematograful Modern, Cinematograful Bulevard și mai nou înființatul cinematograf din Eliana Mall. Domeniul muzicii este reprezentat din nou cu succes, de către Orchestra Filarmonicii ŤGheorghe Dimať, formația rock Conexiuni, formația rock Ăia, formația rock Experimental, grupul Taine Folk, formația dance Hi-Q și formația dance Fly Project.

Evenimente culturale importante

Festivalul Internațional ,,Cerbul de Aur’’

,,Cerbul de Aur’’ este un festival brașovean de tradiție, care adună pe scena sa tinere talente și valori internaționale. Festivalul a fost organizat pentru prima dată în 1968, la dorința expresă a guvernului român , ce vroia să demonstreze Vestului că România este o țară deschisă.

Patru ani mai tîrziu, Ceaușescu a desființat Cerbul, prin urmările celebrelor sale teze din aprilie. Următoarele șapte ediții au fost ținute între 1992 (an în care a fost prezentată și legenda Cerbului de Aur) și 1997. Ultimele ediții s-au desfășurat între 2001 și 2005. Pe scena Cerbului au urcat numeroase celebrități, atât ca și concurenți (Julio Iglesias, 1970; Enrique Iglesias; Christina Aguillera, 1997), cât și pentru a susține concerte (Charles Aznavour, Cliff Richard, Dalida, Josephine Baker, Rita Pavone, Patricia Kass, Kenny Rogers, Boy George, Ray Charles, Kyllie Minogue, Diana Ross, Vaya con Dios, Toto Cutugno, Jerry Lee Louis, P!nk, Kelly Family, Ricky Martin). Următoarea ediție a festivalului se va desfășura tot la Brașov, în 2007.

Junii Brașoveni

În fiecare an, în Șcheii Brașovului, în prima duminică de după Paști – a Tomii – atât brașovenii cât și turiștii asistă la un spectacol cu elemente de mit, rit, ceremonial și magie. Este vorba despre defilarea junilor și manifestarea obiceiurilor pe carea aceștia le-au moștenit din timpuri străvechi.

Junii trebuie priviți ca un rest de epocă păgână, o străveche serbare de primăvară, care serbează reînvierea naturii, învingerea soarelui asupra asprimii și gerului iernii, începutul vieții noi… iar serbarea trebuie considerată ca un cult religios precreștin, confirmată și de împrejurarea că ea se petrece tot timpul pe dealuri, fiind un obicei cunoscut încă de la daci” (Julius Teutsch, cronicar sas). Junii din Șchei și cei din Brașovul Vechi împart tradiții comune și au fost uniți spațial, înainte de venirea sașilor, care treptat i-au despărțit cu Cetatea. Abia după 1918 li s-a permis revenirea în Șchei a brașovechenilor. Există mai multe grupuri de juni, după cum urmează: Junii Tineri, Junii Curcani, Junii Bătrâni, Junii Dorobanți, Junii Albiori, Junii Roșiori și Junii Brașovecheni.

Alte manifestări culturale

Zilele Brașovului – anual (corelate cu sărbătoarea Junilor)

Festivalul de Jazz și Blues – anual

Festivalul muzicii de cameră – anual

Festivalul teatrului contemporan – anual

Concertele de orgă la Biserica Neagră – săptămânal

Festivalul Berii (Berarul mare)- anual

Festivalul Aurora (Berarul mic) – anual

Festivalul Recoltei – anual

Târgul meșteșugarilor din toată țara – anual (de obicei corelate cu Zilele Brașovului)

Educație

Municipiul Brașov deține un număr de 46 de grădinițe cu program normal sau prelungit, 28 de școli generale, 7 colegii naționale , care au dat țării multe valori și oameni de prestigiu , 7 licee, un seminar teologic, 11 grupuri școlare, o universitate de stat cu peste 14 facultăți și 4 colegii, o academie a forțelor aeriene, precum și 6 universități private și un număr de școli postliceale. De asemenea, în Brașov se organizează periodic cursuri de limbi străine și de (re)calificare de către diferite firme sau de către Oficiul județean al forțelor de muncă. Nivelul învățământului brașovean este foarte ridicat, în instituțiile din municipiu activând unele dintre cele mai bune cadre didactice din țară. Numeroși elevi s-au afirmat în concursurile interne și internaționale, aducând Brașovului multe medalii, diplome de recunoaștere și trofee.

Personalități marcante

Familia Mureșenilor, gazetari și scriitori

Diaconul Coresi ( 1583, Brașov), meșter tipograf, traducător

Andrei Mureșanu (* 16 noiembrie 1816 – 12 octombrie 1863), poet, profesor

Ciprian Porumbescu (* 14 octombrie 1853 – 6 iulie 1883), compozitor

Dimitrie Eustatievici (* (1730 – 1796), dascăl și autor de manuale și gramatici.

Doina Cornea (* 30 mai 1929, Brașov), poetă și disidentă anticomunistă

Dr. Ioan Meșotă (* 1837 – 1878), profesor, membru corespondent al Academiei Române

Dumitru Prunariu (* 27 septembrie 1952), cosmonaut

Alexandru Andrieș (* 13 octombrie 1954), compozitor, interpret de muzică și grafician

George Bariț (* 1812, Jucu de Jos, județul Cluj – 2 mai 1893, Sibiu), istoric și publicist

George Dima (Gheorghe Dima) (* 10 octombrie 1847 – 4 iunie 1925), muzician și compozitor

Hans Mattis-Teutsch (1884-1960), pictor

Ion Țiriac (* 9 mai 1939), sportiv și om de afaceri

Johannes Honterus (* 1498 – 23 ianuarie 1549), teolog reformator sas

József Koszta (* 1861 – 1949), pictor

Lucian Blaga (* 9 mai 1895 – 6 mai 1961), elev la Gimnaziul românesc

Matthias Lassel (* 16 noiembrie 1760 – 23 iunie 1834), oftalmolog de faimă europeană

Nicolae Teclu (* 18 octombrie 1839, Brașov – 13 iulie 1916, Viena), chimist, inventator

Peter Maffay (* 30 august 1949), muzician

Sextil Pușcariu (* 4 ianuarie 1877 – 5 mai 1948), academician, scriitor și filolog

Ștefan Octavian Iosif (* 11 septembrie 1875, Brașov – 22 iunie 1913, București), poet și traducător român

Valentin Bakfark (* 1507 sau 1527 – 15 august 1576), compozitor renascentist

Sport

Brașovul are o veche tradiție în domeniul sportului, încă de la sfârșitul secolului XIX înființându-se aici primele organizații sportive (Asociația de Tir, Școala de Gimnastică și Cântări). Anterior, fuseseră introduse sporturi precum șahul, jocul de cărți, biliardul (secolul XVIII). Muzeul Sportului Transilvănean este printre cele mai vechi de acest gen din țară, și prezintă evoluția unor sporturi consacrate în orașul nostru. În perioada comunistă se organizau universiade, daciade la care participau obligatoriu și sportivii brașoveni. Astăzi, infrastructura Brașovului permite practicarea unor sporturi diverse precum: fotbal, tenis, ciclism, handbal, planorism, schi, patinaj, alpinism, bowling, înot, tir, baschet, arte marțiale, echitație, volei sau gimnastică de întreținere. Nici sporturile la masă nu au fost uitate: ruletă, cărți (mai ales în cazinouri), biliard sau tenis de masă. În fiecare an, în preajma zilei de 15 Noiembrie, la Brașov se organizează un cross în memoria victimelor autorităților comuniste din 1987. Tot anual, la Baza Sportivă ,,Olimpia’’, se desfășoară competiția de tenis ,,Brașov Challenge Cup’’. Merită amintite o serie de instituții și locații de practicare a sportului:

FC Brașov

FC Forex Brașov

Rulmentul Brașov

Federația Română de Karate Modern (F.R.K.M.) – președinte Adrian Popescu-Săcele, 6 dan.

Baza sportivă ,,Olimpia’’, cu Muzeul Sportului Transilvănean.

Bazinul Olimpic Brașov

Stadionul Tineretului

Stadionul Municipal

Stadionul Dinamo

Complexul Sportiv ,,Ion Țiriac’’

Sala Sporturilor

Bazinul Alpin

Direcția Județeană pentru Tineret și Sport

CAPITOLUL III ANALIZA PE COMPONENTE DE ACTIVITATII DE

TURISM A JUDETULUI BRASOV

3.1. Resursele de turism

Poziționarea geografică a județului Brașov în zona montană din centrul țării favorizează dezvoltarea turismului sub forme diverse. Accesul este facilitat de infrastructura rutieră și feroviară bună ce face legătura cu capitala țării, dar și cu Europa occidentală. Județul atrage anual mai mult de 400.000 de vizitatori.

Potențialul turistic al județul Brașov îmbină elemente ale cadrului natural cu valorile culturale și istorice.

3.1.1. Resursele cadrului natural

Valorificarea elementelor atractive ale cadrului natural s-a făcut diferențiat, în funcție de apropierea și posibilitățile de acces față de principalele centre de interes turistic. Datorită potențialului geografic, preponderent montan, turiștii veniți în județul Brașov pot practica activități sportiv-recreative în toate anotimpurile anului.

Principalele masive muntoase ale județului, integrate în circuitul turistic intern și internațional cu spații de cazare, agrement și practicare a sporturilor specifice sunt:

􀂃 Masivul Piatra Mare, cu trasee turistice montane ușor accesibile, oferă obiective turistice naturale deosebite și posibilități de lansare cu parapanta,

􀂃 Masivului Bucegilor, Parc Natural de interes național, prezintă peisaje atractive cu spectaculoase văi glaciare și cabane de creastă, oferind posibilități de practicare a drumețiilor montane, alpinismului, snowboardului și a schiului

de fond și alpin,

􀂃 Masivul Piatra Craiului, declarat Parc Național, este unic în Carpații Românești, prin relieful impunător al crestei calcaroase în lungime de 25 de kilometri. Aici se găsesc specii rare de floră și faună. Sunt oferite turiștilor cazare în cabane și refugii montane, precum și în modernele pensiuni din localitățile limitrofe.

􀂃 Munții Ciucaș, zonă aflată în prezent în curs de legiferare ca parc natural, prezintă spectaculoase forme de refief megalitice. Această zonă este mai puțin amenajată cu structuri turistice, prezentând oferte de tip agroturistic doar în localitățile de la baza masivului,

􀂃 Munții Perșani, mult mai scunzi, cuprind oferte turistice în zona nord vestică a județului constând în arii protejate și monumente ale naturii, obiective istorice, culturale și monumente de arhitectură,

􀂃 Munții Făgăraș, zonă aflată în prezent în curs de legiferare ca parc național, sunt cei mai înalți și spectaculoși munți din România.

3.1.2. Resursele culturale, comunitare și de patrimoniu oferă o combinație deosebită de arhitectură, clădiri de patrimoniu, monumente și evenimente

comunitare. De o importanță deosebită este municipiul Brașov, unul din cele mai bine păstrate orașe medievale, unde central istoric arhitectural este conservat într-o stare bună (Biserica Neagră, cartierul Schei, Piața Sfatului, zidurile de apărare ale

vechii cetăți împreună cu turnurile și bastioanele). Mai mult, județul oferă posibilitatea vizitării unei multitudini de cetăți (Codlea, Făgăraș, Hoghiz, Prejmer, Râșnov, Rupea). (vezi Harta ilustrativă a resurselor turistice de patrimoniu)

O serie de evenimente de anvergură precum festivalurile internaționale Cerbul de Aur, Dramaturgie Contemporană, Muzică de Cameră, Jazz reprezintă alte puncte de atracție pentru turiști.

Cetățile țărănești reprezintă cea mai importantă și mai originală contribuție pe care arhitectura medievală de zid a Transilvaniei a înscris-o în patrimoniul artistic european. Din această categorie fac parte cetățile țărănești cu biserici de

incintă (Bod, Cincșor, Codlea, Cristian, Feldioara, Ghimbav, Hălchiu, Hălmeag, Hărman, Măieruș, Prejmer, Rotbav, Sânpetru), ridicate de sașii și românii locuitori ai satelor respective în secolele XIII-XVI, dar și bisericile-cetăți (Beia,

Bunești, Cața, Cincu, Drăușeni, Fișer, Homorod, Merchiașa, Meșendorf, Prejmer, Roadeș, Șoarș, Viscri).

Între acestea, se remarcă Prejmer și Viscri, unde se găsesc situri sătești cu biserici fortificate recunoscute ca parte a patrimoniului UNESCO. Dezvoltarea și

promovarea acestor resurse nu se ridică însă la nivelul potențialului pe care îl pot oferi.

Cel mai important punct de atracție turistică, recunoscut pe plan internațional, este Castelul Bran, cu a sa legendă a lui Dracula.

3.2 Stucturile de primire

ADRESE HOTELURI

Capacitatea și activitatea de cazare turistică în județul Brașov

CAPITOLUL IV . VALORIFICAREA SPATIULUI TURISTIC

4.1. Tipuri de turism practicate în județul Brașov

Extrem de complexă și diversificată, oferta turistică a județului asigură condiții pentru practicarea a numeroase forme de turism.

4.1.1. Turismul montan de drumeție este favorizat de existența masivelor muntoase, a suprafeței mari acoperite cu păduri, a existenței traseelor marcate, a cabanelor montane și bazelor de cazare din localitățile limitrofe, precum și a promovării acestor zone pe plan național și internațional.

4.1.2. Turismul dedicat prezintă o varietate mare.

Turismul cultural-istoric este favorizat de existența a numeroase monumente istorice și de arhitectură pe întreg teritoriul județului.

Turismul religios este practicat mai ales la Mânăstirea de la Sâmbăta de Sus unde au loc, în timpul marilor sărbători creștine, slujbe

religioase ce atrag un aflux mare de credincioși.

Mai mult, pe teritoriul județului se găsesc șapte complexe monahale și numeroase biserici cu valoare istorică și arhitecturală deosebită.

Turismul sportiv de tip alpinism, schi alpin, schi

fond, echitație, mountainbike, deltaplanorism și planorism, vânătoare și pescuit sportiv în zonele colinare și montane ale județului, „vânătoarea de imagini” tip safari ale unor specii precum lupul, ursul și râsul, în județul Brașov trăind 30% din populația de mari carnivore a Europei.

Turismul științific tematic pe secțiuni de biodiversitate, speologie, geologie, paleontologie în rezervațiile naturale ale județului.

Turismul rural sau agroturismul este practicat în special în zona satelor brănene

(Fundata, Moeciu, Bran) și în Poiana Mărului, zone ce constituie un areal cu un potențial natural, istoric și turistic deosebit, precum și în zona Săcele-Tărlungeni, aflată în imediata apropiere a municipiului Brașov.

Ecoturismul este turismul cel mai apropiat de natură, oferit ca produs turistic în:

– zona Zărnești, zonă în care acest tip de turism este dezvoltat în stadiul cel mai

avansat din România, favorizat atât de cadrul natural excepțional (Parcul Național Piatra Craiului), cât și de activitatea de organizare și promovare a acestui tip de

turism de către Administrația Parcului Național Piatra Craiului, – zona Vama Buzăului, poartă de intrare în Masivul Ciucaș, unde funcționează, în prezent, Centrul Educațional de Ecologie și Ecoturism,

– zona Bunești-Viscri, zonă incipientă în practicarea ecoturismului dar cu un potențial deosebit pentru o dezvoltare ulterioară în această direcție,

– zona Făgăraș, favorizată de cadrul natural, în care se practică un turism incipient

de tip ecoturism, dar fără o strategie coerentă și unitară în acest sens.

Turismul de afaceri și conferințe, din perspectiva căruia județul Brașov se bucură de un interes în creștere.

4.2. Zone cu potențial turistic deosebit(fluxurile turistice)

Municipiul Brașov oferă un profil turistic caraceterizat pe de o parte de cadrul natural, înconjurat fiind de munți, iar pe de altă parte de cadrul istoric, oferind

vizitatorilor unul din cele mai bine păstrate situri medievale din țară. Majoritatea turiștilor ce vizitează anual municipiul sunt de origine română, numărul celor

care aleg să înnopteze aici crescând de la an la an.

Interesul turiștilor străini pentru Brașov a crescut și el, însă într-un ritm mai lent.

Conform datelor Direcției Județene de Statistică, în anul 2006, la nivelul municipiului Brașov existau 51 de unități de cazare turistică : hoteluri, pensiuni turistice, bungalow-uri și vile turistice.

Turiștii care sosesc în zona municipiului au la dispoziție și un camping.

Situația turismului în municipiul Brașov, 2002-2006Sursa: Direcția Județeană de Statistică Brașov

Stațiunea Poiana Brașov, zonă turistică recunoscută pentru practicarea sporturilor de iarnă dar și pentru sejururi de odihnă, este deschisă pe toată perioada anului. În anul 2006, numărul unităților de cazare turistică se ridica la 48, dintre care 14 hoteluri, 6 vile, 13 bungalow-uri, 13 pensiuni turistice și 2 sate de vacanță.

Capacitatea de cazare turistică în zonă a crescut treptat în ultimii ani, de la 2.090 de locuri în 2002, la 2.544 în anul 2006. În ciuda potențialului zonei, statisticile arată în timp scăderea interesului acordat de străini, numărul acestora

scăzând de la 96.000 în 2002 la 78.000 în 2006.

Evoluția turismului în zona Poiana Brașov, 2002-2006

Sursa: Direcția Județeană de Statistică Brașov

Poiana Brașov ocupă locul întâi între stațiunile de schi din țară, oferind schiorilor 10 pârtii cu grade diferite de dificultate, cu o lungime totală de 17 kilometri și dotate cu instalații de transport pe cablu. În zonă se practică și turismul de conferință.

Orașul Predeal, stațiune montană cu profil complex (tratament, odihnă, turism montan) are regim de funcționare permanent. În 2006, aproape 386.000 de turiști români și străini au înnoptat în cele 110 unități de cazare din zonă (hoteluri, cabane, vile turistice, pensiuni). Orașul Predeal dispune și de 6 pârtii de schi

omologate. Numărul turiștilor români ce aleg să înnopteze în Predeal este și aici majoritar, turiștii străini reprezentâd doar 5% din înnoptările pe anul 2006.

Evoluția turismului în zona Predeal, 2002-2006

Sursa: Direcția Județeană de Statistică Brașov

Județul Brașov deține în țară supremația la turismul montan. Infrastructura cuprinde 15 cabane montane, multe dintre acestea însă degradate, 6 refugii și 8 baze de salvare. Aproape 200 de trasee turistice montane sunt omologate.

Datorită unui important potențial agroturistic, numeroase

pensiuni agroturistice sunt clasificate sau în curs de clasificare. Zona Bran-Moeciu-Fundata deține ponderea cea mai mare a pensiunilor, peste 150 de unități.

În zona Săcele au fost omologate 20 de pensiuni iar în Țara Făgărașului 15. Proiecte de dezvoltare a acestei nișe turistice există și în Vama Buzăului. Turismul rural și ecoturismul au început a fi practicate, însă cu o evoluție mai lentă din cauza

promovării insuficiente și a infrastructurii de acces deficitare, și în alte localități precum Hărman, Hoghiz, Jibert, Poiana Mărului, Prejmer, Purcăreni, Sânpetru, Teliu, Viscri, Zărnești, Zizin. De remarcat este și complexul turistic de lângă Mănăstirea Sâmbăta de Sus.

Situația pensiunilor agroturistice în județul Brașov, 2002-2006

Sursa: Direcția Județeană de Statistică Brașov

CAPITOLUL V. STRATEGII DE PROMOVARE SI EFICIENTIZARE A

PRODUSULUI TURISTIC JUDETUL BRASOV

5.1 Indicatori de evaluare a turismului

În anul 2006 Direcția Județeană de Statistică a înregistrat un număr de aproximativ 480.000 de turiști în județul Brașov. Dintre aceștia 17% au fost străini. Numărul turiștilor este însă mai mare, cel înregistrat oficial neincluzând persoanele cazate în unitățile neînregistrate, precum și în unități cu o capacitate de cazare mai mică de 5 camere. Înnoptările turiștilor străini în județ înregistrează o scădere începând cu anul 2004, ajungând la 199.000 în 2006.

Capacitatea și activitatea de cazare turistică, în perioada 2002-2006

Sursa: Direcția Județeană de Statistică Brașov

Parcul Național Piatra Craiului primește aproximativ 100.000 de turiști anual, majoritatea venind pentru vizite de o zi, drumeții și picnic. Mai mult, datorită gradului ridicat de dezvoltare activităților de schi, județul Brașov ocupă primul loc pe țară la această nișă turistică.

Operatorii de turism reprezintă un element important pentru dezvoltarea unei destinații turistice precum Județul Brașov. Există aproximativ 80 de agenții de turism în Brașov iar câțiva dintre marii operatori deservesc piața națională și internatională de transport de persoane. Totuși, durata șederii pe teritoriul județului este scurtă, deoarece clienții acestor operatori optează pentru circuite naționale. Alături de acești operatori, mai multe asociații activează pentru

promovarea județului ca destinație turistică și pentru dezvoltarea unui turism durabil în zonă.

Serviciile de informare turistică sunt slab organizate, atât la nivelul orașelor, cât și la nivelul întregului județ. Deși există o rețea de informare turistică la nivelul județului, în curs de organizare prin Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului Brașov (APDT), cuprinzând 7 centre (Brașov, Predeal, Râșnov, Făgăraș, Prejmer, Bran, Zărnești), acestea nu răspund încă în mod adecvat nevoilor diverse ale turiștilor.

Există, de asemenea, programe de instruire pentru turism disponibile la Bran și Brașov. Totuși, acestea nu sunt actualizate și nu acoperă suficient o serie de activități turistice precum planificarea, marketingul și managementul, serviciile de ghizi și ghizi pentru circuitele în natură.

5.2 Analiza SWOT a produsului turistic

diversitatea potențialului turistic natural, a reliefului, florei și faunei

existența unui patrimoniu cultural-istoric bogat (monumente istorice și de artă medievală, tradiții și obiceiuri ale diferitelor naționalități,

structuri sătești istorice bine păstrate, urme vestigii din istoria Transilvaniei: cetăți, biserici, muzee)

tradiția județului în domeniul turistic

capacitate mare de cazare în diverse structuri

de primire a turiștilor, inclusiv pensiuni rurale

capacitatea de cazare poate fi utilizată pe tot parcursul anului

domeniul schiabil relativ bine dezvoltat

ponderea mare a turiștilor străini din totalul turiștilor care vizitează anual județul

ofertă universitară bine dezvoltată în domeniile management-turism-servicii

infrastructura de transport inadecvată(drumuri nemodernizate, lipsa aeroportului, lipsa autostrăzii)

gradul de ocupare scăzut în sezonul estival și extrasezon

starea de conservare în continuă degradare a unor obiective protejate (în special a bisericilor țărănești de la Drăușeni, Bunești, Homorod, Merchiașa)

numărul redus al programelor de instruire pentru turism și neadaptarea celor existente la nișele de piață

lipsa studiilor de marketing specifice zonelor turistice din județ, necesare promovării unor

pachete turistice

controlul calității serviciilor de turism nu acoperă totalitatea unităților turistice

nerespectarea normelor de construcție în unele zone turistice, în special în perimetrul

parcurilor și ariilor protejate

în unele zone, în special cea nordică, serviciile de alimentație publică sunt slab dezvoltate

inexistența serviciilor de pompieri, ambulanță, asigurare, service, ghizi etc. în multe din zonele județului

Oportunități

dezvoltarea unor servicii care să asigure o creștere a calității activităților din turism

accesarea de fonduri interne și externe pentrun reabiltarea monumentelor și ansamblurilor

istorice și de arhitectură din județ, precum și pentru creșterea capacității de cazare și diversificarea serviciilor

dezvoltarea evenimentelor și a festivalurilor

dezvoltarea pachetelor turistice: ecoturism, agroturism, sporturi montane etc.

lărgirea bazelor de agrement

dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii de transport pentru facilitarea accesului spre

zonele turistice

extinderea și îmbunătățirea rețelei de informare turistică astfel încât să răspundă nevoilor turiștilor

atragerea operatorilor de turism din județul Brașov la târgurile naționale și internaționale

mai mare implicare a administrațiilor locale în promovarea activităților turistice.

Riscuri

supraaglomerarea zonelor turistice prin construcții fără autorizații sau care nu respectă mediul înconjurător

concurența internațională, precum și cea din partea județelor înconjurătoare

promovarea unor servicii de turism

neadecvate și slabe din punct de vedere calitativ

încălzirea climatică riscă să efectezen derularea activităților turistice de iarnă

lipsa intervenției urgente poate duce la degradarea iremediabilă a unor monumente istorice

diminuarea valorii istorice, arhitecturale și ambientale a obiectivelor protejate prin

folosirea unor materiale necorespunzătoare în momentul reabilitării lor

tendința ca falsul istoric și kitsch-ul să ia locul valorilor autentice.

5.3 STRATEGII DE DEZVOLTARE A ACTIVITATII TURISTICE

Obiectiv general: Creșterea competitivității ca locație turistică a Zonei Metropolitane Brașov prin imbunătățirea calitătii serviciilor si a valorificarea patrimoniului natural si cultural pentru a corespunde așteptărilor locuitorilor, turiștilor (vizitatorilor), oamenilor de afaceri și fără să afecteze mediul înconjurător.

Obiective specifice:

1. Promovarea Zonei Metropolitane Brașov prin turism: crearea unui brand specific Zonei Metropolitane și difuzarea acestuia prin atenta selecționare a instrumentelor adecvate de comunicare.

2. Crearea unui sistem de evaluare a calității serviciilor prestate de „ambasadorii” și „mijlocitorii” de servicii turistice.

3. Dezvoltarea produsului turistic cu specific local pentru valorificarea corespunzătoare a potențialului turistic al Zonei Metropolitane.

4. Amenajarea zonei în scopul oferirii unor posibilități de agrement și relaxare pentru locuitorii Zonei Metropolitane Brașov și pentru turiști.

5. Crearea unui cadru general unitar si echilibrat de dezvoltare a turismului prin corelarea tuturor inițiativelor factorilor de decizie, investitorilor si a celorlalți stakeholderi privind prezentul și viitorul turismului în zonă.

6. Crearea unor facilități de agrement si a unor programe turistice prin corelarea eforturilor de calitate ale tuturor dezvoltatorilor din turism, ale investitorilor publici sau privați de la toate nivelurile pentru diminuarea sezonalității in oferta turistică.

7. Definirea si dezvoltarea unor forme de turism alternative care vin in întâmpinarea cererilor specifice ale consumatorilor produsului turistic, puțin practicate in Zona Metropolitana.

8. Dezvoltarea si modernizarea infrastucturii pentru turism in concordanță cu obiectivele de dezvoltare, reglementările si necesitățile altor domenii – mediu, amenajarea teritoriului, social-cultural, infrastructură.

9. Dezvoltarea sistemului de formare profesională în turism prin diversificarea și integrarea ofertei educaționale la nivel mediu și superior

Circuit Turistic : TG JIU- Rm. Valcea- Sibiu-– Sâmbata – Fagaras – Brasov – Feldioara – Hoghiz – Rupea –BRASOV(retur pe ruta Brasov-Sibiu-Rm.Valcea- TG.JIu)

Durata traseu: 3 zile

Lungimea Traseului : 700 km

Ziua 1

-plecare la ora 07.30 din fata Hotelului Europa

-pornim pe DN 67 -Baile Govora, Baile Olanesti, Horezu, Malaia, Pascoaia, Ramnicu Valcea, Voineasa,

-drumul ceramicii romanesti incepe la Horezu,oprire la COMPLEXUL MUZEAL MALDARESTI, situat la 3 km de Horezu, reuneste culele Greceanu, Duca, precum si casa memoriala I.G. Duca.

-oprire pentru a vizita Casa Memoriala Anton Pann ,Complexul Muzeistic Gheorghe Magheru , Muzeul de Arta din Rm. Valcea

-oprire Voineasa , unde Timpul are in SATUL DE VACANTA FRATII JDERI un alt sens decat cel pe care il aflati uitandu-va la ceas.
Decorul natural, de o frumusete salbatica, va taie pur si simplu respiratia: cascade galagioase, prapastii, paduri verzi, coline suspendate.
Aventurile, care asteapta turistii cu bratele deschise, se desfasoara pe alte coordonate la … FRATII JDERI. Relaxarea activa e acasa, aici.

ACCES
Cabana Fratii Jderi este situata langa satul Pascoaia, accesul din soseaua catre statiunea VOINEASA, pe valea raului LOTRU, la circa 42 km de Rm. Valcea si circa 80 km de Sibiu, la 8 km de orasul Brezoi.
-cazare la Cabana fratii Jderii
POSIBILITATI DE CAZARE SI MASA
– vila cu 10 locuri, 4 camere, 5 paturi Kingsize;
– bungalow cu baie, dormitor, bucatarie, terasa (2 locuri);
– bungalow cu baie si dormitor (2 locuri);
– incalzire centrala, bucatarii complet dotate, semineu, circuit cablu TV;
– colibe suspendate (2×2 locuri);
– grupuri de maxim 18 persoane, cu meniu complet la cerere.

Ziua 2

-plecare ora 08.30 din Voineasa spre Sibiu.

Sibiu-– Sâmbata – Fagaras – Brasov – Feldioara – Hoghiz – Rupea –BRASOV
–– 80 km –– 20 km –- 66 km – 31 km –– 25 km –- 9 km –- 64 km

Sibiu: Vizitarea centrului istoric al orasului în care se va include si Muzeul Brukenthal si muzeele din cadrul Complexului National Muzeal ”ASTRA” (Muzeul de Etnografie Saseasca ”Emil Sigerus”, Muzeul de Etnografie Universala ”Franz Binder” si Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale ”ASTRA”).

Sâmbata de Sus: Ruinele palatului ridicat de Constantin Brâncoveanu între 1653 – 1678. Castelul a fost construit de catre nepotul Domnitorului , Gr. G. Brâncoveanu.
Manastirea Brâncoveanu, înbtemeiata în anul 1656 de Preda Brâncoveanu în jurul unei biserici de lemn, refacuta în zid în anul 1698 de catre Constantin Brâncoveanu. De asemenea se va putea vizita si atelierul de pictura pe sticla (colectia cuprinde un numar de 400-500 de icoane).

Fagaras: Cetatea Fagarasului, ridicata în anul 1310 de Ladislau Apor, avea initial un rol strategic. Transformata între secolele XV – XVIII în castel în stilul Renasterii transilvanene. Urmând fortificarea castelului în secolul al XVII. Astazi gazduieste Muzeul Tarii Fagarasului cu sectiile de istorie a orasului si a Tarii Fagarasului, de altfel si Biblioteca Municipala.
Sala Dieteo este în urma reamenajarii biserica greco-catolica .

Feldioara: Ruinele cetatii Feldioara construita de cavalerii teutoni în anul 1211, distrusa de Petru Rares în anul 1529. De asemenea de vizitat este si biserica Evanghelica înaltata în secolele XIII – XV în stil romano-gotic, de calugari cistercieni, fortificata în secolele XVI – XVII, contine o colectie valoroasa de icoane, picturi murale, sculpturi si ornamente din secolul al XV-lea .

Hoghiz: Castelul Kalnoky din secolul al XII – lea , monument istoric si de arhitectura, are un parc cu vegetatie luxurianta si stejari seculari. Castelul Haller, din 1553, monument de arhitectura, are de asemenea un parc natural deosebit. Un alt monument de arhitectura este Castelul Valenta, construit în secolul al XVI–lea
De asemenea este de vizitat si biserica Reformata, ridicata în anul 1749 în stil gotic si Renastere ardeleana.

Rupea: Ruinele cetatii Rupea, ridicata în secolele XII – XVII, avariata partial în anul 1790; Biserica evanghelica constructie din secolul XIV – lea în stilul gotic, modoficata ulterior. Prezinta fragmente de pictura originala, orga în ”cuib de rândunica” din anul 1726, strane de lemn din anul 1609, decorate cu siglele breslelor si o colectie de covoare din Asia Mica.

Ziua 3:
Brasov – Râsnov – Bran – Brasov – Sibiu
–– 15 km –- 58 km – 73 km – 144 km

Brasov: Muzeul de Istorie organizat înca din anul 1969 în ”Casa Sfatului”, edificiul din secolul XIII, modificat ulterior din stilul Renastere în stilul Baroc. Muzeul are colectii de arheologie, istorie feudala, moderna si contemporana ce prezinta dezvoltarea economica si politica a judetului. Muzeul Civilizatiei Urbane în Brasovul medieval amenajat într-un edificiu din secolele XIII – XIV, prezinta hanuri si târguri vechi, farmacia din 1511, produsele breslelor si costume de epoca.
De asemenea de vizitat este si bastionul Tesatorilor în care se poate vizita Muzeul ”Cetatea Brasovului si fortificatii din Tara Bârsei” si bastionul Fierarilor.
La cetatea Brasov constructia a fost demarata din anul 1395 si a durat pâna la începutul secolului XIX , aceasta cetate este cea mai mare si cea mai puternica din Transilvania, actualmente reprezinta un monument istoric si de arhitectura .
Cetatuia este construita între secolele XV – XVII, în prezent gazduindun restaurant cu specific medieval.
Piata Sfatului, centrul orasului – cetate, are case construite înca din secolul al XIII – lea în stil Renastere, Baroc si Neoclasic. În apropiere strada Sforii – pasaj pietonal medieval, avand latimea de 1,30 m , aceasta face legatura, pe sub cladiri, între strazile care decurg în paralel.
Biserica Neagra ridicata între anii 1384 – 1477 în stil Gotic a fost distrusa partial în anul 1689 de un incendiu devastator, refacuta si marita în decursul a urmatorilor 100 de ani. De amintit sunt usile din secolul al XVII – lea decorate în stilul Renasterii, vitralii, sculpturi în piatra exterioare si interioare, mobilier si broderii din secolul XVIII si orga din anul 1839, cu 4000 de tuburi si 73 de registre, printre cele mai mari din Europa.

Râsnov: ruinele cetatii Râsnov, ridicata în secolele XIV – XVII, cu rol strategic între anii 1335 – 1850, prezinta ziduri interiore fortificate, scoala, capela, adaposturi pentru oameni si provizii, fântâna, amenajata ca muzeu începând cuanul 1965.
Biserica Evanghelica ridicata în secolele XIII – XV în stil gotic cu bolti încrucisate si stelate si pictura în fresca din 1500.

Bran: Castelul Bran înaltat de brasoveni între anii 1377 – 1382. Castelul a fost stapânit de catre voievozii Tarii Românesti între anii 1395 – 1425 . Castelul a fost renovat si modificat în anul 1920 devenind resedinta regala de vara pâna în anul 1947. Castelul prezinta un portal gotic, încaperi boltite, scari tainice sapate în piatra, arcade si o fântâna sapata în stânca.
Muzeul de Istorie si Arta Medievala este amenajat din anul 1957 în cadrul castelului si prezinta piese de mobilier în stil Renastere, baroc si rococo, piese orientale, sculpturi de lemni din secolul XV, arme si armuri.

Servicii turistice:
– ghidaj în limba româna, engleza si germana
– transport si cazare
– dejunuri în localitatiile Sibiu, Brasov si Bran
– Taxe de intrare: CNM ”ASTRA”, Muzeul de Istorie Brasov, Muzeul ”Cetatea Brasovului si fortificatii din Tara Bârsei”, Muzeul de Etnografie Rupea, Muzeul Tarii Fagarasului si Castelul Bran
– Taxa foto – film

Analiza de pret

Nr. 75001

Denumirea excursiei: ,, Prin Tara…’’

Perioada 15,16,17 iunie 2007,grup de 10 persoane.

Extras din program : Circuit Turistic : TG JIU- Rm. Valcea- Sibiu-– Sâmbata – Fagaras – Brasov – Feldioara – Hoghiz – Rupea –BRASOV(retur pe ruta Brasov-Sibiu-Rm.Valcea- TG.JIu)

Beneficiar………………………………Organizator grup: Enea Andreea, tel……………………………………….

Calculatia pretului de vanzare :

Bibliografie

Valentin Bodea, Note asupra economiei brașovene din sec. XX

Silviu Pop, Ștefan Princz, Brașov, ghid turistic , Ed. Pentru Turism, București 1974.

Sextil Pușcariu, Brașovul de altădată, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1977.

Dorina Negulici, Brașovul – Oraș cetate, Brașov, 2000.

Vasile Oltean, Istoricul tradițiilor din Șcheii Brașovului

Vasile Oltean, Junii brașoveni

Maria Dogaru, Din Heraldica României. Album, Ed. Jif, București 1994.

Dicționar Enciclopedic – vol. I, Ed. Enciclopedică, București, 1993

Gernot Nüssbaecher, Caietele Corona, Ed. Aldus, Brașov

Pagini Aurii, ediția 2005-2006

ADAC – Straßenatlas Ost-Europa, ADAC e.V., München, 1993