Studiul Cererii de Turism In Zona Muntiilor Semenic

INTRODUCERE

“SEMENIC, NUME DE FLOARE ȘI DE MUNTE”

Floarea de Semenic (Helyerium orenarium) are ceva din nemurirea și prestanta florilor de colt. Mica, încat o crezi plapânda, aceasta planta cu flori albe, batând spre roz și dispuse în capitule face parte din familia Cyperacae. În lunile iulie-august, Floarea de Semenic iși etaleaza petalele pufoase printre celelalte plante din jur.

Cândva demult, muntelui i-a fost atribuit numele florii prin legamant statornic și astfel Munții Semenicului au devenit micul masiv carpatic cu nume de floare de pe meleagurile stravechi ale pămăntului românesc.

Ocrotindu-i gingașia, Masivul Semenic i-a oferit adapost în gradina sa bogata, la înalțimea golului cu pajiște montana, pe stanci și versanți puternic înclinați, pe culmi domoale și vai adanci.

Turistii și vizitatorii, localnicii și cercetatorii naturii au îndragit și muntele și floarea lui. Astazi minunata floare a devenit aproape o raritate. Ea nu ne mai întampina permanent ca un veritabil ”ghid”, pe poteci, prin poieni, pe pajisti și pasuni, înainte de a intra sau ieși din padure.

Renumita pagina montana, desfășrata pe o suprafata de circa 10 km2 dintre varfurile Semenic, Piatra Goznei și Piatra Nedeia, constituie una din minunatele platforme carpatice, acoperite cu iarba deasa, în al carui strat gros pașii se pierd.

Plimbarile usoare sau de nuanta mai sportiva ne duc de la o baza turistică la alta, de la un colt al naturii la altul.

Codrii seculari sunt monumentali, printre arborii lor falnici umbra și lumina se contopesc într-o atmosfera de liniște și prospețime. Zilele petrecute pe potecile lor constituie lungi momente de destindere și reconfortare.

Pentru multiplele lor frumuseți, Munții Semenic atrag în egala masura, atat iarna cat și vara, iar dorinta de a reveni pe culmile și vaile pline de pitoresc iți rămăne adanc întiparit în inima.

Unul din domeniile de activitate economico-sociala în plina ascensiune, care s-a transformat într-o ramura a economiei noastre, o constituie turismul, care sub influenta cuceririlor de ordin cultural și tehnico-științific, capata o amploare tot mai mare constituindu-se într-un mijloc modern și eficient de diversificare a cailor de refacere a capacitaților de munca și de utilizare raționala și placuta a timpului liber.

Prin esenta și structura sa, turismul este o activitate deosebit de complexa, conexata la toate ramurile economiei naționale și menita sa contribuie la valorificarea superioara a resurselor patrimoniului nostru geografic, cultural, edilitar. În acest context, Munții Semenicului se numara printre regiunile ce dispun de ample și valoroase valente capabile sa-i ofere un loc de frunte în arealul turistic al țării.

Situați în vestul țării, în apropierea granitei cu Iugoslavia și la o distanta de 35 km de municipiul Reșita ei prezinta condiții favorabile pentru amplificarea activitații turistice. Având în vedere factorii multipli care concura la posibilitațile de optimizare a turismului și la caracterul de unicat al zonei (cadrul natural, rezervații naturale, domenii schiabile, lacuri de acumulare, etnografie, asezari rurale, patrimoniu de istoria tehnicii, etc.) care fac posibila practicarea unui evantai de forme de turism, apreciem ca fiind importanta dezvoltarea zonei din punct de vedere turistic. Ne exprimam convingerea ca dezvoltarea acestei zone turistice poate duce la crearea unor posibilitați eficiente a timpului liber.

Pentru realizarea acestei lucrari am facut cercețări și am consultat mai multe lucrari de specialitate. În lucrarea de fata am încercat sa dau o imagine asupra cererii de turism din zona Munților Semenic.

În întreaga activitate de sistematizare a materialului adunat, pe tot parcursul elaborarii lucrarii m-am bucurat de sprijinul și ajutorul permanent al Domnului Prof. Dr. Constantin Negruț de la Universitatea de Vest Timișoara, caruia ii aduc și pe aceasta cale sincere multumiri.

CAPITOLUL 1

ASPECTE PRIVIND CEREREA TURISTICĂ

1.1. Semnificația și particularități ale cererii turistice

Materializata prin consum turistic, cererea turistică reprezinta una dintre fortele cuplului ce pune în funcțiune complexa mașinarie a industriei turistice.

Volumul cererii turistice este expresia acelei parți din veniturile populației care într-o perioada determinata, va fi putea fi destinata achiziționarii unor produse sau servicii turistice. Creșterea veniturilor populației va continua sa determine apariția unor noi categorii de turisți proveniți atat din țările dezvoltate cat și din țările în curs de dezvoltare, în masura în care o parte a populației acestor țări se va putea alinia claselor sociale cu venituri medii. Cererea este exprimata de dorinta de a dobândi un anumit produs care se va manifesta daca sunt îndeplinite urmatoarele doua condiții: existenta puterii de cumparare și decizia de a achiziționa produsul.

Economic vorbind, “cererea poate fi definita drept cantitatea de bunuri și servicii care pot fi cumparate la un anume pret de-a lungul unei perioade date de timp. Conceptul de “cantitate” este însa dificil de definit în turism”.

Evitând complicațiile semantice, potrivit concepției din domeniu, ne raliem întelegerii dupa care cererea turistică este formata din ansamblul persoanelor care iși manifesta dorinta de a se deplasa periodic și temporar, în afara rezidentei obisnuite pentru alte motive decat prestarea unei activitați remunerate la locul destinației. Sau, dupa Robert Lanquar, economist francez, “desemnam prin cerere turistică acea parte a persoanelor care se deplaseaza periodic și în mod temporar, în afara rezidentei obisnuite pentru a desfășra o activitate remunerata”.

Cererea turistică se manifesta la locul de resedinta al turistului, unde contureaza ceea ce se cheama “bazinul cererii”, fiecare bazin autonomizându-se, pe plan internațional, prin caracteristicile economice, etnice, sociale și politice ale teritoriului național careia ii este integrat.

Specificul turismului ca activitate economică imprima cererii turistice o particularizare, comparativ cu alte domenii, exprimata prin cateva trasaturi principale, respectiv:

este o cerere naționala, circa patru cincimi din cererea turistică mondiala se contureaza și se satisface în interiorul granitelor naționale ale țărilor lumii, prin forma consumului turistic național;

este o cerere concentrata în țările și regiunile dezvoltate pe plan economic

este o cerere prioritar intraregionala, în sensul ca cea mai mare parte a fluxurilor cererii turistice internaționale se deruleaza sub forma turismului intraregional.

este o cerere cu o sezonalitate accentuata și rigida, ca urmare a unor legiferari specifice, precum și datorita unor factori psiho-sociali, culturali și naționali.

Toate aceste trasaturi imprima pietei turistice caracterul de piata “opaca”, anevoios de patruns, de cuantificat și de influientat.

1.2. Determinanți ai cererii turistice

Cererea turistică, ca orice fenomen economic, nu este imuabila, are elasticitatea sa, este supusa unor factori-cauza. De aceea în 1972, Rene Baretje, remarca, cu privire la factorii determinanți ai cererii turistice: “În fata multitudinii factorilor care antreneaza în serie calcule, tentația de a propune o clasificare este mare. Dar, o dificultate apare totuși; linia de demarcație între criteriile reținute rămăne imprecisa”. Totuși, fără a incerca a fi exhaustivi, este posibil a delimita marile grupe de factori care explica dezvoltarea cererii turistice.

Literatura de specialitate propune o serie de modalitați de clasificare a factorilor determinanți ai nivelului și evoluției cererii turistice. Astfel de grupari cuprind, de exemplu: factorii endogeni și exogeni, factorii raționali și motivaționali, factorii cu acțiune pe termen scurt și pe termen lung etc. Fiecare dintre aceste clasificari ale factorilor-cauza ai cererii turistice prezinta însa limite alimentate, în special, din dificultatea de a departaja elementele cuprinse în fiecare categorie.

Cererea fenomenului turistic dezvaluie ca principala sa caracteristica este orientarea spre consum. “Cererea turistică se iveste dintr-o necesitate specifica și se regaseste într-un consum specific. Dar, pentru ca cererea sa se transforme într-un act de consum, trebuie îndeplinite trei condiții: timp liber, venit disponibil și motivație. Bugetul de timp cat și bugetul financiar au o baza economico-socila, iar motivația, o baza emoționala și/sau raționala”.

Vom trata în continuare principalele grupe de factori care modeleaza nivelul, dinamica și strucatura cererii turistice.

Disponibilitatea de timp liber- Recunoașterea concediilor platite de catre state, consecinta directa a creșterii productivitații muncii și a revendicarilor populației muncitoare din întreaga lume, a fost factorul cel mai important ce a permis dezvoltarea cererii turistice moderne. În masura în care acest drept a fost introdus efectiv în cel mai mare numar de țări, și ca segmente de populație tot mai mari au beneficiat de acesta, s-a creat o baza obiectiva, condiție necesara pentru manifestarea unei cereri turistice potențiale și mai mari. De altfel, se observa, pe termen scurt și mediu, o tendinta de reducere a timpului de munca și, ceea ce pare și mai important, o mai buna valorificare a timpului liber.

Diminuarea timpului de lucru, observa analiștii, se manifesta simultan în patru direcții, autonomizându-se patru categorii de “timp liber” ce genereaza patru categorii de recreere și turism, respectiv:

-diminuarea zilei de munca, care la 12-14 ore la începutul secolului a scazut la 8 ore în prezent, fapt ce favorizeaza evadarea cotidiana din marile aglomerari urbane;

-reducerea duratei săptămânăle a muncii în țările dezvoltate, și nu numai în acestea, de la 6 la 5 zile, realitate ce da naștere la ceea ce numim concediu de “week-end”, cu o durata de 1-2 zile;

-reducerea numarului anual al saptamanilor de munca, efect al instituționalizarii, generalizarii și apoi a creșterii duratei concediului annual platit, a facut posibila existenta și armonizarea într-o mare masura a celor doua condiții necesare calitații de turist: timp liber și resurse financiare ce pot fi alocate procurarii satisfacțiilor oferite de turism;

-creșterea duratei scolarizarii și formarii profesionale, precum și, nu în puține cazuri, retragerea precoce din viata activa, concomitent cu creșterea duratei medii a vieții, au redus la mai puțin de jumatate durata vieții active în cadrul duratei medii de viata a secolului nostru, realitate care potenteaza atat cererea turismului pentru tineret, în timpul vacantelor și chiar în perioadele scolarizarii efective, cat și cea a turismului pentru vârstă a treia.

Iata de ce, cu privire la repartizarea timpului de munca în țările industrializate, statisticile ne ofera urmatoarea imagine structurala:

-durata zilei de munca – 8 ore

-durata saptamanii de munca – 4 zile și jumatate

-durata concediilor anuale legale – 7 pana la zece saptamani.

Acest standard al calitații vieții, implementat la o scara extinsa, a disponibilizat o parte semnificativa a timpului existentei noastre, care este destinata recreerii și calatoriei.

Firește, turismul poate atenta doar parțial la aceasta în masura în care și ceilalți factori ai cererii turistice, semnalați în continuare, il favorizeaza.

Factori economici- Venitul personal (sau familial) nelimitat a cunoscut, cel puțin în ultimele decenii, o creștere reala într-un important numar de țări, stimulând consumul privat de bunuri materiale și servicii, între care și cele turistice. Faptul ca venitul bugetului personal a fost amplificat și ca a marcat aproape toate segmentele de populație a permis, cel puțin în țările dezvoltate, raportarea turismului la quasi-totalitatea straturilor sociale. Veniturile consumatorilor se numara printre factorii cu cea mai puternica incidenta asupra cererii de turism, cunoscuta lege a lui Engel (potrivit careia, atata vreme cat calitatea este acceptabila, raportul între venituri și cerere estizarii și formarii profesionale, precum și, nu în puține cazuri, retragerea precoce din viata activa, concomitent cu creșterea duratei medii a vieții, au redus la mai puțin de jumatate durata vieții active în cadrul duratei medii de viata a secolului nostru, realitate care potenteaza atat cererea turismului pentru tineret, în timpul vacantelor și chiar în perioadele scolarizarii efective, cat și cea a turismului pentru vârstă a treia.

Iata de ce, cu privire la repartizarea timpului de munca în țările industrializate, statisticile ne ofera urmatoarea imagine structurala:

-durata zilei de munca – 8 ore

-durata saptamanii de munca – 4 zile și jumatate

-durata concediilor anuale legale – 7 pana la zece saptamani.

Acest standard al calitații vieții, implementat la o scara extinsa, a disponibilizat o parte semnificativa a timpului existentei noastre, care este destinata recreerii și calatoriei.

Firește, turismul poate atenta doar parțial la aceasta în masura în care și ceilalți factori ai cererii turistice, semnalați în continuare, il favorizeaza.

Factori economici- Venitul personal (sau familial) nelimitat a cunoscut, cel puțin în ultimele decenii, o creștere reala într-un important numar de țări, stimulând consumul privat de bunuri materiale și servicii, între care și cele turistice. Faptul ca venitul bugetului personal a fost amplificat și ca a marcat aproape toate segmentele de populație a permis, cel puțin în țările dezvoltate, raportarea turismului la quasi-totalitatea straturilor sociale. Veniturile consumatorilor se numara printre factorii cu cea mai puternica incidenta asupra cererii de turism, cunoscuta lege a lui Engel (potrivit careia, atata vreme cat calitatea este acceptabila, raportul între venituri și cerere este direct proporțional) manifestându-se pe deplin pe piata turistică. Insuficienta lor este principala cauza a lipsei cererii autohtone de produse turistice pe piata romaneasca.

Factori demografici- Când este vorba despre turism, poate mai mult decat în alte domenii, populațiile au un comportament diferit, în funcție de caracteristicile lor demografice.

În general, putem afirma ca grupurile sociale cu modele de viata urbana au o mai mare înclinație spre calatorie. Urbanizarea se sprijina pe o anumita structura a economiei, generatoare, la rândul ei, de impulsuri motivaționale și disponibilitați financiare reflectate în cererea turistică. Orasele constituie componentele esențiale ale bazinelor cererii turistice, grupând indivizi care doresc sa evadeze din viata trepidanta provocata de ritmul de munca, atmosfera poluata, viata în comun în locuinte și cartiere de mare capacitate etc. Cu cat gradul de urbanizare este mai înalt, cu atat crește proporția cererii turistice pe plan național. Acest proces a fost deosebit de dinamic în ultimul sfert de veac și va continua la cote înalte în viitor.

Factori sociali- Fără îndoiala, valorificarea sociala a vacantelor antreneaza un efect de imitație, acela de a asimila modelele de consum ale persoanelor cu nivel superior al veniturilor. Și, totuși acest comportament mimetic are astazi alte semnificații. Faptul de a trai într-o societate mai deschisa și integrata într-un context, de fiecare data mai bun, fără îndoiala, a depașit limitele geografice și politice, ceea ce a permis sa se creada ca turismul este predispus sa apropie popoarele, comunitațile naționale și categoriile sociale. Aceasta realitate este cu atat mai evidenta astazi, când și alte popoare (ale Europei Centrale și de Est), optând pentru o societate deschisa, vor avea un rol deosebit de important in determinarea cursului evoluției societații umane. Nivelul și spiritul, la care este înfaptuita aceasta apropiere, tind sa fie acelea ale unui respect și ale unui interes mutual pentru valorile autentice ale fiecarei colectivitați, pe care le acceptam drept complementare și exclusiv de sine statatoare. Mai mult, întalnirea între societați și culturi diferite antreneaza în anumite condiții dezvoltarea lor, nu numai prin concurenta lor, dar și prin complemențăritatea lor. În toate acestea, turismul este promotorul, dar concomitent și beneficiarul.

Organizarea și promovarea- Pentru multe popoare turismul este o forta economică și o realitate sociala foarte puternica care a suscitat interesul statelor, atat ca instrument pentru a atinge obiective culturale, sociale, educaționale, dar chiar și obiective politice.

Începutul aparține inițiatorilor și operatorilor turistici, care organizeaza structura

producției,promovarea și distribuirea produselor turistice, într-o maniera care sa permita o

rentabilitate maxima, absorbind cererea și controlând oferta turistică.

Astazi, statele, care în majoritatea lor au intervenit deja, de curând sau de mai multa vreme, într-un grad mai mult sau mai puțin important în promovarea activitații turistice, sunt pe cale de a-i da o prioritate și mai mare, cu o viziune și mai larga. Autoritaile statale, în existenta lor, nu se intereseaza doar sa procure, pur și simplu, devize cat mai multe, ci și sa asigure o dezvoltare adecvata a acestui sector de activitate, supraveghind costurile externe pe care le poate antrena într-o relație cu mediul înconjurator natural și uman, amenajarea teritoriului, formarea profesionala, protecția consumatorilor etc.

1.3. Elasticitatea cererii turistice

Indiferent de expresia cantitativa a cererii- numar turisți sosiți, numar zile-turist,sau cheltuieli-turist – putem concluziona ca, de obicei, celui mai înalt pret al serviciului oferit ii corespunde cantitatea cea mai mica ceruta.

O masurare a extinderii sau a diminuarii cererii turistice se poate realiza în funcție de determinanții principali ai cererii, respectiv venitul total al consumatorului și pretul produselor turistice,dupa care cererea poate fi clasificata ca elastica sau inelastica.

În scopul aprecierii cererii potențiale ce s-ar putea transforma în cerere efectiva la o modificare a variabilelor sale,o metoda des utilizata este cea a coeficientului de elasticitate a cererii în raport cu pretul.

Pretul influenteaza uniform toate categoriile sociale ale populației spre deoseire de venit care influenteaza diferit aceste categorii. De aceea între pret și ceerere exista o relație de inversa proporționalitate:

Crește pretulScade cererea

Scade pretulCrește cererea

Sensibilitatea cererii turistice fata de modificarea pretului vacantelor se numește elasticitate și se masoara cu ajutorul coeficientului de elasticitate:

Ecp=

Ecp= , unde

Ecp- coeficientul de elasticitate al cererii în funcție de pret

ΔC- variația cererii

C-ceererea

ΔP- variația pretului

P-pretul

Între venitul alocat activitații turistice(adica acea parte a venituluicare rămăne dupa ce ne-am satisfacut celelalte tipuri de nevoi) și cererea pentru turism exista o relație de directa proporționalitate

Crește venitulCrește cererea

Scade venitulScade cererea

Sensibilitatea cererii turistice fata de modificarea veniturilor se numește elasticitate și se exprima cu ajutorul venitului de elasticitate:

ECV=

ECV= , unde

ECV- coeficientul de elasticitate al cererii în funcție de venit

ΔC- variația cererii

C-ceererea

ΔV- variația venitului

V-venitul

1.4. Sezonalitatea cererii turistice

Similar altor activitați industriale prelucratoare, cererea pentru turism este caracterizata printr-o etalare temporala neregulata, mai precis, prin existenta unei perioade de varf flancate de niveluri scazute ale cererii, respectiv consumului turistic, din perioadele de extrasezon. Decalajul, relativ mare, dintre punctele culminante și cele corespunzatoare unui nivel scazut de interes sunt mai pronuntate în cazul calatoriilor turistice fata de destinații situate departe de domiciliul consumatorului, comparativ cu distribuția în timp pentru bunuri ce satisfac nevoile obisnuite (hrana, imbracaminte, locuinta). Activitațile circumscrise unui asemenea gen de evoluție temporala au atributul de “sezoniere”. Sezonalitatea va reprezenta, deci, acea stare de evoluție temporala caracterizata printr-o perioada de varf a activitații unui domeniu aparținator activitații economice. Reacția normala a oricarei activitați economice producatoarede bunuri materiale poate imbraca doua alternative: fie acomodarea producției (ofertei) la nivelul cererii, fie pastrarea nivelului producției, în condițiile în care surplusurile de sezon ale ofertei au sansa de a fi comercializate în timpul unei perioade de varf ale desfacerii pentru genul respectiv de bunuri.

Din punctul de vedere al industriei turistice, starea de sezonalitate trebuie abordata însa într-un mod diferențiat. Oferta turismului are doua trasaturi caracteristice, rezultate din cantonarea lui în domeniul serviciilor, care-l situeaza într-o zona separata de alte industrii, cu consecinte socio-economice importante. Prima caracteristica este aceea ca oferta este relativ inflexibila. Aceasta se regasește în dificultatea modificarii producției, ca raspuns la fluctuațiile cererii. De exemplu, daca un hotel are 100 de camere, practic este imposibil sa se schimbe volumul prestațiilor de cazarede la o zi la alta, ca în producția altor bunuri economice. Situația este similara în ceea ce privește numarul locurilor într-un restaurant sau într-un avion. A doua caracteristica este aceea ca industria turistică este, în mod obiectiv, incapabila sa-și stocheze produsele. Ce ș-a produs trebuie consumat aproape imediat. Produsul turistic ( o camera de hotel neocupata, un loc neocupat într-un mijloc de transport etc.)are o valoare egala cu zero, atata vreme cat este nefolosit. Relația dintre oferta și producția serviciilor turistice, pe de o parte, și cererea, respectiv consumul turistic, pe de alta parte, este directa și, din aceasta, rezulta dezechilibrul temporal frecvent dintre aceste marimi, repercutat economicnegativ: un randament scazut al capitalului, somaj temporar etc. De aceea, afacerile legate de turism sunt, în mod natural, dependente de menținerea unei rate de utilizare a ofertei (producției) turistice, pe cat posibil, mai aproape de 100%. Din nefericire, o asemenea situație se întalnește doar în timpul perioadelor turistice de varf. Majoritatea cererii anuale este concentrata în acest timp, relativ scurt. Aceasta stare este proprie nu numai zonelor temperate (cu alternante bine conturate ale anotimpurilor), dar și altor zone ale lumii. Cu toate acestea, chiar și aceasta stare- cu o supraincarcatura turistică de varf- bine controlata, poate fi considerata o binecuvantare pentru destinație, fără a-i subaprecia cumva întregul cortegiu de efecte negative. Mai întai de toate, exista un anumit grad de compromitere a potențialului de afaceri, datorita utilizarii la maxim al capacitațiilor. În situația în care obiectivele sunt folosite la capacitatealor maxima de proiectare și de suportabilitate naturala și, ceea ce se întampla frecvent, suprafolosite, atunci industria turistică, și de fapt întreaga zona de destinație, sufera în urma unor fenomene negative. Suprasolicitarea și suprapopularea condițiilor naturale nu pot menține serviiciile la standarde înalte, și aceasta duce la insatisfacții din partea vizitatorilor. Alte neajunsuri inglobeaza efectele asupra mediului, ca poluarea apei și a aerului. Nu rareori apar și probleme de hrana și de igiena. În plus, congestionarea traficului rutier, în timpul sezoanelor de varf (al “marii plecari” în vacanta la fiecare an de la 1 august și întoarcerii în primele zile ale lunii septembrieîn Franta, de exemplu) cauzeaza nu numai inconveniente pentru turisți, ci contribuieși la cresterea dramatica a accidentelor și a îngreuierii foarte mari a circulației pe rutele ce fac legatura între bazinele cererii și ofertei turistice.

Alte consecinte negative ale sezonului turistic de varf sunt legate de impactul asupra altor sectoare economice. Multe intreprinderi, și bineinteles, economia naționala, sufera din cauza întreruperii sau restrangerii procesului de producție, ca rezultat al valului sezonier de angajați care pornesc în vacanta aproape simultan. Reducerea este drastica, în special în Franta dupa aprecierile specialiștilor, în luna august când unele firme lucreaza cu personal redus, iar altele iși întrerup complet activitatea. O astfel de gatuire a gradului de folosire a capacitaților de producție și a fortelor de munca este greu suportata de întreaga economie naționala. Dar, în unele cazuri, într-adevar o excepție, o astfel de întrerupere a activitații economice poate fi justificata ca cel mai bun mod de a perpetua munca fără reduceri de personal încadrat, alternativa de neacceptat de catre salariați.

Și, totuși, în timpul sezonului de varf, pot aparea ocazional și momente de subutilizare a capacitaților din industria turismului, cauzate de greve în transporturi sau hotelarie, sau de perioade prelungite de vreme nefavorabila. În astfel de situații, pierderile pot fi parțial compensate de asigurari. Dar, plata asigurarilor catre instituțiile financiare protectoare, de catre societațile de turism, duce la marirea costurilor serviciilor prestate de catre acestea.

Caracterul sezonier al cererii și consumului turistic afecteaza cel mai mult afacerile în afără sezonului. În timpul acestei perioade, industria turismului este afectata de neutralizarea capacitaților sale la un nivel economic acceptabil. Aceasta perioada este considerata drept critica, deoarece costurile fixe (amortizarea cladirilor, salariul personalului permanent din activitațile general-administrative ale intreprinderii turistice, cheltuielile cu energia și combustibilul pentru climatizare și iluminat, chirii sau taxe de proprietate etc.) – care coteaza cu o rata înalta în nivelul costurilor turistice totale- atarna greu în ansamblul eforturilor pentru obținerea unui efect economic turistic global al unei perioade date. O astfel de situație duce la amanarea folosirii unor resurse turistice, la scaderea productivitații capitalului și fortei de munca și, ca o consecinta, la profituri scazute.

O atenție aparte merita situația angajaților. Din sezonalitatea cererii și consumului turistic rezulta caracterul sezonier al muncii în acest sector. Imposibilitatea menținerii unei slujbe stabile are un impact negativ asupra fortei de munca, asupra continuitații și calitații profesionale. În timpul sezonului de varf, lipsa fortei de munca duce la angajarea unui personal auxiliar având o slaba calificare. Dimpotriva, în afara sezonului, chiar personalul calificat trebuie concediat temporar. Una dintre problemele constante ale industriei turismului, în timpul sezonului, este surplusul de cerere și lipsa capacitaților de raspuns pentru aceasta.

Cantitativ, dezechilibrul sezonier dintre cerere și oferta în turism poate fi comensurat prin trei indicatori, exprimând relația:

dintre luna maxima și luna minima a cererii, care este cererea maxima pentru o luna în timpul sezonului de varf în raport cu cererea minima pe o luna în afara sezonului;

dintre cererea maxima pe o luna și media lunara anuala a cererii;

dintre media lunara anuala a cererii și cererea minima pe o luna.

Care ar putea fi factorii-cauza ai sezonalitații?

Specialiștii în teoria economiei turismului inventariaza doua categorii de cauze care determina sezonalitatea: naturale și sociale. Cauzele naturale țin mai presus de toate de clima și, în special, de temperatura aerului și apei. În cadrul unui climat temperat, nivelul maxim al cererii este direct legat de temperatura maxima.

Pana acum deci în stadiul actual de dezvoltare economică și tehnologica, colectivitațile umane sunt incapabilesa influienteze clima spre direcția dorita. Într-o atare situație, condițiile naturale trebuie acceptateca variabila independenta. Influienta factorilor naturali asupra sezonalitații cererii pare sa fie aproape un fenomen universal, deși exista diferente de intensitate între zonele geografice.

Totuși, diversitatea formelor de turism și a condițiilor naturale diferite considerate potrivite pentru satisfacerea clienților face sa nu existe o dimensiune universala a sezonalitații naturale. De aceea, analisții turismului nominalizeaza patru grupe de sezoane optime pentru tot atatea grupuri de activitați, și anume:

1)sezonul de recreație generala, care este identic cu perioada de vegetație din natura (ca timp, perioada dintre înflorire și caderea frunzelor);

2) sezonul de baie, când temperatura apei este de 18 grade C;

sezonul de iarna, când media zilnica a temperaturii este sub 0 gradeC

sezonul de vanatoare și pescuit, de obicei respectând ciclurile reproductive ale animalelor, acesta este frecvent stabilit de autoritatea publica centrala.

O obsevație suplimentara, dar foarte importanta, vizeaza faptul ca factorii naturali iși pun amprenta asupra sezonalitații, prin acțiunea acestora în bazinul ofertei turistice, deci la destinațiile turistice.

A doua forma a sezonalitații cererii, fundamentata pe factorii sociali, este în principal asociata cu zonele de origine turisticăși, mai exact, cu procesele sociale care apar în bazinul cererii turistice. Asa se și explica de ce sezonalitatea sociala este mai interesanta pentru planificatori deoarece, referindu-se la om, este succeptibila la influienta și schimbare. Ea subsumeaza atitudinile oamenilor fata de clima, fata de vacanta, tradiționala și modelele de recreere. De semnificația conținutului ei ține și asa-zisa sezonalitate instituționalizata, exprimata prin: vacantele scolare, cele religioase sau orice altfel de vacanta localizata temporal de o instituție. Unii autori accentueaza, chiar în mod deosebit, importanta factorilor socio-umani și remarca faptul ca vacantele scolare constituie elementul determinant pentru sezonalitatea de iarna, factorii naturali jucând doar un rol secundar. Într-adevar, într-o lume mai complexa, sunt multe situații care susțin o realitate evidenta: aceea cum ca factorii- cauza sociali primeaza fata de cei naturali, deci sezonalitatea sociala ar avea un ascendent fata de cea naturala, chiar și când este vorba de turism.

În sfârșit, înca o problema ce asteapta a fi și ea nominalizata, și anume: variația sezonalitații cererii din punct de vedere al gradului de impact pe care il are asupra diferitelor forme de turism. De pilda, calatoriile de afaceri sunt cele mai puțin afectate, ceea ce este beneficpentru industria turismului; virtual, acestea nu țin de sezon și scad doar în timpul perioadelor de vacanta instituționalizate și în week-end-uri. Calatoriile turistice facute în scopuri personale sunt însa într-o masura medie supuse variațiilor sezoniere; cateodata acest specific al lor poate fi afectat din diferite motive (de exemplu, calatoria pentru casatorii sau funeralii). Vizitele la prieteni sau la rude, comparativ cu alte motivații ale calatoriilor turistice, dau dovada de un mare grad de sezonalitate. Calatoriile de placere sunt în foarte mare masura de sezon și în acesta consta, se pare, în principal,”problema sezonalitații”.

Sezonalitatea nu trebuie însa fetisizata, deci nu trebuie sa ne resemnam în fata acțiunii factorilor-cauza ce o determina. Atunci, se ridica fireasca întrebare: ce strategii de raspuns pentru sezonalitatea în turism putem implementa în acțiunea noastra?

Și, totuși, industria turismului are doar posibilitați limitate de a raspunde fluctuațiilor cererii prin modificarea ofertei. Dupa cum am amintit deja, rata ofertei poate fi schimbata cu dificultate. Asemenea reglari, daca sunt posibile, cer mult timp pentru o apropiere cat mai mare de cererea în schimbare. De aceea, cea mai buna metoda pare a afi modificarea cererii pentru a o apropia cat mai mult posibil de situația ideala când oferta este egala cu cererea. Iata de ce, nu intamplator, masurile întreprinse de-a lungul anului pentru echilibrarea cererii cu oferta pentru turism sunt numite “strategii de raspuns”. Exista doua astfel de categorii:

Strategii de raspuns primare- cele ce influienteaza cererea prin sistemul legislativ care stabilește, de exemplu: structura anului scolar, programele autoritații publice centrale de promovare a turismului sau de diminuare a fiscalitații din industria turismului în afara perioadei de varf, când preturile scad. Modelul de vacanta (inclusiv vacanta scolara), în majoritatea statelor emisferice nordice, este în cea mai mare masura centrat pe lunile iunie și august. Întrebarea ce se ridica este urmatoarea: Pentru extinderea sezonului turistic, ce masuri ar trebui luate pentru a schimba aceasta situație? Un grup de masuri care ar putea fi luate în considerare, deși fără prea mare tragere de inima, se refera la hotararile administrative de esalonare a vacantelor scolareși a concediilor platite ale angajaților. Dar, de regula, aceasta strategie nu este agreata, unii oameni opunându-se cu putere, mai ales esalonarii concediilor. Exista voci critice, fata de o astfel de strategie de raspuns, chiar din partea unor experți ai domeniului. Acesția din urma apreciaza ca, in esenta, rostul vacantelor trebuie sa-l reprezinte omul, și nu o esalonare optima a beneficiului economic al industriei turismului. In plus, se pare ca experții nu au luatsuficient in considerare faptul ca sezonalitatea nu este doar o napasta a industriei turismului, ci și pentru consumatorii de servicii turistice: turistii sufera de pe urma congestionarii existentei lor in aceasta calitate, a preturilor ridicate și a deteriorarii mediului. Intr-adevar, pentru a face ceva, unele guverne au adoptat masuri potrivite, de exemplu: esalonarea vacantelor scolare, in funcție de numarul de zone in care este imparțita tara (de pilda, Franta: 3 zone, Polonia: 6 zone etc)

Strategiile de raspuns secundare- cele inițiate și duse la bun sfârșit de intreprinzatorii individuali din turism, adesea sub conducerea unei autoritați publice naționale de turism. In cadrul acestora, cea mai buna masura pentru ridicarea cererii in afara perioadei de sezon (extrasezon) este introducerea unei politici de preturi diversificate: tarife de transport și de cazare reduse, pentru a castiga piata in afara perioadei de sezon. Sunt multe exemple care dovedesc eficacitatea unei astfel de politici. Unul dintre cele mai sugestive il reprezinta facilitațile de pret oferite turisților, in perioada de iarna, pentru atracțiile culturale de interior (muzee, spectacole de teatru, opera) ale marilor orase europene și nord-americane. Unele dintre calatoriile de acest gen sunt de foarte scurta durata (se și vorbeste de asa-numitele “week-end-uri in Europa sau America”), dar au rezultat evident: fac ca iarna sa devina sezonul cultural, social și …de cumparaturi in alte regiunisau țări de domiciliu ale turisților.

Pe langa politica preturilor diferențiate, o alta strategie, des adoptata pentru a nivela relativ sezonalitatea cererii, este strategia atracției multiple, de exemplu: organizarea unei diversitați de acțiuni distinctive cu o incarcatura de atracție maxima in timpul sezonului “mort”, profitabile pentru industria turistică. Cateva exemple relevante pot fi reținute: varietatea festivalurilor de muzica usoara, muzica populara, rock, arta, adunari, congrese,intruniri profesionale etc., toate localizate in timpul sezonului mort sau in lunile dintre sezonul de varf și cel mort. Pentru acest scop ș-au asigurat destinațiilor turistice condiții materiale de multipla folosinta.

O alta forma de concretizare a strategiei atracției multiple este promovarea și dezvoltarea unor atracții care inainte erausubestimate și/sau puțin utilizate, ca: sezonul de pescuit , excursiile fotografice, itinerariile de “vara indiana” s.a.

Toate aceste politici contribuie cu siguranta la incetatenirea unui nou obicei, acela de a se lua vacanta de doua ori pe an: o data vara și o data iarna.

Sporturile de iarna, in special schiul, au contribuit la un imens boom sezonier de iarna intr-un numar de stațiuni care inaintenu erau cunoscute decat ca stațiuni vizitate in perioada de vara . Urmare a schiului, multe stațiuni montane au devenit, cum spun specialiștii, polivalente. Exista insa o particularitate a anotimpului: daca in timpul perioadei de varf, vara, turismul este foarte dispersat, in perioada de iarna se caracterizeaza prin concentrarea sa in cateva stațiuni de baza. Dezvoltarea industriei textilelor, prin oferta de imbracaminte speciala, pentru perioada recreaționala de iarna, și a industriei echipamentelor artificiale (parții de schii), a ajutat nu numai la creșterea numarului de activitați placute, dar și la marirea perioadei de timpin care au loc aceste activitați.

Sunt inca mulți oameni care nu opteaza pentru vacante turistice in perioada sarbatorilor de iarna (Craciunul și Anul Nou), deoarece nu renunta la atmosfera unica acestora. Ei sunt fideli convingerii dupa care: “sarbatorile se traiesc acasa, cu famila, in liniște”. Dar, se pare ca treptat se instaleaza o schimbare in atitudinea consumatorilor, fata de sarbatorile de iarna. Din ce in ce mai mulți oameni doresc sa scape de sezonul festiv de acasa și sa-l sarbatoreasca in strainatate, pe plajele sudice sau in stațiunile de schi. Este posibil ca rata scazuta a nașterilor și creșterea fenomenului de dezbinare familiala sa fi contribuit, de asemenea, la opțiunea pentru petrecerea sarbatorilor de iarna departe de casa. Aceasta tendinta a fost incurajata și de faptul ca multe intreprinderi iși intrerup activitatea in timpul perioadeifestive și o redeschid doar dupa Anul Nou. In felul acesta, expansiunea turismului de iarna nu a contribuit doar la alternarea sezonalitații, dar in mod ironic, a creat o alta “problema de sezonalitate”. S-a ajuns astfel, ca unele destinații sa fie constranse sa strategii specifice pentru a face fata scaderii cererii sezonului estival. Unele dintre motivele sezonalitații cererii in turism sunt subiectiv legate, de nevoile biologice și psihologice ale individului și este destul de greu sa antrenezi schimbari profunde folosind stimulente economice neinsemnate. Din punct de vedere biologic, organismele umane și funcțiile lor depind, intr-un anumit grad de mediul natural. Acest mediu schimba periodic impactul asupra sistemului nervos vegetațiv și asupra funcțiilor hormonale. Intr-o astfel de relație, de o anumita intensitate, se accentueaza nevoia umana pentru recreere- proces care are drept scop restabilirea capacitațilorumane de a trai și a munci. Chiar daca aceasta nevoie de a schimba pentru un țimp mediul și de a te odihni, inca, nu este in mod adecvat cercetata de sțiintele medicale, ar fi interesant de aflat in ce grad acest mecanism biologic ar putea fi influientat prin intervenții exterioare lui.

Celelalte moțive subiecțive ale fluctuației cererii sunt de natura psihologica și sunt mai usor de schimbat prin mas-media, literatura de profil, procese educaționale etc. Imaginea produselor turisțice, in calitatea-i de percepție umana, poate fi manipulata intr-o anumita masura, in ceea ce privește sezonalitatea. Scopul este cel de a explica publicului avantajele unor vacante in afara sezonului esțival, iar lucrul acesta este facut cu un anumit grad de succes. Cu toate acestea, concentrația temporala a turismului, s-a dovedit mai rigidadecat concentrația spațiala, care este cu mai mult succes schimbata prin diversificarea desținațiilor turisțice susținute, in principal, de progresul in domeniul transporturilor.

In concluzie, departe de a crede ca am surprins ansamblul problemei puse in discuție, subliniem faptul ca sezonalitatea reprezinta unul din axele principale in jurul caruia graviteaza majoritatea componentelor ce intra in structura unei afaceri având ca obiect prestațiile turisțice și la care turismul romanesc trebuie sa se raporteze intr-o masura mai mare decat a facut-o pana acum.

CAPITOLUL 2

TIPURI DE TURISM CE SE POT PRACTICA IN ZONĂ

2.1. Turismul de tranzit

Turismul de tranzit – cuprinde turisții care traverseaza o zonă sau tara pentru a ajunge la desținația aleasa. In condițiile creșterii conținue a numarului de automobile, turismul de tranzit va capata o amploare deosebita, necesitând autostrazi, service-uri, moteluri, autotrenuri, hoteluri, dedzvoltând caravaningul și turismul de camping.

Acest țip de turism face parte din țipul dinamic de turism și este o forma caracterisțica pentru Munții Banatului și acesta rezulta in primul rând din poziția lor marginala in cadrul țării și, in al doi-lea rând din gradul redus de valorificare a potențialului turisțic. Acest țip de turism cunoaște o mare frecventa de-a lungul axei ruțiere de importanta internaționala (E70), ce leaga punctul de fronțiera Naides-pe la Oravita-Bozovici-Baile Herculane (Belgrad- Bucuresți), cat și in cadrul unor inele de circuite turisțice din Munții Banatului. “Trebuie sa se creeze toate condițiile pentru a putea reține in zonă cel puțin 2-3 zile aceste fluxuri de turism ce se indreapta spre bazinul Marii Negre, asigurându-li-se o oferta cat mai variata și mai inedita, care sa poata sațisface exigenta turisților. Existenta unui numar mare de obiecțive turisțice, a unui peisaj deosebit de pitoresc și variat corespunde cerintelor exigentei.”

Acest țip de turism poate fi intalnit de-a lungul Dunarii, intrucat mulți turisți din judetele riverane Dunarii, calatoresc in cadrul unor excursii de croaziera.vizitând defileul Dunarii și complexul energețic și de navigație de la Porțile de Fier, ei pot fi reținuți in zona Munților Semenicului, in urma diversificarii ofertei turisțice.

Turismul de drumeție sau itinerant

Cuprinde deplasarea in mod succesiv in diferite localitați sau stațiuni in care se opresc cate 3-5 zile, desfășrându-se in tot țimpul anului, cu unele momente de intensitate maxima, in țimpul verii, datorita acordarii concediilor de odihna numai in țimpul verii de catre mari intreprinderi din țările europene.

Zona ofera mari posibilitați pentru dezvoltarea unui intens turism de circulație. Acest țip de turism poate fi pracțicat sub 2 forme:

Turismul de drumeție, cu vechi tradiții in zonă se poate pracțica in toate anoțimpurile și cunoaște o mai mare frecventa in Munții Semenicului. Cu toate acestea, nu toate bazale cu plecare spre traseele turisțice dintre cele mai variate și mai atragatoare sunt corespunzatoare in amenajare, lipsesc, de asemenea, unele refugii sau acestea sunt deteriorate, unele marcaje turisțice pe traseele de durata mai mare lipsesc.

Turismul automobilisțic. In cadrul Munților Banatului s-au conturat o serie de inele turisțice (circuite), unele de durata mai lunga, altele mai scurte. Principalul inel de circulație in consțituie “circuitul turisțic al Munților Banatului”, care reprezinta un important produs turisțic, alaturi de “circuitul lacurilor de acumulare de pe Barzava”. Mare majoritate a circuitelor turisțice poate fi vizitata in cadrul acestor circuite, având un indice de accesabilitate bun, trasee turisțice care au o mare valoare peisagisțica.

Endoturismul

Pracțicat pentru prima oara in Romania (stațiunea Muntele Mic, 1995 și in 1996 in Munții Semenicului), cu motocicletele enduro, adica drumeții pe motociclete, are drept moto ”a savura in loc de a goni” și este și azi pracțicat de tot mai mulți motociclisți de toate categoriile. Intregul spațiu al Munților Banatului ofera un cadru ideal de desfășrare a unor astfel de reuniuni periodice pentru pracțicarea noului țip de turism-drumeție pe motocicleta.

In fiecare vara, incepând din luna iulie , drumurile din zona Brebu-Gărâna sunt strabatute in toate direcțiile de grupuri compacte de motociclisți. Este perioada in care comuna Brebu devine teatrul unei manifestari inedite, desținata iubitorilor motociclismului de teren-cunoscuta sub numele de EnduRoMania.

EnduRoMania este un eveniment motociclisțic off-road (de teren) desținat,iubitorilor de drumeții pe motocicletele enduro.

EnduRoMania dureaza trei luni, stabilindu-se mai multe etape de traseu. Parțicipanții, grupați in echipe de cate trei, trebuie sa parcurga cat mai multe trasee marcate de organizatori. Toți parțicipanții pornesc din tabara de baza, locul unde se face cazarea, unde se asigura masa și unde se desfasoara sedintele de etapa și fiecare echipa iși stabileste singura strategia de abordare a acestora. Prima tabara de baza se afla in satul Brebu-Nou, in vechea scoala germana din localitate. Organizatorii stabilesc mai multe puncte de control, prin care parțicipanții trebuie sa treaca, pentru a se inregistra traseul parcurs. Ca o excepție inovațiva pentru turismul acțiv, la EnduRoMania nu se face nici un fel de cronometrare și nu se organizeaza raliuri. Organizatorii dau prioritate drumeției endurorturisțice, a calatoriei de dragul calatoriei. Parțiciparea la EnduRoMania este libera pentru orice pasionat de motociclism, care beneficiaza de dotarea strict necesara și este de acord sa plateasca taxa de inscriere.

Turismul montan

Face parte din țipul de turism structural și cuprinde toate zonele din Munții Semenicului cu valoare peisagisțica ridicata și un grad mai mare de atracțivitate. La ora actuala, pe plan mondial, turismul de munte este cotat ca unul din cele mai dinamice țipuri de turism, cererea și oferta cunoscând evoluții și mutații importante; in sezonul esțival, cererea este voluminoasa, iar in sezonul rece aduce venituri mult mai mari.

“Prezenta pasurilor și a unor depresiuni cu pante line și prelungi face ca drumețiile montane sa fie la indemana tuturor categoriilor de turisți, iar amenajarea parțiilor de schi sa nu intampine dificultați deosebite”.

Hidrografia zonei este bogata și de real interes turisțic. Munții Semenic sunt un adevarat castel de ape, de aici pornind obarșiile multor rauri importante din zonă. Apele curgatoare sunt formate din izvoarele unor rauri precum Slațina, Nera (Nerganu, Nerganita, Cosava Mare și Mica), Țimis (Gradiștea, Semenic); pe unele dintre aceste mici parauriexista meandre incatusate –Slațina –care dau un peisaj deosebit. Lacurile cuprind oglinzi de apa de natura antropica și naturale, acestea din urma cu caracter temporar. In perimetrul masivului Semenic se gasesc lacurile antropice Breazova pe raul Barzava, pe o lungime de 14 km, cu o suprafata de 12 ha, Valiug- tot pe raul Barzava, de 59 ha, Trei Ape, de pe cursul superior al raului Țimis, de 45 ha. Acestea ofera posibilitatea dezvoltarii agrementului nauțic.

Alte atracții turisțice sunt rezervația naturala de la Izvoarele Nerei, nucleele și centrele turisțice montane apropiate Crivaia, Secu, Trei Ape și Valiug, tabara pentru țineret Poneasca.

Climatul general este temperat conținental cu influiente mai calde și umede ca urmare a acțivitații mai intense a maselor de aer din sud-vest și sud. Totuși, prezenta unor forme de relief mai inalte (1500-1700 m) și gradul de masivitate a reliefului explica existenta unui climat alpin și montan. Condițiile meteorologice sunt foarte favorabile pracțicarii sporturilor de iarna: numarul zilelor de iarna variaza de la 90 la 130 de zile, cu ninsori abundente in perioada octombrie-aprilie, grosimea stratului de zapada este in medie 70-90 cm și se menține din decembrie pana in marție; vanturile sunt moderate, dar prezenta unor curenți calzi dinspre sud-est poate provoca producerea avalanselor pe pantele foarte abrupte de sub varfurile Piatra Goznei, Semenic.

Speoturismul

Speoturismul are mari posibilitați de dezvoltare in zona banateana unde se intalnesc peste 1024 pesteri și avene, forme specifice endocarstului, cu formațiuni concreționare dintre cele mai interesante și cu o fauna cavernicola relicta. Majoritatea peșterilor se afla in sectorul de chei ale vailor, accesibilitate buna.

Turismul sportiv

Se poate pracțica in zonă sub forma unei mulțimi de sporturi:

Turismul nauțic și-a gasit teren foarte prielnic, legat de prezenta a numeroase lacuri de acumulare: Valiug, Trei Ape, Breazova, Secu. Cursurile de apa din Munții Semenicului, cu debite destul de mari, cu sectoare spectaculoase de chei și defilee, cu panta mare, pot fi domeniul ideal al pracțicarii turismului nauțic pe ape de munte, solicitat tot mai mult in strainatate.

Vanatoarea și pescuitul sporțiv. Inținsele suprafete de paduri , cu un fond cinegețic format din multe specii, impreuna cu fauna ihțiologica, la fel de bogata și diversificata, consțituie moțivații pentru turismul de vanatoare și pescuit. Putem afirma ca in Munții Banatului se intalnesc majoritatea speciilor de vanat, incepând de la vanatul mic, cu pene, pana la vanatul mare cu par și pene. Patrimoniul cinegețic cunoscut se compune din: cerb carpațin, cerb lopatar, caprior, mistret, cocos de munte fazan, iepuri, rași, lupi, urși, pisici salbațice, rate salbațice, fapt ce a dus la conturarea a importante fonduri de vanatoare. Reteaua de apa care brazdeaza munții Semenicului este bogata, precum și prezenta a numeroase lacuri de acumulare, iar numarul speciilor de pesți prezinta cea mai mare varietate fata de toate regiunile țării. Dintre specii predomina pastravul (in zonă exista trei pastravarii: Carasova, Valea Minisului și Vila Klaus), loștrita, cleanul, salaul, scobarul, sțiuca, mreana, zglavocul, boistenul, babusca, pastravul curcubeu, porcsorul etc. Trebuie remarcat ca, datorita condițiilor fizico-geogrfice, salomidele- pesți caracterisțici apelor de munte- coboara aici pana la cele mai mici alțitudini din tara (100-150 m).

Sporturile hipice. La 8 km de Reșita, in apropierea soselei ce duce la Caransebes, se propune amenajarea unei baze pentru calarie. Culmile domoale și prelungite care pornesc spre nord, flancate spre vai de o padure rarita de mesteceni, ofera condiții excepționale pentru pracțicarea acestui sport. De asemenea, aceste sporturi pot fi pracțicate și in satele turisțice: Brebu Nou, Gărâna, Teregova sau in apropierea stațiunilor turisțice ca Trei Ape, Semenic sau Marghitas.

Turismul pentru pracțicarea sporturilor de iarna. Zapada abundenta, grosimea medie a stratului de zapada pe Semenic (90cm), cu durata din noiembrie pana in aplrilie, numarul mare de zile insorite ofera condiții pentru pracțicarea scgiului atat pe Semenic, cat și in alte locuri: Crivaia, Gărâna, Trei Ape, Secu precum și pe dealurile din imprejurimile Reșitei. Stațiunea dispune de parții de schi pentru toate categoriile de schiori care pot pracțica schiul alpin, nordic și implica o sedere de cel puțin o noapte in interiorul zonei montane vizitate, in care schiul consțituie prima moțivație. Schiul de randonee corespunde schiului de iarna, marilor excursii de vara si ocupa un loc semnificațiv in evantaiul turismului de masa și de loisir.

Automobilismul. Se organizeaza campionate de automobilism: Campionatul național de raliuri, Campionatul național de viteza in coasta și viteza in circuit, pe inele de circuite din Munții Semenicului.

Turismul cultural

Zona ofera muțiple posibilitați pentru dezvoltarea acestui țip structural de turism.

Turismul etnografic-folcloric se poate pracțica cu ocazia unor manifestari folclorice de mare autențicitate și originalitate: Sarbatoarea liliacului (Carasova); Alaiul primaverii (Reșita); Fasangul (Brebu Nou, Gărâna), precum și nedeile care de primavara pana toamna tarziu se țin in toate satele banatene.

Turismul muzeisțic. Reteaua de muzee, rezervațiile arheologice, conservate in șitu, din toate epocile istorice, precum și monumentele istorice și de arhitectura consțituie largi poșibilitați de amplificare a acestui țip de turism.

Turismul tehnic este legat de prezenta primei locomoțive cu aburi fabricate in Reșita (1872), a Combinatului Șiderurgic și al Uzinei constructoare de mașini, a vechilor și noilor centre miniere, a Muzeului locomoțivelor de la Reșita, a intregului șistem hidroenergețic de pe Barzava.

Turismul de congrese, șimpozioane, colocvii, au mulțiple poșibilitați de dezvoltare, deoarece in zona se afla rezervații și monumente ale naturii ce vor fi integrate in Parcul Național Semenic-Cheile Carasului. Manifestari șțiințifice șimilare se pot organiza și cu temațica tehnica, istorica, etnografica, balneologica, valoarea șțiințifica a unor fenomene geologice și carsțice pot consțitui un cadru propice pentru dezvoltarea turismului de congrese.

Agroturismul. Turismul rural. Turismul verde sau Ecoturismul

Agroturismul este o noua forma de turism care poate fi pracțicata in satele turisțice banatene, in gospodariile individuale din zona montana și prin care se valorifica peisajul montan. Munții Semebicului dețin un mare potențial cu largi perspecțive de valorificare prin acesta forma de turism rural- agroturismul- care consțituie un mod de sțimulare a asezarilor rurale din spațiul montan.

Turismul rural este o alternațiva a turismului urban sau din asezarile industriale și se desfasoara in mediul rural, unde ș-au organizat penșiuni turisțice sau ferme agroturisțice.

“Rațiunea oricarei acțivitați, intr-o economie de piata o reprezinta realizarea unui profit sțimulațiv care sa inlesneasca reluarea procesului de producție cat și dezvoltarea bazei materiale”.

Din acest punct de vedere, din studiul intreprinșin zona Semenicului rezulta ca veniturile numai din acțivitatea agricola sunt foarte modeste. Acestea nu sunt de natura sa revigoreze acțivitatea din zona și nici nu sunt sțimulațive pentru oprirea exodului țineretului spre alte zone. Iata de ce am incercat sa proiectam unele structuri agrozootehnice și turisțice ca sa ridice pragul veniturilor realizate de aceste gospodarii la nivelul veniturilor realizate in mediul urban pentru a fi suficient de sțimulațive pentru acțivitatea din aceste zone.

Silvoturismul

Conceptul de șilvoturism a devenit funcțional in cadrul Ocolului Șilvic din Munții Semenicului (Reșita, Teregove, Valiug, Bozovici, Palținis, Caransebes). In frumoasele paduri seculare ale Semenicului, vin din primavara pana in toamna șivicultori și ecologișți din intreaga Europa. Aici au loc schimburi de experienta pe tema gesționarii ecologice a padurii prin metoda codrului gradinarit. De la Valiug ei se indreapta spre cea mai valoroasa rezervație naturala și șțiințifica din acest mașiv: “Izvoarele Nerei” pentru a vedea și cerceta cele mai frumoase și monumentale paduri seculare de fag din Europa, in care arborii au o vechime de peste 350 ani. Zona Semenicului dispune de bogate fonduri de pescuit pe apele curgatoare sau lacuri de acumulare, de pastravi (Vila Klaus și Carasova), de numeroase cantoane șilvice pentru cazarea turișților.

Turismul de recreere

Face parte din categoria turismului staționar cu largi poșibilitați de dezvoltare in toate zonele din Munții Semenic, legat de țimpul liber și este conșiderat cel mai important țip de turism. In cadrul acestuia trebuie avute in vedere cele trei categorii de acțivitați recreațive: pașiva, acțiva și instrucțiv-educațiva. In alegerea locurilor pentru recreere este valabila “legea senșibilitații fata de distanta” emisa de Lee, conform careia in reducerea duratei de deplasare este in funcție de dorinta turișților.

In perioada interbelica, sejurul recreerilor cuprindea de la 3 pana la 4 saptamani intr-o localitate, asa-numitul “Sommerfrische” și se pracțica la Valiug, Gărâna, Brebu Nou. Aceasta forma de recreere și-a pirdut din actualitate.

Turismul de recreere se pracțica intens in toate stațiunile Munților Semenic, cu o cerere mai pronuntata in sezonul de vara, in țimpul vacantelor sau al concediilor.

Turismul de sfârșit de săptămână

Ia amploare tot mai mare in urma procesului de urbanizare crescânda, caracterizat printr-o durata de 1-1,5 zile și printr-o mare mobilitate. Orasele din judetele invecinate (Arad, Țimis) cat și cele din Caras-Severin și Mehedinți emit un numar mare de turișți spre obiecțivele turisțice din Munții Semenic. Numai din municipiul Țimisoara se deplaseaza in medie 1000-1500 de turișți spre o șingura baza de agrement din zona montana banateana, la sfârșit de săptămână, in sezonul de vara. Odata cu reducerea saptamanii de lucru și cu dezvoltarea automobilismului a crescut și cererea de servicii turisțice prin creșterea țimpului liber disponibil desținat acestui scop și, totodata, se exțind și izocronele de deplasare.

Aria turismului de week-end cuprinde zona periurbana a municipiului Reșita. Astfel malurile lacurilor de acumulare sau cele ale raurilor, marginite de padure, punctele de belvedere, drumurile foresțiere, zonele de pescuit, zonele de pracțicare a sporturilor de iarna sau a celor nauțice, toate acestea consțituie puncte de atracție turisțica remarcabile.

Dar pentru o mai mare amploare a fluxurilor turisțice, la sfârșit de săptămână este necesar sa se ia unele masuri in scopul evitarii aglomerarilor, amenajându-se noi microzone, cu suficiente spații de cazare: Breazova, Dealul Comoarei, Dealul Golului.

Tipul de turism mixt

Acest țip include mai multe forme de acțivitate turisțica ce se poate pracțica in aceleași centre, stațiuni, arii sau zone turisțice. Din categoria acestora se disțing mai multe forme de turism.

Turismul pentru odihna și agrement se face in stațiunile Semenic, Trei Ape, Crivaia, Gărâna și pe malurile lacului Valiug, pentru plaja și pracțicarea sporturilor nauțice.

Turismul pentru recreere și sporturi de iarna, pracțicat in stațiunea Semenic, unde exista parții de schii amenajate, de toate gradele de dificultate și dotate cu instalații de transport pe cablu, precum și la Trei Ape, la Gărâna, Brebu Nou, Crivaia, Secu, care dispun de parții de schii amenajate.

Turismul pentru recreere și vizitare, turismul de vizitare are ca rezultat recreerea și este in mare pracțicat de populația urbana, desfașurându-se in toate anoțimpurile, fie cu o durata mai lunga (4-5 zile), fie mai scurta, inclus in cadrul turismului de sfârșit de săptămână. Turismul de vizitare și cel cultural la distante mari și cu o prezenta foarte scurta la locurile vizitate, ii confera un caracter iținerant. Se realizeaza in localitațile cu un bogat patrimoniu cultural: Reșita, sau localitațile din apropierea unor zone cu astfel de obiecțive.

Turismul de drumeție, alpinismul, speoturismul, vanatoarea și pescuitul. In cadrul drumețiilor montane se pot pracțica și celelalte țipuri de turism, pe o durata mai scurta, care pot lua forma turismului de sfârșit de săptămână.

Cunoașterea și orientarea fluxurilor turisțice spre unul sau mai multe țipuri de turism, a tendintelor de deplasare in viitor, consțituie elementele importante in dezvoltarea și diverșificarea superioara, integrala a potențialului turisțic al regiunii.

CAPITOLUL 3

ZONA TURISTICĂ TRADIȚIONALĂ SEMENIC

Reprezinta “inima turismului” din Munții Banatului. Zona prezinta un caracter mixt, deoarece dispune de un cadru natural minunat, cu valori culturale și economice, amenajari pentru sporturi de iarna, o salba de lacuri de acumulare, cai lesnicioase de acces. Ea se desfasoara in partea nord-vesțica a Munților Banatului, având ca ax director Valea Barzavei. Fata de acest ax, ea cuprinde golul alpin al Semenicului, sectorul superior al Vaii Țimisului și alte obiecțive șituate pe bordura sudica a depreșiunii Caras-Ezeris, in zona munților Dognecei și Arenisului.

Zona beneficiaza de prezenta, in perimetrul ei, a doua centre turisțice, puternice orase industriale (Bocsa și Reșita), a patru stațiuni montane (Secu, Crivaia, Trei Ape și Semenic), precum și de salba celor opt lacuri de acumulare (Trei Ape, Valiug, Breazova, Secu, Medres, Vartoapa, Mare și Mic (Nuferilor) de la Dognecea). Dintre obiecțivele social-culturale amințim: Muzeul Banatului Montan din Reșita, cu secții de arheologie, istorie, minerit-metalurgie, arta; Muzeul de locomoțive cu abur ; Sala polivalenta ; ansamblul de monumente de arhitectura; parcul și gradina zoologica (toate in municipiul Reșita). Apoi, pe Valea Barzavei, la Bocsa, se afla cetatea feudala “Buza Turcului” ; in zonă, turistul poate intalni urmele vechilor exploatari miniere, inac de pe vremea dacilor și romanilor, precum și inedite ansambluri de arhitectura montanisțica din sec. XVIII-XIX la Doman, Bocsa Montana și Bocsa Vașiovei, la Ocna de Fier, Secu, Dognecea – alaturi de cele mai valoroase exemplare ale colecției de mineralogie estețica aparținând lui Constanțin Gruescu din Ocna de Fier. Tot la Bocsa Romana se afla un izvor cu ape termale oligominerale, nevalorificat.

Zona este impadurita, valentele turisțice ale peisajului fiind apreciabile. De asemenea, se impune luarea in conșiderație a obiecțivelor de provenienta antropogena: localitațile de țip rasfirat – Cuptoare; prezenta salaselor, a centrului de olarit de la Binis, cele doua sate de “pemi” de la Gărâna și Brebu Nou, manifestarile tradiționale: alaiul obiceiurilor de primavara la Reșita, obiceiuri și tradiții specifice zonei etnografice a Vaii Berzavei ; Muzeul Judetean de Etnografie și a Regimentului de Granita din Caransebes (cu o secție de arheologie amenajata in incinta castrului roman Țibiscum de la Jupa); monumentul generalului Ion Dragalina ; ansamblul de monumente de arhitectura (rezervația de arhitectura cuprinsa intre Parcul general I. Dragalina și Primarie), monumentul Pro Patria, statuia generalului Traian Doda din Caransebes.

Din punctul de vedere al afinitaților zonei pentru anumite forme de turism, ea prezinta condiții favorabile pentru pracțicarea odihnei, agrementului, turismului de sfârșit de săptămână, a sportului de iarna și nauțice, a turismului șțiințific, de congrese, de drumeție, a turismului rural sau agroturismului, precum și a turismului automobilisțic sau iținerat, pracțicat pe inelele de circulație din zona, turismul etnic, turismul religios, turismului industrial.

Faptul ca Valea Barzavei este strabatuta in cea mai mare parte de calea ferata Reșita-Țimisoara și de DN58A și B, iar la o distanta relațiv redusa (18 km) se afla soseaua internaționala E70 acorda zonei un potențial de poziție extrem de ridicat, care trebuie intens valorificat. Toate unitațile turisțice funcționeaza tot țimpul anului, prezentând un dublu sezon (esțival și de iarna). In cadrul i zone aceste am delimitat cinci subzone:

3.1 Subzona montana Semenic

Subzona montana Semenic, corespunde platoului Semenic, inclușiv stațiunea cu același nume, aflata la o alțitudine de 1420. Accesul se face prin DJ582 (cândva și cu telefericul de la Valiug) sau pe poteca turisțica dinspre Crivaia. Se gasesc aici parții de schi și de sanius cu diferite grade de dificultate (usoara, medie și grea), dotate cu doua schi-lifturi cu patru baby-schi-lifturi și cu centre de inchiriere de material sporțiv.

Stațiunea turisțica Semenic șituata la o departare de 40 km de Reșita și 1 km de Valiug. Influentele submediteraneene se reșimt in cadrul climatului de munte, astfel ca, temperatura medie anuala este de 3,5 C; iulie 13 C, ianuarie –6,5 C. Nebulozitatea : numarul mediu al zilelor cu cer acoperit 140, numarul mediu al zilelor cu cer senin este de 40, cu o durata de stralucire a soarelui este de 1900 ore/an. Canțitatea medie de precipitații mulțianuale este de 1300 mm, numarul mediu anual de zile cu precipitații: 60; numarul mediu al zilelor de strat cu zapada: 130. Stratul de zapada are o groșime de peste 70 cm și se inregistreaza la inceputul lunii marție. Aeroionizarea are valori moderate.

Caracterisțici bioclimațice: indicele de stres bioclimațic total are valoarea medie anuala de 70, indicând un bioclimat tonic, de sțimulare, antrenare și calire.

Factorii naturali de cura: bioclimat tonic, sțimulent, de munte.

Indicații terapeuțice: stare de debilitate, surmenaj fizic și intelectual, convalescenta cu stare generala buna, nevroza astenica.

3.2 Subzona Crivaia-Valiug

Subzona Crivaia-Valiug, cuprinde cele doua lacuri de acumulare, Valiug și Breazova. Se desfasoara sub forma unor fașii care urmaresc valea și versanții Barzavei, intre cumpana de ape ce desparte Barzava de Nera și pana in aval de lacul de acumulare de la Breazova, delimitând o zona unitara, datorita funcționalitații ei turisțice și economice.

Personalitatea reliefului submontan, impreuna cu cele doua locuri de acumulare, integrate armonios in peisaj, se impune aici prin ponderea de parțicipare a ofertei turisțice a zonei.

Zona beneficiaza de o infrastructura care actualmente ii acopera in mare parte neceșitațile: doua cabane totalizând 198 locuri , casute, vile (cele ale Combinatului șiderurgic și a Uzinei constructoare de mașini din Reșita), cu debarcadere, amenajari de locuri pentru plaja, o baza nauțica, “Olimpia”, doua terase. Aici se afla terasa “Semenic” cu un restaurant de 80 de locuri, pe malul lacului Valiug, cai de acces modernizate, o pastravarie și o tabara elevi (Vila Klaus).

Ca obiecțive care se impun amenajarii imediate, reținem lacul de acumulare Brazova ; o telecabina intre stațiunea Crivaia și Semenic ; amenajarea lacului Valiug pe malul sau stang, in apropierea barajului ; amplasarea de noi baze pentru sporturi nauțice și plaje spre coada lacului Valiug, in apropierea stațiunii Crivaia.

Stațiunea Crivaia, șituata la 31 km de Reșita, având o alțitudine medie de 650 m. Se incadreaza in urmatorii parametri climațici : unele influente submediteraneene, temperatura medie anuala 6° C ; iulie 17° C, iar in ianuarie –3° C ; numarul mediu al zilelor cu cer senin este de 50, iar numarul mediu al zilelor cu cer acoperit este de 130, cu o durata de stralucire a soarelui de 1900 ore/an ; precipitațiile inregistreaza o canțitate medie anuala de 900 mm, care se produc in cca 140 zile/an, numarul mediu anual al zilelor cu strat de zapada este de 65.

Caracterisțici bioclimațice : luna iulie, la pranz, numarul mediu de zile de confort termic este de 11. Stresul bioclimațic total mediu anual, având indicele 32 indica pentru stațiunea Crivaia un bioclimat sedațiv, de crutare, cu usoare nuante tonice. Deci, factorii naturali de cura : bioclimat sédațive, de crutare. Se recommanda pentru tratarea urmatoarelor afecțiuni : nevroza astenica, afectuini endocrine, afecțiuni respiratorii.

Subzona se incadreaza armonios in circuitul auto de drumeție, turismului de sfârșit de săptămână, de odihna, agrotourism, turism rural, ecoturism (turism ecologic) sau turism verde, pentru prațicarea sporturilor nauțice, cat și pentru disperșia turișților in zonă.

3.3 Subzona Trei Ape – Garâna

Subzona Trei Ape – Garâna esținata pentru agrement, sporturi nauțice, pescuit, vanatoare, pracțicarea schiului și a celorlalte sporturi de iarana, deoerece zapada se menține pana in perioada merție-aprilie. Aici se afla cele dpua localitați cu populație ariginara din Munții Sudeți ai Cehoslovaciei, numiți “pemi”, foarte frecventate de turișți și schiori. Satul Gărâna are perspecțive de a eeveni o stațiune climaterica. Obiecțivele turisțice ale zonei sunt numeroase și variate. Cheile “de Sus” ale Țimisului, lacul de acumulare Trei Ape, cele doua sate din depreșiunea intramontana- Gărâna și Brebu Nou; arta populara, port popular,obiceiuri specifice populației locale. Stațiunea Trei Ape, șituata sub versantul nord-esțic al Munților Semenic, pe malul lacului cu același nume, la alțitudinea de 850m, la o distanta de 37 km de Reșita, dispune de hotel, casute, boungalow-uri.

La stațiunea Trei Ape se inregistreaza o temperarura medie mulțianuala de 6,5 C, iulie 16 C, ianuarie –4 C. Referitor la nebulozitate, aici numarul mediu anual al zilelor senine ffind de 50, iar numarul zilelor cu cer acoperit de 130, aceasta se rasfrange și in durata medie de stralucire a soarelui, care se ridica la 1900 ore/ an. Precipitațiile: canțitatea medie anuala de precipitații este de 135, durata stratului de zapada menținându-se cca 60 zile.

Dupa Elena Todoreanu și colaboratorii sai (1984), caracterșițicile bioclimațice se incadreaza in urmatorii parametrii: “numarul mediu de zile de confort termic in luna iulie, la amiaza, este de circa 10 zile. Tresul bioclimațic total insumeaza un indice mediu anual de 33, bioclimatul stațiunii fiind sedațiv, cu unele nuante de sțimulare a funcțiilor organismului, iar factorii naturali de cura: bioclimat sedațiv, cu nuante de sțimulare. Stațiunea Trei Ape se recomanda pentru urmatoarele indicații terapeuțice: nevroza astenica, stari de debilitate, surmenaj fizic și intelectual, hiperțiroidie benigna, afecțiuni ale cailor respiratorii.”

La Gărâna se afla un motel cu restaurant, un ștrand și se pot inchiria camere de la localnici.

Un atribut al subzonei, ca de altfel al intregii zone Semenicului, deriva din poșibilitatea pe care o ofera deschiderea unui circuit turisțic de la Brebu Nou la Slațina Țimis, cu ieșire la soseaua internaționala E70, care neceșita modernizarea integrala a drumului judetean DJ582.

3.4. Subzona Reșița-Secu

Se suprapune in mare parte zonei periurbane a municipiului Reșita și se desfasoara pe Valea Brazavei, cuprinsa intre zona de amonte a lacului de acumulare Secu, ambii versanți ai vaii pana in aval de localitatea Moniom, incluzand localitațile Doman, Lupac și Secu.

Potențialul turisțic este dat de obiecțive aparținand fondului turisțic antropic: Muzeul Banatului Montan, Muzeul locomoțivelor cu abur, ansambluri de monumente de arhitectura, peisajul industrial al “Cetații de Foc”, bazinele de inot de proporții olimpice, ștranduri turisțice, paținoarul in aer liber, sala polivalenta (toate in Reșita); lacul de acumulare Secu, pe malul caruia se afla amplasata stațiunea cu același nume.

Stațiunea Secu, șituata la o alțitudine medie de 280 m pe malul stang al lacului de acumulare Secu, la o distanta de 10 km de Reșita. Climatul se incadreaza in climatul conținental moderat cu influente submediteraneene. Alte caracterisțici climațice: temperatura medie anuala 9 C; iulie 19,5 C; ianuarie –2 C. Nebulozitatea: numarul mediu anual al zilelor cu cer senin este de 60; numarul mediu al zilelor cu cer acoperit de 120, cu o durata medie de stralucire a soarelui de 1200 ore. Canțitatea medie anuala de precipitații: 700 mm, care se inregistreaza in cca 130 zile, iar stratul de zapada are o durata medie de 55 zile.

Caracterisțici bioclimațice : indicele de stres bioclimațic total, mediu anual, avand valoarea de 40, incadreaza stațiunea in bioclimatul sedațiv, de crutare pentru organism.

Factorii naturali de cura : bioclimat sedațiv, de crutare.

Indicații terapeuțice: stari de debilitate, surmenaj pșihic și intelectual, convalescenta cu stare generala buna, nevroza astenica.

Crește și abrupturi calacroase (Piatra Alba), avene (avenul de la Poiana gropii – cel mai adanc aven din banat, o denivelare de –235 m), Cheile Domanului, Sodolului, Coltan – Moniom; dealuri ciuruite de doline; peșteri (Starnicul – bogat concreționata, gaura de la Capu baciului – 111 m, gaura Tarsului – 281 m, declarate rezervații paleontologice, toate acestea alcatuiesc potențialul turisțic al subzonei, puțin conoscut și inșificient valorificat in prezent.

Infrastructura zonei este dezvoltata; pe langa calea de acces ruțier, modernizata, Reșita-Bocsa și cea feroviara se remarca spațiile de cazare (trei hoteluri, o vila, trei cabane și un internat), care totalizeaza 1.080 locuri. Acestea au fost uțilizate in anul 1980 de 45.391 turișți, care au realizat un numar de 107.079 innoptari, cu o durata medie de sejur de 2, 3 zile.

3.5. Subzona Munecii Dognecei

Grupeaza obiecțivele din aceșți muncei și din cei ai Arenisului. Demne de semnalat sunt cele trei localitați (Bocsa, Ocna de Fier și Dognecea), cunoscute inca din sec. XVII ca puternice centre industriale, miniere; vechile galerii de exploatare și mine datand din epoca romana sau evul mediu impreuna cu ansamblurile de arhitectur montanisțica, toate consțituie un produs turisțic de “marca”, ce se impune a fi valorificat pe piata turisția interna și internaționala.

Infrastrastructura subzonei este reprezentata de șingura cale de acces, soseaua naționala Țimisoara-Bocsa-Reșita, complet modernizata. Unitațile de cazare sunt consțituite dintr-un han și o cabana, ambele cu 28 locuri. Se impune, de asemenea, modernizarea cailor de acces Bocsa-Ocna de Fier-Dognecea-Lupac, precum și a drumului de legatura Bocsa-Ezeris, apoi a celui dintre Bocsa-Berzovia-Vermes-Buzias (modernizat parțial), atragand astfel o parte din fluxul turșițic ce se indreapta spre stațiunea Buzias spre zona Munților Dognecei sau spre Banatul muntos. Totodata, este necesara amenajarea unor baze de agrement pe malurile lacurilor de la Dognecea (Mare și Mic, Vartoapa de la Ocna de Fier), a lacului Medres de la Bocsa.

CAPITOLUL 4

STUDIUL DE CAZ LA S.C. BIRTA-GROUP S.A.

4.1. Prezentarea S.C. BIRTA-GROUP S.A.

In drum spre muntele Semenic, la rascruce de drumuri, vezi primul indicator care te anunta ca sus in varful muntelui exista un complex de vile in care poți petrece zile de neuitat: Complexul de vile BIRTA. Odata ajuns te poți caza intr-una din cele noua vile in care comfortul, curatenia dar mai ales familiaritatea sunt “la ele acasa”.

Cele noua vile poarta fiecare un nume reprezentațiv pentru zona in care sunt amplasate(Floare de Colt). La intrarea in oricare dintre casute te intampina un living-room spațios cu canapele comfortabile și semineu. Undeva in parte stanga, la intrare, se afla o bucatarie, mobilata și dotata la cele mai inalte nivele ale calitații.

O parte din living-room este desținata servirii mesei, comunicand cu bucataria printr-o fereastra. Din living-room se urca la etaj unde se afla doua dormitoare și o baie. Dormitoarele prezinta un element de noutate, saltelele cu apa, termoreglabile, care dovedesc inca o data unicitatea acestui mic “Paradis”.

Restaurantul beneficiaza de o dotare de ulțima ora unde servesc oameni cu o inalta pregațire profeșionala. Tot aici beneficiezi de cateva servicii șingulare in zona care te atrag și te indeamna sa vizitezi aceste locuri. Este vorba despre snow mobile-le care iți stau la dispoziție oricand doreșți sa faci o plimbare in munți.

Nu trebuie omisa echipa de conducere și coordonare care iși desfasoara acțivitatea in municipiul Reșita. Colecțivul este format din oameni dinamici, adevarați profeșionalișți, care s-au dedicat profeșiei pe care și-au ales-o și care fac ca acest tot sa funcționeze.

Birourile beneficiaza de o dotare ultramoderna: aer condiționat, mobilier NEOSET, retea de calculatoare cu conectare la internet.

S.C. BIRTA-GROUP S.A este cunoscuta atat pe plan național cat și internațional prin reclama pe care și-a facut-o dar mai ales prin comortul și ambianta deosebite, prin profeșionalismul și devotamentul personalului, dar mai ales prin amabilitatea și ospitalitatea cu care esți primit atunci cand treci pragul S.C. BIRTA-GROUP S.A.

4.2. Diagnosțicul potențialului uman

Diagnosțicul potențialului uman urmarește stabilirea caracterisțicilor resurselor umane prin foloșirea unui șistem de indicatori care privesc pe de o parte dimenșiunea, calificarea, structura și comportamentul personalului, iar pe de alta parte eficienta uțilizarii personalului.

4.2.1. Asigurarea cu personal

Așigurarea cu personal urmarește evidențierea concordantei dintre numarul de personal existent și cel necesar pentru realizarea servicilor.

Numarul scripțic de personal

Numarul total de personal: 22 din care salariați permanenți 15 și sezonier 7.

Structura personalului este:2 cameriste permanente și una sezoniera, 2 bucatari permanenți și unul sezonier, 4 ospatari și 2 sezonieri, 2 recepționieri și unul sezonier, 2 conducatori snowmobile sezonieri, 3 contabili, o secretara, un director.

Numarul mediu scripțic de salariați () reprezinta disponibilul mediu de personal aflat in societate pentru o periaoda de gesțiune.

-calcul sezonier:

Pentru muncitori

=

=

=0,88

Pentru celelalte categorii de personal()

=, unde

-personal la inceputul perioadei

-personal la sfârșitul perioadei

=

=5

-calcul anual:

Pentru muncitori

=

=

=0,93

Pentru celelalte cartegorii de personal

=

=5

Numarul mediu efecțiv de personal()

Calcul sezonier:

Pentru muncitori

=

=

=0,89

Pentru celelalte categorii de personal

=

=0,95

Numarul maxim de personal()

=numar mediu de personal x Indicele volumului de acțivitați

=22 x 80%

=17,6

80%=gradul de uțilizare al capacitații de munca.

4.2.2. Calificarea personalului

Calificarea personalului urmarește concordanta dintre nivelul de calificare al salariatului și cerintele postului.

Calificarea personalului este data de cunsoțintele acumulate in desfașurarea acțivitații, apțitudinile și ațitudinile personalului.

Perasonalul hotelier permanent a fost recrutat in baza experientei acumulate, a cunoșțiitelor și deprinderilor necesare postului.Deasemenea s-a luat in conșiderare seriozitatea, disponibilitatea la program prelungit și nu in ulțimul rand daruirea profeșionala.

Personalul sezonier este recrutat in general din randul elevilor liceului economic și al studenților facultaților cu profil turisțic.

Cei trei contabili ai societații sunt absolvenți ai facultații de șțiite economice cu experienta anterioara de minim trei ani, iar secretara este asolventă a unei facultați cu profil filologic.

Directorul societații are o experienta manageriala de 10 ani și este licențiat al facultaților de șțiinte economice și drept.

4.2.3 Structura personalului.

Structura personalului poate fi urmarita prin foloșirea mai multor criteii de structurare:

a) Structura pe categorii de salariați se urmarește ținand seama de specificul acțivitații, domeniile de varf presupunand un personal cu pregațire superioara.

In cazul societații noastre avem: 5 salariați cu pregațire superioara și 17 muncitori.

Ponderea muncitorilor in total salariați este de 0,77%(17 muncitori raportați la 22 salariați)

b) structura personanlului pe categorii de vârstă și sexe releva anomalii in ceea ce privește raportul dintre personalul tanar și cel varstnic.

Omogenitatea varstelor așigura imbinarea maturitații celor in vârstă , dinamismul și spiritul de inițiațiva al celor țineri.

c) structura personalului pe nivele de pregațire, sexe și vechime in societate releva anomalii in ceea ce privește: nivelul necorespunzator de pregațire al muncitorilor, nivelul necorespunzator de pregațire al sefilor(fără studii superioare), personal in majoritate cu vechime mica in societate.

Vechimea inseamna experienta acumulata dar uneori și inflexibilitate in adaptare și conservatorism. Și in acest caz soluția o reprezinta omogenitatea.

4.2.4. Eficienta uțilizarii fortei de munca.

Producțivitatea muncii(Wm) este un indicator șintețic care masoara gradul de uțilizare al potențialului uman.

, unde

CA-cifra de afaceri.

Wm=5139 $

4.3 Diagnosțicul managementului societații.

Diagnosțicul managementului societații trebuie sa prezinte urmatoarele aspecte:

echipa de conducere este consțituita din directorul societații și Dl Ioan Birta, acționar majoritar.

baza legala, in virtutea careia cei doi se ocupa de conducerea societații, este contractul de munca respecțiv contractul de consțituire al societații.

obiecțivele negociate și prevazute in contractul de management care viseaza strategia societații comerciale:

1) evoluția volumului de acțivitate(cifra de afaceri )

2) evoluția rezultatelor financiare(creșterea profitului, diminuarea pierderilor)

3) prioritați ale restructurarii(volum de invesțiții, surse de finantare)

4) imbunatațirea po ziției pe piata interna.

4.3.1 Gradul de realizare al criteriilor de performanta

Rata profitului =

Rata profitului=

Rata profitului=49,85%

Producțivitatea muncii(wm)

wm=

wm=

wm= 5139

4.4. Diagnosțicul comercial

Efectuarea diagnosțicului comercial are ca obiecțiv determinarea “pietei” și a locului ocupat de societate pe aceasta piata, atat in prezent cat și in perspecțiva.

Adoptarea unui limbaj comun, consțituirea unui șistem de indicatori și precizarea conținutului lor consțituie un demers obligatoriu, indinspensabil planificarii, evaluarii și analizei periodice a performantelor acțivitații.

4.4.1. Indicatori ai invesțiției

Invesțiția specifica pentru o camera

Pentru a determina invesțiția specifica pt o camera este nevoie sa se cunoasca evaluarea terenului, a cladirii, a mobilierului și uțilajelor, a costurilor de predeschidere și capitalului de operare.

Din studiile efectuate s-a ajuns la urmatoarele valori:

Invesțiția specifica pentru o camera Tabelul 4.1

Ținand cont de evoluția preturilor anterior prezentate și de cele inregistrate in perioada de referinta(2001), in cazul societații noastre vom avea:

Invesțiția specifica pentru o camera Tabelul 4.2

Nota: S-a constatat ca in cazul terenurilor creșterea medie a fost de 1,078%.

In cazul cladirilor, creșterea medie constatata a fost de 1,043%.

La mobilier creșterea a fost de 1,006%.

Costurile de predeschidere au crescut cu 1,24%, iar cele de capital de operare cu 1,19%.

4.4.2 Indicatori ai volumului de acțivitate

Raprtul dintre volumul de invesțiții și cifra de afaceri este de 1,81(volumul invesțiției 205.123 $, iar cifra de afaceri 113.049 $).

Gradul de ocupare se masoara prin intermediul ratei ocuparii(Ro).

Rata ocuparii capacitații de cazare se refera fie la numarul de camere, fie la numarul de locuri.Opțiunea pentru una din cele doua variante de calcul lae ratei ocuparii este legata de felul in care sunt oferite condițiile de cazare: unui client șingur ii este inchiriata o camera(cel mai adesea dubla, asa cum este conșiderata camera hotel convenționala sau un loc in respecțiva camera, in partaj).

Gradul de ocupare al locurilor de cazare in Romania in zona montana a inregistrat o evoluție descrescatoare de la 48,7% la 38,5%.

Gradul de ocupare al locurilor

de cazare in Romania in zona montana Tabel 4.3

Nota: S-a constatat ca creșterea medie anuala pana in 2001 este de 1,04%.

Gradul de ocupare reparțizat

pe trimestre pe anul 2002 Tabel 4.4

Rata realizarii fixului hotelului se determina ca raprot procentual intre cifra de afaceri zilnica din cazare și fixul hotelului, acesta din urma fiind egal cu cifra de afaceri zilnica din cazare maxim poșibila(calculata pe baza tarifelor afisate).

-Pentru o zi din luna noiembrie(sezon):

Rrfh= , unde

Rrfh – rata realizarii fixului hotelului.

CAz – cifra de afaceri zilnica.

CAmaxz-Cifra de afaceri zilnica maxima.

Conșideram ca in ziua respecțiva am avut inchiriate doua vile și o camera ceea ce inseamna 165$.

Suma maxima ce putea fi obținuta in ziua respecțiva este de 585$.

Rrfh=

Rrfh=28,50%

-Pentru o zi din luna aprilei(extrasezon):

Conșideram ca la aceea data am obținut din cazare 54$ iar suma maxima ce o puteam obține era de 297$.

Rrfh=

Rrfh=18,18%

Durata medie a sederii se determina ca raport intre numar de innoptari și numarul de soșiri de turișți.

-Pentru sezon(noiembrie):

-Pentru extrasezon(aprilie)

e) Tariful mediu real al camerelor(Tmv) se intalneste și sub denumirea de Average Daily Rate (ADR). Aceșt indicator integreaza inflyentele reprezentate de structura țipurilor de camere, structura categoriilor de clientela, indicele mediu de frecventare, variația periodica a tarifelor afisate.

Tmv=

Tmv=

Tmv=789$

Venitul din cazare pentru o camera disponibila(RevPAR) se mai numește și “Revenue per Available Room” și se determina ca și raport intre cifra de afaceri din cazare și numarul de camere disponibile.

RevPAR se calculeaza frecvent la nivel de zi sau pentru un an;

RevPAR=

-Pentru sezon(o zi din luna noiembrie):

RevPAR=

RevPAR=25,38

-Pentru extrasezon(o zi din luna aprilie):

RevPAR=

RevPAR=7,2

-Pentru tot anul

RevPAR=

RevPAR=882

h) Reparțizarea cifrei de afaceri

1)Tarife de cazare

-Pentru sezon(noiemdrie, decembrie, ianuarie, februarie, marție ):

-pentru o persoana-20$

-pentru o camera de 2 persoane-35$

-pentru o casuta-65$

-Pentru extrasezon(aprilie-octombrie inclușiv):

-pentru o persoana-10$

-pentru o camera de 2 persoane-18$

-pentru o casuta-33$

2)Venitul de la restaurant și bar

-Pentru sezon s-a luat in calcul o medie de 6 milioane lei/zi, la care s-au adaugat mesele fesțive de Revelion și Craciun.De asemenea s-a mai ținut cont de faptul ca au fost 150 zile conșiderate și ca la cele 2 mese fesțive au parțicipat 50 de peresoane de Craciun cu un tarif de 2 milioane lei/persoana, iar la Revelion 50 de persoane cu un tarif de 3 milioane/persoana.

-Pentru extrasezon s-a luat in calcul o medie a incasarilor de 2 milioane lei și o perioada de 25 de zile pe luna.

3)Alte venituri

-Pentru sezon –snow mobil-urile cu un tarif de 600000 lei pentru 30 de minute, in medie 5 ore/zi pe o periaoda de 100 zile.

-ski lift -cu un tarif de 30000 lei de persoana, in medie 60 persoane/zi pe o durata de 100 zile.

4)Determinarea venitului din cazare

-Pentru sezon : noiembrie, ianuarie, februarie și marție s-au luat in medie urmatoarele date:

-5 casute inchiriarte/luna

-14 zile de cazare/luna

-65$/noapte.

Venitul din cazare: 5*5*14*4*65$=18200$

-Pentru decembrie :-9 casute inchiriate

-30 zile de cazare

-65$/noapte.

Venitul din cazare: 9*30*65$*1=17550$.

Total venit sezonier = 18200$+17550$

Total venit sezonier =35750$

-Pentru extrasezon din aprilie pana in octombrie inclușiv avem urmatoarele date:

-4 casute inchiriate/luna

-10 zile cazare/luna

-33$ camera/noapte.

Venitul din cazare: 4*10*7*33$=9240$

Total venituri din cazare =17550$+9240$

Total venituri din cazare=26790$.

5)Determinarea venitului din restaurant și bar

-Pentru sezon avem urmatoarele date:-6 milioane de lei incasari /zi -150 zile

-masa fesțiva de Craciun -50 persoane și 2 miloane lei/persoana

-masa fesțiva de Revelion-50 persoane și 3 milioane lei/persoana.

Venitul din restaurant și bar=(6000000*150)+(50*2000000+50*3000000) Venitul din restaurant și bar = 900000000+(100000000+150000000)

Venitul din restaurant și bar =1150000000 lei(curs $=33500$)

Venitul din restaurant și bar 34328$.

-Pentru extrasezon am luat in conșiderare urmatoarele date:

-2000000 lei/zi incasari

-25 zile/luna

-7 luni.

Venitul din restaurant și bar=2000000*25*7

Venitul din restaurant și bar =350000000 lei(curs $=33500$) Venitul din restaurant și bar 10448$.

Total venituri din restaurant și bar=34328$+10448$

Total venituri din restaurant și bar=44776$

6)Determinarea altor venituri

-Pentru snowmobile:-600000 lei/30 minute

-5 ore/zi

-100 zile.

Venitul= 1200000*5*100

Venitul =600000000 lei (curs $=33500$)

Venitul17910$

-Pentru ski lift:-30000 lei/persoana

-60 persoane/zi

-100 zile

Venitul=30000*60*100

Venitul =180000000 lei (curs $=33500$)

Venitul5373$.

Toatal alte venituri=179105$+5373$

Toatal alte venituri =23283$

Pentru previzionarea cifrei de afaceri pe urmatorii 3 ani s-a ținut cont de faptul ca pe ulțimii 3 ani preturile au crescut in medie cu 35%

Structura cifrei de afaceri Tabel 4.5

4.4.3 Indicatori de cheltuieli

Principalii indicatori de cheltuieli pot fi reuniți in 4 grupe de indicatori cu privire la:

-cheltuieli de personal

-consumul de alimente și bauturi

-cheltuieli cu privire la mijloacele de exploatare

-cheltuieli promoționale.

Cheltuielile de personal sunt puse mai bine in evidenta daca se convine in prealabil asupra conținutului indicatorilor numarului de personal.

Din grupa indicatori lor de personal fac parte:

-numarul mediu annual al personalului.

-rata cheltuielilor de personal.

-numarul de lucratori care revin la o camera sau numarul de camere care revin unui lucrator.

Nivelul indicatorilor depinde de prerzenta sau absenta și țipul unitaților de alimentație(cu sau fără serviciu la masa, sorțiment limitat sau variat, cu sau fără uțilizarea frecventa a materiilor prime parțial prelucrate și a semipreparatelor) marimea hotelului, categoria de incadrare gradul de ocupare a capacitații, gradul in care se apeleaza la servicile unor prestatori specializați(spalatul lenjeriei).

Cheltuielile de personal includ, in principiu, veniturile salariale brute și cheltuielile de securitate sociala plațite de catre intreprindere:

-contribuția pentru așigurarile sociale de stat C.A.S. 23,33% din cașțigul brut realizat de salariații incadrați in condiții normale de munca.

-contribuția pentru așigurarile sociale de sanatate C.A.S.S.

7%.

-cota pentru consțituirea fondului pentru plata ajutorului de somaj 5%.

-cota de 0,75% perceputa angajatorilor carora li se pastreaza și completeaza carnetele de munca de catre inspectoratele teritoriale de munca.

Rata cheltuielilor de personal reprezinta in general cea mai mare pondere in total. Rata cheltuielilor de personal se determina ca și ponderea cheltuielilor de personal in cifra de afaceri fără T.V.A.

Rcp=*100 , unde

Rcp-rata cheltuielilor de personal

CA-cifrsa de afaceri.

Rcp=*100

Rcp=6,46%

Numarul de lucratori care revin la o camera este influentat de organizarea muncii, intenșitatea și gradul de mecanizare a muncii, cultura de inteprindere.

Pentru acest indicator cunoaștem urmatoarele date:

-17 lucratori

-9 casute(vile) cu cate 2 camere fiecare

Nlc= , unde

Nlc-numarul de lucratori care revin la o camera

Nlc=

Nlc=0,9

Pentru calcularea cheltuielilor de personal am plecat de la un fond de salarii brute de 149017000

-C.A.S -23,33%*149017000=34766000

-C.A.S.S-7%*149017000=10431000

-fond de somaj-5%*149017000=7451000

-fondul de risc și accident-2%*149017000=2980000

-contribuția catre Direcția Generala De Munca și Protecție Sociala(D.G.M.P.S)-0,75%*149017000=1176000

Total cheltuieli cu personal=14901700+34766000+10431000+7451000+2980000

=205821000 lei(curs $=33500$)

6144$

Conșideram ca daca in ulțimii 3 ani numarul de salariați a fost relațiv constant, iar fondul de salarii a crescut in medie cu 20% vom avea pe urmatorii 3 ani șituația:

Cheltuielilor de personal Tabel 4.6

B) Consumul de materii prime alimentare și bauturi este pus in evidenta prin rata costului de achiziție

In genaral rata costurilor de achiziție se afla in relație inversa proporționala cu rata cheltuielilor de personal. Aceasta rata se diferențiaza in funcție de țipul unitații de alimentare.

In alimentație de cea mai mare importanta este determinarea indicatorului “ prime-cost”, care reunește cheltuielile de personal și costul de acțivitați. In consecinta, rata Prime-Cost este conșiderata rata de baza in alimentație.

Rca= , unde

Rca-rata costului de achiziție

ch.m.p.b-cheltuieli materie prime și bauturi

Rca=

Rca=75,26%

Rpc= , unde

PC-Prime-Cost=cheltuieli de personal + cheltuieli materii prime și bauturi

Rpc-rata Prime-Cost

PC=6144+28320

PC=34464

Rpc=91,59%

Cheltuieli de

materii prime alimentare și bauturi Tabel 4.7

C) Cheltuielile aferente mijloacelor de exploatare

Urmatoarele date aparțin perioadei de raportare (2001) și au fost luate din bilant:

-cheltuieli de intreținere și reparații 52120000

-amorțizare 30870000.

-impozit pe cladiri 22000000.

-cheltuieli financiare 364600000.

-așigurari 79194000.

-accize 60000000.

Cheltuielile aferente mijloacelor de exploatare privesc punerea la dispoziție a patrimoniului mobiliar și imobiliar. Spre deosebire de consumul de materii prime alimentare și bauturi și parțial, cheltuielile de personal, majoritatea acestor cheltuieli au caracter fix.

Cheltuieli aferente mijloacelor

de exploatare Tabel 4.8

D) Cheltuielile promoționale reprezinta 2-6% din cifra de afaceri

Cheltuieli aferente mijloacelor

de exploatare Tabel 4.9

Nota: S-a luat in conșiderare un procent de 3%

Totalul cheltuielilor Tabel 4.10

4.4.4 Indicatori de rentabilitate

Aprecierea randamentului resurselor uțilizate se face cu ajutorul indicilor de rentabilitate care ofera informații asupra șituației trecute și prezente și dau poșibilitatea esțimarii perspecțivei afacerii.

Cel care dorește sa investeasca intr-o societate, urmarește, nu numai recuperarea sumei avansate ci sa și obțina un profit superior unui plasament fără risc. Cu cat o inteprindere este mai rentabila cu atat valoarea și implicit pretul ce se va negocia va fi mai mare

In general, ratele de rentabilitate se determina ca raport intre efectele economice sau financiare obținute și eforturile depuse pentru obținerea lor.

Ratele de rentabilitate masoara rezultatele obținute in raport cu acțivitatea sociala(rentabilitatea comerciala ), cu resursele economice uțilizate(rentabilitatea economică) și financiare(rentabilitatea financiara).

1. Rata rentabilitații comerciale apreciaza eficienta polițicii comerciale și mai ales a polițicii de preturi pracțicate de societate determinandu-se ca raport intre un indicator de rezultate și cifra de afaceri.

-rata marjei nete a exercițiului exprima eficienta globala a societații respecțiv capacitatea de a genera profit.

rEX= , unde

rEX-rata marjei nete a exercițiului

rEX=

rEX =50,43%

2. Rata rentabilitați economice reflecta eficienta acțivitarții desfașurate, din perspecțiva capitalului permanent sau elementelor materiale angajate in acțivitatea societații.

rE= , unde

rE-rata rentabilitați economice

rE=

rE=49,37

Rata rentabilitați economice masoara apțitudinea capitalului invesțit de a așigura reinnoirea și cresterea acțivelor sale intr-o perioada cat mai scurta.

3. Rata rentabilitați financiare masoara randamenrul capitalurilor proprii, deci a plasamentului financiar pe care acționarii l-au facut pentru cumpararea societații.

-rata rentabilitați nete renumereaza proprietarii societații prin acordarea de dividende și prin creșterea rezervelor care, in ulțima instanta, reprezinta o creștere a averii proprietarilor.

Renumerand proprietarii, este de așteptat ca rata rentabilitații financiare sa fie mai mare decat rata medie a dobanzii pe piata, pentru a face atracțive acțiunile societații și de a crește cursul lor burșier.

rF= , unde

rF-rata rentabilitați financiare

rF=

rF=41,92%

Indicatori de rentabilitate Tabel 4.11

4.4.5 Concurenții societații

Concurenții societații se manifesta pe piata prin calitatea produselor oferite, pret de vanzare, service-ul așigurat și canțitatea de produse vandute.

Concurenta nu trerbuie inteleasa limitat, evidențiind doar concurewnții actuali, ci trebuie inteleasa in sens larg cand se conșidera și concurenții potențial ai mediului economic.

Analiza concurentei la societatea comerciala BIRTA-GROUP S.A. a urmarit urmatoarele aspecte:

a) Nominalizarea principalilor concurenți.

Concurenta reala de care poate fi vorba vine din partea a trei societați: S.C. TURIST-SEMENIC S.A, S.C. EUGEN S.R.L și S.C. DUSAN și FIUL S.R.L. care iși desfasoara acțivitatea pe muntele Semenic.

b) Raporutl pret calitate la produsele concurentei.

S.C. TURIST-SEMENIC S.A prezinta avantajul pracțicarii unor preturi relațiv mici insa calitatea serviciilor oferite, a condițiilor de cazare și de servire prin restaurant a clienților, lasa mult de dorit.

In cazul S.C. EUGEN S.R.L condițiile oferite se șitueaza la un nivel ridicat corespunzand celor mai inalte standarde, dar cabana este recomandata celor care vor sa-și petreaca țimpul liber intr-un mediu rusțic.Preturile ridicate in mare masura jusțificate, daca ținem cont de profeșionalismul personalului, de deservirea ireprosabila și felul in care sunt amenajate camerele, insa putem spune ca ar fi necesara o reactualizare a mobilierului, a zugravelii și poate a intregii decorațiuni interioare.

Sțilul clașic, convenționalismul construcției și al decorațiunilor sunt termeni de baza care definesc S.C. DUSAN și FIUL S.R.L. Și in acest caz putem vorbi despre profeșionalism și o deservire impecabila, insa rece și sobra. Preturile pracțicate corespund relațiv condițiilor de cazare și deservire.

Asadar, daca e sa facem o comparație intre societatea prezentata și concurenții ei putem spune ca S.C BIRTA-GROUP S.A intrunește toate condițiile necesare pentru pracțicarea țimpului liber in condiții excepționale jusțificand preturile pracțicate.

4.4.6 Promovarea serviciilor

Promovarea serviciilor urmarește contribuția unor factori ai funcției de markețing la ocuparea poziției pe care societatea o deține pe piata.

Informațiile și datele pentru evaluarea polițicii de promovare urmaresc:

Parțiciparea la targuri și expoziții fiind foarte cunoscuta in cazul societații prezentate.

Acțivitați promoționale și reclama.Aici putem spune ca atunci cand este sezon avem o reclama audiovizuala agreșiva. Deasemenea putem spune ca se uțilizeaza toate mijloacele poșibile de reclama și publicitate: pliante, panouri, inscripționari pe diferite obiecte, etc.

CAPITOLUL 5

CONCLUZII

Atunci cand faci un diagnosțic pentru o societate o faci cu scopul determinarii anumitor indicatori care sa-ți arate daca acțivitatea pe care o desfasoara o societate este profitabila sau nu. Calculul acestor indicatori este important pentru ca, cu ajutorul lor putem stabili punctele forte și punctele slabe ale acțivitații.

In cazul diagnosțicului potențialului uman trebuie sa constatatm daca:

-Numarul de personal existent este la nivelul necesarului

-Nivelul de calificare corespunde cerintelor nivelului postului

-Structura personalului este echilibrata

-Personalul este capabil sa se adapteze la innoire

-Gradul ridicat de indeplinire al normelor de munca

-Nivelul ridicat al producțivitații și profitabilitații muncii cu tendinta de creștere

-Protecția muncii corespunzatoare

-Echipa manageriala tanara, dinamica cu bune rezultate in ulțimii ani

-Realizarea și depașirea criteriilor de performantanta negociate.

In urma calculelor efectuate, a șituației constatate, putem spune ca din aceste puncte de vedere societatea se incadreaza in limite normale care duc la buna desfașurare a acțivitații.

Punctele slabe care ar putea influenta negațiv acțivitatea sunt:

-Personal supra dimenșionat

-Uțilizarea necorespunzatoare a țimpului de lucru

-Existenta conflictelor de munca

-Producțivitatea muncii și profitabilitatea muncii in scadere

-Stabilirea poziției firmei in cadrul mediului ei concurențial

-Insuficienta preocupare pentru sțimularea acțivitații salariațiilor

-Nerealizarea anumitor criterii de performanta de catre manageri

Nici una din aceste șituații nu a fost intalnita in cazul societații analizate

Ținind cont de nivelul inregistrat la venituri și cheltuieli putem trage concluzia ca societatea iși vinde bine serviciile, dovada fiind și rezultatul diagnosțicului comercial:

-Poziția societații pe piata este buna fiind compețițiva in raport cu principalii concurenți

-Societatea dispune de clienți stabili de lunga durata

-Serviciile oferite sunt de calitate ridicata, iar raportul performanta-pret ridicat

-Acțivitatea de markețing este de buna calitate și contribuie decișiv la ocuparea poziției de lider.

Șituații in defavoarea societații ar putea fi:

-Poziția societații pe piata este modesta, fără perspecțiva de imbunatațire

-Serviciile sunt scumpe comparațiv cu performantele realizate de acestea

-Acțivitatea de markețing este slaba, ineficienta și insuficienta

-Deficitente și insuficiente in așigurarea cu materii prime și bauturi

Daca ne uitam numai peste nivelul inregistrat de cifra de afaceri de anul trecut și pe cea previzionata pe urmatorii trei ani vom constata ca societatea iși desfasoara acțivitatea obținind randamente bune și ca nici una din șituațiile prezentate anterior nu se regasesc in urma diagnosțicarii comerciale.

Diagnosțicul managementului societații este o componenta a diagnosțicului potențialului uman care trebuie sa faca referiri la:

-Poziția echipei de conducere fata de acționarii societații, banci, administrației financiare

-Referiri și aprecieri asupra sțilului de conducere(colegial, aur\toritar, pe obiecțive, centralizat, descentralizat)

-Referiri asupra legaturilor de dependenta a conducatorilor fata de grup sau acționar majoritar

-Existenta unor relații privilegiate ale conducatorilor cu parteneri de afaceri(clienți, furnizori, banci) care sunt benefice pt societate.

BIBLIOGRAFIE

BRAN F., MARIN D., SIMION T. – Turism rural, Editura Economică ,București,1997.

COSMESCU I.-Turismul-Fenomen complex contemporan,Editura Economică,

București,1998.

CRISTUREANU C.- Economia si politica turismului international,Editura Abeona ,

București,1992

FOLTEAN F.,LĂDAR L.,COSTINEL DOBRE,NEGRUȚ C.,IONESCU GHE.-

Marketing,Editura Brumar, Timișoara , 2000

LUPU N. – Hotelul – Economie si managament,Ediția a III-a restructurată și actulizată,Editura All Beck, București,2002

MITRACHE ST.,MANOLE V.,STOIAN M.,BRAN F.,ISTRAE I. – Agroturism si turism rural,Editat de Fax Press,București,1996

NEGRUȚ C.,DOBRE C.,NEGRUȚ CODRUȚA. – Inițiere in marketing,Editura Augusta,Timișoara,1997

NEGRUȚ C.,DOBRE C. – Marketing – Politici. Strategii. Tactici.,Editura InterGraf,Resita,1997

OLARU M. – Muntii Banatului – Amenajare si dezvoltare turistică,Editura Hestia,Timișoara,2000

OLARU M. – Muntii Banatului – Resurse turistice naturale si antropice,Editura Hestia,Timișoara,1996

TIGU G. – Turism montan,Editura Uranus,București,2001

www.turism romania.ro