. Planul de Dezvoltare Durabila a Judetului Suceava

Importanța problemei

Pentru a putea înțelege adevărata semnificație a noțiunii de „dezvoltare durabilă”, demers necesar integrării programei abordate în lucrare într-un context general, este necesară o scurtă trecere în revistă a istoriei societății omenești (sau, pentru a folosi un termen cu aproximativ aceeași încărcătură semantică, a sistemului socio-economic uman).

Această analiză istorică permite separarea evoluției societății omenești în mai multe etape, pe baza raporturilor sale cu sistemele ecologice rămase în regim natural, a surselor de energie utilizate și a altor criterii.

De-a lungul acestor etape, populația umană a suferit o creștere exponențială a efectivului său; paralel cu creșterea numerică și în deplină corelație cu aceasta, au crescut cu aceeași rată și nevoile (de diferite categorii) ale indivizilor umani.

Într-o primă etapă, populația umană reprezenta o componentă a biocenozelor naturale; omul, prin rolul său în cadrul lanțurilor trofice și prin locul ocupat în piramida trofică, se suprapunea legilor naturii, acțiunea sa respecta restricțiile impuse de mediu. În această etapă, omul gestionează o cantitate foarte mică de energie somatică și avea sentimentul integrării în mediu, al apartenenței sale la acesta.

Ulterior, acest sentiment a dispărut, populația umană comportându-se ca și cum s-ar fi aflat în afara naturii, sub impulsul filozofiei profund eronate și dăunătoare a „stăpânirii naturii de către om”.

În secolul al XV-lea, pe Glob existau 0,6 milioane locuitori; forma energetică de bază ce asigura supraviețuirea lor era lucru mecanic efectuat de om și animale.

După aceasta, până în secolul al XIX-lea, descoperirea curenților de aer și marini, ultimii utilizați în navigație, a determinat extinderea spațială a populației umane și creșterea efectivelor acesteia.

În faza industrială, care se întinde până în prezent, populația umană crește exponențial, dublându-și efectivele la fiecare 14 ani și crescându-le cu 1 miliard la fiecare 11 ani.

Odată cu faza industrială, omenirea a trecut la cea de-a doua etapă, aceea a „divorțului dintre om și natură”, marcată de trecerea de la bâtă la butonul nuclear; omul a transformat natura, făcând-o de nerecunoscut: arsenalul nuclear ar putea distruge Terra de mai multe ori.

O astfel de stare conflictuală trebuia să aibă un deznodământ, concretizat în criza energetică, reprezentată de șocurile petroliere din anii ’70. Acesta a fost momentul trezirii la realitate, când societatea omenească a conștientizat vulnerabilitatea sistemelor economice față de resursele tot mai limitate de mediu.

Odată cu criza energetică, societatea omenească a conștientizat faptul că dezvoltarea sa, așa cum era gândită, nu putea fi separată de fenomenul de deteriorare a mediului, cele două reprezentând, n fapt, două laturi contradictorii și inseparabile ale unuia și aceluiași proces.

Pentru realizarea unei bune Agende Locale 21, ideal este a se realiza mai întâi „Planul de Dezvoltare Durabilă a Județului”.

Lucrarea de față urmă își propune elaborarea acestui plan, fiind un preambul pentru depunerea unor proiecte Phare privind, în special, valorificarea patrimoniului turistic al județului Suceava. Pe baza unui rezumat al acestui studiu s-a depus un proiect intitulat „Roua Bucovinei”, pe linia de finanțare „Programul de Vecinătate 2004-2006 România – Ucraina” de către Fundația Națională ProHumanitas – filiala Suceava (școală postliceală), în colaborare cu Universitatea Ștefan cel Mare Suceava și Universitatea din Cernăuți. Produsul final al acestui proiect este realizarea unei album de prezentare a Bucovinei. Proiectul a fost acceptat pentru acordarea grantului, urmând ca până pe 1 iulie 2007 să se semneze toate actele finale.

Capitolul I

Dezvoltarea durabilă și Agenda Locală 21

– noțiuni generale –

Dezvoltarea durabilă a comunităților locale reprezintă o provocare și o prioritate în același timp. O provocare, pentru că o comunitate trebuie să fie receptivă la transformările și schimbările externe și interne care o pot afecta, adaptându-se acestor schimbări prin acțiuni și inițiative strategice locale. O prioritate, pentru ca modul în care se dezvoltă localitatea îi afectează prezentul și șansele de viitor.

I.1. Ce este dezvoltarea durabilă?

Conceptul a fost legat inițial de problemele de mediu și de criza resurselor naturale, în special a celor legate de energie de acum 30 de ani. Termenul însuși este foarte tânăr și s-a impus în vara lui 1992, după Conferința privind mediul și dezvoltarea, organizata de Națiunile Unite la Rio de Janeiro.

Durabilitatea pleacă de la ideea că activitățile umane sunt dependente de mediul înconjurător și de resurse. Sănătatea, siguranța socială și stabilitatea economică a societății sunt esențiale în definirea calității vieții.

Discuțiile de la care s-a ajuns la dezvoltarea durabilă au pornit la începutul anilor ’70. În 1972, Conferința privind Mediul care a avut loc la Stockholm a pus pentru prima dată în mod serios problema deteriorării mediului înconjurător în urma activităților umane, ceea ce pune în pericol însuși viitorul omenirii. În 1983, își începe activitatea Comisia Mondială pentru Mediu și Dezvoltare (WCED), condusă de Gro Bruntland, după o rezoluție adoptată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite. Doi ani mai târziu, este descoperită gaura din stratul de ozon de deasupra Antarcticii și, prin Convenția de la Viena se încearcă găsirea unor soluții pentru reducerea consumului de substanțe care dăunează stratului protector de ozon care înconjoară planeta. În 1986, la un an după catastrofă de la Cernobâl, apare așa-numitul Raport Brundtland, al WCED, cu titlul „Viitorul nostru comun” care dă și cea mai citată  definiție a dezvoltării durabile („sustainable development”):

„Dezvoltarea durabilă este cea care urmărește nevoile prezentului, fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface nevoile lor”.

Totodată, Raportul admitea că dezvoltarea economică nu poate fi oprită, dar că strategiile trebuie schimbate astfel încât să se potrivească cu limitele ecologice oferite de mediul înconjurător și de resursele planetei. În finalul raportului, comisia susținea necesitatea organizării unei conferințe internaționale asupra dezvoltării durabile. Astfel, în 1992, are loc la Rio de Janeiro „Summit-ul Pământului”, la care au participat reprezentanți din aproximativ 170 de state. În urma întâlnirii, au fost adoptate mai multe convenții, referitoare la schimbările de climă (reducerea emisiilor de metan și dioxid de carbon), diversitatea biologică (conservarea speciilor) și  stoparea defrișărilor masive. De asemenea, s-a stabilit un plan de susținere a dezvoltării durabile, Agenda 21.

La 10 ani de la Conferința de la Rio, în 2002, a avut loc, la Johannesburg, Summitul privind dezvoltarea durabilă.

Termenul de dezvoltare durabilă a început să devină, însă, foarte cunoscut abia după Conferința privind mediul și dezvoltarea, organizată de Națiunile Unite la Rio de Janeiro în vara lui 1992, cunoscută sub numele de „Summit-ul Pământului”. Ea a avut ca rezultat elaborarea mai multor convenții referitoare la schimbările de climă (reducerea emisiilor de metan și dioxid de carbon), diversitatea biologică (conservarea speciilor) și stoparea defrișărilor masive. Tot atunci a fost elaborată și Agenda 21 – planul de susținere a dezvoltării durabile.

Dezvoltarea durabilă a devenit un obiectiv și al Uniunii Europene, începând cu 1997, când a fost inclus în Tratatul de la Maastricht, iar în 2001, la Summit-ul de la Goetheborg a fost adoptată Strategia de Dezvoltare Durabilă a UE, căreia i-a fost adăugată o dimensiune externă la Barcelona, în 2002.

În 2005 Comisia a demarat un proces de reviziune a Strategiei de Dezvoltare Durabilă, proces care a cuprins mai multe etape:

În februarie 2005 Comisia a publicat o evaluare inițială și critică la adresa progresului înregistrat din 2001 și a evidențiat o serie de viitoare direcții de urmat; au fost evidențiate o serie de direcții de dezvoltare non-durabilă care au avut efecte negative: schimbarea climatică, amenințări la adresa sănătății publice, creșterea sărăciei și a excluziunii sociale, epuizarea resurselor naturale și afectarea biodiversității;

în iunie 2005, șefii de stat și de guverne din Uniunea Europeană au adoptat o declarație privind liniile directoare ale dezvoltării durabile, care susținea că Agenda reînnoită de la Lisabona este o componentă esențială a obiectivului atotcuprinzător al dezvoltării durabile;

pe 13 decembrie 2005, după consultarea cu mai multe instituții și persoane implicate, Comisia a prezentat o propunere de revizuire; se punea accent pe 6 priorități: schimbarea climatică, sănătate, excluziune socială, transport, resurse naturale și sărăcie și erau identificate căile care trebuie urmate pentru a soluționa aceste probleme;

în iunie 2006 a fost adoptată Strategia de Dezvoltare Durabilă pentru o Uniune Europeană extinsă, bazată pe strategia de la Goetheborg și rezultat al procesului început încă din 2004.

Conceptul de Dezvoltare Durabilă reprezintă o nouă paradigmă a Dezvoltării promovat în cadrul Conferinței Mondiale pentru Dezvoltare Durabilă, organizată de Națiunile Unite la Rio de Janeiro în 1992. Conceptul marchează o schimbare majoră în abordarea problemelor dezvoltării umanității prin opțiunile de asigurare a unui echilibru dinamic între componentele capitalului natural și sistemele socio-economice.

„Dezvoltarea durabilă răspunde necesităților generațiilor actuale fără a compromite abilitatea generațiilor viitoare de a răspunde propriilor necesități” (Comisia Mondială pentru Mediu și Dezvoltare). Astfel, dezvoltarea poate genera prosperitate, dacă se regenerează resursele și se protejează mediul.

Dezvoltarea durabilă abordează conceptul calității vieții în complexitate, sub aspect economic, social și de mediu, promovând ideea echilibrului între dezvoltarea economică, echitatea socială, utilizarea eficientă și conservarea mediului înconjurător. Elementul cheie al dezvoltării durabile îl reprezintă reconcilierea între procesul de dezvoltare și calitatea mediului, promovarea procesului integrat de elaborare și luare a deciziilor, atât la nivel global, cât și regional, național sau local. De asemenea, dezvoltarea durabilă depinde de distribuirea corectă a costurilor și beneficiilor dezvoltării între generații și națiuni.

Dezvoltarea durabilă înseamnă în primul rând asigurarea unei calități mai bune a vieții pentru toți, în prezent și pentru generațiile viitoare. Dezvoltarea durabilă mai înseamnă recunoașterea faptului că economia, mediul și bunăstarea socială sunt interdependente și anume faptul că un mediul afectat din punct de vedere al calității va influența negativ, mai repede sau mai târziu, dezvoltarea economică și mai ales calitatea vieții fiecăruia dintre noi. Dezvoltarea durabilă înseamnă și asigurarea satisfacerii nevoilor de bază ale oamenilor: locuințe, străzi sigure, oportunitatea de împlinire prin educație, informare, participare, sănătate și loc de muncă. Toate acestea necesită o economie robustă, sănătoasă capabilă să creeze mijloacele necesare satisfacerii acestor nevoi, atât în prezent, cât și pentru viitor.

Pe scurt, dezvoltarea durabilă presupune:

un nou rol pentru autoritățile locale și leaderii comunitari;

promovarea bunăstării sociale și economice a membrilor comunității și a calității mediului în zonele de rezidență;

implicarea și consultarea localnicilor și a formelor de organizare a acestora;

dezvoltarea unei viziuni și a unui plan pentru zonă împreună cu comunitatea locală;

dezvoltarea și oferirea serviciilor care îmbunătățesc bunăstarea și calitatea vieții locuitorilor în zona de rezidență.

Autoritățile locale, organizațiile non-guvernamentale, organizațiile comunitare și de afaceri au nevoie în acest moment de facilitatori comunitari care să fie capabili să creeze puntea de legătură dintre politicilor guvernamentale de dezvoltare și nevoile și dorințele comunităț de dezvoltare și nevoile și dorințele comunităților locale.

Conceptul dezvoltării durabile este unui fluid, care va evolua în timp. Însă principiile majore ce îl caracterizează sunt următoarele:

preocuparea pentru echitate și corectitudine între țări și între generații;

viziunea de lungă durată asupra dezvoltării;

gândirea sistemică – interconexiunea între mediu, economie și societate.

Strategiile de dezvoltare durabilă evidențiază interdependența între local și global, între țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare, accentuând necesitatea cooperării în cadrul și între sectoarele economic, social și de mediu.

Dezvoltarea durabilă are trei interpretări de bază:

Interpretarea ecologică, așa-zisa „definiție verde” are în vedere o dezvoltare care, pe termen lung, nu produce schimbări care pot perturba echilibrul natural: potențialul resurselor naturale nu scade, poluarea rămâne sub pragul natural de absorbție, diversitatea biologică se menține.

Interpretarea economică consideră, că dezvoltarea este durabilă, dacă consumul de azi nu afectează resursele într-un mod, ce va aplana negativ asupra consumului de mâine.

Interpretarea socială – numită, altfel, subzistență durabilă – identifică responsabilitatea guvernelor, în a renunța la anumite beneficii actuale în favoarea unei politici care vor permite celor care aparțin categoriilor sociale cu resurse foarte puține să adopte un comportament pro-dezvoltare.

Există o relație bine determinată între cele trei dimensiuni ale problemei, ce poate fi vizualizată clar, după cum se arată în desenul de mai jos:

Figura 1 – Dimensiunile dezvoltării durabile

Astfel, dezvoltarea este durabilă (sustenabilă), dacă este fundamentată ecologic, este rentabilă economic și este acceptată social. Acceptul social este o altă problemă dificilă, având în vedere unele opinii de o tot mai largă susținere, conform cărora, în epoca globală, economia funcționează în afara oricărui control democratic, omul și comunitățile locale sunt lăsate la cheremul unor procese – globale – pe care direct nu le pot influența.

La a 10-a aniversare a conferinței de la Rio, s-a organizat în Africa de Sud, la Johannesburg, între 26 august – 4 septembrie 2002, întâlnirea mondială pentru dezvoltarea durabilă, și cu scopul de a marca situația și a releva rezultatele primei perioade. Chiar dacă s-au enumerat multe rezultate pozitive, problemele sunt în continuare serioase.

În general, cerințele minime pentru realizarea dezvoltării durabile includ următoarele:

redimensionarea creșterii economice, având în vedere o distribuție mai echitabilă a resurselor și accentuarea laturilor calitative ale producției;

eliminarea sărăciei în condițiile satisfacerii nevoilor esențiale pentru loc de muncă, hrană, energie, apă, locuință și sănătate;

asigurarea creșterii populației la un nivel acceptabil (creștere demografică controlată);

conservarea și sporirea resurselor naturale, întreținerea diversității ecosistemelor, supravegherea impactului activității economice asupra mediului;

reorientarea tehnologiilor și punerea sub control a riscurilor;

descentralizarea formelor de guvernare, creșterea gradului de participare la luarea deciziilor;

coroborarea deciziilor privind mediul și dezvoltarea pe plan național cu cele din plan internațional.

I.2. Dezvoltarea durabilă înseamnă „A gândi global și a acționa local”. Ce reprezintă o comunitate durabilă?

Dezvoltarea durabilă a comunităților are ca obiective majore protejarea mediului, eradicarea sărăciei, îmbunătățirea calității vieții, dezvoltarea și menținerea unei economii locale viabile și eficiente.

O comunitate durabilă apreciază și promovează ecosisteme sănătoase, utilizează eficient resursele, dezvoltă și asigură o economie locală viabilă.

Comunitatea durabilă are o viziune asupra dezvoltării susținută și promovată de toate sectoarele comunității, asociațiile civice, autoritățile locale, organizațiile religioase, tineri, etc.

O comunitate durabilă este cea care deține controlul asupra procesului de dezvoltare, a deciziilor pe care le elaborează și le adoptă, asigurând durabilitatea la nivel local.

Această comunitate durabilă posedă o structură socială activă – actori, grupuri, asociații și instituții capabile să se mobilizeze pentru acțiune comune de lungă durată și să-și asume responsabilitatea pentru acest proces continuu de dezvoltare.

Comunitățile durabile prosperă pentru că populația lucrează în colaborare și parteneriat pentru îmbunătățirea calității vieții.

Comunitatea durabilă utilizează resursele proprii pentru a asigura necesitățile generațiilor actuale, asigurând, în același timp, resursele necesare pentru generațiile viitoare.

Ea își mobilizează capacitățile pentru a asigura servicii medicale calitative, un nivel de viață ridicat pentru toți rezidenții săi prin limitarea deșeurilor, prevenirea poluării, maximizarea conservării și prin dezvoltarea resurselor locale și a utilizării eficiente a lor pentru revitalizarea economiei locale.

Institutul pentru Comunități Durabile a identificat următoarele componente ale unei comunități durabile:

Integritate Ecologică

satisfacerea necesităților umane de bază pentru aer și apă curată, hrană nutritivă, necontaminată;

protejarea și dezvoltarea ecosistemelor locale și regionale și a diversității biologice;

conservarea apei, solului, energiei și a resurselor neregenerabile, inclusiv utilizarea maximă a deșeurilor;

aplicarea strategiilor de prevenire și a tehnologiilor moderne pentru minimalizarea poluării;

folosirea resurselor regenerabile în conformitate cu rata de regenerare.

Securitate economică

bază economică diversă și financiar viabilă;

reinvestirea resurselor în economia locală;

participarea activă a business-ului local în dezvoltarea economiei;

oportunități de angajare pentru cetățeni;

instruire și educație necesară pentru ajustarea la cerințele de angajare pentru viitor.

Responsabilitate și împuternicire

oportunități egale pentru toate persoanele în a participa și influența deciziile care le afectează viața;

acces la informația cu caracter public;

un sector viabil al ONG-urilor;

o atmosferă a respectului și toleranței pentru puncte de vedere diferite, valori și tradiții;

stabilitate politică;

încurajarea persoanelor de toate vârstele, genurile, etnie, religie și abilități fizice în asumarea responsabilității proprii pentru procesul dezvoltării comunității;

necompromiterea dezvoltării durabile a altor comunități.

Bunăstare socială

servicii medicale relevante, locuințe sigure și sănătoase, instituții de învățământ de calitate pentru toții membrii comunității;

securitatea asigurată;

stimularea expresiei creative prin arte;

protejarea și asigurarea spațiilor publice și a resurselor istorice;

un mediu de activitate sănătos;

adaptare la schimbări și provocări externe.

Dezvoltarea durabilă a comunităților are ca scop major eradicarea sărăciei la nivel local, punând accent pe resursele locale, care pot fi structurate în patru categorii:

Capitalul uman: cunoștințe, abilități, capacități, creativitate, strategii de adaptare;

Capitalul fizic: clădiri, drumuri;

Capitalul natural: soluri, aer, apă, plantații forestiere;

Capitalul social: structuri de guvernare și luare a deciziilor, comunitatea, cultura.

Dezvoltarea durabilă a comunității se bazează pe resursele locale și strategiile de adaptare elaborate și promovate în cadrul comunității. Această abordare vine să consolideze realizările comunităților în domeniul dezvoltării.

Astăzi în lume sunt peste 6.416 comunități locale (municipii, orașe, sate) care elaborează și implementează strategii și planuri locale de acțiuni de dezvoltare durabilă – Agenda Locală 21, recunoscând astfel importanța procesului de planificare durabilă.

Acest proces a fost impulsionat de Agenda 21 – planul Global de Acțiuni pentru Dezvoltare Durabilă în secolul al XXI-lea, adoptat la Rio de Janeiro în 1992. Agenda 21 reflectă consensul global și angajamentul politic la cel mai înalt nivel privind dezvoltarea durabilă.

Cele patru domenii ale Agendei 21 – Dimensiuni Sociale și Economice, Conservarea și managementul resurselor pentru dezvoltare, Consolidarea rolului Grupurilor Majore, Mijloace de implementare – evidențiază obiectivele și activitățile prioritare de dezvoltare la nivel global, orientând acțiunile la nivel național și local.

A ne dezvolta durabil înseamnă a aborda în complexitate problemele cu care ne confruntăm, a adopta politici integrate de soluționare a problemelor de mediu, sociale și economice, a implica grupurile majore – autoritățile publice locale, ONG-urile, femeile, tinerii, sectorul privat, instituțiile academice – în procesul de planificare a dezvoltării și a luării deciziilor.

Mandatul Agendei Locale 21 este prescris de capitolul 28, care menționează rolul important pe care autoritățile publice locale îl au în procesul de dezvoltare durabilă, și anume rolul lor în elaborarea și implementarea politicilor de dezvoltare în parteneriat cu grupurile majore ale comunității.

Autoritățile publice locale aplică principiile de dezvoltare durabilă la nivel local prin elaborarea, în consens cu populația, a Agendei Locale 21, care răspunde necesităților și posibilităților locale existente.

I.3. Către un profil al Dezvoltării Durabile Locale – Strategii Locale pentru Accelerarea Durabilității Locale

Agenda Locală 21 reprezintă o posibilitate excelentă pentru dezvoltarea durabilă a comunităților. Agenda Locală 21 reprezintă un proces de realizare a dezvoltării durabile la nivel local, care are în calitate de componentă majoră îmbunătățirea performanțelor de durabilitate ale autorităților publice locale prin integrarea durabilității în proiectele, planurile, politicile și activitățile lor. Inițiativele de parteneriat între grupurile comunității, autoritățile publice locale, sectorul privat reprezintă, în special la nivel local, precondiția succesului dezvoltării durabile.

Agenda Locală 21 este pentru comunitățile locale un model de dezvoltare durabilă, testat în cele peste 113 țări în care se implementează. Astfel, la capitolul realizări ale procesului AL21, pentru localitățile din categoria țări cu venit mediu și ridicat sunt menționate schimbări în managementul (reducerea) deșeurilor, progres în educația cetățenilor, pentru localitățile din categoria țări cu venit mic sunt menționate schimbări în mobilizarea resurselor comunitare și sistemul educațional; pentru localitățile din toate categoriile sunt menționate realizări în managementul apei (calitate și asigurare), conștientizarea și participarea activă a comunității în procesul de dezvoltare locală.

Astfel, Agenda Locală 21 ca document strategic de dezvoltare durabilă conține:

Un diagnostic multe-sectorial care identifică problemele prioritate, economice, sociale și de mediu cu care se confruntă o comunitate locală

obiective și direcții strategice de dezvoltare durabilă, identificate cu participarea grupurilor comunității, a sectorului privat, a tinerilor, a ONG-urilor;

un Plan Local de Acțiune de lungă durată orientat spre realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă;

acțiuni implementate prin consens și parteneriat între toate sectoarele.

Agenda Locală 21 oferă comunităților un nou mod de a planifica și realiza Dezvoltarea, o imagine clară la ce nivel de dezvoltare se află, care este nivelul țintit și cum să realizeze aceste aspirații.

În procesul de planificare durabilă la nivel local trebuie să ținem cont de anumite principii:

dezvoltarea durabilă se realizează pentru cetățeni și cu participarea cetățenilor;

dezvoltarea durabilă are la bază o viziune de lungă durată, care este definită prin consens, fiind produsul procesului de consultare a grupurilor comunității;

planificarea durabilă integrează prioritățile de mediu, economice și sociale;

planificarea durabilă trebuie să fie încadrată în procesul bugetar, pentru a asigura acoperire financiară strategiilor elaborate;

prioritățile de dezvoltare durabilă sunt identificate în baza unei analize multilaterale a situației existente, prognozând riscurile posibile, examinând interdependențele între provocările locale, naționale și globale;

monitorizarea procesului de dezvoltare durabilă în baza indicatorilor locali de performanță;

o strategie de dezvoltare durabilă se elaborează în baza programelor și politicilor de dezvoltare existente, încurajând convergența, complementaritatea și coerența între diferite politici existente;

participarea largă a comunității ajută la lansarea unor noi idei, probleme care trebuie abordate, la identificarea capacităților necesare pentru realizarea propunerilor prezentate, la dezvoltarea unui consens necesar pentru realizarea acțiunilor prioritare;

strategiile locale de dezvoltare durabilă se fundamentează pe capacitatea și resursele locale, căci multe din strategiile existente au eșuat, nefiind implementate din cauza lipsei capacității și a aptitudinilor necesare pentru realizarea lor eficientă.

I.4. Agenda 21 în România

Agenda Locală 21 este coordonată în cadrul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), de către Centrul Național pentru Dezvoltare Durabilă (CNDD) care răspunde la nivel național de organizarea, monitorizarea și activitatea de consultanță.

Dezvoltarea durabilă și Agenda Locală 21 sunt un răspund la necesitatea rezolvării problemelor cu care se confruntă comunitatea noastră printr-o viziune strategică unitară, exprimată în obiective specifice concretizate pe domenii de interes, cu responsabilități clar definite.

Trei principii fundamentează conceptul dezvoltării durabile:

Principiul solidarității – între oameni în timp și spațiu;

Principiul precauției – alegerea de azi trebuie să fie reversibilă;

Principiul democrației participative – colaborarea cetățenilor și factorilor socio-economici la stabilirea direcțiilor de dezvoltare.

Etapele necesare implementării sunt:

Acceptarea conceptului Agenda 21

Identificarea disfuncționalităților și a cauzelor

Formularea obiectivelor

Prioritizarea problemelor

Identificarea opțiunilor pentru acțiune și stabilirea termenelor

Stabilirea programelor în concordanță cu termenele

Elaborarea planului de acțiune

Implementarea și monitorizarea

Evaluare și feed-back

Pentru a începe orice proces de schimbare în cadrul unei comunități trebuie să ia naștere dorința de a face acest lucru. În primul rând trebuie conștientizat consiliul local ales, precum și comunitatea locală de importanța acestui proces.

În România, implementarea Agendei 21 Locală se realizează cu sprijinul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), care asigură finanțare din partea Guvernelor Marii Britanii și Canadei. Prin implementarea Agendei 21 Locală se urmărește integrarea problemelor de protecție a mediului în procesul de luare a deciziei în sectoarele social și economic, formându-se astfel un parteneriat strategic. De asemenea, se urmărește și implicarea publicului în monitorizarea și raportarea procesului de implementare. Astfel, procesul aplicării Agendei 21 Locale încurajează participarea întregii comunități (mediul de afaceri, organizații guvernamentale și nonguvernamentale și chiar participarea individuală a cetățenilor) întrucât dezvoltarea durabilă se referă la o planificare pe termen lung care recunoaște interdependența dintre factorii sociali, economici și de mediu care afectează sănătatea și calitatea vieții.

Obiectivele Agendei 21 Locale sunt:

realizarea uni progres social care să vină în întâmpinarea nevoilor fiecărui cetățean;

creșterea și stabilizarea economică;

protecția efectivă a mediului și utilizarea durabilă a resurselor naturale.

Agenda 21 Locală va avea efecte economico-sociale ce vor duce la îmbunătățirea condițiilor de viață ale întregii populații. De aceea, participarea cetățenilor este foarte importantă, întrucât ei trebuie să fie conștienți că este necesar să își asume responsabilitatea efectelor imediate sau viitoare ale acțiunilor lor.

Valorile generale ce stau la baza politicilor publice din cadrul Agendei Locale 21

respectul acordat individului, demnității sale, apărarea drepturilor individuale, asigurarea unui climat de dezvoltare a personalității și calităților individuale; protecția drepturilor copilului și ale adolescentului;

crearea unui mediu social citadin care să dezvolte condiții de perfectă egalitate în fața legii și șanse egale în toate domeniile, în special în educație, formare și cultură;

acceptarea diversității individuale, etnice, rasiale ca bază a multiculturalismului local și a pluralismului religios;

organizarea și amenajarea teritoriului, prin care să se asigure protecția sănătății și integrității fizice și psihice a locuitorilor, respectarea naturii și a biodiversității;

cunoașterea, respectarea și cultivarea tradiției istorice;

realizarea coeziunii sociale la nivelul comunității și a solidarității morale între generații;

facilitarea accesului la informare corectă și completă; transparența informațională;

responsabilitate socială și politică, implicând atragerea tuturor actorilor sociali – economici, politici, culturali, educaționali în proiectarea și implementarea Agendei 21.

Valorile specifice ce stau la baza politicilor publice din cadrul Agendei Locale 21

co-responsabilitate socială și politică a firmelor, organizațiilor și instituțiilor în domeniile „resurse umane”, „sănătate și asistență socială”, urbanism;

deschidere și comunicare în raport cu toate cultele oficiale;

voluntariat; spirit comunitar și civism în sfera sănătății și a asistenței sociale; introducerea și respectarea spiritului de fairplay și valorilor promovate de mișcarea olimpică în toate competițiile sportive;

calitatea actului arhitectural și urbanistic; respect acordat valorii urbanistice, arhitecturale, artistice, peisagistice și istorice;

compensarea diverselor forme de ajutor material acordate persoanelor fără venituri sau cu venituri mici (ajutor social, cantine de ajutor social, ajutor de urgență) prin activități pe care aceștia sunt capabili să le presteze în folosul comunității.

Principiile generale ale Agendei Locale 21

lume mai bună: Agenda 21 reprezintă un document programatic care trasează liniile de dezvoltare, astfel ca fiecare generație să beneficieze de o lume, dacă nu mai bună, cel puțin la fel de bună ca a noastră; coeziunea socială se fundamentează prin acceptarea de către cetățeni a modului în care sunt distribuite resursele; alocarea de bunuri se va realiza prin maximizarea funcției de bunăstare socială, adică principiul „celui mai mare bine”;

definirea relațiilor între Administrația locală și instituțiile descentralizate ale statului, precum și alte organizații ce-și desfășoară activitatea și construirea unei baze cu datele necesare ce privesc viața și bunăstarea individuală și colectivă;

realizarea de parteneriate între instituțiile publice, între instituțiile publice și organizații și instituții private care vizează dezvoltarea durabilă și elaborarea de politici publice pe domenii în cadrul acestor parteneriate;

sprijinirea inițiativei private în domeniile sănătății, culturii, artei, sportului;

principiul șanselor egale în accesul la educație, cultură, sănătate, muncă, sport și agrement; între femei și bărbați și încurajarea integrării în muncă a persoanelor cu nevoi speciale;

principiul șanselor egale în accesul la utilitățile și serviciile urbane, indiferent de locul de rezidență;

grija pentru persoanele cu nevoi speciale, pentru copii, pentru persoanele de vârsta a treia;

promovarea interesului comunitar, astfel ca nimeni să nu poată utiliza poziția sa publică pentru a-și susține interesele personale în detrimentul altui individ / grup sau al comunității în ansamblul eu;

deschidere și transparență în raporturile cu cetățenii, grupurile, organizațiile societății civile, instituțiile publice și firmele private; în acest sens, probleme importante definite de politicile publice pentru domenii de interes comunitar vor fi făcute publice, prin afișarea și distribuirea lor pe suport digital, vor deveni subiecte de dezbatere publică și vor putea constitui temei pentru referendumuri la nivel de comunitate sau de zonă urbană/cartier, nu înainte de a fi analizate de experți (locali, naționali, internaționali) și/sau de grupuri profesionale, pe domeniu;

onorarea personalităților din domeniul educației, cercetării științifice, culturii, sportului, medicinii, asistenței sociale, cultelor care prin activitatea lor au contribuit și contribuie la creșterea prestigiului național și internațional al comunității, cu sublinierea meritelor concrete și a consecințelor benefice ale acestor activități.

Principii specifice ale Agendei Locale 21

în consens cu principiul șanselor egale și al eficienței generale, alocarea de fonduri către actorii din câmpul preuniversitar, cultural, sportiv, medical se va face prin evaluare și clasificare obiectivă, negociată și făcută public și în baza proiectelor lor de dezvoltare instituțională prezentate de managerii și consiliile de administrație ale respectivelor instituții;

sprijinirea, în limitele competențelor sale, a activității cultelor oficiale și asigurarea condițiilor de desfășurare a acestora, manifestând o reală echidistanță în raport cu ele; militarea pentru toleranță religioasă și dialog interconfesional;

sprijinirea activităților Comitetului Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru Formare Profesională (CLDPS), ca structură managerială consultativă a Inspectoratului Școlar Județean în domeniul Învățământului Profesional și Tehnic, din care fac parte reprezentanți ai autorităților publice și instituțiilor descentralizate, ai organizațiilor profesionale și ai sindicatelor, etc., având rolul de a formula recomandări cu privire la planurile de școlarizare și rețeaua școlară în învățământul profesional și tehnic; se va urmări o conturare mai clară a identității grupurilor școlare, pentru evitarea paralelismelor nejustificate, acoperirea domeniilor prioritare pentru toate cele 3 nivele de calificare, inclusiv implicare în formarea adulților;

implementarea principiilor moderne de urbanism, în activitatea proiectanților/urbaniștilor, prin care să se asigure restabilirea echilibrului dintre om și mediul natural și construit;

autorizarea tuturor investițiile bugetare numai pe bază de concursuri de idei de urbanism și arhitectură;

parteneriate cu orașele și localitățile rurale din zonă, pentru proiecte și programe privind infrastructura și investiții care respectă și conduc la dezvoltarea durabilă a zonei;

regenerare urbană a cartierelor orașului, în sensul ca fiecare cetățean să dispună de o viață demnă și servicii de calitate, indiferent în ce zonă locuiește;

în acord cu valoarea „respectului acordat individului” se consideră că fiecare cetățean are dreptul la o locuință decentă;

programul de protejare și conservare a centrului istoric va respecta chartele, convențiile și recomandările organismelor de specialitate internaționale, precum și legislația națională și prin aceasta alinierea la tendințele europene în domeniu.

I.5. Concluzii

Dezvoltarea durabilă nu reprezintă un plan detaliat de acțiuni, o formulă pe care să o implementăm, orbește. Nu există o singură soluție. Soluțiile diferă în dependență de spațiu, timp, valori și resurse disponibile. Procesul de dezvoltare a comunităților locale din perspectiva durabilității implică întâi de toate, conștientizarea necesității planificării dezvoltării, a evaluării corecte a punctelor tari și slabe ale comunității, a oportunităților și riscurilor existente sau potențiale care vor determina pentru comunitate acțiunile prioritare de scurtă și de lungă durată. O comunitate durabilă se bazează pe cetățeni activi care participă la dezvoltarea comunității lor. Tocmai aceasta reprezintă o prioritate pentru comunitățile noastre – spiritul de inițiativă și responsabilitate al locuitorilor pentru destinul comunității lor.

Agenda 21 este programul de acțiune pentru secolul al XXI-lea, aprobat unanim, în iunie 1992, de către cele peste 170 de state, participante la Conferința pentru Mediu și Dezvoltare a Națiunilor Unite, așa-numitul „summit planetar”, de la Rio de Janeiro. Șefii de guvern ai 120 de națiuni, și-au luat angajamentul de a acționa continuu în vederea îndeplinirii măsurilor propuse pentru atingerea obiectivelor Agendei 21.

Agenda Locală 21 (AL21) a fost elaborată și adoptată la Summitul Mondial de la Rio de Janeiro în 1992, ca instrument de promovare a conceptului dezvoltării durabile. După zece ani, la Johannesburg în 2002, al II-lea Summit global promovează AL21 ca principalul instrument în realizarea bunăstării populației lumii. Dedicată administrației locale, AL21 stabilește prin participare publică un echilibru între dezvoltarea economică, echitatea socială și protecția mediului.

Conceptul dezvoltării durabile determină o reevaluare permanentă a legăturilor dintre om și natură și pledează pentru solidaritatea între generații ca singura opțiune viabilă pentru dezvoltarea pe termen lung. Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare din România sprijină activ dezvoltarea durabilă prin asistența acordată în cadrul proiectului său de „Construire a capacităților locale de implementare a Agendei Locale 21 în România”. Proiectul a fost implementat în 9 orașe-pilot, în perioada 2000-2002, în 13 orașe în perioada 2003-2004, iar în perioada 2004-2005 s-au finalizat încă 3 orașe și un județ. Proiectul acoperă în fiecare an un set de orașe și se află sub coordonarea Centrului Național pentru Dezvoltare Durabilă, agenția de implementare a PNUD pentru AL21.

Capitolul II

Evaluarea cadrului natural al județului Suceava

Meleagurile sucevene poartă urme ale prezenței omului din cele mai vechi timpuri, dovadă fiind descoperirile arheologice din paleolitic, precum și din epoca neolitică consemnate în multe localități ale județului.

Prima atestare documente scrisă despre Suceava datează din 1388. Odată cu domnia lui Petru Mușat (1375-1391) se consolidează statul feudal Moldova; apar construcții impunătoare din piatră, dintre care se evidențiază Cetatea de la Șcheia și Cetatea de Scaun a Sucevei.

În această perioadă capitala a fost mutată la Suceava, care a devenit astfel centru politic, economic și militar al țării, iar Cetatea de Scaun, principala fortificație a Moldovei.

Domnia lui Alexandru cel Bun a făcut ca Țara Moldovei să cunoască o nouă etapă de consolidare și dezvoltare sub toate aspectele.

Sub domnia lui Ștefan cel Mare (1457-1504) au fost ridicate noi ctitorii, opere de mare importanță artistică și de o remarcabilă originalitate, multe dintre ele, ca Baia, Voroneț, Putna, etc., aflându-se pe teritoriul actualului județ.

În perioadele care au urmat s-a continuat tradiția marelui voievod, atât în politica internă, cât și în cea externă, de apărare a independenței și suveranității.

În anul 1771, în urma războiului ruso-turc, Imperiul Otoman a fost învins, iar Bucovina a fost trecută în stăpânirea Imperiului Austriac timp de un secol și jumătate. În anul 1918, Bucovina și-a recăpătat independența și s-a realizat reîntregirea României mari.

Prin pactul Ribbentrop-Molotov, încheiat în anul 1939, partea de nord a Bucovinei a trecut în componența fostei Uniunii Sovietici, în prezent fiind inclusă în teritoriul Ucrainei.

După cel de-al doilea război mondial, Suceava a fost până în anul 1968 reședința regiunii cu același nume, incluzând pe lângă actualului teritoriu și cel al județului Botoșani.

Prin reforma administrativ-teritorială din anul 1968 s-a revenit la tradiționalele unități administrativ teritoriale, astfel regiunea Suceava a fost împărțită în județele Suceava și Botoșani.

Ținutul Sucevei înseamnă nu numai istorie eroică, întâlnită aproape la fiecare pas, tradiții și obiceiuri de mare originalitate moștenite de veacuri, monumente și meșteșuguri populare de mare ingeniozitate, ctitorii voievodale renascentiste care atestă peste cinci veacuri vocația noastră europeană, dar și foarte multe bogății naturale ce au stimulat potențialul de creativitate al populației de pe aceste locuri, frumusețea plaiurilor și ospitalitatea gospodarilor, diversitatea cinegetică adăpostită de patrimoniul forestier ce acoperă trei sferturi din acest minunat colț de țară.

Cu origini străvechi care vin din veacuri, meșteșugurile, arta țesutului și cusutului, noblețea vestimentației populare, transpunerea sensibilității și a dragostei de frumos în adevărate capodopere realizate din lemn, metal, os sau piei, în arhitectura caselor și agrementarea specifică a interioarelor, sunt preocupări care au dat și dau o măsura talentului locuitorilor acestor meleaguri.

Municipiul Suceava, reședința de județ, concentrează aproape toate domeniile vieții creative și productive care valorifică bogatele resurse economice ale spațiului bucovinean: de prelucrarea lemnului, a sticlei, a materiilor prime alimentare, până în domenii de vârf ale informaticii, creației spirituale, publicisticii și alte domenii ale culturii.

În ultimii ani, municipiul Suceava și celelalte orașe ale județului au cunoscut o amplificare a vieții economice, comerciale și bancare, a inițiativei particulare în colaborare cu întreprinzători din Europa și din întreaga lume.

Figura 3 – Orașul vechi Suceava

II.1. Așezarea geografică

Județul Suceava este așezat în sectorul nord-estic al României, încadrată teritorial între județele Maramureș și Bistrița-Năsăud la vest, Mureș, Harghita și Neamț la sud și Iași și Botoșani la est. Are o suprafață de 8.555 km2, ceea ce reprezintă 3,6% din teritoriul României, situat astfel pe locul II ca mărime, după Timiș.

Tabel nr. 1 – Poziția geografică a județului Suceava

Figura 4 – Harta fizică a județului Suceava

II.2. Relieful

Relieful județului se caracterizează printr-o mare varietate și bogăție a formelor: munți, depresiuni intramontane, dealuri, podișuri, câmpii, văi terasate, lunci. Diferență de nivel între cotele extreme sunt: de la 225 m în albia râului Siret, și 2.100 m în vârful Pietrosul din masivul Călimani.

Suprafața județului se împarte pe formele de relief astfel:

– zona de munte 53%;

– zona de podiș 30%;

– zona de luncă 17%.

Principalele altitudini muntoase

Raportat la marile unități geografice ale țării, teritoriul județului se suprapune parțial Carpaților Orientali și Podișului Sucevei.

Relieful județului Suceava se caracterizează printr-o mare varietate și bogăție a formelor: munți, depresiuni intramontane, dealuri, podișuri, văi terasate și lunci, cu o diferență de nivel între cotele extreme de 1875 m (de la 225 m la Dolhasca, în albia râului Siret, în partea sudică, la 2100 m în Munții Călimani – Vf. Pietrosu).

Suprafața județului se împarte pe formele de relief astfel:

– zona de munte 53%;

– zona de podiș 30%;

– zona de luncă 17%.

Regiunea muntoasă cuprinde Munții Călimani (cei mai impunători munți vulcanici din țară, cu Vârful Pietrosu de 2100 m), Munții Suhard, Munții Giumalău-Rarău, Obcina Mestecăniș, Obcina Feredeului, Obcina Mare, Munții Stânișoarei, Depresiunea Dornelor și Depresiunea Câmpulung.

Principalele altitudini muntoase de pe teritoriul județului Suceava sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabel nr. 2 – Principalele vârfuri din județul Suceava

Regiunea montană cuprinde masive, grupe de masive și complexe de culmi separate între ele prin văi adânci sau arii depresionare. Zonele montane se caracterizează prin întinse păduri și pajiști naturale, bogate resurse balneo-turistice, căile de comunicație și așezările umane cu caracter permanent, fiind foarte rare.

Unitatea montană se include Carpaților Orientali reprezentați prin:

Munții Suhard – parțial Călimani;

Obcinele Bucovinei (Obcina mestecăniș, Obcina Feredeu, Obcina Mare);

Munții Bistriței (Muntele Rarău, Muntele Giumalău, Muntele Bârnaru, Muntele Budacu);

munții Stânișoarei (doar Muntele Sutra).

Munții Suhardului – se desfășoară sub forma unui trunchi prelung, situat la vest de Bistrița Aurie și dominat de mai multe vârfuri care depășesc altitudinea de 1.600 m.; Omul – 1.931 m., Suhardu – 1.709 m., Oușoru – 1.639 m.; vârfurile cele mai înalte cunosc condițiile mediului alpin, cu consecințe însemnate asupra tuturor elementelor fizico-geografice.

Masivul Călimani – cel mai înalt și mai impunător munte vulcanic (2.102 m. – Vârful Pietrosul) din țara noastră – oferă aspecte de relief aparte constând din vârfuri ascuțite (lavă vulcanică întărită pe coșurile de erupție), platouri structurale, forme reziduale curioase, câmpuri întinse de grohotișuri, văi adânci cu dispunere radială față de conul vulcanic principal.

Gruparea muntoasă Pietrosu – Grințiesul Broștenilor prezintă forme de relief greoaie, asociate cu piscuri semețe cum sunt: Pietrosu Bistriței (1.760 m.) sau Budeanu (1.864 m.) și abrupturi stâncoase sau văi în chei: defileul Bistriței de la Zugreni, Cheile Barnarului.

Masivele Giumalău și Rarău – aflate la nord de valea transversală a bistriței și alăturate ca poziție însă diferite ca altitudine, cât și ca forme de relief dominante. Astfel, în timp ce Giumalăul are o formă de scurt bombat (altitudine – 1.857 m.), Rarăul, deși mai coborât ca altitudine, prezintă forme variate: vârfuri calcaroase ruinforme (Pietrele Doamnei), abrupturi stâncoase, curmături adânci, forme carstice.

Obcina Mestecănișului – se desfășoară ca o culme prelungă cu altitudini din ce în ce mai scăzute spre sud-est – 1.588 m. în vârful Lucina, 1.550 m. – vârful Tătarca, 1.291 m. – vârful Mestecăniș și 1.086 m. – pasul Mestecăniș – și cu profil transversal asimetric, având fațada dinspre Bistrița Aurie mai abruptă decât fațada dinspre Valea Moldovei.

Obcina Feredeului – începe dinspre vest seria unităților muntoase alcătuite din roci de fliș care au forma unor cocoașe din care mai înaltă este vârful Pascaru (1.479 m.).

Obcina Mare – situată la est de valea largă a Moldovei este formată din numeroase culmi prelungi care depășesc altitudinea de 1.200 m.

Munții Stânișoarei – situați la sud de valea Moldovei, au culmi cu ramificații diverse, văi lungi, vârfuri cu profile greoaie (Tarnița – 1.471 m., Hălăuca – 1.530 m., ș.a.).

Sistemul depresionar – reprezintă arii de discontinuitate morfologică față de regiunile înconjurătoare înalte, caracterizat printr-un relief neted (Depresiunea Dornelor) și câmpuri de lunci și terase desfășurate în lungul văilor (culoarul depresionar Câmpulung Moldovenesc – Gura Humorului, culoarul depresionar al Moldoviței, depresiunea Găinești). Cea mai importantă este Depresiunea Dornei, care este de origine tectonică și de baraj vulcanic, se desfășoară la 800-900 m. și are două compartimente: Dorna și Neagra Șarului în care există lunci, terase, dealuri piemontane și turbării.

Zonele de podiș și dealuri subcarpatici sunt reprezentate prin Podișul Sucevei, cu altitudini cuprinse între 300-500 m. Regiunea de podiș este mai coborâtă în medie cu 200 m. față de cele mai estice și mai joase culmi muntoase, fiind alcătuită din platouri structurale, versanți cu micro-relief de alunecare, văi asimetrice, depresiuni, culoare morfologice.

Cele mai importante subunități de relief din această regiune sunt:

dealurile piemontane Marginea – Ciungi;

Depresiunea Rădăuți;

Podișul Sucevei, care se împarte în Podișul Fălticeni și Podișul Dragomirna;

Depresiunea Liteni;

Câmpia piemontană Baia;

Culoarul Văii Siretului.

Cea mai înaltă, dar și cea mai fragmentată subunitate de relief o constituie dealurile piemontane marginea – Ciungi, în timp ce culoarul Văii Siretului, Câmpia piemontană baia (situată în lungul văii extramontane a Moldovei), Depresiunea Rădăuți reprezintă zone cu relief neted, uneori terasat și cu altitudini mai coborâte. Suprafețele cele mai joase sunt formate din luncile și terasele joase de-a lungul râurilor, reprezentând ca principală caracteristică faptul că pe mari întinderi nivelul apei freatice este relativ ridicat, dând naștere la zone cu exces de umiditate.

Altitudinea medie a principalelor localități de pe teritoriul județului Suceava sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabel nr. 3 – Altitudinea medie a principalelor localități din județul Suceava

II.3. Clima

Așezarea geografică în nordul țării și altitudinea relativ mare a reliefului determină o climă mai aspră în județul Suceava, comparativ cu județele aflate la sud sau cele cu altitudini medii mai mici. Spațiul geografic al județului Suceava aparține aproape în egală măsură sectorul cu climă continentală (partea de est) și cea cu climă continental-moderată (partea de vest). În ansamblul său, clima păstrează multe nuanțe de continentalism și excesivitate, care se manifestă atât în intervalul rece al anului, cât și în cel cald.

Temperaturile medii anuale sunt:

climat montan:

sub 0˚C pe munții înalți;

6˚C pe versantul estic al Obcinei Mari;

climatul extramontan – 7-8˚C.

Clima este influențată în mare măsură de prezența maselor anticiclonilor atlantic și continental.

Temperatura medie anuală în stația meteo Suceava în perioada de observație 1901-2000 este de 7,5˚C.

Temperatura maximă înregistrată a fost de 39,8˚C (iulie 2000), minima absolută – 37,2˚C (1957 – Cârlibaba).

Temperatura maximă în anul 2006, a fost de 31,7˚C, valoare înregistrată la Stația meteo Rădăuți, iar temperatura minimă, în anul 2006, a fost de -26,8˚C, înregistrată la Stația meteo Poiana Stampei.

Ca urmare a faptului că relieful județului este destul de variat, cuprinzând zone de podiș, dealuri și zone montane joase și înalte, se evidențiază atât o etajare climatică (un climat temperat-continental de podiș și unul de munte) cât și o diferențiere topoclimatică de amănunt.

Altitudinea reliefului influențează regimul de temperatură, al precipitațiilor atmosferice și al vânturilor. Astfel, în zona de podiș (stațiile meteo Suceava, Rădăuți) temperaturile medii anuale s-au situat în jurul valorii de circa 8˚C, în timp ce în zona de munte (stațiile meteo Călimani și Poiana Stampei) temperaturile medii anuale sunt mult mai scăzute.

Temperaturile cele mai scăzute din zona montană se înregistrează nu pe vârfuri, ci în depresiuni și văi, datorită fenomenului de inversiune termică.

Durata iernii este în general cu 1-2 luni mai mare la munte, decât în regiunea deluroasă.

Pe teritoriul județului cantitățile totale anuale de precipitații atmosferice sunt mai mari în zona de munte. Deosebiri importante între regiunea montană și cea de podiș se manifestă și în regimul vânturilor. În partea superioară a culmilor muntoase domină vântul de vest, iar în părțile joase ale reliefului, direcția vântului este influențată de orientarea culoarelor de vale.

În regiunea de podiș, direcția dominantă a vânturilor este NV-SE, cu unele abateri determinate de orientarea văilor.

Zilele cu cer acoperit sunt mai frecvente iarna și primăvara, când sunt și cele mai multe cazuri de inversiuni termice. Inversiuni termice se produc frecvent iarna în depresiunile intramontane (Depresiunea Dornelor și Depresiunea Câmpulung).

Tabel nr. 4 – Temperatura aerului – media lunară și anuală în județul Suceava

Tabel nr. 5 – Temperatura aerului maxima și minima absolută lunară și anuală în județul Suceava

Tabel nr. 6 – Precipitațiile atmosferică – cantitatea lunară și anuală

II.4. Resurse primare și secundare

Prin resurse naturale se înțelege totalitatea elementelor naturale ale mediului înconjurător, care pot fi utilizate în activitatea umană:

resurse neregenerabile: minerale și combustibili fosili;

resurse regenerabile: aerul, apa, solul, flora, fauna sălbatică;

resurse permanente: energia solară, eoliană, geotermală și a valurilor.

Resursele naturale reprezintă o componentă majoră a bogăției naționale, care însă trebuie exploatate în mod rațional, conform conceptului de utilizare durabilă. Dezvoltarea durabilă vizează menținerea calității și disponibilității resurselor regenerabile, pe de o parte, și utilizarea resurselor neregenerabile într-un ritm care să țină seama de nevoile generațiilor viitoare.

Resursele județului sunt asigurate atât de capitalul natural existent în zonă, cât și de capitalul antropic, realizat de agenții economici care ființează pe teritoriul acestui centru urban.

Dintre ele, apa și solul sunt esențiale pentru creșterea prezentă și viitoare a județului, de existența lor, în cantitatea și calitatea necesară, depinzând durabilitatea dezvoltării.

Rețeaua hidrografică

Resursele de apă cuprind potențialul hidrologic format din apele de suprafață și subterane, în regim natural și amenajat, din care se asigură necesarul de alimentarea diverselor folosințe. Apele reprezintă o resursă naturală regenerabilă, dar totuși vulnerabilă și deci limitată, element indispensabil vieții, materie primă pentru activitățile economice, sursă de energie și cale de transport.

Resursa de apă a județului Suceava este constituită din apele de suprafață, curgătoare și stătătoare într-o măsură mai mică, din apele subterane.

Cursurile de apă din județ reprezintă totodată resurse regenerabile de nisip și pietriș, exploatate de către balastierele amplasate în albiile minore ale acestora. Există resurse importante de nisip și pietriș de râu, în principal pe râurile Suceava, Moldova și Bistrița, precum și pe unii dintre afluenții acestora.

Rețeaua hidrografică codificată a județului Suceava însumează 3.092 km. și aparține bazinul hidrografic Siret. Densitatea rețelei hidrografice este de 0,361 km. râu / km2 teritoriu, valoare superioară celei medii pe țară.

Cel mai întins bazin hidrografic este cel al râului Moldova, care drenează prin intermediul afluenților săi peste 33% din suprafața județului Suceava, după care urmează Bistrița (circa 30% din suprafață) și Suceava.

Tabel nr. 7 – Lungimea principalelor cursuri de apă

Rețeaua hidrografică a județului însumează o lungime totală de 3.092 km. Toate râurile de pe teritoriul județului Suceava sunt tributare râului Siret, datorită configurației generale a reliefului.

Cel mai întins bazin hidrografic este cel al râului Moldova, care drenează prin intermediul afluenților săi peste 33% din suprafața județului Suceava, după care urmează Bistrița (circa 30% din suprafață) și Suceava.

Râurile de pe teritoriul județului Suceava sunt în totalitate tributare râului Siret, datorită configurației generale a reliefului. Cantitățile cele mai mari de apă sunt transportate de râurile ale căror bazine de alimentare sunt situate în regiunea montană. Suprafața totală a luciilor de apă din județ este de 5.542 ha., reprezentând 0,65% din suprafața totală a județului, din care 5.056,622 ha. ape curgătoare și 486 006 ha. lacuri.

Apele stătătoare constau din lacuri antropice amenajate în scopuri complexe: rezerve de apă industrială și potabilă, apărare împotriva inundațiilor, piscicultură, etc. Cele mai numeroase acumulări antropice sunt cele 6 lacuri din lungul râului Șomuzu Mare.

Apele subterane din județ sunt cantonate în depozitele unor structuri cristalino-mezozoice, de fliș, în depozite miocene și mai ales în formațiunile aluvionare cuaternare.

Apele stătătoare constau din lacuri naturale de dimensiuni mici și lacuri antropice amenajate în scopuri complexe: rezerve de apă industrială și potabilă, apărare împotriva inundațiilor, piscicultură, etc.

Tabel nr. 8 – Evidența lacurilor din județul Suceava

Apele subterane din județ sunt cantonate în depozitele unor structuri cristalino-mezozoice de fliș, în depozite miocene și mai ales în formațiunile aluvionare cuaternare. Adâncimea pânzei freatice variază foarte mult (de la circa 1 m. la circa 2 m.), fiind influențată și de regimul precipitațiilor din zonă.

Conform Atlasului Cadastrului Apelor, vol. III, ediția 1972, resursele de apă potențiale ale cursurilor de apă din județul Suceava sunt de circa 2.500 milioane m3.

În aceeași lucrare, principalele resurse de apă din subteran recomandate pentru captare sunt stratele freatice din luncile aluvionare ale principalelor cursuri de suprafață din bazinul hidrografic Siret. Pentru lunca și terasa râului Siret și pentru afluenții săi de partea dreaptă s-a apreciat un potențial de resurse de ape subterane de circa 1.079 milioane m3

În ceea ce privește potențialul tehnic utilizabil de ape subterane, acesta poate fi estimat la circa 900 milioane m3, reprezentând resursele de apă din stratele freatice, resursele din apele de adâncime fiind mai greu utilizabile tehnic, cu atât mai mult cu cât acestea se apreciază ca având debite scăzute.

O parte din aceste resurse potențiale de ape subterane nu este tehnic utilizabilă pentru anumite folosințe (apă potabilă, apă pentru irigații), din cauza poluării apei freatice din unele zone din județ, ar fi:

zona industrială din lunca Sucevei (în incinta SC Ambro SA și SC Famos SA Suceava, unde apa freatică este poluată cu substanțe organice, sulfuri, fenoli, colorație brună, pH alcalin);

zona din vecinătatea incinte de preparare a sării aparținând Salinei Cacica, din comuna Pârteștii de Jos, unde apa freatică este poluată cu cloruri calciu și magneziu, sodiu, atât din cauza fondului natural existente, cât și deversărilor accidentale, produse în timp, prin funcționarea Salinei Cacica. Drept urmare fântânile cetățenilor din vecinătatea incintei sunt neutilizabile în scopuri gospodărești.

Resursele de sol și potențialul productiv al acestora

Solurile de pe teritoriul județului Suceava cunosc o gamă variată de tipuri, datorită complexității condițiilor naturale, ca factori pedogenetici. La altitudinile cele mai mari, solul este slab evoluat, cuprinzând mult material scheletic. Solurile brune și brun-acide cu un orizont de humus de grosimi mici acoperă aproape în întregime zona munților flișului. Pe suprafețele calcaroase de pe masivul Rarău, precum și insular în lungul Obcinei Mestecănișului, se întâlnesc rendzine cu un orizont bogat în humus.

În regiunile de podiș, cu altitudini de 550-600 m., predomină solurile podzolice brune. Solurile cenușii, cu un orizont gros de humus, ocupă areale importante pe interfluviul Suceava – Siret și în Podișul Fălticenilor. Suprafețele structurale slab înclinate de la NV spre SE de municipiul Suceava, precum și Depresiunea Liteni, cunosc o dezvoltare importantă a solurilor cernoziomiale. Caracteristicile solurilor extramontane favorizează îndeosebi cultura cartofului, cerealelor păioase, plantelor tehnice, porumb, etc.

Suprafața agricolă reprezintă 40,89% din suprafața totală a județului, iar suprafața arabilă este de 21,1% din suprafața totală a județului (51,63% din suprafața agricolă).

Spații verzi

Vegetația, element fundamental al mediului natural, reprezintă un factor important în autopurificarea atmosferei, acesta fiind și motivul pentru care nu se poate concepe lipsa ei din cadrul amenajărilor urbanistice. Prin urmare, principalul scop al amenajării spațiilor verzi în mediul urban îl constituie ameliorarea stării mediului înconjurător, acestea având însă și un important rol estetic și social, având în vedere funcția lor de mijloc de deconectare și destindere a omului.

Spațiul verde este o categorie funcțională din cadrul așezărilor umane care se caracterizează prin:

existența unui cadru vegetal natural sau amenajat;

existența unui cadru construit, cuprinzând amenajări și dotări corespunzătoare unor activități ale populației, recreative sau cultural-educative, sportive, în aer liber.

Caracterizându-se prin suprafețe, amplasări, amenajări și folosințe diferite, spațiile verzi se grupează în două categorii distincte:

spații verzi de folosință generală sau publice care cuprind: parcuri, grădini, scuaruri, accesibile întregii populații;

spații verzi de folosință limitată, aferente locuințelor, dotărilor social-culturale, zonelor industriale, căilor de comunicație, zonelor de protecție sanitară, grădinilor botanice și zoologice, etc.

Datorită rolului lor în îmbunătățirea microclimatului urban și în curățarea și împrospătarea aerului urban, zonele verzi sunt supranumite „plămâni ai orașelor”, având funcții sanitaro-igienice și de protecție a factorilor climatici, alături de funcțiile recreative și estetico-peisagistice.

După 1989, zonele verzi, și așa nu foarte bine dezvoltate în unele dintre localitățile urbane ale județului, au fost și încă sunt amenințate de nevoia tot mai mare de spații cu diverse alte destinații: comerciale, rezidențiale, etc., spații care sunt deja relativ limitate la nivelul localităților urbane, mai ales cele din zonele centrale ale localităților.

Zonele verzi reprezintă o condiție indispensabilă a unei vieți citadine normale, atât prin rolul estetic, cât mai ales prin contribuția la atenuarea poluării mediului; neutralizarea unor poluanți, filtrează pulberile în suspensie, reduc nivelul de poluare fonică (coroanele arborilor absorb circa 26% din energia solară). De asemenea, au un rol important în regularizarea temperaturii și umidității aerului. Totodată, ele reprezintă habitate pentru o serie de specii de faună sălbatică.

Având în vedere că Legea nr. 351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a IV-a – Rețeaua de localități, cu modificările ulterioare, prevede o normă minimală de 15 m2/loc. spații verzi pentru municipii și respectiv 10 m2/loc., se poate constata că o parte dintre orașele recent înființate: Salcea, Dolhasca, Broșteni, Vicovu de Sus nu îndeplinesc acest criteriu.

Normele europene prevăd o suprafață de spații verzi de circa 30-40 m2/locuitor. Se constată că majoritatea localităților urbane ale județului se situează sub această normă. Cel mai adesea, spațiile verzi nu alcătuiesc un sistem unitar din punct de vedere spațial. Mai mult, acestea sunt complex izolate de teritoriul extraurban.

Astfel, în municipiul Suceava există un număr de 19 parcuri, marea lor majoritate fiind însă amplasate în zona centrală a municipiului. Situația este relativ similară și în celelalte localități urbane din județ.

Consecință a politicii de dinainte de 1989 în domeniul urbanistic, în municipiul Suceava sunt deficitare suprafețele de teren care s-ar putea utiliza pentru amenajarea unor noi spații verzi, în special în cartierele construite în anii 1970-1990: Obcini, George Enescu, Burdujeni, unde spațiile verzi sunt complet insuficiente, deși densitatea populației este crescută.

De menționat însă și lipsa de preocupare în acest sens a administrațiilor publice a municipiului Suceava, în toți anii de după 1989, eforturile acestora fiind preponderent orientate spre întreținerea spațiilor verzi existente în centrul orașului și pe căile de acces principale în oraș, aceste cartiere „defavorizate” fiind neglijate (mai ales cartierul Obcini), probabil datorită situării lor spre periferie.

În general, și în celelalte localități urbane ale județului, zonele ocupate de spații verzi și parcuri sunt relativ reduse și neuniform distribuite în cadrul localităților, deficitare fiind, ca și în municipiul Suceava, mai ales cartierele de locuințe construite în ultimii ani ai comunismului.

În primul deceniu de după 1990, multe zone verzi au fost transformate mai întâi în construcții provizorii de proastă calitate – chioșcuri, garaje, etc., cu largul „concurs” al administrațiilor locale, o mare parte dintre acestea devenind apoi construcții definitive.

S-a accentuat totodată fenomenul de degradare a spațiilor verzi care s-au menținut totuși, în special în cartierele de locuințe de la periferia localităților, având loc atât o scădere a suprafeței, cât și o deteriorare treptată a stării acestora, cu afectarea tuturor funcțiilor lor complexe.

Menținerea și dezvoltarea spațiilor verzi în mediul urban, cu combaterea și evitarea tendinței de insularizare, de izolare a lor de teritoriile extraurbane, reprezintă o cerință esențială în domeniul urbanismului și amenajării teritoriului, ca și din punct de vedere al protecției mediului și sănătății umane.

Concomitent, este necesară o mult mai bună întreținere a spațiilor verzi existente, așa încât acestea să își îndeplinească cu adevărat funcțiile multiple. Municipalitățile ar trebui să-și îndrepte atenția nu doar asupra întreținerii spațiilor verzi din centrul zonelor urbane, ci și asupra întreținerii și dezvoltării celor din cartierele periferice.

Cetățenii ar trebui totodată să se preocupe și ei de aspectul zonelor din jurul blocurilor de locuințe, așa încât acestea să dobândească funcții estetice și de protecție prin amenajarea lor ca spații verzi, plantare de arbori și arbuști, și nu să rămână locuri virane, zone de depozitare și staționare a gunoaielor, așa cum încă se mai poate constate în multe dintre cartierele orașelor.

Tabel nr. 9 – Suprafața spațiilor verzi din județul Suceava

Graficul nr. 1 – Suprafața spațiilor verzi din județul Suceava

Vegetația forestieră

Din totalul suprafeței județului Suceava (855.350 ha.), 53% este acoperită cu păduri, majoritatea acestora fiind în proprietatea publică (RNP) și proprietate privată (persoane juridice și fizice).

Starea de sănătate a pădurilor este evaluată prin sistemul de monitoring forestier (suprafețe afectate de fenomenul de uscare, pe stadii și compoziție, suprafețe afectate de delicte silvice, incendii, pășunat ilegal).

Suprafețele scoase din fondul forestier în anul 2004 au însumat 20 ha., reprezentând transmiteri temporare pentru amplasare de sonde de foraj, relee de telefonie mobilă, conducte de aducțiune apă, rețele electrice.

Vegetația caracteristică județului Suceava este condiționată de formele de relief variate ale județului și de elementele pedo-climatice, întâlnindu-se o dispunere etajată a acesteia, dinspre zona de podiș spre cea multe.

Având în vedere preponderența reliefului înalt la nivelul județului, ponderea vegetației o constituie pădurile, care reprezintă o resursă naturală importantă a județului. Suprafața totală a pădurilor din județ reprezintă circa 49,2% din suprafața totală a județului, respectiv 95,9% din fondul forestier al județului Suceava de 435.091 ha.

În regiunile de deal și podiș se întâlnesc păduri de foioase. Zonele montane sunt acoperite cu păduri, îndeosebi de rășinoase (peste 77% din suprafața ocupată cu păduri). La limita superioară a pădurii se dezvoltă etajul subalpin format din arbuști (jneapăn, ienupăr, afin, etc.). Pe culmile mai înalte se află pajiști alpine alcătuite din ierburi mărunte.

Diversitatea florei și faunei specifice județului este corelată cu existența unor habitate, în principal forestiere, parte din ele nealterate, care constituie o bogăție de mare preț, ce trebuie ocrotită și valorificată în mod rațional.

Județul Suceava dispune și de un important fond cinegetic și piscicol, precum și de cele mai remarcabile pajiști din țară.

În vederea protejării acestui valoros capital natural și asigurării unei stări favorabile de conservare a habitatelor naturale de importanță deosebită, nu doar la nivel regional și național, dar și european, în ultimii ani s-au făcut pași importanți în implementarea directivelor Uniunii Europene privind conservarea habitatelor și a biodiversității.

Graficul nr. 2 – Masa lemnoasă pusă în circuitul economic

Resursele minerale

Regiunea dispune de următoarele resurse exploatabile ale subsolului:

Mangan: Dadu, Ciocănești-Oarta, Vatra Dornei, Iacobeni, Șaru Dornei, Broșteni

Sulfuri polimetalice: Cârlibaba, Fundu Moldovei, Valea Corbului, Gemenea, Leșul Ursului

Ape minerale carbogazoase: Neagra Șarului, Șaru Dornei, Vatra Dornei, Poiana Negri, Dorna Candreni, Poiana Stampei

Materiale de construcții:

Calcare: Pojorâta, Câmpulung Moldovenesc, Botuș

Gresii: Solca, Păltinoasa

Turbă: Poiana Stampei

Sare: Cacica

Zăcământ de sulf: Masivul Călimani

Conform informațiilor furnizate de Compartimentul de Inspecție Teritorială Câmpulung Moldovenesc al Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, în prezent în județul Suceava există și parțial se mai exploatează resurse precum: uraniu, minereuri feroase, minereuri neferoase, minereuri nemetalifere, sare, de către Compania Națională a uraniului București – Sucursala Suceava, SC Min Bucovina SA Suceava și Compania națională a Sării – Salina Cacica, din următoarele zone și zăcăminte:

Sectoarele miniere Crucea și Botușana – extracție minereu de uraniu;

Leșu Ursului – minereu cuprifer (datorită nerentabilității, activitatea de exploatare a fost oprită definitiv începând cu data de 01.07.2006, odată cu dezafectarea Uzinei de preparare Tarnița);

Fundu Moldovei – minereu cuprifer (activitatea de extracție a fost oprită iar Uzina de preparare Fundu Moldovei a fost dezafectată);

Mănăila – minereu polimetalic (se exploatează în carieră, iar prepararea se va face în Uzina Iacobeni, unde se află în stadiu de finalizare o linie de flotație);

Ostra – baritină (activitatea de extracție și prelucrare este întreruptă de 6 ani);

Bazinul Dornelor – minele Arșița, Oița, Ulm, Dadu, Tolovan – extracția manganului (activitatea se desfășoară atât în carieră, cât și în subteran). Au fost aprobate proiectele tehnice de închidere a activității, cu ecologizarea obiectivelor Arșița-Argestruț (după 01.07.2006), Colacu-Oița (carieră), Tolovan, Ulm, Dealu Rusului-Mândrileni. Mai funcționează mina Ulm;

Cariera de sulf Călimani – activitatea este sistată din 1997;

Salina Cacica – extracție sare.

Aceste resurse au fost și sunt încă parțial exploatate și prelucrate, deși la un nivel mult mai redus în prezent față de deceniile și chiar secolele trecute, prin tehnologii care au condus la poluarea, mai mult sau mai puțin accentuată, a zonelor miniere de pe teritoriul județului Suceava.

Pentru activitățile de exploatare și prelucrare a unor resurse minerale sistate în ultimii ani, este necesară reconstrucția ecologică a arealurilor afectate de aceste activități. Lucrările de reconstrucție ecologică, destinate reintegrării în circuitul economic și/sau natural al acestor zone, necesită costuri mari, în marea majoritate acestea fiind suportate de la bugetul de stat. În ultimii ani s-au derulat deja o serie de astfel de lucrări la unele dintre perimetrele miniere închise (atât de exploatare, cât și de exploatare geologică).

În județul Suceava s-au exploatat și parțial se mai extrag roci utile din cariere precum:

Pârâul Rău-Iacobeni – calcar (activitatea de exploatare este oprită);

Dornișoara I, Dornișoara II și Dorna Burcut – andezite (activitatea de exploatare este oprită);

Pârâul Cailor și Botuș – calcar (active);

Lelici – calcar (activitatea de exploatare este oprită);

Coșna-Bancu – andezit (activă);

Calafindești – argilă (activă).

Teritoriul județului Suceava conține totodată rezerve mari de ape minerale, carbogazoase și necarbogazoase, renumite prin efectele lor terapeutice. În zona cristalino-mezozoică (Depresiunea Dornelor) există rezerve mari de ape minerale carbogazoase.

Raportat la potențialul de ape minerale din bazinul Vatra Dornei, gradul de valorificare este de circa 9%.

În bazinul Dornelor se găsesc în exploatare următoarele zăcăminte de ape minerale:

Roșu, Dorna Candrenilor, Poiana Negri, Dorna (Poiana Vinului), Poiana Coșnei – titular SN Ape Minerale București;

Dealul Floreni, moara Dracului (apă plată) și Izvorul Alb (apă plată) – titular SC Dorna Apemin SA Vatra Dornei;

Vatra Dornei (ape minerale terapeutice) și mofeta Negrești – titular SC Dorna Turism SA Vatra Dornei.

Pe teritoriul județului Suceava există și resurse de gaze naturale. Acestea se exploatează în zonele Frasin, Todirești, Valea Moldovei, Comănești și Bilca. Explorări de astfel de resurse se fac în prezent în comunele Todirești, Frasin, Comănești, Brodina și orașul Fălticeni.

II.5. Calitatea factorilor de mediu

Starea de calitate a factorilor de mediu este relevată prin indicatori specifici, monitorizați prin laboratoarele Inspectoratelor Județene de Protecție a Mediului și ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor.

Rețeaua de supraveghere și monitorizare existența la nivelul județelor s-a extins sub aspectul numărului secțiunilor și și-a îmbunătățit activitatea, inclusiv prin extinderea gamei indicatorilor analizați.

Rezultatele măsurătorilor continue și/sau nesistematice efectuate privind calitatea aerului în județul Suceava în anul 2005, raportate la condițiile de calitate aplicabile, prevăzute de actele normative în vigoare, conduc la următoarele concluzii:

calitatea aerului se menține corespunzătoare din punctul de vedere al indicatorilor dioxid de sulf, dioxid de azot, ozon, amoniac în municipiul Suceava, concentrațiile acestor poluanți fiind situate permanent sub valorile limită europene pentru protecția sănătății umane (respectiv obiectivul pe termen lung pentru ozon), stabilite prin Ordinul 592-2002, sau sub concentrațiile maxime admise conform standardului 12574/1987;

calitatea aerului în municipiul Suceava s-a ameliorat din punctul de vedere al poluanților specifici mercaptani și pulberi sulfat, datorită încetării activității poluatoare. Ca urmare, frecvența medie spațială a depășirilor CMA (concentrația maximă admisă conform STAS 12574/1987 „Aer din zonele protejate – Condiții de calitate) la mercaptani a fost în scădere continuă în ultimii ani (frecvența medie spațială de 21% în 2004, față de 32,9% în 2003, respectiv 48,2% în 2002);

concentrația medie anuală de pulberi totale în suspensie, monitorizate în cartierul Cuza Vodă – Școala „Miron Costin”, a fost în scădere în ultimii 4 ani, nedepășind CMA (concentrația maximă admisă conform STAS 12574/1987 „Aer din zonele protejate – Condiții de calitate) anuală (0,075 mg/m3);

calitatea aerului în municipiul Suceava este necorespunzătoare din punctul de vedere al indicativului pulberi fracția PM10 (pulberi în suspensie fracția sub 10 microni). Astfel, concentrațiile medii zilnice de pulberi fracția PM10 (pulberi în suspensie fracția sub 10 microni), monitorizate în stația Sediu APM din cartierul Obcini, au depășit VL (valoare limită conform Ordinului 592/2002) + MT (marjă de toleranță conform Ordinului 592/2002) pentru protecția sănătății umane pentru anul 2005 în condițiile prevăzute prin Ordinul 592/2002, deoarece 62 de valori au fost mai mari decât VL (valoare limită conform Ordinului 592/2002) + MT (marjă de toleranță conform Ordinului 592/2002), depășindu-se astfel numărul maxim admis de valori zilnice care pot depăși într-un an calendaristic VL (valoare limită conform Ordinului 592/2002) + MT (marjă de toleranță conform Ordinului 592/2002) (35). Concentrația medie anuală, de 46,9 μg/m3, s-a încadrat totuși sub VL (valoare limită conform Ordinului 592/2002) + MT (marjă de toleranță conform Ordinului 592/2002) anuală pentru anul 2005 (40 + 13,33 μg/m3).

Măsurătorile de poluanți gazoși și pulberi în suspensie PM10 (pulberi în suspensie fracția sub 10 microni) efectuate cu ajutorul analizatoarelor automate din dotarea autolaboratorului APM Suceava în localitățile urbane Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Rădăuți, Fălticeni, Solca au condus la următoarele concluzii:

Nu s-au depășit VL (valoare limită conform Ordinului 592/2002) orare și-sau zilnice pentru protecția sănătății umane pe anul 2005 la nici unul din poluanții gazoși măsurați: NO2, SO2, CO;

Măsurătorile de concentrații medii zilnice de pulberi PM10 (pulberi în suspensie sub 10 microni) s-au încadrat sub VL (valoare limită conform Ordinului 592/2002) + MT (marjă de toleranță conform Ordinului 592/2002) zilnică pentru anul 2005, cu unele excepții, înregistrate în municipiul Vatra Dornei (incinta sediului SC MinBucovina SA) în perioada 13-24.01.2005, când valorile medii zilnice au depășit VL (valoare limită conform Ordinului 592/2002) pe anul 2005 pentru protecția sănătății umane la 4 din cele 11 valori măsurate. O mare parte din valorile măsurate în aceste localități erau foarte apropiate sau chiar depășeau VL (valoare limită conform Ordinului 592/2002) pentru 01.01.2007 la pulberile în suspensie sub 10 microni..

Rezultatele obținute din evaluarea preliminară a calității aerului la nivelul regiunii 1 Nord Est au relevat depășiri ale VL (valoare limită conform Ordinului 592/2002) + MT (marjă de toleranță conform Ordinului 592/2002) anuală la indicatorul pulberi PM10 în localitățile: Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Fălticeni, Gura Humorului, Rădăuți, Siret, Solca, Vatra Dornei.

Întrucât la ceilalți poluanți nu sunt depășite VL (valoare limită conform Ordinului 592/2002), se apreciază că aceste localități sunt zone urbane cu poluare medie.

Aer

Principalii poluanți ai aerului, conform datelor furnizate de Anuarul Statistic al României sunt: pulberile sedimentabile, pulberile în suspensie, amoniac, metil-mercaptanii, acidul clorhidric, precipitațiile acide. Majoritatea zonelor înregistrate ca zone critice sub aspectul poluării aerului sunt reprezentate de zone din imediata apropiere a unor mari poluatori industriali sau sunt zone aflate în calea unor curenți atmosferici importanți.

Pentru Suceava, o problemă sunt mercaptanii, prezenți mai ales în reședința de județ.

Principalele zone afectate de poluarea atmosferică sunt ariile aflate în apropierea zonelor industriale, în mediul urban. Concentrațiile maxime ale principalilor poluanți atmosferici depind de ciclul productiv al marilor întreprinderi cât și de neglijența sau incompetența factorului uman (poluări accidentale). Ca aspect general pe fondul dotării cu echipament de control performant al inspectoratelor de mediu, a aplicării tot mai drastice a legii la nivelul fiecărei localitate, cât și ca urmare a achiziționării de către marii poluatori a unor tehnologii nepoluante și a unor filtre performante se poate observa o tendință de scădere a poluării atmosferice în ultimii ani.

În rețeaua fixă de supraveghere a calității aerului s-au monitorizat indicatori de poluare generali:

gaze acidifiante (dioxid de sulf, dioxid de azot / oxizi de azot) și eutrofizante (amoniac);

ozon troposferic;

pulberi în suspensie fracția PM10;

plumb din pulberi în suspensie PM10.

Determinările zilnice la probe medii de 24 de ore pentru poluanții aerului au indicat că atmosfera Sucevei nu este poluată, cu observația că valorile a unii poluanți sunt în ușoară scădere. Principalul poluator cu hidrogen sulfurat și mercaptani este SC Ambro SA Suceava – fabricarea celulozei din lemn.

Apă

Monitorizarea apelor freatice este asigurată de către Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava prin intermediul unor rețele formate din:

un număr de 27 foraje de studiu;

un număr de 7 fronturi de captări ape subterane (Berchișești, Măneuți, Sadova, Baia I+II, Siret, Voroneț, Frasin);

un număr de 23 foraje de observație pe platforma industrială SC Ambro SA – SC Famos SA Suceava și SC Termoelectrica SA – Sucursala Suceava.

Calitatea apelor subterane din județul Suceava se încadrează, în general, în limitele maxime admisibile cu următoarele excepții:

la forajele de pe platforma industrială SC Ambro SA – SC Famos SA Suceava s-au constatat depășit ale limitelor admise la indicatorii specifici activității anterioare și prezente a SC Ambro SA, cu poluanți specifici tehnologiei de fabricare a celulozei și hârtiei (substanțe organice, sulfuri, fenoli, colorație brună, pH alcalin);

la forajele de la Sucursala Electrocentrale Suceava s-au înregistrat depășiri la indicatorii sulfați, cloruri, mangan, fier și încărcare organică;

pânza freatică din vecinătatea incintei de preparare a sării aparținând Salinei Cacica este poluată cu cloruri, calciu și magneziu, sodiu, atât din cauza fondului natural existent, cât și deversărilor accidentale, produse în timp, prin funcționarea Salinei Cacica. Drept urmare fântânile cetățenilor din vecinătatea incintei sunt neutilizabile în scopuri gospodărești.

Adâncimea pânzei freatice variază foarte mult (de la circa 1 m. la circa 20 m.), fiind influențată și de regimul precipitațiilor din zona.

Ca și în cazul poluării atmosferice, în ceea ce privește poluarea apelor de suprafață și subterane, principalii vinovați sunt tot marii poluatori industriali. Însă la aceștia se adaugă și o serie de alți factori, cum ar fi: factorul uman, care în cazul poluării apelor poate avea un rol negativ mult mai mare decât în cazul poluării atmosferice (aici putem menționa neglijența umană, necunoașterea și reaua voință a factorului uman – deversarea în cunoștință de cauză a unor substanțe chimice deosebit de periculoase, cum ar fi: otrăvuri, pesticide, substanțe organice sau chiar simple deșeuri).

Conform Anuarului Statistic al României, evaluarea calității apelor de suprafață constă în măsurarea parametrilor fizico-chimici, biologici și bacteriologici, stabilindu-se până la ce nivel sunt respectate normele standard. În fiecare punct de măsurare, apa este analizată după conținutul în materii organice, toxice în diverși germeni. Potrivit standardului se disting 4 categorii de calitate. I, II, III și apa care depășește limitele categoriei III, având la bază domeniul de utilizare, astfel;

Categoria de calitate I – reprezintă apa utilizată la alimentarea centralizată cu apă potabilă, alimentarea centralizată a unităților de creștere a animalelor, alimentarea centralizată a unităților de industria alimentară, precum și alte activități ce necesită ape de calitatea celei potabile;

Categoria de calitate II – reprezintă apa utilizată pentru reproducerea și dezvoltarea fondului piscicol natural din apele de șes, precum și alimentarea cu apă a amenajărilor piscicole, a unor procese tehnologice industriale, precum și a altor activități care necesită apă de categoria de calitate II;

Categoria de calitate III – reprezintă apa utilizată pentru alimentarea sistemelor de irigații, a hidrocentralelor, a instalațiilor pentru răcirea agregatelor, alimentarea stațiilor de spălare, precum și a unităților cu alte activități care necesită apă de categoria de calitate III;

Apa care depășește limitele categoriei III – este inaptă pentru o mare parte din folosințe și constituie o amenințare pentru sănătatea publică și mediul natural.

În conformitate cu Legea nr. 458/08.07.2002, Direcția de Sănătate Publică a județului Suceava asigură supravegherea, inspecția și monitorizarea calității apei potabile. Supravegherea apei potabile se face prin prelevarea și analiza probelor de apă din rețeaua de distribuție, de două ori pe săptămână în 8 puncte de recoltare amplasate dispersat pe raza județului, și zilnic în punctul de recoltare DSP. Pentru a aprecia că o apă este sigură, numărul probelor anuale care prezintă abateri calitative trebuie să fie sub 5% din totalul probelor analizate.

Apele reziduale orășenești și comunale, insuficient epurate sau neepurate, evacuate în ape de suprafață sau prin infiltrare în pânza freatică, constituie o sursă importantă de afectare a calității acestui factor de mediu, regăsită la nivelul întregii regiuni.

Referitor la sursele industriale, menționăm SC Ambro SA Suceava, SC Famos SA Suceava, exploatările miniere din județul Suceava (Crucea, Ostra, Călimani, Leșu Ursului, Vatra Dornei – cu emisii de metale grele și pH acid).

Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafață și subterane:

râul Suceava (tronson – 3 km.) – poluare cu substanțe organice, sulfuri fenoli, colorația și fenomenul de spumare conferite de lignină și compușii organici specifici;

pârâul Neagra Șarului – poluare cu metale și având un pH acid, ca urmare a activității desfășurare de EM Călimani;

municipiul Suceava – pânza freatică din zona industrială a municipiului Suceava – poluanți specifici tehnologiei de obținere a celulozei și hârtiei.

Calitatea apelor de suprafață s-a menținut în general constantă în ultimii 4 ani, înregistrându-se fluctuații mici pe cele 3 grupe calitative.

Poluarea apelor este cauzată în general de marii poluatori industriali, fapt la care concură și starea proastă și capacitatea redusă de epurare a apelor de către stațiile orășenești. De asemenea, calitatea apelor de suprafață și a celor subterane este influențată în mod negativ de multitudinea de accidente care s-au petrecut în ultimii ani la mai multe din întreprinderile mari din regiune aflate încă în activitate sau pe cale de dezafectare, accidente care au ca rezultat distrugerea echilibrului natural și a biodiversității.

Apele de suprafață în din județul Suceava reprezintă:

încărcare organică;

conținut de amoniu, amoniac, nitriți, nitrați, fenoli, produse petroliere, pesticide, cupru, fosfor, etc.;

unele râuri prezintă conținut bogat în metale grele și uraniu natural datorat condițiilor naturale din zonă.

Principalele zone ce prezintă risc de inundabilitate sunt:

de-a lungul râului Putna, râu ce inundă frecvent localitățile: Ulma, Brodina, Straja, Putna, Vicovul de Sus, Bilca, Frătăuții Noi, Frătăuții Vechi și Dornești;

de-a lungul râului Moldova, fiind afectate localitățile: Vatra Moldoviței, Vama, Frasin, Gura Humorului și Vadu Moldovei.

În județul Suceava există următoarele zone cu risc de alunecări de teren:

zona cuprinzând localități principale: Suceava, Udești, Bunești, Vulturești, Liteni și Dolhești;

zona mărginită de localitățile: Cacica, Pârteștii de Jos și Ciprian Porumbescu, dar și zona delimitată de localitățile: Boroaia, Vadu Moldovei și Tătărăști.

Din punct de vedere al zonării seismice, județul Suceava se încadrează în majoritate în zona E – caracterizată de un coeficient seismic Ks = 0,12 – și doar o mică parte a teritoriului – situată în partea de vest a județului – în zona F – caracterizată de un coeficient seismic Ks = 0,08.

Singura localitate din județul Suceava în care se constată o importantă poluare a aerului este municipiul Suceava, iar ca areal în care se manifestă relativ frecvente precipitații acide menționăm teritoriul situat în jurul localității Ostra, aflată în sudul municipiului Câmpulung Moldovenesc.

Ape menajere sau industriale insuficient epurate sau complet neepurate, sunt deversate în emisar în orașele: Suceava, Fălticeni, Rădăuți și Câmpulung Moldovenesc, dar provin și de la exploatările miniere de uraniu situate în localitățile Crucea și Stulpicani.

Zonele cu terenuri degradate ca urmare a exploatărilor miniere sunt cele mărginite de localitățile: Crucea – Stulpicani – Ostra – Broșteni și Breaza – Fundu Moldovei – Pojorâta.

Există un singur parc național în județul Suceava: Parcul Național Călimani, ce cuprinde și teritorii din județele: Bistrița-Năsăud, Mureș și Harghita.

Sol

Monitorizarea calității solului se efectuează de către APM Suceava și urmărește cu predilecție calitatea solurilor din zone cu potențial de poluare ridicat.

În Munții Călimani din județul Suceava, prezența poluanților acizi în atmosferă a determinat ofilirea plantelor tinere (cloroze și necroze la arbori și arbuști), afectând fondul silvic pe o suprafață de circa 1.500 ha., cu o rată anuală a uscărilor de 0,5-3%, la distanță de 1-2 km. de sursă și pierderi de creștere a arborilor de la 20% la 50% în ultimii 20 ani.

Exploatarea minieră Călimani afectează un areal însemnat prin emisii de nove de bioxid de sulf, hidrogen sulfurat, aerosoli de acid sulfuric și de sulfați, cu impact negativ direct, cât și prin precipitații acide în arealul Vatra Dornei – Călimani.

Alte surse majore de poluare a aerului sunt constituite din SC Ambro SA Suceava, centralele termice orășenești sau industriale care funcționează utilizând combustibil lichid sau solid.

Sursele majore de poluare a solului sunt constituite din exploatările miniere (Ostra, Crucea – depuneri de steril radioactiv, Fundu Moldovei, Broșteni – steril de cupru, exploatarea minieră Călimani – sulf).

O problemă deosebită o constituie deșeurile menajere și industriale care rezultă în cantități mereu sporite și care sunt preluate în vechile halde orășenești și comunale, dar care afectează și alte suprafețe de teren prin depozitări necontrolate.

Zone critice sub aspectul poluării solurilor:

zona Călimani – poluare datorată noxelor degajate prin oxidarea rocilor cu sulf pe o suprafață de peste 240 ha. și prezenței haldelor de steril și a iazului de decantare (108 ha.);

municipiul Fălticeni – în zona depozitului de acetocianhidrină degradată – concentrații mari de cianuri.

Principalele restricții ale calității solurilor pe teritoriul județului Suceava:

exces de umiditate – 21.264 ha.;

exces de umiditate – 6.373 ha.;

terenuri puternic acide – 12.815 ha.;

eroziune de suprafață – 13.714 ha.;

eroziune de adâncime – 1.080 ha.;

alunecări de teren active – 5.006 ha.;

soluri puternic și moderat acide – 107.792 ha.;

asigurarea slabă și foarte slabă cu fosfor mobil – 67.733 ha.;

asigurarea slabă cu potasiu mobil – 81.117 ha.;

asigurarea slabă cu azot – 58.393 ha.;

asigurarea extrem de mică și foarte mică cu humus – 28.598 ha.

În județul Suceava, solul este caracterizat de o serie de factori specifici tipului de climă din această zonă, cu diferențe mari de temperatură zi-noapte cât și de la anotimp la anotimp. Astfel, suprafețe foarte mari de sol sunt afectate de eroziune (ravene, ogașe, cornișe de desprindere), alunecări de teren, exces de umiditate de natură freatică, acidifieri, etc. De asemenea, pe suprafețe mari de teren se poate constata o lipsă acută a unor elemente esențiale, componente caracteristice ale solului, cum ar fi: azotul, fosforul nobil, potasiul, etc. Aceste două aspecte colaborate cu accidentele și poluările accidentale și voite datorate factorului uman, fac ca solul să fie mai greu exploatabil în regim agricol decât al altor regiuni.

În ceea ce privește poluarea industrială, ea are aproximativ aceleași cauze, factori și actori principali ca și în cazul poluării atmosferice și apelor, respectiv pe fondul îmbătrânirii echipamentelor (uzură fizică și morală, subdimensionare a acestora) de prelucrare și filtrare a reziduurilor industriale, rezultă de cele mai multe ori deșeuri cu grad înalt de nocivitate care, în lipsa unor mijloace adecvate de distrugere și reciclare/depozitare, ajung de cele mai multe ori să fie deversate in albiile râurilor sau direct pe sol (accidentul de la Metadet – Fălticeni).

Totodată, trebuie menționat faptul că în ultimii cinci ani s-au întreprins unele lucrări de anvergură pentru regenerarea unor suprafețe mari de sol, Ca semn benefic pentru anii următori putem considera și dotarea Direcțiilor agricole județene cu aparatură de măsurare a caracteristicilor chimice ale solului, fapt care va ajuta la depistarea mai rapidă și la rezolvarea mai facilă a problemelor ce vor apărea în viitor.

Nivelul zgomotului urban

Zgomotul constituie unul din factorii perturbatori ai mediului, care influențează ambianța în care se desfășoară activitatea și viața omului.

Este produs din surse naturale, dar mai ales antropice: utilaje, mijloace de transport, aparate, oameni, etc.

Zgomotul are o acțiune complexă asupra organismului în funcție de frecvență, tărie și poziția surselor.

Efectele zgomotului asupra sănătății umane pot varia de la un individ la altul, de la tulburări auditive sau psihologice până la perturbări ale somnului.

Tipurile de zgomot sunt clasificate după activitățile umane care îl provoacă: trafic rutier, feroviar, aerian, industrie, construcții. Ponderea majoră a surselor de poluare fonică o dețin, în localitățile urbane din județul Suceava, sursele mobile, în principal traficul rutier.

APM Suceava a monitorizat nivelul de zgomot din localitățile urbane ale județului în anul 2006, efectuând un număr total de 198 măsurători de zgomot.

58,6% din măsurătorile de nivel de zgomot echivalent efectuate în principalele localități urbane din județul Suceava au depășit nivelurile maxime admise conform STAS 10.009/88, constatându-se o ușoară scădere a procentului. S-a constatat că zonele cu poluare sonoră semnificativă sunt următoarele: zone rezidențiale amplasat lângă căile ferate și pe străzi de categorie tehnică IV, de deservire locală, a căror depășiri au fost pe tot parcursul anului 2006 de 100%. Depășiri semnificative, de peste 90% s-au mai înregistrat și pe străzi de categorie tehnică III, de colectare, precum și în parcuri, zone de recreere și odihnă din județul Suceava.

Valoarea maximă a nivelului de zgomot echivalent înregistrată în anul 2006 a fost de 75,5 dB în orașul Rădăuți – intersecție centru, în luna iulie.

Arii protejate natural

Potrivit Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a, pe teritoriul județului există două parcuri naționale (Rodna și Călimani) și 22 rezervații naturale:

Parcul Național Rodna cu suprafața totală de 46.399 ha., cuprinde teritorii din județele Bistrița-Năsăud, Maramureș și Suceava. Pe raza județului Suceava parcul se întinde pe o suprafață de 12.258,4 ha. suprafață împădurită aparținând Direcției Silvice și 18.670,4 ha. gol alpin;

Parcul Național Călimani cu suprafața totală de 24.041 ha., cuprinde teritorii din județele Bistrița-Năsăud, Harghita, Mureș și Suceava. Pe raza județului Suceava parcul se întinde pe o suprafață de 1.977,8 ha., suprafață din fondul forestier.

Cele 22 rezervații naturale ocupă o suprafață de 4.486,3 ha., din care:

8 rezervații forestiere cu suprafața totală de 2.757,5 ha. (Pădurea Zamostea – luncă, Făgetul Dragomirna, Codrul secular Giumalău, Jnepenișul cu Pinus cembra – Călimani, Codrul secular Slătioara, Tinovul Poiana Stampei, Tinovul Șarul Dornei, Pădurea (Quercetumul) Crujana);

6 rezervații botanice cu suprafața totală de 184,0 ha. (Fânețele seculare de la Ponoare, Fânețele seculare de la Calafindești, Fânețele seculare de la Frumoasa, Fânețele montane Todirescu, Răchitișul Mare, Tinovul Găina – Lucina);

5 rezervații geologice cu suprafața totală de 246,9 ha. (Moara Dracului, Doisprezece Apostoli, Piatra Țibăului, Piatra Pinului și Piatra Șoimului, Cheile Lucavei);

2 rezervații mixte cu suprafața totală de 1.296,9 ha. (Pietrele Doamnei, Cheile Zugrenilor);

1 rezervație paleontologică cu suprafața de 1,0 ha (Stratele cu Aptychus de la Pojorâta).

Rezervațiile din județul Suceava se caracterizează printr-o mare diversitate floristică, faunistică și peisagistică, determinată de răspândirea geografică a acestora din zona alpină până în cea de șes.

Rezervațiile forestiere, aflate în administrația Direcției Silvice Suceava, sunt bine conservate, atât în zona de munte cât și în zonele de deal-șes. Acestea adăpostesc o bogată floră reprezentată de specii rare și endemice, precum și interesante formațiuni geologice și paleontologice. Reprezentative în acest sens sunt: Codrul Secular Slătioara, rezervațiile forestiere de pe Valea Bistriței, Rezervația „Zamostea Luncă”, Parcul Național al Munților Rodnei, Parcul Național Călimani.

Spre deosebire de rezervațiile forestiere, rezervațiile floristice, deși au aceeași valoare științifică și peisagistică, sunt periclitate de slaba administrare a primăriilor pe al căror teritoriu se află (Rezervația floristică de la Ponoare, Rezervația floristică de la Frumoasa). Într-o situație cu totul specială se află Fânețele Seculare de la Calafindești, care deși sunt recunoscute ca adăpostind asociații și plante rare deosebite (Ligularia glauca, Lilium martagon, Hyacinthella leucophaea), riscă să dispară fiind înghițite de culturi agricole, având în vedere că primăria Calafindești a împroprietărit, prin aplicarea Legii 18/1991, pe unii cetățeni din comună cu suprafețe din cadrul fânețelor.

Rezervațiile mixte Pietrele Doamnei, Cheile Zugrenilor, Parcul Național al Munților Rodnei reunesc sub semnul unicității elemente geologice, floristice și faunistice de importanță deosebită, bine conservate, cele din urmă, atât sub aspectul biodiversității, cât și al frecvenței și abundenței în cadrul speciei.

Rezervațiile geologice și paleontologice structurate în chei: Cheia Moara Dracului, Cheile Lucavei cât și formațiuni geomorfologice distincte (klippe): Rezervația 12 Apostoli, Piatra Țibăului, Clipa Triasică cu Aptychus de la Pojorâta sunt bine reprezentate și conservate.

Flora ocrotită din județul Suceava se remarcă printr-o abundență deosebită a speciilor de plante, monumente ale naturii, endemisme bucovinene, relicte glaciare bine conservate și reprezentate: Fritillaria meleagris (laleaua pestriță – Zamostea Luncă, Fânețele de la Calafindești, Fânețe Seculare de la Ponoare), Cypripedium calceolus (Papucul doamnei – Codrul Secular Slătioara, Rezervația Zamostea Luncă), Evonymus nana (salba pitică – Cheile Barnarului, Rezervația Zamostea Luncă), Hieracium pojorâtense (vulturica de stâncă – Muntele Adam și Eva, comuna Pojorâta, Codrul Secular Slătioara), Arctostaphyllos uva ursi (strugurele ursului – Răchitișu Mare de la Benea, comuna Moldova Sulița), Betula nana (mesteacănul pitic – Tinovul Găina – comuna Moldova Sulița).

Fauna ocrotită este reprezentată de râs (Lynx lynx), cocoșul de mesteacăn (Lyrurus tetrix), lostrița (Salmo hucho hucho).

În afara celor 22 de rezervații, în județ mai există exemplare izolate de arbori protejați cum ar fi: „Stejarul” de la Cajvana, fagul roșu din fața Muzeului de Științele Naturii – Suceava, Pinul de Hymalaia din Câmpulung Moldovenesc, „Stejarul” de la Botoșana, Castanul comestibil și Părul secular de la Ilișești, Arinul laucinilat din parcul Vatra Dornei, Ginkgo biloba din comuna Șcheia, comuna Calafindești și orașul Siret.

II.6. Managementul deșeurilor

Deșeurile sunt acele substanțe sau obiecte pe care deținătorul le înlătură sau are intenția sau obligația de a le înlătura, dintre care unele pot fi refolosibile. În general, deșeurile reprezintă ultima etapă din ciclul de viață al unui produs (intervalul de timp între data de fabricație a produsului și data când acesta devine deșeu).

Gestionarea deșeurilor cuprinde toate activitățile de colectare, transport, tratare, recuperare și eliminare a deșeurilor. Responsabilitatea pentru activitățile de gestionare a deșeurilor revine generatorilor acestora.

Datele privind gestionarea deșeurilor fac distincție între două categorii importante:

deșeuri municipale și asimilabile cu acestea;

deșeuri de producție, inclusiv sterilul minier și deșeurile rezultate de la producerea energiei.

Organizarea activităților de colectare, transport și eliminare a deșeurilor municipale este una dintre obligațiile administrațiilor publice locale.

Categoria deșeurilor municipale include:

deșeuri menajere generate în gospodăriile populației;

deșeuri de tip menajer generate în unități economico-sociale;

deșeuri din comerț;

deșeuri stradale;

deșeuri din parcuri și grădini;

nămoluri de la epurarea apelor uzate orășenești;

deșeuri din construcții și demolări.

Deșeurile menajere sunt colectate neselectiv și eliminate prin depozitare (pe depozite de deșeuri urbane); se apreciază că numai 5 % din cantitatea de deșeuri menajere este colectată în vederea recuperării.

Organizarea activității de gestionare a deșeurilor de producție este obligația generatorului. Unitățile economice realizează aceste activități cu mijloace proprii sau contractează serviciile unor firme specializate. La momentul actual, există foarte puține firme care au ca domeniu de activitate gestionarea deșeurilor de producție, iar serviciile pe care le oferă acestea sunt limitate atât în ceea ce privește tipurile de deșeuri, cât și capacitățile de lucru.

In mediul urban, gestionarea deșeurilor municipale este realizată în mod organizat, prin intermediul serviciilor proprii specializate ale primăriilor sau al firmelor de salubritate. Acestea lucrează pe bază de contract cu generatorii individuali, dar acest sistem acoperă numai 95 % din totalul generatorilor de deșeuri municipale.

Aproximativ 40% din componentele deșeurilor municipale reprezintă materiale reciclabile, din care cca. 20% pot fi recuperate, nefiind contaminate. În urma colectării selective prin proiectul pilot menționat, doar 2% din materiale reciclabile total generate sunt valorificate. Restul se elimină prin depozitare, pierzându-se astfel mari cantități de materii prime secundare și resurse energetice.

In mediul rural, nu există servicii organizate pentru gestionarea deșeurilor, transportul la locurile de depozitare fiind făcut în mod individual de către generatori.

La nivel de regiune trebuie îndeplinite cel puțin obiectivele și țintele naționale. În cazul în care există un potențial local de depășire a țintelor naționale, regiunea își poate stabili propriile ținte.

Privind țintele de recuperare și reciclare a deșeurilor de ambalaje, facem mențiunea că acestea au fost preluate din Hotărârea de Guvern nr. 621/2005 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje.

Țintele în ceea ce privește reducerea cantității de deșeuri biodegradabile depozitate sunt stabilite în funcție de perioada de tranziție propusă de România în documentul de poziție.

De asemenea, închiderea și remedierea depozitelor existente de deșeuri sunt stabilite conform propunerii României privind perioada de tranziție declarată în documentul de poziție.

În județul Suceava sunt următoarele depozite mari de deșeuri industriale și menajere:

8 iazuri de decantare a sterilului de la uzinele de preparare a minereurilor în suprafață totală de 65,4 ha. (iaz Dumitrelu, Ostra, Poarta Veche, Tărnicioara, Straja, Valea Hajului, Pârâul Cailor și Dealu Negru). La iazul Poarta Veche s-au efectuat lucrări de reconstrucție ecologică, la iazul Ostra lucrările de reconstrucție ecologică nu sunt finalizate. Activitatea de la EM Călimani (iaz Dumitrelu) a fost sistată din luna iunie 1997;

90 halde de steril rezultate din exploatarea și exploatarea geologică, majoritatea din ele fiind inactive. Suprafața totală ocupată de haldele de steril minier în județul Suceava este de 226 ha. Începând cu anul 1999 s-au realizat lucrări de reconstrucție ecologică la un număr de 14 perimetre miniere închise. Pentru alte 20 perimetre miniere sunt prevăzute a se efectua lucrări de reabilitare ecologică;

halda de zgură și cenușă de la Sucursala Electocentrale Suceava, care ocupă o suprafață de 49 ha. În perioada 1999-2001, la două din cele 3 compartimente ale depozitului au fost realizate lucrări de reconstrucție ecologică;

2 depozite de șlam mineral și nămol organic ale SC Ambro SA Suceava care ocupă o suprafață de 14,7 ha. În programul de conformare a acestei unități sunt cuprinse lucrări de etanșare a depozitelor;

halda pentru depozitarea nămolului din stația de epurare orășenească aflată în exploatarea SC Acet SA Suceava;

depozitul de șlam de la recristalizarea sării al Salinei Cacica care ocupă o suprafață de 2,1 ha.;

2 bataluri de borhot ale SC SAB SA Rădăuți care ocupă o suprafață de 3,7 ha.;

depozitul de acetocianhidrină al fostei SC Metadet SA Fălticeni, în suprafață de circa 1 ha., aflat în proprietatea Primăriei municipiului Fălticeni;

halda de zgură și nisip de la turnătoria SC Spit Bucovina SA Suceava secția Putna – 0,5 ha.;

8 depozite de deșeuri municipale (menajere și industriale ) amplasate în cele 8 localități urbane din județ. Situația cea mai critică o prezintă depozitul de deșeuri al municipiului Suceava care este amplasat necorespunzător pe malul drept al râului Suceava. La ape mari, deșeurile sunt antrenate în râu. Apărarea de mal este distrusă pe o lungime de circa 100 m., iar levigatul se scurge în râu;

în zona de munte a județului din cauza funcționării unui număr mare de instalații de debitat material lemnos există un excedent de rumeguș. Ca urmare, s-au creat în timp depozite necorespunzătoare de rumeguș.

Tabel nr. 10 – Evoluția cantităților de deșeuri generate în județul Suceava

* – reprezintă cantitatea de deșeuri colectate selectiv de către agenții de salubritate din spațiile special amenajate de către Primării

* * – estimarea cantității de deșeuri generate și necolectate s-a realizat ținând cont de populația care nu beneficiază de serviciu de salubritate, considerând un indice mediu de generare de 0,9 kg./loc./zi în mediul urban și de 0,15 kg./loc./zi în mediul rural.

Pentru a obține o privire de ansamblu, datele din tabelul anterior sunt prezentate grafic.

Graficul nr. 3 – Evoluția cantităților de deșeuri generate în județul Suceava 1999-2003

Salubrizare stradală

Serviciile de salubrizare constau în:

măturat manual străzi, transport deșeuri stradale, transport zăpadă cu tractorul pe timp de zi;

întreținere curățenie – activitate prestată pe timp de iarnă, când nu se poate efectua măturatul manual;

stropit mecanizat, curățat rigole prin răzuire, degajat zăpadă de pe trotuare.

O cantitate importantă de deșeuri ce se pretează compostării provine din deșeurile rezultate în urma îngrijirii vegetației din grădini și parcuri.

Tabel nr. 11 – Agenții de salubritate din județul Suceava

În anul 2007, în municipiul Suceava, agenții de salubrizare sunt Rosal Group și SC Diasil SRL, ultima fiind în operațiuni de lichidare.

Colectarea și transportul deșeurilor

Exploatarea depozitelor existente este insuficient organizată. Deșeurile depozitate sunt în cea mai mare parte neselectate (se selectează doar componente din hârtie și carton, metalice, PET-uri și alte deșeuri din mase plastice, de către persoane neautorizate).

Se ține numai o evidență a cantităților de deșeuri prin cântărirea vehiculelor, controlul deșeurilor acceptate fiind realizat doar vizual.

Utilajele utilizate nu asigură o compactare corespunzătoare a deșeurilor, iar acoperirea se realizează parțial.

Factorii de mediu – aerul, apa, solul, vegetația – sunt afectați direct datorită lipsei unui sistem integrat de gestiune a deșeurilor, prin:

prin depozitarea necontrolată a unor deșeuri industriale și menajere pe sol;

prin depunerea agenților poluanți evacuați în atmosferă;

prin apele meteorice contaminate cu poluanții din aer;

transportul pulberilor de către vânt;

infiltrarea în sol a apelor contaminate.

Riscurile majore rezultate din depozitarea lor, din neaplicarea măsurilor de neutralizare înainte de eliminare sau de reducere a volumului acestora apar, mai evident în situații de precipitații puternice, viituri, care antrenează cantități de deșeuri de toate categoriile, producând poluarea apelor de suprafață, blocarea drumurilor de circulație, a podurilor, etc.

Puncte de colectare:

Rădăuți, str. Grănicerului, nr. 4 (incinta punctului termic nr. 3) – magazie betonată, 20 m2;

Fălticeni, str. 13 Decembrie, nr. 25, incinta SC Goscom SA – operator de salubritate, magazie betonată de 100 m2 în care sunt amplasate 2 eurocontainere. Există infrastructură și utilități;

Câmpulung, Str. Uzinei, nr. 6, (incinta SC FlorConstruct SRL), spațiu acoperit și platformă betonată, 50 m2.

Depozitarea deșeurilor

În județul Suceava există un număr de 8 depozite de deșeuri urbane, care sunt depozite mixte (menajere și industriale). Acestea nu sunt amenajate corespunzător și constituie surse de poluare a mediului și de disconfort pentru populație. Reducerea volumului din depozit se realizează prin nivelarea-tasarea acestora cu ajutorul utilajelor (buldozer). In perioada caldă, din cauza temperaturilor ridicate și a biogazului produs prin compostare, deșeurile se autoaprind.

Nu se efectuează în mod organizat colectarea selectivă a deșeurilor reciclabile

În depozitele de deșeuri orășenești, în special în municipiul Suceava, se colectează deșeuri reciclabile (hârtie, fier vechi și sticlă) de către persoane fizice neautorizate. De asemenea, se colectează deșeuri reciclabile și din containerele metalice.

Nu există o evidență exactă a cantităților de deșeuri introduse în depozite (cântărire), nici unul din depozitele de deșeuri nefiind dotat cu cântar. Se realizează doar o evidență aproximativă (prin evaluarea volumului mijloacelor de transport).

Depozitul de deșeuri Suceava

Depozitul de deșeuri al municipiului Suceava, înființat în anul 1972 este administrat de S.C. PSIP SA Suceava, proprietar fiind Primăria municipiului.

Este amplasat necorespunzător, pe malul drept al râului Suceava și ocupă o suprafață de circa 10 ha., din care 9 ha. pe raza comunei Ipotești. Distanța față de zonele locuite este de 500 m.

La viituri, o parte din deșeurile menajere ajung în râu din cauza distrugerii apărării de mal pe o lungime de circa 100 m. Levigatul se scurge înspre râul Suceava prin infiltrare sau scurgere de suprafață. Capacitatea de depozitare este de circa 2.000.000 m3, capacitatea ocupată fiind de 1.800.000 (peste 90%), în prezent suprafața activă fiind de circa 2 ha.

Drumul de acces la rampa de deșeuri a municipiului Suceava este greu accesibil, ceea ce determină de multe ori depunerea deșeurilor la intrarea în rampă, deși, cu ani în urmă, au fost realizate lucrări de ecologizare a acestei porțiuni.

În anul 1997 s-a întocmit studiul de prefezabilitate pentru efectuarea lucrărilor de ecologizare a rampei. Până în prezent acestea nu au fost realizate din cauza lipsei de fonduri și a nerealizării unui alt depozit ecologic de deșeuri.

Depozitul de deșeuri Rădăuți

Proprietarul depozitului, înființat în anul 1984, este Primăria Rădăuți, iar administrator SC Servicii Comunale SA Rădăuți.

Depozitul este amplasat pe malul drept al pârâului Pozen, în zonă neinundabilă. Este situat în vecinătatea stației de epurare și la circa 2,5 km. distanță față de zonele locuite. Depozitul este împrejmuit cu plasă de sârmă și parțial cu perdea de protecție. Drumul de acces este corespunzător.

Suprafață totală este de 4,43 ha., din care ocupată 3 ha., capacitatea proiectată fiind de 250.000 m3, iar capacitatea ocupată 180.000 m3. Anual se depozitează circa 20.000 m3.

SC Servicii Comunale SA a depus la IPM Suceava Bilanțul de mediu nivel I și II pentru depozitul de deșeuri, în vederea obținerii autorizației de mediu.

Depozitul de deșeuri Fălticeni

A fost înființat în anul 1980 și este amplasat pe un teren în pantă, cu alunecări și izvoare.

Este situat în cartierul Șoldănești, la circa 1 km. distanță față de zonele locuite și 3,5 km. față de centrul orașului. Este împrejmuit, are suprafața de 2,18 ha., capacitatea proiectată fiind de circa 187.000 m3, iar capacitatea ocupată de 95.000 m3. Cantitatea de deșeuri depozitată anual este de circa 25.000 m3. Drumul de acces este corespunzător.

Proprietarul depozitului este Primăria Fălticeni și administrator SC Goscom Sa Fălticeni.

Depozitul de deșeuri Câmpulung Moldovenesc

Proprietar și administrator este Primăria Câmpulung Moldovenesc.

Este situat la circa 2 km. distanță față de zona locuită. Suprafața depozitului este de 3,65 ha., capacitatea proiectată fiind de 115.800 m3, iar capacitatea ocupată de 62.100 m3. Anual se depozitează circa 20.000 m3. Depozitul de deșeuri este parțial împrejmuit. Drumul de acces este corespunzător.

Depozitul de deșeuri Gura Humorului

Proprietar este primăria Gura Humorului iar administrator SC Țaric SRL Gura Humorului.

A fost înființat în anul 1955 și este amplasat la circa 1,5 km. față de zonele locuite. Suprafața depozitului este de 3,3 ha. capacitatea proiectată fiind de 200.000 m3 și volumul depozitat de 170.000. Cantitatea depozitată anual este de aproximativ 14.300 m3. Depozitul este împrejmuit, drumul de acces fiind corespunzător.

Depozitul de deșeuri Vatra Dornei

Proprietar și administrator este Primăria Vatra Dornei și a fost înființat în anul 1980. Este situat pe un teren în pantă, la circa 150 m. de albia minoră a râului Bistrița. Distanța față de zonele locuite este de aproximativ 1 km. Depozitul nu este împrejmuit. Ocupă o suprafață de 1,7 ha., capacitatea proiectată fiind de 80.000 m3, capacitatea ocupată de 60.000 m3. Anual se depozitează circa 16.000 m3. Drumul de acces este greu practicabil, din cauza excesului de umiditate din zonă. Pe depozit nu se colectează deșeurile valorificabile.

Depozitul de deșeuri Siret

Proprietar și administrator este Primăria orașului Siret, depozitul fiind înființat în anul 1970.

Este situat la circa 1 km. de zona locuită. Suprafața totală este de 0,8 ha și suprafața ocupată este de 0,4 ha., depozitul fiind parțial împrejmuit cu gard din prefabricate și cu perdea vegetală. Capacitatea proiectată este de 180.000 m3, capacitatea ocupată fiind de 98.000 m3, iar volumul de deșeuri depozitat anual 10.000 m3. Drumul de acces este corespunzător.

Depozitul de deșeuri Solca

Proprietar și administrator este Primăria orașului Solca. Este amplasat la circa 500 m. de zona locuită, în vecinătatea stației de epurare. Suprafața ocupată este de 0,4 ha., capacitatea proiectată fiind de 6.000 m3, iar capacitatea ocupată de 3.000. mc. Anual se depozitează un volum de aproximativ 400 m3. Depozitul nu este împrejmuit. Colectarea și transportul deșeurilor se face cu mijloace hipo. Drumul de acces este corespunzător.

Deficiențe generale în localitățile urbane

Cea mai mare parte a containerelor metalice sunt amplasate fără minimum de dotări (platformă betonată, racord la canalizare pentru levigat, împrejmuire pe trei laturi). O parte dintre containere au o stare tehnică necorespunzătoare (lipsă capac, corodate, sparte). Transportul deșeurilor menajere în mijloace de transport descoperite, conduce la împrăștierea deșeurilor pe străzi.

Nu se efectuează spălarea și dezinfecția containerelor și autospecialelor la ieșirea din depozitele de deșeuri, din lipsă de dotări.

Salubrizarea străzilor se efectuează manual neexistând în dotarea agenților economici autospeciale cu aspirator, cu excepția celei de la SC PSIP SA Suceava.

În mediu rural s-au construit și pus în funcțiune în perioada 1998 – 2001 un număr de 4 depozite ecologice în localitățile Marginea, Broșteni, Bogdănești, Putna, iar alte 4 depozite sunt în curs de execuție în localitățile Brodina, Straja, Vicovu de Sus, Mănăstirea Humorului, lucrările fiind sistate din lipsă de fonduri.

În restul localităților din mediul rural, consiliile locale au emis hotărâri privind locurile de depozitare a deșeurilor, ținând cont și de prevederile din PUG.

Reciclarea deșeurilor

Ordonanța de Urgența nr. 16 / 2001 privind gestionarea deșeurilor industriale reciclabile, aprobată prin Legea nr. 465 / 2001, reglementează activitățile de gestionare a grupelor de deșeuri industriale reciclabile.

Tabel nr. 12 – Stații de prelucrare în vederea valorificării deșeurilor (2004)

II.7. Educația ecologică

Educația ecologică asigură conștientizarea tuturor obligațiilor noastre față de mediul înconjurător, evaluarea și clarificarea atitudinii față de mediu, dar și contribuție la rezolvarea tuturor provocărilor mediului ambiant.

În județul Suceava, preocupările privind educația ecologică se reflectă în acțiunile întreprinse de autoritățile locale, organizațiile nonguvernamentale. Astfel sunt marcate prin diverse acțiuni evenimentele din calendarul ecologic, cum ar fi: Ziua Mondială a Apei, Luna Pădurii, Ziua Pământului, Ziua Mondială a Mediului, Ziua Mondială „O zi fără autoturism”.

Analiza SWOT – capitalul natural

Puncte tari

debitele ce ar putea fi exploatate din surse subterane ar acoperi consumul actual și de perspectivă;

iazurile de pe Șomuzul Mare cu rol de moderator termic, creează un ambient sănătos și au un ridicat potențial turistic, insuficient valorificat în prezent;

valoare piscicolă ridicată a rețelei hidrografice;

majoritatea gospodăriilor sunt racordate la sistemul centralizat de alimentare cu apă, respectiv canalizare. În zonele lipsite de acestea, există soluții locale (fântâni, puțuri, gropi septice);

mediul natural este favorabil odihnei și recreării;

posibilitatea extinderii spatiilor verzi în intravilan;

posibilitatea dezvoltării turismului sportiv (pescuit, vânătoare);

drumul european E85;

aeroportul Suceava – Salcea;

rețeaua feroviară;

crearea capacităților de cazare (pensiuni, hoteluri, moteluri) cu respectarea standardelor internaționale;

tendință pozitivă de scădere a gradului de poluare a aerului;

folosirea gazelor naturale în detrimentul combustibililor tradiționali care sunt mai poluanți;

existența unei colecții dendrologice cu specii valoroase care reprezintă un excelent material didactic pentru elevi;

existența în cadrul primăriei a unui serviciu public specializat cu personal calificat și dotare corespunzătoare care administrează spațiile verzi;

funcționarea Centrului de informare și educație ecologică.

Puncte slabe

apele freatice sunt insuficient folosite;

gradul ridicat de poluare al Pârâului Șomuzul Mare și în special al afluentului acestuia Pârâul Târgului;

rețeaua de alimentare cu apă potabilă și de canalizare nu deservește întreaga populație a orașului și prezintă un grad avansat de uzură;

în unele zone alimentarea cu apă potabilă se face fără sistem de preluare a apelor uzate;

randamentul scăzut al stației de epurare.

suprafața spațiilor verzi, se situează sub necesarul corespunzător (aproximativ jumătate față de standardul UE care este de 16 mp/loc) și neuniform repartizată în cadrul intravilanului;

zone de agrement neamenajate corespunzător;

lipsa zonelor protejate;

insuficiența spațiilor de joacă pentru copii;

dezvoltarea coridorului european est – vest;

infrastructură rutieră modernizată (se află sub standardele minime acceptate);

rețele de alimentare cu gaze, apă potabilă și canalizare slab dezvoltate, mai ales în mediul rural;

infrastructura de sănătate și educație insuficient modernizată;

infrastructura pentru drumeții (drumuri forestiere, cărări de munte) nesemnalizate și neîntreținute corespunzător (marcaje corespunzătoare);

slaba dezvoltare a infrastructurii turistice, lipsa magazinelor cu articole de specialitate pentru turiști (suveniruri, hărți, ghiduri, pliante);

funcționarea unor companii poluatoare cu sisteme de reținere ineficiente;

degradarea calității aerului, datorită stării infrastructurii edilitare, stării tehnice a autovehiculelor, calității combustibilului și salubrizării ineficiente;

lipsa rețelelor de preluare a apelor uzate în unele zone ale orașului unde există rețele de alimentare cu apă;

insuficiente dotări edilitare publice: surse stradale de apă potabilă, grupuri sanitare;

administrarea deficitară a spațiilor verzi aferente blocurilor de locuințe;

salubrizarea ineficientă a arterelor de circulație datorită dotărilor tehnice necorespunzătoare și a parcării autovehiculelor;

aspectul punctelor gospodărești;

lipsa unui depozit ecologic pentru deșeuri nepericuloase în județul Suceava;

inexistența unui sistem de colectare selectivă a deșeurilor reciclabile;

lipsa unui sistem corespunzător de eliminare a deșeurilor spitalicești;

educație ecologică insuficientă în cadrul sistemului de învățământ;

slabă atitudine civică a cetățenilor în protejarea factorilor de mediu;

personal insuficient în instituțiile publice cu atribuții în domeniul protecției mediului.

Oportunități

cadrul legislativ complet în domeniul protecției mediului;

implementarea proiectului „Reabilitarea și extinderea sistemului de alimentare cu apă și canalizare în zona Suceava” în cadrul programului ISPA;

parteneriate și colaborări între autoritățile și instituțiile publice locale, agenți economici și ONG-uri;

absorbția fondurilor nerambursabile ale Uniunii Europene pentru proiectele prioritare;

modernizarea infrastructurii aeriene;

modernizarea, extinderea și refacerea infrastructurii de transport rutier;

extinderea și modernizarea infrastructurii de mediu;

realizarea unor proiecte de infrastructură în cadrul Euroregiunii Prutul de Sus.

Amenințări

creșterea numărului de agenți economici care desfășoară activități cu impact negativ asupra mediului;

agenți economici care funcționează fără respectarea legislației de mediu;

zona industrială cu potențial ridicat de poluare accidentală;

diminuarea spațiilor verzi în favoarea amplasării de obiective economice și edilitare;

creșterea numărului de autovehicule.

descărcarea în rețeaua de canalizare a unor ape care nu se încadrează în prevederile NTPA.

populația agresivă față de factorii de mediu (apă, aer, sol, vegetație).

funcționarea în continuare a actualei rampe de deșeuri.

Obiective specifice

conservarea resurselor (bunurilor și serviciilor) oferite de componentele capitalului natural: aer, apă, sol, vegetație, faună;

creșterea calității factorilor de mediu (aer, apă, sol, zgomot) în conformitate cu normele și legislația Uniunii Europene;

reducerea impactului asupra mediului prin implementarea unui sistem integrat de gestionare a deșeurilor;

îmbunătățirea din punct de vedere calitativ a spațiilor verzi urbane existente și amenajarea de noi spații verzi și de agrement. Creșterea suprafeței totale a spațiilor verzi în intravilanul județului Suceava;

creșterea suprafeței pădurilor cu rol de protecție și agrement din jurul județului Suceava;

creșterea gradului de conștientizare și implicare a locuitorilor județului Suceava, în special al copiilor și tinerilor în protejarea și conservarea mediului înconjurător prin programe și acțiuni de educație ecologică;

capacitatea scăzută a populației din regiune de a prelua costuri specifice de utilizare și întreținere a infrastructurii reabilitate, modernizate sau construite, datorită posibilităților materiale și financiare reduse;

furnizarea anumitor tipuri de servicii din infrastructura de utilități implică costuri foarte ridicate;

insuficienta colaborare între administrațiile publice locale și județene pentru promovarea unor mari proiecte de interes județean sau național.

Capitolul III

Evaluarea cadrului socio-economic existent

III.1. Cadrul economic

III.1.1. Prezentare generală

Caracteristica economică a anilor '60 era preponderentă agrară și nivelul de trai foarte scăzut. În perioada 1965-1985, s-a impus o industrializare forțată în regiune, în scopul redresării situației economice, prin achiziționarea de capacități de producție de concepție modernă, la nivelul țărilor dezvoltate, fapt ce a determinat crearea unei culturi industriale, calificarea forței de muncă și formarea unui număr mare de specialiști.

Totuși, dezvoltarea industrială a fost mult prea diversificată și fără să țină cont de condițiile specifice și de resursele naturale, energetice și de mediu existente în regiune.

Deși în ultimii ani industria grea a cunoscut o decădere importantă, totuși în planul industriei ușoare se cunoaște o creștere importantă cu o explozie puternică în municipiul Suceava, dar și în celelalte 7 orașe vechi ale județului. De asemenea și în noile centre urbane (8 comune importante fiind declarate orașe în anul 2004) micile întreprinderi de producție și servicii cunosc o dezvoltare importantă, dezvoltare intensă ce se observă și în zona rurală.

Tabel nr. 13 – Societățile comerciale active pe forme de proprietate

Graficul nr. 4 – Societățile comerciale active pe forme de activitate

Indicele producției industriale a județului Suceava a fost, în primele 9 luni ale anului 2005, de 79,4% față de aceeași perioadă a anului trecut, din care în:

industria extractivă – 106,2%;

industria prelucrătoare – 78,8%;

energie electrică și termică, gaze și apă – 79,9%..

Indicele volumului cifrei de afaceri din industrie pe total (piața internă și piața externă) înregistrat la 31.08.2005 a fost de 78,4%, față de aceeași dată a anului 2004. Până la sfârșitul lunii august 2005, volumul exporturilor (FOB) județului Suceava a fost de 118.323 mii euro, iar al importurilor (CIF) de 130.129 mii euro.

Numărul salariaților din județul Suceava era la 31.08.2005 de 105.020, cu un câștig salarial mediu brut de 737 RON/persoană.

Tabel nr. 14 – Societățile comerciale active după mărime

Graficul nr. 5 – Societățile comerciale active după mărime

Tabel nr. 15 – Societățile comerciale active după mărime

Efectivul salariaților, la nivelul județului Suceava la data de 30.04.2007 a fost de 107.438 persoane, cu 166 de salariați mai mulți față de efectivul înregistrat la sfârșitul lunii martie 2007 (+0,2%).

Din totalul salariaților ponderea cea mai mare este în cadrul serviciilor unde își desfășoară activitatea 59,7%, urmat de industrie și construcții cu 37,2% și agricultură, vânătoare și servicii anexe, silvicultură și piscicultură cu 3,1%.

Câștigul salarial mediu brut în luna aprilie 2007 în județul Suceava a fost de 1017 lei (RON)/persoană, fiind egal cu cel din luna martie 2007.

Câștiguri salariale medii brute peste media județului au realizat salariații din agricultură, vânătoare și servicii anexe, silvicultură și piscicultură (1.200 RON) și din servicii (1.115 RON), iar sub media județului înregistrându-se salariații din industrie și construcții (850 RON).

Câștigul salarial mediu brut în luna aprilie 2007 a fost cu 26,7% sub nivelul câștigului salarial mediu brut pe țară, care a fost de 1.387 RON/persoană.

Câștigul salarial mediu brut în luna aprilie 2007 în județul Suceava a fost de 770 RON/persoană, fiind egal cu cel din luna martie 2007.

Pe ramuri de activitate, comparativ cu luna martie 2007, câștigul salarial mediu net a crescut cu 15,5% în agricultură, vânătoare și servicii anexe, silvicultură și piscicultură, cu 0,5% în servicii și a scăzut cu 2,4% în industrie și construcții.

Câștigul salarial mediu net în județul Suceava, în luna aprilie 2007 a fost cu 25,0% sub nivelul câștigului salarial mediu net pe țară, acesta fiind de 1.027 RON/persoană.

Probleme de ordin legislativ

procesul de elaborare a actelor normative care afectează activitatea economică nu a beneficiat de consultanță a reprezentanților mediului de afaceri;

măsurile prevăzute în actele normative nu au fost argumentate suficient;

nu s-a urmărit îndeaproape aplicarea prevederilor actelor normative, fapt care a condus la apariția unor reglementări suplimentare care sunt contradictorii cu cele pe care le completează;

Codul Muncii adoptat în 2003 are un caracter social și electoral deoarece angajatorii au prea puține drepturi comparativ cu obligațiile față de angajați.

Probleme de ordin bancar

nivelul ridicat al dobânzilor la credite, comisioanelor și a garanțiilor;

birocrația excesivă la accesarea unui credit;

lipsa de garanții pentru firmele care se afla la început de activitate.

Probleme diverse

creșterea exagerată a prețurilor la produsele de monopol – respectiv la utilități (energie, apă și gaz);

blocajul financiar;

corupția;

lipsa sau limitarea posibilităților de asigurare a unor facilități pentru agenții economici – exemplu: reducerea cu până la 50% a impozitelor și taxelor pentru investiții străine de peste 1.000.000 euro, pentru maxim 3 ani; investitorii români nu au primit astfel de facilități;

modul greoi de adjudecare a unor lucrări finanțate din bani publici;

lipsa de transparență privind principalele programe și surse de finanțare;

fiscalitatea excesivă.

Principalele domenii de activitate

În economia județului s-au dezvoltat în special industria, comerțul, serviciile și turismul.

Agenți economici reprezentativi

Prezentăm firmele ce apar în Top 50 al regiunii de nord-vest.

Acest județ se remarcă prin faptul că nu are nici o firmă cu profit net de peste 100 miliarde ROL, surprinzător fiind și faptul că fabrica de bere „Bermas” este pe prima poziție a topului.

Dacă berea este pe primul loc, apa minerală și-a adjudecat „argintul”, în timp ce laptele ocupă abia poziția a 15-a, deși „Rarăul” a raportat un profit de 8,5 ori mai mare decât în 2004.

Locul 10 este deținut de înghețată, și firma „Betty&Criss Prod” reușind să-și majoreze profitul de peste 4 ori comparativ cu anul anterior.

Deși „LaDorna” este o marcă prezentă peste tot (inclusiv pe „chiloții” unor fotbaliști), firmele sucevene din cadrul grupului nu sunt prezente în Topul 50 al regiunii de nord-est, ci se remarcă prin pierderile înregistrate și, în unele cazuri, prin obligațiile restante la bugetele de stat.

O altă curiozitate este reprezentată de faptul ca o singură societate are peste 1.000 de angajați („Modin”, unitate specializată în fabricarea încălțămintei), celelalte având sub 500 de salariați, ceea ce face ca totalul personalului din Top 50 să fie de numai 5.916 persoane. Profitul total al „premiantelor” este de 67.362.285 RON, rezultând un profit per angajat de 11.286 RON.

Cifra de afaceri realizată de cele 50 de firme se ridică la 806.853.649 RON, iar rata profitului se situează la nivelul de 8,3%.

III.1.2. Activitatea industrială

Ramurile industriale reprezentative din județul Suceava sunt:

industria de exploatare și prelucrare a lemnului, a cărei dezvoltare este în strânsă corelație cu suprafața mare a fondului forestier existent;

industria celulozei și hârtiei, reprezentată de cea mai mare societate cu acest profil, SC Ambro SA Suceava;

industria alimentară, dezvoltată în corelație directă cu agricultura județului, se bazează pe prelucrarea produselor animaliere (carne, lapte) și a produselor vegetale;

industria construcțiilor de mașini, reprezentată prin societăți comerciale care produc mașini-unelte, scule, rulmenți: SC MES SA Suceava, SC Romups SA Suceava, SC URB Rulmenți SA Suceava, SC Dorna Mecanica SA Vatra Dornei, etc.;

industria ușoară, reprezentată prin unități de confecții, tricotaje și încălțăminte: SC Modin SA Suceava, SC Starmod SA Suceava, SC Bucovina Tex SA Rădăuți, SC Romalfa Câmpulung Moldovenesc;

industria minieră este reprezentată în județ prin unități de exploatare a minereurilor neferoase.

Indicele producției industriale a județului Suceava a fost, în primele 9 luni ale anului 2005, de 79,4% față de aceeași perioadă a anului trecut, din care în:

industria extractivă – 106,2%;

industria prelucrătoare – 78,8;%;

energie electrică și termică, gaze și apă – 79,9% .

Indicele volumului cifrei de afaceri din industrie pe total (piața internă și piața externă) înregistrat la 31.08.2005 a fost de 78,4%, față de aceeași dată a anului 2004. Până la sfârșitul lunii august 2005, volumul exporturilor (FOB) județului Suceava a fost de 118.323 mii euro, iar al importurilor (CIF) de 130.129 mii euro. Numărul salariaților din județul Suceava era la 31.08.2005 de 105.020, cu un câștig salarial mediu brut de 737 RON/persoană.

Conform Raportului Instituției Prefectului privind starea economică a județului Suceava, la data de 31 decembrie 2006, pe teritoriul județului Suceava își desfășura activitatea un număr de 24.634 agenți economici.

După domeniul principal de activitate, cei mai mulți agenți economici înmatriculați au ca obiect principal de activitate comerțul cu amănuntul (9.459 agenți economici), construcții (1.971), comerț cu ridicata (1.794), hoteluri și restaurante (1.555), transporturi terestre (1.450), etc., activitățile industriale propriu-zise situându-se abia pe locul 7 – fabricarea lemnului și a produselor din lemn, cu excepția mobilei (1.349 agenți economici), industria alimentară și a băuturilor (674 agenți economici), industria construcțiilor metalice și a produselor din metal (142 agenți economici).

În ultimii ani se constată o preocupare deosebită a investitorilor locali pentru dezvoltarea activităților proprii și pentru creșterea calității. Astfel, în ultimii ani, mai multe societăți comerciale au obținut certificate privind asigurarea calității ISO 9000.

Producția industrială a scăzut in decada 1990-1999 datorita următorilor factori:

capacitatea scăzută de adaptare la modificările intervenite în structurile piețelor de desfacere interne și externe;

decapitalizarea intensă datorată creșterii inflației, devalorizării accentuate a monedei naționale, volumului redus al investițiilor;

ritmul lent al privatizării și restructurării;

cadrul legislativ instabil și incoerent, care nu a stimulat investițiile străine și autohtone de capital.

Datorită lipsei unor programe de investiții și a slabei retehnologizări a industriei de prelucrare a lemnului și mobilei, în loc să se desfacă la export produse finite, care ar contribui la rentabilizarea și revitalizarea acestui sector economic, se înregistrează în ultimul timp mari cantități de materie primă brută la export (cherestea și profile), fapt ce va conduce în viitorul apropiat la o exploatare nerațională a fondului forestier și la o degradare a mediului înconjurător.

Producția industrială livrată în luna aprilie 2007 în unitățile urmărite statistic a scăzut cu 11,7% față de luna martie 2007.

Analizând pe secțiuni ale industriei se constată scăderea producției industriale livrate cu 38,7% în industria extractivă, cu 5,7% în industria prelucrătoare și cu 36,1% în industria energiei electrice, apă, gaze.

Pe ramuri de activitate s-au înregistrat creșteri ale producției industriale livrate în tăbăcirea și finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj și marochinărie; a harnașamentelor și încălțămintei (34,5%), industria de mașini și echipamente (28,3%).

Scăderi ale producției industriale livrate s-au înregistrat în industria altor mijloace de transport n.c.a. (-77,1%), producția, transportul și distribuția de energie electrică și termică, gaze și apă caldă (-39,1%), fabricarea produselor textile (-34,2%), industria de aparatură și instrumente medicale de precizie, optice și fotografice, ceasornicărie (-29,5%), fabricarea lemnului și a produselor lemn și plută, cu excepția mobilei; fabricarea articolelor din împletitură de pai și alte materiale vegetale (-18,1%), alte activități extractive (-17,9%), fabricarea articolelor de îmbrăcăminte; aranjarea și vopsirea blănurilor (-17,9%), captarea, tratarea și distribuția apei (-14,1%), producția de mobilier si alte activități industriale n.c.a.
(-13,5%), industria alimentară și a băuturilor (-10,1%).

Ponderea cea mai mare în total producție industrială livrată a deținut-o industria prelucrătoare (86,1%), urmată de industria energiei electrice, termice, apă, gaze (12,3%) și industria extractivă (1,6%).

Exporturile au reprezentat, în luna aprilie 2007, 25,5% din valoarea totală a livrărilor de produse industriale, fiind susținute în totalitate de întreprinderile din industria prelucrătoare. Față de luna martie 2007 exporturile au înregistrat o scădere cu 4,0%.

Analizând structura exportului în luna aprilie 2007 se constată că cinci ramuri ale industriei dețin 95,2% în total livrări: pe primul loc se situează ramura celulozei, hârtiei și cartonului cu 52,5% urmată de ramura producției de mobilier și alte activități neclasificate cu 16,1%, ramura mașini și echipamente cu 9,3%, ramura de fabricarea lemnului și a produselor lemn și plută, cu excepția mobilei cu 9,0% și ramura produselor textile cu 8,3%.

Producția în sistem lohn (cu materialul clientului) a înregistrat în luna aprilie 2007 o creștere cu 25,5% față de luna martie 2007.

Comenzile noi, în luna aprilie 2007 față de luna martie 2007 au înregistrat o scădere cu 12,6% pe piața internă și cu 9,8% pe piața externă. Din totalul comenzilor pe piața externă în luna aprilie 2007, 68,2% sunt în zona EURO, înregistrând o scădere cu 12,9% față de luna martie 2007.

Indicele brut al producției industriale, pentru unitățile urmărite statistic, în luna aprilie 2007 față de luna martie 2007 a fost 82,8%.

Nivelul indicelui brut al producției industriale în luna aprilie 2007 comparativ cu luna martie 2007 reflectă scăderea volumului producției industriale cu 20,8% în industria extractivă, cu 15,2% în industria prelucrătoare și cu 26,6% în industria energiei electrice, termice, gaze și apă caldă,

Grupați pe cele cinci categorii după destinația bunurilor produse, indicii producției industriale în luna aprilie 2007 comparativ cu martie 2007 au fost de 86,3% în industriile producătoare de bunuri intermediare, 130,1% în industriile producătoare de bunuri de capital, 58,5% în industriile producătoare de bunuri de folosință îndelungată, 87,3% în industriile producătoare de bunuri de uz curent și de 72,5% în industriile producătoare de energie.

Creșteri ale producției fizice în luna aprilie 2007 comparativ cu luna martie 2007 s-au înregistrat în: fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, aranjarea și vopsirea blănurilor (19,7%), industria de mașini și echipamente (17,2%), alte activități extractive (7,1%).

Nerealizări în luna aprilie 2007 comparativ cu luna martie 2007 s-au înregistrat în industria altor mijloace de transport n.c.a. (-53,0%), producția de mobilier și alte activități industriale n.c.a. (-34,3%), fabricarea lemnului și a produselor din lemn și plută, cu excepția mobilei (-27,5%), producția, transportul și distribuția de energie electrică și termică, gaze și apă caldă (-27,2%), industria de aparatură și instrumente medicale, de precizie, optice și fotografice, ceasornicărie (-26,6%), tăbăcirea și finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj și marochinărie; a harnașamentelor și încălțămintei (-24,5%), fabricarea produselor textile (-18,6%), captarea, tratarea si distribuția apei (-15,1%), industria alimentară și a băuturilor (-11,4%), edituri, poligrafie și reproducerea pe suporți a înregistrărilor (-8,7%), industria metalurgică (-6,1%).

Față de luna aprilie 2006 indicele brut al producției industriale pentru unitățile urmărite statistic a fost de 100,1%.

Tabel nr. 16 – Indicii cifrei de afaceri pe activități, în procente

III.1.3. Comerț și servicii

Activitățile de comerț se desfășoară de către unități private care s-au dezvoltat după anii ’90 cu preponderență în vechile spații comerciale existente, dar și în noi spații amenajate și modernizate de mărime mică și medie. Comerțul en-detail și en-gross este privatizat integral și se desfășoară în condițiile impuse de reglementările legale.

În ultimii ani a fost observată o tendință de transformare a unor apartamente aflate la parterul blocurilor în spații comerciale permițând astfel creșterea suprafețelor cu destinația comerț fără investiții prea mari, aceasta în detrimentul unor spații comerciale mai mari, dar care sunt utilizate ineficient sau care nu îndeplinesc criteriile necesare unui comerț civilizat.

Cea mai mare problemă o reprezintă activitatea comercială în localitățile componente, fiind slab dezvoltată, și contribuind la scăderea calității vieții în aceste locații.

În municipiul Suceava, reședință de județ, s-a pus în ultimii ani un accent deosebit pe extinderea și modernizarea zonelor având ca funcțiune predominantă comerțul, pentru a se crea condiții optime pentru desfășurarea activităților de comerț la standarde de calitate europene.

În acest scop, în anul 2002 s-au desfășurat activități de reabilitare a pieței mari a municipiului Suceava, amenajându-se de asemenea un număr de 30 de spații comerciale pentru modernizarea comerțului în această zonă. De asemenea, în anul 2002 s-a finalizat amenajarea în zona Ițcani DN2 a magazinului Univers’All, iar în 2003 a fost dat în funcțiune centrul comercial Metro și în 2006 Kaufland. Tot în cursul anului 2003 s-a dat în folosință pe o suprafață de 19.200 m2, în zona Lunca Sucevei, lângă Univers’All, magazinul Dedeman care este un spațiu modern de comercializare și depozitare de materiale de construcții.

În anul 2005 a fost demolată fabrica de confecții „Zimbru”, dintr-o zonă rezidențial-comercială, relativ centrală a municipiului Suceava, în vederea construirii unui supermarket modern

Deși comerțul în mediul urban tinde să se modernizeze și în localitățile urbane din județul Suceava, prin crearea de market-uri și supermarket-uri care concentrează o mare gamă de produse în același spațiu comercial, el se desfășoară încă în bună măsură prin unități mici, dispersate printre blocuri, cu diverse stiluri constructive, de multe ori mai puțin integrate în arhitectura zonei. În ultimii ani se remarcă totuși o îmbunătățire a esteticii unităților comerciale, prin utilizarea pe scară largă a tâmplăriei tip termopan și remodelarea fațadelor.

În județul Suceava: există următoarele firme furnizoare de echipamente de calcul: Assist, Warpnet, Asieta, Mics, Dotnet, iar Assist, Warpnet, Iiruc și Centrul de Calcul procesează date și baze de date. În general, aceste firme oferă și servicii de acces la Internet și poștă electronică.

În ceea ce privește televiziunea prin cablu, aceasta a cunoscut o dezvoltare deosebită în ultimii ani prin apariția a numeroase firme care distribuie acest serviciu. În acest sens menționăm: Astral (actualul UPC), Agapia și Mega Construct – în județul Suceava.

Sectorul servicii este caracterizat prin:

este concentrată pe activități de comerț și alimentație publică, serviciile directe către populație fiind insuficiente și de slabă calitate;

serviciile turistice nu sunt valorificate la nivelul potențialului existent;

serviciile de consultanță nu oferă calitatea așteptata de consumatori ;

serviciile de sănătate și asistență socială sunt sub standardele de calitate necesare.

Activitățile de transport marfă și călători s-au orientat pe două direcții:

transportul feroviar a rămas în sectorul de stat și a suferit o restructurare la nivelul regionalelor în vederea modernizării infrastructurii existente;

transportul auto a cunoscut o dezvoltare deosebită, cu precădere în sectorul privat, apărând companii de transport marfă și călători, organizate modern și eficient.

III.1.4. Agricultura

Județul Suceava dispune de următorul potențial agricol:

suprafața agricolă – 349.810 ha. (40,9 % din suprafața totală), din care 340.276 ha. în proprietate privată (97,3 %);

suprafața arabilă – 180.620 ha. (51,6 % din suprafața agricolă), din care 177.269 ha. în proprietate privată (98,1 %);

suprafața pășunilor – 90.430 ha. (25,9 % din suprafața agricolă), din care 86.997 ha. în proprietate privată (96,2 %);

suprafața fânețelor – 75.700 ha. (21,6 % din suprafața agricolă);

suprafața cu livezi, pepiniere pomicole – 3.060 ha. (0,87 % din suprafața agricolă), din care 2.562 ha. în proprietate privată (83,7 %).

Sectorul agricol privat deține 177.919 ha. teren arabil, iar cel public 2.701 ha. Retrocedarea proprietăților funciare a condus la apariția unor suprafețe agricole de mici dimensiuni (peste 174.000 de proprietari), dar prin apariția unei legislații care a stimulat asocierea, a apărut un număr de 428 exploatații agricole, din care 215 comerciale, pe următoarele profile: în sectorul vegetal – 41; în sectorul animalier – 105; piscicultură – 1; exploatații mixte – 68.

Dezvoltarea durabilă a sectorului agricol presupune elaborarea unor politici menite să asigure integrarea principiilor socio-economice cu preocupările privind protecția mediului, astfel încât să se realizeze concomitent bioproductivitatea, securitatea alimentară, protecția calității solului, viabilitatea economică și acceptabilitatea socială.

Gradul înalt de fragmentare al proprietății agricole determinat de punerea în posesie, orientarea parcelelor din deal în vale, slaba dotare cu utilaje agricole a deținătorilor de teren, lipsa fondurilor necesare pentru asigurarea unei fertilizări raționale bazate pe studii agrochimice a solurilor, au creat și încă mai creează probleme în practicarea unei agriculturi durabile la nivelul județului Suceava.

Pomicultura reprezintă o preocupare importantă a agricultorilor din bazinele pomicole Rădășeni, Fălticeni, Preutești, Vulturești. Dintre speciile pomicole, ca pondere, mărul ocupă 70% din suprafețele cultivate, prunul 8%, cireșul și vișinul 6%, părul 5%, alte specii 11%.

Zootehnia este un sector important prin ritmicitatea veniturilor pe care le asigură, valorificarea resurselor agricole aflate în gospodăriile populației, locuitorii județului având o bogată tradiție în creșterea animalelor.

O contribuție importantă la dezvoltarea zootehniei în județul Suceava o are suprafața mare de pășune existentă în zona montană, în luncile râurilor, precum și existența terenurilor mai slab productive, care sunt folosite exclusiv pentru pășunat.

Efectivele de animale din județul Suceava sunt: bovine – 178.479 capete; porcine – 140.160 capete; ovine – 256.950 capete; păsări – 1.525.000 capete; cabaline – 43.130 capete.

Activitatea în industria alimentară este organizată pe 10 subramuri principale, numărul agenților economici fiind în permanentă creștere. În acest sens pot fi enumerate unități reprezentative de valorificare superioară a producțiilor agricole: SC La Dorna SA Vatra Dornei, SC Rarăul SA Câmpulung Moldovenesc, SC Camylact SRL Panaci, SC Facos SA Suceava, SC Super Star SRL Rădăuți etc.

În anul 2005, în județul Suceava au funcționat un număr de 48 mori de grâu, 79 mori de porumb, 120 unități de panificați e, 12 unități de producție a băuturilor, 2 unități de îmbuteliere a apelor minerale.

Programul SAPARD, cu largă aplicabilitate în mediul rural românesc, s-a bucurat de un real succes în județul Suceava. În primele 9 luni ale anului 2005 în satele din județul Suceava s-au derulat:

un număr de 23 proiecte de infrastructură rurală la măsura 2.1 – „Dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii rurale”, în valoare de peste 785 miliarde lei vechi;

la măsura 3.1 – „Investiții în exploatații agricole” – 21 proiecte în derulare, cu o valoare de 2.042.438 euro

la măsura 3.4 – „Dezvoltarea și diversificarea activităților economice pentru generarea de activități multiple și venituri alternative” – 42 proiecte în derulare, cu o valoare de 6.414.485 euro.

Finalizarea acestor proiecte va conduce la modernizarea capacităților de procesare a producției agricole, la modernizarea exploatațiilor agricole și la o mai bună utilizare a resurselor umane și a bazelor de producție ale județului.

Silvicultura

La sfârșitul anului 2004, suprafața cu păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră a județului Suceava era de 453.566 ha. (53% din suprafața totală), din care în proprietate privată 63.341 ha. (14 % din suprafața cu păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră a județului Suceava).

Proprietatea funciară și organizarea exploatației agricole

Sectorul privat în agricultură a luat naștere prin aplicarea Legii fondului funciar. Modul în care această aplicare a Legii fondului funciar a fost gândită și pusă în aplicare și, mai ales, întârzierea cu care s-a realizat, au generat o serie de factori perturbatori, respectiv:

fărâmițarea exploatațiilor agricole;

necorelarea aplicării Legii fondului funciar cu apariția pieței funciare, aceasta apărând cu întârziere, in anul 1998 (Legea 54/1998 privind circulația juridica a terenurilor);

neasigurarea odată cu dreptul de proprietate asupra terenurilor a mijloacelor adecvate pentru efectuarea lucrărilor agricole.

Sistemul instituționalizat al agriculturii

În județul Suceava se afla sediile mai multor instituții implicate în procesul derulării activităților agricole. Dintre acestea amintim:

Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală

Oficiul Județean de Cadastru, Geodezie și Cartografie

Direcția Sanitar Veterinară, care are în subordine circumscripțiile sanitare – control alimentar din piețele județului Suceava și de la Unitățile de Industria Alimentară, un laborator sanitar-veterinar și Poliția Sanitară

Camera de Comerț, Industrie și Agricultură

Oficiul Județean de Consultanță Agricolă, aparținând Agenției Naționale de Consultanță Agricolă

Producția agricolă

Ținând cont de necesitatea valorificării corespunzătoare a acestei resurse funciare, pe viitor se impune corijarea structurii asolamentelor și a unei agriculturi superintensive specifice zonelor periurbane.

Se pot menționa câteva direcții:

echilibrarea ponderii culturilor cerealiere;

creșterea ponderii culturilor tehnice și legumelor în câmp și în spații protejate;

creșterea suprafețelor de plante furajere, îndeosebi a leguminoaselor perene.

Deși județul Suceava deține o mare suprafață de teren agricol, această resursă nu poate fi eficient valorificată, productivitatea fiind scăzută la toate tipurile de culturi, datorită influenței următorilor factori:

calitatea terenului, cu o diversificație pronunțată, alternanța categoriilor de sol, fragmentarea acestora, în comparație cu alte unități de suprafață similare din țară;

exploatarea suprafețelor agricole se realizează pe loturi mici (1-3 ha.), datorită fărâmițării fondului funciar, ca urmare a punerii în proprietate privată a suprafețelor prin Legea Nr. 18/1991 si nivelul scăzut de mecanizare, știindu-se că o exploatație rentabilă se realizează pe loturi de cel puțin 50 ha. / 1 tractor;

forță de muncă îmbătrânită (mai mult de 28% din populația rurală are peste 60 ani), iar tineretul migrează către centrele urbane;

gradul mare de sărăcie a proprietarilor care întâmpină mari dificultăți în realizarea culturilor și creșterea animalelor;

lipsa capitalului pentru restructurarea și modernizarea agriculturii;

instabilitatea si eroziunea solului, numeroasele alunecări de teren.

Ca urmare a distrugerii instalațiilor de aducțiune și pompare din cadrul sistemelor de irigații, suprafețele dotate cu instalații de irigații însumează 3.778 ha, suprafețele efectiv irigate fiind de fapt chiar mai mici.

Preluarea și prelucrare producției agricole

Productivitatea este scăzută la toate tipurile de culturi, datorită:

exploatării suprafețelor agricole pe loturi mici (1 – 3 ha.);

nivelului scăzut de mecanizare;

forța de muncă îmbătrânită (18% din populația ocupată în agricultură are peste 65 ani);

lipsei capitalului pentru restructurarea și modernizarea agriculturii;

insuficienței suprafețelor irigate.

Tabel nr. 17 – Suprafața cultivată, cu principalele culturi (hectare)

Graficul nr. 6 – Suprafața cultivată, cu principalele culturi (hectare)

Tabel nr. 18 – Fondul funciar, după modul de folosință, la 31 decembrie (hectare)

Graficul nr. 7 – Suprafața agricolă, pe categorii de folosință, după modul de folosință (%)

Tabel nr. 19 – Producția agricolă de bunuri și servicii agricole (mii RON – prețuri curente)

Graficul nr. 8 – Producția agricolă de bunuri și servicii agricole (%)

Tabel nr. 20 – Producția agricolă vegetală, la principalele culturi (tone)

Graficul nr. 9 – Producția agricolă vegetală la principalele culturi (%)

Tabel nr. 21 – Producția medie la hectar la principalele culturi, în anul 2005 (kg.)

Tabel nr. 22 – Producția totală de fructe în anul 2005 (tone)

Tabel nr. 23 – Efectivele de animale (la sfârșitul anului) (capete)

Graficul nr. 10 – Efectivul de animale (la sfârșitul anului) (capete)

Tabel nr. 24 – Populația agricolă animală, în anul 2005 (tone)

Tabel nr. 25 – Parcul de tractoare și principalele mașini agricole din agricultură, al 31 decembrie (bucăți)

Graficul nr. 11 – Parcul de tractoare și principalele mașini agricole, la 31 decembrie (%)

Perspectiva dezvoltării agriculturii județului Suceava

Dezvoltarea economiei mediului vizează conturarea unui concept de dezvoltare durabilă, în care agricultura în zonele urbane să cedeze treptat în favoarea unor activități de îmbunătățire a calității mediului din care amintim:

combaterea eroziunii solului;

consolidări de versanți prin lucrări de împăduriri;

creșterea spațiilor verzi controlate;

înființarea unor plantații forestiere melifere;

regularizări de ape și asanarea unor cursuri poluate.

Dezvoltarea integrată urban-rural, cu interferențe între mediul citadin și mediul natural, constituie pivotul dezvoltării viitoare a județului Suceava.

Zootehnie

Zootehnia deține un loc important,

Silvicultură

Silvicultura reprezintă pentru regiune atât o activitate cu tradiție cât și o sursă majoră de venituri, produsele obținute din prelucrarea masei lemnoase luând, în cea mai mare parte, drumul exportului.

Confruntată cu un export necontrolat de bușteni și cherestea în primii ani după 1989, silvicultura a înregistrat în ultimii doi ani o tendință de aliniere la cadrul legal (fapt datorat în mare parte și intensificării controalelor) și de trecere de la exploatarea primară a lemnului la exploatarea secundară și chiar la cea superioară. Astfel, în regiune își desfășoară activitatea sute de firme al căror obiect de activitate îl reprezintă exploatarea și prelucrarea lemnului, majoritatea fiind axate pe producția de mobilă, jucării, parchet stratificat și îmbinări din lemn. Acestea au dobândit în ultimii ani o imagine pozitivă pe plan extern. Exportul de lemn și produse din lemn este dirijat în special către țări vest-europene (pentru care prețul scăzut datorat mâinii de lucru ieftine reprezintă un punct de atractivitate), cum ar fi Germania, Austria, Italia, Olanda, Suedia.

III.1.5. Încadrarea în teritoriu

Dezvoltarea județului Suceava este marcată în primul rând de extinderea (aproape explozivă) a zonelor cu locuințe individuale. Locuințele s-au realizat în primul rând acolo unde amplasamentele aveau avantajul existenței unei infrastructuri urbane minimale, sau realizarea acesteia erau mai economică.

Un alt factor care a influențat dezvoltarea unor anumite zone ale orașelor a fost existența unui cadru natural atractiv, la o distanță acceptabilă față de oraș (Ițcani, Sf. Ilie, Șcheia pentru municipiul Suceava).

Factorii determinanți ai evoluției județului Suceava au fost evident de natură economică, iar factorii favorizanți au fost existența unor suprafețe libere propice realizării construcțiilor la distanțe acceptabile de centrul orașului, un cadru natural atractiv și nu în ultimul rând aspirația către un sistem de locuire mult mai confortabil decât locuințele colective.

Județul Suceava are o suprafață totală de 8.553,5 km2 și o populație totală de 705.730 locuitori, la 1 iulie 2006, din care în mediul urban 305.505 locuitori, iar în mediul rural 400.225 locuitori.

Județul Suceava are următoarea organizare administrativ – teritorială:

5 municipii: Suceava – municipiu reședință de județ, Fălticeni, Rădăuți, Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei;

11 orașe: Gura Humorului, Siret, Solca, Broșteni, Cajvana, Dolhasca, Frasin, Liteni, Milișăuți, Salcea și Vicovu de Sus;

97 comune, cu 379 sate.

În județul Suceava, există comunități țintă care pot constitui obiectul unor programe de reducere a disparităților economico-sociale interregionale, până la nivel de comuna.

arii aflate în declin industrial și cu șomaj ridicat, ce includ localitățile Suceava, Fălticeni, Rădăuți, cu platformele industriale adiacente;

aria de zone rurale izolate, cu infrastructură slab dezvoltata, regăsite în cadrul județelor, după cum urmează:

Izvoarele Sucevei, Brodina, Ulma

Șaru Dornei, Panaci, Poiana Stampei

Dolhasca, Dolhești, Manolea, Forăști

Grămești, Zamostea, Zvoriștea

aria zonelor afectate de alunecări de teren și fenomene de eroziune:

Ulma, Brodina, Straja, Vicovu de Sus

Vadu Moldovei, Forăști, Drăgușeni, Boroaia

Tabel nr. 26 – Fondul de locuințe

III.2. Capitalul antropic

A. Forța de muncă

În județul Suceava forța de muncă activă a înregistrat o tendință de scădere determinată în principal de restructurarea economică din anumite sectoare de activitate. O altă cauză a scăderii forței de muncă active a fost privatizarea aproape integrală a companiilor cu capital de stat care au început să-și dezvolte activitatea pe baze de eficiență și care încearcă să crească productivitatea muncii pentru a deveni competitive.

Indicele cifrei de afaceri a întreprinderilor cu activitate principală de industrie urmărite statistic pe bază de eșantion în luna aprilie 2007 față de luna martie 2007 a fost de 91,3%.

În luna aprilie 2007 comparativ cu luna martie 2007 s-a înregistrat scăderea volumului cifrei de afaceri cu 8,8% în industria extractivă, cu 6,1% în industria prelucrătoare și cu 33,4% în industria energiei electrice și termice, gaze și apă.

Pe forme de proprietate se constată că volumul cifrei de afaceri în luna aprilie 2007 comparativ cu luna martie 2007 a scăzut cu 5,7% în unitățile industriale cu formă de proprietate majoritar privată și cu 34,4% în unitățile cu formă de proprietate majoritar de stat.

Clasificând unitățile industriale după numărul de salariați în luna aprilie 2007 comparativ cu luna martie 2007 se constată scăderea volumului cifrei de afaceri în industrie cu 15,8% la unitățile cu 0 – 19 salariați, cu 12,0% la unitățile cu 50-249 salariați, cu 6,2% la unitățile cu 20-49 salariați și cu 6,5% la unitățile cu peste 249 salariați.

Față de luna aprilie 2006 indicele cifrei de afaceri a întreprinderilor cu activitate principală de industrie urmărite statistic a fost 114,8%.

Numărului șomerilor în evidențele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Suceava la data de 30.04.2007 a fost de 9.744 persoane, în scădere cu 1553 persoane față de luna martie 2007 (-13,7%).

Numărul șomerilor indemnizați la sfârșitul lunii aprilie 2007 a fost de 3997 persoane, în scădere cu 1005 persoane față de luna martie 2007 (-25,1%). Față de luna martie 2007 numărul de șomeri a înregistrat o scădere cu 966 persoane la persoanele de sex masculin (-14,6%) și cu 587 persoane la persoanele de sex feminin (-12,6%).

Pe categorii socio-profesionale din totalul șomerilor înregistrați în luna aprilie 2007, 8175 persoane (83,9%) erau persoane cu studii primare, gimnaziale și profesionale, 1366 persoane cu studii liceale sau postliceale (14,0%) și 203 persoane cu studii superioare (2,1%).

Rata șomajului la 30.04.2007 a fost de 3,8%, în scădere cu 0,6% față de luna martie 2007 și cu 1,2% mai mică față de luna aprilie 2006. Rata șomajului înregistrată la 30.04.2007 a fost de 4,2% la persoanele de sex masculin si de 3,3% la persoanele de sex feminin. Rata șomajului la 30.04.2007 în județul Suceava se situează sub rata șomajului înregistrată la nivel național (4,5%).

Tabel nr. 27 – Populația ocupată civilă, pe activități ale economiei naționale (la sfârșitul anului) (mii persoane)

Graficul nr. 12 – Populația ocupată civilă, pe activități ale economiei naționale (la sfârșitul anului) (mii persoane)

Tabel nr. 28 – Numărul mediu al salariaților (mii persoane)

Tabel nr. 29 – Numărul mediu al salariaților, pe activități ale economiei naționale

Graficul nr. 13 – Numărul mediu al salariaților, pe activități ale economiei naționale (%)

Tabel nr. 30 – Numărul mediu al muncitorilor, pe activități ale economiei naționale nivel de acțiune CAEN în anul 2005 (număr persoane)

Tabel nr. 31 – Șomerii înregistrați și rata șomajului

Tabel nr. 32 – Efectivul salariaților – la sfârșitul perioadei (persoane)

Notă: Datele au fost estimate pe baza rezultatelor cercetării statistice lunare asupra câștigurilor salariale, completate cu informațiile existente în Registrul Statistic al Întreprinderilor pentru întreprinderile cu 0-3 salariați și au fost repartizate pe județe și sectoare de activitate conform distribuției obținute din cercetarea statistică anuală asupra costului forței de muncă din anul 2005.

Tabel nr. 33 – Câștigul salariat mediu brut (RON/persoană)

Tabel nr. 34 – Câștigul salarial mediu net (RON/persoană)

Tabel nr. 35 – Balanța forței de muncă

Conform datelor furnizate de Camera de Comerț și Industrie Suceava, în anul 2003 populația ocupată era de 17.999 persoane, după cum urmează:

în agricultură – 359 angajați;

în industrie – 8.204 angajați;

energie electrică și termică – 690 angajați;

construcții – 511 angajați;

comerț, prestări servicii – 5.573 angajați;

hoteluri și restaurante – 742 angajați;

transport și depozitare – 785 angajați;

altele – 1.135 angajați.

În conformitate cu prevederile Programului de Guvernare pentru perioada 2001-2004 și ale Programului propriu de dezvoltare economico-socială a județului Suceava pe anul 2003, s-a urmărit realizarea obiectivelor strategice pentru relansarea economică, care să creeze condiții de îmbunătățire a mediului de afaceri și să asigure ridicarea nivelului de trai a populației. Producția industrială a județului a înregistrat un curs ascendent față de anii 2001 și 2002, agricultura și zootehnia au înregistrat creșteri atât în ce privește producția obținută la hectar, cât și la efectivele de animale.

Creșteri ale producției fizice în anul 2003, comparativ cu anul 2002 s-au înregistrat la următoarele activități:

Tabel nr. 36 – Creșterea producție în anul 2003 față de anul 2002

Dinamica evoluției șomajului în județul Suceava

Datorită deselor restructurări ale industriei naționale și locale, județul Suceava a avut parte de creșteri substanțiale ale procentului de șomeri. Acestea s-au datorit:

pieței muncii în formare;

utilizare ineficientă a forței de muncă;

descreșterii productivității muncii și reducerii salariilor reale;

o mare parte a populației apte de muncă nu e prezentă pe piața muncii.

Șomaj:

rata șomajului: 5,99% ( luna octombrie 2005);

număr total al șomerilor înregistrați: 17.184, din care:

aflați în plată: 5.042 ( 29,3% din totalul șomerilor înregistrați);

situația șomerilor pe categorii socio-profesionale (100%):

persoane cu pregătire primară/gimnazială – 85,6%;

persoane cu studii liceale/postliceale – 12,4%;

persoane cu studii superioare – 2%.

Programul de Guvernare a României pe perioada 2005-2008 a stabilit ca obiectiv principal în domeniul ocupării forței de muncă „creșterea gradului de ocupare și scăderea reală a ratei șomajului”.

Ministerul Muncii Solidarității Sociale și Familiei derulează prin Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Munca programe de acțiuni menite să implementeze o strategie de succes în domeniul ocupării, prin diversificarea măsurilor active de stimulare a ocupării și creșterea constantă a ponderii sumelor alocate acestor masuri în totalul cheltuielilor sociale efectuate din bugetul asigurărilor pentru șomaj .

Obiectivele sunt:

asigurarea accesului la servicii sociale și la piața muncii a minorității rrome;

implementarea măsurilor active și preventive pentru șomeri și pentru persoane inactive;

combaterea șomajului de lungă durată;

sprijinirea (motivarea) angajatorilor pentru a încadra persoane din rândul șomerilor;

punerea unui accent deosebit pe măsura activă de formare profesională, prin cuprinderea la cursuri a minim 8% din numărul minim de șomeri existenți în evidențele agenției;

orientarea formării profesionale către mediul rural;

prevenirea șomajului prin activitatea de formare profesională a persoanelor care au întrerupt activitatea sau a persoanelor încadrate în muncă;

acordarea facilităților pentru stimularea mobilității forței de muncă.

Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă Suceava își va orienta activitatea spre cerințele clienților săi, prin implementarea ”Programului de ocupare a forței de muncă în anul 2006”, care impune: îmbunătățirea și modernizarea procedurilor de lucru; crearea unei structuri manageriale corespunzătoare; creșterea nivelului de competență și operativitate a personalului propriu, astfel încât acesta să rezolve cu promptitudine cerințele beneficiarilor; dezvoltarea sistemului informatic și a bazei tehnico-materiale.

Tabel nr. 37 – Numărul șomerilor înregistrați – la sfârșitul perioadei (persoane)

Tabel nr. 38 – Rata șomajului înregistrat – la sfârșitul perioadei (%)

B. Servicii pentru afaceri

La data de 30.11.2005, în județul Suceava erau înmatriculați un număr total de 24.398 agenți economici, cu următoarea structură:

societăți comerciale – 15.787, din care:

S.A. – 359;

S.R.L. – 15.037;

S.N.C. – 387;

S.C.S. – 4;

asociații familiale și persoane fizice – 8.251

organizații cooperatiste – 102;

regii autonome – 3;

sucursale – 255.

Bănci

În județul Suceava își desfășoară activitatea un număr de 15 bănci, cu 56 unități teritoriale: 23 de sucursale, 29 de agenții și 4 reprezentanțe.

Aceste bănci sunt următoarele: Banca Națională Română, Banca Comercială Română, Raiffeisen Bank, Banca Română pentru Dezvoltare, Bancpost, CEC, Banca Comercială „Ion Țiriac”, Eurombank, Banca Transilvania, Nova Bank, Banca Românească, Romexterra Bank, Banca Carpatica, Romanian International Bank, UniCredit România, Piraeus Bank România.

III.2.2. Infrastructura de bază

Infrastructura este suma elementelor bazei tehnico-materiale cu ajutorul căreia între comunitățile componente se desfășoară toate fluxurile și transferurile de resurse materiale, umane, servicii și informații în timp util.

Aceste elemente sunt descrise de următoarele componente:

transportul pe drumuri și căi ferate și alte categorii (aeriene, navale etc.);

servicii de telecomunicații, televiziune radio, etc.;

utilitățile si structura locativă;

infrastructura socială.

A. Infrastructura de transport

Județul Suceava dispune de o infrastructură dezvoltată și diversă:

lungimea simplă a liniilor de cale ferată în exploatare – 445 km.;

lungimea simplă a liniilor de cale ferată electrificate – 201 km.;

lungimea drumurilor publice total – 2.481 km., din care:

drumuri publice modernizate – 876 km.;

drumuri publice cu îmbrăcăminți ușoare rutiere – 508 km.;

drumuri naționale (inclusiv autostrăzi și drumuri europene) – 631 km.;

drumuri naționale modernizate – 532 km.;

drumuri naționale cu îmbrăcăminți ușoare rutiere – 94 km.;

drumuri județene și comunale – 1.850 km.;

Județul Suceava este străbătut de magistrala europeană București – Bacău – Suceava – Vicșani.

În apropierea municipiului Suceava, la o distanță de 12 km, se află Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava, care asigură legăturile aeriene cu restul României, precum și cu alte țări. Primele curse aeriene au operat pe Aeroportul Suceava începând cu anul 1960, iar din anul 1963 există pistă betonată, dispozitiv luminos de apropiere și platformă de îmbarcare/debarcare pentru pasageri și marfă.

Județul Suceava dispune, de asemenea, de un aeroport la Floreni, în apropierea municipiului Vatra Dornei și de patru heliporturi în localitățile: Putna, Sucevița, Moldovița și Voroneț.

Infrastructura rutieră

Chiar dacă județul Suceava este o importantă zonă turistică a țării, este străbătut doar de trei căi rutiere importante care asigură legătura cu județele limitrofe și polarizează în același timp întreaga rețea secundară de drumuri din județ.

Circulația turistică în județul Suceava este facilitată de existența unei rețele de drumuri publice relativ dense care însumează 2330 km, din care drumuri naționale 483 km (21%) și drumuri județene și comunale 1847 km (79%).

De la sud la nord județul Suceava este străbătut de DN 2 (E 85 – București – Suceava – Siret – Cernăuți) care direct sau indirect oferă posibilitatea vizitării obiectivelor turistice din Râșca, Baia, Mălini, Slatina, Fălticeni, Probota, Suceava, Dragomirna, Rădăuți, Arbore, Putna, Sucevița.

De la est la vest județul este traversat de DN 17 (E 576 – Suceava – Vatra Dornei – Cluj Napoca), traseu spectaculos din care se desprind majoritatea acceselor spre obiectivele turistice din zonă. Dintre obiectivele principale ce pot fi vizitate pe această cale menționăm: Muzeul Ciprian Porumbescu, Complexul turistic Ilișești, salina Cacica, Mănăstirea Humor, Mănăstirea Voroneț, Mănăstirea Moldovița, Câmpulung Moldovenesc, Rarău, Mestecăniș, Vatra Dornei.

Traseul sud-est spre nord-vest leagă zona turistică Bicaz cu Țara Oașului pe DN 18 și DN 17B. Străbaterea văii Bistriței pe acest traseu prezintă un mare interes turistic, prin elementele cadrului natural deosebit de pitoresc și o zonă etnografică reprezentativă a județului Suceava.

Trafic european

Județul Suceava dispune de o rețea de drumuri reprezentata, fiind străbătută de o serie de coridoare rutiere europene, după cum urmează:

drumul european E85: frontiera cu Ucraina – Siret – Suceava – Bacău – Focșani – Buzău – Urziceni – București – Giurgiu – Pod Giurgiu – frontiera cu Bulgaria;

drumul european E576: Suceava – Vatra Dornei – Cluj care face legătură cu drumul european E60 (frontiera cu Ungaria – Cluj Napoca – Brașov – București – Constanta);

drumul european E58: frontiera cu Ucraina – Halmeu – Livada – Baia Mare – Dej – Bistrița – Suceava – Botoșani – Târgu Frumos – Iași – Sculeni (frontiera cu Republica Moldova).

Trafic local

În regiune, principalul mijloc de transport public este autobuzul, dar ultimii ani au însemnat o dezvoltare a transporturilor cu microbuzele si taximetrele,

Tabel nr. 39 – Transportul urban de pasageri la 31 decembrie 2006

Programul de transport cuprinde:

lista nominală a traseelor de transport;

graficul de circulație pentru fiecare traseu;

numărul de vehicule necesare pentru deservirea traseului.

Fiecare traseu din programul de transport este executat zilnic conform graficelor de circulație aprobate, fiind deservit de un număr de autovehicule stabilit pentru fiecare traseu.

Traseele și capacitatea de transport sunt adaptate cerințelor cetățenilor, optimizarea transportului public local, fiind un obiectiv permanent al administrației publice locale.

Infrastructura feroviară

Județul Suceava este străbătut de două trasee feroviare importante din care se ramifică șase linii secundare.

Magistrala liniei 500 pornește din București, străbate Moldova în lungul ei de la sud la nord și face legătura cu Ucraina. Aceasta este una dintre cele mai importante magistrale feroviare ale României are cale dublă de rulare, intră în județul Suceava înainte de nodul feroviar Dolhasca și părăsește România prin punctul de trecere a frontierei Vicșani.

A doua magistrală, tot electrificată și dublă pe mici porțiuni, se desprinde din prima la Suceava și se îndreaptă spre Transilvania (Dej – Cluj Napoca, Satu Mare), în prima parte pe valea Moldovei și după trecerea tunelului de la Mestecăniș merge alături de Bistrița Aurie, din Vatra Dornei urmărind valea râului Dorna până la ieșirea din județ la Tătaru.

Traseele feroviare secundare sunt Dolhasca – Fălticeni (cap de linie), Verești – Botoșani – Dorohoi, Dărmănești – Păltinoasa (unde se unește cu magistrala Suceava – Cluj Napoca), line electrificată, Dornești – Nisipitu cu ramură Gura Putnei – Putna, Vama – Moldovița și Podul Coșnei – Dornișoara.

Lungimea totală a căilor ferate aflate în exploatare este de 444 km., din care 201 km. căi ferate electrificate.

Infrastructura aeriană

Aeroportul Suceava – „Ștefan cel Mare” – a început să opereze în anul 1960. Este posibilă aterizarea – decolarea aeronavelor de tip scurt curier și mediu curier în condiții optime, cu baremul minim de vizibilitate de 1.200 m., iar cel de plafon de 60 mi.

Aeroportul este amplasat în orașul Salcea la 11,2 km. est față de municipiul Suceava și la 30,5 km. vest de municipiul Botoșani, accesul fiind posibil printr-un drum de acces betonat cu lungimea de 3 km. și lățimea de 7 m., care face legătura prin DN 29 cu cele două orașe.

În anul 2002, a asigurat transportul a 5.485 pasageri (fără tranzit), din care 5.353 pasageri interni și 132 pasageri externi.

În județ mai există aeroportul Floreni situat la 10 km. de municipiul Vatra Dornei și 4 heliporturi în localitățile Putna, Voroneț, Vatra Moldoviței și Sucevița.

Tabel nr. 40 – Număr curselor aeriene

B. Echipare urbană

Infrastructura de utilități include: serviciile de furnizare a apei, sistemul de canalizare și epurare a apelor uzate, rețelele de distribuție a gazului metan, sistemele de termoficare / încălzire și rețeaua de furnizare a energiei electrice.

Județul Suceava dispunea la data de 31.12.2004 de o rețea de distribuție a apei potabile în lungime totală simplă de 766,7 km. și de o lungime simplă a conductelor de canalizare de 565,1 km.

În primele șase luni ale anului 2005 s-au construit 11,1 km. rețea de alimentare cu apă potabilă, 8,6 km. de conducte de canalizare, 16,6 km. de conducte de furnizare a energiei termice, 61,8 km. de rețea de transport al gazelor naturale.

Infrastructura de utilități în mediul urban este deficitară. Cele mai multe dintre așezările din zona montana nu sunt racordate la rețeaua electrică, la cea de apă potabilă sau la rețeaua de distribuție a energiei termice, in special datorită greutății de execuție a acestor lucrări, a costurilor mari pe care le implică și a gospodăriilor răsfirate.

De asemenea, în multe din aceste cătune de munte infrastructura de telecomunicații este inexistentă.

Datele statistice existente referitoare la infrastructura de utilități (alimentari cu apa, canalizare, alimentare cu gaz) din mediul rural nu sunt concludente datorita inconsecventei structurilor administrative ale localităților menționate in statistici.

Alimentare cu energie termică și electrică

Șase din localitățile urbane ale județului beneficiază de sisteme centralizate de distribuție a energiei termice, care deservesc atât populația cât și agenții economici din zonă.

Din anul 2002, municipiul Fălticeni a renunțat la producerea și furnizarea energiei termice și apei calde în sistem centralizat, încălzirea și prepararea apei calde fiind realizate individual, prin centrale termice de bloc sau apartament și sobe pe gaz natural, sobe cu lemn, motorină.

De remarcat este investiția realizată cu sprijin financiar și asistență tehnică a Ministerului Mediului din Danemarca, centrala termică pe rumeguș din municipiul Vatra Dornei, în valoare de 4,5 milioane euro, care asigură energia termică într-o zonă a municipiului Vatra Dornei.

Având în vedere cantitățile importante de deșeuri de lemn și rumeguș produse în județul Suceava, o parte din agenții economici, în principal cei care generează astfel de deșeuri, s-au dotat în ultimii ani cu centrale termice pe deșeuri lemnoase pe rumeguș cu ar fi spre exemplu SC Ambro SA Suceava care a pus în anul 2002 o centrală termică destinată valorificării energetice a rumegușului și cojii.

Rețeaua de alimentare cu gaz natural s-a extins, la sfârșitul anului 2003, beneficiind de rețele de distribuție a gazelor naturale 8 localități din județ, dintre care 4 din mediul urban. Prin extinderea rețelei de distribuție și în municipiul Rădăuți a fost modificată centrala termică de pe păcură pe gaz metan, cu consecințe benefice asupra nivelului emisiilor poluante în atmosferă.

Lungimea totală a rețelei de distribuție gaze naturale este de 267,3 km. fiind distribuite 139.988 mii m3 gaze.

Și în mediul rural sunt localități care beneficiază de rețele de distribuție a gazului natural: Frasin, Bosanci, Siminicea și Ipotești, dar majoritatea gospodăriilor se încălzesc cu lemn și deșeuri de lemn.

Se observă că, în ceea ce privește numărul localităților din regiune care dispun de un sistem de încălzire centralizat, situația este bună, adică peste media pe țară, numai că, așa cum arătam mai sus, centralele termice care produc și distribuie agentul termic și care sunt direct subordonate Consiliilor Locale nu pot momentan să producă și să distribuie agentul termic într-un raport calitate preț convenabil pentru toți beneficiarii acestui tip de serviciu. Astfel, în curând această problemă s-ar putea transforma într-o gravă problemă socială dacă nu se vor găsi resurse pentru reabilitarea și modernizarea sistemului de furnizare a energiei termice în localitățile regiunii care dispun momentan de acest serviciu, localități în care trăiesc aproximativ 50% din totalul locuitorilor din cea mai populată regiune a țării.

În ceea ce privește rețeaua de distribuție a energiei termice in mediul rural putem menționa ca aceasta este foarte slab dezvoltata, fiind prezenta doar in unele din comunele mari ale regiunii.

Alimentare cu apă și rețele canalizare

Sistemul de alimentare cu apă potabilă din orașul Suceava are următoarele caracteristici:

asigură apa potabilă pentru 86,7 % din populația municipiului;

asigură apă potabilă 24 ore/zi;

apa potabilă corespunde din punct de vedere fizico-chimic și bacteriologic legislației în vigoare;

acoperă 93 % din lungimea totală a străzilor;

nivelul contorizării este de 90 % pentru societăți comerciale și de 47 % pentru consumatori casnici.

Trebuie de amintit faptul că nu toate localitățile racordate la rețeaua de canalizare au stații de epurare, iar cele existente, de cele mai multe ori fie au capacitate depășită, fie nu sunt exploatate corespunzător.

Putem menționa că rețeaua publică de distribuire a apei potabile este departe de a putea asigura necesitățile edilitare ale populației rurale, atât ca număr de locuitori beneficiari, cât și ca proporție de localități rurale deservite.

Sub acest aspect, populația rurala este dependentă de obținerea apei potabile din alte surse (fântâni, izvoare), care nu in toate cazurile asigura o apa potabila corespunzătoare – afectând starea de sănătate a populației si contribuind la un nivel crescut al mortalității populației prin boli infecțioase si parazitare.

Rețeaua de canalizare publică prezintă o stare de degradare destul de ridicată, constituind deseori alături de starea proastă a rețelei de distribuție a apei potabile, unul din factorii favorizanți pentru declanșarea focarelor de infecție. Cele mai multe localități sunt racordate la rețeaua de canalizare publică.

Rețeaua de distribuție a apei, în lungime totală de 715,1 km., este repartizată în proporție de 70% în mediu urban. Volumul total de apă potabilă distribuit în 2003, este de 21.765 mii m3, din care 10.138 mii m3 pentru uz casnic. La sfârșitul anului 2003 beneficiau de rețele de alimentare cu apă potabilă un număr de 51 localități din județul Suceava, din care 8 din mediul urban. În mediul rural, nivelul de înzestrare al localităților cu instalații de alimentare cu apă potabilă din rețeaua publică este scăzut. Pentru îmbunătățirea condițiilor de viață la sate, prin Programele de alimentare cu apă a satelor, aprobate conform HG nr. 687/1997 și HG nr. 577/1997, în cursul anului 2003, au fost recepționate 5 obiective realizate în cadrul proiectelor de alimentare cu apă: Drăgoiești, Valea Moldovei, Ipotești, Vicovu de Sus, Roșcani.

Lungimea totală a rețelelor de canalizare este de 554 km., beneficiind de acestea un număr de 30 din localitățile județului, dintre care 8 din mediul urban.

Tabel nr. 41 – Populația conectată la sistemul public de furnizare a apei potabile

Analiza SWOT – capitalul antropic

Puncte tari

sectorul privat deține supremația în toate activitățile economice;

diversificarea continuă a activităților economice;

existența unor spații de producție nefolosite;

potențial turistic ridicat în zonă;

existența planurilor sectoriale de dezvoltare economică;

prezența investitorilor străini în județ

suficiente rezerve de apă, debite mari la sursele existente de apă (capacitatea de a transporta cantități foarte mari de apă);

stațiile de tratare a apei sunt la o distanță relativ mică de centrul orașului;

alimentarea cu apă potabilă este continuă (24 ore pe zi, 7 zile pe săptămână);

contorizarea consumatorilor este de peste 70 %;

personal calificat pentru serviciul de alimentare cu apă potabilă;

deschiderea autorităților de administrație publică locală și județeană pentru atragerea de fonduri necesare modernizării infrastructurii sectorului de apă;

creșterea încrederii populației în serviciul prestat de operatorul serviciului de apă;

sprijin al guvernului, prin măsuri economice și legislative, pentru dezvoltarea serviciului de alimentare cu apă (atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ);

folosirea pe scară redusă a substanțelor chimice în agricultură și deci mai puțină poluare a surselor subterane de apă;

existența organizațiilor non-guvernamentale interesate în domeniul serviciilor prestate către cetățeni;

costuri relativ reduse de acces la rețeaua Internet;

majoritatea agenților economici din oraș sunt cu capital privat (autohton și mixt);

privatizarea agenților economici finalizată în județ;

serviciile bancare au un trend pozitiv (e-banking, international banking, transfer prin card);

investiții străine care atrag potențiali alți investitori în zonă;

construcții de locuințe tip ANL care rezolvă o parte din problemele sociale;

existența rețelelor de apă rece, canalizare, gaze naturale, telefonie, cablu în majoritatea localităților județului.

Puncte slabe

predominarea activităților comerciale în structura economică locală;

industria nu este adaptată pieței europene din punct de vedere sortimental și al calității produselor;

se produc mărfuri cu un grad redus de prelucrare și valoare adăugată mică;

tehnologiile industriale sunt depășite, energofage și necompetitive;

restrângerea activității industriale;

insuficiența locurilor de parcare;

parc auto învechit;

lipsa terenurilor centrale de mare suprafață necesare construirii unui supermarket;

operarea cu rețele și instalații învechite;

instalații supradimensionate ce duc la creșterea costurilor specifice;

lipsa unui sistem de evaluare și comparare a calității (cu servicii similare din alte zone ale țării);

lipsa unor instrumente de măsură la nivelul consumatorilor finali existenți (restul de 30% care nu sunt contorizați) și a echipamentelor de automatizare pentru monitorizare și control în timp real a proceselor tehnologice;

costul ridicat al materialelor necesare pentru reparațiile curente și capitale;

dificultăți în reducerea consumurilor tehnologice și a pierderilor de apă;

promovarea scăzută a investițiilor în infrastructură;

diferențe de nivel între zonele inferioare și zonele superioare ale orașului de până la 110 metri, acest lucru creând dificultăți în alimentarea tuturor consumatorilor;

finanțare redusă în domeniul cercetării și dezvoltării;

o foarte scăzută cooperare între sectorul academic, instituțiile de cercetare și dezvoltare și operatorii de apă, ceea ce conduce la un transfer redus de tehnologie și inovații în sectorul de apă;

industria locală nu dezvoltă produse de marcă internațională;

competitivitate redusă pe piața internațională a produselor cu valoare adăugată ridicată;

tehnologia informației este utilizată în producție la nivel mediu;

nu sunt adoptate programe de reinginerie competitivă a proceselor cheie și de administrare optimă a resurselor prin sistemul de costuri ale non-calității;

probleme de ordin ecologic: lipsa unui depozit de deșeuri ecologic;

cercetarea, inovarea și transferul tehnologic sunt relativ scăzute raportat la necesități și există mecanisme foarte slabe de colaborare reală universitate – industrie pe cercetare – dezvoltare;

nu există firme în județ care să dezvoltă software;

nu există consecvență în aplicarea unei politici de dezvoltare urbană valabilă;

lipsă parcuri industriale, tehnologice și incubatoare de afaceri;

facilitățile de creditare nu sunt la nivelul Uniunii Europene în termeni de dobânzi favorabile pentru dezvoltarea afacerilor;

facilitățile fiscale nu sunt competitive cu cele din Uniunea Europeană.

Oportunități

nivelul productivității muncii în ușoară creștere;

program Phare, Banca Mondială, BERD, ISPA;

realizarea șoselei de legătură Suceava – Cluj;

crearea unor parteneriate public private puternice;

posibilitatea de a obține granturi/cofinanțări de la Uniunea Europeană pentru reabilitarea sistemului de alimentare cu apă potabilă;

armonizarea legislației privind apa și mediul cu directivele Uniunii Europene (folositoare în pregătirea bazei pentru posibili investitori străini);

creșterea economică a zonei cu implicații directe asupra creșteri numărului de consumatori;

dezvoltarea societății informatizate prin convergența tuturor canalelor de comunicații într-un sistem integrat (cu impact puternic asupra transferului de date necesar indicatorilor de performanță);

interes crescut din partea autorităților locale de a promova parteneriate publice/private pentru protecția mediului.

Amenințări

fondurile străine pentru investiții sunt relativ reduce raportat la necesar;

se constată o scădere a întreprinderilor mari (semnificative pentru locuri de muncă);

soldul balanței comerțului exterior și al importurilor (deși este pozitiv) este în puternică scădere;

lipsa unor măsuri reale și concrete de retehnologizare a proceselor și accentuare a transferului de tehnologie va conduce la scăderea competitivității agenților economici din sfera producției;

lipsa inovației tehnologice în toate sectoarele economice va face imposibilă creșterea economică accelerată;

firmele nu au o politică adecvată de protecție a mediului;

exploatarea ilegală a pădurilor;

suprafața de pădure în ușoară scădere;

proprietarii funciari vârstnici nu se pot acomoda cu economia de piață, nu sunt calificați și nu există un sistem de consultanță adecvată;

fermele agrozootehnice mai mari nu respectă prevederile de ocrotire a mediului, nu au instalații adecvate;

fermierii nu au bani de cofinanțare pentru dezvoltarea sectorului agricol;

lipsa de know-how în accesarea de fonduri de dezvoltare;

întârzierea plății serviciului prestat;

scăderea consumului de apă potabilă;

în sezonul de iarnă, marile cantități de zăpadă sunt un obstacol important în cazul intervențiilor programate/neprogramate la sistemul de alimentare cu apă;

poluarea mediului prin exfiltrații;

slaba securizare a instalațiilor;

interferențe externe negative, cum ar fi întreruperile de curent electric.

Obiective specifice

crearea și dezvoltarea unor mecanisme eficiente de creștere a competitivității agenților economici, prin susținerea dezvoltării și aplicării inovației tehnologice;

susținerea creării și dezvoltării unor structuri specializate în asigurarea de consultanță / formare continuă în domenii prioritizate pentru dezvoltarea de afaceri durabile;

susținerea creării unor facilități direcționate pe creșterea capabilității tehnologice, retehnologizarea și eficientizarea producției, cu accent pe domeniile industriale-cheie ale județului;

îmbunătățirea măsurilor active de ocupare ca instrument sistemic pentru încurajarea ocupării forței de muncă și creșterea capabilității acesteia de adaptare la nevoile în continuă evoluție de pe piața muncii;

susținerea creării unei strategii locale de asigurare a unor facilități investitorilor locali care investesc în dezvoltare la nivelul județului;

crearea și dezvoltarea unor programe de reabilitare a rețelei de drumuri ale orașului și a cartierelor sale, precum și optimizarea transportului public local;

creșterea eficienței energetice la toate nivelele: producerea, transportul, distribuția și utilizarea energiei;

reabilitarea rețelelor de alimentare și distribuție a utilităților la nivel de oraș și cartiere;

dezvoltarea infrastructurii pentru afaceri în sensul susținerii dezvoltării unei piețe a intermediarilor de valori mobiliare;

scheme de promovare a produselor locale alimentari și nealimentare și de artizanat;

susținerea unor strategii de promovare a orașului la nivel european în scopul atragerii de investiții străine;

susținerea dezvoltării unor programe de formare profesională pentru forța de muncă absorbită de domeniile cheie din municipiu și județ.

Capitolul IV

Evaluarea potențialului turistic al județului Suceava

Județul Suceava deține un potențial turistic relativ ridicat, datorat zonelor montane, precum și patrimoniului cultural, istoric, artistic și religios existent, ce au constituit din totdeauna atracții turistice pentru vizitatorii din țară și străinătate.

Turismul balnear s-a dezvoltat în zonele în care exista izvoare de ape minerale, precum Vatra Dornei.

Stațiuni montane precum Vatra Dornei sunt preferate atât pentru practicarea sporturilor de iarnă, dar și ca destinații estivale.

Frumusețea peisajelor, existența unor obiective precum mânăstirile din nordul Moldovei (Voroneț, Putna, Sucevița, Dragomirna, Humor), vestigii ale trecutului istoric al acestor meleaguri (cetățile de scaun), existenta a numeroase muzee, case memoriale ale unor mari personalități ale culturii românești, centre de cultură fac ca județul să aibă un ridicat potențial turistic, susținut de capacitățile de cazare dezvoltate în timp.

Numărul mare de turiști care vizitează anual județul Suceava este explicat prin poziția sa geografică, la intersecția drumurilor dintre nord și sud, est și vest, cât și nenumăratele monumente culturale și istorice.

Județul Suceava este pentru vizitatorii acestei părți a României, cunoscut sub numele de Bucovina, un loc unde istoria este omniprezentă. Loc de naștere a unei vechi civilizații, județul Suceava ocupă unul dintre primele locuri în ceea ce privește potențialul turistic.

Zonificarea turistică a județului delimitează patru areale mari și o subzonă, în funcție de importanța obiectivelor cuprinse și de rolul localităților componente:

I. Zona mănăstirilor Bucovinei ce include mănăstirile Voroneț, Humor, Sucevița, Arbore, Moldovița, Dragomirna, Putna, Cetatea de Scaun Suceava, municipiul Rădăuți cu Biserica Bogdana și orașul Gura Humorului. Această zonă este străbătută de 3 drumuri principale: București – Suceava – Siret (DN2 – E85) , Suceava – Câmpulung Moldovenesc – Vatra Dornei (DN17 – E576) și Rădăuți – Sucevița – Sadova (DN 17A). Subzona Cacica – Solca deține ca obiective turistice mănăstirea și Hanul Solca, cabana „Trei Iazuri”, Salina Cacica, bisericile de lemn de la Cacica și Solca și cele 2 stațiuni balneoclimaterice nou propuse: Solca și Cacica.

II. Zona mănăstirilor Stânișoarei unde se găsesc mănăstirile Probota, Slatina și Râșca; din punct de vedere turistic această zonă trebuie considerată în strânsă relație cu zona mănăstirilor Bucovinei și a celor din județul Neamț. Este străbătută de 2 drumuri principale Târgu Neamț – Boroaia – Fălticeni (DJ153) , Păltinoasa – Fălticeni (DJ174) .

III. Zona Câmpulung Moldovenesc, întinsă între rezervațiile științifice și monumentele naturii: Pietrele Doamnei și Codrii Seculari Slătioara în N-V județului. Ca obiective întâlnim: cadrul natural Moldova Sulița, Izvoarele Sucevei, masivul Giumalău – Rarău, centre de artă și folclor. Este străbătută de 3 artere principale: E 576 – DN 17 Suceava – Vatra Dornei, DN17A Câmpulung Moldovenesc – Vatra Moldoviței și Câmpulung Moldovenesc – Rarău – Chiril (DN17 B).

IV. Zona Vatra Dornei, ce cuprinde bazinul Dornelor, stațiunea balneoclimaterică de importanță națională cu același nume, Valea Bistriței, localități cu izvoare de apă minerală la Dorna Cândrenilor, Șaru Dornei, Poiana Negrii, Panaci, Dârmoxa, Broșteni, satul Ciocănești renumit prin arta meșterilor locali privind decorațiile exterioare ale caselor țărănești, Masivul Suhard-Oușoul. Este străbătută de drumurile principale: Broșteni – Zugreni – Vatra Dornei (DN 17B), Vatra Dornei – Iacobeni – Cârlibaba (DN 18), Vatra Dornei – Dorna Cândrenilor – Lunca Ilvei (DN 17) , Broșteni – Dârmoxa – Panaci – Vatra Dornei ( DJ 174 ).

Relieful este de o mare varietate și cu o densă rețea hidrografică, cu ape limpezi și repezi.

Aici se găsesc facilități pentru sporturile de vară și de iarnă, pentru pescuit și vânătoare, cât și pentru odihnă. Relieful din județul Suceava este variat și cu locuri atractive, cu masive muntoase ce oferă minunate priveliști. Priveliști minunate sunt oferite și de cheile râurilor Bistrița Aurie, Moldova și Suceava.

Valoarea ecologică și ospitalitatea proverbială a oamenilor creează condiții bune să integreze județul Suceava în valorile turistice și recreative europene și chiar mondiale.

O stațiune cu tradiție de pe teritoriul județului Suceava este municipiul Vatra Dornei, stațiune balneară unde se practică și sporturi de iarnă. Municipiul Câmpulung Moldovenesc a obținut și el statutul de stațiune turistică de interes local, din anul 2002, iar în 2005 a fost declarat stațiune turistică de interes național. De asemenea, orașul Gura Humorului a fost atestat ca stațiune turistică de interes local și național în anul 2006.

Județul are 22 de rezervații naturale, cuprinzând și o parte din Parcul Național Călimani, respectiv din Parcul Rodna, precum și specii variate de floră, endemice și rare, ca și de faună (urs, cerb, căprior, râs, cocoș de munte, pisică sălbatică etc.).

Printre vestigiile istorice și culturale perfect integrate în natura de o frumusețe aparte a județului Suceava, trebuie menționate monumentele pictate care au fost incluse de UNESCO printre capodoperele de artă ale lumii. De asemenea Federația Internațională de Turism a Jurnaliștilor și Scriitorilor (FIJET) a decernat Premiul Internațional Pomme D’Or în 1975 acestei zone, cunoscută în întreaga lume.

Un loc special ca interes turistic îl ocupă și satul Marginea, unde olari îndemânatici realizează faimoasa ceramică neagră de Marginea, dar și multe alte localități din județ, unde sunt de vizitat diferite obiective culturale și vestigii istorice.

Activitatea de turism poate fi structurata astfel :

turismul cultural, de cunoaștere și de informare susținut de valorile istorice și de arhitectura. In cadrul acestuia pot fi incluse:

turismul muzeistic susținut de un număr însemnat de muzee (artă, istorie, etnografie și folclor, tehnică, etc.), case memoriale ce au aparținut unor oameni de cultură, artă, știință însemnați; cetăți de scaun, curți domnești, etc.;

Hanul Domnesc este una dintre cele mai vechi clădiri civile ale orașului Suceava și adăpostește secția de etnografie și artă populară a Muzeului Județean Suceava;

Cetatea de Scaun a Sucevei construită în timpul domniei lui Petru I Mușatinul are în apropriere muzeul Satului Bucovinean, amenajat în aer liber și care conține o valoroasa colecție de construcții tradiționale din secolele XVII-XX;

Complexul muzeal Ciprian Porumbescu de la Stupca (Suceava) format din trei obiective: mormântul marelui muzician, Casa Memorială și Muzeul Ciprian Porumbescu;

turismul etnografic legat de manifestări cu caracter popular (Festivalul internațional de folclor „Arcanul”);

turismul artistic (festivaluri, stagiuni, turnee, vernisaje, etc.);

turism ecleziastic – numărul mare de biserici și mânăstiri existente pe teritoriul regiunii, contribuie la dezvoltarea turismului religios, oferind posibilitatea organizării de pelerinaje prin crearea unor trasee turistice care să pună în valoare aceste lăcașe de cult și spiritualitate:

Mănăstirea Voroneț, ctitorita de Ștefan cel Mare în 1488, are pictură interioară ce datează din timpul lui Ștefan cel Mare. Faima sa se datorează picturii exterioare realizată pe un fond albastru inimitabil cunoscut în întreaga lume „albastru de Voroneț”;

Biserica Humor cunoscuta și sub numele de biserica Adormirii Maicii Domnului este foarte apreciată pentru pictura sa exterioară ce înfățișează Judecata de Apoi;

Mănăstirea Moldovița ridicată de Petru Rareș după 1532 este înconjurată de ziduri puternice înalte de 6 m., de asemenea, renumită pentru pictura exterioară;

Mănăstirea Sucevița ce dispune de cel mai remarcabil sistem de fortificații dintre mănăstirile moldovenești și este cunoscută ca „testamentul” picturii exterioare moldovenești, aceasta fiind realizată pe șapte registre suprapuse;

Mănăstirea Dragomirna ce frapează prin proporțiile sale cu o înălțime exagerat de mare față de lățimea sa, existând propriu-zis două biserici suprapuse delimitate de brâul torsada;

la mănăstirea Putna unde se afla mormântul lui Ștefan cel Mare zidită între 1466 și 1470 cu intenția de a deveni necropolă a dinastiei. Biserica a fost inclusă pe lista monumentelor UNESCO;

turismul științific prin participări la sesiuni de comunicări științifice, colocvii, cursuri internaționale, stimulat și de existența, pe de o parte, a rezervațiilor naturale;

turismul balneo-terapeutic – stațiunile balneo-climaterice din municipiile Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei

turismul de agrement – acest tip de turism este susținut de frumuseți peisagistice:

relieful munților Călimani cu complexul vulcanic aferent;

stâncile cu aspect ruiniform „12 Apostoli”, parcul național de 15.300 ha.;

relieful carstic și rezidual al masivului Rarău;

pădurea seculară de la Giumalău;

defileul Bistriței Aurii;

valea superioară a Moldovei;

rezervația naturală de la Rădăuți;

rezervația paleontologică și codrul secular de molidiș de la Pojorâta;

turismul de tranzit (în interes de serviciu, de afaceri sau personal), stimulat într-o oarecare măsură și de deplasările persoanelor înspre și dinspre Republica Moldova;

agroturismul – dezvoltarea turismului rural, și îndeosebi a agroturismului, are mari posibilități de dezvoltare, deoarece zonele rurale ale regiunii dispun, pe lângă un cadru natural pitoresc, nepoluat și cu multiple variante de recreere și de un valoros potențial cultural și istoric.

Turismul rural

Pornind de la cele două deziderate care definesc turismul rural, respectiv:

producția și valorificarea producției proprii prin intermediul gospodăriei agroturistice;

promovarea valorilor tradiționale.

Putem afirma că la ora actuală acest gen de turism se găsește încă într-o fază incipientă de constituire. Zonele deluroase si montane ale regiunii sunt zonele care prezintă potențialul cel mai ridicat pentru practicarea turismului rural, datorită peisajelor de o frumusețe rară si, în plus, datorita calității aerului și apei.

Ținând cont de faptul că, datorită condițiilor climatice și prin natura factorilor de relief, zonele deluroase si montane se confrunta deseori cu probleme în exploatarea agricolă vegetală, dezvoltarea turismului rural în aceste zone ar reprezenta, alături de zootehnie, un pas important pe calea dezvoltării economice a acestora.

Problema majoră cu care se confruntă acest sector de activitate nu o reprezintă facilitățile pentru investitori, ci stadiul precar al infrastructurii fizice, fără de care potențialul acestor zone nu poate fi valorificat. Astfel, multe localități din zonele deluroase si montane nu se confruntă doar cu probleme de infrastructură mare (accesul dificil în unele zone, drumuri greu practicabile), ci și cu probleme ale infrastructurii de utilități, cum ar fi : lipsa gazului, curentului electric, lipsa apei curente, canalizării etc.

Există totuși și o serie de factori favorizanți care dau o undă de optimism în dezvoltarea acestui sector de activitate, cum ar fi :

densitatea sporită a populației și a numărului de case față de alte zone deluroase si montane;

frumusețea zonelor deluroase si montane, calitatea aerului deosebit de curat;

existența unei faunei și flore bogate, cu multe specii pe cale de dispariție; existența celor două parcuri naturale;

monumentele istorice cu valoare națională și internațională;

calitatea deosebită a produselor ecologice obținute în aceste zone.

IV.1. Baza materială a turismului

Județul Suceava are facilități de cazare moderne ceea ce explică numărul mare de turiști care vizitează anual acest județ. Baza materială a turismului din județul Suceava cuprinde în prezent peste 100 de hoteluri, hanuri, moteluri, case de odihnă, vile, cabane, popasuri și campinguri cu peste 6.000 de locuri de cazare.

Datorită condițiilor favorabile de care dispune, a frumuseții locurilor, purității aerului, apelor, zonei montane, precum și a inestimabilului patrimoniu cultural și religios existent, județul Suceava deține un potențial turistic ridicat. Alături de pitorescul regiunii, binecunoscuta ospitalitate, tradițiile populare, obiceiurile, specificul gastronomiei bucovinean, tradițiile de sărbători și portul popular dau culoare locală pentru atragerea turiștilor.

Pentru a reliefa situația turismului în județul Suceava, prezentăm mai jos câțiva indicatori economici ce caracterizează acest sector:

Tabel nr. 42 – Structuri de primire turistică cu funcțiune de cazare turistică (număr)

Graficul nr. 14 – Structuri de primire turistică cu funcțiune de cazare turistică (%)

Tabel nr. 43 – Capacitatea de cazare turistică existentă (număr de locuri)

Graficul nr. 15 – Capacitatea de cazare turistică existentă (%)

Tabel nr. 44 – Capacitatea de cazare turistică în funcțiune (număr de locuri, zile)

Notă: Numărul de structuri și capacitatea de cazare existentă sunt la 31 iulie din anul respectiv.

Graficul nr. 16 – Capacitatea de cazare turistică în funcțiune (număr de locuri) (procent)

Tabel nr. 45 – Numărul de turiști cazați

Graficul nr. 17 – Numărul de turiști cazați (procente)

Tabel nr. 46 – Indicii de utilizare a capacității de cazare în funcțiune

Graficul nr. 18 – Indicii de utilizare a capacității de cazare în funcțiune

Analiza SWOT

Puncte tari

existența drumului de centură, cu posibilitatea preluării traficului de tranzit greu;

existența unei platforme industriale care nu afectează zona protejată;

existența unui potențial uman și instituțional cu capacitatea de a organiza manifestări reprezentative/polarizante pentru zonă;

dezvoltare economică pe un traiect relativ ascendent;

existența unui număr mare de hoteluri și unități de alimentație publică;

existența monumentelor istorice (mănăstirile din Bucovina);

existența „celor 1000 de biserici”;

existența muzeelor;

existența caselor memoriale;

valorificarea spațiului multicultural și multietnic, cu un bogat trecut istoric;

patrimoniu arhitectural;

clădirile cele mai reprezentative din oraș sunt monumente arhitectonice din secolul al XIX-lea. Cel mai important monument arhitectonic este „Cazinoul Vatra Dornei”, construit în anul 1897 după un proiect al curții imperiale austriece;

existența condițiilor pentru turismul cultural și istoric, cinegetic;

rețea reprezentativă a instituțiilor publice;

rețele tehnico-edilitare dezvoltate (apă, canal, energie electrică, energie termică, telefonie digitală, cablu TV, internet);

dezvoltarea serviciilor turistice;

rețea comercială dezvoltată;

zonă defavorizată – facilități acordate investitorilor;

privatizare avansată, inițiativă privată activă;

spații de producție neutilizate;

terenuri disponibile;

existența unor instituții financiare;

sistem educațional diversificat;

forță de muncă ieftină și calificată;

spații și programe de agrement;

disponibilitatea administrației locale de a concesiona terenuri;

existența terenurilor și spațiilor neutilizate;

potențialul uman bine educat.

Puncte slabe

inexistența unui program de acțiune cu măsuri, proiecte și responsabilități în domeniile: locuire, infrastructură tehnică, spații publice, trafic, turism, comerț, prestări servicii, meșteșuguri și întreprinderi mici, industrie, în intenția conservării autenticității zonei istorice, esențială în promovarea turismului;

absența unui sistem global informațional, suport în monitorizarea patrimoniului și gândirea unor programe aferente acestuia;

inexistența sau insuficienta punere în valoare a patrimoniului, absența siglelor de monument, inscripționărilor și a plăcuțelor de semnalizare și presemnalizare rutieră a monumentelor istorice, inexistența unui program de vizitare a monumentelor, a ghizilor; neiluminarea nocturnă;

caracterul intervențiilor în zonele protejate, de multe ori în detrimentul substanței originale; absența specialiștilor și executanților abilitați în lucrări pe imobile istorice;

tolerarea unor funcțiuni incompatibile cu zona istorică și problemele acesteia;

nevalorificarea clădirilor istorice și a spațiilor publice;

alterarea zonelor de protecție aferente monumentelor istorice;

insuficienta promovare a meșteșugurilor și micilor întreprinderi, pierderea meșteșugurilor tradiționale, în special în domeniul construcțiilor, cu calificarea și cunoașterea tehnicilor de intervenție pe monumente istorice;

rețeaua de comunicații slab dezvoltată, sistem deficitar de legătură a orașului și a localităților componente cu rețeaua de trafic interregional și european;

problemele traficului în oraș; absența elementelor de particularizare a circulației și a pistelor de biciclete;

neutilizarea mijloacelor de transport ecologice și carențele transportului în comun;

deficiențele infrastructurii urbane;

lipsa unei gropi ecologice și efectele necolectării selective a deșeurilor;

insuficienta susținere financiară și slaba valorificare a patrimoniului prin actul cultural;

insuficiența educației, sensibilizării și conștientizării locuitorilor față de valorile patrimoniale;

insuficiența amenajărilor sportive și a spațiilor de agrement pentru populație și turiști;

nevalorificarea potențialului turistic și curativ al județului;

inexistența unui concept detaliat de turism;

inexistența sau neatractivitatea ofertei turistice, neatingerea standardelor europene în servicii și consultanță, hoteluri, pensiuni particulare, gastronomie, manifestări și evenimente culturale, festivaluri, trasee tematice, organizarea de conferințe, simpozioane, expoziții insuficiente; nevalorificarea tradițiilor multiculturale și pluriconfesionale ale orașului;

insuficiența sau poziționarea nefavorabilă a punctelor de informare turistică, absența hărților turistice, a ghizilor profesioniști, a panourilor turistice;

neactualizarea sau inexistența site-urilor locale, regionale și naționale actualizate, conținând informații turistice și culturale;

promovarea insuficientă a unor obiective turistice (număr redus de centre de informare turistică, lipsa materialelor promoționale de tipul broșurilor oferite gratuit în unitățile de cazare, lipsa unor ghiduri culturale din care turistul să poată afla activitățile și evenimentele culturale ce se desfășoară pe parcursul sejurului său);

lipsa organizării evenimentelor care să pună în evidență tradițiile și obiceiurile din regiune;

măsuri insuficiente luate pentru păstrarea monumentelor istorice și culturale;

ofertă de agrement insuficientă – agenții economici din domeniu nu dispun de echipamente de recreere și practicare a sporturilor accesibile turiștilor.

slabă activitate de promovare a turismului dornean din partea firmelor private;

slaba dezvoltare a serviciilor pentru populație;

buget local auster – posibilități limitate de renovare a infrastructurii urbane;

inexistența unor instituții de învățământ preuniversitar și superior în domeniul turismului;

pista de aterizare pentru avioane mici necesită investiții pentru repunerea în circuitul turistic;

infrastructura slab dezvoltată;

scăderea puterii de cumpărare a membrilor comunității;

necorelare cerere – ofertă;

disponibilizări masive de personal în zona mineritului;

managementul întocmirii proiectelor de finanțare pentru atragerea de surse este relativ slab.

Oportunități

poziția geografică a județului, apartenența la o regiune cu un potențial turistic ridicat de interes național și internațional;

particularizarea și diversitatea spirituală a județului;

recunoașterea atractivității localităților județului Suceava în literatura de specialitate;

posibilitatea valorificării cadrului istoric; evenimente culturale de marcă, festivaluri, concerte, parade, expoziții și muzee, laboratoare, ateliere, stagii de specialitate;

tradiția meșteșugurilor în zonă;

crearea premizelor pentru libera inițiativă, pentru dezvoltarea potențialului economic și a infrastructurii tehnice și sociale;

legătura cu orașele înfrățite.

constituirea Parcului Național Regional al Mănăstirilor din Bucovina;

restaurarea monumentelor istorice, mănăstiri și refacerea unor obiective turistice de mare interes (Cazinoul de la Vatra Dornei);

crearea unei Burse de turism la Suceava;

includerea unor case de vacanță (pensiuni agroturistice) în rețeaua de agenți de turism din România și în rețelele europene profesionale;

încurajarea unor noi forme de turism și valorificarea moștenirii istorice, culturale, spirituale și de tradiție;

parteneriat public privat;

utilizarea instrumentelor datoriei publice (împrumuturi și obligațiuni municipale) ca surse atrase la bugetul local, pentru repunerea în circuitul turistic a unor obiective de importanță majoră pentru localitate;

parteneriat cu Institutul Național pentru Cercetare și Dezvoltare în Turism, pentru identificarea investitorilor în turismul sucevean;

existența Planului Urbanistic General (Master Plan) – instrument de dezvoltare urbană;

există scheme de creditare și granturi.

Amenințări

nemotivarea interesului turistic prin pierderea autenticității patrimoniului local; intervenții necontrolate sau de calitate îndoielnică care conduc la depersonalizarea orașului și localităților componente la devalorizarea spațiului public medieval;

diminuarea zonei de agrement a orașului;

accentuarea problemelor zonei istorice prin dificultatea eliminării traficului motorizat din perimetrul zonei istorice și nerezervarea unor zone pentru parcaje;

atenuarea oportunităților drumului de centură;

alterarea zonei de percepere a monumentelor istorice;

depersonalizarea localităților componente;

manifestări culturale de un nivel profesional discutabil, nereprezentative pentru promovarea valorii și autenticului, depreciind zona; insuficienta valorificare a monumentelor istorice prin evenimente culturale;

exploatarea irațională a resurselor forestiere în zonele apropiate; neprotejarea zonei verzi;

scăparea de sub control a fenomenului poluării; acceptarea unor investiții fără a respecta tehnologiile ecologice și protecția zonei;

riscurile neglijării lucrărilor de intrastructură;

lipsa de coeziune a măsurilor de dezvoltare economică și socială pe fondul accentuării lipsei de încredere a populației în redresarea economică a țării;

degradarea monumentelor de artă și arhitectură;

lipsa de colaborare între regiuni pentru dezvoltarea turismului (promovarea unui turism care să includă zona Maramureș și Bucovina);

fragilitate a sistemului de reprezentare a societății civile;

insuficiența resurselor bugetare;

bugetul necesar reabilitării și dezvoltării infrastructurii turistice depășește capacitățile economice ale investitorilor dorneni;

inexistența în planurile regionale a căilor de transport rutier modern (autostrăzi, drumuri rapide);

disponibilizări de personal din sfera mineritului;

forța de muncă calificată migrează în străinătate.

Obiective specifice

reabilitarea și punerea în valoare a monumentelor istorice și zonelor de protecție ale acestora cu atenție la pericolul pierderii autenticității, coerenței și, deci a atractivității patrimoniului local;

adoptarea unui program de acțiune pentru zonele protejate cu măsuri, proiecte și responsabilități în domeniile; locuire, infrastructură tehnică, spații publice, trafic, turism, comerț, prestări servicii, meșteșuguri, întreprinderi mici;

dezvoltarea rețelei de trafic interregional și european, rezolvarea disfuncționalităților în circulația rutieră și a stării arterelor de circulație, particularizarea circulației (poduri, piste de bicicliști);

reconsiderarea aspectului general al orașului / remodelarea și reabilitarea fondului construit existent și a spațiilor publice;

amenajarea malurilor râului Suceava, Moldova și Bistrița și includerea în zona de agrement;

manifestări și evenimente culturale valorificând cadrul istoric; perpetuarea tradiției multiculturale și multiconfesionale a zonei;

extinderea, creșterea și particularizarea prestărilor de servicii aferente turismului; prezentarea ofertei turistice conținând informații turistice și culturale;

promovarea meșteșugurilor și meseriilor tradiționale, precum și integrarea acestora în conceptul turistic general;

sensibilizarea populației pentru valoarea, frumusețea și potențialul orașului.

Capitolul V

Cadrul social al județului Suceava

V.1. Structura și dinamica populației

Populația județului Suceava este de 705.752 locuitori (la 1 iulie 2005), din care: în mediul urban – 305.873 locuitori, iar în mediul rural – 399.879 locuitori.

Sub impactul aplicării legilor fondul ui funciar, al privatizării și restructurării unităților economice de pe teritoriul județului Suceava, în structura populației ocupate s-au produs însemnate procese de redistribuire a forței de muncă.

Populația ocupată civilă este de 250.900 persoane, din care 50,3% în agricultură și silvicultură, 18,6% în industrie, 8,48 % în comerț, 2,86% în construcții etc. Populația activă civilă este de 273.000 persoane, din care 141.400 bărbați și 131.600 femei.

Densitatea populației, în anul 1930, era, în cea mai mare parte a zonei, de 20 loc/km2. Densități peste 200 loc/km2 se înregistrau doar în jurul comunei Putna, de 80-100 loc/km2 în bazinetul Câmpulung Moldovenesc, la Solca, restul teritoriului – Țara Domelor; Valea Moldovei, Valea Bistriței Aurii aveau valori de 40-60 loc/km2 și 20-40 loc/km2; în prezent, arealele se mențin – dar cu valori de 100-120 loc./km2 în Țara Domelor și depresiunea Câmpulung Moldovenesc; 140-160 loc/km2 în bazinetul Gura Humorului

Structura populației pe grupe de vârstă și sexe evidențiază următoarele aspecte: predominarea grupei de 20-30 ani, urmare a creșterii numerice a populației din 1967 și a celei de peste 60 de ani în mediul rural, fapt ce a dus la o „îmbătrânire" a populației apte de muncă, urmare a emigrării pe de o parte, iar pe de altă parte, predominarea în mediul urban, a populației masculine de la grupele de 30-50 ani. în urma analizei structurii populației pe sexe și grupe de vârstă, rezultă existența unor importante resurse de forță de muncă nevalorificate, în special în mediul rural, atât potențială, în perspectivă (grupele de vârstă de până la 14 ani) cât și în prezent (grupele de peste 45 de ani), care argumentează posibilitatea asigurării cu forță de muncă locală viitoarele amenajări turistice din zonă.

Structura socio-profesională evidențiază predominanța populației ocupate în exploatarea și prelucrarea lemnului (60,3%), în zootehnie (20,0%) de altminteri, îndeletniciri tradiționale, restul populației fiind ocupată în sectorul secundar sau terțiar.

Tabel nr. 47 – Populația și densitatea populației la recensăminte

Graficul nr. 19 – Populația la recensăminte

Tabel nr. 48 – Populația pe sexe și medii la 1 iulie (număr de persoane)

Graficul nr. 20 – Populația pe sexe

Graficul nr. 21 – Populația urbană pe sexe

Graficul nr. 22 – Populația rurală pe sexe

Tabel nr. 49 – Populația pe grupe de vârstă la 1 iulie (număr persoane)

Graficul nr. 23 – Populația pe grupe de vârstă la 1 iulie (procent)

Tabel nr. 50 – Mișcarea naturală a populației pe medii (anul 2005)

Tabel nr. 51 – Rata de fertilitate pe grupe de vârste (2005)

Tabel nr. 52 – Durata medie a vieții pe sexe (ani)

Tabel nr. 53 – Migrația internă determinată de schimbarea de domiciliu (număr persoane)

V.2. Servicii sociale

Asigurări sociale:

număr mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat, în trimestrul II 2005: 135.923 persoane;

pensia medie lunară în trimestrul II 2005: 240 lei RON.

Pornind de la măsurile cuprinse în Programul de guvernare și obiectivele prevăzute în planul de acțiuni pe 2006 al Ministerului Muncii Solidarității Sociale și Familiei se va acționa pentru continuarea reformei sistemului național de asistență socială și îmbunătățirea capacității instituționale, aplicarea politicilor sociale promovate de Guvernul României pentru categoriile de persoane aflate în situație de risc social.

Creșterea calității vieții de familie

Venitul minim garantat, ca formă de asistență socială ce se acordă celor mai sărace segmente sociale, se va urmări pe de o parte să fie un sprijin real pentru cei aflați în nevoie, creșterea eficienței acestei forme de sprijin, iar pe de altă parte, ca persoanele active beneficiare ale acestei prestații sociale să își aducă contribuția la viața social-economică a comunităților din care fac parte. De asemenea, se va urmări periodic reevaluarea modificărilor intervenite în situația familiilor beneficiare de ajutor social, punându-se accent pe sprijinirea acestora prin măsuri active care să orienteze forța de muncă provenită din acest segment de populație (de ex: șomeri din mediul rural) în sectoare deficitare din acest punct de vedere – cum ar fi agricultura – unde forța de muncă este îmbătrânită. Activitatea de monitorizare a modului de aplicare a prevederilor Legii nr. 416/2001, ca responsabilitate a D.M.S.S.F. Suceava, va fi continuată și în anul 2006 într-o strânsă colaborare cu consiliile locale municipale, orășenești și comunale.

Protecția socială a familiei – prin acordarea operativă și eficientă a unor forme de sprijin al familiilor cu copii, organizate atât pe principiul universalității, dar mai ales pe cel al solidarității umane îndreptate spre grupuri țintă, aflate cu adevărat în nevoie.

Alocația de stat pentru copii – se va asigura stabilirea și plata acestei prestații sociale în condițiile și termenele prevăzute de lege.

Alocația complementară pentru familiile cu copii și alocația de susținere pentru familiile monoparentale, vor fi stabilite și acordate în funcție de situația socio-economică a familiei și a numărului de copii aflați în întreținere, în vârstă de până la 18 ani și îndeplinirea celorlalte condiții prevăzute de lege.

Alocația de întreținere pentru copii dați în plasament familial – se va acorda lunar pe baza hotărârilor Comisiei pentru Protecția Copilului, în cuantumurile și la termenele stabilite de lege, ca formă de protecție socială alternativă la măsura instituționalizării ce s-a dovedit a fi cu mult mai eficientă și a cărei aplicare este dorită a fi extinsă în continuare.

Ajutoarele de urgență și ajutoarele financiare – ca formă de protecție socială în caz de forță majoră sau calamități, cât și a unor situații de risc social deosebit de grave, vor fi acordate numai în baza formulării unor propuneri riguros fundamentate, prin investigații de teren și evaluarea pertinentă și corectă a situațiilor constatate.

Persoanele adulte și copiii infectați cu HIV sau bolnave de SIDA, vor primi în continuare beneficii sub forma unei indemnizații lunare de hrană și vor fi consiliate de o persoană ce a fost desemnată și pregătită profesional pentru a se ocupa de aceste persoane vulnerabile.

Persoanelor nevăzătoare li se vor acorda în baza deciziilor de aprobare a D.G.A.S.P.C. alocații sociale, în cuantumuri majorate potrivit actelor normative în vigoare.

Altă formă de protecție socială a familiilor sau persoanelor cu venituri reduse sau fără venituri, este ajutorul pentru încălzirea locuinței pe perioada sezonului rece.

Organizarea unor campanii de informare cu privire la legislația privind protecția familiei și a victimelor violenței în familie, având ca scop prevenirea și combaterea violenței în familie.

Acordarea de consultanță asociațiilor și fundațiilor pentru obținerea unor finanțări pentru organizarea și înființarea de adăposturi și centre sociale pentru protejarea victimelor violenței în familie, în cadrul proiectului privind „Dezvoltarea sectorului social” finanțat prin împrumutul acordat de B.I.R.D., prin M.M.S.S.F.

Construirea de locuințe în sistemul creditelor ipotecare, locuințe pentru tineri și locuințe sociale

Protecția copilului

număr de copii în evidența sistemului de protecție: 2.000 din care:

713 la asistenți maternali profesioniști;

411 în cadrul familiei lărgite;

73 la persoane sau familii, fără grad de rudenie;

657 în centrele de plasament din structura Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava;

124 în centrele de plasament private;

22 încredințați în vederea adopției.

Serviciile sociale în regiune sunt afectate puternic de caracteristicile dominante ale perioadei de tranziție prin care trece toată țara și de faptul ca regiunea are cea mai mare populație comparativ cu celelalte regiuni, dar si cel mai redus PIBR/locuitor.

Pe de o parte, cererea pentru aceste servicii a crescut din ce în ce mai mult în ultima perioadă datorită disponibilizărilor masive din economie, dar și datorită incapacității agenților economici de a absorbi forța de muncă tânără. În plus, cererea mare este determinată și de nivelul general de sărăcie a populației, în special în cazul unor categorii sociale defavorizate cum ar fi: bătrânii, cei cu afecțiuni cronice sau cu diverse handicapuri. O consecință a acestui nivel de sărăcie este creșterea numărului de cazuri în care părinții își încredințează voluntar copiii centrelor de plasament din regiune. Acești copii, la rândul lor, necesită asistență socială complexă și foarte costisitoare.

Pe de altă parte, oferta de servicii sociale a fost extrem de deficitară la nivelul regiunii, datorită sărăciei generale a bugetelor locale, care contribuie de câțiva ani la finanțarea unei părți din aceste servicii sociale. Pe lângă alocarea unor resurse bugetare pentru finanțarea serviciilor sociale, există, de asemenea, numeroase organizații non-guvernamentale implicate în activități sociale, mai ales în domeniul protecției drepturilor copiilor și bătrânilor. În acest sens, există, totodată, orfelinate și cămine pentru bătrâni care sunt finanțate de către unități de cult religios.

O altă latură a serviciilor sociale o reprezintă cantinele sociale care funcționează în toate județele regiunii. Aici, persoanele sărace și cei care nu au nici un mijloc de existență, inclusiv cei fără locuință, beneficiază de mese zilnice gratuite.

Obiectivele avute în vedere, în corelare cu Programul de guvernare în domeniul protecției copilului sunt:

Reducerea numărului de copii din centrele de plasament clasice

Prevenirea abandonului și instituționalizării

Inițierea de programe de orientare socio-profesională pentru tinerii care părăsesc sistemul de protecție

Dezvoltarea de servicii destinate copiilor străzii

Identificarea și consilierea „copiilor străzii”.

Protecția copilului împotriva abuzului, si neglijentei

Servicii destinate copiilor în exprimarea liberă a opiniei lor.

Promovarea adopției naționale

Acordarea de servicii de specialitate pentru copiii care săvârșesc fapte penale, dar nu răspund penal

Evaluarea și consilierea copiilor care au săvârșit fapte penale, dar nu răspund penal.

Creșterea profesionalismului resurselor umane din sistem

Implicarea personalului în programe de formare privind protecția copilului, în vederea atingerii standardelor de calitate definite pentru fiecare tip de serviciu;

Asigurarea formării/perfecționării permanente a tuturor categoriilor de personal din cadrul DGJPDC Suceava

Protecția persoanelor vârstnice și protecția socială a persoanelor cu dizabilități

Eliminarea inechităților din sistemul public de pensii va fi însoțită de o serie de programe speciale menite ridice calitatea viții persoanelor vârstnice, cu implicarea autorităților locale, organizațiilor civice, direcția de specialitate din cadrul Consiliului Județean având rol de integrator al acestor acțiuni.

Obiectivele avute în vedere sunt:

reducerea sărăciei și marginalizării sociale;

asigurarea de condiții pentru egalitatea de șanse și integrarea sociala a persoanelor cu handicap și a celor provenite din medii defavorizate;

realizarea unor servicii integrate socio-medicale la domiciliu;

îmbunătățirea parteneriatului cu organizațiile civice și cultele religioase pentru furnizarea de servicii de asistență socială destinate persoanelor singure și persoanelor vârstnice;

modernizarea căminelor și centrelor existente și construcția sau amenajarea de noi instituții de acest fel;

abordarea sistematică a accesibilizării mediului social, instituțional, de muncă, astfel încât să poată fi folosite în mod eficient de persoanele cu handicap;

oferirea de locuri de muncă pentru persoanele cu dizabilități;

restructurarea și modernizarea instituțiilor de asistență specială în scopul aducerii serviciilor pe care le oferă la nivelul standardelor de calitate;

identificarea problemelor persoanelor vârstnice în legătură cu asigurarea stării de sănătate.

Sistemul de pensii

Obiectivele majore ale casei Județene de Pensii Suceava avute în vedere în anul 2006 sunt stabilite în concordanță cu politica de protecție socială promovată de Guvernul României, care are în vedere atingerea următoarelor ținte strategice:

reducerea sărăciei și marginalizării sociale:

îmbunătățirea standardului de viață pentru persoanele vârstnice;

asigurarea accesului la sistemul de asigurări sociale, proporțional cu nivelul contribuțiilor la sistem;

reducerea progresivă a numărului persoanelor asistate și încurajarea acestora pentru identificarea de surse alternative de securitate socială;

asigurarea de condiții pentru egalitate de șanse și participarea socială a persoanelor cu handicap și a celor provenite din medii defavorizate.

Creșterea numărului de contribuabili la sistemul public de pensii prin atragerea în sistem a persoanelor care lucrează în agricultură sau ca liberi întreprinzători, a cetățenilor români, care realizează venituri lucrând în străinătate.

Creșterea gradului de colectare a contribuțiilor la bugetul pensiilor prin modalitatea executării silite;

Pentru îmbunătățirea stării de sănătate a persoanelor vârstnice se vor acorda bilete de tratament balnear pensionarilor și asiguraților din sistemul public de pensii, conform criteriilor stabilite de către C.N.P.A.S. și se vor stabili, urmări și verifica programele individuale de recuperare a capacității de muncă.

Un alt obiectiv al anului 2006 în reprezintă Soluționarea dosarelor de pensii și punerea în plată a deciziilor emise, urmărindu-se reducerea timpului necesar emiterii deciziei de pensionare și punerea în plată a deciziilor emise cu respectarea normelor metodologice în vigoare.

V.3. Sănătatea populației

Rețeaua unităților sanitare publice

Sistemul de sănătate din județul Suceava dispune de o rețea de unități sanitare formată din spitale (cu aproximativ 3.400 paturi), policlinici, cabinete medicale urbane și comunale, în care își desfășoară activitatea 845 de medici (783 în sectorul public și 62 în sectorul privat), 248 medici stomatologi (149 în sectorul public și 99 în sectorul privat), 2.801 personal mediu sanitar (2.627 în sectorul public și 174 în sectorul privat). În anul 2004, numărul farmaciștilor din județ era de 261, din care 19 în sectorul public și 242 în sectorul

privat.

Sistemul de ocrotire a sănătății în regiune este caracterizat de trecerea dificilă de la centralism, egalitarism și limitarea libertății de opinii la autonomie locală, privatizare și competiție. Astfel, reforma ultimilor ani a încercat să schimbe fundamental sistemul de sănătate cu scopul de a reconstrui unitar cadrul legislativ și organizatoric, de a introduce Asigurările Sociale de Sănătate și de a diversifica mecanismele de generare a resurselor financiare, în același timp cu trecerea centrului de greutate al serviciilor de sănătate către asistența ambulatorie.

S-a urmărit stimularea privatizării sub diverse forme, introducerea competiției între furnizori, dar și descentralizarea sistemului de sănătate, prin creșterea rolului autorităților locale, al asociațiilor profesionale, al instituțiilor finanțatoare, al comunităților, etc.

Finanțarea spitalelor se face într-o proporție de peste 90% prin contracte de servicii încheiate între conducerile spitalelor și Casele Județene de Asigurări de Sănătate. În baza OG 124/1999, s-a realizat până în prezent privatizarea aproape 100% a asistenței medicale primare, atât în mediul urban, cât și în mediul rural, precum și într-o proporție de peste 70% a asistenței de specialitate ambulatorii.

În ce privește serviciile sanitare în zonele rurale, ele pot fi catalogate ca fiind precare, situându-se cu mult sub nivelul serviciilor medicale practicate în zona urbană. In majoritatea comunelor, se asigura numai serviciile sanitare primare.

Gradul de asigurare cu servicii medicale de către personalul calificat este in general scăzut, numărul medicilor fiind relativ mic in raport cu numărul de locuitori. Astfel, revin in medie 2.021 locuitori la 1 medic, fata de o medie de aproximativ 5-6 ori mai mică în zona urbană.

Numărul dispensarelor medicale comunale este și el foarte mic, acestea putând fi întâlnite doar în centrele de comună. Județul Suceava dispune de un număr de doar 7 dispensare medicale comunale.

Pentru servicii de specialitate, locuitorii din rural trebuie sa apeleze, de regula, la unitățile medicale din orașe si municipii, distanțele până la primul oraș fiind în unele cazuri mari (în zona muntoasă a Sucevei, peste 35 km.), fiind imposibilă astfel intervenția de urgență cu ajutorul salvărilor în cazurile grave.

Calitatea actului medical din mediul rural este relativ scăzută, in principal din cauza slabei dotări cu clădiri si cu aparatura medicala, de regula învechita sau chiar inexistenta.

Ca urmare a slabei calități a asistenței medicale, un locuitor din zona rurală are speranța de viata mai scăzută cu 2 ani decât un locuitor din urban.

Tabel nr. 54 – Principalele unități sanitare, cu proprietate majoritară de stat (număr unități)

Tabel nr. 55 – Principalele unități sanitare, cu proprietate privată (număr unități)

Tabel nr. 56 – Paturile în spitale și personalul medico-sanitar la 31 decembrie

Graficul nr. 24 – Paturile și personalul medico-sanitar

V.4. Educație

În anul școlar 2005/2006, rețeaua de învățământ din județul Suceava era formată dintr-un număr de 970 unități de învățământ, cu 9.136 cadre didactice și 131.402 elevi înscriși.

Învățământul universitar se desfășoară în cadrul Universității „Ștefan cel Mare”, cu un număr de 11.300 studenți înscriși la cele 9 facultăți : Educație Fizică și Sport, Inginerie Alimentară, Inginerie Electrică, Ingineria Mecanică, Istorie și Geografie, Litere și Științe ale comunicării, Silvicultură, Științe Economice și Administrație Publică, Științe ale Educației.

Pentru anul școlar 2005-2006, rețeaua școlară aflată în subordinea I.S.J. au asigurat servicii educaționale pentru 131.534 elevi, sub îndrumarea a 9.490 de cadre didactice, coordonate de 254 de manageri școlari.

Având ca obiective prioritare realizarea unui proces educativ de calitate, buna relaționare a factorilor implicați, optimizarea calității ofertei educaționale a școlilor, formarea continuă a cadrelor didactice și derularea proiectelor și programelor în parteneriat educațional, conținutul activității de management instituțional s-a bazat pe procese eficiente de planificare, operaționalizare, control-evaluare și diseminare.

Evaluarea calității managementului instituțional a fost fundamentată pe relații de comunicare, autoritate, leadership, colaborare și motivare între inspectorul școlar general, generali adjuncți, inspectorii școlari și directorii unităților de învățământ.

Se constată însă cazuri de comunicare deficitară, atât la nivelul instituției cât și între Inspectoratul Școlar și unitățile de învățământ, precum și sufocarea sistemului educațional prin repartiția de sarcini nespecifice domeniului sau prin înregistrarea și soluționarea unui număr mare de petiții și reclamații.

În unitățile școlare cu personalitate juridică managerii au acționat în baza documentelor proiective și a legislației existente, antrenând în derularea actului decizional structurile de conducere și cadrele didactice coordonatoare desemnate pentru școlile arondate în organizarea și monitorizarea procesului educațional și administrativ, ca membri ai Consiliilor de Administrație. Noul Regulament de Organizare și Funcționare a Învățământului Preuniversitar a fost aplicat corespunzător și a generat practici manageriale eficiente și participative, directorii responsabilizând și implicând un număr mai mare de cadre didactice în actul de conducere, prin operaționalizarea comisiilor de lucru. Majoritatea școlilor au avut preocupări concrete de dezvoltare a unor parteneriate reale în scopul desfășurării unor proiecte cu beneficii educaționale (reabilitări, dotări, formari de cadre, mobilități de elevi și profesori, etc.). Contribuții importante și-au adus în acest sens comunitățile locale, care prin participarea și implicarea lor au confirmat rolul prioritar al educației în societate.

Ca disfuncții constatate în urma inspecțiilor în teritoriu menționăm: caracterul formal al documentelor elaborate, lipsa diagnozei, a planurilor operaționale, a procedurilor utile de evaluare și monitorizare sau formalismul acestora, reflectat în acordarea calificativelor cadrelor didactice, precum și managementul deficitar al informației în colectivele de profesori, Consiliul reprezentativ al părinților, Consiliul elevilor. Au existat situații în care directorul școlii a preferat în locul delegării de competențe asumarea integrală a sarcinilor, în lipsa unor resurse umane disponibile.

Ca și în anii precedenți, elevii din unitățile de stat au beneficiat de sprijin guvernamental prin programele Lapte și Corn (59.836 elevi), Rechizite (51.311 elevi), Bani de liceu (5.376 elevi) și Euro 200 (2.470 elevi).

Factorul esențial în dezvoltarea unei economii naționale, si respectiv regionale este reprezentat intr-o măsură foarte mare de capitalul uman. Deși este dificil de cuantificat și reprezintă în sine un concept controversat, capitalul uman ar putea să includă resursele umane cu un anumit nivel de educație

Există o tradiții pedagogice în regiune și a unei preocupări continue pentru instruirea generației viitoare, chiar dacă în prezent infrastructura educațională se confruntă cu o serie de probleme dintre care cele mai importante sunt: lipsa unor spații adecvate procesului de instruire, lipsa unor dotări care să țină pasul cu nevoile mereu în schimbare ale pieței forței de muncă, lipsa de cooperare cu mediul industrial și, ceea ce este foarte important, necorelarea procesului de instruire cu cerințele pieței forței de muncă, adică lipsa unei strategii de instruire a resurselor umane din regiune.

Astfel, după 1989 s-a înregistrat o creștere a cererii pentru profilele: economic, medico-farmaceutic și juridic, în timp ce învățământul tehnic și profesional a cunoscut o scădere la fel ca toată industria românească, acesta nefiind capabil să se reorganizeze corespunzător și să țină pasul cu cerințele pieței forței de muncă, deși au fost introduse noi meserii sau forme de specializare în domenii ca: tehnologia informațiilor, inginerie biochimică, ingineria mediului, agromontanologie, turism, marketing și management, inginerie civilă etc. cu posibilitatea ca unele profile să fie studiate într-o limbă internațională de largă circulație: engleză sau franceză.

Deși regiunea dispune de un personal cu o bună experiență în formarea și instruirea resurselor umane și, pe de altă parte, de un bun potențial în ceea ce privește numărul de persoane înscrise în diverse forme de învățământ, o altă problemă cu care se confruntă regiunea este migrația tinerilor absolvenți în regiuni mai dezvoltate sau chiar în alte țări, deoarece oferta locurilor de muncă în regiune este extrem de scăzută în anumite domenii comparativ cu alte regiuni, unde există o ofertă mai bună pentru aceleași domenii și mai bine plătită.

Din păcate, nu avem date statistice cu privire la numărul de săli de clasă din școli pentru a putea face o comparație între regiunea noastră și celelalte regiuni în ceea privește numărul elevilor ce beneficiază de o sală de curs.

Situația actuală a învățământului rural, care poate fi considerată critică, se datorează unor factori interni și externi mediului rural cum ar fi :

mentalitatea oamenilor (folosirea copiilor la muncile agricole în detrimentul școlii, fapt ce poate fi evidențiat ușor prin prezența pe segmentul de vârstă 15-24 ani în cadrul populației ocupate pe agricultură și silvicultură a unor procente de 14,3% și respectiv 12,1% din totalul populației ocupate pe cele două ramuri);

lipsa instituțiilor de nivel liceal in zona rurală;

suplinirea lipsei de cadre didactice prin înlocuirea acestora cu „pseudo-profesori”;

lipsa mijloacelor materiale familiale care nu permit întreținerea în școală a copiilor;

nealocarea de către guvern a unor fonduri suficiente pentru educație și a subvențiilor pentru familiile din zonele rurale cu venituri mici (poate fi menționată aici și alocația bugetară pentru copii minori, care reprezintă contravaloarea a aproximativ 4 euro/lunar, bani suficienți pentru achiziționarea a 6-7 caiete);

starea infrastructurii educaționale și lipsa dotării corespunzătoare.

Aspectul calitativ al infrastructurii fizice educaționale prezintă un grad ridicat de uzură fizică și morală, având repercusiuni asupra procesului de învățământ și calității vieții prin privarea celor angrenați în acest proces de condițiile elementare de siguranță și confort.

Astfel, o parte din factorii care aduc prejudicii grave procesului de învățământ sunt prezentați în continuare:

imposibilitatea utilizării apei potabile din cauza gradului mare de impurități (factor determinant în declanșarea focarelor de infecții);

lipsa agentului termic în sălile de curs;

gradul redus de siguranță pe care îl prezintă clădirile;

insalubritatea grupurilor sanitare.

Un alt factor negativ înregistrat îl reprezintă ponderea redusă pe care o ocupă învățământul agricol la nivelul regiunii. Absolvenții profilului agricol de la toate nivelurile de instruire reprezintă o proporție foarte redusa in totalul absolvenților, mult subdimensionata in raport cu importanta agriculturii in economia regiunii .

Evoluția învățământului

În vederea consolidării rezultatelor obținute prin program PHARE TVET RO 9405 pentru învățământul profesional și tehnic, programul PHARE TVET 2001 a urmărit implementarea de măsuri integrate de dezvoltare instituțională la nivel local, regional și național prin componenta RO 0108.01 și realizarea de lucrări de reabilitare a școlilor selectate și procurarea de echipamente IT prin componenta RO 01.08.03.

Obiectivele urmărite pentru cele două componente au fost modernizarea învățământului profesional și tehnic în vederea oferirii unei pregătiri adaptate nevoilor de dezvoltare personală și profesională ale elevilor în conformitate cu cerințele pieței muncii, raționalizarea și modernizarea actualei rețele regionale a învățământului profesional și tehnic prin programe multianuale de restructurare și investiții, asigurarea egalității șanselor pentru toți tinerii în obținerea calificării profesionale, atât din punct de vedere al accesului cât și al calității procesului educațional.

În vederea realizării obiectivelor propuse și în conformitate cu Termenii de Referință ai programului, la începutul anului 2001, s-a constituit Consorțiul Regional TVET Nord-Est, structură consultativă pentru Consiliul pentru Dezvoltare Regională Nord-Est.

Tabel nr. 57 – Populația școlară din învățământul de toate gradele (inclusiv învățământ particular) (număr)

V.5. Cultură și artă, sport și agrement

Tabel nr. 58 – Numărul și activitatea bibliotecilor

Tabel nr. 59 – Abonamente la radio și televiziune, la 31 decembrie (număr)

Tabel nr. 60 – Activitatea sportivă (număr)

Figura 50 – Stadionul Areni (www.orasulsuceava.ro)

Figura 51 – Cazinoul Vatra Dornei (foto personală)

Analiza SWOT – cadrul social

Puncte tari

valoarea încă ridicată a natalității, ce asigură existența forței de muncă în viitor;

valoarea relativ scăzută a mortalității și a mortalității infantile;

bilanțul natural are valori superioare mediei pe țară;

gradul ridicat de omogenitate etnică, lingvistică și confesională;

bogată activitate spirituală, dovedită prin numărul mare de locașuri de cult;

lipsa conflictelor interetnice;

tendința de creștere a ratei nupțialității;

numărul mare de plecări la lucru în străinătate asigură stabilitatea financiară a multor familii;

cifra de afaceri din domeniul hotelier, restaurante, agenții de turism este realizată de IMM-uri cu activitate în acest domeniu;

finalizarea procesului de privat izare (agenții economici din domeniul turismului își desfășoară activitatea numai în domeniul privat);

cadre didactice calificate, în majoritate cu gradele didactice I și II;

diminuarea constantă a numărului suplinitorilor necalificați;

stagii de abilitare curriculară pentru toate segmentele de personal didactic;

promovarea strategiilor moderne în abordarea actului învățării;

existența unor unități școlare cu promovabilitate 100% la examenele naționale;

număr mare de absolvenți integrați profesional și social;

număr mare de elevi participanți și premiați la concursurile și olimpiadele naționale;

informatizare unităților de învățământ;

dotarea tuturor colegiilor, liceelor și grupurilor școlare cu câte o rețea de 25 de calculatoare și un server și conectarea acestora la internet;

deschideri locale pentru integrarea școlii în comunitate;

parteneriate educaționale interne și externe;

existența școlilor pilot în programul Phare;

cuprinderea unui număr mare de unități școlare, în Programul de Reabilitare a școlilor din România prin Programul Băncii Mondiale;

existența unui minim de servicii specializate: pentru copilul în dificultate, persoane vârstnice, persoane fără adăpost;

existența unor strategii la nivel județean în unele domenii: protecția copilului, învățământ și educație, sport;

personal specializat în domeniul protecției copilului cu posibilități de perfecționare;

colaborare între ONG-uri și instituții publice;

structura organizatorică a sindicatelor la nivel central și teritorial;

experiență și capacitate în atragerea și gestionarea de fonduri extrabugetare;

tehnicieni de elită în domeniul sportului de performanță și a sportului pentru toți;

colaborare optimă între Direcția Județeană pentru Sport, Clubul Sportiv Municipal și Asociații județene pe ramuri de sport;

derularea proiectelor locale județene și naționale pe diferite componente (abandon școlar, consum de droguri, trafic uman);

aplicarea cu eficiență a unor programe guvernamentale „Lapte și corn”, „Informatizarea școlilor”;

oferta bogată de alternative educaționale (educație nonformală step by step, timp liber, vocațional, etc.);

existența Centrului Județean de Asistență Psihopedagogică și a Casei Corpului Didactic;

existența programelor de reabilitare, de dotare a școlilor cu mobilier școlar;

încadrarea școlilor din județul Suceava cu cadre didactice calificate;

cooperări internaționale, programe de înfrățire între orașe;

ofertă mass-media diversificată și accesibilă;

existența unui Centru de Relații Publice în cadrul primăriilor județului Suceava.

Puncte slabe

scăderea ratei natalității;

populația municipiului este în ușoară descreștere;

bilanțul natural a devenit negativ;

ponderea populației feminine este ridicată;

nivelul foarte scăzut al populației ocupate din totalul populației active;

rata ridicată a șomajului;

bilanțul migratoriu este negativ;

diminuarea populației tinere;

îmbătrânirea populației;

creșterea ratei emigrării;

numărul scăzut de locuri de muncă;

diminuarea numerică a populației masculine, cu implicații negative în asigurarea forței de muncă pentru unele sectoare economice;

tendința de creștere a ratei divorțialității.

procent ridicat de locuințe necorespunzătoare ca stare, situate atât în blocuri cât și individuale;

numărul mare al apartamentelor de confort redus, al blocurilor de garsoniere sau al căminelor de nefamiliști în care, în mod special, condițiile de locuit sunt sub standarde;

zone de locuit situate în imediata apropiere a arterelor rutiere de trafic greu, expuse la zgomot și trepidații, fără perdele de protecție;

lipsa amenajărilor minimale proprii unor zone de locuit cu densitate mare: locuri de joacă pentru copii, terenuri de sport, locuri de parcare, locuri pentru garaje, spații verzi, etc.;

starea necorespunzătoare a fațadelor, subsolurilor și anexelor majorității blocurilor, ce necesită lucrări costisitoare de întreținere și reamenajare;

izolații termice și fonice slabe, instalații și tâmplărie învechite la toate locuințele colective;

incapacitatea posesorilor de apartamente, ca și a unei părți a celor posesori de locuințe individuale de a face față unor cheltuieli ridicate pentru încălzirea locuințelor pe timp de iarnă, amplificate de lipsa termoficării și de situarea într-o zonă cu ierni aspre;

uniformizarea designului arhitectonic, axat pe condiții de locuit improprii;

subdimensionarea spațiului interior, ca număr de camere și suprafață locuibilă, pentru majoritatea locuințelor colective, ca și pentru o parte a celor individuale;

izolarea unor cartiere de locuit formate din locuințe individuale cu aspect preponderent rural, cu implicații în racordarea lor dificilă la rețelele de alimentare cu apă, canalizare, televiziune prin cablu și gaz metan;

dimensionarea necorespunzătoare și calitatea slabă a rețelei stradale, în special în cartierele cu locuințe individuale;

slăbirea gradului de siguranță al unor locuințe colective, ca urmare a lucrărilor de reamenajare și recompartimentare ce au afectat structura de rezistență (modificări de pereți interiori, construirea de balcoane și uși exterioare de acces la parter, amenajarea de spații comerciale la parterul blocurilor);

aspectul inestetic dat de construirea de șarpante, mansarde, balcoane, terase sau chiar de anexe gospodărești la unele blocuri de locuințe;

ocuparea spațiilor verzi, și așa insuficiente, cu garaje sau mașini parcate;

insuficiența platformelor de depozitare a resturilor menajere și disfuncționalitățile din activitatea de colectare și depozitare a acestora;

un proces permanent și important de schimbare a proprietarilor, prin care familiile sărace se mută în apartamente mai mici, cu consecințe asupra calității locuirii;

numărul mare de apartamente nelocuite, în condițiile în care, pe plan local, cererea de locuințe este în creștere;

costurile foarte mari și birocrația stufoasă necesare pentru contorizarea individuală a consumului de apă, gaz metan și energie electrică datorită monopolului existent în furnizarea de utilități;

lipsa unei baze de date foarte clare privind starea socială a fiecărui cetățean în parte;

lipsa unor birouri de consiliere, a asistenților sociali, care să-i îndrume pe cei aflați în dificultate;

creșterea șomajului de lungă durată și a șomajului în rândul tinerilor, coroborată cu lipsa programelor de sprijin a acestora;

insuficiența fondurilor pentru construcția de locuințe sociale;

necesitatea înființării unor centre speciale pentru tinerii cu dizabilități și pentru persoanele aflate în dificultate;

imposibilitatea acoperirii fondurilor necesare cheltuielilor curente ale unităților medicale și asigurării cu medicamente în regim de compensare și gratuitate;

afluența mare de bolnavi în unele secții și numărul mare de internări ce constituie cazuri sociale;

numărul mare de paturi din saloanele unor secții ale spitalului și insuficiența grupurilor sanitare;

lipsa aparaturii medicale performante;

un număr redus de medici specialiști în anumite domenii;

ineficiența serviciului de ambulanță, datorită dotării tehnice precare și numărului redus de personal și vehicule;

mediul fiscal și legislativ instabil;

asigurarea resurselor financiare bugetare (de către autoritățile locale în vederea facilității accesării de finanțări rambursabile sau nerambursabile);

insuficienta colaborare între universitate (Facultatea de Turism) și agenții economici cu activități în domeniul turismului;

neimplicarea unor cadre didactice atât în propria dezvoltare profesională, cât și în actul educațional și decizional;

reticența față de nou și schimbare a unor manageri și a unor cadre didactice;

dificultatea încadrării cu personal didactic calificat în unitățile izolate din mediul rural;

comunicarea intrasistemică deficitară;

strategii de tip discursiv/informativ;

evaluarea subiectivă și inconsecventă;

dificultăți/rezultate slabe înregistrate în pregătirea elevilor în mediul rural;

absenteismul în rândul elevilor și abandonul școlar, în special în unitățile cu clase SAM;

introducerea lentă și parțială a TIC în comunicare și instruire la clasă;

accentuarea uzurii morale și fizice a bazei didactico-materiale;

lipsa dotării minimale a unităților școlare din mediul rural pentru asigurarea unui flux informațional eficient;

insuficienta colaborare a părinților cu școala;

subfinanțarea activităților de învățământ, dificultăți în mobilizarea de resurse extrabugetare – agenți economici slab motivați pentru susținerea segmentelor corespunzătoare de formare;

rezultate mediocre ale elevilor care studiază în unitățile de învățământ particular;

insuficient personal calificat și insuficient motivat în domeniul protecției copilului;

insuficiente solicitări pentru adopții naționale;

insuficiența resurselor financiare pentru cofinanțarea proiectelor și insuficiența voluntarilor;

insuficienta colaborare între instituțiile și autoritățile locale;

insuficiența terenurilor, spațiilor și dotărilor pentru înființarea unor noi centre și servicii specializate; insuficiența serviciilor pentru vârstnici;

lipsa parteneriatului social lucrativ;

dezinteres pentru susținere financiară a forurilor locale în categoria sportului pentru toți;

susținere bugetară minimă pentru categoria sportul pentru toți și o bază materială precară;

condiții de practică improprii (stadioane, baze de agrement, stranduri, păduri, zone amenajate pentru iarnă și vară, jogging);

circulația defectuoasă a informației către Inspectoratul Școlar Județean și unitățile din subordine (logistică insuficientă);

absența fondurilor necesare creării unei rețele electronice de transmitere a datelor;

inerția în aplicarea standardelor educaționale;

transformarea școlii din instituție de stat în una de tip comunitar cu accent pe relația școală – comunitate – familie;

insuficienta preocupare a managerilor școlari pentru atragerea de fonduri pentru autodotarea școlilor;

inerție în aplicarea prevederilor legale referitoare la managementul reformator;

greutăți în stabilirea unei comunicări de bună calitate cu primăria și celelalte instituții comunitare,

absenteismul și delicvența juvenilă în creștere;

abandonul școlar în cazul familiilor aflate în situația de risc social;

servicii și insuficiente programe adresate vârstnicilor;

nivel scăzut de educație a populației asistate;

stare precară a familiilor cu mulți copii;

coeziune scăzută între corpurile tehnice, asociații profesionale, experți;

sistem sanitar insuficient finanțat;

inexistența dialogului între actorii politici (partide politice, senatori, deputați, consilieri) cu cetățenii și societatea civilă;

lipsa spațiului adecvat și a cadrelor medicale în localitățile componente.

Oportunități

crearea Centrului de afaceri (expozițional) „Bucovina” de lângă Aeroportul Suceava;

posibilitatea dezvoltării mediului de afaceri ca rezultat al construcției parcurilor industriale și a incubatoarelor de afaceri;

dezvoltarea IMM-urilor în domeniul serviciilor;

învățământ alternativ, particular;

C.D.Ș – din perspectiva particularizării actului învățării;

accesul la informație, Programul SEI;

implementarea strategiilor privind descentralizarea învățământului, asigurarea calității, crearea mișcării pentru educație în învățământul sucevean;

parteneriat activ cu sindicatele;

comunicare/interrelaționare/multiculturalitate;

stagii de formare managerială pentru directorii unităților de învățământ și inspectori școlari

existența programelor de formare a cadrelor didactice, propuse de M.Ed.C. și locale, propuse de Universități și CCD, inclusiv programele europene propuse de Agenția Națională „Socrates”;

existența programului pentru învățământul rural;

existența programelor europene de parteneriat educațional, la care România este asociată;

lărgirea parteneriatului local, regional;

legislația în concordanță cu necesitățile pentru stimularea angajatorilor prin subvenționarea locurilor de muncă;

existența unor fundații și asociații în domeniul protecției sociale;

legislație favorabilă în domeniul protecției sociale;

insuficient exploatate unele domenii de activitate și existență de cerere de servicii;

existența programelor cu finanțare externă;

accesarea și derularea programelor de finanțare – PHARE TVET 2003-2004 privind dezvoltarea învățământului profesional și în Școlile de Arte și Meserii;

încheierea și derularea parteneriatelor cu agenții economici pentru desfășurarea practicii comasate;

derularea programelor de perfecționare – formarea continuă la nivel local;

derularea programelor de abilitare curriculară și a programelor de formare a managerilor școlari;

accesarea programelor europene: Leonardo da Vinci, Commenius, etc.;

realizarea Programului guvernamental de informatizare a învățământului liceal prin dotarea cu calculatoare performante;

existența tradițiilor cultural-artistice.

Amenințări

modificările legislative repetate (inclusiv cele fiscale);

slaba competitivitate a firmelor din județ, comparativ cu cele din statele UE;

blocajele financiare care se produc periodic;

gradul redus de asociativitate și cooperare a IMM-urilor;

imposibilitatea încadrării cu personal didactic calificat/titular în unitățile școlare izolate, cu efective mici de elevi; existența predării în clase simultane;

motivarea/stimularea slabă a cadrelor didactice prin politicile salariale curente;

deteriorarea mediului socio-economic, familial; diminuarea interesului/capacității familiei de a susține pregătirea școlară a copiilor;

spor demografic negativ cu implicații în dimensionarea rețelei școlare și a încadrării personalului didactic;

interese și presiuni externe care influențează unele decizii în zona managementului resurselor umane;

instabilitatea economică, creșterea ratei șomajului;

necunoașterea sau neînțelegerea corectă a legislație;

rezistența la schimbare din partea instituțiilor;

noile servicii s-ar putea să nu aibă capacitate suficientă pentru satisfacerea nevoilor populației;

lipsa unor alternative pentru minori, bolnavi psihici, etc. datorită lipsei unor instituții medico-sociale;

pierderea încrederii, credibilității sindicatelor;

posibilitatea creșterii absenteismului, a abandonului școlar în actualele condiții socio-economice;

neîncadrarea unităților de învățământ cu un psiholog școlar;

neimplicarea autorităților locale în organizarea unor licitații pentru finanțarea unor proiecte educative pe diferite componente;

munca la negru și la limita salariului minim (evaziuni mascate);

economie monoindustrială, reconversii dificile;

emigrare a resurselor umane adulte, calificate și necalificate;

lipsa de locuri de muncă – adecvate cererii.

Obiective specifice

dezvoltare de noi servicii sociale;

promovarea valorilor culturale autohtone;

diversificarea actului cultural;ț

creșterea participării și implicării ONG-urilor în procesul decizional privind dezvoltarea socio-economică a județului Suceava;

crearea cadrului adecvat desfășurării acțiunilor de voluntariat;

organizarea de către primăriile din județ de licitații de proiecte;

dezvoltarea infrastructurii și creșterea calității serviciilor de sănătate;

revitalizarea și înființarea de noi baze sportive pentru sportul de sănătate și agrement;

cuprinderea tuturor copiilor în învățământul preșcolar;

reabilitarea, modernizarea și dotarea unităților de învățământ;

crearea de parteneriate între primărie și sindicate vizând realizarea proiectelor rezultate din Agenda Locală 21 a județului Suceava.

Capitolul VI

Planul local de acțiune

VI.1. Viziune și obiective generale

Dezvoltarea Durabilă oferă o viziune pozitivă pe termen lung a societății, mult mai prosperă și care promite un mediu mai curat, mai sigur, mai sănătos – o societate care furnizează o mai bună calitate a vieții pentru noi, pentru copiii noștri și pentru nepoții noștri. Punerea acesteia în practică necesită creșterea suportului economic, a progresului social și respectarea mediului înconjurător, pentru ca politica socială să sprijine performanța economică.

Eliminarea degradării mediului și a consumului irațional de resurse din dezvoltarea economică și socială necesită o reorientare majoră a unor noi investiții publice și private, a unei tehnologii favorabile protecției mediului. Planul local de dezvoltare durabilă ar trebui să fie un catalizator pentru crearea politicii și a opiniei publice în anii următori, motivând reforma instituțională și schimbările în comportamentul colectiv și consumator, creând condiții pentru fiecare afacere să investească în soluții inovatoare și să creeze locuri de muncă noi și de mai bună calitate.

Viziunea de dezvoltare pe termen lung a județului Suceava este aceea de a asigura PROSPERITATE tuturor membrilor comunității, prin:

P Protecția mediului

R Regenerare urbană

O Ocuparea forței de muncă

S Servicii de calitate în:administrație, educație, sănătate, servicii publice

P Parteneriat public – privat, legături regionale și europene

E Economia resurselor

R Reabilitarea orașului turistic

I Infrastructură edilitară, de afaceri și transport durabil

T Turism și agrement

A Atragerea și încurajarea investițiilor

T Transparența deciziilor

E Egalitatea șanselor, coeziune economică și socială

Județul Suceava își propune să obțină, până în anul 2015, prin implicarea tuturor sectoarelor comunității locale în planificarea locală și în procesul de luare a deciziilor.

asigurarea accesului tuturor locuitorilor la servicii de bază adecvate: educație, sănătate, locuință, energie, formare profesională, transport;

crearea suportului pentru asigurarea nevoilor la nivel local, de la producție la consum și evacuare;

asigurarea dezvoltării economiei locale într-un mod care să nu amenințe resursele naturale și mediul înconjurător;

protejarea mediului prin adoptarea unei abordări eco-sistemice și prin minimizarea utilizării resurselor naturale și a terenului, a generării de deșeuri și emisii poluante și prin încurajarea biodiversității;

protejarea, prezervarea, protecția și reabilitarea valorilor culturale, artistice și istorice inclusiv a clădirilor, monumentelor, îmbunătățind și respectând atractivitatea și funcționalitatea spațiilor și clădirilor;

analiza situației județului Suceava și evaluarea obiectivelor au condus la stabilirea unor obiective generale prioritare pentru dezvoltarea pe termen mediu și scurt;

îmbunătățirea infrastructurii urbane și creșterea gradului de accesibilitate a cetățenilor la aceasta;

revitalizarea, reabilitarea și punerea în valoare a orașului turistic;

dezvoltarea turismului prin diversificarea ofertei turistice;

dezvoltarea economică durabilă;

regenerarea și punerea în valoare a capitalului natural.

VI.2. Măsuri de întărire a capacității instituționale

Pentru îndeplinirea obiectivelor propuse în cadrul Agendei Locale 21, obiective care vizează dezvoltarea durabilă a județului Suceava, este nevoie de mobilizarea resurselor financiare și umane, precum și de identificarea mecanismelor celor mai eficiente de utilizare a acestora.

Realizarea obiectivelor presupune întărirea capacității instituționale a primăriilor din județul Suceava, atât la nivelul factorilor de decizie cât și al celor de execuție, atragerea resurselor financiare suficiente pentru realizarea investițiilor, îmbunătățirea nivelului de pregătire și specializare a resurselor umane, identificarea celor mai eficiente posibilități de comunicare.

VI.2.1. Managementul resurselor umane

Politica eficientă de utilizare a resurselor umane

obținerea certificării calității serviciilor – ISO 9000;

realizarea unei corelări între cerințele din sistemul de administrație și capacitățile resurselor umane existente;

fișe ale postului actualizate în permanență în funcție de necesități;

realizarea unui regulament de organizare și funcționare actualizat.

Creșterea nivelului de pregătire profesională a angajaților primăriei

realizarea unui nivel calitativ superior al pregătirii profesionale prin participarea cel puțin o dată pe an la programe de instruire (traininguri, cursuri, seminarii);

colaborarea cu alte instituții, organizații pentru realizarea unor cursuri de pregătire pe domenii ale administrației locale;

identificarea posibilităților de a atrage programe de finanțare în domeniul perfecționării resurselor umane.

Motivarea și responsabilizarea personalului

stimularea gradului de conștientizare a angajaților asupra importanței activității fiecăruia;

realizarea unor schimburi de experiență cu instituții similare din alte localități, fie în țară, fie în cadrul relațiilor cu orașe partenere din străinătate;

stimularea financiară diferențiată a angajaților în funcție de eficiența activității desfășurate.

VI.2.2. Eficientizarea comunicării și managementului serviciilor

realizarea unei colaborări mai eficiente între birourile și serviciile primăriei;

eficientizarea activității în cadrul direcțiilor, serviciilor și birourilor primăriei.

VI.2.3. Realizarea compatibilității instituționale cu UE

implementarea unei structuri instituționale capabile să se adapteze legislației comunitare;

aplicarea măsurilor de reformă în administrația publică locală.

VI.2.4. Managementul relației cu cetățenii

Administrația locală a județului Suceava are în vedere între obiectivele sale prioritare și îmbunătățirea raportului cetățean – administrație, ținând cont de câteva principii fundamentale ale acestei relații: servicii oferite în folosul efectiv al cetățenilor, transparența în luarea și aplicarea deciziilor, participarea activă și efectiva a societății civile la luarea deciziilor, politici și metode eficiente de comunicare cu cetățenii.

Un alt obiectiv ar fi acela al elaborării și implementării unui sistem de monitorizare a calității serviciilor oferite cetățenilor și a gradului de satisfacere a cerințelor comunității.

Capitolul VII

Obiective specifice și proiecte identificate

VII.1. Capital natural

Figura 54 – Peisaj în zona Iacobeni (foto personală)

Conservarea resurselor (bunurilor și serviciilor) oferite de componentele capitalului natural: aer, apă, sol, vegetație, faună

Creșterea calității factorilor de mediu (aer, apă, sol, zgomot) în conformitate cu normele și legislație Uniunii Europene

Reducerea impactului asupra mediului prin implementarea unui sistem integrat de gestionare a deșeurilor

Îmbunătățirea din punct de vedere calitativ a spațiilor verzi urbane existente și amenajarea de noi spații verzi și de agrement. Creșterea suprafeței totale a spațiilor verzi în intravilanul din localitățile județului Suceava

Creșterea suprafeței pădurilor cu rol de protecție și agrement din jurul localităților județului Suceava

VII.2. Capital antropic

Figura 55 – Pârtia de schi Vatra Dornei (foto personală)

Crearea și dezvoltarea unor mecanisme eficiente de creștere a competitivității agenților economici, prin susținerea dezvoltării și aplicării inovației tehnologice

Susținerea creării și dezvoltării unor structuri specializate în asigurarea de consultanță / formare continuă în domenii prioritare pentru dezvoltarea de afaceri durabile

Susținerea creării unor facilități direcționate pe creșterea capacității tehnologice, retehnologizarea și eficientizarea producției, cu accent pe domeniile industriale cheie ale județului

Îmbunătățirea măsurilor active de ocupare ca instrument sistematic pentru încurajarea ocupării forței de muncă și creșterea capacității acesteia de adaptare la nevoile în continuă evoluție de pe piața muncii

Susținerea creării unei strategii locale de asigurare a unor facilități investitorilor locali care investesc în dezvoltare la nivelul localități

Crearea și dezvoltarea unor programe de reabilitare a rețelei de drumuri ale orașului și a cartierelor sale, precum și optimizarea transportului public local

Creșterea eficienței energetice la toate nivelele: producerea, transportul, distribuția și utilizarea energie

Analiza posibilității realizării în zonă, a unui aeroport pentru avioane tip charter

Reabilitarea rețelelor de alimentare și distribuție a utilităților la nivel de oraș și cartiere

Dezvoltarea infrastructurii pentru afaceri în sensul susținerii dezvoltării unei piețe a intermediarilor de valori mobiliare

Schime de promovare a produselor locale de alimentare și nealimentare și de artizanat

Susținerea unor strategii de promovare a orașului la nivel european în scopul atragerii de investiții străine

Susținerea dezvoltării unor programe de formare profesională pentru forța de muncă absorbită de domeniile cheie din municipiu și județ

Susținerea atragerii unor lanțuri de magazine de tip cash&carry în imediata apropiere a localităților

VII.3. Turism

Figura 56 – Casa Lucreția – Vama (www.casa-lucretia.ro)

Reabilitarea și punerea în valoare a monumentelor istorice și zonelor de protecție ale acestora cu atenție la pericolul pierderii autenticității, coerenței și, deci, a atractivității patrimoniului local

Adoptarea unui program de acțiune pentru zonele protejate cu măsuri, proiecte și responsabilități în domeniile: locuire, infrastructură tehnică, spații publice, trafic, turism, comerț, prestări servicii, meșteșuguri, întreprinderi mici

Dezvoltarea rețelei de trafic interregional și european, rezolvarea disfuncționalităților în circulația rutieră și a stării arterelor de circulație, particularizarea circulației (poduri, piste de bicicliști)

Reconsiderarea aspectului general al județului / remodelarea și reabilitarea fondului construit existent și a spațiilor publice

Amenajarea malurilor râului Suceava și Moldova

Manifestări și evenimente culturale valorificând cadrul istoric; perpetuarea tradiției multiculturale și multiconfesionale a zonei

Extinderea, creșterea și particularizarea prestărilor de servicii aferente turismului; prezentarea ofertei turistice conținând informații turistice și culturale

Promovarea meșteșugurilor și meseriilor tradiționale, precum și integrarea acestora în conceptul turistic general

Sensibilizarea populației pentru valoarea, frumusețea și potențialul județului

VII.4. Capital social

Modernizarea și îmbunătățirea bazei tehnico-materiale a serviciilor sociale existente

Dezvoltare de noi servicii sociale

Diversitatea actului cultural

Creșterea participării și implicării ONG-urilor în procesul decizional privind dezvoltarea socio-economică a Sucevei

Crearea cadrului adecvat desfășurării acțiunilor de voluntariat

Dezvoltarea infrastructurii calității și serviciilor de sănătate

Revitalizarea și înființarea de noi baze sportive pentru sportul de sănătate și agrement

Reabilitarea, modernizarea și dotarea unităților de învățământ

Modernizarea relației cetățean –administrație; asigurarea unor servicii de calitate în administrație pentru cetățean

Capitolul VIII

Proiecte în curs de realizare

Județul Suceava este cunoscut ca unul dintre județele cele mai active din punctul de vedere al aplicării la diverse finanțări, atât pe linie guvernamentală (consilii, primării, prefectură), cât și a ONG-urilor. De asemenea, pe nici o listă de proiecte finanțate nu poate să nu apară măcar o dată „Suceava”.

Figura 57 – Lucrări la drumul european E57, sectorul Valea Putnei (foto personală)

Enumerăm câteva dintre aceste proiecte:

Tabel nr. 61- Proiecte realizate

Mai prezentăm 3 proiecte importante pentru județul Suceava:

Utilități și mediu la standarde europene în județul Suceava are următoarele obiective:

înființarea și extinderea distribuției de gaze naturale în 60 localități ale județului din care 5 orașe, prin construirea a 380 km. de conducte de transport de înaltă și medie presiune și a 44 stații de reglare, măsurare, predare. Vor fi racordate la rețeaua de gaz metan un număr de circa 88.000 gospodării, realizându-se astfel, anual, o reducere de 795.000 m3 lemn. În condițiile în care lemnul este o resursă greu regenerabilă, eliminarea consumului unei asemenea mase lemnoase contribuie la păstrarea echilibrului ecologic al zonei. Acest fapt va conduce și la menținerea calității ridicate a aerului, a fondului cinegetic, precum și a nivelului precipitațiilor, constituind în esență factori esențiali pentru dezvoltarea activităților de turism;

reabilitarea sistemelor de termoficare din 6 orașe ale județului, respectiv: Vatra Dornei, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Siret, Suceava și Rădăuți, care va urmări refacerea centralelor termice și a punctelor termice, reabilitarea sistemului de transport și distribuție a agentului termic, contorizarea la nivel de consumator final, reducerea pierderilor cu peste 45%, reducerea prețului de producție a agentului termic.

Valoarea investițiilor este de 83,6 milioane euro (credit extern cu garanție guvernamentală).

Reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă în județul Suceava, proiect care a obținut finanțarea în cadrul Programului SAMTID și care are următoarele obiective:

reabilitarea rețelelor de alimentare cu apă, circa 104 km. de conducte, în localitățile Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Vatra Dornei, Siret, Solca și Fălticeni;

reabilitarea stațiilor de pompare și tratare (Câmpulung Moldovenesc, Fălticeni și Solca);

contorizarea consumatorilor din Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Vatra Dornei, Siret și Solca.

Valoarea totală a proiectului este de 12.597.000 euro.

Un alt proiect fundamentat de Consiliul Județean Suceava și aprobat la finanțare în cadrul Programului PHARE 2003, Coeziune economică și socială, Proiecte Mari de Infrastructură Regională este proiectul Ecologizarea și modernizarea zonelor protejate din jurul monumentelor aparținând patrimoniului național și UNESCO – Mănăstiri Suceava.

Proiectul se înscrie în cadrul obiectivelor și priorităților din strategia națională pentru dezvoltarea turismului, identificate în Strategia Națională de Dezvoltare („Prioritatea 1 – Îmbunătățirea competitivității în sectorul productiv; […] investiții în turism”) elaborată de Ministerul Turismului și în Strategia de Dezvoltare Regională elaborată de Agenția de Dezvoltare Nord-Est („Dezvoltarea Infrastructurii, Măsura 1.2. Dezvoltarea infrastructurii care folosește și promovează potențialul turistic din Regiunea Nord-Est).

Obiectivul major al proiectului este dezvoltarea turismului din regiune, domeniu considerat prioritar în strategia de dezvoltare a zonei, prin îmbunătățirea infrastructurii locale și prin utilizarea mai bună a potențialului turistic existent.

Obiectivele principale ale proiectului sunt:

reabilitarea infrastructurii la 11 mănăstiri: drumuri, parcări, rețele de apă și canalizare, amplasarea de stații de epurare și rețele electrice;

utilizarea mai bună a potențialului turistic zonal;

stimularea dezvoltării economice prin impulsionarea activităților din sfera turismului.

Activitățile necesare îndeplinirii obiectivelor propuse sunt:

reabilitarea drumurilor de acces de la drumul principal (județean, comunal) la mănăstiri;

construcția sau reabilitarea parcărilor turistice din proximitatea mănăstirilor;

amplasarea de grupuri sanitare adecvate în parcările turistice și conectarea acestora la rețelele de utilități;

realizarea de panouri de informare turistică în parcări;

realizarea iluminatului exterior al parcărilor și panourilor turistice;

reabilitare rețelelor de canalizare și amplasarea de stații de epurare care să deverseze în emisar;

realizarea de puncte de colectare a deșeurilor.

Cele 11 mănăstiri incluse în proiect sunt: Putna, Sucevița, Voroneț, Moldovița, Dragomirna, Humor, Probota, Râșca, Slatina, Slătioara și Bogdan Vodă – Rădăuți.

Valoarea proiectului: 1,5 mil. euro (Grant Phare)

Centrul Economic Bucovina, Suceava

Figura 59 – Centrul Economic Bucovina (sursă: www.cebs.ro)

Centrul Economic Bucovina Suceava este structurat în următoarele zone:

Centru expozițional este o construcție P+2E. Construcția va avea ca destinație: spații pentru expoziții, conferințe, prezentări traininguri, cercetare, mese festive și restaurant.

Parcul industrial cuprinde 8 pavilioane parter care sunt specializate pe principalele activități economice: tehnologia informației (IT), cercetare, industria prelucrării lemnului, industria alimentară, turism, industria ușoară, activități artizanale. Un pavilion are următoarele funcțiuni: acces specialiști, laboratoare, spații de lucru, săli consiliu, analiză, administrație.

Incubatorul de afaceri, construcție P+2E are destinația pentru sedii de firmă.

Întregul Centru economic, cu cele trei zone ale sale are asigurate: căile de acces pentru circulația pietonală și carosabilă; parcările aferente; spații de agrement și plimbare.

Impactul asupra dezvoltării activității economico-sociale, prin realizarea acestui proiect, se va materializa prin:

creșterea producției industriale și desfacerea mărfurilor;

crearea de noi locuri de muncă și reducerea ratei șomajului;

creșterea contribuției solicitanților la constituirea bugetelor locale ale localităților din regiune;

modernizarea infrastructurii din zonă și implicit îmbunătățirea mediului înconjurător.

Valoarea investiției: 4.999.777,36 euro, cu finanțare mixtă:

3.128.860,67 euro, fonduri PHARE reprezentând 62,58%

1.215.945,86 euro, Guvernul României reprezentând 24,32%

654.970,83 euro, Consiliul Județean Suceava reprezentând 13,10%

Terenul de amplasament în suprafață de 13,75 ha proprietatea Consiliului Județean se regăsește în imediata vecinătate a aeroportului Salcea. Centru economic se construiește efectiv pe o suprafață de aproximativ 5 ha din această suprafață.

Concluzii

Suceava! Când spui „Suceava” te gândești la unul dintre cele mai mari județe ale României, cu suprafețe imense de pădure, cu mănăstiri unice, cu un potențial turistic nesecat. Când spui „Suceava” te gândești la județul cel mai sărat al Regiunii de Nord-est, un județ unde salariul mediu pe economie cunoaște o valoare mult mai mică decât în restul țării, o forță a muncii cu o puternică dinamică, datorită migrației populației spre țări ca Italia, Spania, Grecia, Israel, pentru „o viață mai bună”, spun ei.

Un alt adevăr este faptul că județul Suceava este clasat pe locurile fruntașe din punctul de vedere al potențialul turistic. „Bucovina” este considerată un „brand”. De aceea se preferă denumirea de „Bucovina” în loc de „Suceava”, din acest punct de vedere. În numeroase situații și domenii, inclusiv în cel geografic și în mass-media, uneori chiar în cazul abordărilor istorice, a devenit un fapt comun să se folosească numele generic de „Bucovina”, cu referire subînțeleasă și limitată la partea ei sudică, situată în nord-nord-estul țării noastre, coincidență mai mult sau mai puțin cu actualul județ Suceava. Această limită spațială nu este deloc forțată, pentru că limitele celor două unități corespund cu o aproximație notabilă. Sunt mulți turiști străini care cunosc „Bucovina”, dar nu știu că ei, de fapt, vin în județul Suceava.

În primă etapă, Agenda Locală 21 a fost realizată pentru localitățile Fălticeni și Vatra Dornei, astfel:

Fălticeni, odată un „târg” important al Moldovei, actual este direct dependent de reședința de județ – Suceava. Fălticeniul merge pe structura clasică a Agendei Locale 21. Ideea Agendei a fost îmbrățișată de fălticeneni pentru Renașterea Fălticeniului, a forțelor creatoare locale. S-a împărtășit îngrijorarea exprimată: creșterea efectelor negative pe care oamenii le induc asupra planetei – încălzirea globală, distrugerea habitatelor, poluarea și alte, multe, provocări economice și sociale. Actual, Agenda Locală 21 a devenit un document de bază al administrație publice locale. În acest proces, Agenda Locală 21 a impus modelul de dezvoltare economică în acord cu rezolvarea problemelor sociale, exploatarea rațională a resurselor și protejarea mediului ambiant.

Vatra Dornei este o stațiune balneo-climaterică, emblema județului Suceava. Cunoscută pentru apele minerale și valorificarea terapeutică a acestora, astăzi a devenit o stațiune preferată de persoane de vârsta a treia. Pentru Vatra Dornei, Agenda Locală 21 a fost subdenumită „Tradiție și dezvoltare”. Se pornește de la ideea că municipiul Vatra Dornei există și s-a dezvoltat în timp datorită turismului. Resursele de apă minerală cu proprietăți terapeutice, turbă și factorii naturali de cură au condus la dezvoltarea turismului balnear. Condițiile naturale, tradițiile istorice și culturale, pitorescul zonei, fondul cinegetic, precum și bogăția și varietatea elementelor de arhitectură precum și folclorul, oferă multiple posibilități de turism de agrement. În plus, trendul modernismului în domeniul turismului de aventură și-a făcut loc prin practicarea sporturilor extreme.

Pentru anul 2007 s-au stabilit un plan de acțiuni privind dezvoltarea durabilă în județul Suceava și integrarea europeană, dintre care enumerăm următoarele:

Prefectura județului Suceava:

promovarea integrării României în Uniunea Europeană prin acțiuni de creșterea vizibilității acesteia (pregătirea Zilei Europeană, Spring Day in Europe, seminarii și mese rotunde pe teme europene);

conferința „Construcția europeană în 50 de ani de istorie”

desfășurarea unor campanii de informare despre procesul de integrare și programele de finanțare externă: accesarea fondurilor structurale, libera circulație a persoanelor, serviciilor, mărfurilor și a capitalurilor, sprijinirea IMM-urilor, învățământul în UE;

monitorizarea derulării proiectelor cu finanțare externă;

promovarea valorilor europene prin campanii periodică (politici europene, instituții, negocieri);

implicarea unor ONG-uri în acțiuni de informare și diseminare a informațiilor europene;

Consiliul Județean Suceava

informarea cetățenilor privind acțiunile de integrare europeană desfășurate pe plan național și județean prin editarea de materiale de informare pe suport de hârtie și electronic;

asigurarea legăturii cu Ministerul Integrării Europene, Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-est, precum și cu celelalte instituții centrale pentru informarea cu privire la lansarea unor programe de finanțare internă sau externă;

dezvoltarea colaborării transfrontaliere cu statele vecine (prin activitatea derulată în cadrul Euroregiunii Prutul de Sus și Eurocarpatica);

promovarea județului din punct de vedere turistic la târgurile turistice internaționale, național și locale (participarea județului Suceava cu standuri proprii la târgurile internaționale de la Augsburg, Katowice, Berlin și București);

omologarea și întreținerea traseelor turistice (asigurarea unor condiții corespunzătoare pe traseele turistice din județul Suceava și a bazei materiale pentru Serviciul Salvamont);

coordonarea activității ce rezultă din implementarea Programului guvernamental de alimentare cu apă la sate, conform HG nr. 687/1997 și HG nr. 1.036/2004 în localitățile Dolhasca, Liteni, Păltinoasa, Pârteștii de Jos, Moara, Șcheia, Bunești, Adâncata, Hânțești, Pătrăuți, Gălănești, Sucevița, Fundu Moldovei, Comănești și Botoșana;

alimentarea cu apă și reabilitarea sistemelor de alimentare, cu fonduri din cadrul Programului SAMTID și fonduri structurale:

reabilitarea rețelelor de alimentare cu apă (circa 104 km. de conducte) în localitățile Câmpulung moldovenesc, Gura Humorului, CVatra Dornei, Fălticeni, Siret și Solca;

reabilitarea sistemelor de pompare și tratare a apei în localitățile Câmpulung Moldovenesc, Fălticeni și Solca;

contorizarea consumatorilor din localitățile Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Gura Humorului, Siret și Solca;

implementarea proiectului „Ecologizarea și modernizarea zonelor protejate din jurul monumentelor aparținând patrimoniului național și UNESCO”, Phare 2003, care are ca scop reabilitarea infrastructurii la 11 mănăstiri: Putna, Sucevița, Voroneț, Moldovița, Dragomirna, Humor, Probota, Râșca, Slatina, Slătioara, Bogdan-Vodă, Rădăuți;

modernizarea infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava (promovarea în vederea obținerii finanțării a proiectului privind modernizarea infrastructurii și aerogării la aeroportul internațional „Ștefan cel Mare” Suceava);

promovarea valorilor culturale ale județului Suceava (întocmirea unor agende anuale de manifestări cultural-artistice și sportive, tradiționale, care să integreze județul Suceava în sistemul de valori europene);

Alte instituții:

Primăria comunei Marginea (Atelierul de Ceramică Neagră) – Dezvoltarea producției de artă populară și artizanat, specifice zonei și crearea de produse cerute pe piață, participarea la Târgurile de Artă Populară și Artizanat;

Societățile comerciale și asociații familiale de pe teritoriul comunei Crucea – realizarea unui Centru de achiziții pentru fructe de pădure, bureți și plante medicinale;

Asociația județeană a Societăților Cooperativelor Meșteșugărești și SCM-urile asociale – întocmirea strategiilor proprii de dezvoltare a Societăților Cooperativelor Meșteșugărești și a planurilor de afaceri;

SCM-urile de profil – crearea de 15 produse noi și promovarea acestora pe piață (promovarea produselor prin reclame atractive, participarea la Târgul Național de Artă Populară și Artizanat organizat de UCEROM și cele interne organizate de Camera de Comerț și Industrie Suceava);

I.S.J. Suceava și unitățile școlare – promovarea unui învățământ centrat pe elev, formarea unor competențe de bază de tipul „a învăța să înveți” în care să crească rolul elevului și a performanțelor așteptate;

I.S.J. Suceava și unitățile școlare – organizarea în colaborare cu C.C.D. a activităților de informare a cadrelor didactice privind selectarea manualelor școlare;

I.S.J. Suceava și unitățile școlare – diversificarea metodelor, instrumentelor și a tehnicilor de evaluare în scopul dezvoltării creativității elevilor, a participării lor active, a formării de competențe, îmbunătățirea capacității de răspuns la solicitările reale și formarea spiritului de echipă; promovării șanselor egale, a prevenirii abandonului școlar;

Direcția Silvică Suceava – executarea împăduririlor în fondul forestier proprietate publică a statului (1.000 ha.);

Direcția Silvică Suceava (Birou Fond Forestier), Ocoale Silvice – executarea lucrărilor de îngrijire în arborete tinere, pe 10.950 ha.;

Direcția Silvică Suceava – exploatarea și valorificarea unui volum de masă lemnoasă de 1.180 mii m2;

Direcția Silvică Suceava (Birou Investiții) – darea în exploatare a 28 km. drumuri auto forestiere;

ITRSV Suceava – împădurirea a 800 ha. în fond forestier proprietate privată;

ITRSV Suceava – înființare perdelelor forestiere pe 384 ha.;

Serviciul de igienă și siguranță alimentară – supravegherea sanitară a unităților care prelucrează, depozitează și valorifică produse de origine animală – vor fi verificate 3.725 unități printr-un număr de 47.350acțiuni, recoltându-se 2.904 probe în vederea efectuării examenelor de laborator;

Consiliul Local Vatra Dornei, prin Serviciul de Promovare a Turismului și Salvamont – Implementarea strategiei de dezvoltare a turismului dornean (întocmirea documentației tehnice, împreună cu Ministerul Integrării Europene, pentru implementarea proiectului „Refacerea și dezvoltarea infrastructurii pentru turism în parcul balnear Vatra Dornei”);

Consiliul Local Vatra Dornei, prin Serviciul de Promovare a Turismului și Salvamont – organizarea celei de-a doua ediții a târgului regional de turism „Țara Dornelor”;

Primăria comunei marginea – atragerea unui număr cât mai mare de vizitatori în zona Marginea-Rădăuți (crearea unei baze de date accesibilă pe Internet, care să promoveze turismul din comuna Marginea);

Primăria Mălini – dezvoltarea bazei materiale pentru turism (amenajarea pârtiei de schi în locul numit „Pojorâta”, amplasarea teleschiului și realizarea iluminatului nocturn; realizarea construcției unei clădiri pentru deservirea pârtiei de schi cu destinație cazare turiști și magazii pentru depozitare materiale sportive destinate practicării sporturilor de iarnă);

Primăria Gura Humorului – infrastructura de turism (derularea proiectului POPOS – pârtie de schi, orientare turistică, parc Lunca Moldovei, Agrement, Sport);

Primăria Gura Humorului – întocmirea studiilor de fezabilitate pentru: drum de legătură între Mănăstirea Voroneț și Slatina, traseul turistic spre Poiana micului cu trenulețul „Mocănița”, amenajarea parcului de distracții gen „Disney Land”;

Primăria municipiul Rădăuți – elaborarea de proiecte de finanțare pentru atragerea de fonduri în vederea realizării lucrărilor de reabilitare și extinderea Cantinei de Ajutor Social;

Primăria orașului Solca – înființarea unui adăpost de urgență pentru victimele violenței domestice;

Primăria comunei Voitinel – realizarea studiului de fezabilitate pentru construirea unui „Centru social pentru rromi”;

semnatarii protocolului (Polonia, Ungaria, România, Ucraina) – Festivalul Folcloric Internațional „Întâlniri Bucovinene”, ediția a XVIII-a;

Sunt doar câteva dintre acțiune propune pentru anul 2007 din plan de acțiuni de 67 de pagini, structural pe categorii și instituții organizatoare. Acesta conține atât acțiuni general valabile la nivel național, cât și specifice zonei în discuție.

De asemenea, vom sintetiza și „Cadrul de Implementare a Programului Operațional Regional 2007-2013, publicat în aprilie 2007 pe site-ul Consiliului Județean Suceava:

Obiectivul strategic al acestui document este sprijinirea unei dezvoltări economice și sociale durabile și echilibrată teritorial, potrivit nevoilor lor specifice, cu accent pe sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor – potențiali poli de creștere urbană, îmbunătățirea mediului de afaceri și a infrastructurii de bază, pentru a face aceste regiuni locuri atractive pentru muncă, viață și petrecerea timpului liber.

Pentru atingerea obiectivul general al dezvoltării regionale, strategia se articulează în jurul următoarelor obiective specifice:

creșterea rolului economic și social al centrelor urbane, printr-o abordarea policentrică, pentru a stimula o dezvoltare mai echilibrată;

îmbunătățirea accesibilității și în special a accesibilității centrelor urbane și a legăturilor lor cu ariile înconjurătoare;

creșterea calității infrastructurii sociale;

creșterea competitivității ca locație de afaceri;

creșterea contribuției turismului la dezvoltarea regională.

Dezvoltarea echilibrată a tuturor regiunilor țării se va realiza printr-o abordare integrată, bazată pe o combinare a investițiilor publice în infrastructura locală, politici active de stimulare a activităților de afaceri și sprijinirea valorificării resurselor locale, pe următoarele axe prioritare tematice:

Axa Prioritară 1: Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor – potențiali poli de creștere

Acest domeniu de intervenție conține explicit activități care să conducă la îmbunătățirea mediului în zonele urbane degradate: crearea de spații verzi, reabilitarea termică a clădirilor de locuit, introducerea unui transport ecologic, reabilitarea arealelor degradate (terenuri degradate, situri poluate neutilizate, etc.), reabilitarea infrastructurii publice uzate.

Axa Prioritară 2: Îmbunătățirea infrastructurii de transport regionale și locale

Dezvoltarea unei infrastructuri eficiente de transport contribuie la raționalizarea/fluidizarea traficului de ocolire, reducând nivelul poluării, mai ales din interiorul orașelor. De asemenea, se va avea în vedere protejarea habitatelor diferitelor specii avi-faunistice, mai ales în cazul în care artera de transport reabilitată traversează sau se află în apropierea unei arii protejate.

Axa Prioritară 3: Îmbunătățirea infrastructurii sociale

Unul dintre criteriile de eligibilitate a proiectelor se referă la existența avizelor necesare și în primul rând avizului de mediu. Existența acestui aviz de mediu asigură protejarea mediului în procesul implementării proiectelor.

Axa Prioritară 4: Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și local

În cadrul domeniului de intervenție privind structurile de sprijinire a afacerilor intervin activități cu impact pe termen lung asupra mediului. Se promovează activități de depoluare și proiecte care nu au impact negativ asupra mediului, și pe cât posibil impact pozitiv.

Axa Prioritară 5: Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului

Toate proiectele trebuie să respecte legislația național în domeniul protecției mediului, dezvoltarea durabilă a turismului trebuie să se realizeze în concordanță cu planurile de amenajare ale teritoriului, care precizează nivelul de protecție în care se înscrie obiectivul care trebuie reabilitat. De asemenea, vor fi finanțate proiectele care vor implementa soluții prietenoase mediului înconjurător, cum sunt: utilizarea de materiale ecologice, a unor surse de energie neconvenționale, a echipamentelor cu un consum energetic / de apă eficient, creșterea suprafețelor ocupate de spațiile verzi, promovarea și diseminarea unui stil de viață prietenos mediului înconjurător, conservarea patrimoniului turistic, natural și cultural.

Dezvoltarea turismului va ține cont de principiile dezvoltării durabile, în sensul conservării și protejării patrimoniului natural, dar și al reducerii presiunii antropice asupra mediului, inerentă în condițiile practicării turismului pe scară largă.

Creșterea numărului de turiști, așteptată în condițiile dezvoltării turismului, va suprasolicita mediul înconjurător, afectând echilibrul ecosistemului. Presiunea asupra mediului va fi ținută sub control în regiunile cu un patrimoniu natural deosebit, pentru a permite valorificarea acestuia într-o manieră durabilă și printr-o repartizare spațială uniformă a activităților turistice.

Exploatarea turistică durabilă a zonelor naturale se poate realiza prin practicarea unui turism controlat, prin distribuirea echilibrată a turiștilor în toate perioadele anului (reducând astfel și efectul indus de sezonalitate).

Turismul în natură, practicat într-o manieră durabilă, dă naștere unor activități variate și permite creșterea durabilității ambientale și economice ale activităților turistice. Având în vedere faptul că 30% din suprafața României este ocupată de munți, se poate aprecia că turismul montan reprezintă o oportunitate pentru practicarea de activități turistice pe toată durata anului, unele dintre acestea chiar cu caracter de „turism de nișă”.

Atu-ul cel mai mare al județului Suceava este potențialul turistic. Este evident acest lucru. Majoritatea proiectelor depuse spre finanțări se învârt în jurul turismului (promovare, valorificare, dezvoltare). Nu există nici un sat care să nu ai măcar o pensiune sau o casă în care se fac cazări. Turismul din zonă este favorizat și cadrul natural, pe de o parte, dar și cel antropic (mănăstiri în principal). De aceea, edilii județului susțin că acesta este principalul atu, avantaj al județului.

De asemenea, județul Suceava este pe loc fruntaș la ce înseamnă numărul de organizații non-guvernamentale. Lucrul acesta îl face să fie în top și în ce înseamnă proiecte finanțate prin diverse fonduri, pe diverse teme.

Figura 68 – Festivalul Internațional de Folclor „Arcanul” Rădăuți (foto personală)

Harta fizică a județului Suceava (sursă: www.harta.infoturisms.ro)

Harta turistică a județului Suceava (sursă: www.suceava.djc.ro)

Harta traseelor montane din județul Suceava (sursă: www.suceava.djc.ro)

Harta cu amplasamentele rampelor de deșeuri (sursă: www.apmsv.ro)

Harta rezervațiilor naturale din județul Suceava (sursă: www.ampsv.ro)

Legenda

Rezervații forestiere

Rezervații botanice

Rezervații geologice

Rezervații paleontologice

Rezervații Mixte

Pădurea Zamostea – luncă

Făgetul Dragomirna

Pădurea Crujana

Fânețele seculare Ponoare

Fânețele seculare Frumoasa

Piatra Pinului și Piatra Șoimului

Codul secular Slătioara

Moara Dracului

Fânețele montane Todirescu

Pietrele Doamnei

Stratele cu Aptychus de la Pojorâta

Codrul secular Giumalău

Tinovul Găina – Lucina

Răchitișul Mare

Cheile Lucavei

Piatra Țibăului

Rezervația Bila Lala

Tinovul Poiana Stampei

Jnepenișul cu Pinus cembra – Călimani

12 Apostoli

Tinovul Șarul Dornei

Cheile Zugrenilor

Fânețele seculare Calafindești 

Heliporturi în județul Suceava (sursă: www.aeroportsuceava.ro)

Harta fizică a județului Suceava (sursă: www.cazarevatradornei.ro)

Harta municipiului Suceava (sursă: www.orasulceava.ro)

Harta stilizată a mănăstirilor din județul Suceava (sursă: www.sfantavineri.ro)

Harta municipiului Fălticeni (sursă: www.orasulceava.ro)

Harta principalelor obiective turistice din raza localității Cacica (sursă: http://cacica,bucovinaturistica.ro)

Harta municipiului Vatra Dornei (sursă: www.cazarevatradornei.home.ro)

Bibliografie

Barna, Bodó (2003) – „Politica regională și dezvoltare teritoriului”, Fundația Civitas pentru Societatea Civilă, Fundația Diaspora, Timișoara

Brown, Lester R. (2005) – „Probleme globale ale omenirii”, Editura Tehnică, București

Cândea, Melinda, Bran, Florina (2001) – „Spațiul geografic românesc: organizare, amenajare, dezvoltare durabilă”, Editura Economică, București

Cândea, Melinda, Erdeli, George, Simon, Tamara, Peptenatu, Daniel (2003) – „Potențialul turistic al României și amenajarea turistică a spațiului”, Editura Universitară, București

Cucu, Vasile (1970) – „Orașele României”, Editura Științifică, București

Efros, Vasile – „Evaluarea potențialului turistic al Bucovinei cu oportunități de implementare în procesul didactic”, Cod CNSIS: 222, Anii de finanțare 1999-2001

Georgescu, George, Simion, Maria, Rudăreanu, Marina, Popescu, Simona Maria – „Reforma economică și dezvoltarea durabilă”, Editura Economică, București

Iosep, Ioan (2005) – „Curs – Potențialul turistic al României” [note de curs], Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava

Meșter, Codruța, Balaci, Nicoleta (2006) – „Elaborarea strategiilor locale de dezvoltare durabilă”, Bihor

Muja, Sever (1994) – „Dezvoltarea spațiilor verzi în sprijinul conservării mediului înconjurător în România”, Editura Ceres, București

Neacșu, N. (2000) – „Turism și dezvoltare durabilă”, Editura Expert, București

Nedelea, Alexandru (2003) – „Politica de marketing în turism”, Editura Economică București

Nichituș, Mircea – „Municipiul Vatra Dornei”, Editura Fundației Culturale „Alexandru Bogza”

Oprea, Niculai (2004) – „Suceava – cronică ilustrată”, Editura Mușatinii, Suceava

Pascal, Ileana, Vlad, Monica, Deaconu, Ștefan, Vrabie Codru (2004) – „Politica regională și coordonatele elementelor structurale”, București

Petrișor, Alexandru Ionuț (1997) – „Modele de dezvoltare durabilă a orașelor”, București

Popp, N. (1972) – „Cadrul natural al județului Suceava”, în „Comunicări și referate – geografice”, Suceava

* * * – „Anuarul statistic al județului Suceava”, ediția 2005

* * * – „Document Regional Sectorial de Programare pentru dezvoltarea turismului în Regiunea Nord-Vest 2007-2013”

* * * – „MONITRAF – soluție de viitor în acțiunea de reducere a poluării datorate traficului rutier în Suceava”, SSI Bucovina, Dan DURA, Primăria Suceava

* * * – „Plan de Acțiune al Școlii ( P.A.S.) 2005-2013” – Colegiul Economic „Dimitrie Cantemir”

* * * – „Plan de Acțiune al Școlii (P.A.S.) 2005-2013 – Plan operațional 2005-2006” – Colegiul Tehnic „Petru Mușat” Suceava

* * * – „Planul de implementare a legislației și de consolidare instituțională la nivel local în anul 2005”, Suceava

* * * – „Plan județean de gestionare a deșeurilor” 2006

* * * – „Planul de Dezvoltare Regionala Nord-Est 2007-2013”

* * * – „Planul Național de Dezvoltare 2004 – 2006”

* * * – „PRAM – Regiunea de Dezvoltare 1 Nord-Est”

* * * – „Raport de evaluare a stadiului de implementare PLAM în județul Suceava” (2006)

* * * – „Raport de mediu pentru Planul Regional de Gestionare a Deșeurilor – Regiunea I Nord-Est” – 2006

* * * – „Raport privind starea mediului în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est”, 2005

* * * – „Raport privind starea mediului în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est”, 2006

* * * – „Raport privind starea mediului în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est”, 2004

* * * – „Strategia de dezvoltare și promovare a turismului în județul Suceava” 2006

atlas.usv.ro

frf.cncsis.ro

nad.minind.ro

web.clicknet.ro

www.addjb.ro

www.anulbucovina.ro

www.apmsv.ro

www.campulung-online.ro

www.casa-lucretia.ro

www.cebs.ro

www.cjsuceava.ro

www.calimani.ro

www.dordeduca.ro

www.dspsv.ro

www.dpcsv.ro

www.ecomunitate.ro

www.insse.ro

www.ipa.ro

www.metro.ro

www.mie.ro

www.monitorulsv.ro

www.news-bucovina.ro

www.ope.ro

www.orasulsuceava.ro

www.prefecturasuceava.ro

www.politiaradauti.ro

www.primariamalini.lx.ro

www.primariasvro

www.primet.ro

www.seap.usv.ro

www.societatedurabila.ro

www.suceava.anofm.ro

www.suceava.insee.ro

www.suceava.stfp.net

www.swedwood.ro

www.vacanteinbucovina.ro

www.vanguard.ro