. Perspective de Promovare In Circuitul Turisctic International

INTRODUCERE

Turismul se manifestă ca un fenomen cu implicații ample în existența umană prin efectele sale directe și pozitive asupra sectoarelor sociale, economice, culturale și educative ale societății.

În cea mai simplă definiție: “Turismul este acțiunea, dorinta arta de a călători pentru propria plăcere” (M. Peyromanre Debord), se relevă numai motivația de agrement a călătoriei turistice, în timp ce o definiție mai completă arată că “Turismul este o activitate din timpul liber care constă în a voiaja sau locui departe de locul de reședință, pentru distracție, odihnă, îmbogățirea experienței și culturii datorită cunoașterii unor aspecte ale activității umane și a unor peisaje necunoscute”.

În general există două mari categorii generice de turism:

• turism de soare (agrement);

• turism de cunoaștere.

Turismul cel mai des întâlnit se încadrează în categoria celui de cunoaștere, iar în cadrul acestui tip se pot distinge mai multe tipuri caracteristice:

a) turismul de afaceri: practicat de oamenii de afaceri, mai ales în centrele urbane bine dezvoltate fiind reprezentat de centre puternice din punct de vedere economic și societăți comerciale care își desfășoară activitatea mai ales în domeniul comerțului;

b) turismul cultural și științific: este practicat de oamenii de știință și de artă în centrele urbane importante;

c) turismul balnear: practicat de oamenii bolnavi și bătrâni și face parte din turismul organizat. Cele mai importante zone din vestul tării: Băile Felix, Băile Herculane, Băile Buziaș, Lipova etc.

d) turismul de revenire (vizitare) practicat mai ales de cetățenii străini care au fost cetățeni români și au emigrat în alte state și care revin pe locurile natale, vizitându-le;

e) turismul de tranzit: practicat mai ales de oamenii de afaceri, de șoferii și însoțitorii camioanelor de mărfuri, drumurile europene dând naștere unui adevărat turism;

f) turismul rural: practicat mai ales de persoanele care au proprietăți acolo, au rude, sau de persoane urbanizate care simt nevoia ca la sfârșit de săptămână să petreacă timpul liber într-o zonă curată, nepopulată.

Denumit în diferite chipuri, de la turismul de sănătate, la turismul termal sau termalism, termenul balnear, reprezintă de fapt, deplasarea unor persoane, de diferite vârste, sex și profesii în stațiuni balneoclimaterice sau climatice, ori în localități cu factori naturali de cură pentru îngrijirea sănătății, odihnă, cură cu substanțe balneare naturale (ape minerale sau termominerale, nămoluri terapeutice etc.) cu extracte sau medicamente pe bază de plante, pentru profilaxie, respectiv prevenirea unor maladii, pentru înfrumusețare, întinerire sau pur și simplu pentru turism.

Durata sejurului în cazul acestei forme de turism este una dintre cele mai ridicate: 14,21 sau chiar 29 zile pe an, uneori chiar de două ori pe an. Serviciile prestate sunt diversificate, la cele de cazare, adăugându-se cele legate de tratament și agrement specific.

Turismul balnear are, așa cum declara dl. Guy Ebrard, președintele Federaței Internaționale a Termalismului și Climatologiei "F.I.T.E.C." — "nu numai valențe medicale, profilactice, de recuperare și readaptare funcțională, dar și un potențial economic major."

Aspectul major reiese atât din activitatea specifică de turism, generatoare de capital, cât și la un nivel mult mai puțin vizibil, ca generator de importanță economică în cadrul bugetului social, prin reducerea semnificativă a cheltuielilor de spitalizare, consumuri de medicamente și a numărului total al "zilelor de boală".

Stațiunile balneoclimaterice reprezintă localități cu condiții naturale, protejate de lege, centre de importanță economico-socială deosebite.

La conferința O.N.U. pentru turism și călătorii internaționale de la Roma din 1963, s-a recomandat țărilor membre să adopte pentru termenul de vizitator internațional aceiași semnificație. Astfel, termenul de vizitator internațional

desemnează orice persoană care călătorește într-o altă tară decât cea de reședință, pentru orice alt motiv decât exersarea unei profesii remunerate în țara vizitată”. De aici cele două criterii reținute pentru a face distincția între vizitatori și ceilalți călători internaționali, care sunt:

– țara de reședință

– motivul voiajului

Prezenta lucrare reprezintă o analiză a principalelor aspecte rezultate din studiul efectuat la Societatea Comercială de Tratament Balnear “BUZIAȘ” S.A. privind perspectiva dezvoltării stațiunii și a intrării acesteia în circuitul turistic internațional.

Prin potențialul său balneoclimateric, orașul Buziaș se înscrie printre cele mai înzestrate stațiuni din ținut.

Dacă am încerca o ierarhizare a stațiunilor, ar ocupa o poziție fruntașă, condiționată de o serie de atribute specifice care, cumulate în mod armonios i-au adus, de peste 170 de ani o faimă ce trece de hotarele țării. Menționate succint, cele mai reprezentative ar fi:

• valențele terapeutice deosebite ale apelor minerale și dioxidului de carbon liber;

• bioclima sedativ indiferentă, deosebit de favorabilă sănătății, datorită complexului de factori climatici cu acțiune biologică terapeutică (așa numitul climat de cruțare);

• accesibilitatea ușoară, folosindu-se orice mijloc de transport;

• posibilități multiple și variate de a organiza excursii de agrement în împrejurimi, în marile orașe din vestul țării;

• varietatea sub aspect folcloric și etnografic, colecția “Juliana Folea Troceanu”, ca și așezările din jur (Silagiu, Bacova, Racovița, Capăt, Hitiaș);

• posibilitatea de a cunoaște realizările obținute de-a lungul timpului, unele de importanță națională, în domeniile medicinii balneare și ale hidrologiei.

1. SITUAȚIA TURISMULUI PE PLAN MONDIAL

1.1. SITUAȚIA TURISMULUI PE PLAN MONDIAL

Piața mondială a turismului a intrat într-o nouă fază a evoluției sale‚ prin maturizarea turistului în calitate de consumator, dar și a industriei specifice, apreciată ca cea mai voluminoasă ramură din lume.

O firmă americană de consultanță, W.E.F.A., ale cărei estimări au fost însușite de O.M.T., consideră că industria turistică generează o cifră de afaceri anuală de peste 2000 miliarde $‚ utilizând 6,3 % din forța de muncă activă pe plan mondial.

În pofida masivității sale, industria turistică este privită cu suspiciuni și în general nu este agreată. În țările slab dezvoltate, ea este acuzată de poluarea plajelor și contaminarea valorilor morale. În țările industrializate este considerată a fi cauza poluării prin mijloace de transport, a distrugerii unor valori universale (de exemplu Veneția) și a criminalității în creștere.

Economiștii semnalizează că turismul cuprinde activități în care valoarea adăugată este foarte scăzută, iar forța de muncă este inferior calificată. De asemenea până nu demult, guvernele de tip conservator sau socialist al majorității statelor lumii au ignorat sau au acordat o prea mică importanță industriei turistice.

Pentru salvarea acestui “monstru” pe picioare de nisip, pentru a-i mări popularitatea, pentru a-i disciplina comportamentul, oamenii de afaceri, managerii și specialiștii din turism și-au unit eforturile pentru cunoașterea, previzionarea și dirijarea sa.

Vom prezenta în continuare câteva din cele mai interesante aspecte privind piața turistică în deceniul nouă și a sfârșitului de secol.

Odată cu creșterea veniturilor și a timpului liber, turiștii și-au fracționat toi mai mult vacanțele încercând să utilizeze cât mai diversificat posibilitățile materiale și bugetul de timp de care dispun. De exemplu între 1977 și 1985 vacanța medie în Germania a scăzut de la 18,4 zile la 17,3 zile, iar turiștii englezi, deși și-au mărit numărul de vacanțe cu 20%‚ numărul înnoptărilor a crescut numai cu 10%. În America de Nord, însă, a crescut numărul călătoriilor mai lungi de o săptămână cu 30%‚ în timp ce călătoriile scurte au scăzut spectaculos.

Rezultă influența evidentă a conjuncturii economice asupra duratei de sejur și asupra întregului comportament al turismului. Iată de exemplu două modele de comportament turistic standard: în perioada de recesiune și în perioada de boom economic.

A. Pentru perioada de recesiune:

– o singură vacantă;

– cu autoturismul;

– aproape de casă;

– combină munca cu plăcerea;

– își lasă copii acasă;

B. Pentru perioada de boom economic:

– mai multe vacante;

– cu avionul;

– la distanțe cât mai mari;

– se dedică plăcerii și odihnei;

– este însoțit de familie.

Comportamentul consumatorului de produs turistic se modifică și odată ci creșterea experienței turistice. Călătorii experimentați au o durată de sejur mai mică, își multiplică destinațiile vizitate și cheltuiesc mai puțin decât neofiții. Eforturile pe care le fac tour-ope-ratorii de a-și forma o clientelă stabilă se pare că ni sunt justificate de efectele financiare obținute. De aceea strategia de marketing îndreaptă astăzi spre noile segmente de piață, spre turiștii “debutanți”.

Desigur un operator turistic trebuie să-și adapteze politica comercială ambelor categorii de turiști. O politică flexibilă trebuie să ofere cea mai largă gamă de servicii, dar nu poate ignora nici eventualitatea de a oferi chiar un singur serviciu, atunci când este solicitat de un segment larg de consumatori. Este cazul, de exemplu, al serviciilor de transport, așa numitul “travel only bussines”, în care s-au specializat marii touroperatori din Anglia și Germania, formându-și chiar propriile lor linii aeriene.

O altă modificare a comportamentului de consum turistic este imprimată de fenomenul de îmbătrânire a populației din țările industrializate. Astfel, în America de Nord, populația de peste 55 de ani va crește de la 21% în 1990 la 27% în 2010, în totalul populației. Impactul asupra pieței turistice va fi mult mai mare însă decât cel indicat de diferențele procentuale. Aceasta deoarece 47% din viitoarea populație de 55 de ani este formată din cei născuți în intervalul 1945-1954 cunoscut pentru natalitatea ridicată (baby-boom).

Aceștia vor călători mai mult decât actualii turiști din același segment de vârstă.

Cererea “generației de argint”, a celor vârstnici, dar cu venit și cu timp disponibil, va fi bine venită, cu atât mai mult cu cât populația activă va dispune de mai puțin timp liber pentru călătorii. Iată deci un aparent paradox al societății moderne, cu certe consecințe pe piața turismului.

Un studiu american asupra timpului liber arată că, în medie, acesta înregistrează o scădere cu 37 % din 1994 până în prezent, în paralel cu creșterea săptămânii de lucru de la 41 la 47 ore. Este o tendință pe care o întâlnim și la alte țări industrializate, cu mici excepții cum ar fi Japonia.

Turiștii de astăzi și de mâine din țările dezvoltate sunt sensibilizați fată de valorile naturale și culturale, au preferințe individualizate, nu agreează gruparea “în turmă”, producția de serie, regiunile supraaglomerate și kitsch-ul turistic și nu mai pot fi influențați prin mesaje publicitare naive.

Începând chiar din deceniul nouă, marile firme turistice și-au modificat politica de preț mulțumindu-se cu marje de profit între 1 și 4 % pentru un volum mărit al cifrei de afaceri. Turismul de masă își va continua deci o existență paralelă cu cea a turismului de elită. Ambele variante ale consumului turistic se apreciază că vor periclita tot mai mult însăși suportul atracției turistice: natura și cultura. Rolul statului, al educatorilor, al economiștilor și ecologiștilor este să limiteze degradarea mediului natural și uman, consecințe care vor fi suportate de generațiile viitoare.

Statisticile O.M.T., ale O.C.D.E. precum și Raportul Consiliului Mondial al Turismului (World Travel and Tourism Council) prezentau turismul la nivelul anului 1993 astfel:

• una din primele industrii mondiale cu o cifră de afaceri de 3500 miliarde $ SUA și cu un ritm de creștere cu peste 20% mai mare decât cel al economiei mondiale;

• principala industrie în ceea ce privește contribuția la Produsul Național Brut Mondial, cu un procent de peste 6%; aportul turismuAmerica de Nord, însă, a crescut numărul călătoriilor mai lungi de o săptămână cu 30%‚ în timp ce călătoriile scurte au scăzut spectaculos.

Rezultă influența evidentă a conjuncturii economice asupra duratei de sejur și asupra întregului comportament al turismului. Iată de exemplu două modele de comportament turistic standard: în perioada de recesiune și în perioada de boom economic.

A. Pentru perioada de recesiune:

– o singură vacantă;

– cu autoturismul;

– aproape de casă;

– combină munca cu plăcerea;

– își lasă copii acasă;

B. Pentru perioada de boom economic:

– mai multe vacante;

– cu avionul;

– la distanțe cât mai mari;

– se dedică plăcerii și odihnei;

– este însoțit de familie.

Comportamentul consumatorului de produs turistic se modifică și odată ci creșterea experienței turistice. Călătorii experimentați au o durată de sejur mai mică, își multiplică destinațiile vizitate și cheltuiesc mai puțin decât neofiții. Eforturile pe care le fac tour-ope-ratorii de a-și forma o clientelă stabilă se pare că ni sunt justificate de efectele financiare obținute. De aceea strategia de marketing îndreaptă astăzi spre noile segmente de piață, spre turiștii “debutanți”.

Desigur un operator turistic trebuie să-și adapteze politica comercială ambelor categorii de turiști. O politică flexibilă trebuie să ofere cea mai largă gamă de servicii, dar nu poate ignora nici eventualitatea de a oferi chiar un singur serviciu, atunci când este solicitat de un segment larg de consumatori. Este cazul, de exemplu, al serviciilor de transport, așa numitul “travel only bussines”, în care s-au specializat marii touroperatori din Anglia și Germania, formându-și chiar propriile lor linii aeriene.

O altă modificare a comportamentului de consum turistic este imprimată de fenomenul de îmbătrânire a populației din țările industrializate. Astfel, în America de Nord, populația de peste 55 de ani va crește de la 21% în 1990 la 27% în 2010, în totalul populației. Impactul asupra pieței turistice va fi mult mai mare însă decât cel indicat de diferențele procentuale. Aceasta deoarece 47% din viitoarea populație de 55 de ani este formată din cei născuți în intervalul 1945-1954 cunoscut pentru natalitatea ridicată (baby-boom).

Aceștia vor călători mai mult decât actualii turiști din același segment de vârstă.

Cererea “generației de argint”, a celor vârstnici, dar cu venit și cu timp disponibil, va fi bine venită, cu atât mai mult cu cât populația activă va dispune de mai puțin timp liber pentru călătorii. Iată deci un aparent paradox al societății moderne, cu certe consecințe pe piața turismului.

Un studiu american asupra timpului liber arată că, în medie, acesta înregistrează o scădere cu 37 % din 1994 până în prezent, în paralel cu creșterea săptămânii de lucru de la 41 la 47 ore. Este o tendință pe care o întâlnim și la alte țări industrializate, cu mici excepții cum ar fi Japonia.

Turiștii de astăzi și de mâine din țările dezvoltate sunt sensibilizați fată de valorile naturale și culturale, au preferințe individualizate, nu agreează gruparea “în turmă”, producția de serie, regiunile supraaglomerate și kitsch-ul turistic și nu mai pot fi influențați prin mesaje publicitare naive.

Începând chiar din deceniul nouă, marile firme turistice și-au modificat politica de preț mulțumindu-se cu marje de profit între 1 și 4 % pentru un volum mărit al cifrei de afaceri. Turismul de masă își va continua deci o existență paralelă cu cea a turismului de elită. Ambele variante ale consumului turistic se apreciază că vor periclita tot mai mult însăși suportul atracției turistice: natura și cultura. Rolul statului, al educatorilor, al economiștilor și ecologiștilor este să limiteze degradarea mediului natural și uman, consecințe care vor fi suportate de generațiile viitoare.

Statisticile O.M.T., ale O.C.D.E. precum și Raportul Consiliului Mondial al Turismului (World Travel and Tourism Council) prezentau turismul la nivelul anului 1993 astfel:

• una din primele industrii mondiale cu o cifră de afaceri de 3500 miliarde $ SUA și cu un ritm de creștere cu peste 20% mai mare decât cel al economiei mondiale;

• principala industrie în ceea ce privește contribuția la Produsul Național Brut Mondial, cu un procent de peste 6%; aportul turismului la produsul net, atât la nivel mondial cât și în principalele țări, depășește cu mult pe cel al altor industrii

• numărul unu în lume în ceea ce privește forța de muncă, asigurând peste 127 milioane locuri de muncă;

• contribuabil bugetar major cu o sarcină fiscală de peste 300 miliarde $ SUA proveniți din impozite directe și indirecte și un total de peste 520 miliarde $ SUA prin adăugarea impozitului pe venit vărsat de lucrătorii din turism;

• participant în procent de peste 6% la volumul schimburilor economice internaționale de mărfuri și servicii, situându-se pe locul trei în ierarhia exporturilor, după industria petrolului și industria automobilelor.

În anexa nr. 1 sunt prezentați câțiva indicatori care reflectă nivelul turismului pe plan mondial.

Volumul fizic al circulației turistice este urmărit prin înregistrările la frontieră a sosirilor și plecările turiștilor precum și înregistrările din unitățile de cazare privind numărul de turiști cazați și înnoptările.

Indicatorul care caracterizează dimensiunea turistică este circulația turistică globală și aceasta reflectă toate călătoriile în interes turistic atât între granițele naționale cât și în afara lor. Circulația turistică globală are o componentă turistică internă ce reprezintă aproximativ 90 % și una internațională ce reprezintă 10 %.

Din punct de vedere geografic, Organizatia Mondială a Turismului (O.M.T.) a repartizat spațial globul în 6 zone : Africa, America de Nord și Sud, Asia de Est și Zona Pacificului, Asia de Sud, Orientul Mijlociu și Europa.

Cea mai dinamică regiune în plan turistic este Asia de Est și Zona Pacificului.

În ceea ce privește anul 1995 o situație comparativă privind sosirile și încasările din turismul internațional arată că principalele destinații turistice au fost:

• Franța cu 60,5 milioane turiști;

• Spania cu 45,1 milioane turiști;

• SUA cu 44,7 milioane turiști;

• Italia cu 29,1 milioane turiști;

• China cu 23,3 milioane turiști.

Sapte țări dezvoltate ale lumii : Germania, Anglia, SUA, Franța, Canada, Italia, Spania dețin aproximativ 50% din emisia turistică.

Privind încasările din turism pentru anul 1995 acestea sunt:

• SUA cu 58,3 miliarde $;

• Franța cu 27,3 miliarde $;

• Italia cu 27 miliarde $;

• Spania cu 25 miliarde $;

• Marea Britanie cu 17,4 miliarde $.

În privința cheltuielilor în turismul internațional primele locuri sunt ocupate de: SUA, Germania, Japonia, Italia, Franța, Marea Britanie, Canada.

În perioada următoare se prevăd creșteri anuale între 1-5% ca urmare a revigorării economice din țările dezvoltate și a refacerii economice în țările fost comuniste.

1.2. OFERTA TURISTICĂ MONDIALĂ

1.2.1. Produsele turistice

Turismul montan, de litoral și balnear sunt caracterizate de o puternică piață concurențială disputată în principal de Europa Occidentală (turismul montan și balnear) și Europa de Sud (turismul de litoral și balnear) prin lideri deja consacrați ca: Franța, Austria, Elveția, Italia, Grecia, Spania. În Europa Centrală și de Est, Cehia, Slovacia, Ungaria au stațiuni balneare și montane în proces relativ avansat de modernizare și dezvoltare, Bulgaria și România deservind încă turiști cu venituri reduse.

Stațiunile montane, de litoral și balneare occidentale și-au adaptat oferta turistică prin crearea unor produse noi diversificate, bazate pe programe agrementale active, cele balneare orientându-și oferta de la tratamentele balneare clasice la cure de întreținere, refacere fizică și psihică cu amenajări și dotări moderne și funcționale.

Turismul rural este una din formele de turism în plină expansiune în țările Europei de Vest și de Nord, care cunoaște o puternică dezvoltare calitativă, de regulă susținută de stat, ca un mijloc de dezvoltare a unor zone mai puțin propice altor activități.

Turismul rural prezintă și o latură socială prin amenajarea unor zone și/sau sate, spații de primire de un nivel mediu, răspunzând posibilităților de consum ale populației cu venituri mici sau medii.

Alte produse turistice specifice corespunzând structurii cererii sunt: turismul de week-end și micile vacante turismul de afaceri, congrese, simpozioane; turism cultural; vacanțe active sport-turism; turism pentru vârsta a treia; turism de sănătate și repunere în formă; turismul în natură și ecoturismul.

1.2.2. Structurile de primire turistică

Structurile hoteliere reprezintă forma tradițională de cazare turistică cu tendința de scădere ca pondere și de creștere calitativă.

Capacitatea unităților hoteliere și a celor similare a fost în 1993 de 11‚3 milioane camere și pentru anul 2000 este estimat a fi de 18,5 milioane.

Repartizarea pe glob a capacităților de primire turistică evidențiază că cea mai mare pondere a acestora o deține Europa, cu 44,9%.

Alte structuri de primire spre care se îndreaptă din ce în ce mai mult cererea mondială, și în special cea europeană sunt: reședințele secundare, pensiunile turistice, locuințele rurale, apartamente, vile, cazare la particulari în sistem “bed and breakfast”, campingurile și formele sociale de cazare: sate de vacanță, structuri turistice pentru tineret, case familiale de vacanță, ș.a.

1.2.3.Transportul turistic

Transportul rutier este forma practicată cel mai mult în Europa, favorizată de dezvoltarea rețelelor rutiere, în special a autostrăzilor, care deschid axele de comunicație internațională.

Transportul aerian permite crearea de noi piețe turistice în zone îndepărtate de centrele emițătoare. Oferta transportului aerian este în prezent concurată pe următoarele zone: intra-europeană, Pacific, Atlanticul de Nord și America de Nord și de Sud.

Transportul turistic feroviar a luat o amploare deosebită odată cu intrarea în funcțiune a TGV-urilor, utilizate atât în turismul de afaceri cât și în turismul de vacanță. Viitorul transportului turistic feroviar se va plasa în principal în Europa și în mod deosebit în Europa de Est (Ungaria, Polonia, România și Republicile Cehă și Slovacă) unde transporturile aeriene sunt cu mult mai reduse.

1.3. CEREREA TURISTICĂ MONDIALĂ

1.3.1. Turismul internațional

Sosirile turistice internaționale înregistrează în perioada 1990-1995, conform estimărilor Organizației Mondiale a Turismului,o rată medie anuală de creștere de 3-4% atingând în anul 1994 un volum de 533 milioane sosire, față de 456 milioane înregistrate în anul l990.

Pentru anul 2000 ritmurile de creștere sunt mai mari față de perioada anterioară, determinând atingerea unui volum al circulatiei turistice internaționale de cca. 660 milioane sosiri turiști.

Ca principală destinație, Europa își va păstra supremația pe tot parcursul deceniului, deținând în medie 60 % din piața mondială a sosirilor de turiști (anexa nr. 2) și totodată, 13 țări în clasamentul mondial al primelor 20‚ receptoare, cu o puternică concentrare a fluxurilor turistice în 5 principale destinații europene (Franța, Spania, Italia, Ungaria și Marea Britanie); Ungaria, Polonia, Republicile Cehă și Slovacă se situează printre primele 20 țări receptoare, în timp ce România deținea la sfârșitul anului 1994 locul 35 în ierarhia mondială a țări lor receptoare, față de locul 19 deținut în anul 1989.

În perioada 1990-1995, conform estimărilor O.M.T. cererea turistică pentru Europa înregistrează o creștere medie anuală de 2,3% cu fluctuații anuale.

Deși țările Europei Centrale și de Est dețineau în anul 1994, 21‚6% din sosirile de turiști ale Europei, încasările din turismul internațional ale acestora reprezenta numai 6,6%‚ la aceiași dată, realizate aproape în exclusivitate de câteva destinații din regiune, cum ar fi Republicile Cehă și Slovacă, Ungaria și Polonia, care dețin împreună mai mult de 80% din totalul sosirilor în această zonă.

Pentru perioada 1996-2000 se demonstrează că Europa ca destinație va înregistra creșteri mai mari fată de perioada anterioara.

Analiza sosirilor de turiști internaționali pe mijloace de transport relevă păstrarea încă a supremației pe plan mondial a transportului rutier și, totodată, progresul constant al transportului aerian.

1.3.2. Turismul intern

Turismul intern cunoaște o creștere deosebită, circulația turistică internă fiind de aproximativ 10 ori mai mare decât cea internațională, iar încasările de aproximativ 7 ori mai mari. Ritmul anual de creștere a turismului intern în perioada 1990-2000 este estimat la o medie de 4 %.

Evoluția previzibilă a turismului intern și internațional, ca sferă de interes pentru Europa, inclusiv a circulației Vest-Est, a turismului intern în zona centrală și de est a Europei, apreciindu-se că, în perspectiva anului 2000, țările Europei Centrale și de Est vor constitui principala sursă și motivație a circulației turistice europene.

În structură se prognozează creșterea ponderii turismului de afaceri, turism de vacantă axându-se pe turismul activ de sporturi de iarnă, de litoral, balnear și cultural-itinerant, concomitent cu o creștere a cererii pentru turismul rural în țările central și est–europene.

2. PREZENTAREA GENERALĂ A S.C.T.B. “BUZIAȘ” S.A.

2.1 CADRUL NATURAL AL STAȚIUNII BUZIAȘ

2.1.1. Așezarea geografică

Prin valențele terapeutice deosebite ale factorilor de cură prezenți în zona sa, orașul Buziaș constituie una dintre cele mai importante stațiuni balneo-climaterice din România.

Orașul stațiune Buziaș este situat în sud-vestul țării și cuprinde în limitele sale pe lângă localitatea propriu-zisă și satele Bacova și Silagiu.

Are o suprafață de 105,2 km2 pe care locuiesc aproximativ 9000 de locuitori. Altitudinea medie a orașului este de 128 m.

Declarat localitate balneară încă din anul 18l9, orașul propriu-zis se desfășoară pe terasa superioară a Timișului, la contactul dintre câmpia și dealurile bănățene, în partea de sud-est a celui mai mare județ al țării, județul Timiș (8678 km2 suprafață sau 3,6 % din teritoriul tării).

2.1.2. Căi de acces

Stațiunea Buziaș este situată pe drumul județean 592, la 34 km sud-est de municipiul Timișoara și la 521 km de București. Față de orașul Lugoj, al doilea ca mărime în județul Timiș, Buziașul se aftă la 23 km sud-vest.

Pentru a ajunge la Buziaș se pot utiliza și liniile deservite de aeroportul internațional de la Timișoara.

Accesibilitatea ușoară, indiferent de mijlocul de transport folosit, a reprezentat desigur, împreună cu efectele terapeutice ale apelor minerale și ale dioxidului de carbon liber (mofete) unul dintre factorii care au determinat o rapidă creștere a funcțiilor balneoclimaterice și turistice ale stațiunii Buziaș. In prezent este considerată, alături de Băile Felix și Băile Herculane, ca o stațiune reprezentativă pentru vestul tării noastre, de interes internațional, unde anual circa 30000 de curanți din țară și străinătate își refac sănătatea. Lor li se adaugă și zeci de mii de turiști români și de peste hotare, care vizitează această frumoasă stațiune ducând cu ei la plecare imaginea unei reușite armonii între creațiile naturii și cele ale constructorilor bănățeni.

2.1.3. Relieful

Orașul Buziaș este situat în zona de terase ale Timișului.

În sud-estul stațiunii este situat Dealul Silagiu, încadrat la zona colinari cu o energie de relief slabă, având culmi rotunjite, pante domoale. Această zonă este accesibilă turiștilor care o vizitează mai ales toamnă, când se coc strugurii, rodul vechilor și întinselor culturi de vită de vie care acoperă poalele dealului.

2.1.4. Clima

Așezat în sud-vestul țării, într-o regiune de tranziție deal câmpie piemontană, Buziașul se caracterizează printr-un regim climatic temperat-continental moderat, cu caracter de trecere între climatul continental și cel mediteranean, sub influența maselor de aer propagate dinspre Marea Mediterană.

Temperatura medie anuală înregistrează valori de 10,90C-110C. Vara, în luna cea mai caldă, iulie, temperatura atinge 2l‚50C, iar în ianuarie, temperatura medie minimă este cuprinsă între – 10C și l0C.

Referitor la precipitații, valoarea lor maximă este înregistrată în luna iunie, iar cea minimă în luna octombrie.

Vânturile dominante în anotimpurile reci sunt cele ce vin din sud și care aduc aer cald, fapt ce face ca toamna și iarna să aibă un caracter mai blând. Vara sunt frecvente vânturile din sectorul nordic, ce antrenează cu ele, mase de aer rece, diminuând căldurile.

În limitele orașului Buziaș au fost individualizate mai multe microclimate (parcului, terenurilor deschise înierbate din amonte și aval de parcul stațiunii), iar în zona Dealului Silagiu, topoclimatul cu același nume.

2.1.5. Hidrografia

Pârâul Salcia în lungul căruia este amplasată stațiunea, izvorăște din zona Dumbrava, fiind afluent al râului Surgani. În perimetrul localității Buziaș acesta primește o serie de afluenți ca: Preturii, Silagiului și Bisericii. Aparent ape neînsemnate, în perioadele ploioase acestea au produs inundații catastrofale ca cele din anii 1926 și 1966, fapt care a dus la întocmirea unui program de amenajare hidrografică a zonei. Astfel s-au creat, în imediata apropiere a stațiunii, lacul de acumulare de pe Valea Salcia și Lacul de acumulare de pe Valea Silagiului.

2.1.6. Apele minerale

În hidrologia orașului-stațiune Buziaș apele minerale ocupă un loc important datorită rolului lor în dezvoltarea socio-economică a acestuia.

Descoperirea apelor minerale este păstrată în mai multe legende pe care buzieșenii le-au transmis din generație în generație. Una dintre ele arată că un ciobănaș ar fi descoperit “apa acră”. Ea spune că acesta păzea mioarele în jurul unui izvor și auzind niște murmure în pământ a crezut că în acel loc este ascunsă o comoară. A început să sape. Cu cât a săpat mai mult, murmurul a devenit tot mai strident. În timp ce săpa, din cauza gazelor emanate i s-a făcut rău și a căzut în nesimțire. Norocul lui afost că a sosit la puțin timp tatăl său, care i-a sărit în ajutor, 1-a spălat cu apa care izvora din pământ, astfel revenindu-și. Vestea despre pățania ciobănașului s-a răspândit și oamenii au venit și au continuat săpatul, captând apa minerală cu ajutorul unei buturugi de lemn. Acest loc a devenit apoi sălaș al ciobanului și cu timpul s-a răspândit tot mai departe vestea despre apa cea bună, făcând ca numărul oamenilor care veneau să o guste să sporească mereu.

O altă legendă afirmă că la început satul Buziaș era răsfirat, ici, colea se ridica câte o casă construită din bârne, acoperită cu paie și cu trestie. Ocupația principală a locuitorilor era munca pământului și creșterea vitelor. În întreg hotarul așezării era mare lipsă de apă de băut. La un singur sălaș, așezat într-o pădurice frumoasă, exista apă bună – în apropierea casei în care locuia moș Bâzieș, un bătrân bun și sfătos. Sătenii au băut apă de la izvorul moșului și gustul acrișor și răcoritor al ei a făcut ca numărul lor să crească.

Cu timpul tot mai multi săteni și-au mutat locuința lângă izvorul cu apă acrișoară. Locul lui era în parcul stațiunii, iar urmașii bătrânului sfătos, cu timpul, au dat numele așezării de Bâziaș, așa cum și astăzi o pronunță bănățenii.

În memoria lui, în fata Băii nr. 2, în anul 1984 s-a amenajat buveta “Izvorul moș Bâzieș”, care are notată pe soclul vestic legenda bătrânului, iar pe cel estic, indicațiile terapeutice ale apei provenite de la sonda nr. 3.

Potrivit documentelor din arhiva stațiunii, prima analiză chimică a apelor minerale a fost făcută în anul 1805, fiind printre primele efectuate asupra acestui tip de ape în țara noastră. Apele celei dintâi surse cunoscute la Buziaș, Izvorul Mihai, care capta stratul acvifer freatic, ar fi avut 1311,6 mg/l C02. Alături de gazul carbonic, cercetătorul Winterl Andreas din Pesta a mai identificat în apă calciu, fier, natriu.

În contextul acestor considerente se poate aprecia că “descoperirea științifică” a zăcământului hidromineral de la Buziaș a avut loc în anul l805, an cu care începe și cercetarea lui. În cei 180 de ani care au urmat, studiile întocmite au făcut din el cel mai cunoscut zăcământ hidromineral carbogazos din vestul țării.

Numărul mare de puțuri și foraje săpate în perimetrul stațiunii a permis capturarea a trei orizonturi purtătoare de ape minerale, respectiv: stratul freatic, situat la adâncimi de 6-10 m, orizontal mediu sau ascensional, între 17-60 m, și orizontul artezian.

Referitor la apele minerale carbogazoase se impune a preciza că au fost întâlnite, desigur mai puțin mineralizate, și în localitățile Sârbova, Racovița, Hitiaș și Bacova.

În numeroase tratate de specialitate apele minerale de la Buziaș sunt puse la egalitate cu cele de la Borsec, Covasna, din tară, Essentuki, Bad Pyrmont, Le Boulu, Melgoco, Lombari și din multe state ale lumii.

2.1.7. Vegetația și fauna

Ca urmare a condițiilor de relief, climă, sol, în raza orașului Buziaș vegetația este cea de stepă și silvostepă, cu areale izolate de pădure.

Vegetația de stepă este reprezentată de brustur, pelin, jaleș și de unii arbuști: păducel, prun, măceș.

Cea mai largă extindere în zona orașului Buziaș o constituie suprafața agricolă. Ponderea principală o are terenul arabil, cultivat cu porumb, grâu, floarea-soarelui.

O suprafață importantă ocupă vița de vie pe versantul nordic al Dealului Silagiu, ca și pomii fructiferi: piersicul, prunul, vișinul. De asemenea trebuie amintite și plantele decorative din stațiune ca: magnolia, regina nopții, crizantemele, liliacul.

Un loc deosebit ocupă în peisajul orașului Buziaș parcul stațiunii balneare, în care sunt prezentate unele rășinoase, ca: bradul, tuia, pinul, precum și numeroase foioase: platanul, teiul, alunul turcesc, arțarul, mesteacănul, plopul, salcia. Alături de aceste specii semnalăm prezența florilor: laleaua, gladiola, primula, panseaua, garoafa, clopoțeii de grădină, bujorul, zambila.

În anul 198l s-au terminat lucrările și a fost inaugurat PALMARUL — o seră modernă, construită din oțel și sticlă și care pune la dispoziție frumoase exemplare de palmieri, agave, cactuși pentru a fi plantate pe timpul verii în parc.

Fauna din jurul stațiunii este variată după formele de relief existente. Astfel în pădurea Dumbrava trăiesc vulpea, mistrețul, iepurele, iar dintre păsări: pițigoiul, ciocănitoarea, coțofana și răpitoarele: uliul, buha.

La altitudini mai coborâte este prezentă lumea animalelor de stepă, care este reprezentată de rozătoare ca: hârciogul, popândăul, iepurele și de păsări: prepelița, potârnichea.

În parcul stațiunii animalul cel mai îndrăgit și des întâlnit este veverița.

Lacurile din apropierea orașului Buziaș sunt căutate de pescari, dat fiind faptul că aici s-au prins exemplare frumoase de crap, alături de care trăiesc:porcușorul, carasul și roșioara.

2.2 DEZVOLTAREA ISTORICĂ A

STAȚIUNII BUZIAȘ

Precum în tot cuprinsul regiunii Banatului, cercetările arheologice întreprinse îndeosebi în ultimele decenii au pus în evidență și pe teritoriul de astăzi al orașului Buziaș numeroase urme și dovezi privind vechimea și continuitatea vieții pe aceste meleaguri.

Printre cele mai vechi descoperiri de acest fel poate fi menționată așezarea străveche din secolele VIII-VII î.e.n. conturată în satul Silagiu. Ea se încadrează în complexul cultural Basarabi.

Alta descoperiri făcute pe versanții pârâului Pârpora (afluent al văii Salcia), ilustrează diverse aspecte din epocile bronzului și fierului, de factură geto-dacă.

Legată de vechimea așezării Buziaș este și problema utilizării apelor minerale de aici de către daco-romani. Specialiștii și-au exprimat opinia că apele minerale de la Buziaș erau folosite încă din vremea romanilor. Astfel, Al. Borza afirma “Buziașul a fost cu certitudine cunoscut și exploatat căci s-au aflat acolo conducte de apă romane și cărămizi”.

Profesorul Dumitru Tudor scria: “Avem dovezi arheologice că în epoca romană s-au folosit apele minerale de la Buziaș. În preajma izvoarelor minerale se înjghebase o mică așezare balneară, dovedită azi prin zidării, conducte de teracotă, monede, cărămizi, sculpturi și inscripții pe piatră, din păcate toate împrăștiate, fără a fi studiate în prealabil”.

Se impune a menționa că există unele ipoteze care plasează la Buziaș vechile așezări romane Centum Puti sau Ahitis.

O altă problemă care a suscitat interes este aceea a originii numelui așezării. Sunt întâlnite mai multe ipoteze. Astfel, cercetătorul H. Wettel a susținut că numele ar deriva din cuvântul slav ‘‘buzu”, care ar însemna ftoare de soc, de unde s-a format buziaș sau boziaș, care ar avea sensul de socet (loc cu soci). Alți autori au afirmat că numele Buziaș ar deriva din cuvântul turc “buz”, care înseamnă gheață sau apă rece ca gheața, nume ce s-ar fi dat așezării după apele minerale reci de aici. S-a mai emis și o altă ipoteză în secolul trecut, conform căreia toponimul ar proveni din cuvântul sârbesc “buza” sau “boza”, denumirea unei băuturi fermecate, făcută din tărâțe cu gust acrișor, ca cel al apei de la Buziaș.

Nu putem să nu amintim și de o legendă locală potrivit căreia numele așezării ar aminti pe acela al unui moș, numit Bâzieș, considerat “descălecătorul satului”.

La nivelul actual de cunoaștere explicația plauzibilă este aceea că numele așezării este de origine veche slavonă, de la boz, de unde boezie.

Și despre vechimea documentară a așezării s-au făcut diverse afirmații. Astfel, o serie de autori susțin că “ținutul Buziașului” ar fi pomenit la 1071, când pecenegii 1-ar fi pustiit, sau la 1072, când regele Ladislau s-ar fi oprit în “câmpia Buziașului.

În contextul celor de mai sus, se admite că prima mențiune documentară sigură a localității datează din anul 1320, sub domnia lui Carol Robert de Anjou, care avea reședința la Timișoara.

La 1479, moșia Buziaș se afta în stăpânirea familiei Dimitrie Conea de Murani. În timpul regelui Matei Corvin, Buziașul trece în proprietatea familiei Beli-Beșan.

La l552 întreg teritoriul Banatului a intrat sub stăpânirea directă a Imperiului Otoman.

Dintre documentele care ne-au rămas de la finele secolului al XVI-lea, cel din anul 1598 arată că proprietarul stațiunii Buziaș era Daniel Zalasdi. In anul 1716, stăpânirea otomană este înlocuită cu cea habsburgică, iar Buziașul este prezent pe harta Banatului sub denumirea de “Buziesch”, locuit de iobagi români, cu 36 de case.

Descoperirea apelor minerale în anul 1805 a marcat începutul ieșirii așezării dintr-un anonimat secular.

Pe harta oficială a localității, din anul 1829, sunt trecute 210 numere de casă cu 20 de străzi.

În evoluția așezării, un rol deosebit de important 1-a avut declararea ei ca localitate balneară în anul 1819. De menționat că încă din anul 1815 a început organizarea parcului, iar un an mai târziu s-au amenajat instalații de cură în perimetrul actualei Băi nr. 2.

Valoarea terapeutică a apelor minerale a devenit cunoscută în scurt timp atât în Ungaria cât și în țările vecine.

Populația Buziașului a început să crească continuu, Astfel, dacă în l818 s-au numărat 1000 de locuitori, în anul 1856 s-au înregistrat 1500 de locuitori.

Amenajarea izvoarelor Mihai și Iosif în anul 1837 pentru cura internă, munca de cercetare desfășurată de medicul român Gheorghe Ciocârlan în perioada 1838-1848 au dus la creșterea renumelui tinerei stațiuni.

Între anii 1848-1850 se construiește Grand Hotel, iar în anii 1853-1856 Cazinoul și băile calde. De la 1 ianuarie 1856 începe să funcționeze în Buziaș un oficiu poștal.

Diversificarea tratamentului, extinderea spațiului aferent parcului, intensificarea exploatării zăcământului hidromineral, dar mai ales rezultatele spectaculoase obținute în tratamentul balnear au impulsionat ritmul de dezvoltare a localității Buziaș.

Procesul de îmbuteliere a apei minerale, început încă din anul 1840 a constituit un mijloc de reclamă cu efecte deosebit de favorabile pentru stațiunea Buziaș. Apa minerală îmbuteliată, bine cotată pe plan intern și internațional, a fost laureata unor expoziții unde i s-a decernat medalia de aur (Bratislava, l908).

Din punct de vedere turistic, mare interes stârnea între anii 1903-l917, forajul executat la 103 m, care debita artezian nedirijat, până la 40 m înălțime, apă minerală. Din anul 1905, în jurul lui s-a amenajat un lac cu diametrul de 120 m, pe care vizitatorii Buziașului făceau iarna patinaj, iar vara se plimbau cu bărcile.

Turiștii veniți în stațiune se bucurau atât de valențele terapeutice ale apelor minerale, cât și de “oaza de liniște”, cum era socotit parcul ce se întindea pe zeci de hectare.

În anul 1975 se construiește Hotelul Buziaș cu aproximativ 100 de locuri.

În anul 1979 se construiește hotelul Parc cu 300 de locuri, restaurant, o bază de tratament proprie și o sală de educație fizică medicală.

În anul 1984 se construiește Hotelul Timiș cu 300 de locuri, restaurant, bază de tratament proprie și o sală de educație fizică medicală.

2.3 SITUAȚIA PREZENTA A STAȚIUNII

Activitatea turistică în stațiunea Buziaș se desfășoară în cadrul Societății Comerciale de Tratament Balnear (S.C.T.B.).

Creată în anul 1990, S.C.T.B. “Buziaș” S.A. are un capital social de 15850 milioane lei, statul rămânând majoritar și deținând 70% din acest capital social. Ca urmare a privatizării din anul 1994, societatea a privatizat circa 2,7% din capitalul social, având 1407 acționari cu 567.027 acțiuni.

Începând din anul l994, managerul societătii este d-na ec. ANA-MARIA DORAN.

Principalii beneficiari ai serviciilor de cazare, masă și tratament sunt cetătenii de vârsta a treia (pensionari), ai căror bilete sunt subvenționate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, dar și alte persoane mai tinere cu afecțiuni cardiovasculare.

Din anul 1996, biletele celor veniți prin Ministerul Muncii și Protectiei Sociale au fost scoase la licitație, S.C.T.B. “Buziaș” S.A. revenindu-i 4600 bilete în 1996, iar în 1997- 1999 aproximativ 7000 de bilete.

În prezent, la S.C.T.B. “Buziaș” S.A. lucrează 200 de persoane.

S.C.T.B. “Buziaș” S.A. are în exploatare:

• Hotelul Parc cu 300 de locuri, restaurantul și baza de tratament;

• Hotelul Timiș cu 300 de locuri, restaurantul și baza de tratament;

• Hotelul Buziaș cu l 00 de locuri;

• 12 vile;

• Restaurant-cantină;

• Bazele de tratament Baia l și Baia 2;

• Secția de fizioterapie;

• O sală de sport independentă;

• Centrală termică;

• 9 sonde care furnizează apa minerală;

• Restaurantul turistic din mijlocul parcului numit “Grădina Bănățeană”;

• Un ștrand;

• Muzeul de istorie al stațiunii;

• Vechiul Casino.

2.4 APELE MINERALE ȘI TERMALISMUL

LA BUZIAȘ

Apele minerale sunt ape naturale plus soluții complexe de substanțe disociate, nedisociate, gaze de anumite combinații chimice și stări fizico-chimice, care administrate pe cale internă (crenoterapia) sau externă (băi, inhalații, irigații) au acțiune terapeutică asupra organismului.

Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească o apă pentru a fi considerată minerală sunt următoarele:

1)Să conțină elemente chimice cu acțiune farmacologică (Fe, A, I) într-o proporție admisă ca minimum necesar.

2)Săcontină unele gaze (C02, SH2, redon) într-o anumită concentrație.

3)Să conțină cel puțin 1g săruri obișnuite la 11 apă (cloruri, sulfați, bicarbonați).

4)Să aibe la izvor o temperatură mai mare de 20 0C (ape termale).

5)Să aibe o acțiune curativă științifică recunoscută.

Cuvântul “mineral” provine de la “minare” a săpa.

Existența surselor de apă minerală depinde de prezența munților vulcanici, de zăcămintele de petrol, de gaze naturale și de șiruri. Astfel, majoritatea surselor provin din apele care, prin infiltrație, sosesc de la mare adâncime și revin la suprafață încărcate de gaz carbonic și de săruri.

Astăzi la Buziaș există 7 izvoare, din care 6 sunt exploatate în scop terapeutic, cel de-al șaptelea fiind exploatat de Societatea Comercială “PHOENIX” în scop comercial.

Apele minerale de Buziaș au o compoziție chimică bogată în:

• Bioxid de carbon (C02);

• Fier (Fe);

• Bicarbonat;

• Clor (C1)

• Calciu (Ca);

• Magneziu (Mg);

• Brom;

Gazul carbonic, principala compoziție a apei de Buziaș (2,4 g/1) este prezent sub trei forme:

• în stare gazoasă;

• asociat cu metan;

• dizolvat în apă. Decurg trei tipuri de activități:

• Emanații naturale (mofete);

• Cură externă și internă;

• Îmbuteliere.

Puternica concentrație și compoziție chimică foarte variată a apei de Buziaș permite tratarea simultană a numeroase boli:

Boli cardio-vasculare:

• hipertensiunea vasculară;

• arteropatie periferică;

• miocardiopatie;

• valvulopatie;

• insuflciență aortică;

• sechele după ftebită;

• cardiopatie ischemică.

Boli ale sistemului nervos central:

• depresii;

• semipareze;

• nevroze astenice.

Boli de metabolism:

• gute;

• diabet;

• obezitate;

• afecțiuni ale tubului digestiv.

Boli reumatismale:

• artroze;

• repunerea funcțională după accidente sau operații.

Boli ginecologice:

• sterilitate feminină.

Pentru tratarea bolilor enumerate mai înainte diferitele terapii propuse curiștilor sunt:

– băi de apă minerală caldă;

– băi de plante medicinale;

– mofete;

– împachetări cu parafină;

– aerosol, masaje, gimnastică;

– hidroterapie;

– fizioterapie;

– cure interne

– acupunctură;

– infiltrații cu Boicil Forte, etc.

Stațiunea Buziaș dispune de patru baze de tratament și patru cabinete medicale:

– o bază de tratament și trei cabinete medicale la Hotel Parc;

– o bază de tratament și un cabinet medical la Hotel Timiș;

– două baze de tratament la Baia nr. 1 și Baia nr. 2;

– o stație de fizioterapie.

Curiștii sunt dirijați de către medicul lor în stațiunile termale adaptate afecțiunilor acestora.

Stațiunea Buziaș prezintă avantaje sigure. Curiștii beneficiază de o situație geografică privilegiată, de un climat și de ape minerale favorabile tratamentului numeroaselor afecțiuni.

3. ANALIZA STRUCTURILOR EXISTENTE ÎN

STAȚIUNEA BUZIAȘ

Într-un spațiu geografic care dispune de un potențial natural atrăgător, turismul nu se poate dezvolta decât în ipoteza în care există suficiente posibilități pentru cazarea vizitatorilor.

Unitățile de cazare, îndeplinesc mai multe funcții

– funcția de cazare propriu-zisă;

– funcții complementare: agrement, alte servicii

– funcția de producție, în legătură cu alimentația turiștilor;

– funcția comercială;

– funcția de informare.

O stațiune balneară îndeplinește trei funcții principale:

– activitatea de tratament balnear;

– funcția de rezidență temporară;

– funcția de agrement.

Pentru a putea prezenta cele mai bune condiții pe care le oferă stațiunea Buziaș este necesară o analiză a calității structurilor existente.

3.1.1 STRUCTURILE DE CAZARE

Serviciul de cazare se prezintă ca o activitate complexă, decurgând din exploatarea capacității de cazare, fiind alcătuit dintr-un grup de prestații oferite turistului pe timpul rămânerii lui în unitatea hotelieră.

Dezvoltarea și calitățile serviciilor de cazare sunt dependente în primul rând de existența unei baze tehnico-materiale de cazare; toate acestea cu dotările corespunzătoare care să ofere turiștilor condiții optime și care să îndeplinească și alte funcții.

Cazarea în stațiunea balneoclimaterică Buziaș cuprinde complexele balneare de 2 stele “Parc”, “Timiș” și “Buziaș” căt și case de odihnă de 1-2 stele având o capacitate totală de 1.040 locuri (vezi tabelul nr.1 ).

TABELUL NR. 1

CAPACITATEA DE CAZARE A STAȚIUNII BALNEOCLIMATERICE BUZIAȘ

Hotelul “Parc” ( vezi anexa nr. 3) a fost construit în anul 1979 și dispune de 139 camere cu 2 paturi și de 3 apartamente repartizate pe 3 etaje, având în total 284 de locuri. In cadrul acestui hotel funcționează un restaurant, un bar de zi și o bază de tratament.

Hotelul “Timiș” ( vezi anexa nr. 4) a fost deschis în anul 1984 și are o capacitate de 284 de locuri în 139 de camere de 2 paturi și 3 apartamente repartizate pe trei etaje. La parterul acestui hotel funcționează un restaurant, un bar de zi și o bază de tratament.

Hotelul “Buziaș” face și el parte din complexul hotelier al stațiunii. Hotelul dispune de 48 de camere, un apartament prezidențial, având în total 96 de locuri. E1 nu are restaurant și nici bază de tratament, turiștii cazați aici putând frecventa bazele de tratament și restaurantele celorlalte hoteluri.

În număr de 12, vilele (vezi tabelul nr.1) sunt unități de cazare turistică de capacitate mai redusă, care funcționează în clădiri independente, cu o arhitectură specifică. Ele sunt răspândite în toată stațiunea și asigură cazarea turiștilor sosiți la odihnă și tratament.

Localizarea hotelurilor în cadrul stațiunii constituie un punct pozitiv. Accesibilitate este ușoară, toate hotelurile fiind deservite de o șosea practicabilă și un autobuz care face multe curse pe zi între stațiune și gară.

Hotelurile sunt în apropierea unui parc care le oferă un cadru agreabil și relaxant pentru turiști.

Recepțiile hotelurilor sunt luminoase și spațioase, funcționând 24 de ore din 24. Personalul este amabil și primitor, având o ținută reglementară. Panourile de afișaj existente în cadrul recepțiilor îi informează pe clienți asupra serviciilor anexe care le sunt oferite. Nivelul calității serviciilor este în continua creștere.

Camerele sunt bine amenajate și decorate, majoritatea dispunând și de balcon. Mobilierul este în stare bună și este confortabil. Păstrarea în stare bună a materialelor, a mobilierului și a grupurilor sanitare dă o notă de intimitate camerelor.

Ținând cont că majoritatea turiștilor o constituie persoanele de vârsta a treia și cele cu handicap locomotor, prezența lifturilor face mai ușor accesul la camere.

Fiecare hotel dispune de propria parcare.

Prețurile practicate sunt conform clasificării de 2 stele a unităților de cazare pentru:

– cazare pe cont propriu;

– cazare cu bilete prin agenții

– cazare prin Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

În stațiunea Buziaș se practică tarife diferențiate pentru turiștii venit pe cont propriu și pentru cei sosiți cu bilete de tratament, dar acestea fiind egale pentru turiștii români și străini.

Tarifele practicate pentru cazarea turiștilor sunt afișate vizibil la recepțiile hotelurilor.

De menționat este faptul că prețurile turistice sunt într-o continuă modificare datorită unor factori conjuncturali, cum ar fi creșterea costurilor de producție ca urmare a modificărilor de piață.

Din categoria serviciilor hoteliere ce întregesc funcția de cazare, se pot menționa următoarele:

– primirea și distribuirea în hotel a corespondenței turiștilor;

– punct de desfacere a presei;

– vitrina – butic în cadrul recepției;

– păstrarea obiectelor de valoare;

– servicii de schimb valutar;

– telefon național și internațional;

– salon de frizerie;

– spălatul și călcatul lenjeriei;

– curățarea hainelor;

– dotarea camerelor la cererea clienților cu inventar suplimentar;

– activități de agrement: salon cu televizor, închirierea de jocuri distractive (remy, șah, biliard)

– parcare.

Numărul persoanelor angajate în aceste unităti de cazare se ridică la 50 de persoane, toate având un anumit nivel de calificare profesională.

În aceste unităti de cazare se utilizează un sistem informațional și de rezervări modern, gestiune computerizată, forță promoțională și adaptare la clientela internațională mai ales prin standardizarea elementelor de confort la nivelul cerințelor internaționale.

3.2. STRUCTURILE DE ALIMENTAȚIE PUBLICĂ

Activitatea de alimentație publică reprezintă îmbinarea într-un ansamblu armonios a acțiunilor necesare pregătirii și prezentării preparatatelor culinare și a băuturilor, a serviciilor determinate de desfășurarea și consumul acestora.

Stațiunea Buziaș are trei unități de alimentație publică:

– Restaurantul hotelului "PARC"

– Restaurantul hotelului "TIMIȘ";

– Restaurantul "CENTRAL".

Restaurantul hotelului “PARC” situat la parterul acestuia, beneficiază de aceiași accesibilitate ca și a hotelului. El are o capacitate de 360 de locuri și 60 de locuri pe terasă.

Restaurantul hotelului “TIMIȘ” fiind momentan închis, își deschide porțile doar în ocazii festive. Are o capacitate de 360 de locuri și 60 de locuri pe terasă.

Restaurantul “CENTRAL” este situat în vecinătatea Casei de odihnă numărul 4, și la putină depărtare de cele trei hoteluri. Capacitatea sa este de 200 de locuri. Aici mai funcționează un bar de zi și un punct de vânzare al restaurantului.

În toate unitățile consumatorii sunt serviți cu un larg sortiment de preparate culinare, produse de patiserie-cofetărie, fructe, băuturi alcoolice și nealcoolice. Sub stricta îndrumare și supraveghere a medicului, pacienții pot servi meniurile mai multor regimuri alimentare.

Pentru crearea unei atmosfere animate, restaurantele organizează servicii suplimentare ca: mese festive, banchete, recepții. Restaurantele au săli spațioase și frumos decorate. Mobilierul este de calitate, iar condițiile de igienă sunt foarte bune.

Raportul calitate-preț oferit este bun, calitatea meselor fiind bună iar prețul practicat fiind accesibil.

Pentru a li se oferi servicii de înalt nivel celor ce vor lua masa la restaurante, au fost angajate 50 de persoane. Acest personal este amabil, dinamic, are o ținută reglementară și bune cunoștințe profesionale.

Ținuta ospătarilor, atitudinea lor, calitatea și aspectul preparatelor servite în funcție de preferințele clientului, dar și de țara lui de origine, contribuie la reușita acestora.

3.3. STRUCTURILE DE TRATAMENT

Dacă în urmă cu 25 de secole Hipocrate susținea că “natura este cel mai bun medic și numai prin faptul că ajutăm eforturile ei mai obținem oarecare succese”, astăzi medicii informați și utilați cu tehnici moderne sunt datori să aplice judicios în complexele terapeutice factorii naturali și kineticofizicali.

Stațiunile balneare utilizează metode complexe de tratament. Pentru aplicarea metodelor terapeutice fizio-balneare specifice, stațiunile dispun de baze de tratament complexe dotate cu:

– instalații de balneoterapie;

– buvete

– instalații pentru hidro și termoterapie

– săli și dispozitive pentru kinetoterapie;

– amenajări speciale pentru aplicarea curei de teren

– terenuri de sport.

Stațiunea Buziaș beneficiază de următoarele baze de tratament (vezi anexa nr. 5)

•Baza de tratament a hotelului “PARC”;

•Baza de tratament a hotelului “TIMIȘ”;

•Baianr.1;

•Baianr.2;

•Sala de fizioterapie.

Baza de tratament a hotelului “PARC” asigură circa 460 de proceduri de băi la cadă în apă minerală încălzită, ea mai dispunând și de:

-o secție de hidroterapie;

-o secție de termoterapie;

-o secție de fizioterapie;

-o sală de gimnastică medicală.

Baza de tratament a hotelului “TIMIȘ” are în componență:

-pavilion de căzi pentru băi în apă minerală încălzită;

-mofetă pentru băi în C02 liber;

-sectiile de hidro și fizioterapie

-cabinetul de masaj;

-sala de gimnastică medicală;

-cabinete ale medicilor specialiști.

Baia nr. 1, situată în vestul stațiunii, a fost construită la începutul secolului nostru și are în dotare:

-60 de căzi pentru băi cu apă minerală carbogazoasă încălzită;

-pavilionul de fizioterapie dotat cu aparate medicale moderne.

Baia nr. 2 este situată în parcul stațiunii și are în dotare:

– 52 de căzi în care se fac băi cu apă minerală încălzită;

– mofete

– termoterapie;

– împachetări cu parafină.

Sala de fizioterapie este amplasată în vecinătatea Băii nr. 1 și este dotată cu aparate medicale moderne:

– diadinamice;

– ultrascurte

– magnetodiaflux;

– solux;

– ultraviolete.

Ea deservește pacienții cazați în casele de odihnă.

Pentru cura internă s-au amenajat buvete alimentare cu ape minerale captate de:

•Sonda nr. 2: buvetele “IOSIF” și “IZVORUL nr. 3 PHOENIX”

•Sonda nr. 3: buveta “IZVORUL MOȘ BAZIEȘ” Igiena și starea acestor baze de tratament sunt satisfăcătoare, aparatele funcționând în mod corect.

Echipamentele sălilor de tratament este îngrijit și de bună calitate (mesele de tratament, căzile, lenjeria)

Personalul medical este calificat și specializat în fizioterapie și balneoterapie.

Medicul șef al stațiunii este Dr. LĂDARU PETRU și are în subordine 55 de angajați din care 11 medici și 44 infirmiere.

3.4. PATRIMONIUL ȘI ANIMAȚIA

Valorificarea patrimoniului turistic implică asigurarea unor condiții optime pentru deplasarea, sejurul și petrecerea plăcută a timpului liber de către turiști.

Ansamblul condițiilor care facilitează deplasarea și sejurul constituie, alături de patrimoniul natural și cultural, elemente de atracție și motive pentru alegerea unei destinații turistice.

Animația intervine pe perioada timpului liber, urmărind să ocupe cât mai plăcut acest timp și să asigure un plus de satisfactie clientului. Ea poate fi:

– animație culturală: muzee, festivaluri;

– animație sportivă;

– animație ludică;

– animație istorică

– animație recreativă;

– animație comercială.

Patrimoniul natural al stațiunii Buziaș. Potențialul natural care compune spațiul turistic cuprinde relieful, peisajul, apele, fauna și flora.

Situat în inima statiunii Buziaș, parcul (vezi anexa nr. 6) reprezintă un valoros punct de atracție și este constituit dintr-o mare varietate de arbori (pini, tei, brazi, plopi, aluni) unde cel mai vechi este un platan : Platanul Gigant — bătrân de peste două secole. Parcul este traversat de pârâul Valea Salcia și este un ținut viu populat de diferite specii de păsări și de numeroase veverițe.

Jucăușele veverițe îi conduc pe turiști spre rotonda din cercul parcului, unde ceasul solar și jetul artezian constituie puncte de atracție. Parfumul f1orilor multicolore, precum și acordurile fanfarei care concertează în duminicile de vară creează un cadru plăcut. Parcul constituie loc de promenadă plăcut de turiști și de locuitorii care doresc să se odihnească pe bănci și să-și potolească setea de la izvoarele de apă minerală.

Un alt punct de atractie îl constituie Palmarul – o seră construită din oțel și sticlă, cu o linie arhitectonică modernă, ce adăpostește o frumoasă colecție de palmieri.

Patrimoniul istoric și cultural cuprinde resurse care din punct de vedere turistic motivează o călătorie și care pot fi valorificate prin includerea lor în oferta turistică. Importanța resurselor istorice și culturale este justificată nu numai de caracterul lor original, ci și de caracterul lor unic.

Parcul adăpostește din 1875 o coloană din lemn, capodoperă arhitecturală unică în România. Coloana conduce la două chioșcuri de lemn, astăzi simbol al stațiunii. La ora actuală, în Europa, Cehia este singura beneficiară a unei construcții asemănătoare.

Vechiul Casino construit între anii 1853-1856, Casa de odihnă nr. 8 au devenit celebre prin sejurul pe care împăratul Franz Iosif la efectuat în septembrie 1898, amintind de frumosul trecut al stațiunii.

În Casa de odihnă nr. 20 este astăzi adăpostit primul “Muzeu Balnear” care amintește de istoria stațiunii și de începutul termalismului cu ajutorul aparatelor de epocă, a descoperirilor relevante, a mochetelor.

Muzeul de Artă și Traditie Populară deține o bogată colecție a Iulianei Folea Trodeanu, fiind expuse peste 800 de piese de costume tradiționale din Banat.

Animația recreativă și sportivă. Stațiunea Buziaș creează condiții optime pentru ca timpul în care turiștii sunt cazați aici să se desfășoare într-o ambianță plăcută și în condiții bune.

Astfel, anual, în prima duminică a lunii iulie, în parc se desfășoară o paradă a muzicii de fanfara.

Tot în cadrul parcului, în clădirea vechiului Casino, s-a amenajat Clubul de Agrement (vezi anexa nr. 7), compus din: sala de jocuri mecanice, sala de biliard, sala de jocuri distractive (șah, remy, table, etc.) și sala polivalentă. Terasa clubului este în fiecare an, la 8 septembrie, scena desfășurării unei sărbători traditionale numită “Ruga”

Ștrandul cu apă minerală carbogazoasă este un loc frecventat de vizitatorii stațiunii.

Împrejmuit de un șir de coline și amenajat cu nisip pentru băi de soare, acest stabiliment deservește în general pe vizitatorii care vin pentru odihnă.

Biblioteca este deschisă atât pentru locuitorii orașului Buziaș, cât și pentru turiști, iar Cinematograful “Scala” propune două filme pe săptămână.

Casa de cultură (vezi anexa nr. 8) oferă turiștilor momente plăcute de relaxare și polarizează întreaga activitate din oraș. În acest locaș de cultură își desfășoară activitatea formatiile cu tradiție: trei fanfare și ansamblul “Izvorașul”, dar și un grup vocal și două formatii de muzică ușoară.

Plimbându-se prin parc și trecând podul de pe Valea Salcia, turiștii vor întâlni "Grădina Bănățeană" , unitate de alimentatie publică reprezentativă pentru stațiune. Tot aici în fiecare duminică sunt invitați cântâreți pentru a susține un program de muzică populară și ușoară, oamenii având posibilitatea de a și dansa.

Există și o Sală de sport bine amenajată unde au loc diferite concursuri și este posibilă practicarea a numeroase sporturî.

Turiștii pot practica pescuitul în râul Timiș, iar cei pasionați de vânătoare pot vâna. Se organizează excursii în împrejurimi spre podgoriile de pe dealul Silagiului, pădurea Dumbrava, lacul-baraj Silagiu, dar și excursii până la Budapesta și Lacul Balaton.

4. PRINCIPALII INDICATORI AI ACTIVITĂȚII TURISTICE DESFĂȘURATE LA S.C.T.B. “BUZIAȘ” S.A.

Deoarece cuprinde activități complexe și eterogene, turismul nu poate fi caracterizat printr-un singur indicator, ci printr-un sistem de indicatori care au în vedere următoarele elemente:

a) Oferta turistică din punct de vedere al bazei materiale, al personalului și al calității serviciilor;

b) Cererea turistică, respectiv circulația turistică în cadrul teritoriului;

c) Rezultatele activității turistice, respectiv încasările, cheltuielile și eficiența economică.

Sistemul de indicatori trebuie să asigure măsurarea dimensiunilor activității turistice și informațiilor referitoare la activitatea de cazare și a celorlalte servicii turistice.

Pentru a putea analiza și evidenția cât mai bine evoluția acestor indicatori, se va lua în calcul evoluția activității societății pe perioada 1995-2001.

4.1 INDICATORII POTENȚIALULUI ECONOMIC

Acești indicatori caracterizează oferta turistică din punct de vedere al bazei materiale, al personalului și al calității serviciilor turistice.

4.1.1. Indicatorii bazei materiale

Baza materială este factorul care diferențiază dimensiunea circulației turistice.

Baza materială are un conținut complex, fiind formată din elemente specifice : spații de cazare, de alimentație, de transport, de tratament și de agrement și din elemente ale bazei materiale generale.

Indicatorii capacității de cazare caracterizează volumul și structura elementului esențial și al echipamentului turistic. Cei mai utilizați sunt:

– numărul de unități de cazare și de alimentație

– numărul de locuri aferente acestor unități

S.C.T.B. “Buziaș” S.A. deține un număr de 15 spații de cazare, 3 restaurante și 3 baruri de zi.

Un alt indicator foarte important în analiza activității turistice este coeficientul de utilizare a capacității de cazare (C.U.C.).

Relația de calcul pentru acest indicator este:

C.U.C. = (C.U. /C.D.) x 100 [%], în care:

C.U.C. – coeficientul de utilizare al capacității de cazare

C.U. – capacitatea utilizată

C.D. – capacitate disponibilă

Pentru a putea observa creșterea sau descreșterea coeficientului de utilizare a capacității de cazare, am calculat acest coeficient pe perioada 1995-2001 (tabelul nr.2), după modelul:

– În anul 1995: C.U.C. = 349,85 x 100 = 33,64%

1040

TABELUL NR. 2

COEFICIENTUL DE UTILIZARE AL CAPACITĂȚII DE CAZARE

GRAFICUL COEFICIENTULUI DE UTILIZARE A CAPACITĂȚII DE CAZARE

Se poate observa în 1996 o scădere a C.U.C. pentru ca din 1997 acesta să înregistreze o creștere continuă. Datorită retrocedării vilelor naționalizate, în 1998, foștilor proprietari, a scăzut numărul de locuri disponibile.

4.1.2. Resurse umane

Importanța factorului uman implicat în activități turistice este mult mai mare decât în alte activități economice, datorită caracterului pronunțat individualizat al cererii de servicii turistice, motivației acesteia, suprapunerii în timp și spațiu a actului prestației serviciilor turistice și cu cel al consumului propriu-zis.

Pentru dimensionarea necesarului de personal, respectiv pentru evidențierea potențialului uman de care dispun unitățile de turism, se utilizează “număr mediu scriptic al personalului”, care cuprinde totalitatea personalului existent în unitate, în baza unui contract generator de drepturi și obligații pentru ambele părți.

Din anul 1995 și până în anul 2001, S.C.T.B. “Buziaș” S.A. prezintă următoarea structură cu privire la numărul scriptic al personalului ( vezi anexa nr. 9):

TABELUL NR. 3

SITUAȚIA PRIVIND NUMĂRUL SCRIPTIC AL PERSONALULUI LA S.C.T.B. “BUZIAȘ” S.A.

4.2. INDICATORII CIRCULAȚIEI TURISTICE

Acești indicatori exprimă la nivel de țară, zonă sau stațiune, volumul, intensitatea și structura cererii turistice în diverse perioade calendaristice. Cu ajutorul acestora se poate realiza corelarea circulației turistice cu capacitatea de primire.

Indicatorii circulației turistice pot fi:

1) Indicatori privind volumul circulației turistice;

2) Indicatori privind intensitatea și densitatea circulației turistice.

4.2.1. Indicatorii de volum

Măsurarea circulației turistice cu ajutorul indicatorilor necesită elaborarea unei metodologii care să fumizeze informații cât mai exacte, complete, veridice privind dimensiunea fenomenului turistic. Statisticile reprezintă o sursă esențială de informații pentru evaluarea fluxurilor turistice actuale și pentru a anticipa evoluția acestora.

Sursele de obținere a informațiilor și metodologia circulației turistice se diferențiază în raport de turismul intern și internațional.

Pentru turismul intern statisticile fumizează informații referitoare la:

– numărul de turiști și al înnoptărilor;

– cheltuieli efectuate de turiști;

– locul de reședință permanentă și de destinație temporară;

– modul de deplasare;

– perioada de voiaj;

– caracteristici socio-profesionale și demografice ale turiștilor;

În cazul turismului internațional pentru cunoașterea fenomenului turistic a circulației turistice sunt necesare informații referitoare la:

categoria de viză

scopul călătoriei;

formula în care este realizată călătoria.

Modalitățile de obținere a informațiilor sunt:

înregistrări la frontieră prin intermediul organelor vamale și de pază;

sistemul înregistrărilor hoteliere

sondaje sau anchete în rândul turiștilor sau a populației;

sistemul înregistrărilor instituțiilor bancare.

Înregistrările la frontieră oferă informații în legătură cu turismul internațional și oferă date cu privire la numărul și țara de reședință a turiștilor, mijloace de transport folosite, data sosirii și plecării, scopul călătoriei.

Înregistrările în spațiile de cazare sunt folosite atât în turismul intern cât și internațional. Se obțin date referitoare la: numărul de turiști, numărul de zile pe turist, originea turiștilor.

Sondajele și anchetele se folosesc tot mai intens în ultima perioadă și permit estimarea dimensiunii consumului turistic. Se pot estima cheltuielile medii pe zi/turist precum și anticiparea evoluției acestora.

Sistemul înregistrărilor în instituțiile bancare permit obținerea de informații referitoare la ieșirile și intrările de valută din activitatea turistică.

Numărul de turiști este un indicator sintetic care exprimă numărul de persoane care se deplasează în scop turistic în interiorul tării sau care efectuează călătorii turistice în străinătate. Utilizat pentru măsurarea circulației turistice, acest indicator este format din:

a) Numărul de turiști străini sosiți în stațiune

b) Numărul de turiști români sosiți în stațiune.

În tabelul următor se prezintă numărul de turiști români și străini sosiți în stațiunea Buziaș în perioada 1995-2001 si indicatorul “număr de zile-turist”. Numărul de zile-turist oglindește volumul fenomenului turistic prin corelarea numărului de turiști cu durata medie a sejurului. Acest indicator se obține din înregistrările din spațiile de cazare prin însumarea numărului de zile de ședere ale fiecărui turist in stațiunea Buziaș.

TABELUL NR. 4

EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE TURIȘTI ÎN STAȚIUNEA “BUZIAȘ”

Suma încasărilor turistice este un indicator de dimensionare valorică a circulației turistice, care reflectă veniturile obținute din activitatea de turism.

Încasările din turism ale S.C.T.B. “Buziaș” S.A. în perioada 1995-2001 sunt prezentate in anexa nr.10.

Suma cheltuielilor turistice exprimă volumul total de resurse ocazionat de realizarea prestațiilor turistice.

În tabelul următor sunt prezentate cheltuielile turistice efectuate de S.C.T.B. “Buziaș” S.A. pentru realizarea prestațiilor turistice în perioada 1995-2001.

TABELUL NR. 5

CHELTUIELI TURISTICE EFECTUATE DE S.C.T.B. “BUZIAȘ” S.A. ÎN PERIOADA 1996-2001 [mii lei]

4.2.2. Indicatorii intensității și densității circulației turistice

Acești indicatori sunt: Numărul mediu de turiști (pe zi, lună sau an). Acest indicator arată densitatea circulatiei turistice într-un interval calendaristic sau într-un sezon turistic.

Relația de calcul pentru acest indicator este următoarea:

Tz = T / Zc [ turiști / zi ], în care:

Tz = numărul mediu de turiști;

T = numărul total de turiști;

Zc = numărul de zile calendaristice ale perioadei luate în calcul.

Ținând cont de datele din tabelul nr. 5 vom calcula numărul mediu de turiști pe zi sosiți în stațiunea Buziaș în perioada 1995-2001 (tabelul nr.6), după modelul următor:

– În anul 1995: Tz = 10.058/365 = 27,55 turiști/zi, din care:

10.033/365 = 27,48 turiști români/zi

25/365 = 0,07 turiști străini/zi

TABELUL NR. 6

FRECVENȚA TURIȘTILOR ROMÂNI ȘI STRAINI ÎN PERIOADA 1995-2001

Conform datelor din tabel se poate observa că începând cu anul 1998 are loc o creștere continuă a numărului de turiști datorită acordării unei importanțe tot mai mari fată de nivelul calității serviciilor din turism.

Pentru a vedea mai bine această creștere pe baza datelor din tabel se poate realiza graficul privind frecvența turiștilor români și străini în perioada 1995-2001(vezi anexa nr. 11).

Durata medie a sejurului arată timpul mediu în zile de rămânere a turiștilor în spațiile de cazare. Acest indicator ref1ectă capacitatea unei destinații turistice de a reține prin oferta ei, pe o perioadă cât mai lungă, turiștii vizitatori.

Acest indicator se calculează pe baza relatiei:

S = Zt / T [zile / turist], în care:

S = durata medie a sejurului;

Zt = numărul total de zile – turist;

T = numărul total de turiști.

Utilizând datele din următorul tabel se va calcula durata medie a sejurului în care turiștii au stat în stațiunea Buziaș în perioada 1995-2001 (tabelul nr.8), după modelul anului 1995.

TABELUL NR. 7

EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE TURIȘTI ȘI ZILE-TURIST

– În anul 1995: 121.819 =12,11 zile/turist

10.058

TABELUL NR. 8

EVOLUȚIA DURATEI MEDII A SEJURULUI

În urma tabelului și a graficului duratei medii a sejurului se observă că deși frecvența turiștilor în perioada 1995-1997 este în scădere, durata medie a sejurului este în creștere, ceea ce ref1ectă o îmbunătățire a calității serviciilor. Începând din anul 1998 se observă și o creștere a numărului de turiști.

Densitatea circulației turistice pune în legătură directă circulația turistică cu populația rezidentă a destinației turistice. Acest indicator exprimă presiunea turistică exercitată asupra populației stațiunii.

Acest indicator se calculează cu ajutorul relației:

d = T / P [ turiști / locuitor] , în care:

d = densitatea circulației turistice;

T = numărul total de turiști;

P = populația destinației turistice.

Utilizând datele din tabelul nr. 9 și având în vedere faptul că populația orașului Buziaș a fost până în 1998 de 8000 de persoane, iar după aceea a crescut la 9000 de persoane, putem calcula densitatea circulației turistice în perioada 1995-2001 (tabelul nr. 10), după modelul:

– În anul 1995: d = 10058/ 8000 = 1,25 turiști/locuitor

TABELUL NR. 9

DENSITATEA CIRCULAȚIEI TURISTICE ÎN BUZIAȘ IN 1993 — 2000

GRAFICUL DENSITĂȚII CIRCULAȚIEI TURISTICE

Pe baza tabelului și a graficului se poate observa o neregularitate în creșterea și descreșterea densității circulației turistice, lucru determinat de o creștere a populației stațiunii.

Indicatorul de ocupare al structurilor de cazare (gradul de ocupare) pune în evidență utilizarea ofertei într-o perioadă determinată, adică nivelul activității în stațiune în funcție de capacitatea instalată.

Acest indicator poate fi calculat pe baza relației:

G = NT x (S / LH) x Z x 100 [%] in care:

G = gradul de ocupare;

NT = numărul de turiști;

S = durata medie a sejurului;

LH = numărul de locuri în stațiune;

Z = numărul de vile ale ofertei hoteliere.

Folosind informațiile anterioare și știind că statiunea Buziaș deține l040 de locuri de cazare se poate calcula gradul de ocupare al stațiunii în perioada 1995-2001 (tabelul nr.10), după modelul in anul 2000:

G = (8800 x 14,68) / (1040 x 365) x100 = 29%

TABELUL NR. 10

GRADUL DE OCUPARE

În ceea ce privește gradul de ocupare al structurilor de cazare se observă începând cu 1997 o creștere continuă a acestuia, cea mai mică pondere înregistrându-se în 1996.

4.3 INDICATORII EFICIENTEI ECONOMICE A ACTIVITĂȚII

Eficiența economică a turismului prezintă importanță atât prin prisma efectelor pe care le determină prestatorilor de servicii turistice cât și prin prisma efectului multiplicator asupra activității economice și sociale.

În literatura de specialitate eficiența economică este abordată în special pe seama relatiei cauzale dintre efectul util (rezultatul) și efortul (cheltuiala).

Eficiența economică se poate determina ca raport al efectului fie la resursele consumate fie la resursele folosite pentru obținerea efectului exprimarea eficienței economice se poate face fie prin utilizarea unui singur indicator al eficienței (profitul) fie prin utilizarea unui sistem de indicatori.

Un sistem de indicatori ar putea avea la bază resurse categorisite ca ocupate și consumate. Pentru fiecare tip de resursă (umană, baza materială, resurse naturale și antropice) sistemul de indicatori ar putea cuprinde:

a) Pentru resursele umane din turism.

Resursele ocupate pot fi exprimate prin:

numărul mediu al personalului muncitor;

numărul mediu al personalului operativ;

fondul total de timp de lucru.

Resursele consumate pot fi exprimate prin:

cheltuieli cu munca vie;

fondul de salarii;

cheltuieli materiale cu resursele umane.

b) Pentru baza materială turistică.

Resursele ocupate pot fi exprimate prin:

capacitatea de prestație;

valoarea medie a activelor fixe.

Resursele consumate pot fi exprimate prin:

cheltuieli materiale;

cheltuieli cu combustibilul și energia;

uzura obiectivelor de inventar;

mărfurile la prețurile de aprovizionare.

c) Resursele naturale și antropice.

Resursele ocupate pot fi ocupate pot fi exprimate prin suprafețele turistice amenajabile (plajă, terenuri de schi, monumente)

Resursele consumate pot fi exprimate prin cheltuielile cu amenajarea și întreținerea. Cei mai utilizati indcatori de eficiență economică sunt:

1. PRODUCTIVITATEA MUNCII (W)

În sens larg, productivitatea muncii se poate defini ca “raport între cantitatea de bogăție produsă și cantitatea de resurse absorbite în cursul producerii ei”. Deci ea se determină ca raport între rezultatele obținute (producția) și eforturile depuse pentru a le obține (factorii de producție utilizați).

Relația de calcul pentru acest indicator este:

W = I / Np lei / lucrător, în care:

W = productivitatea;

I = volumul încasărilor;

Np = numărul de persoane.

În tabelul următor se prezintă productivitatea muncii realizată la S.C.T.B. “Buziaș” S.A. în perioada 1995-2001.

TABELUL NR. 11

CALCULUL PRODUCTIVITĂȚII LA S.C.T.B. “BUZIAȘ” S.A.

ÎNCASAREA MEDIE PE UNITATE

i = I / CD lei / loc-capacitate, în care:

i = încasarea medie pe unitate;

I = volumul încasărilor;

CD = capacitatea de cazare.

Luând în considerare încasările realizate la S.C.T.B. “Buziaș” S.A. precum și capacitatea sa de cazare, în perioada 1995-2001 încasarea medie pe unitate se prezintă astfel:

TABELUL NR. 12

ÎNCASAREA MEDIE PE UNITATE LA S.C.T.B. “BUZIAȘ” S.A.

Se poate observa pe baza tabelului că începând cu anul 1997 are loc o mare creștere a încasărilor medii pe unitate, fapt datorat creșteii volumului încasărilor datorită și creșterii numărului de turiști.

3. TARIFELE

În turism, prețul produsului turistic reprezintă unul din factorii cei mai importanți ai deciziei consumatorului potențial. E1 poate reprezenta un element de reținere sau un element de promovare a serviciilor. Ca atare, întreprinderile turistice nu numai că nu pot ignora acest factor, dar vor trebui să-i acorde maximum de atenție.

Tarifele se diferențiază în funcție de scopul sosirii turiștilor în stațiune cât și de numărul de zile în care aceștia solicită servicii de cazare, alimentație sau tratament.

Începând cu anul 1996 S.C.T.B. “Buziaș” S.A. practică tarife egale pentru turiștii români și străini.

Tarifele contractuale practicate de către S.C.T.B. “Buziaș” S.A. pentru cazare, masă și tratament sunt:

CAZARE: 110.000 lei/zi/persoană;
MASA: 120.000 lei/zi/persoană;
TRATAMENT: 50.000 lei/zi/persoană.

Tarifele pentru serviciile acordate turiștilor veniți cu bilete eliberate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale sunt:

CAZARE: 70.000 lei/zi/persoană;
MASA: l06.000 lei/zi/persoană;
TRATAMENT: 20.000 lei/zi/persoană.

4. CHELTUIELILE MEDII PE UNITATE DE PRESTAȚIE

Acestea se calculează pe baza relatiei:

Cm = (Ch/CD) [lei/loc] ‚ în care:

Cm – cheltuielile medii pe unitate de productie;

Ch – cheltuieli;

CD – capacitatea disponibilă de cazare.

Acest indicator reflectă consumul de resurse pe loc sau pe loc/zi.

Cu ajutorul datelor din tabelul nr. 9 și cunoscând capacitatea disponibilă de cazare putem realiza tabloul cheltuielilor medii pe unitate de prestație:

TABELUL NR. 13

CHELTUIELILE MEDII PE UNITATE DE PRODUCȚIE LA S.C.T.B. “BUZIAȘ” S.A. IN PERIOADA 1995-2001

5. RATA RENTABILITĂȚII

Rata rentabilității se calculează ca raport între rezultatul exercițiului, profit sau pierdere, după ce s-a scăzut impozitul pe profit și producția exercițiului.

Relația de calcul este:

r = (P / Î) x 100 [%]‚ în care:

r = rata rentabilitătii

P = profitul net realizat;

Î = volumul încasărilor.

Evoluția ratei rentabilității arată astfel:

TABELUL NR. 14

EVOLUȚIA RATEI RENTABILITAȚII

5. PERSPECTIVELE INTEGRARII S.C.T.B. ”BUZIAȘ” S.A. ÎN CIRCUITUL TURISTIC INTERNAȚIONAL

5. 1. TENDINȚE ÎN TURISMUL INTERN ȘI INTERNAȚIONAL A ROMANIEI

România are un atribut turistic datorită valorilor turistice naturale determinate de spațiul geografic variat, datorită creaților de artă și datorită potențialului balneoclimateric.

Statistic în deceniile 7 și 8 ritmurile de creștere au fost cele mai ridicate, actualmente acesta scăzând atât la indicatorul număr de turiști cât și zile turist. Regresele activității turistice în această perioadă au fost determinate de cauze de natură macroeconomică și de ineficiența actului managerial, de absența unor măsuri economice stimulative în domeniu.

În prezent, motivele turistice majore care-i atrag pe turiști spre România sunt litoralul Mării Negre, Munții Carpați (pentru turismul estival și sporturi de iarnă), stațiunile balneare, activități legate de afaceri și circuitele cultural-istorice.

Turismul de litoral, montan și balnear reprezintă peste 70% din capacitatea de cazare turistică a țării. Majoritatea stațiunilor deservesc aproape în exclusivitate piața inemă, numai câteva din acestea fiind solicitate într-o măsură mai mare pentru turismul internațional, în special pentru populația cu venituri mai mici.

Principalii concurenți ai stațiunilor românești pentru turism balnear sunt: Ungaria, Cehia și Slovacia.

Capacitatea structurilor de primire a înregistrat în perioada 1990-1995 o diminuare cu circa 12% din punct de vedere calitativ (vezi anexa nr. 11); oferta structurilor de primire înregistrează unele mutații calitative și structurale, prin creșterea gradului de confort și intrarea în funcțiune a unor noi structuri de primire. Au intrat în circuitul turistic noi spații de cazare și în zonele rurale.

Analizând călătoriile vizitatorilor români în străinătate după mijloacele de transport folosite rezultă:

transport rutier – 74,5 %;

transport feroviar — 17,8 %;

transport aerian — 4,8 %;

transport naval — 2,9 %.

În ce privește turiștii străini au călătorit în România în proporție de 78,4 % cu mijloace de transport rutier.

Pentru o reală apreciere a turismului românesc trebuie analizată circulația turistică la nivelul turismului intern și internațional.

Turismul intern al României a înregistrat scăderi masive în perioada l990-1995, comparativ cu perioada anterioară datorită creșterii neobișnuit de mari a prețurilor și tarifelor și deteriorării situației veniturilor și tarifelor și deteriorării situației veniturilor reale ale populației. Cu toate acestea circulația turistică internă reprezintă componenta de bază a turismului românesc, fapt demonstrat de ponderea importantă și relativ constantă a acesteia în circulația turistică a României.

Ca motivație turistică, turismul de vacanță în stațiunile montane, balneare și de litoral dețin circa 40 % din cererea turistică, diferența fiind reprezentată de turismul de afaceri, reuniuni și turismul itinerant.

Sosirile de turiști străini, au înregistrat creșteri în perioada 1990-1995, față de anul 1989, cu evoluții anuale fluctuante. In cadrul acestora ponderea cea mai mare o dețin țările Europei Centrale și de Est cu un aport scăzut în volumul încasărilor din turismul internațional; țările Europei de Vest și Nord și S.U.A.‚ deși au o pondere redusă în total sosiri, prezintă în general tendințe de creștere a cererii pentru România.

Destinația principală în România o reprezintă municipiul București și orașele mari reședințe de județ, locul doi ca motivație îl ocupă turismul de litoral, urmat de turismul montan și turismul balnear.

Plecările de turiști români în străinătate relevă o creștere de peste 11 ori în anul 1994 față de anul l989, cu menținerea nivelului acestui indicator la peste 10 milioane turiști, urmate de o scădere puternică în anul l995. Principalele destinații turistice cu excepția țărilor vecine și a Turciei sunt, în ordine: Germania, Austria, Republicile Cehă și Slovacă, Italia, Franța și Grecia.

Evoluțiile previzibile în cererea turistică pentru perioada l996-2005 relevă în general creșterea mai accentuată a circulației turistice în România, concomitent cu creșterea gradului de utilizare a capacităților de primire, precum și o ușoară creștere a plecărilor de turiști români în străinătate cu 2%. Evoluțiile prognozate la nivelul cererii turistice vor antrena creșterea volumului global al serviciilor turistice și a volumului încasărilor valutare din turismul internațional.

5.2 PERSPECTIVA DEZVOLTĂRII DURABILE A

TURISMULUI ROMÂNESC ȘI PRINCIPALII FACTORI CARE INFLUENȚEAZĂ CIRCULAȚIA TURISTICA

Lumea se află în continuă schimbare și transformările din domeniul valorilor sociale, economice și politice au loc în timpul celei mai îndelungate perioade de stagnare economică prin care trec mai multe tăi din lumea dezvoltată.

Locul turismului în dezvoltarea durabilă este logic dat de rolul său ca industrie, care vinde mediul fizic și uman ca produs al său. Este în interesul turismului să fie activ în problema dezvoltării durabile și să lucreze în comparare cu celelalte industrii în asigurarea calității bazei de resurse și a supraviețuirii acestuia.

Avantajele dezvoltării turismului pot fi exprimate prin prezentarea următoarelor aspecte:

Turismul creează un plan local de bună valorificare a potențialului natural și cultural și contribuie la creșterea locurilor de muncă, direct în sectorul turistic și în alte sectoare auxiliare de servicii și gestionare a resurselor locale;

Stimularea activității naționale rentabile (holuri, restaurante, rețea de transport, activități artizanale, servicii de ghizi, etc.);

Contribuie la un aport important de devize din deschiderea către turismul internațional;

Diversifică economia rurală;

Contribuie la ameliorarea infrastructurii locale în materie de transport, comunicații, etc.;

Organizarea echilibrată a activităților turistice poate fi, pentru autoritățile parcurilor naționale, un instrument de autofuncționare și un mijloc material pentru conservarea patrimoniului natural;

Realizarea de echipament și amenajări turistice adecvate pentru zonele naturale protejate, care pot fi utilizate atât populația locală, cât și de de turiștii interni și străini;

Ecoturismul practicat favorizează înțelegerea intelectuală și comunicarea liberă între locuitori și turiști;

Activități turistice diversificate pot conduce la creșterea interesului pentru protecția mediului. Dezvoltarea durabilă nu trebuie să pună în pericol sistemele naturale care întrețin viața pe pământ: aerul, apa, solul, viețuitoarele.

Dezvoltarea durabilă se realizeaza prin managementul tuturor resurselor, într-un asemenea mod încât să putem satisface, economic, social și estetic nevoile, în timp ce se va menține integritatea culturală, procesele esențiale ecologice, diversitatea biologică și sistemele de suport ale vieții.

Ponderea, în continuă creștere a turismului în economia mondială în calitate de mare consumator de resurse naturale și culturale este un fapt incontestabil.

Activitățile legate de călătorii și turism reprezintă mai mult de l2 % din P.N.B. mondial și folosesc o persoană activă din 16 în lume, totalizând 7% din totalul investițiilor în echipament.

Dacă tendința actuală se menține, turismul va deveni prima industrie exportatoare și prima industrie generatoare de locuri de muncă în lume. Aplicarea conceptului de dezvoltare durabilă în relansarea României ca destinație turistică se face în următoarele direcții:

Limitarea exploatării turistice a patrimoniului național și cultural;

Activități turistice în zona unică care să permită existența unei relații pozitive între patrimoniu și utilizarea sa turistică;

Zonele care aparțin de sistemul de Rezervație a Biosferei, siturile istorice aflate pe lista patrimoniului național să devină modele ale turismului durabil;

Lansare de noi produse turistice care să respecte principiile de protejare a mediului și a patrimoniului cultural;

Îmbunătățirea calității ofertei și diversificarea acesteia;

Elaborarea de programe turistice naționale din punct de vedere ecologic;

Analiza turismului ca factor de dezvoltare și coeziune inter-regională.

Obiectivele prioritare în scopul dezvoltării durabile a turismului românesc sunt:

a) obiective generale:

reconsiderarea rolului și locului prioritar al turismului în cadrul economiei naționale, satisfacerea optimă a nevoii sociale de recreere, odihnă sănătate, sport.

cunoaștere, a populației țării noastre prin exploatarea eficientă a patrimoniului natural și antropic, asigurarea concordanței între valoarea potențialului turistic și nivelul tehnic al bazei materiale și al calificării forței de muncă din turism.

b) obiective de ordin economic:

reintegrarea României, inclusiv prin turism, în circuitul economic mondial;

echilibrarea balanței de plăți inteme;

reducerea șomajului și fenomenului infIaționist;

dezvoltarea proprietății private și încurajarea investițiilor

integrarea ofertei turistice în circuitul turistic internațional.

c) obiective de ordin social:

asigurarea accesului la turism a celor mai mari categorii de populație;

orientarea programelor turistice și a investițiilor în funcție de nevoile de
amplificare a funcției sale social-educative;

dezvoltarea turismului pentru categorii defavorizate ale populației
(handicapați, pensionari) și pentru tineret;

educația populației pentru practicarea turismului.

d) obiective culturale:

punerea în valoare a patrimoniului cultural și istoric al țării și popularizarea celui autohton;

dezvoltarea turismului religios și de pelerinaj.

e) obiective de natură ecologică:

protejarea și conservarea mediului înconjurător;

prevenirea degradării resurselor turistice;

sporirea atractivității componentelor valoroase ale mediului înconjurător sub aspect turistic.

Dezvoltarea durabilă în turism se poate realiza prin resurse economico-financiare proprii ale agenților economici cu capital de stat și mixt, ca și prin atragerea capitalului străin. Aceste surse vor fi folosite pentru dezvoltarea și modernizarea bazei materiale turistice, ridicarea calității și diversificarea prestațiilor turistice, inclusiv pregătirea personalului din domeniul turismului, precum și pentru acțiuni promoționale ale ofertei turistice românești.

Sprijinul statului prin alocarea de fonduri bugetare este necesară în extinderea, modernizarea infrastructurii turistice și dezvoltarea turismului, în sensul asigurării unui sistem de pârghii și mecanisme economico-financiare și de facilități acordate întreprinzătorilor din domeniul turismului.

Factorii care infIuențează circulația turistică sunt diferiți ca natură și rol și participă în proporții diferite la determinarea fenomenului turistic. Aceștia acționează simultan, se interacționează, ceea ce face dificilă descrierea aportului fiecărui factor.

Există mai multe încercări de clasificare a factorilor care infIuențează circulația turistica.,dar cea mai folosită și relevantă este cea în funcție de natura social-economică, are identifică următorii factori:

– factori economici;

– factori sociali;

– factori psihologici;

– factori demografici;

– factori naturali;

– factori politici;

– factori conjuncturali.

Factorii economici se referă la veniturile populației și modificarea acestora, oferta turistică, prețurile și tarifele turistice, tehnicile materializate în transporturi, construcții.

Veniturile populației se constituie ca factor major, ca principală condiție pentru manifestarea actului turistic. Exprimă sintetic nivelul de dezvoltare economică și socială a unei țări și indirect posibilitățile oferite pentru practicarea turismului.

Sporirea veniturilor individuale infIuențează evoluția consumului și accesul la turism a diferitelor categorii sociale. Se consideră că veniturile populației au ca destinație satisfacerea unor nevoi vitale. Pe măsură ce veniturile cresc, crește și partea destinată activităților legate de timpul liber. Veniturile reprezintă un factor de acțiune complexă care infIuențează circulația turistică prin creșterea numărului de turiști, a duratei călătoriei, distanței deplasării și caracterul organizat sau particular al prestației turistice în interiorul sau exteriorul tării.

Prețurile pot viza întregul serviciu turistic sau numai una din componentele sale: transport, cazare, masă, agrement, tratament. Practicarea unor tarife ridicate limitează accesul la servicii turistice și se reflectă în reducerea numărului de turiști și a duratei sejurului. Tarifele scăzute stimulează cererea. Dar nu întotdeauna scăderea prețurilor are un efect benefic deoarece pot determina scăderea intensității circulației turistice ca urmare a scăderii încrederii potențialilor turiști.

Oferta turistică este reprezentată de resursele turistice și echipamente și dotări. Oferta turistică acționează pozitiv asupra actului turistic. Bogăția de valori materiale, culturale, istorice, de civilizație de care dispune o zonă sau o țară, modul de amenajare, prezentare, determină amploarea fluxurilor turistice.

Progresul turistic are consecințe directe asupra gradului de mobilitate a populației pe seama perfecționării căilor, mijloacelor de transport. În paralel cu sporirea confortului, a siguranței de transport, cu reducerea duratei de călătorie are loc și reducerea costurilor de transport stimulând actul turistic.

Factorii sociali sunt reprezentați de urbanizare și timpul liber. procesul de urbanizare infIuențează direct dimensiunile circulației turistice producând mutații în structura nevoilor populației. Pe lângă efectele benefice în plan economic, urbanizarea determină deteriorarea mediului natural, creșterea solicitării nervoase a oamenilor, apărând nevoia de refacere în zone liniștite, nepoluate, pentru recreere, odihnă, distracție. De asemenea o dată cu reducerea săptămânii de lucru a avut loc o creștere a timpului liber care contribuie la intensificarea circulației turistice.

Factorii psihologici sunt cel mai greu de estimat, deoarece, exprimă preferințe individualizate foarte diverse. Ne confruntăm cu motivația turistică, adică cea care îl determină pe om să se deplaseze din localitatea sa de reședință spre o altă localitate, zonă geografică sau țară. Pot fi aduse în discuție: nevoia de relaxare, de odihnă fizică, de reconfortare, de divertisment, dorința de a cunoaște cultura, arta tradițiile altor popoare, nevoia de a-și îngriji sănătatea.

Factorii demografici infIuențează evoluția circulației turistice prin creșterea populației, a modificărilor intervenite în structura de vârstă și profesională a populației, a sporirii populației urbane. Un fenomen care se conturează tot mai pregnant în evoluția turismului îl constituie intrarea în circuitele turistice a unor noi grupe de vârstă: tinerii și vârstnicii. Tinerii, pentru că sunt mai dispuși la mișcare, dornici de a face sport și de a cunoaște lucruri inedite. Vârstnicii pentru că dispun de mai mult timp liber și pentru că beneficiază de o creștere a duratei medii de viată. Vârsta, sexul, situația familială (numărul de copii) infIuențează în mod direct decizia de a pleca într-o călătorie.

Factorii naturali ocupă un loc extrem de important în alegerea traseelor, localități lor de popas și durata sejurului. Se mai ia în considerare faptul că referăm litoralul sau muntele, zona însorită sau dacă dorim să practicăm sporturi de iarnă. Clima, temperaturile medii, nivelul precipitațiilor, frumusețea peisajelor, toate se vor reflecta, într-un fel sau altul, asupra intensității fluxurilor turistice. Ele se oglindesc în ceea ce numim sezonalitatea activității turistice. Sezonalitatea constituie una din caracteristicile turismului modern. Acest fapt se traduce prin diferențe notabile în volumul ofertei și cererii turistice în decursul unui an, ca urmare a schimbării condițiilor climaterice în cursul diferitelor anotimpuri.

Concentrarea activității turistice în anumite perioade ale anului este tot atât de veche ca și turismul însuși. Fluctuațiile sezoniere ridică numeroase probleme economice atât pentru turiști cât și pentru organizatori.

Întrucât durata sezonului turistic într-o zonă este determinată de condițiile climaterice și meteorologice, turistul se vede nevoit să se deplaseze și să-și petreacă sejurul într-o anumită perioadă în condiții incomode de aglomerație, ceea ce îl împiedică să-și găsească satisfacții în relaxarea și odihna pe care și le-a dorit atât de mult. In plus, datorită suprasolicitărilor în perioada de vârf de sezon, posibilitățile turiștilor de a putea alege nivelul de confort prevăzut se diminuează mult. Această situație se manifestă cu precădere la fluxurile turistice neorganizate, unde turiștii sosiți la destinație sunt puși în situația de a se mulțumi doar cu condițiile oferite, indiferent dacă acestea se situează sub sau peste posibilitățile lor materiale. Aceste inconveniente, conjugate și cu un nivel calitativ al serviciilor care nu corespunde așteptărilor, reprezintă o sursă constantă de nemulțumiri și reclamații, de cele mai multe ori justificate.

Sezonalitatea pronunțată în turism generează o serie de inconveniente și pentru industria turismului. După cum se știe, oferta turistică este mult mai rigidă decât cererea de servicii turistice. Situația aceasta se explică prin limitele fizice ale componentei principale a ofertei-baza materială. Oricât ne-am strădui există un număr limitat de locuri de cazare, de masă, de proceduri terapeutice. Multiplicarea lor nu poate plăti tribut calității serviciilor prestate.

Probleme majore se ridică și în legătură cu folosirea forței de muncă, obligând organizatorii la diferite improvizații cum ar fi detașarea personalului, angajarea unui număr considerabil de personal sezonier, înregistrarea unui coeficient mare al fluctuației cadrelor, angajarea unor persoane cu un nivel redus de calificare profesională, etc. Toate aceste aspecte diminuează puterea de atracție a turismului, reducându-i totodată încasările pe termen mai lung.

Firește, preocuparea de bază a prestatorilor de servicii turistice este de a rezolva această contradicție care apare între oferta turistică rapidă și cererea turistică mult mai elastică.

Literatura de specialitate pune în evidență trei posibilități mai importante menite să atenueze, pe cât posibil, vârfurile sezoniere:

• prelungirea sezonului de vârf prin oferirea unor facilități de ta rife și prețuri atractive. În perioadele de exploatare redusă, tarifele diminuate constituie un stimulent major pentru impulsionarea cererii;

• mărirea eforturilor de a menține un nivel acceptabil al cererii turistice în tot cursul unui an, astfel încât turistul să găsească întotdeauna posibilități adecvate de petrecere agreabilă a timpului său liber;

• diversificarea ofertei turistice în perioadele de extrasezon prin oferirea de tratamente, excursii spre alte zone de interes turistic, etc.

Factorii politici iau în considerare efectele pozitive ale destinderii și climatului de pace și colaborare între popoare, care infIuențează psihologia turistului pentru a accepta unele servicii și de a participa la călătoriile internaționale. De multe ori factorul politic poate îngreuna deplasarea punând o serie de obstacole în calea obținerii vizelor de călătorie sau interzicând accesul într-o anumită zonă turistică. La toate acestea se mai pot adăuga existența unui cadru juridic adecvat, a unor acorduri între guverne și țări, în baza cărora turistul să se bucure de un anumit statut protector.

Factorii conjuncturali au, de regulă, un efect temporar asupra expansiunii turistice spre anumite zone sau regiuni geografice. Printre acești factori menționăm: fenomenul inflaționist, crizele economice, proporțiile șomajului, modificări intervenite în sistemul valutar, criza energetică, etc. S-a constatat că turismul este sensibil la dezechilibrul balanțelor de plăți care pot să încetinească circulația turistică. În multe țări ale lumii vacanțele conțin și un efect de imitație din partea celui ce este dispus să asimileze modelul de consum al unor persoane care au venituri superioare.

Din analiza conjugată a tuturor acestor factori și din urmărirea evoluției de până acum a turismului, cu deosebire pe plan mondial, se desprind câteva tendințe caracterisice fluxurilor turistice și anume:

tendința de dezvoltare continuu ascendentă, care, după toate premisele, va fi de lungă durată;

tendința de diversificare continuă a cererii turistice ca o consecință a motivației turiștilor, modificărilor intervenite în categoriile de vârstă și a transformării turismului, pe alocuri, într-un fenomen de masă;

înregistrarea unor diferențe apreciabile în circulația turistică de la o tară laalta;

tendința creșterii cheltuielilor pentru serviciile turistice în totalul bugetelor de familie, pe măsură ce cresc veniturile populației, produsul intern brut pe locuitor și nivelul de dezvoltare economică al unei țări;

creșterea duratei și a destinați ei pentru care se efectuează o călătorie, ca urmare a dezvoltării transporturilor aeriene și a celorlalte mijloace tehnice de deplasare.

5.3. PUBLICITATEA ȘI PROMOVAREA DESFĂȘURATĂ DE S.C.T.B. “BUZIAȘ” S.A.

Promovarea unui produs turistic înseamnă aplicarea unui ansamblu de măsuri în scopul stimulării vânzării produsului către clientela produsului turistic. Promovarea acționează asupra clienților potențiali prin intermediul mesajelor publicitare ce oferă informații complete asupra caracteristicilor produsului turistic și a ofertei turistice în general.

Documentele turistice reprezintă memoria colectivă a unui sistem organizat și deschis spre exterior.

Documentele turistice prezentate de S.C.T.B. ”Buziaș” S.A. pentru promovarea stațiunii sunt sub forma prospectelor, pliantelor, afișelor, albumelor, cărților poștale, cataloagelor (vezi anexa nr. 12,13) și sub forma suporturilor electronice: casete-video.

Prospectele și pliantele sunt mijloace clasice de publicitate mai puțin voluminoase și reflectă realitate imaginii pe care dorește să o transmită publicului. Hârtia pe care este tipărit prospectul sau pliantul este de calitate, fotografiile prezintă imaginile cele mai interesante ale stațiunii. Principalele argumente utilizate în prospecte și pliante sunt fotografiile în culori, calitatea grafică și pachetul de servicii oferite. În pliant informațiile prezentate trebuie să fie clare, simple și în 2 limbi de circulație internațională, de preferință engleză și franceză.

Cataloagele respectă aceleași reguli ca și prospectele, însă sunt mult mai voluminoase. Ele se redactează bianual și reprezintă emblema stațiunii. Fiecare pagină este realizate după aceeași structură, prezentând stațiunea, sejurul, durata, descrierea facilităților oferite de stațiune și câteva fotografii. Stațiunea Buziaș a editat un catalog la noi în țară în colaborare cu Ministerul Turismului și unul editat la Cambridge, în Marea Britanie și care a fost trimis în toate țările lumii.

Afișul încercă să promoveze imaginea stațiunii fiind situate în diferite puncte strategice. Aspectul informativ este secundar ca importanță, cel vizual fiind mai important. E1 este utilizat în special de agențiile de turism cu care S.C.T.B. ”Buziaș” S.A. colaborează, la târguri și saloane, având un dublu scop: atrage atenția clienților și îndeplinește o funcție decorativă.

Caseta video este difuzată de obicei în standurile S.C.T.B. “Buziaș” S.A. din cadrul târgurilor naționale și internaționale la care aceasta se prezintă sau pe canalele de televiziune locale, naționale și internaționale. Obiectul acestui film este de a face cunoscută imaginea stațiunii Buziaș și de a obține adeziunea publicului. Caseta video are o reală calitate, obiectivitate, simț pedagogic și estetic.

Stațiunea Buziaș deține o pagină pe Internet. Prin intermediul ei, întreaga lume se poate informa despre resursele minerale din această stațiune, dar mai ales despre binefacerile lor. De asemenea, tot prin Internet sunt contactate agenții de turism din străinătate, cărora li se fac direct oferte și se stabilesc relații de colaborare în sensul trimiterii reciproce de turiști la tratament sau agrement.

Târgurile și saloanele naționale și internaționale. S.C.T.B. “Buziaș” S.A. este din ce în ce mai interesată să participe la târguri și saloane naționale și internaționale. Participarea la aceste târguri și saloane a adus stațiunii Buziaș unele avantaje:

Contacte directe cu marele public din țară și din străinătate

Contacte directe cu marile agenții de turism

Posibilitatea de a asigura durabilitatea imaginii stațiunii

Prezentarea profesională a ofertei turistice

Participarea la acțiuni diverse organizate de diferite țări în cadrul târgurilor și saloanelor de turism Stațiunea Buziaș a fost prezentă la următoarele târguri internaționale: Barcelona-1995, Paris-1996, Haga-1996, Munchen-1996, Stockholm- 1997, Londra-1998, Copenhaga-1998, Geneva-1999.

În România, începând cu 1996, luna noiembrie, la Palatul Parlamentului se organizează de Ministerul Turismului în fiecare an cu sprijinul unei firme austriece Târgul Internațional R.I.T.B. unde și-au cumpărat standuri peste l00 de firme turistice din România și din alte tări.

Din participarea cu pliante, postere, casete, la târgurile internaționale de turism din Spania, Germania, Suedia, Anglia, Danemarca, etc. s-a realizat o promovare modernă a produsului turistic, ceea ce a trezit interesul turiștilor din aceste țări pentru România, fapt care a făcut ca aproximativ l0 persoane să ne viziteze în ultimii patru ani, din țări ca Argentina, Canada, SUA, Germania, Franța, Spania, Portugalia, Suedia, Norvegia, etc.‚ sperând ca în perspectivă acest număr să crească pe an ce trece.

Toate aceste suporturi ale promovării turistice au un rol deosebit deoarece prin forma de prezentare, prin modul de organizare a informațiilor, calitatea suportului utilizat, ele pot determina alegerea destinației turistice, din mai multe posibile, ca loc de petrecere a sejurului.

5.4. PERSPECTIVELE INTEGRARII S.C.T.B. “BUZIAȘ” S.A. ÎN CIRCUITUL TURISTIC INTERNAȚIONAL

În marea majoritate a țărilor, mai ales a celor dezvoltate din punct de vedere economic, bolile aparatului circulator constituie prima cauză de deces. Valoarea deosebită a apelor minerale din stațiunea Buziaș, comparabilă cu mari stațiuni din lume, cum sunt: Spa, Royat, St. Moritz, Lazne, Karlovy-Vary, Bad Neuweim etc. este recomandată pentru tratarea turiștilor din țările unde gradul de morbiditate este foarte ridicat datorită afecțiunilor cardio-vasculare.

Aria de răspândire a acestor boli fiind foarte largă mă voi opri asupra acelor țări care sunt lipsite de stațiuni balneare pentru tratarea acestor boli, asupra acelora în care România a pătruns pe piața turistică ca o “țară balneară” și asupra acelor țări situate la o distanță nu prea mare de țara noastră.

Ținând seama de cele menționate mai sus, consider că stațiunea Buziaș se poate orienta în principal pe următoarele piețe: țările scandinave, din care în primul rând poate opta pentru Finlanda (care pe “harta” răspândirii bolilor cardiace din Europa, întocmită de O.M.S. deține tristul record, de a se afla pe primul loc), Austria, Bulgaria, Ungaria și Germania. Trebuie să ținem seama și de faptul că în stațiune au venit la tratament și turiști străini din Israel, Germania, care au cunoscut și beneficiat de calitățile terapeutice ale apelor minerale din Buziaș.

Valoarea terapeutică a apelor minerale, condițiile bazei materiale de care dispune stațiunea și care cuprinde în structura sa toate elementele corespunzătoare unui turism internațional, permit intrarea acesteia în circuitul turistic internațional.

În ceea ce urmează voi face câteva propuneri pentru îmbogățirea produsului, astfel încât în anii următori să fie valorificabil în turismul internațional. Voi începe prin a arăta posibilitățile de lărgire a tratamentului în stațiune continuând cu amenajarea bazei de cazare, alimentație și agrement și voi încheia cu câteva aspecte privind perspectivele stațiunii Buziaș din punct de vedere al conducerii S.C.T.B. “Buziaș” S.A.

În ceea ce privește posibilitatea de lărgire a gamei tratamentelor în stațiune, dat fiind faptul că 8l% din turiștii sosiți la tratament sunt în de vârstă peste 50 de ani consider că introducerea tratamentului cu Gerovital (în măsura în care nu prezintă contraindicații) ar constitui un punct de atracție pentru turiștii străini. Acest tratament s–ar putea îmbina cu terapia ocupațională care pentru cei în vârstă constă în organizarea unor cursuri de țesut, broderii, sub conducerea unor instructori.

O latură importantă a tratamentului în bolile cardio-vasculare o constituie cura de teren care este organizată în stațiune. Este necesar ca personalul medical din stațiune să prescrie pe fișa personală a cursantului, traseul și durata cursei de teren cu exercitarea unui control riguros asupra modului aplicării acesteia.

La recomnandarea medicilor, curanții pot face în stațiune și o cură de ceaiuri medicale. Pentru aceasta se recomandă înființarea unei ceainării unde curantul poate să consume ceaiul indicat de medic, diverse băuturi bazate pe miere și sucuri de fructe (a căror bază constituie chiar apa minerală îmbuteliată în stațiune).

În ceea ce privește spațiile de cazare este necesar:

Reamenajarea (în cadrul Vilei nr.8 care în anul 1898 a găzduit pe împăratul Frantz Josef) a unei camere de oaspeți din secolul al XIX-lea, mobilată în stilul epocii;

Înlocuirea în unele camere a căzilor cu dușuri destinate persoanelor handicapate cu dificultăți de deplasare;

Înzestrarea camerelor cu decorațiuni florale (naturale sau artificiale) tablouri și postere cu locuri de atracție din Banat.

În ceea ce privește baza de alimentație publică, așa cum am precizat, este necesară înființarea unei “ceainării” unde produsele de bază să fie ceaiul de soc, ceaiul hepatic, iar pe lângă acestea să se mai servească și diverse sucuri de fructe a căror materie primă o constituie chiar apa minerală din stațiune. Pentru crearea unei ambianțe plăcute se pot organiza seri cu difuzare a muzicii populare românești în care se pot servi preparate culinare din bucătăria românească, italiană, etc.

În ceea ce privește agrementul, m-am axat în principal pe două elemente specific stațiunii și anume: parcul și ștrandul. Amenajările esențiale necesare în parc constau în:

construirea unui teren sportiv care să cuprindă un minigolf, teren pentru tenis, baschet;

în zona centrală, lângă fântâna arteziană din fața clădirii vechiului cazinou ar fi indicată amenajarea unui spațiu de joacă pentru copii, care să fie înzestrat cu: paralele, balansoare, topogane, etc.

îngrijirea arborilor parcului care sunt constituiți din specii rare, plantați cu l50 de ani în urmă, reamenajarea aleilor parcului, întreținerea galeriilor.

Având în vedere că folosirea ștrandului nu este contraindicată curanților, este necesară reamenajarea acestuia prin: separarea și transformarea bazinului actual (pentru adulți și pentru copii), modernizarea cabinelor, amenajarea cu dușuri în aer liber, aparate pentru gimnastică.

Pentru îmbogățirea bazei de agrement a stațiunii în toate hotelurile este necesar a se prevedea spațiu pentru agrement: cluburi, biblioteci, presă străină, o punere în practică a unui parcurs cu săgeți care să unească punctele atractive ale orașului—stațiune

Amenajarea în fața hotelurilor a unor scuaruri în care să se construiască mese de piatră pentru jocuri de șah, remi, table.

Pentru dezvoltarea și eficientizarea activității S.C.T.B. ”Buziaș” S.A. și-a propus următoarele:

Prin retrocedarea a 8 vile foștilor proprietari, stațiunea are ca spații de cazare cele trei hoteluri și l2 vile, iar dintre acestea vor fi scoase la vânzare încă cinci vile, restul de șapte vile care vor rămâne în patrimoniul societății vor fi modemizate;

Se va moderniza și dota cazinoul realizându-se aici un centru cultural deosebit unde se vor distra pe lângă cei veniți în stațiune și persoane din orașele învecinate: Timișoara și Lugoj, mai ales în weekend;

Printr-un împrumut extern se va construi o piscină, o saună și o sală modernă de conferințe cu posibilități de traducere în mai multe limbi străine. Această sală de conferințe și posibilitățile existente de cazare vor face din stațiunea Buziaș un veritabil centru de conferințe al județului Timiș, mai ales că în Timișoara asemenea spații sunt puține;

Pe lângă tratamentul balnear, care se face în prezent, turiștii se vor mai putea trata de obezitate, în acest sens Hotelul Buziaș va fi dotat cu mobilier nou și se va moderniza pentru a putea primi persoane dintr-o categorie socială mai bogată, internată pentru tratamentul obezității;

Încă din 1996 s-au dus tratative cu conducerea Aeroportului Internațional Timișoara în vederea găzduirii celor care tranzitează din străinătate acest aeroport;

Se vor căuta investitori străini pentru a se privatiza în totalitate stațiunea, avându-se în vedere că aportul de capital ar putea întreaga activitate de aici.

În ceea ce privește promovarea stațiunii, a formei de turism balnear, aceasta trebuie privită sub două aspecte:

a) informarea clientelei potențiale asupra factorilor naturali de cură, a tratamentului și a condițiilor de sejur;

b) convingerea unei mase cât mai largi de valoarea curativă a tratamentelor.

Alegerea medicilor, ziariștilor, pentru un sejur de câteva zile în stațiune va spori publicitatea stațiunii. Este necesară dezvoltarea relațiilor de parteneriat cu societatea “PHOENIX” (societate de îmbuteliat apa de Buziaș) pentru promovarea stațiunii cu ajutorul etichetelor de pe sticlele cu apă minerală. Aceste etichete nu evocă în prezent orașul Buziaș ca stațiune balneoclimaterică, acest lucru constituind un bun suport promoțional în viitor.

Toate aceste acțiuni întreprinse de conducerea stațiuni cât și cele care se vor realiza în perspectivă vor oferi turiștilor care vor veni atât pentru tratament cât și cu scopul de a-și reface forțele fizice și psihice pe durata vacanței, condiții de sejur optime și servicii de o calitate ireproșabilă.

Deoarece se ridica la nivelul standardelor internaționale și ținând cont de situarea sa în vestul țării, stațiunea Buziaș se va putea integra în perspectiva următorilor 5 ani, în totalitate în circuitul turistic european și internațional.

Alături de mijloacele cunoscute de promovare, cu mare succes se realizează promovarea chiar de către cei veniți în stațiune, care vor relata cunoscuților din țara de origine despre frumusețea locului, ospitalitatea personalului și condițiile oferite pentru cazare, masă și tratament.

Odată integrată în sistemul turistic internațional, stațiunea va trebui să-și îmbunătățească mereu nivelul serviciilor să vină cu produse turistice noi și diversificate pentru a-și putea menține propria imagine pe care a cucerit-o.

Acestea au fost elementele principale de îndreptare a activității S.C.T.B. “Buziaș” S.A. spre circuitul turistic internațional. Integrarea în circuitul turistic internațional este aspectul major în dezvoltarea activității S.C.T.B. “Buziaș” S.A.

CONCLUZII

Evoluția turismului în România se axează pe coordonatele deja bine definite ale turismului mondial care separă turismul balnear de turismul de vacanță, cultural și de afaceri. Nu este mai puțin adevărat că dacă turismul balnear și cel de vacanță a existat în trecut și ocupă și acum un loc privilegiat în ceea ce privește numărul de înnoptări, turismul cultural și de afaceri au fost mai puțin prezente atât în cerere cât și în ofertă, cu adevărat luând amploare abia în zilele noastre. Acest element, susținut și de scăderea utilizării capacităților de cazare atât la nivel național cât și la nivelul stațiunii Buziaș, duce la concluzia evidentă că cele două tipuri de turism, cultural și de afaceri, vor trebui să îmbunătățească indicatorii turistici și să atingă nivelurile comune țărilor cu un turism echilibrat.

Datele statistice indică o pondere ușor crescătoare a turismului balnear în ansamblul turismului românesc, lucru datorat cu siguranță ofertei extrem de bogate a turismului balnear în ceea ce privește cu precădere resursele naturale de cură și mai puțin resursele create.

Stațiunea Buziaș este una dintre cele mai cunoscute destinații balneare din țară. Studiul de caz axat pe activitatea societății din această stațiune reliefează în concret o mare parte din elementele definitorii ale turismului românesc.

Capacitatea de cazare a S.C.T.B. “Buziaș” S.A. este alcătuită în proporție de 70% din unități clasificate la două stele, restul fiind spații de cazare clasificate la o stea sau neclasificate. Această structură oferă un nivel de atractivitate redus pentru alte tipuri de turism ca și pentru turiștii din străinătate, constituind cu siguranță un obiectiv prioritar pentru investițiile ulterioare.

Serviciile bazate în special pe cele de tratament oferă deocamdată o paletă destul de restrânsă de elemente pentru susținerea altor forme de turism.

În vederea urmăririi coordonării personalului operativ atât la nivel de manager cât și pe sectoare, șef aprovizionare, cazare, se urmărește permanent respectarea atribuțiilor de serviciu a personalului, modul de executare a acestora în timpul programului cît și selectarea personalului pe bază de concurs.

La aspectele cantitative privind dotarea cu resurse de muncă, se apreciază și gradul de civilizație, ospitalitatea, temperamentul și caracterul sociabil al personalului. Specializarea și calificarea forței de muncă reprezintă aspectul calitativ al resurselor de muncă. Calitatea dotărilor în muncă influențează dimensiunea și calitatea ofertei de muncă.

Calitatea produsului turistic se caracterizează prin validitate, fiabilitate, utilitate și întreținere ușoara.

Cererea turistică cunoaște o dinamică descrescătoare, respectând tendința existentă la nivel național, ajungând de la 14679 sosiri turiști în anul 1991 la 8083 sosiri turiști în anul 1998.

Din totalul circulației turistice numărul de turiști români a reprezentat în 1991 circa 99,27% (numărul de turiști străini reprezentând doar 0,73%)‚ iar în anul l998 numărul de turiști români a reprezentat 99,70 % (numărul de turiști străini reprezentând doar 0,30 %).

Ponderea turiștilor străini de 0,30 % în anul l998 este total nesatisfăcătoare și dovedește orientarea societății către turiști siguri, dar cu o capacitate de consumare redusă, acești turiști ajungând la destinație prin M.M.P.S.

Durate medie a sejurului este de l4,28 zile în 1998, având o evoluție satisfăcătoare, cu atât mai mult cu cât la nivelul anului 200 1 se estimează că aceasta va crește până la 16,09 zile / turist.

În paralel cu numărul de turiști, gradul de ocupare concretizat prin coeficientul de utilizare a capacității de cazare a scăzut de la 33,64% în 1995 la 27,20% în anul 1996 ca mai apoi să crească la 38,08% în 1997, respectiv 41,72% în anul 1998.

În condițiile căderii economice generale, scăderea numărului de turiști și a gradului de ocupare apar firești, iar menținerea și chiar creșterea duratei medii de ședere sunt rezultate meritorii ale societății S.C.T.B. “Buziaș” S.A.

Acest lucru se datorează crizei economice și sociale, scăderea nivelului de trai al populației, creșterii șomajului cât și nivelului ridicat al inf1atiei care a afectat și afectează întreaga țară, acestea fiind principalele responsabile pentru gravele dificultăți cu care se confruntă actualmente stațiunile balneare din România.

Puncte forte ale stațiunii balneare Buziaș:

Factorii de cură și climă;

Orientarea turiștilor stabili furnizati de M.M.P.S. și sindicate spre proximitatea orașelor Timișoara și Lugoj;

Căi de acces feroviare și rutiere în stare bună;

Menținerea duratei medii de ședere în stațiune la 14 zile.

Puncte slabe ale stațiunii Buziaș:

Relief puțin variat;

Capacități de cazare și alimentație publică slab clasificate;

Politică de marketing nesusținută;

Situația economică generală (datorată scăderii veniturilor populației și scăderii veniturilor populației și scăderii timpului acordat vacanțelor).

Interpretarea punctelor tari și slabe precum și a corelației dintre ele trebuie realizată ținând cont de macromediul în care societatea S.C.T.B. ”Buziaș” S.A. evoluează. Acesta este caracterizat printr-o serie de oportunități:

scăderea nivelului de viață face atractive stațiunile cu prețuri mai reduse;

vecinătatea orașelor Timișoara și Lugoj poate constitui o sursă de sosiri care să acopere întregul spectru al formelor de turism;

tendința generală de îmbătrânire a populației readuce în actualitate nevoia tratamentului balnear;

dezvoltarea turismului de weekend reprezintă alt factor favorabil;

consumul de apă minerală îmbuteliată poate întregi contul de venituri al societății.

BIBLIOGRAFIE

Barbu, Gh. — "Turismul în economia națională"‚ Editura Sport-Turism, București, 1988.

Barbu, Gh. — "Turismul și calitatea vieții", Editura Politica, București, 1978.

Cristureanu, Cristina — "Strategia promoțională în turism", Editura Sport-Turism, București, 1978.

Cristureanu, Cristina — "Economia și politica turismului intemațional,
Casa editorială pentru Turism și Cultură ABEONA, București,1992.

Istrate I. — "Turismul un fenomen în mișcare", Editura Sport-Turism, București, 1990.

Istrate I., Bran Florina, Roșu Anca Gabriela —"Economia turismului și protecția mediului înconjurător" . Editura Economică, București, 1996.

Medlik , S. — "Managing Tourism", Ed. Butterworth-Heinemann Ltd.,
Oxford, 1991

Nicolescu, E. — "Marketing in turism", Editura Sport-Turism, București,1975.

Snack, O. —"Economia și organizarea turismului"‚ Editura Sport-Turism, București, 1976.

Snak, O. — "Managementul turismului intern și internațional",
Editura Strategic Management, București, l994

Snak, O. — "Managementul serviciilor turistice", Editura Strategic Management, București, 1994

Lucrare colectivă sub conducerea lui Dominique de Crombrugghe:

Ghid juridic și practic pentru organizații neguvemamentale cu scop nelucrativ, SIC PRESS GROUP, 1995

***Proiectul Legii Turismului (analizat și avizat de Guvemul României în iunie 1995)

***Ministerul Turismului – Strategia de Dezvoltare a Turismului pe termen mediu (1996-2000)

***Comisia de Statistică a Natiunilor Unite și Organizația Mondială a Turismului: Recomandări privind Clasificarea Intemațională Standard a Activităților Turistice (S.I.C.T.A.) — 1993

***Ministerul Turismului, CE PHARE: Plan Strategic general de dezvoltare a turismului în România (Raport preliminar 1994 și Master Plan 1995)

***Legea2l/1924

***Comisia Națională pentru Statistică:Anuarul Turistic al României 1995,

***Revista de Cercetări Sociale, nr. 2, 1994

***Broșură editată cu ocazia Forumului organizațiilor neguvernamentale din România, Brașov 30 aprilie —3 mai 1995

***Tribuna Economică 40, 42/1996 Art. “Dezvoltarea durabilă a turismului românesc”

***Tribuna Economică 21/1995Art. “Perspectivele dezvoltării durabile a turismului românesc”

***Tribuna Economică 16/1996 Art. “Turismul și mediul înconjurător”

=== Anexa 1 ===

Anexa 1

Turismul în economia mondială

Anexa 2

Sosiri turistice mondiale repartizate pe piețe regionale

=== Anexa 2 ===

Anexa 3

Hotel "PARC"

Anexa 4

Hotel "TIMIȘ"

Anexa 5

Baza de tratament

Anexa 6

Anexa 7

Clubul

Anexa 8

Casa de cultură

ANEXA NR. 9

ORGANIGRAMA S.C.T.B. "BUZIAȘ" S.A.

Anexa 10

Încasările turistice obținute în perioada 1993 – 2000 la S.C.T.B. “Buziaș” S.A.

Mii lei

Anexa 11

Structura turismului internațional pe regiuni

Anexa 12

Situația capacității de primire în perioada 1986-1995