. Metode Noi de Promovare a Turismului Romanesc

INTRODUCERE

Ca mijloc de informare și atragere a consumatorilor și în același timp instrument important al dezvoltării schimburilor turistice internaționale, publicitatea turistică este subordonata cerințelor procesului de formare și valorificare a produselor turistice atât pe piața internă cât și internațională.

Astfel, promovarea prin toate mijloacele și în toate țările a ofertelor turistice prioritare pe plan internațional : stațiuni balneare și sporturi de iarnă , excursii, turism cultural, de agrement, de afaceri și alte forme de turism, constituie pentru toți factorii de răspundere din turism de la ministru la director de societate o prioritate absolută.

Lucrarea de față a incercat să prezinte atât modul în care se realizează în prezent promovarea ofertei turistice a S.C.T.B. BUZIAȘ" S.A. cât mai ales ce se va intreprinde în perspectiva pentru care această stațiune să fie mai bine cunoscută în Europa și în lume.

Astfel, în debutul lucrării se fac referiri la turismul internațional iar în acest context se prezintă unele tendinte pe piața turistică internă și în special a turismului balnear.

După prezentarea unui scurt istoric al promovării turistice este prezentată stațiunea Buziaș unitate luată ca model.

Se fac referiri la modul în care este promovat produsul turistic în prezent cât și pentru o promovare viitoare mai agresiva și cu o eficiență mai mare.

Cadrul natural deosebit de atrăgător cât și binefacerile apelor minerale din zona vor atrage în mod sigur în perspectivă un număr mai mare de turiși romani și străini. Printr-o promovare bine orientată și profesional realizată succesul este asigurat pentru stațiunea Buziaș meritându-și frumosul numele de Perla Banatului.

1. CAPITOLUL 1

CONSIDERAȚII ASUPRA TURISMULUI INTERN ȘI INTERNAȚIONAL

1.1. TENDINȚE ACTUALE PE PIAȚA TURISTICĂ

Piața mondială a turismului a intrat intr-o noua faza a evoluției sale, prin maturizarea turismului în calitate de consumator, dar și a industriei specifice, apreciată ca cea mai voluminoasă ramură din lume.

O firmă amencană de consultanță, WEFA, ale carei estimări au fost insușite de OMT, considera că industria turistică generează o cifră de afaceri anuală de peste 2000 mld Î, utilizând 6,3% din forța de muncă activă de pe plan mondial. In pofida masivității sale, industria turistică este privită cu suspiciune și, în general, nu este agreată.

In tările slab dezvoltate, ea este acuzata de poluarea plajelor și contaminarea valorilor morale și naționale. In tările industrializate, este considerată a fi cauza poluării prin mijloace de transport, a distrugerii unor valori universale(de exemplu Veneția) și a criminalității în creștere. Economișii semnalează faptul că turismul cuprinde activități în care valoarea adaugată este foarte scăzută, iar forța de muncă este inferior calificată. De asemenea, până nu de mult, guvernele de tip conservator sau socialist ale majorității statelor lumii au ignorat sau au acordat o prea mică importanță industriei turistice.

Pentru salvarea acestui "monstru" pe picioare de nisip, pentru a-i disciplina comportamentul, pentru a-i mări popularitatea, oamenii de afaceri, manageri și specialiști din turism și-au unit eforturile pentru cunoașterea, previzionarea și dirijarea să.

Cei mai optimiști observatori ai turismului consideră că dezvoltarea economică și modificarea comportamentului față de mediul înconjurător se intersectează și completează prin consumul turistic al sfârșitului de secol. Turiștii de astăzi și de mâine din țările dezvoltate sunt sensibilizați față de valorile naturale și culturale, au preferințe individualizate, nu agrează gruparea în turmă, producția de serie, regiunile supraaglomerate și kitsch-ul turistic. De asemenea, ei nu mai sunt dispuși să plătească sume disproporționate față de ceea ce li se oferă ca valoare reală a consumului, nu mai pot fi influentați prin mesaje publicitare naive.

Incepand chiar din deceniul 9, marile firme turistice și-au modificat politica de preț, mulțumindu-se cu marje de profit situate între 1 și 4% pentru un volum mărit al cifrei de afaceri. Cererea și oferta de turism ieftin vor crește masiv și datorită noului și imensului segment de piață localizat în țările est europene și în mai mică măsură, în America Latină. Turismul de masă își va continua deci o existență paralelă cu cea a turismului de elită. Ambele variante ale consumului turistic se apreciază că vor periclita tot mai mult însăși suportul atracției turistice: natura și cultura. Rolul statului, al educatorilor, al economiștilor și ecologișilor este să limiteze costul degradării mediului natural și uman, cost ale carui consecințe vor fi suportate de generațiile viitoare.

1.2. TURISMUL INTERNAȚIONAL ȘI DEZVOLTAREA ECONOMICĂ

Turismul internațional este unul din cei mai activi promotori ai relațiilor economice dintre țări. Manifestarea să sub forma circulației turistice internaționale îl circumscrie în sfera circuitului mondial de valori.

Circulația turisticț internațională aparține, în cadrul circuitului economic mondial, comerțului cu servicii internaționale, adică așa numitului “comerț invizibil". Grupul de servicii internaționale alătură turismului serviciile de transport, asigurare, serviciile comerciale (publicitate, intermediere, curtaj), serviciile bancare, serviciile tehnice și altele.

In funcție de locul prestației serviciului în circuitul economic mondial, există două categorii distincte de servicii internaționale: servicii prestate dincolo de frontiera vamală a țării prestatorului, cum ar fi de exemplu, transporturile internaționale de călători și mărfuri, telecomunicațiile internaționale s.a. și cele prestate pe teritoriul vamal al țării prestatorului, cum ar fi de exemplu, turismul internațional, serviciile portuare și aeroportuare, tranzitul s.a.

Continentul european reprezintă regiunea turistică cu cea mai puternica integrare, atât a ofertei cât și a cererii. Peste 87% din calatoriile în Europa provin tot din țările europene. Principalele destinații se află în sudul și vestul continentului, în timp ce cea mai dinamica evoluție a călătorilor aparține Europei de Est.

Continentul asiatic se situează pe locul doi ca destinație turistică și ca ritm de creștere a circulației turistice. In cadrul acesteia, Asia de Vest primește jumătate din fluxul de turiști care vizitează continentul, iar cea mai dinamică circulație turistică, ce provine din țările europene se îndreaptă spre Asia de Est și de Sud.

Cele doua Americi, primesc în medie 10 milioane de turiști anual din Europa, orientați spre marele bazin al ofertei de pe Coasta de Vest a Americii de Nord. In aceasta zonă turismul european este dominat motivațional de turismul de afaceri. Insulele Caraibe și America Centrală ocupă locul doi printre destinațiile din continentul american. Principalul curent turistic în aceasta zona provine din America de Nord, fiind urmat de curentul turistic al vacanțierilor europeni și japonezi.

Pe locul patru printre destinațiile marilor curente turistice se află continentul african. In ultimii ani s-au inregistrat diminuari ale fluxurilor turistice spre aceasta zona. Cele mai multe sosiri de turiși în Africa provin din țările europene, concentrându-se în țările din nordul continentului african (70% din total) iar recent spre Africa de Sud.

Cel de-al cincilea curent turistic ca importanță cuprinde Europa de Vest și Europa de Est la cele două capete ale fluxului turistic. La sfârșitul anului 1989 au fost inregistrate 9,8 milioane sosiri turistice de proveniență din Europa de Vest în Europa de Est, ceea ce reflectă o poziție modestă a acestei zone primitoare în cadrul circulației turistice mondiale.

Circulația turistică în Europa este dominată de cinci mari țări emițătoare, care concentrează mai mult de jumătate din totalul înnoptărilor în mijloacele de cazare ale industriei hoteliere europene. Acestea sunt Germania, Anglia, Franta, Italia și Spania.

Pentru majoritatea țărilor, turismul internațional prezintă un factor important de dezvoltare economică, prin consecințele sale asupra producției, consumului și ocupării forței de muncă. Această influență cantitativă exercitată de turismul internațional are, în general, efect pozitiv asupra creșterii economice. De aceea, în strategia dezvoltării economice, multe țări includ ca opțiune dezvoltarea industriei turistice. Dezvoltarea industriei turistice nu se referă însă numai la creșterea producției, ci cuprinde și aspecte calitative – sociale, umane și de protecție a mediului. Din acest punct de vedere, efectele evoluției turismului internațional sunt controversate și uneori respinse de populația țărilor primitoare în special atunci când sunt depașite anumite praguri de toleranță ale mediului, sau ale societății. De aceea, politica turistică trebuie stabilita în mod unitar intr-un ansamblu de măsuri ce include turismul intern și turismul internațional, bazate pe integrarea și complementaritatea intre planurile de amenajare turistică și planurile de dezvoltare economică și socială. Pentru aceasta este necesar:

să se determine obiectivele și pârghiile politicii macroeconomice de dezvoltare turistică,

să se evalueze efectele multiplicatoare ale acestor politici asupra producției și consumatorilor;

să se delimiteze aceste politici de masurile de protectie a mediului natural și social.

1.3. NOȚIUNI TEORETICE PRIVIND PROMOVAREA TURISTICĂ ȘI SCURT ISTORIC

Publicitatea, în formele ei actuale de manifestare, datează doar de la jumătatea secolului al XIX-lea; se pare totuși că se pot găsi urme ale unor manifestări cu caracter publicitar încă din antichitate.

Dezvoltarea publicității este legată de producția mărfurilor în masă, ca rezultat al progresului tehnic, al creșterii veniturilor și al expansiunii spațiului economic, care au făcut tot mai insuficiente metodele traditionale de vânzare. Ca mijloc ideal pentru a ajunge la un public larg într-un timp rapid, publicitatea a devenit unul din mecanismele esențiale ale comercializării mărfurilor și serviciilor. Aceasta evoluție a antrenat un progres rapid al investițiilor publicitare și a interesat în egala masura, pe profesioniști în căutarea tehnicilor perfecționate, făcând apel la științe tot mai numeroase: statistica, psihologie aplicata, cercetare operationala etc.

In interpretarea modernă a noțiunii, publicitatea poate fi deci definita ca un ansamblu de masuri și procedee puse în aplicare pentru a difuza o informare și a determina astfel un cerc de consumatori potențiali să adopte o atitudine favorabilă față de produsele și serviciile oferite spre comercializare. In aceasta opțiune, cea mai (des) frecvent adoptată, publicitatea face cunoscuta existența și caracteristicile unui produs sau unui serviciu, pentru a promova, a mentine sau a spori vânzările.

Uneori acest scop lucrativ nu este palpabil ceea ce diferențează publicitatea de acțiunile de propaganda. Propaganda are ca obiectiv principal să câștige adeziunea populației pentru o idee din cele mai diferite domenii: filosofie, politica, acțiuni culturale, sociale, intelectuale etc., fără să trezească dorința expresă de a achiziționa un produs determinat sau a solicita un serviciu anumit.

Propaganda tinde să se dezvolte ca o formă de informare cu caracter de masă; cele mai diferite foruri și organizații internaționale și naționale consacra fonduri considerabile în acest scop; bugetele de promovare fiind gospodarite în general dupa principii asemanatoare ca și bugetele publicitare.

Creșterea continuă a volumului circulației turistice interne și internaționale, ca necesitatea de a se asigura o eficiență corespunzatoare a activitatii desfășurate în aceasta ramura a economiei naționale impun din partea organizatorilor de turism și a prestatorilor de servicii turistice o informare promptă multilaterală și continua a tuturor categoriilor de populație din cadrul cărora urmeaza să se recruteze clienții potentiali, privitor la toate aspectele și formele de manifestare a ofertei turisticeogres rapid al investițiilor publicitare și a interesat în egala masura, pe profesioniști în căutarea tehnicilor perfecționate, făcând apel la științe tot mai numeroase: statistica, psihologie aplicata, cercetare operationala etc.

In interpretarea modernă a noțiunii, publicitatea poate fi deci definita ca un ansamblu de masuri și procedee puse în aplicare pentru a difuza o informare și a determina astfel un cerc de consumatori potențiali să adopte o atitudine favorabilă față de produsele și serviciile oferite spre comercializare. In aceasta opțiune, cea mai (des) frecvent adoptată, publicitatea face cunoscuta existența și caracteristicile unui produs sau unui serviciu, pentru a promova, a mentine sau a spori vânzările.

Uneori acest scop lucrativ nu este palpabil ceea ce diferențează publicitatea de acțiunile de propaganda. Propaganda are ca obiectiv principal să câștige adeziunea populației pentru o idee din cele mai diferite domenii: filosofie, politica, acțiuni culturale, sociale, intelectuale etc., fără să trezească dorința expresă de a achiziționa un produs determinat sau a solicita un serviciu anumit.

Propaganda tinde să se dezvolte ca o formă de informare cu caracter de masă; cele mai diferite foruri și organizații internaționale și naționale consacra fonduri considerabile în acest scop; bugetele de promovare fiind gospodarite în general dupa principii asemanatoare ca și bugetele publicitare.

Creșterea continuă a volumului circulației turistice interne și internaționale, ca necesitatea de a se asigura o eficiență corespunzatoare a activitatii desfășurate în aceasta ramura a economiei naționale impun din partea organizatorilor de turism și a prestatorilor de servicii turistice o informare promptă multilaterală și continua a tuturor categoriilor de populație din cadrul cărora urmeaza să se recruteze clienții potentiali, privitor la toate aspectele și formele de manifestare a ofertei turistice.

Rolul propagandei turistice este de a face cunoscuta și înțeleasă o țară, o zonă sau o stațiune turistică, un produs turistic, de a cultiva în cercurile largi de turiști potențiali simpatia pentru valorile culturale, morale, atracțiile naturale etc., pe care le ofera potențialul turistic al unei țări, cu scopul final să trezească interesul și dorința pentru vizitarea ei de un numar cât mai mare posibil de persoane. Rezulta deci ca acțiunile de promotion turistic reprezinta în ultima instanță un act economic, cu o finalitate bine definita: ele fiind să promoveze vânzarea produselor turistice oferite de piață.

Se constata prin urmare ca pentru același scop – pentru popularizarea unei țări, a unei zone turistice, a unei forme de turism etc. și respectiv pentru intensificarea comercializării (promovarea) unui produs turistic – se folosesc frecvent termeni similari, având însă semnificații diferite: promovare, propaganda turistică și publicitate turistică.

Termenul cel mai utilizat pentru acțiunile de impulsionare a vânzarilor pentru un produs turistic este PROMOVAREA – neologism preluat din limba franceză de majoritatea limbilor moderne.

În înțelesul strict al cuvântului „a promova” înseamnă „a ridica la un rang, într-o funcție sau la un grad superior”, iar în sens figurativ înseamnă „a pune în mișcare, a executa”.

Acest termen a pătruns și în literatura economică, noțiuni ca „acțiuni promoționale”, „politica promoțional” etc., acoperind un vast domeniu de activitate economică comercială.

În industria turismului, o interpretare corecta a acestui termen se pare ca ar fi aceea care ar corespunde mai bine semnificatiei "a ridica turismul la o funcție superioara" ceea ce practic înseamnă că intensificarea activității promoționale reprezintă punerea în aplicare a tuturor măsurilor care au ca scop să impulsioneze creșerea volumului activității turistice.

In ceea ce privește propaganda în activitatea turistică, noțiunea se impune să fie abordată în contextul raportului între propaganda generală a unei țări și propaganda sa turistică. Propaganda generala pe plan național face cunoscuta o țară prin intermediul politicii ei externe, a realizarilor economice, a progresului știintific și social, prin intermediul literaturii ei clasice și contemporane; tradițiilor istorice, folclorului, artei, arhitecturii, muzicii, sportului etc.

Propaganda turistică se concretizează pe fondul unei asemenea propagande generale pe plan național, favorizând impulsionarea mișcării turistice, aflate în stadiul ei potențial, spre țara care realizează asemenea acțiuni instituționale de propagandă turistică.

Rezulta că termenii "propagandă turistică" și "publicitate" sunt întrebuințați în domeniul activității turistice atât ca sinonimi cât și ca antonimi. Publicitatea reprezintă o modalitate de comunicare din partea celui care comercializează un produs turistic, exprimă sub forma unor mesaje adecvate clientelei turistice virtuale căreia i se adresează. In acest sens încă nu se poate vorbi de o delimitare substanțială între cei doi termeni. Dar publicitatea turistică invocă o semnificațtie mai precisă, comunicarea urmărind orientarea intr-un anumit sens dorit a unor forme de comportament a clientelei potentiale. Intr-un asemenea sens (dorit) mai bine nuanțat publicitatea turistică constituie un act comercial și în consecintă, diferă de propaganda turistică prin scopul specific pe care-l urmăreșe.

Dacă se încearcă sintetizarea acestor criterii, adaptate la specificul activității turistice se constată, cu toată generalitatea acestor notiuni că propaganda turistică, reprezintă o schemă mai vastă, care se referă la propagarea imaginii generale ale unei țări, a unei zone, stațiuni, a unui obiectiv turistic sub toate aspectele sale, în timp ce publicitatea turistică tinde direct spre comercializarea produsului turistic. In această accepțiune, termenul de propagandă turistică include publicitatea, informarea și documentarea clientelei, precum și relațiile publice, constituind ansamblul activitătilor care propagă o ofertă turistică, prin toate mijloacele posibile și în toate directule care prezintă interes pentru stimularea activității turistice.

PROMOVAREA PRODUSULUI TURISTIC, aș cum s-a precizat anterior, înglobează totalitatea, măsurilor aplicate în scopul stimulăni vânzărilor către clientela turistică consumatoare. In acest sens, acțiunile de promovare apropie produsul turistic de consumatoni potentiali.

Publicitatea – privită, ca o componentă a acțiunilor complexe de promovare -constituie o tehnică de comunicatie integrată în strategia de marketing, subordonată unei politici comerciale și tarifare definite pentru o perioadă dată, inglobând ansamblul căilor și metodelor de informare a publicului consumator cu privire la caracteristicile și continutul ofertei turistice, utilizând argumente adecvate de convingere a clientului pentru cumpărarea (acceptarea) unui produs sau serviciu turistic. In acest sens, acțiunile publicitare apropie pe consumator de produsele turistice oferite.

Din această enuntare rezultă că publicitatea în turism are un rol complex de:

informare a clientului (respectiv de a face cunoscut produsul turistic determinat, oferit pe o anumită piață, într-o anumită perioadă de timp);

convingerea clientului (respectiv de a câștiga noi clienti care sunt dispuși să accepte produsul turistic în cauză).

Ca mijloc de informare și de atragere a consumatorilor și în același timp ca instrument important al dezvoltării schimburilor turistice internationale, publicitatea turistică este subordonată cerintelor procesului de formare și valorificare a produselor turistice, stimulând o mișcare turistică în sensul sosirilor intr-o zonă, localitate, stațiune etc., considerate ca destinații turistice în scopul menținerii nivelului atins și respectiv simplificării volumului vânzărilor de produse turistice.

Funcțiile de informare și de influențare ale publicității preced vânzarea produselor turistice (vizând obtinerea deciziei din partea consumatorului potential de servicii turistice de a accepta un produs turistic determinat) și în acelasi timp, însoțesc consumul turistic (vizând impulsionarea vânzărilor de servicii turistice complementare la locul de petrecere a sejurului, în vederea sporirii încasărilor medii pe zi/turist).

Transpunerea în practică a acestor funcții se finalizează intr-una sau mai multe directii, printre care pot fi mentionate.

creșterea numărului turiștilor atrași spre o destinatie de pe diferite piete (zone, localităti etc.) eminente de fluxuri turistice, în care s-a creat o opinie favorabilă pentru călătoriile spre România;

consolidarea interesului pentru oferta turistică românească în acele țări care dispun de un mare potential turistic de trimitere, dar în care România nu este incă o destinatie preferată;

pregătirea pătrunderii pe noi piete pentru lansarea ofertelor turistice românești;

promovarea prin toate mijloacele și în toate tările a ofertelor turistice prioritare pe plan internațional: stațiuni balneoclimaterice și de sporturi de iarnă, călătorii în circuit (monumente), turism cultural-folcloric, turism în peisajul nepoluat al naturii etc.;

impulsionarea consumului turistic și în afara perioadelor de sezon plin (a vârfurilor de sezon);

stimularea vizitării mai multor zone, obiective etc. turistice în cadrul aceleiași călătorii turistice;

creșterea cererii efective de servicii complementare și deci a cheltuielilor turistice pe zi/sejur;

asigurarea unor coeficienti de utilizare mai ridicati ai capacităților de bază tehnicomaterială turistică.

Din considerentele arătate, pentru publicitatea turistică decurg și o serie de cerințe specifice fată de formele de exprimare a mesajelor publicitare:

Trebuie să fie vizibile (să aibe forme originale și frapante de exprimare, pentru a trezi atenția asupra obiectivelor și serviciilor turistice oferite la o anumită destinatie, precum și a avantajelor oferite turistului potential de aceste destinatii, printr-o formă de prezentare și un conținut inteligent concepute, cu argumente bine selectionate);

Trebuie să fie remarcate (citite) cu alte cuvinte, să stârnească curiozitatea și interesul segmentelor de piată cărora se adresează mesajul publicitar;

Trebuie să fie înțelese (să folosească argumente clare);

Trebuie să fie retinute (argumentele folosite să fie logice și convingătoare).

În turismul modern al zilelor noastre, cu cât se schimbă mai repede cererea cu atât mai necesară devine adopterea ofertei la nevoile pieței, atrăgând după sine o extindere corespunzătoare a propagandei și publicitătii. Diversitatea sporită a ofertei trebuie să fie urmată deci de o publicitate tot mai variată și concret directionată spre anumite segmente de piată al căror potențial prezintă interes pentru turismul de primire din România, o orientare eficientă a publicitătii turistice permite o atragere pe plan orizontal a diferitelor piețe regionale din tările trimitătoare (emitente) de turiști, iar pe plan vertical – a diferitelor segmente de piată din care se recrutează acești turiști potentiali, căutând să se adapteze atât ca formă de exprimare a mesajului cât și din punct de vedere al continutului acestor mesaje publicitare la necesitățile clientelei turistice, acest fapt reclamă o mare diversitate de concepte publicitare, capabile să se adreseze cu eficientă unui public virtual cât mai variat.

Sarcinile economice ale publicitătii turistice rezistă în transmiterea de informații din partea prestatorilor de servicii turistice către consumatoni acestor servicii și ca atare trebuie să acopere regiunile geografice emitente de turiști cu o rețea corespunzătoare de intormatii. Una din principalele caracteristici ale pieței turistice din zilele noastre este abundenta ofertelor turistice cu caracter de masă – multe din ele având un conținut apropiat al produselor turistice. aceste considerente justifică din plin necesitatea sprijinini competitivitătii ofertei turistice naționale în fata ofertelor turistice concurente prin informații turistice publicitare operative, concrete și cât mai detaliate. Extinderea acestei forme de publicitate – a informatulor de vânzare – devine din ce în ce mai necesară și ia amploare tot mai mare pe măsura sporini volumului și diversificăni ofertei turistice pe plan internațional.

Publicitatea turistică posedă o particularitate care o distinge în mod categoric de publicitatea comercială utilizată în celelalte sectoare ale economiei naționale. astfel, practica demonstrează că, în general, comportamentul consumatorului este caracterizat, în ce priveSte optiunile sale, de o anumită rigiditate, de o anumită stare de inertie, de obișnuintă în consumarea unor produse acceptate în trecut în imprejurimi similare. Consumatorul actionează deci adesea după modelele obișnuite, fără a lua noi hotărări și fără a evolua avantajele și inconvenientele noilor alternative care îi sunt propuse. Publicitatea este una din fortele care caută să impiedice în principal apariția, respectiv statornicirea comportamentelor obișnuite de consum: în procesul de conversiune, consumatorul își restructurează domeniul psihologic în sensul indicat de comunicare și operează o nouă alegere.

In turism dimpotrivă, se înregistreză o tendință, care se opune instaurării unor obișnuințe fată de consumul repetat al serviciilor turistice caracteristice unei aceleiași țări sau unei aceleiași destinații. Se știe, de exemplu, că necesitățile turistice determină în mod firesc pe consumatori de a căuta noutatea capabilă să întrerupă rutina cotidiană în care se desfășoară viața socială, profesională, distracțiile etc., a unui turist potential. Prin urmare, în majoritatea cazurilor nu se tinde a se crea modele de comportament, ci mai degrabă se tinde spre satisfacerea necesității de a schimba mediul ambiant obișnuit, prin călătoriile spre locuri noi, ceea ce permite satisfacerea acestor dorințe complexe de evadare din conventionalismele cotidiene, de cele mai multe ori greu de definit, ale omului modern.

Publicitatea turistică actionează astfel în sensuri opuse efectelor economice urmărite de publicitatea comercială:

într-o primă fază, ea va fi eficientă, dacă oferă turistului noi destinatii;

intr-o a doua fază, eficienta ei economică se diminuează, dacă se urmărește determinarea turistului de a reveni la aceași destinatie (țară, stațiune, etc.) în mai multe vacanțe consecutiv.

In lumina celor două sensuri arătate, publicitatea turistică, deși este o parte componentă a publicitătii comerciale, prezintă exigente sporite fată de exigentele traditionale ale publicitătii. O asemenea diferentiere nu reprezintă desigur un principiu absolut, dar nu este mai puțin valabil ca expresie a inclinațiilor caracteristice pentru majoritatea turiștilor potentiali.

Un aspect care trebuie elucidat este raportul intre marketingul în turism și publicitatea turistică. Se poate reaminti că marketingul reprezintă forma modernă a politicii planificate de vânzare pe diferite piete a unui produs turistic determinat. Tendinta modernă este de a include în „marketing-mix” toate activitătile întreprinderii turistice, începând cu conceperea produsului turistic până la consumul acestui produs. Un asemenea concept de marketing include deci și activitatea publicitară, care constituie unul din instrumentele marketingului.

Turismul este un fenomen social și economic foarte complex, nu numai din cauza numeroaselor tipuri și forme de manifestare a cererii, ci și datorită diverselor profile de activitate ale intreprinderilor economice care conlucrează integrat pentru realizarea produselor turistice. Complexitatea sa derivă inerent și din faptul că promovarea turismului, sub toate formele sale, este dirijată și realizată de un număr mare de verigi economico – organizatorice din diferitele compartimente de activitate turistică și conexe. Succesul acțiunilor de promovare turistică depinde deci, în final, aprope în mod exclusiv, de modul în care organele de promovare cunosc gusturile, preferințele și interesele clientului, de talentul lor de a crea mesaje publicitare atractive capabile să influenteze clientela virtuală de maniera dorită și de capacitatea lor de a comunica mesajele prin intermediul canalelor și formelor publicitare bine selectionate.

Creșterea circulației turistice a creat o competitie mai intensă între țări, regiuni și chiar zone care dispun de un potential turistic adecvat. Datorită acestui considerent, industria turismului nu se mai poate ocupa numai de problema exploatării avantajoase a capacităților disponibile de primire, ci va trebui să adopte decizii în problemele de importanță vitală privind noile atracții turistice ce vor trebui oferite și comercializate în perspectivă. Promovarea turismului se va orienta deci din ce în ce mai mult spre acțiunile de marketing, deoarece se acceptă ideea că cererea conditionează oferta, respectiv că reușita vânzărilor repetate și eficiente ale unui produs turistic sau ale unui serviciu este determinată de capacitatea acestui produs sau serviciu de a satisface în mai mare măsurănevoile și cerințele clientului.

In trecut, funcția promovării turismului se rezumă în principal la difuzarea informațiilor privind atractivitatea serviciilor turistice disponibile în cercurile populatiei considerate că vor fi în măsură să reactioneze favorabil la aceste informații. Orientându-se spre clientelă, conceptul modern de marketing solicită cunoștințe mai aprofundate despre turismul potential, despre manifestările și dorintele sale, urmând utilizarea acestor cunoștințe în scopul lansării unor campanii promotionale mai eficiente.

In lumina acestor cerințe, privit prin prisma acțiunilor publicitare, funcția de marketing în turism include deci trei momente importante.

1. Mijloace de comunicare, respectiv atragerea clientelei solvabile, convingând-o că destinațiile și servicule oferite și atractivitatea obiectivelor turistice disponibile corespund intr-o proportie mai mare decât alte destinatii cu ceea ce dorește și preferă această clientelă potentială;

2. Dezvoltarea de noi atracții și servicii turistice, care oferă posibilităti sporite de comercializare, deoarece corespund în mai mare măsură preferințelor clientelei potențiale;

3 Controlul rezultatelor activitătilor de promovare – publicitate, prin folosirea tehnicilor adecvate de cercetare pentru a cunoaște în ce măsură rezultatele obtinute sunt datorate unei utilizări eficiente a sumelor cheltuite pentru publicitate și dacă aceste cheltuieli publicitare se recuperează prin rezultatele economice inregistrate în perioada de referință.

Pentru ca acțiunile publicitare să se soldeze cu rezultate pozitive, condițiile necesare pot fi rezumate în următoarea formulă: A+I+D+A (respectiv: Atenție + Interes + Dorință + Acțiune).

La acești factori de bază, unii economiști adaugă în plus și un factor de sinteză: Controlul, de unde rezultă următoarea formulă completă:

A+I+D+A+C

(respectiv: Atentie, Interes, Dorintă, Actiune, Control)

Această conceptie se adaptează perfect și necesităților dezvoltării industriei turismului, care trebuie să acționeze în termeni comerciali de piată și care, în acest context, poate stimula deliberat cererea clientelei în directia creșterii consumului turistic ca rezultat al acțiunii lor publicitare.

Publicitatea turistică propriu-zisă, documentarea și informarea clientelei și „Relațiile Publice” reprezintă componente ale propagandei turistice a unei tări.

Se consideră că activitățile de documentare – informare sunt chiar parte integrată a sistemului de relatii publice. Mai precis, după acest rationament, propaganda turistică este repartizată intre cele două mari categorii de acțiuni promotionale: publicitatea turistică și relațiile publice, prezumând că, la rândul lor, relațiile publice preiau o parte esentială a sarcinilor de informare a clientului.

Relațiile publice, în pofida dificultătii de a găsi o definitie sintetizată pentru o activitate atât de vastă, reprezintă … „toate initiativele care tind să creeze și să mentină relații fructuoase cu clienții sau cu acționarii, cu publicul în general, așa încât o întreprindere să se poată integra perfect în mediul inconjurător, economic și social…”. In această acceptiune, relațiile publice imbracă prin urmare și caracteristicile "Relațiilor Umane" care devin complementul esențial și punctul final al oricărei activități publicitare. In acest sens, ele preced publicitatea turistică și pregătesc terenul pentru penetratia acestuia, urmărind chiar efectele acestuia pe termen lung, permițând obtinerea unei eficiente maxime din activitățile publicitare.

Ca o concluzie a acestor premise teoretice se poate afirma că în activitatea turistică se constată interferente tot mai pronuntate intre propaganda realizată în favoarea unei țări, a unei stațiuni, a unei forme de turism (cu efecte economice directe și indirecte pentru activitatea unitătilor operative din industria turismului) și publicitatea turistică, subordonată necesităților de promovare a produsului turistic. Acest fapt explică generalizarea termenului de propagandă turistică și pentru acțiunile de publicitate comercială, realizate în scopul stimulării circulației turistice.

Tinănd seama de aceste interferente între notiunile de propagandă și activitatea specifică de publicitate comercială, în conceptul de marketing turistic aceste notiuni sunt caracterizate tot mai pregnant în ansamblul lor prin termenul de "ACTIVITATE PROMOȚIONALĂ", ca o componentă a marketingului turistic. În loc de a încerca o diferentiere în toate cazurile între propagandă și publicitate, se consideră mai logic și mai util de a se folosi termenul de "PROMOVARE TURISTICĂ" pentru caracterizarea acestei activități, incluzând și distribuirea mesajelor publicitare prin intermediul canalelor multiple de comunicatie, în vederea contactării turiștilor actuali și vutori, în scopul de a le transmite intormațiile dorite și de a influenta favorabil deciziile lor pentru alegerea unei destinatii turistice sau a unui serviciu turistic preferat.

Propaganda turistică a unei țări se efectuează deci prin publicitate și prin Relațiile Publice (în care trebuie incluse și informațiile turistice cu caracter general), care sunt complementare unele celorlalte. Actiunea de propagandă turistică, adică activitățile de publicitate și Relatii Publice nu reprezintă deci în final decât faze ale strategiei de marketing, adoptată în complexul măsurilor de dezvoltare a activității turistice pentru promovarea cât mai eficientă a produsului turistic.

2. CAPITOLUL 2

PREZENTAREA SOCIETĂȚII CARE SERVEȘTE CA MODEL

S.C.T.B. "BUZIAȘ" S.A.

2.1. SCURT ISTORIC

Precum în tot Cuprinsul regiunii Banatului, cercetările arheologice intreprinse îndeosebi în ultimile decenii au pus în evidență și pe teritoriul de astazi al orașului Buziaș numeroase urme și dovezi privind vechimea și continuitatea vietii pe aceste meteagurin..

Printre cele mai vechi descoperiri de acest fel poate fi menționată așezarea straveche din secolele VIII – VII i.e.n. conturata în satul Silagiu. Ea se incadreaza în complexul cultural Basarabi, care ilustreaza stadiul de civilizatie a triburilor daco-getice.

Numele așezării este de origine veche stovena, de la boz, de unde bozie, origine acceptata de o serie de lingviști de seama, ca Emil Petrovici, Iorgu lordan sau G. Mihaila.

În Transilvania mai exista, de altfel așezari cu numele de Bozieș sau Buziaș, așa cum în apropiere de Buziaș mai exista și alte toponime vechi, slave, cum este Racovita.

Originea veche slovena a toponimului Buziaș constituie ea însăși o dovada a vechimii așezării.

Și despre vechimea documentara a așezarii s-au făcut diverse afirmatii, unele discutabile. Astfet, o serie de autori sustin ca „ținutul Buziașului” ar fi pomenit la 1071, când pecenegii l-ar fi pustiit, sau la 1072, când regele Ladislav – aflat în lupta cu luzantinii, s-ar fi oprit în "campia Butiașului". Aceasta a doua data este invocata de istoricul maghiar Perty F. ("Szazadok", 1868, p.109-Ill) care îl citeaza pe Thuroczi – cronicar maghiar din secotut al XV-lea ce vorbeșe de o actiune petrecuta, în Villam Buziaș” existenta pe vremea tui, nu în 1072.

Știrile privind satul Buziaș în evul mediu nu sunt prea bogate întrucât nu era situat pe drumurile principate care strabateau Banatul.

La 1479, moșia Buziaș se afla în stăpânirea familiei Dimitrie Cornea de Murani. In timpul regelui Matei Corvin, Buziașul trece în proprietatea familiei Beli-Beșan, conform actutui emis de Capitalul de Arad. In acest document sunt înșirate și numele tocuitorilor: Stanciul cnezul, Nicolae Zastuc, Stefan Curiac și altii.

În anul 1716 stăpânirea otomana este inlocuita cu cea habsburgica, iar Buziașul este prezent pe harta Banatului sub denumirea de "Buziesch", locuit de iobagi romani, cu 36 de case. Cu ocazia organizării Banatului de catre autrieci, satul Buziaș trece la cercul Ciacova.

Cercul era recunoscut pentru culturile de porumb, locuitorii săi creșteau vite cornute, porci și fierbeau multa rachie. Se noteaza existenta meșteșugarilor care confectionau furci, "care pentru boi și cai", roti de caruta, targi și roabe.

Buziașul era în acele timpuri o localitate neînsemnată departe de drumuri. Soseaua principala de la Timișoara spre Lugoj trecea prin Căpăt fără să atinga Buziașul.

Descoperirea apelor minerale în anul 1805, fapt care a contribuit și el la desemnarea Buziașului ca centru administrativ al celor 31 localitati ale Domeniului Fondului religionar Timiș, a marcat inceputul ieșirii așezarii dintr-un anonimat secular. Fondul religionar Timiș detinea 13.424 jugare de pamant arabil și 4967 jugare de padure în hotarul satelor Dubaz, Dragșina, Buziaș, etc..

In evotutia așezarii, un rol deosebit de important 1-a avut declararea ei ca localitate balneara în anul 1819. De mentionat ca inca din anul 1819 a inceput organizarea parcului, iar un an mai tarziu s-au amenajat instalatii de cura în perimetrul actualei Bai nr. 2.

Valoarea terapeutica a apelor minerale a devenit cunoscuta în scurt timp atât în Ungaria cât și în țările vecine.

Populatia Buziașului a început să creasca continuu. Astfel, daca în anul 1808 s-au numarat 1000 de locuitori (700 români și 300 maghiari), în anul 1866 s-au inregistrat 1500 de locuitori.

Intre anii 1848-1850 se construieșe Grand Hotel (actuala casa de odihna nr. 4) iar intre anii 1853-1856, Cazinoul (actualul Club de recreatie și agrement) și baile calde (actuala Baie nr. 2). De la 1 ianuarie 1856 incepe să fuinctioneze în Buziaș un Oficiu partial, de unde de trei ori pe săptămână (luni, miercuri, sambata) poștalionul ducea la Timișoara corespondenta localnicilor și a celor veniti la cura. O data pe luna trecea prin localitate diligența care făcea cursa Viena – Buda –Timișoara – Sibiu.

Procesul de imbuteliere a apei minerale, inceput încă din anul 1840 a constituit un mijloc de reclama cu efecte deosebit de favorabile pentru stațiunea Buziaș.

Se mentioneaza ca în a doua jumătate a secolului at XIX-lea orașul Buziaș era cunoscut peste hotare și pentru mierea de albine care era exportata în Europa și America.

În preajma începerii secolului al XX-lea, Buziașul avea 2847 locuitori, a caror activitate era legata indeosebi de valorificarea apelor minerale. Dispunea de posta, tetefon (din anul 1899) școala cu 9 clase (ridicata în anul 1899, actuala școala de pe strada Repubticii etc.).

Buziașul era reședinta de plasa și avea în subordine 28 de comune, în acest context procesut de dezvoltare a lui a continuat.

Astfel, în anul 1900 se construiește Palatul dreptului și legalitașii precum și numeroase obiective în stațiune: actuala casa de odihna nr. 8, fostul club at statiunii. De asernenea, în aceasta perioada, respectiv în anul 1901, s-a reamenajat Cazinoul.

Apa minerala imbuteliata, bine cotata pe plan intern și internațional, a fost laureata unor expozitii unde i s-a decernat medalia de aur (Bratislava 19o8).

Tratamentul balnear, mult diversificat, este amplificat sub aspect cantitativ prin construirea în anul 1907 a actualei Bai nr. 1, cu 48 cabine echipate cu 1-2 cazi de cura externa. Sezonul balnear tinea de la 15 mai până la 1 octombrie, numarut de vitegiaturști fiind în continua creștere (în anul 1905 s-au efectuat nu mai puțin de 92000 de proceduri de tratament).

Din punct de vedere turistic, mare interes stârnea, intre anii 1903-1917, forajul executat la 103m, care debita artezian nedirijat (s-a produs un accident tehnic, însoțit de o eruptie libera în timpul deschiderii orizontului artezian); pana la 4o m înălțime, apa minerata și mari volume de dioxid de carbon.

Localnicii numeau impropriu "geizer" aceasta eruptie libera. Din anul 1905, în jurul lui s-a amenajat un loc cu diametru de 120m, pe care vizitatorii Buziașului făceau iarna patinaj, iar vara se plimbau cu barcile.

Turiștii veniti în stațiune se bucurau atât de valentele terapeutice ale apelor minerale, comparate cu cele de la Haubreim sau Wildumger, cât și de "oaza de liniște" cum era socotit parcul ce se intindea pe zeci de hectare, sau de frumusețea valsului și melodiilor interpretate de fanfara. Pentru a le face cât mai placut sejurul în anul 1937 s-a organizat la Buziaș un concurs de vara pentru muzica și dirijat la care au participat coruri renumite din Banat.

2.2. CADRUL NATURAL

2.2.1 Așezarea geografică

Orașul – stațiune Buziaș este situat în nord-vestul Romaniei la întretăierea paralelei de 450 37' latitudine nordica cu meridianul de 250 48' longitudine estica. Pe langa localitatea propriu-zisa, cuprinde în limitele sale și satele Bacova și Silagiu.

Se invecineaza la nord cu comuna Racovita, la est cu comuna Darova, la est cu comuna Chevereșu Mare și Nitchidort, iar la sud cu judetut Caraș -Severin.

In limitele actuale, teritoriul orașului are o suprafata de 105,2 km2, pe care în prezent traiesc aproximativ 9000 de locuitori. Altitudinea medie a orașului este de 128m. Declarat localitate balneară inca din anul 1819, orașul propriu-zis se desfășoara pe terasa superioara a Timișului la contactul dintre câmpia și dealurile bănățene, în partea de sud est a celui mai mare judet al țării, judetul Timiș (8678 km2 suprafata sau 3,6% din teritoriul țării noastre).

2.2.2. Relieful

Peisajul actual este rezuttatul unei "lunecări" spre nord a Timișului, care părăsește, pe stânga, o succesiune de 4-5 terase poligenetice – nu exclusiv fluviale – și înscrise în relief un abrubt de subîmpingere pe dreapta.

Acest fenomen s-ar datora unei ridicari recente, probabil Villafranchiene, a micului horst cristalin reprezentat de Dealul Silagiu. Tot el ș-a pus amprenta și asupra vailor care coboara din dealuri, acestea devenind vizibil asimetrice, cu un versant de tip cuesta, nejustificat de structura geologica.

In sud-estul stațiunii este situat Dealul Silagiu, încadrat la zona cotinara. cu o energie de relief slaba, avand culmi rotunjite, pante domoale și inaltimi ce rar trec peste 300m (cota maxima este 324,7m), aceasta zona este accesibila turișilor care o viziteaza mai ales toamna, cand se coc strugurii, rodul vechilor și întinselor culturi de vita de vie care acopera poalele dealului.

Relieful de terase face trecerea din deal și lunca Timișului. Se admite existența în limitete orașului Buziaș a trei terase, respectiv: terasa înalta, cu o altitudine relativa de 55-65m și o latime maxima de 2-2,5km; terasa superioara, cu o altitudine relativa care coboara dinspre est spre vest, de la 28-30, la 18-20m (nord-est de Buziaș), are aspectul unei câmpii atinse, strabatuta de numeroase vai tributare râului Sorcani, terasa inferioara, identificata la sud de localitatile Ritiaș, Sarbova are o latime maxima de 2,5 km și o altitudine relativa de 10-15m. Intre aceasta terasa și lunca Timișului se dispune, ca o treapta intermediara, terasa joasa.

In terasa superioara este sapata lunca vaii Salcia (unii istorici o numesc Salcea), pe care este amplasat orașul Buziaș. Aceasta lunca are latimi cuprinse intre 280-300m și o lungime, numai pe teritoriul stațiunii balneoctimaterice, de 1000-1200m.

Patul vaii se afla la o altitudine de 118-130, coborand foarte ușor pe directia est-vest. Cei doi versanti ai văii Salcia au înălțimi de 15-20m, cel drept este continuu și ceva mai inclinat, iar cel stâng este mai puțin inclinat, fiind fragmentat de pâraiele Preturei (în dreptul hotelului U.N.C.A.P), Silagiului (în dreptul supermagazinului Buziaș) și Bisericii (în Piata Bisericii).

2.2.3. Clima

Așezat în sud-vestul țării, intr-o regiune de tranzitie – deal – câmpie piemontana, Buziașul se caracterizeaza printr-un regim climatic temperat – continental și cel mediteranian, sub influența masetor de aer propagate dinspre Marea Mediterana.

Studii recente ajung la concluzia ca valoarea anuala a radiatiei solare în orașul Buziaș variaza între 125-132 kcal/cm2 /an, ca rezultat al predominării suprafetetor orizontale și a celor cu expunere sudica. Cele mai mari cantități de energie solara, egala cu 15 kcal/cm2 /an, revin suprafetelor sudice ale Dealului Silagiu, cu unghiul de panta cuprins intre 15-350.

Referitor la particutaritățile circulației atmosferice și la procesele circulației generate, se mentioneaza ca ele sunt conditionate în mare parte de anticiclonul Azorelor, care exercita o influenta aproape în tot cursul anului, cu frecventa maxima în sezonul cald al anului și îndeosebi în lunile iunie și iulie.

In sezonul rece, un rol important în evolutia proceselor legate de vreme revine depresiunii formate în bazinul Mării Mediterane și, în mai mică măsură, anticiclonului siberian, iar în sezonul de tranzitie un rot însemnat îl are depresiunea islandica.

Regiunea termic este moderat, cu o medie anuală de 10,90 C și cu o diferenta medie de la iarna la vara (amplitudinea termica anuala) de 22,6oC. Evolutia anuala a temperaturii se caracterizeaza printr-o periodicitate simpla, luna cu temperatura medie cea mai ridicata, de 21,50 C, fiind iulie, iar cu temperatura cea mai scazuta, de -1,1oC, în luna ianuarie.

Umezeala relativ are o valoare medie anuala de 74%, valoarea maxima, de 88%, înregistrându-se în luna decembrie, iar cea minima, de 63%, în iulie.

Nebulozitatea, cu o medie anuala de 5,6 zecimi, se caracterizeaza prin valori maxime iarna (7,2 zecimi în lunile decembrie și ianuarie) și valori minime vara (în luna august 3,9 zecimi).

Numarul zilelor senine este de aproximativ 130, cu frecventa cea mai ridicata la sfârșitul verii și inceputul toamnei, iar a celor noroase, de 128,6 cu frecventa maxima în lunile de primavara și la inceputul veni.

Durata efectiva, de stralucire a soarelui, respectiv totalul de ore cu insolatie, atinge o valoare medie anuala de aproximativ 2060 ore.

Referitor la precipitațiile atmosferice, media lor stabilita pentru o perioada de observatie de 52 de ani, este de 622,4 mm. Valoarea maxima a precipitațiilor este inregistrata în luna iunie (media multianuala de 71,l mm), iar cea minima spre deosebire de alte regiuni ale țării, în luna octombrie (media multianuala de 41,9 mm), în ansamblul, regimul annual al precipitațiilor se caracterizeaza prin doua maxime, respectiv unul principal în iunie și altul secundar în decembrie, între care se intercaleaza un minim principal care revine lunii septembrie și altul secundar lunii februarie. Grosimea stratului de zapada este în general redusă datorită căderii frecvente a precipitațiilor sub forma de ploaie. Valoarea medie multianuala este de 9cm, fiind mai ridicata față de cea stabilita pentru Câmpia Banatului.

Privind directia vântutui, frecvența maxima medie anuala, de 20,1%, revine vânturilor de sud-est, ca o consecința a vântului Mare-în cursul anului, vântul este mai frecvent în lunile de vară și mai puțin frecvent toamna (luna cea mai liniștită fiind octombrie).

In limitele orașului Buziaș au fost individualizate mai multe microclimate (parcului, terenurilor deschise înierbate și aval de parcul stațiunii), iar în zona Dealului Siltagiu, topoctimatul cu același nume.

2.2.4. Hidrofrafia

Pârâul Salcia de-a lungul căruia este amplasată stațiunea izvorășe din zona pădurii Dumbrava, fiind afluent pe stânga al râului Surgani. In perimetrul localității Buziaș, acesta primește pe partea stângă o serie de afluenți ca: Preturii Silagiului și Bisericii. Aparent ape neînsemnate în perioadele ploioase acestea au produs inundatii catastrofale, precum cele din anii 1926 și 1966, fapt care a dus la întocmirea unui program de amenajare hidrografica a zonei.

Astfel, s-au executat, în imediata apropiere a stațiunii, lacul de acumulare de pe Valea Salcia, cu un baraj înalt de 11,20 m și lung de 360 m; oglinda lui atinge în perioadele ploioase circa 20 ha, iar în restul anului circa 1ha; el se afla la o distanță de aproximativ 2km de orașul Buziaș, fiind accesibil pe D.J. 592 Buziaș – Lugoj: lacul de acumutare de pe Valea Silagiului, cu un baraj de 11,5 m înălțime și lung de 410 m. Oglinda lui atinge în timpul perioadei ploioase circa 26 ha, iar în restul anului aproape 1 ha. Se afla la o distanță de 3 km de stațiune, fiind accesibil pe D.J. 572, care leagă localitățile Buziaș și Silagiu.

Scurgerea medie specifică anului a inregistrat valori de 1 până la 2 l/sec/km2, respectiv, în jur de 60 mm/an.

În timpul anului, scurgerea oglindește deplasarea perioadei umede spre iarna, ceea ce determină să fie încadrată în tipul pericarpatic vestic, cu varianta ei nivo-pluviala în părțile joase și pluvio-nivală în părțile mai înalte.

Astfet, din totalul scurgerii medii anuale, 40% are loc primavara, 15% vara, 5% toamna și peste 35% iarna. Regimul lor hidric se încadrează tipului de podiș din România caracterizat prin ape mari dar de scurta durata, în sezonul iarnă-primăvară și viituri de vara. În ceea ce priveșe scurgerea medie de aluviuni în suspensie, ea are valoarea de sub o tonă / ha/an.

2.2.5. Dăte geofizice si geologice

Studii mai vechi arata ca în limitele orașului Buziaș ar exista doua folii: folia Lucareț-Buziaș-Gătaia, ca una care a întocmit venirea și revărsarea la suprafata a erupțiilor de bazalte de la Lucareț și Gătaia (Șumig), precum și apariția izvoarelor carbogazoase la Buziaș și Lipova, iar a doua, felia Buziaș-Rugi, ca una care a contribuit la formarea Timișuluii.

Cercetările întreprinse în anul 1978, pe baza de măsurători seismometrice, electrometrice, de CO2 și biografice , au comptetat tabloul geofizic al orașului Buziaș. Astfel, în partea centrală și cea de est a lui, s-au conturat 6 zone de fractura la nivelul suprafetei fundamentului, pentru una dintre ele fiind stabilita și orientarea (vest-sud-vest-est-nord-est). aceste zone de fractura atesta caderea în trepte a fundamentului cristalin, în general catre nord-est.

Aliniamentele biografice anormale au alte orientari și se dezvolta cu precadere în afara perimetrului orașului, la sud și este ceea ce sugereaza ca tendintele tectonice actuale, difera, cel puțin partial, ca orientare și arie de actiune, de acelea care au creat folii-le evidentiate.

Depozitele sedimentare pliocene sunt depuse în facies panonic. Datorita faptului ca sunt acoperite de formatiuni cuaternare nu afloreaza decât sporadic și îndeschideri mici, principalele caracteristici ate lor fiind conturate de forajete executate pentru captarea apei minerate. Din acestea rezulta ca la Buziaș, depozitete piocene au o grosime de 65-134m și sunt constituite dintr-o succesiune neregulata de nisipuri, în general fine, rareori grosiere și cu elemente de pietriș, iar uneori cu intercalatii de gresii(mai ales în estul stațiunii), nisipuri argiloase și argile nisipoase, izolat (în nord-estul orașului), identificându-se și dolomit.

Stratele au de regula o dezvoltare lenticulara, pusa în evidenta de frecventele schimbari de facies, chiar pe distante mici, fapt care face foarte dificilă corelarea lor de la un foraj la altul.

Se admite ca și aceste depozite, indeosebi în nordul stațiunii balneare sunt afectate de folii.

Cea mai mare parte din suprafata orașului Buziaș este ocupata de depozitele aluvionare și deluviate de vârsta cuaternară. Depozite aluvionare aparținând teraselor și luncii Timișului sunt depuse direct pe nisipurite pliocene în care au fost săpate respectivete trepte morfologice. Au o grosime de 1,5-4m și sunt alcatuite din nisipuri și pietrișuri.

Terasa malta și cea superioara au fost raportate pleistocenului mediu, terasa inferioară și terasa joasa pleistocenului superior, iar acumularile Luncii Tirnișului și ale văilor afluente apartin halocenutui. Aria colinara, precum și terasa înalta și ea superioara sunt acoperite de un depozit argitos-prafos de cutoare roșcata sau galbuie.

2.2.6. Vegetația

Ca urmare a condițiilor de relief clima, sol în raza orașului Buziaș vegetația este cea de stepa și silvostepa, cu areole izolate de păduri.

Vegetatia de stepa este reprezentată de brusturi (Arctiumloppa), pelin (Artemisia austriaca), jales (Salvia prateuris) și de unii arbuști: paducel (Crotaegus, monogyna), prun (Primus spinosa), maceș (Rosa canica) ș.a.

Cea mai larga extindere în zona orașului Buziaș a constituit suprafața agricola. Ponderea principala o are terenul arabil, cultivat cu porumb (Zea mays), grâu (Triticum aetivem), floarea – soarelui (Helianthus anmus).

O suprafață importantă ocupa vița de vie (Vitis vinifera) pe versantul nordic al Dealului Silagiu; ca și pomi fructiferi: piersicul (Persica vutgarius), prunul (Prumus domestica), vișinul(Cerasius vulgarius).

De asemenea, trebuie amintite și plantele decorative din stațiune ca: magnolia (Magnolia acuminata), regina noptii (Nicotina alata), crizantemele (Crysanthemum indicum), liliacul (Syringa vulgaris) etc.

Un loc deosebit ocupa în peisajul orașului Buziaș parcul stațiunii balneare în care sunt prezentate unele rășinoase ca: bradul (Abies alba), tuia (Thuia accidentalis), pinul (Pinus silvestris) precum și numeroase foioase: platanul (Platanus orientalis), teiul (Tilia parnifatia), abinul turcesc (Corylus Colurna), arțarul (Acer negundo), mesteacănul (Betuta verrucosa), plopul (Populus conadensis), salcia (Salix atba), pe malul văaii Sacia, stejarul (Quercus palustris), ulmul(Ulmus compestris).

Alaturi de aceste specii semnalăm prezenta florilor ca: laleaua (Tulipa sp.), gladiola (Gladiolus gandavensis), primula (Primula officinalis), panseaua (Viola tricolor), clopoteii de gradina (Campanula abietina), garoafa (Dianthus coryphyllus), bujorul (Paenia afficinalis), zambila (Hyacisthus orientalis) etc.

In anul 1981 s-au terminat lucrarile și a fost inaugurat PALMARUL – o sera moderna, construita din otel și sticla în care sunt plantati palmierii stațiunii. Vechi de peste 50 de ani ei au fost expuși în parc în fiecare vară an de an, fiind un punct de atractie a turișitor.

Pădurea Dumbrava din estul orașului Buziaș este dominata de stejar (Quercus robur), căruia i se adauga carpinul (Carpinus betuTus), frasinul (Frasinus exceTsior), jugastrul (Acer campertre) sau arbuști ca: alunul (Caytus avellan). La poatele pădurii covorul multicotor al ghioceilor, viorelelor, lăcrămioarelor, anemonelor și al altor plante încântă pe cei ce se afla în trecere prin aceste locuri.

2.2.7. Fauna

Formete de relif variate au favorizat prezența multor specii de animate pe teritoriul orașului Buziaș. Astfel, în estul lui, în perimetrul aferent padurii Dumbrava, traiesc: vulpea (Conis vulpes), mistretul (Sus scrafa), iepurele (Tepus europeaeus), iar dintre pasari: pitigoiul (Parus major), ciocanitoarea (Dendrocopus major), cotovana (Pica pica) și rapitoarele: uliul (Accipiters nisus) și Buha(Buba buba).

2.3. BUZIASUL ÎN ZILELE NOASTRE

2.3.1. Gestionarea turismului

La fel ca majoritatea statiunilor balneo – climaterice din România, activitatea turistică în stațiunea Buziaș se desfașoară în cadrul Societății Comerciale de Tratament Balnear (S.C.T.B.)

Creată în anul 1990, S.C.T.B., are un capital social de 15.850.000, statul rămânând majoritar și deținând 70% din acest capital social. În urma acțiunii de privatizare încheiată în anul 1994 societatea a privatizat circa 9,7% din capitalul social avand 1407 acționari cu 567.027 de acțiuni.

Managerul societății este începând din anul 1994 d-na Ana Maria Doran. Principalii beneficiari ai serviciilor de cazare, masă și tratament sunt cetățenii de vârsta a treia (pensionari) ale căror bilete sunt subventionate de Ministerul Muncii și Protecției Sociate, dar și alte persoane mai tinere care au afectiuni cardiovascutare.

Incepând din anul 1996 biletele celor veniti prin Ministerul Muncii și Protectiei Sociale au fost scoase la licitație, S.C.T.B. „Buziaș” S.A. revenindu-i în anul 1996 – 4600 bilete, iar în 1997 aproximativ 7000 de bilete.

S.C.T.B. "Buziaș" S.A. are în exploatare la ora actuala urmatoarele:

Hotelul Parc cu 300 de locuri, restaurantul și baza sa de tratament

Hotelul Timiș cu 300 de locuri, restaurant și baza sa de tratament

Hotel Buziaș cu 100 de locuri

2o de vile

Restaurant – cantina

Bazele de tratament: Baia 1 ș Baia 2

Sectia de fizioteratie

O sala de sport independenta

Centrala termica

Nouă sonde care furnizeaza apa minerala

Palmarul

Un restaurant rustic în mijlocul parcului numit "Gradina Banateana"

Un ștrand

Muzeut de istorie al statiunii

Vechiul Casino

La S.C.T.B. Buzias S.A. lucreaza în prezent 167 de persoane. În prezent 6 vile sunt luate în locatie de gestiune de catre alti actionari, de asemenea și ștrandul cu apa termala.

2.3.2. Climatul, apa și termalismul la Buzias

Climatul, aerul (puternic ionizat), prezenta bioxidului de carbon și a apei minerale din stațiunea Buziaș poseda calitati terapeutice exceptionale (ANEXA).

2.3.2.1. Aerul și climatul

Climatul favorizeaza tratamentul afectiunilor cardio – vasculare în toate sezoanele și nebulozitate redusa este benefică turișilor.

Caracteristica majora a stațiunii Buziaș este aerul puternic ionizat (400 – 700 perechi de ioni negativi/cm3 de aer). Acest procent de ionizare corespunde unui procent prezent la o altitudine de la 1200m la 2000m. Statiunea Buziaș nu este situata decat la attitudinea de 128m, poate deci întâmpină bolnavii suferinzi de deficienta cardiaca și nervoasa care nu suporta un sejur la altitudine.

2.3.2.2. Apa minerală la Buziaș

Experienta surselor de apa minerală depinde de prezenta munților vulcanici, de zăcămintete de petrol, de gaze naturale și de șiruri. Astfel, majoritatea surselor provin din apele care, prin infiltratie, sosesc de la mare adâncime și revin la suprafata incarcate de gaz carbonic și de saruri, intre timp temperatura apei poate creșe intre 7oC – 11 oC, făcând din Buziaș o stațiune minerala atermala.

Dupa al doilea razboi mondial s-a desfașurat o vasta campanie de prospectare a resurselor de apa minerata, care apoi au fost captate și analizate pentru a stabili caracteristicile lor fizico-chimice.

Astazi la Buziaș există 7 izvoare, 6 fiind exploatate în scop terapeutic, al șaptelea fiind exploatat de întreprinderea "PHOENIX" în scop comercial.

Apele minerate de Buziaș au o compozitie chimica bogata în:

– Bioxid de carbon (Co2)

– Fier (Fe)

– Bicarbonat

– Clor (Cl)

– Calciu(Ca)

– Magneziu (Mg)

– Brom (Br)

Gazul carbonic, principala compozitie a apei de Buziaș (2,4g/T), este prezent sub trei forme:

– în stare gazoasa

– asociat cu metan

– dizolvat în apa

Decurg trei tipuri de utilizari:

– emanatii naturale (mofete)

– cura externa și interna

– imbuteliere

2.3.2.3. Termalismul

Puternica concentratie și compozitia chimica foarte variata a apei de Buziaș permite tratarea simultana a numeroaselor boli:

Boli cardio vasculare

– hipertensiunea vasculară

– arteropatie periferica

– miocardiopatie

– valvulopatie

– insuficienta aortica

– sechele dupa flebita

– cardiopatie ischemica

Boli ale sistemutul nervos central

– depresii

– semipareze

– nervroze astenice

Boli de metabolism

– gute

– diabet

– obezitate

– afectiuni ale tubului digestiv

Boli reumatismale

– artroze

repunerea funcțională după accidente sau operații

– degenerări articulare

Boli ginecologice

– sterititatea feminina

Pentru tratarea bolilor enumerate mai înainte diferitele terapii propuse curișilor sunt:

– Bai de ape minerale calde

– Bai de plante medicinale

– Mofete

– Impachetări cu parafina

– Aerosol

– Hidroterapie

– Fizioterapie

– Masaje

– Cure interne

– Acupuntura

– Gimnastica

– Infiltratii cu Boicil Forte, etc.

Stațiunea Buziaș dispune de patru baze de tratament și patru cabinete medicinate:

baza de tratament și 3 cabinete medicinale la Hotel Parc

baza de tratament și un cabinet medicinal la Hotel Timiș

doua baze de tratament la Baia 1 și Baia 2 o sectie de fizioterapie

Curiștii sunt dirijati de către medicul lor în stațiunile termale adaptate afectiunilor acestora.

Statiunea Buziaș prezintă avantaje sigure. Curiștii beneficiaza de o situatie geografica privilegiata, de un climat și de ape minerale favorabile tratamentului numeroaselor afecțiuni.

2.4 ANALIZA STRUCTURILOR EXISTENTE ÎN STAȚIUNEA BUZIAȘ

Într-un spațiu geografic care dispune de un potențial natural atrăgător, turismul nu se poate dezvolta decât în ipoteza în care există suficiente posibilități pentru cazarea vizitatorilor.

Unitățile de cazare, indeplinesc mai multe funcții

– funcția de cazare propriu-zisă;

– funcții complementare: agrement, alte servicii

– funcția de producție, în legătură cu alimentația turiștilor;

– funcția comercială;

– funcția de informare.

O stațiune balneară indeplinește trei funcții principale:

– activitatea de tratament balnear;

– funcția de rezidență temporară;

– funcția de agrement.

Pentru a putea prezenta cele mai bune condiții pe care le oferă stațiunea Buziaș este necesară o analiză a calității structurilor existente.

2.4.1. STRUCTURILE DE CAZARE

Serviciul de cazare se prezintă ca o activitate complexă, decurgând din exploatarea capacității de cazare, fiind alcătuit dintr-un grup de prestații oferite turistului pe timpul rămânerii lui în unitatea hotelieră.

Dezvoltarea și calitățile serviciilor de cazare sunt dependente în primul rând de existența unei baze tehnico-materiale de cazare; toate acestea cu dotările corespunzătoare care să ofere turiștilor condiții optime și care să indeplinească și alte funcții.

Cazarea în stațiunea balneoclimaterică Buziaș cuprinde complexele balneare de 2 stele “Parc”, “Timiș” și “Buziaș” cât și case de odihnă de 1-2 stele având o capacitate totală de 1.040 locuri (vezi tabelul nr.1 ).

TABELUL NR. 1

CAPACITATEA DE CAZARE A STAȚIUNII BALNEOCLIMATERICE BUZIAȘ

Hotelul “Parc” a fost construit în anul 1979 și dispune de 139 camere cu 2 paturi și de 3 apartamente repartizate pe 3 etaje, având în total 284 de locuri. In cadrul acestui hotel funcționează un restaurant, un bar de zi și o bază de tratament.

Hotelul “Timiș” a fost deschis în anul 1984 și are o capacitate de 284 de locuri în 139 de camere de 2 paturi și 3 apartamente repartizate pe trei etaje. La parterul acestui hotel funcționează un restaurant, un bar de zi și o bază de tratament.

La parterul acestui hotel flinctioneaza Un restaurant, Un bar de zi ș propria sa baza de tratament.

Hotelul “Buziaș” face și el parte din complexul hotelier al stațiunii. Hotelul dispune de 48 de camere, un apartament prezidențial, având în total 96 de locuri. E1 nu are restaurant și nici bază de tratament, turiștii cazați aici putând frecventa bazele de tratament și restaurantele celorlalte hoteluri.

VILELE sunt unitpățile de cazare turistică, în numar de 20, de capacitate mai redusa (vezi tab. nr. 2), care functioneaza în cladiri independente, cu o arhitectura specifica, răspândite în întreaga stațiune și care asigură cazarea turiștilor sosiți la odihna și tratament.

Astfel, ieșind din microstatiune, spre vest se poate admira Vila „Locomotiva”, Vila 6 „Garofița” și Vila 7 „Bujor”.

In partea de vest a Dispensarului policlinic balnear se afla:

Vila 20 (1864); Vila 3 Bazar (1875) și Vila 8 Doina Banatului (1865) – fosta proprietate a lui Iakob Muschong (1787), și fosta Vila Imperiala. In aceasta vila au fost gazduite personalitati ca împăratul Frantz Iosef (1898) cu fiul sau prințul Ferdinand al Serbiei, I. L. Caragiale. De la sensul giratoriu spre vest se afla Vila 9 Timiș (1905), Vila 10 Buziaș (1900), Vila 11 "Ion Vidu" (1861) și Vila 12 Albina (1894).

Pe strada Florilor, la est de biblioteca, se afla Vila 4 a carei proprietar a fost A. Sotela devenind mai târziu Hotelul "Grand", apoi "Banatul" iar acum Vila 4. Aici au fost gazduite mari personalități ca și Gh. Ciocarlan (primul medic balnear), E. Lindenmayr, N. Balcescu, M. Eminescu. Parterul vilei este astazi ocupat de birourile SCTB "Buziaș" SA, dar etajul contine 29 de camere destinate gazduirii turiștilor.

Lânga restaurantul "Central" se afla Vila 19 (1908), iar urmând traseul colonadei se ajunge la Vila 2 "PHONIX"(1925) al carei proprietar a fost Albert Muschong, iar apoi T. Paceanscky, devenind Hotel "Muschong", actualmente fiind Vila 2. In aceasta vila au fost gazduiți: Coriolan, Ion Vidu, N. Titulescu, Regele Ferdinand și Regina Maria, George Enescu, Bela Bartok, Mihail Sadoveanu, Geo Bogza, Filaret Barbu.

De-o parte și de alta a Pârăului Silagiu sunt situate: Vila 13 "SALCIA" și Vila 14 "SILAGIU". De-a lungul strazii Principale se afla Vila 16 "BEGA", Vila 17 "REȘITA" și Vila 8 "TRAIAN GROZĂVESCU". In apropierea lui se afla Vila I "DACIA" iar în vecinăatatea cinematografului Vila 15 "LUGOJANCA". Localizarea hotelurilor în cadrul statiunii constituie un punct pozitiv. Accesibilitatea este ușoara, toate hotelurile fiind deservite de o șosea practicabila și un autobuz care face multe curse pe zi intre stațiune și gara.

Hotelurile beneficiaza de o așezare privilegiata, apropierea acestora de parc le confera un cadru agreabil și relaxant pentru turiști.

Receptiile hotelurilor sunt luminoase și spatioase, functionând 24 ore din 24. Personalul este amabil și primitor, având o tinuta reglementara. Panourile de afișaj existente în cadrul receptiilor îi informeaza pe clienti asupra serviciilor anexe, care le sunt oferite. Fiecare hotel dispune de propria sa parcare. Nivelul calitatii serviciilor este în continua creștere. Camerele sunt bine amenajate și decorate. Mobilierul este confortabil și starea acestuia este buna. De retinut este faptul ca majoritatea camerelor dispun de balcon.

Prezenta lifiurilor face ușor accesul în camere, tinand cont de faptul ca majoritatea clientilor sunt de varsta a treia, dar sunt și persoane cu handicap locomotor.

Pastrarea în stare buna a materialelor, a mobilierelor și grupurilor sanitare da o nota mai confortabila camerelor.

Preturile practicate sunt conform clasificării de II stele a unitatilor de cazare. In stațiunea Buziaș se practica tarife diferentiale pentru turiștii veniti pe cont propriu și pentru cei sositi cu bilete de tratament, dar acestea fiind egale pentru turișii români și străini. Tarifele pentru cazarea turiștilor sunt afișate vizibil la recepțiile hotelurilor.

De menționat este faptul că prețurile turistice sunt intr-o continuă modificare datorită unor factori conjuncturali, cum ar fi creșterea costurilor de producție ca urmare a modificărilor de piață.

Din categoria serviciilor hoteliere ce intregesc funcția de cazare, se pot menționa următoarele:

– primirea și distribuirea în hotel a corespondenței turiștilor;

– punct de desfacere a presei;

– vitrina – butic în cadrul recepției;

– păstrarea obiectelor de valoare;

– servicii de schimb valutar;

– telefon național și internațional;

– salon de frizerie;

– spălatul și călcatul lenjeriei;

– curățarea hainelor;

– dotarea camerelor la cererea clienților cu inventar suplimentar;

– activități de agrement: salon cu televizor, inchirierea de jocuri distractive (remy, șah, biliard)

– parcare.

Numărul persoanelor angajate în aceste unităti de cazare se ridică la șo de persoane, toate având un anumit nivel de calificare profesională.

În aceste unităti de cazare se utilizează un sistem informațional și de rezervări modern, gestiune computerizată, forță promoțională și adaptare la clientela internațională mai ales prin standardizarea elementelor de confort la nivelul cerințelor internaționale.

2.4.2. STRUCTURILE DE ALIMENTAȚIE PUBLICĂ

Activitatea de alimentație publică reprezintă îmbinarea intr-un ansamblu armonios a acțiunilor necesare pregătirii și prezentării preparatelor culinare și a băuturilor, a serviciilor determinate de desfășurarea și consumul acestora.

Stațiunea Buziaș are trei unități de alimentație publică:

– Restaurantul hotelului "PARC"

– Restaurantul hotelului "TIMIȘ";

– Restaurantul "CENTRăL".

Restaurantul hotelului “PARC” situat la parterul acestuia, beneficiază de aceiași accesibilitate ca și a hotelului. El are o capacitate de 36o de locuri și 6o de locuri pe terasă.

Restaurantul hotelului “TIMIȘ” fiind momentan inchis, își deschide porțile doar în ocazii festive. ăre o capacitate de 360 de locuri și 60 de locuri pe terasă.

Restaurantul “CENTRAL” este situat în vecinătatea Casei de odihnă numărul 4 și la putină depărtare de cele trei hoteluri. Capacitatea sa este de 200 de locuri. Aici mai funcționează un bar de zi și un punct de vânzare al restaurantului.

În toate unitățile consumatorii sunt serviți cu un larg sortiment de preparate culinare, produse de patiserie-cofetărie, fructe, băuturi alcoolice și nealcoolice. Pentru crearea unei atmosfere animate, restaurantele organizează servicii suplimentare ca: mese festive, banchete, recepții etc.

Sub stricta indrumare și supraveghere a medicului, pacienții pot servi meniurile mai multor regimuri alimentare.

In ceea ce priveșe calitatea instalatiilor și a echipamentelor din dotare, restaurantele au sali spatioase, mobiliere de buna calitate, conditii igienice foarte bune și bine decorate.

Dat fiind calitatea buna a meselor și pretul practicat, accesibil, restaurantele ofera un bun raport calitate/pret.

Pentru ca celor ce vor lua masa în aceste restaurante să li se poata oferi servicii de înalt nivel, au fost angajate 50 de persoane.

Personalul lucrator este amabil, dinamic, are o tendinta reglementara și bune cunoștinte profesionale.

Unul dintre aspectele cele mai importante ale muncii angajatilior din restaurante este de a se ocupa de calitatea servini la recepțiile, ocaziile festive organizate în aceste unitati ținuta ospatarilor, atitudinea lor, calitatea și aspectul preparatelor servite în funcție de preferințele clientului, dar și de tara lui de origine, contribuie la reușita acestora.

2.4.3. STRUCTURILE DE TRATAMENT

Daca în urma cu 25 de secole, Hipocrat sustinea ca "natura este cel mai bun medic și numai prin faptul că ajutam eforturile ei, mai obtinern oarecare succese", astazi medicii informati și utilati cu tehnici moderne sunt datori să aplice judicios în complexele terapeutice, factorini naturali și kineticofizicali.

Statiunile balneare utilizeaza metode complexe de tratament. Pentru aplicarea metodelor terapeutice fizio-balneare specifice, statiunile dispun de baze de tratament complexe dotate cu: instalatii de balneoterapie, buvete, instalatii pentru hidro și terinoterapie, sali și dispozitive pentru kinetto-terapie, amenajan. speciale pentru practicarea curei de teren, terenuri de sport.

Statiunea Buziaș beneficiaza de urmatoarele baze de tratament:

Baza de tratament a hotelului "PARC"

Baza de tratament a hotelului "TIMIȘ"

Baia 1

Baia 2

Sala de fizioterapie

Baza de tratament a hotelulul "PaRC" asigura circa 460 de proceduri de bai la cada în apa minerala incalzita, ea mai dispunând și de o sectie de hidroterapie, o sectie de termoterapie, o sectie de fizioterapie și de o sala de gimnastica medicala.

Baza de tratament a hotelulul "TIMIȘ" are în componenta pavilion de cazi pentru bai în apa mineral a incalzită, mofeta pentru băi în aer liber, secțiile de hidro și fizioterapie, cabinetul de masaj, sala de gimnastica medicala și cabinete ale medicilor specialiști.

Baia 1, situata în vestul stațiunii, a fost construita la inceputul secolului nostru și are în dotare 60 de cazi pentru bai cu apă minerala carbogazoasa incalzita, precum și Pavilionul de fizioterapie dotat cu aparate medicale moderne.

Baia 2 este situata în parcul stațiunii și are în dotare: 52 de cazi în care se fac bai cu apa minerala incalzita, mofete, termoterapie și impachetarin cu parafina.

In vecinatatea Baii nr. 1 este amplasata Sala de fizioterapie, dotata cu aparate medicale moderne: diadinamice, ultrascurte, magnetodiaflux, solux, ultraviolete, etc. Ea deserveșe pacientii cazati în casele de odihna.

Pentru cura interna s-au amenajat buvete alirnentare cu apele minerale captate din Sonda nr. 2 (buvetele "IOSIF" și "IZVORUL nr. 3 PHONIX") și Sonda nr. 3 (buvetă "IZVORUL MOȘ BĂZIEȘ").

Igiena și starea acestor baze de tratament sunt satisfacatoare, aparatele functionând în mod corect. Echipamentul sălilor de tratarnent (mesele de tratament, cazile, lenjeria) este ingrijit și de buna calitate.

Personalul medical este calificat și specializat în fizioterapie și balneoterapie Medicul șef al statiunii -Dr. LADARU PETRU are în subordine 55 de angajași, din care:

– 11 medici;

– 44 infirmiere.

2.4.4. PATRIMONIU ȘI ANIMAȚIA

Valorificarea patrimoniului turistic implica asigurarea unor conditii optime pentru deplasarea, sejurului și petrecerea plăcută a timpului liber de către turiști.

Ansamblul conditiilor care faciliteaza deplasarea și sejurul, constituie alaturi de patrimoniul natural și cultural, elemente de atractie și motive pentru alegerea unor destinatii turistice.

Animatia intervine pe perioada timpului liber urmărind să ocupe cât mai placut acest timp și să asigure un plus de satisfactie clientelei, aceasta putând fi:

animatie culturala, muzee, festivaluri;

animatie sportiva;

animatie ludica: discoteci, jocuri mecanice;

animatie istorica;

animatie recreativa;

animatie comerciala;

Patrimoniul natural al statiunii Buzias

Potentialul natural care compune spatiul turistic cuprinde relieful, peisajul, apele, fauna și flora. Valoarea relativa a acestora este data de interesul turistic pe care âl suscită, de caracterul lor.

Parcul situat în inima Statiunii Buziaș reprezinta un valoros punct de atractie și este constituit dintr-o mare varietate de arbori (pini, tei, brazi, aluni, plopi), unde cel mai vechi este un platan: Platanul Gigant bătrân de peste doua secole. Parcul este traversat de paraul Valea Salcia și este un tinut viu de diferite specii de pasari și de numeroase veverite.

Jucaușele veverite îi conduc pe turiși spre rotonda din centrul parcului, unde ceasul solar și jetul artezian constituie puncte de atractie. Parfumul florilor multicolore precum și acordurile fanfarei care concentrează în duminicile de vara creează un cadru placut. Parcul constituieun loc de promenada favorizat de turișii și de locuitorii care doresc să odihneasca pe banci și să-și potoleasca setea de la izvoarele de apa minerala.

Parcul reprezinta un mare avantaj pentru stațiune, turișii regasindu-și aici calmul și repaosul de care au nevoie.

Un alt punct de atractie il reprezinta PALMARUL – o sera construita din otel și sticla cu o linie arhitectonica moderna care adaposteșe o frumoasa colectie de palmieri.

Patrimoniul isotric și cultural

Patrimoniul istoric și cultural cuprinde resurse care din punct de vedere turistic motiveaza o calatorie și care pot fi valorificate prin includerea lor în oferta turistică.

Importanta resurselor istorice și culturale ca dotare factoriala a Statiunii Buziaș, este justificata nu numai de caracterul lor original ci și de caracterul lor unic.

Parcul adaposteșe din 1875 o colonada din lemn, capodopera arhitecturala unica în România. La ora actuala în Europa, Cehia este singura posesoare, a unei constructii asemanatoare. Colonada conduce la doua chioșuri de lemn, astazi simboluri ale stațunii (vezi foto).

Vechiul Casino construit intre 1853-1856, Casa de Odihna nr. 3 edificata în 1875 și Casa de Odihna nr. 8, au devenit celebre prin sejurul pe care imparatul Franz losif de Austria l-a efectuat în septembrie 1898, dând dovada de splendidul trecut al statiunii.

In Casa de Odihna nr. 20 este astazi adapostit primul "MUZEU BALNEAR" care aminteșe de istoria stațiunii, istoria orașului Buziaș și inceputul termalismului cu ajutorul aparatelor de epoca, a descoperirilor relevante, a machetelor.

Bogația și imbinarea elementelor, bine studiate ale acestui muzeu sunt principalele piese ale acestui patrimoniu cultural.

Muzeul de Arta și Traditie Populara detine o bogata colectie a lui luliana Folea Trodeanu, fiind expuse peste 800 de piese de costume traditionale din Banat.

Agrementul

Statiunea Buziaș creaza conditii optime pentru ca timpul în care turiștii sunt cazati aici să se desfașoare intr-o ambianta placuta și în conditii bune.

Astfel, anual în parc se desfășoară, în prima duminica a lunii iulie, o parada a muzicilor de fanfara.

Tot în centrul parcului s-a amenajat, în cladirea vechiului Casino, Clubul de agrement compus din: sala de jocuri mecanice, sala de biliard, sala de jocuri distractive (șah, remy, table, etc) și sala polivalenta.

Terasa clubului este în fiecare an la 8 septembrie, scena desfășurării unei sarbatori traditionale numite "Ruga".

Strandul cu apa minerala carbogazoasa este un loc frecventat de vizitatorii stațiunii. Imprejmuit de un șir de cabine și amenajat cu nisip pentru bai de soare, acest stabiliment deservește în special pe vizitatorii care vin pentru odihna.

Biblioteca este deschisa atât pentru locuitorii orașului Buziaș cât și pentru turiști, iar cinematograful "Scala" propune doua filme pe saptamana, el contribuind la dinamismul activitatii recreative a Buziașului.

Casa de Cultura polarizeaza intreaga activitate din oraș și ofera turiștilor momente placute de relaxare. In acest lacaș cultural iși desfașoara activitatea pe langa formațiile cu traditie – corul, teatrul – trei fanfare și ansamblul "Izvorașul", un grup vocal și doua formatii de muzica ușoara.

Printr-o plimbare prin parc, dupa ce vor trece podul de pe Valea Salcia, turișii vor intâlni Gradina Banateana, unitate de alimentatie publica reprezentativa pentru stațiune.

Practicarea a numeroase sporturi este posibila prin existenta unei sali de sport recent construita și bine amenajata.

Pentru petrecerea timpului liber se ofera posibilitati de pescuit în raul Timiș, se organizeaza excursii în imprejurimi spre podgoriile de pe dealul Silagiului, padurea Dumbrava, lacul – baraj Silagiu, dar și excursii externe până la Budapesta și Lacul Balaton, și bineînțeles, organizarea unor partide de vanatoare și pescuit.

Publicitatea și promovarea

Promovarea unui produs turistic inseamna aplicarea unui ansamblu de masuri în scopul stimularii, vânzarii catre clientela turistică consumatoare.

Publicitatea actioneaza asupra clientilor potențiali prin intermediul mesajelor publicitare. Publicitatea la nivel național și la locul de vanzare va urmari furnizarea unor informații complete si evidentierea caracteristicilor produsului.

Documentele turistice reprezinta memoria colectiva a unui sistem organizat si deschis spre exterior.

Documentele turistice prezentate de SCTB "Buziș" SA, pentru promovarea stațiunii, sunt sub forma prospectelor, pliantelor, afișelor, albumelor, cartilor postale, cataloagelor și sub forma suporturilor electronice: casete -video.

Prospectele și pliantele sunt mijloace clasice de publicitate, mai puțin voluminoase și reflecta realitatea imaginii pe care dorește să o transmita publicului. Hartia pe care este tiparit prospectul sau pliantul este de calitate, fotografiile prezinta imaginile cele mai interesante ale stațiunii.

Principalele argumente utilizate în prospecte și pliante sunt fotografiile în culori, calitatea grafica și "manunchiul" de servicii oferite. Ele prezinta informații clare, simple și sunt traduse în doua limbi de circulație internationala (limbile engleza și franceza).

Cataloagele respecta aceleași reguli ca și prospectele, insa sunt mult mai voluminoase. Ele se redacteaza bianual și reprezinta emblema stațiunii. Fiecare pagina este realizata dupa aceeași structură prezentând stațiunea balneara, durata, sejurul, descrierea facilitatilor oferite de stațiune și cateva fotografii.

Statiunea Buziaș a editat un catalog la noi în tara în colaborare cu Ministerul Turismului și unul editat la Cambrige în Marea Britanie care a fost trimis în toate tarile lumii.

Afișul incearca să promoveze imaginea stațiunii. Afișele sunt situate în diferite puncte strategice. Aspectul informativ este secundar ca importanta; el este utilizat în special în agenții de turism cu care SCTB "Buziaș" SA colaborează, la târguri și saloane avand un dublu scop: în primul rând pentru a atrage atentia clientilor, iar în al doilea rând indeplinește o functie decorativa.

Caseta video este diflizata de obicei în standurile SCTB "Buziaș" SA în cadrul târgurilor naționale și internationale la care aceasta se prezintă, sau pe canalele de televiziune, atât locale (TVT '89), naționale (TVRI, TVR2) cât și externe (TV MIAMI). Obiectivul acestui film este de a face cunoscută imaginea stațiunii Buziaș și de a obtine adeziunea publicului. Caseta – video are o reală calitate, obiectivitate, simț pedagogic și estetic.

Târguri și saloane naționale și internationale. SCTB "Buziaș" SA este din ce în ce mai des interesată să participe la targuri și saloane naționale și internationale.

Participarea la targuri și saloane a adus statiunii Buziaș unele avantaje:

contracte directe cu marele public;

posibilitatea de a asigura durabilitatea imaginii stațiunii; arta de își alege standul, de a-l anima, de a primi vizitatori;

contacte profesionale în special cu agențiile de turism.

Targurile internationale la care a fost prezentata stațiunea au fost: Barcelona 1995, Paris 1996 și Munchen ] 996, Stocholm 1997, Copenhaga și Londra 1998, Geneva 1999.

Toate aceste suporturi ale promovarii turistice au un rol deosebit deoarece prin forma de prezentare, prin modul de organizare a informațiilor, calitatea suportului materialului utilizat, ele pot determina alegerea acestei destinatii turistice, din mai multe posibile, ca loc de petrecere a sejurului.

2.5 . PRINCIPALII INDICATORI AI ACTIVITĂȚII TURISTICE DESFĂȘURATĂ LA SCTB "BUZIAS" SA

Deoarece cuprinde activitati complexe și eterogene turismului nu poate fi caracterizat printr-un singur indicator, ci printr-un sistem de indicatori care au în vedere urmatoarele elemente:

(a) oferta turistică din punct de vedere al bazei materiale, al personalului și al calitatii serviciilor;

(b) cererea turistică, respectiv circulatia turistică în cadrul teritoriului;

(c) rezultatele activitatii turistice, respectiv incasarile, cheltuielile și eficienta economică;

Sistemul de indicatori trebuie să asigure masurarea dimensiunilor activitații turistice și informații referitoare la activitatea de cazare și a celorlalte servicii turistice. Pentru a putea analiza și evidentia cât mai bine evolutia acestor indicatori voi lua în calcul anii 1993 -1998.

2.5.1. Indicatorii potențialului economic

Acești indicatori caracterizeaza oferta turistică din punct de vedere al bazei materiale, al personalului și al calitatii serviciilor turistice.

2.5.1.1. Indicatorii bazei materiale

Baza materiala este factorul care influenteaza dimensiunea circulației turistice. Baza materiala are un conținut complex, fiind formata din elemente specifice: spatii de cazare, de alimentatie, de transport, de tratament și de agrement și din elemente ale bazei materiale generale.

Indicatorii capacitatii de cazare caracterizeaza volumul și structura elementului esential și al echipamentului turistic.

Cei mai utilizati sunt:

numarul de unitati de cazare și alimentatie

numarul de locuri aferente acestor unitati

SCTB "Buziaș" SA detine un numar de 20 de spatii de cazare, 3 restaurante și 3 baruri de zi.

Situatia spațiilor de cazare și de alimentatie publica la SCTB "Buziaș" SA este prezentata în tabelul nr. 1

SITUAȚIA SPAȚIILOR DE CAZARE ȘI DE ALIMENTAȚIE PUBLICĂ

Tabel nr. 1

Pentru a putea observa creșterea sau descreșterea coeficientului de utilizare a capacității de cazare am calculat acest coeficient începând cu anul 1999-2001.

Tabel nr. 2

2.5.1.2. Indicatorii de personal

Importanța factorului uman implicit în activități turistice este mult mai mare decât în alte activități economice, datorită caracterului pronunțat individualizat al cererii de servicii turistice, motivației acesteia, suprapunerii în timp și spațiu a actului prestației serviciilor turistice și cu cel al consumului propriu-zis.

Pentru dimensionarea necesarului de personal, respectiv pentru evidențierea potențialului uman de care dispun unitățile de turism, se utilizează indicatorul “numărul mediu scriptic al personalului”, care cuprinde totalitatea personalului existent în unitate în baza unui contract generator de drepturi și obligații pentru ambele părți.

Începând cu anul 1999 și până în anul 2001 SCTB Buziaș SA a prezentat următoarea structură cu privire la numărul scriptic al personalului (Tabelul nr. 3).

SITUAȚIA PRIVIND NUMĂRUL SCRIPTIC AL PERSONALULUI LA SCTB “BUZIAȘ” SA

Tabelul nr.3

2.5.2. Indicatorii circulației turistice

Acești indicatori exprimă la nivel de țară, zonă sau stațiune volumul, intensitatea și structura cererii turistice în diverse perioade calendaristice. Cu ajutorul acestora se poate realiza corelarea circulației turistice cu capacitatea de primire. Indicatorii circulației turistice cuprind:

Indicatori privind volumul circulației turistice.

Indicatori privind intensitatea și densitatea circulației turistice.

Indicatorii de volum

Exprimă dimensiunea fenomenului turistic la nivelul stațiunii.

“Numărul de turiști” este un indicator sintetic care exprimă numărul de persoane care se deplasează în scop turistic în interiorul țării sau care efectuează călătorii turistice în străinătate.

Indicatorul “numărul de turiști” utilizat pentru măsurarea circulației turistice este format din:

numărul de turiști străini sosiți în stațiune;

numărul de turiști români sosiți în stațiune.

În tabelul nr. 4 am prezentat numărul de turiști români și străini care au sosit în stațiunea Buziaș în 1999-2001.

“Numărul de zile-turist” oglindește volumul fenomenului turistic, prin corelarea numărului de turiști cu durata medie a sejurului (vezi tabelul nr. 4).

EVOLUȚIA TURISMULUI ȘI CEREREA TURISTICĂ INTERNĂ ȘI INTERNAȚIONALĂ LA SCTB “BUZIAȘ” SA

Tabelul nr. 4

“Suma încasărilor turistice” este un indicator de dimensionare valorică a circulației turistice, care reflectă veniturile obținute din activitatea de turism.

Încasările din turism ale SCTB “Buziaș” SA în perioada 1999-2001 sunt prezentate în tabelul următor:

ÎNCASĂRILE TURISTICE OBȚINUTE ÎN PERIOADA 1999-2001 LA SCTB

“BUZIAȘ” SA

Tabelul nr. 5 (mii lei)

“Suma cheltuielilor turistice” exprimă volumul total de resurse ocazionat de realizarea prestațiilor turistice.

În tabelul nr. 6 voi prezenta cheltuieli turistice efectuate de SCTB “Buziaș” SA pentru realizarea prestațiilor turistice în perioada 1999-2001.

CHELTUIELILE TURISTICE EFECTUATE DE SCTB “BUZIAȘ” SA ÎN PERIOADA 1999-2001

Tabelul nr. 6 (mii lei)

Indicatorii intensității și densității circulației turistice

Cuprind:

Numărul mediu de turiști pe zi, lună sau an caracterizează intensitatea circulației turistice în anumite perioade calendaristice.

Relația de calcul pentru acest indicator este următoarea:

turist / zi

în care:

Tz = numărul mediu de turiști;

T = numărul total de turiști;

Zc = numărul de zile calendaristice ale perioadei luate în calcul.

Ținând cont de datele din tabelul nr. 4 vom calcula numărul mediu de turiști pe zi sosiți în stațiunea Buziaș.

Exemplu:

În anul 2000:

turiști /zi din care:

turiști români /zi

turiști străini /zi

Tabloul rezultatelor obținute în urma calculului numărului mediu de turiști pe zi arată astfel:

Tabelul nr. 7

Durata medie a sejurului reprezintă intervalul de timp în care turiștii români într-o destinație turistică. Acest indicator reflectă capacitatea unei destinații turistice de a reține prin oferta ei, pe o perioadă cât mai lungă, turiștii vizitatori.

Acest indicator se calculează pe baza relației:

zile / turist

în care:

= durata medie a sejurului;

Zt = numărul total de zile – turist;

T = numărul total de turiști.

Utilizând datele din tabelul nr. 4 voi calcula în continuare durata medie a sejurului în care au stat în stațiunea Buziaș în perioada 1999-2001.

Exemplu:

În anul 2000:

zile / turist

Tabloul rezultatelor obținute în urma acestor calcule arată astfel:

Tabel nr. 8

Densitatea circulației turistice exprimă legătura dintre circulația turistică și populația unei destinații turistice.

Acest indicator se obține pe baza relației:

turiști / locuitor

în care:

d = densitatea circulației turistice;

T = numărul total de turiști;

P = populația destinației turistice.

Ținând cont de faptul că populația orașului Buziaș este de aproximativ 8000 de locuitori și utilizând datele din tabelul nr. 4, voi prezenta în tabelul următor densitatea circulației turistice în perioada 1999-2001, în stațiunea Buziaș.

DENSITATEA CIRCULAȚIEI TURISTICE ÎN STAȚIUNEA BUZIAȘ ÎN PERIOADA 1999-2001

Tabelul nr. 9

Indicatorul de ocupare al structurilor de cazare (gradul de ocupare) reflectă utilizarea ofertei într-o perioadă determinată, adică nivelul activității în stațiune în funcție de capacitatea instalată.

Relația de calcul a acestui indicator este următoarea:

în care:

G = gradul de ocupare;

NT = numărul de turiști;

S = durata medie a sejurului;

LH = numărul de locuri în stațiune;

Z = numărul de vile ale ofertei hoteliere.

Ținând cont de datele din tabelele 4 și 8 și știind că stațiunea Buziaș deține 1040 de locuri de cazare voi calcula în continuare gradul de ocupare al structurilor de cazare în perioada 1999-2001.

Exemplu:

În anul 2000:

Tabloul privind rezultatele obținute în urma calculului de ocupare arată astfel:

Tabelul nr.10

2.6 INDICATORII EFICIENȚEI ECONOMICE A ACTIVITĂȚII

Desfășurarea unei activități eficiente reprezintă, în mod firesc, obiectivul esențial al oricărei firme sau organizații din sectorul serviciilor.

Ca orice activitate umană, activitatea turistică este, pe de o parte, consumatoare de resurse, iar pe de altă parte, producătoare de efecte.

În accepțiunea sa cea mai generală, eficiența este expresia raportului dintre efectul util (rezultatul) și cheltuiala (efortul) făcută pentru obținerea lui, sau invers, raportul între efort și efect.

În sistemul indicatorilor de eficiență a activității turistice cei mai utilizați de practica economică sunt:

Productivitatea (W):

Productivitatea se poate defini, în sens larg ca “raportul între cantitatea de bogăție produsă și cantitatea de resurse absorbite în cursul producerii ei”. Deci, practic, ea se determină ca raportul între rezultatele obținute (producția) și eforturile depuse pentru a le obține (factori de producție utilizați).

Relația de calcul pentru acest indicator este următoarea:

lei / lucrator

în care:

W = productivitatea;

I = volumul încasărilor;

Np = numărul de persoane.

Volumul prezentat în tabelul următor productivitatea realizată la SCTB “Buziaș” SA în perioada 1999-2001.

CALCULUL PRODUCTIVITĂȚII ÎN PERIOADA 1999-2001 LA SCTB “BUZIAȘ” SA

Tabel nr. 11

Tarifele desemnează valoarea pe piață a serviciilor prestate. Tarifele se diferențiază în funcție de scopul sosirii turiștilor în stațiune cât și de numărul de zile în care aceștia solicită serviciile de cazare, alimentație sau tratament, dar și de locul lor de proveniență. Începând cu anul 1996 SCTB “Buziaș” SA practică tarife egale atât pentru turiștii români cât și pentru turiștii străini.

Voi prezenta în continuare tarifele practicate de către SCTB “Buziaș” SA pentru cazare, masă și tratament:

Tarife pentru servicii acordate turiștilor români și străini veniți pe cont propriu:

CAZARE:

HOTEL:

cameră dublă 400.000 lei/zi/loc

cameră în regim single 325.000 lei/zi/cameră

apartament 600.000 lei/zi/apartament

MASĂ:

– Restaurant “CENTRAL” 250.000 lei/zi/pers.

– Restaurant “PARC” 250.000 lei/zi/pers.

TRATAMENT:

85.000 lei/zi/pers.: Baie CO2

25.000 lei/zi/pers.: Mofetă

Rata rentabilității (r) se calculează ca raport între rezultatul exercițiului, profit sau pierdere, după ce s-a scăzut impozitul pe profit și producția exercițiului.

Relația de calcul este următoarea:

în care:

r = rata rentabilității;

P = profitul net realizat;

I = volumul încasărilor.

Tabelul cu privire la calculul formulei ratei rentabilității arată astfel:

CALCULUL RATEI RENTABILITĂȚII A ACTIVITĂȚII SCTB “BUZIAȘ” SA ÎN PERIOADA 1999-2001

Tabel nr.12

3. CAPITOLUL 3

METODE DE COMUNICATIE UTILIZATE ÎN PUBLICITATEA TURISTICA

Concurenta crescânda pe piata internationala a dat naștere și continua să genereze o multitudine de mijloace și metode de publicitate în toate sectoarele de activitate comerciala.

Agențiile specializate în publicitate se intrec în idei și conceptii inedite recurgând la cele mai diverse metode șiintifice și cuceriri ale psihologiei moderne în lupta pentru cucerirea pieței, folosind cu subtilitate orice prilej posibil de a capta interesul cumparatorilor virtuali

Exista chiar riscul major ca impulsurile pe care le transmite publicitatea moderna -considerata ca un mijioc de comunicatie intre productie și consum – să fie supradimensionata și să se iroseasca fără eficiența economică așeptata în marea lor majoritate. De aceea selecționarea celor mai adecvate forme și mijloace, publicitare utilizate pe o piata turistica intr-o perioada data este 0 problema mereu actuala pentru toate intreprinderile turistice; deciziile în aceasta privinta trebuie să ia în considerare informatii cât mai amanuntite cu privire la conditiile concrete ale pietei care trebuie acoperite cu mesaje publicitare și la canalele de transmitere a mesajelor publicitare, la uzantele și traditiile locale, la gusturile populatiei, sezonalitatea consumuiui turistic, cercul de cumparatori virtuali carora se adreseaza, natura produsului turistic, etc..

La alegerea formelor adecvate de publicitate tunstica accentul trebuie să cada nu numai pe aspectele cantitative, ci și pe calitatea mijloacelor de publicitate (continutul mesajelor, formelor de exprimare etc.)

Cele mai cunoscute criterii de clasificare a formelor de publicitate tunstica sunt urmatoarele:

a) Dupa sistemul canalelor de transmitere a mesajelor publicitare

prin efortul propriu al intreprinderilor turistice;

prin intermediul birourilor de informatii turistice din strainatate;

prin intermediul agențiilor partenere de voiaj;

prin combinarea mai multor canale de transmitere a informațiilor

b) Dupa cercul probabil de consumatori potențiali carora se adreseaza produsul turistic:

publicitatea directa (personalizata), care se adreseaza unor firme (agentii) partenere de voiaj și, de cele mai multe ori, direct diferitelor categorii de consumatori potentiali de servicii turistice (de exemplu, publicitatea pentru tratamente balneo – medicale sub forma unor scrisori publicitare difuzate direct clientului care necesita asemenea tratamente);

publicitatea indirecta (impersonala), care se adreseaza unor cercuri largi de consumatori sau maselor de clientela turistică potentiala de pe o piata determinata;

c) Dupa scopul (obiectivele) urmarit pot fi distinse:

publicitatea de informare (introductiva de lansare), avand scopul de a informa consumatorii potentiali cu privire la un anumit produs turistic, anumite forme de turism anumite destinații ale calatorilor, la o anumita agenție de voiaj etc., în vederea extinderii relațiilor comerciale de piata și a posibilitatilor de comercializare a produselor turistice oferite;

publicitatea evocativa (de reamintire), având scopul de a mentine interesul fata de un anumit produs, serviciu, destinatie etc.. In aceasta categorie se include și așa-nurnita publicitate laudativa și de convingere (care urrnareșe mentinerea prestigiului fata de calitatea produsulul turistic);

publicitatea ocazionala utilizata în conditii de conjuctura favorabila, în anumite situatii speciale (de exemplu, cu ocazia unor evenimente sau manifestatii internationale, economice, culturale, sportive etc.).

d) Din punct de vedere al formelor de realizare se disting:

publicitatea grafica;

publicitatea prin efecte luminoase;

filmele publicitare;

publicitatea radiodifuzata și televizata;

targurile, expozițiile;

informațiile directe (prin viu grai);

cadourile publicitare;

vizite de documentare, organizare pentru reprezentantii agențiilor partenere de voiaj, reprezentantii presei etc.

În functie de obiectivele urmarite diferitele forme de publicitate turistică pot fi utilizate fie independent, fie în combinatie cu alte forme de publicitate. In acest caz transmiterea informațiilor se concretizeaza gradat – în lant – în functie de interesul manifestat de clientela fata de anumite oferte concrete de servicii turistice.

Așa, de exemplu, standurile turistice din târgurile și expozițiile internationale ofera o imagine de ansamblu asupra potentialului turistic al Romaniei, iar distribuirea în cadrul lor a unor materiale publicitare tiparite (prospecte, pliante, harti turistice etc.), insotite de informațiile verbale ale personalului calificat concretizează oferta de produse turistice în direcțiile solicitate de clienții potențiali. In aceeași masura, anunturile în presa invită, prin efectul lor publicitar, pe turistii potentiali interesati să solicite informatii mai amanuntite de la birourile de informatii turistice, fie direct, fie în scris (prin sistemul DIRECT MAIL) și materiale publicitare suplimentare (pliante, ghiduri etc.).

Printr-o asemenea distribuire dirijată a materialelor publicitare se evita intr-o anumita masura risipirea fondurilor de publicitate, materializate în anumite suporturi publicitare.

În cele ce urmeaza vor fi trecute în revista principalele mijloace publicitare utilizate în industria turismului, privite din pufict de vedere al formelor de realizare.

3.1. PUBLICITATEA

Publicitatea grafică

Prin variatele posibilitati pe care le ofera industria poligrafica moderna, publicitatea grafica ocupa locul de frunte în activitatile promotionale ale industriei turismului. Publicitatea grafica are un camp larg de aplicare în actiunile de informare – documentare a clientului, folosind un avantaj vast de media care prin tirajul lor de masa constituie un mijloc accesibil de cuprindere în actiunile promotionale a ansamblului populatiei unui teritoriu cu potential turistic.

Intrucât în turism prezentarea produselor turistice oferite la o destinatie a calatorilor, cât și a serviciilor turistice nu este posibila, grafica publicitara constituie un suport ideal pentru îmbinarea armonioasă în cele mai diverse combinații posibile, a textelor informative și a materialelor ilustrative, documentare insotitoare. Ilustratiei îi revine rolul principal în obtinerea efectelor emotionale scontate pentru prezentarea atractivitatii unui peisaj, unei statiuni, unui obiectiv turistic, iar textele explicative prin dinamismul lor și prin argumentele folosite, întregesc aceste efecte emotionale pentru a permite obtinerea unei imagini cât mai reale despre partile componente ale ofertei turistice din tara (zona, statiunea etc.) primitoare de turiși.

In același timp, publicitatea turistică grafica constituie un documentar cu efecte de durata, majoritatea formelor de publicitate grafica fiind transmisibile de la un client potential la altul.

Dintre aceste considerente, publicitatea grafica ocupa ponderea cea mai importanta în publicitatea tunstica interna și internationala. Trebuie retinut insă faptul ca datorita penuriei de hartie pe plan mondial, publicitatea grafica devine tot mai costisitoare, necesitand selectionarea cu minutiozitate a acelor forme de grafica publicitară și a acelor suporturi publicitare grafice care oferă eficienta maxima posibila în actiumle de promovare. De aici decurge și exigenta fata de grafica publicitară, care trebuie să ofere pe suprafete cât mai reduse posibil și cu ajutorul unui limbaj expresiv maximum de informatii posibile, alternate cu ilustrațiile necesare (fotografii, schite, harti, ilustratii grafice, etc.), astfel ca documentul publicitar grafic să constituie nu numai un mijloc de informare, ci și un îndemn la calatoria turistică.

În categoria formelor de publicitate grafica utilizate în turism pot fi mentionate (ANEXA):

prospectele;

pliantele;

broșurile;

cataloagele;

ghidurile turistice;

afișele și panourile publicitare;

inserțiile publicitare în presa periodica (anunturile);

scrisorile publicitare.

Publicitatea cinematografică este o formă de publicitate evocitivă, permitând sustinerea unei oferte turistice prin combinarea efectelor vizuale și auditive în mișcare. Filmele turistice publicitare cu un caracter documentar expresiv, permițând transportarea turismului cu ajutorul peliculei proiectate, în mediul ambiant al locurilor a caror vizitare este urmărită.

In general filmele publicitare sunt costisitoare, dar au avantajul că documentarul poate fi retransmis în mod repetat în momentul și în locul necesității de companiile publicitare (săli, de spectacole, targuri și expozitii conferinte de presa etc.), cu comentări adecvate în limba natională a clientelei potentiale carora i se adreseaza mesajul publicitar.

Publicitatea prin radio reprezintă un canal de vehiculare a informatulor turistice de largă audienta, vizând transmiterea de scurte mesaje publicitare, șiri, comentarii etc., asociate cu efecte sonore (muzică populară etc.), adaptate diferitelor teme.

Transmisiunile radiodifuzate de mesaje publicitare pot fi efectuate prin stațiile centrale de radiodifuziune sau stațiile locale, cu programe partiale sau uneori totale de publicitate turistică (de exemplu, emisiunile în mai multe limbi de circulatie mondială a stațiunii Radio Vacanta din tara noastra).

Publicitatea televizată

În unele țări, publicitatea televizată a devenit o rivala redutabilă a altor forme clasice de publicitate (cinematografia, publicitatea grafica).

„Micul ecran” permite receptionarea imaginii și a sunetului direct în locuinta consumatorului potential, transmițându-i mesajul publicitar la orele în care intreaga familie este relaxată, combinația intre actiune și sunet putând provoca o publicitate cu mare forță de "frapare"

Printre dezavantajele publicității televizate se numără nesiguranta asupra numărului de persoane care urmăresc programele publicitare, cu mari variatii de la o zi la alta și de la o ora la alta și costul foarte ridicat al unor perioade scurte de emisiune.

Publicitatea turistică televizată are mari perspective de dezvoltare, necesitând însă precizarea scopului urmărit în cadrul fiecarui program; publicitatea comercială sau publicitatea generală pentru sensibilizarea receptivității clientelei față de alte forme de publicitate turistică.

Târgurile și expozițiile sunt manifestări periodice (bianuale, anuale, etc.) cu profil general pentru prezentarea produselor diferitelor ramuri ale economiilor nationale. Aceste manifestări oferă largi posibilități și pentru a face mai bine cunoscută oferta turistică a României atât pentru clientela potentială care vizitează asemenea manifestări, cât și pentru parteneri de afaceri actuali și viitori ai intreprinderilor turistice, în vederea largirii contractelor comerciale.

Principalele forme de manifestare de acest gen privesc:

organizarea de expoziții nationale ale României în străinătate cu standuri, pavilioane, birouri de informatii etc. pentru popularizarea produselor turistice românești;

participarea directă a oficiilor nationale de turism și a intreprinderilor turistice româneși la târgurile internationale;

organizarea de expozitii turistice itinerate în diferite centre și localități cu potential turistic de trimitere.

Aceste târguri și expozitii, oferă posibilitatea prezentării produselor turistice românești intr-un cadru specific national prin afișe, fotografii, panouri, hărti, diapozitive, insotite de informațiile și explicațiile necesare din partea personalului de specialitate.

Cu ocazia târgurilor, expozițiilor, saloanelor au loc de obicei și o serie de manifestări conexe, ca de exemplu:

săptămâni românești;

săptămâni gastronomice;

spectacole folclorice;

proiecții de filme documentare publicitare;

conferințe de presă;

întâlniri cu consumatorii, cu degustări de produse alimentare și băuturi românești pe care clienții le vor găsi Ia destinațiile călătoriilor lor turistice în România;

mese rotunde;

interviuri Ia radio, televiziune și în presa periodică.

Rezultă că aceste manifestări concentrează cele mai diverse forme și acțiuni publicitare, printre care un rol important îl are și difuzarea documentelor publicitare turistice (prospecte, pliante, broșuri, hărți, ghiduri, etc.)

Informația directă, transmisă prin viu grai. Cuvântul viu constituie o formă directă de publicitate adresată clienților, utilizată din cele mai vechi timpuri, a cărei importantă nu a scăzut nici în zilele noastre.

Bogăția patrimoniului turistic românesc, capabilă să satisfacă cele mai diverse gusturi și exigente ale turiștilor, de la solicitantul de sejururi estivale și adeptul sporturilor de iarnă până la pacientul dornic de a căuta binefacerile unei stațiuni balneoclimaterice, oferă o gamă foarte largă de posibilități de transmitere a unor informații utile în contractele directe cu clientela, care se încadrează în totalitate lor în sistemul informațiilor publicitare directe.

Tocmai această bogăție de posibilități contribuie însă la faptul că satisfacerea pretențiilor turistului potențial care solicită informații devine tot mai complexă. Compartimentul de informații turistice trebuie să facă față în permanentă celor mai diverse exigențe cu toate implicațiile care derivă dintr-un asemenea mod de difuzare a informațiilor.

Aceste dificultăți se agravează și prin faptul că funcțiile de publicitate comercială și de propagandă se întrepătrund tot mai organic; în acest fel, compartimentul de activitate turistică (oficiile naționale de turism, oficiile județene de turism, birourile de informații turistice din străinătate etc.) sunt solicitate nu numai pentru informații privitoare Ia oferta turistică propriu-zisă a României, ci și pentru informații mult mai eterogene, dar, în același timp, mai detaliate și mai precise, legate de cunoașterea generală a țării noastre din punct de vedere politic, social, economic, cultural etc.

În acest fel, informațiile transmise turiștilor prin viu grai de către reprezentanții întreprinderilor turistice se încadrează tot mai mult în acțiunile generale de Relații Publice.

Se acceptă în unanimitate calificarea acestor tipuri de informații ca "directe", deoarece se adresează nemijlocit turistului potențial. Există însă în același timp Un alt tip de informații turistice care se pot numi "indirecte", datorită faptului ca ele se transmit nu consumatorilor potențiali, ci intermediarilor din turism din diferitele verigi ale canalelor de distribuție a produselor turistice.

Tot acești agenți intermediari (agenți de voiaj, automobil – cluburile, Turing-cluburile, companiile de transporturi etc.) îndeplinesc funcții comerciale și pentru contractele zilnice Cu clientela lor au nevoie de informații precise și amănunțite, pe care le vor transmite turiștilor potențiali odată cu documentele de călătorie, vaucerele sau rezervările de camere de hotel, ceea ce sublinează importanța și utilitatea crescândă a documentării acestor verigi intermediare, ca exponente ale intereselor clientelei turistice.

Cadourile publicitare. Această formă de publicitate turistică include obiectele suporturi publicitare transmise de întreprinderile turistice prestatoare de servicii, de oficiile de turism, de agentule de voiaj, întreprinderilor turistice partenere, cu ocazia unor evenimente speciale(noul an, activități jubiliare, târguri internaționale, etc.). De regulă cadourile publicitare reprezintă articole mărunte de uz general sau personal ca, de exemplu, calendare(de perete, de birou), agende(de birou, de buzunar), articole de birou, suporturi pentru materiale publicitare, etc., care poartă imprimate denumirea și emblema comercială a întreprinderii turistice care le difuzează.

Cadourile publicitare se adresează în acțiunile de Relații Publice și se utilizează pe scară largă în relațiile comerciale interne și internaționale. și majoritatea lor, cadourile publicitare reprezintă mijloace sugestive de publicitate turistică evocativă. Unele cadouri publicitare din categoria graficii publicitare(de exemplu calendarele de perete) sunt expuse în locuri vizibile (în oficiile Si birourile firmelor turistice partenere). De aceea execuția grafică, calitatea hârtiei, folosirea Cu bun gust a culorilor, nota de originalitate a ilustrațiilor și a formei de prezentare sunt elemente esențiale ale succesului unor astfel de suporturi de mesaje publicitare.

Alte forme de publicitate turistică. Pe lângă formele de publicitate enunțate, în practica turistică se utilizează de Ia caz la caz și alte forme de publicitate turistică, directe sau indirecte, specifice sau derivate din formele clasice. Cu titlu exemplificativ pot fi menționate unele din aceste forme de publicitate Cu efecte de durata sau de moment:

difuzarea prin grija administraților stațiunilor turistice, a unor buletine meteorologice privind starea vremii și precizși1e timpului probabil;

difuzarea prin grija administraților stațiunilor turistice, a unor publicații periodice cuprinzând și listele nominale Cu turiștii sosiși intr-o stațiune;

diapozitive luminoase folosite ca decor publicitar sau ca documentar auxiliar pentru informatule transmise clienților de agentule de voiaj, în cadrul târgurilor și expozițiilor, conferințelor de presa etc.

vitrinele turistice în cadrul magazinelor universale, agențiilor de voiaj etc.;

spectacole evocative "sunet și lumina" pentru reliefarea atractivității unor obiective turistice;

iluminatul artistic al unor monumente de arta, arhitectură, istorice, culturale etc.;

etichetele aplicate pe bagajele turiștilor Cu denumirea și emblema hotelurilor, motelurilor etc.;

cărți poștale ilustrate care permit 0 larga difuzare a imaginii unor obiective turistice;

fototecile documentare pentru completarea informațiilor transmise clienților potențiali sau partenerilor de afaceri;

marcajele și indicatoarele de orientare spre principalele obiective turistice și altele.

Spiritul creator și inventivitatea compartimentelor de promovare – propaganda -publicitate oferă largi posibilități pentru utilizarea unei multitudini de asemenea forme de publicitate turistică, adaptate condițiilor de activitate a fiecărei întreprinderi turistice.

A te conecta la Internet astăzi nu mai este o problemă pentru foarte multe persoane fizice(chiar și în România), cu atât mai puțin pentru o agenție de turism sau hotel. Internetul nu este numai o baza de date destinată unor specialiști ai calculatoarelor, nu este numai o sursă de divertisment pentru persoanele care zi și noapte încearcă să spargă coduri și parole, ci a devenit un mediu deosebit de favorabil transferului de informații. Astăzi, prin Internet se pot citi reviste, se pot cumpăra diferite produse, se pot trimite felicitări. sau se pot face planuri de vacanță.

Un turist nu are altceva de făcut decât să caute pe Internet locuri specializate în turism, să răsfoiască ofertele agențiile de turism și să aleagă locul în care își va petrece cele câteva săptămâni de odihnă. Dacă dorește, poate rezerva o cameră la un hotel sau poate închiria o mașină, plata făcându-se fie Ia sediul firmei respective, fie(dacă agenția de turism sau hotelul respectiv permite asemenea servicii) poate plăti direct din Internet prin intermediul cărții de credit, prestatorul de servicii putând astfel încasa banii chiar înainte de venirea clientului.

Deși prin intermediul Internet-ului clienții pot găsi firme care oferă anumite servicii sau firmele găsesc alte firme cu care pot colabora, să nu uităm că Internet-ul cuprinde informații din cele mai diverse domenii: științifice (fizică, chimie, matematică, geografie, zoologie, etc.), practic(artă culinară, modă), de divertisment șocuri, glume), precum și multe, multe altele, imposibil de enumerat pe o singură foaie de hârtie…

Acum când Internetul este la îndemâna oricui, un concediu petrecut în România poate fi planificat foarte ușor din fața calculatorului. Romanian Travel Guide este un ghid

în Internet util pentru toți turiștii străini care vor să ne viziteze țara. El se află pe un server din SUA si poate fi găsit la adresa: șww.rotravel.com

Această publicație electronică vine de asemenea în sprijinul agențiilor de turism, turoperatorilor și hotelurilor din România deoarece acestea își pot face cunoscută oferta în lumea întreagă. Tot aici se pot face rezervări Ia camere de hotel, se pot comanda diferite servicii, se pot închiria mașini. Pe scurt, se poate planifica în amănunțime o vacanță în România.

"De ce Romanian Travel Guide este un ghid practic pentru turiștii de pe Internet ?"

Pentru că el oferă informații turistice despre România însoțite de hârtii și fotografii. De asemenea el pune în legătură turiștii străini cu agențiile de turism românești care le pot oferi ceva concret pentru petrecerea unui sejur în România. Se oferă posibilitatea prin Discussion Forum, celor interesați, să afișeze în Internet întrebări despre România și să primească răspuns de Ia firmele de turism românești. Acest ghid este practic și datorită modului simplu de a face rezervări și plăți prin Internet.

"Cum se pot face rezervările prin Romania Travel Guide?"

Fiecare firmă prezentă aici, avea pe lângă paginile cu oferte și o pagină de rezervări pentru camere de hotel sau pentru servicii. Clientul va completa un formular electronic din care dvs. veți extrage toate datele de care aveți nevoie. Puteți alege să vi se facă plata cash Ia sosirea în țară a clientului dvs., prin transferul bancar sau prin Credit Card înaintea sosirii în România a solicitantului.

Pentru ultima variantă se folosește Serviciul Securizant de Plăți Electronice prin Credit Card. Acesta asigură o securitate maximă a tranzacției bancare cu ajutorul Internetului precum și rapiditatea transferului de valută.

"lată pe scurt care sunt secțiunile lui Romania Travel Guid :"

Explore Romania: Conține informații generale despre România, informații istorice, descrierea fiecărui județ împreună cu hârtiile aferente, informații despre obținerea vizei și transportul în România, etc.

Organize visit: Aici clientul are la dispoziție tot ce îi este necesar pentru o vizită în

România: Oferte de lucru, închirieri de mașini, Hotelur, Turism de afaceri, Turism rural, Programe de sfârșit de săptămână, Tratament în stațiuni balneoclimaterice, Sport și turism. Din oricare din aceste secțiuni turistul ar putea ajunge în paginile agenției de turism care oferă serviciul respectiv.

Outside Romania: E o secțiune specială creată pentru românii care călătoresc în străinătate și doresc să apeleze la o agenție românească pentru diverse rezervări.

Hotels: Lista hotelurilor disponibile în România. Hoteluri care doresc să ofere mai multe informații și fotografii pot apărea în ghidul hotelelor având spații suplimentare de reclamă. Fiecare hotel poate avea propria lui pagină de rezervări.

Travel Agencies: Lista agențiilor care oferă servicii de turism prin Internet. Acestea își pot prezenta oferta între 2-27 pagini și fotografii. Agențiile care doresc pot avea propria pagină de rezervări pentru camere de hotel cu plata prin Credit Card.

Special Offers: (Ofertele speciale limitate în timp ale agențiilor și hotelurilor.

Free magazine: Cititorul se poate înscrie pentru a primi gratuit o publicație color prin e-mail care conține informații despre România cât și oferte ale firmelor de turism.

Search our site: Un instrument de căutare a informațiilor existente în ghid.

Discussion Forum: Turiștii pot afișa aici întrebări despre România sau despre posibilitățile turistice din țară. Orice altă persoană poate răspunde liber, fără restricții. Acesta e un bun prilej de a intra în contact cu viitorii clienți.

Hot Links: Vizitatorii găsesc o listă cu alte 200 de publicații românești din Internet.

4. CAPITOLUL 4

PERSPECTIVELE PROMOVĂRII SOCIETAȚII COMERCIALE DE

TRATAMENT BALNEAR BUZIAȘ S.A. ÎN CIRCUITUL TURISTIC

INTERNAȚIONAL

4.1. PERSPECTIVELE DEZVOLTĂRII DURABILE A TURISMULUI ROMÂNESC

Lumea se află în continuă schimbare și transformările din domeniul valorilor sociale, economice și politice au loc în timpul celei mai îndelungate perioade de stagnare economică prin care trec mai multe țări din lumea dezvoltată.

Locul turismului în dezvoltarea durabilă este logic dat de rolul său ca industrie care vinde mediul fizic și uman ca produs al său. Este în interesul turismului să fie activ în problema dezvoltării durabile și să lucreze în cooperare cu celelalte industrii în asigurarea calității bazei de resurse și a supraviețuirii acesteia.

Obiectivele prioritare în scopul dezvoltării durabile a turismului românesc sunt:

a) Obiective generale:

reconsiderarea rolului și locului prioritar al turismului în cadrul economiei naționale;

satisfacerea optimă a nevoii sociale de recreere, odihnă, sănătate, sport, cunoaștere, a populației țării noastre, prin exploatarea eficientă a patrimoniului natural și entropic;

asigurarea concordantei între valoarea potențialului turistic și nivelul tehnic al bazei materiale și al calificării forței de muncă din turism;

b) Obiective de ordin economic:

reintegrarea României, inclusiv prin turism, în circuitul economic mondial;

echilibrarea balanței externe de plăți;

reducerea șomajului și a fenomenului inflaționist;

dezvoltarea proprietății private și încurajarea investițiilor;

integrarea ofertei turistice în circuitul turistic internațional;

c) Obiective de ordin social:

asigurarea accesului Ia turism a celor mai mari categorii de populație;

orientarea programelor turistice și a investițiilor în funcție de nevoile de amplificare a funcției sale social-educative;

dezvoltarea turismului pentru categorii defavorizate ale populației (handicapați, vârsta a treia) și pentru tineret;

educarea populației pentru practicarea turismului.

d) Obiective culturale:

punerea în valoare a patrimoniului cultural Si istoric al tAni și popularizarea celui autohton;

dezvoltarea turismului religios și de pelerinaj;

e) Obiective de natura ecologică:

protejarea și conservarea mediului înconjurător;

prevenirea degradării resurselor turistice;

sporirea atractivității componentelor valoroase ale mediului înconjurător sub aspect turistic.

Dezvoltarea durabilă în turism se poate realiza prin resursele economico-financiare proprii ale agenților economici cu capital de stat, privat și mixt, ca și prin atragerea capitalului străin. Aceste surse vor fi folosite pentru dezvoltarea și modernizarea bazei materiale turistice, ridicarea calității ș diversificarea prestațiilor turistice, inclusiv pregătirea personalului din domeniul turismului, precum ș pentru acțiuni promoționale ale ofertei turistice românești.

Sprijinul statului prin alocarea de fonduri bugetare este necesar 'în extinderea, modernizarea infrastructurii turistice și dezvoltarea turismului, în scopul asigurării unui sistem de pârghii și mecanisme economico-financiare și de facilități acordate întreprinzătorilor din domeniul turismului și turiștilor.

4.2. METODE DE PROMOVARE A S.C.T.B. BUZIAȘ S.A. ÎN CIRCUITUL TURISTIC INTERNAȚIONAL

În majoritatea țărilor, mai ales în cele dezvoltate din punct de vedere economic, bolile aparatului circulator constituie prima cauză de deces. Valoarea deosebită a apelor minerale din stațiunea Buziaș, comparabilă cu mari stațiuni din lume cum sunt: Spa. Royal, St. Moritz, Lazane, Bad Neuweim, etc., este recomandată pentru tratament turiștilor din țările unde gradul de morbiditate în urma afecțiunilor cardiovasculare este foarte ridicat. Aria de răspândire a acestor boli fiind foarte largă, mă voi opri asupra acelor țări care sunt lipsite de stațiuni balneare pentru tratarea acestor boli, asupra celor în care România a pătruns pe piața turistică ca o "țară balneară" și asupra acelor țări situate la o distanță nu prea mare de țara noastră.

Trebuie să ținem seama și de faptul că în stațiune au venit la tratament și turiști din Israel, Germania, care au cunoscut și beneficiat de calitățile terapeutice ale apelor minerale din Buziaș.

Valoarea terapeutică a apelor minerale, condițiile bazei de care dispune stațiunea și care cuprinde în structura sa toate elementele corespunzătoare unui turism internațional, permit intrarea acesteia în circuitul internațional.

În continuare voi enumera câteva elemente necesare pentru îmbogățirea produsului turistic, astfel încât în viitor să fie valorificabil în turismul internațional.

Voi începe prin a arăta posibilitățile de lărgire a tratamentului în stațiune, continuând cu amenajarea bazei de cazare, alimentație și agrement și voi încheia cu câteva aspecte privind perspectivele Stațiunii Buziaș din punctul de vedere al conducerii S.C.T.B. Buziaș S.A.

În ce privește posibilitatea de lărgire a gamei tratamentelor în stațiune.

datorită faptului că 81% din turiștii sosiți la tratament se situează în categoria de vârstă de peste 50 de ani, consider că introducerea tratamentului cu GEROVITAL (în măsura în care nu prezintă contraindicații) ar constitui un punct de atracție pentru turiștii străini. Acest tratament s-ar putea îmbina cu "terapia ocupațională", care pentru cei în vârstă constă în organizarea unor cursuri de țesut, broderie, sub îndrumarea unor instructori.

O latură importantă a tratamentului în bolile cardiovasculare o constituie cura de teren care este organizată în stațiune. Este necesar ca personalul medical din stațiune să prescrie pe fișa personală a curantului traseul și durata curei de teren cu exercitarea unui control riguros asupra modului aplicării acesteia.

La recomandarea medicilor, curanții pot face în stațiune și o cură de ceaiuri medicinale. Pentru aceasta se recomandă infiltrarea unei ceainării unde curantul poate să

consume ceaiul indicat de medic, diverse băuturi pe bază de miere și sucuri de fructe (a căror bază să o constituie chiar apa minerală îmbuteliată în stațiune).

În ceea ce privește stațiile de cazare este necesar:

Înlocuirea în unele băi din camere a căzilor cu dușuri pentru persoanele handicapate cu dificultăți de deplasare;

Înzestrarea camerelor cu decorațiuni florare (naturale sau artificiale), tablouri și postere cu locuri de atracție din Banat;

Reamenajarea (în cadrul Vilei nr. 8 care în anul 1898 a găzduit pe împăratul Franz losef) unei camere de oaspeți din secolul al XIX-lea, mobilată în stilul epocii.

În ceea ce privește baza de alimentație publică, așa cum am mai precizat este necesară înființarea unei "ceainerii" unde produsele se bază să fie ceaiul de soc, ceaiul hepatic, iar pe lângă acestea să se mai servească și diverse sucuri de fructe a căror materie primă să o constituie chiar apa minerală din stațiune. Pentru crearea unei ambiante plăcute se pot organiza seri cu difuzare a muzicii populare românești în care se pot servi preparate culinare din bucătăria românească, italiana, etc.

În ceea ce privește agrementul rn-am axat principal pe două elemente specifice stațiunii și anume: parcul și ștrandul. Amenajările esențiale necesare în parc constau în:

Construirea unui teren sportiv care să cuprindă un minigolf, teren pentru tenis, baschet.

În zona centrală lângă fântâna arteziană din fața clădirii Casino-ului ar fi indicată amenajarea unui spațiu de joacă pentru copii, care să fie înzestrat cu: paralele; balansoare, topogane, etc.;

Îngrijirea arborilor parcului care sunt constituiți din specii rare, plantați cu 150 de ani în urmă, reamenajarea aleilor parcului;

Având în vedere că folosirea ștrandului nu este contraindicată curanților, este necesară reamenajarea acestuia prin: separarea și transformarea bazinului actual (pentru adulți și copii), modernizarea cabinelor, amenajarea de dușuri în aer liber, aparate pentru gimnastică.

Pentru îmbogățirea bazei de agrement a stațiunii, în toate hotelurile este necesar

a se prevedea spații pentru agrement: cluburi, biblioteci, discoteci, terase cu șezlonguri pentru aeroterapie, presa străină;

Punerea în practică a unui parcurs cu săgeți care să unească punctele atractive ale orașului – stațiune;

Amenajarea în fața hotelurilor a unor squaruri în care să se construiască mese de piatră pentru jocuri de șah, remi, table;

Pentru dezvoltarea Ii eficientizarea activității SCTB "Buziaș" SA ne-am propus următoarele:

În perioada următoare se va realiza o restructurare a Stațiunii Buziaș și o mișcare

de capital prin scoaterea din patrimoniu a circa 11 vile care sunt revendicate de foștii proprietari. Astfel stațiunea va avea ca spații de cazare cele trei hoteluri și opt vile, iar dintre acestea vor fi scoase Ia vânzare încă cinci vile, restul de trei vile care vor rămâne în patrimoniul societății vor fi modernizate;

Se va moderniza și dota Casino-ul realizându-se aici un centru cultural deosebit unde se vor distra pe lângă cei veniți în stațiune și persoane din orașele învecinate: Timișoara 5i Lugoj, mai ales în week-end;

Printr-un împrumut extern se va construi o pișcină, o saună și o sală modernă de

conferințe cu posibilități de traducere în mai multe limbi străine. Această sală de conferințe si posibilitățile existente de cazare vor face din Stațiunea Buziaș

un veritabil centru de conferințe al județului Timiș, mai ales că în Timișoara asemenea spații sunt puține.

Pe lângă tratamentul balnear, care se face în prezent, turiștii se vor mai putea trata de obezitate, în acest sens Hotelul "Buziaș" va fi dotat cu mobilier nou și se va moderniza pentru a putea primi persoane dintr-o categorie socială cu resurse financiare, interesată de tratamentul obezității;

Încă din anul 1996 s-au dus tratative cu conducerea Aeroportului Internațional Timișoara în vederea găzduirii celor care tranzitează din străinătate acest aeroport;

Se vor căuta investitori străini pentru a se privatiza în totalitate stațiunea, avându-

se în vedere că aportul de capital ar putea "înviora" întreaga activitate de aici.

În ceea ce privește promovarea stațiunii, a formei de turism balnear, aceasta trebuie privită sub două aspecte:

a) informarea clientelei potențiale asupra factorilor naturali de cură, a

tratamentului și a condițiilor de sejur;

b) convingerea unei mase cât mai largi de oameni de valoarea curativă a tratamentelor.

Dezvoltarea relațiilor de parteneriat cu Societatea "Phoenix" SA (societatea de îmbuteliat apă de Buziaș), pentru promovarea stațiunii cu ajutorul etichetelor de pe sticlele cu apă minerală.

Aceste etichete nu evocă orașul Buziaș ca stațiune balneoclimaterică, acest lucru constituind un bun suport promoțional.

O acțiune bine venită a Camerei de Comerț, Industrie și Comerț a Județului Timiș a fost infiltrarea în Germania la Karlsruhe a unui birou al Camerei, la înființarea căruia a cotizat și societatea. Prin acest birou se face o promovare bună pentru stațiunea Buziaș mai ales în rândul șvabilor din orașul Karlsruhe și împrejurimi, populație născută în România și stabilită în Germania de mai mulți ani.

O altă modalitate de a promova stațiunea este stabilirea unor trasee pentru turiștii veniți din țările Europei Occidentale cu mijloace auto. Astfel, valorificând curiozitatea pentru mitul "Dracula" am realizat un traseu: Aeroportul Internațional Timișoara sau Vama Nădlac-Lacul Surduc-Castelul Huniazilor-Alba lulia-Bistrița Năsăud (Hotel "Coroana de Aur" cu o seară în salonul "Dracula")-iar punctul terminus Hotelul "Tihuta"(cu vizionarea de programe de groază cu fantome și apariția lui Dracula).

O altă intenție de a promova stațiunea a fost vizita managerului în SUA la Miami unde s-a dat Ia postul de televiziune din Miami (recepționat în tot statul Florida) un fragment de 3 minute dintr-o casetă cu stațiunea Buziaș. Drept urmare, un număr de șase turiști americani vin în fiecare an la tratament, la Buziaș.

Un prilej pentru a face publicitate societății sunt congresele, conferințele, întrunirile unor oameni de știință (medici, profesori, biologi sau de alte profesii) din țară și străinătate care se pot convinge Ia fața locului de efectele curative ale apelor din această zonă a țării și vor îndruma alți oameni de știință spre Buziaș.

Se are în vedere de asemenea constituirea unei policlinici, atât pentru tratarea obezității, cât și pentru operații estetice avându-se în vedere lărgirea gamei tratamentelor acordate.

În concluzie, dorim ca stațiunea să nu mai fie doar pentru vârsta a treia, ci pe lângă profilul de bază al tratamentului cardio-vascular, aici să oferim și condiții de agrement pentru cei care vin la odihnă și posibilități de distracție și refacere a celor care sunt foarte solicitați profesional.

Având în vedere numărul de patroni și manageri ce conduc societăți private și al căror program de muncă este uneori de 18-20 ore pe zi , pentru aceștia și pentru alte persoane cu funcții de conducere, vom amenaja un hotel pentru tratarea specializată și specifică acestei categorii, cu concursul medicilor psihiatrii și nutriționiști, în vederea refacerii forței de muncă așa cum se procedează și în clinicile din vest pentru tratarea persoanelor cu responsabilități deosebite pe linie profesional.

În acest sens, o echipă de medici din stațiune s-a deplasat în stațiunea Baden-Baden din Germania unde au studiat Ia fata locului procedeele de « punere în formă » la Bremen's Hotel,

cel mai important hotel din Europa din acest punct de vedere. Unele procedee vor fi aplicate în

cadrul unei stații pilot Ia Buziaș, iar printr-o promovare adecvată, numărul turiștilor interesați

de aceste proceduri va crește.

Publicitatea și promovarea

Promovarea unui produs turistic înseamnă aplicarea unui ansamblu de măsuri în scopul stimulării, vânzării către clientela turistică consumatoare.

Publicitatea acționează asupra clienților potențiali prin intermediul mesajelor publicitare. Publicitatea la nivel național și la locul de vânzare va urmări furnizarea unor informații complete și evidențierea caracteristicilor produsului.

Documentele turistice reprezintă memoria colectivă a unui sistem organizat și deschis spre exterior.

Documentele turistice prezentate de SCTB “Buziaș” SA, pentru promovarea stațiunii, sunt sub forma prospectelor, pliantelor, afișelor, albumelor, cărților poștale, cataloagelor și sub forma suporturilor electronice: casete – video.

Prospectele și pliantele sunt mijloace clasice de publicitate, mai puțin voluminoase și reflectă realitatea imaginii pe care dorește să o transmită publicului. Hârtia pe care este tipărit prospectul sau pliantul este de calitate, fotografiile prezintă imaginile cele mai interesante ale stațiunii.

Principalele argumente utilizate în prospecte și pliante sunt fotografiile în culori, calitatea grafică și “mănunchiul” de servicii oferite. Ele prezintă informații clare, simple și sunt traduse în două limbi de circulație internațională (limbile engleză și franceză).

Afișul încearcă să promoveze imaginea stațiunii. Afișele sunt situate în diferite puncte strategice. Aspectul informativ este secundar ca importanță; el este utilizat în special în agenții de turism cu care SCTB “Buziaș” SA colaborează, la târguri și saloane având un dublu scop: în primul rând pentru a atrage atenția clienților, iar în al doilea rând îndeplinește o funcție decorativă.

Caseta video este difuzată de obicei în standurile SCTB “Buziaș” SA în cadrul târgurilor naționale și internaționale la care aceasta se prezintă, sau pe canalele de televiziune, atât locale, naționale (TVR1, TVR2) cât și externe (TV MIAMI). Obiectivul acestui film este de a face cunoscută imaginea stațiunii Buziaș și de a obține adeziunea publicului. Caseta – video are o reală calitate, obiectivitate, simț pedagogic și estetic.

Târguri și saloane naționale și internaționale. SCTB “Buziaș” SA este din ce în ce mai des interesată să participe la târguri și saloane naționale și internaționale.

Participarea la târguri și saloane a adus stațiunii Buziaș unele avantaje:

contracte directe cu marele public;

posibilitatea de a asigura durabilitatea imaginii stațiunii; arta de a-și alege standul, de a-l anima, de a primi vizitatorii;

contacte profesionale în special cu agențiile de turism.

Târgurile internaționale la care a fost prezentată stațiunea au fost: Barcelona 1995, Paris 1996 și München 1996, Stocholm 1997, Copenhaga și Londra 1998, Geneva 1999.

Toate aceste suporturi ale promovării turistice au un rol deosebit deoarece prin forma de prezentare, prin modul de organizare a informațiilor, calitatea suportului materialului utilizat, ele pot determina alegerea acestei destinații turistice, din mai multe posibile, ca loc de petrecere a sejurului.

Pentru a se face cunoscută celor care circulă cu mașina pe șoselele județului sau a județelor limitrofe sau fost puse panouri cu imagini colorate din stațiune și care au inscripționate numerele de telefon, fax și pagina web.

Au fost editate cărți poștale de o foarte bună calitate care au fost trimise atât în țară cât și în străinătate.

În ce privește publicitatea televizată pe lângă interviurile date de managerul societății la diferite posturi de televiziune s-a inițiat televizarea în fiecare duminică la TVEuropa Nova a unui Tele-Weekend-Show în parcul stațiunii.

În anul 2002 în luna mai s-a organizat prima ediție a Târgului internațional de flori la Buziaș și care se va organiza în fiecare an în luna mai. Prin această manifestare pe lângă participarea la târg vizitatorii au văzut pe viu și ceea ce le oferă stațiunea turistică.

Parada modei se organizează în fiecare an de mai multe ori în sălile hotelului Parc sau Timiș ocazie de a prezenta și stațiunea.

Vernisajul unor picturi se face în fiecare an ceea ce aduce mulți vizitatori.

Un rol deosebit pentru promovarea stațiunilor au birourile turistice din străinătate care pot să facă cunoscute toate stațiunile din România prin îmbunătățirea și intensificarea activității lor.

Societatea noastră colaborează cu o serie de astfel de birouri de turism în special cu cele din: Franța, Spania, Suedia, Austria, Germania, cărora li s-a trimis material publicitar:

mape continuând pliante (anexă), afișe, casete video etc.

O modalitate de promovare cu rezultate notabile se realizează prin publicarea de cataloage cu circulație internațională. Astfel, SCTB "Buziaș" a participat la realizarea unui catalog internațional editat de Cambridge (Anglia) în care a avut o pagină de prezentări. Deasemenea în catalogul stațiunilor balneare editat în 5 limbi: română, engleză, franceză, germană, cehă are o prezentare de o pagină(vezi anexa)

Prin toate mijloacele folosite în vederea promovării Stațiunii Buziaș, aceasta va intra în decurs de cel mult trei ani în circuitul turistic internațional, fiind cunoscută atât în Europa cât si pe alte continente.

Începând din anul 1997 SCTB "Buziaș" are o pagină pe Internet (Anexa nr. ) în care sunt prezentate principalele cure de tratamen, posibilitai de agrement, excursii pe rute turistice cunoscute, tarife și posibilitatea rezervări prin Internet.

In anul 1999, au venit în urma informațiilor obținute pe aceasta cale 32 de turiști străini iar în anul 2000 numărul acestora s-a ridicat la 89. Se estimează ca în anul 2001 numărul turiștilor străini veniți pe aceasta cale să fie de aproximativ 200.

Toate aceste forme de promovare sunt menite creșterii vânzării produsului turistic și implicit realizarea unor venituri mai substanțiale și a unui profit cât mai mare.

Estimăm că în anii următori indicatorii economico-financiari ai societății să se prezinte astfel.

CONCLUZII

Lumea se află într-o continuă schimbare și transformările din domeniul valorilor sociale și politice au loc în timpul celei mai îndelungate perioade de stagnare economică prin care trec mai multe țări de pe mapamond.

La rândul său turismul oferă permanent noi produse turistice diversificând astfel oferta turistică a fiecărei țări atât pentru a atrage un număr cât mai mare turiști cât și pentru realizarea unor profituri însemnate.

Oferta turistică este pusă în valoare printr-o promovare adecvată, astfel ea rămâne necunoscută. Astfel, promovarea unui produs înseamnă aplicarea unui ansamblu de măsuri care să stimuleze vânzarea produsului pe cât mai multe piețe turistice și pe o arie cât mai mare.

Modalitățile de promovare sunt tot mai multe și mai sofisticate de aceea lucrarea de față si-a propus să examineze atât promovarea care se realizează în prezent Ia SCTB Buziaș

SA cât 5i unele propuneri pentru noi modalități de promovare a produsului turistic în viitor.

Sigur CA cea mai modernă este promovarea prin Internet ceea ce se face în prezent Ia Buziaș, dar spațiul de pe Internet este foarte limitat iar informațiile insuficiente.

Sigur că participarea Ia târgurile internaționale de turism conferă promovării o personalizare mai mare ofertei turistice aceasta Iăcăndu-se în mod direct prestator cumpărător, dar o promovare constantă este foarte dificil de realizat datorită resurselor financiare limitate.

Vor trebui găsite resurse atât pentru promovarea internă a produsului turistic cât 5i internațională.

Demnă de atenție ar fi conlucrarea cu birourile de turism din străinătate prin Ministerul Turismului. De asemenea Prefectura județului Timiș, Consiliul județean ar putea ajuta la promovarea în țările din vest cu care județul Timiș are legături pe linie administrativă.

Totuși cel mai eficient mod de promovare ar fi contactarea acestei acțiuni cu firme specializate de promovare din țările Europei de vest în acest sens alocându-se cel puțin ș8% din profit.

Speranța de viitor este aceea ca prin promovarea efectuare efectuată de către actuala conducere și ceea ce se preconizează în viitor în acest sens, stațiunea Buziaș, această perlă a Banatului cum se mai nume5te, să devină cel puțin o perlă a Europei.

BIBLIOGRAFIE

Barbu , Gh – Tursimul în economia națională, Ed. Dport Turism, bucurești, 1988

Barbu, Gh. – Turismul și calitatea vieții, Ed. Politică, București, 1978

Crsitureanu, Cristina – Strategia promoțională în turism, Ed. Sport Turism, București, 1978

Erdeli, G., Istrate, I. – Economia și politica turismului uinternațional, Casa de Editură Abeona, București, 1992

Giurcanescu, C. – Statele pe harta lumii, Ed. Politică, București, 1983

Istrate, I., Bran, Florina, Roșu, Anca Gabriela – Economia turismului și protecția mediului înconjurător, Ed. Economică București, 1996

Minciu, Rodica, Baron, P., Neacșu, N. – Economia turismului, Ed. Facultății Independente Dimitrie Cantemir, București, 1990

Nicolescu, E. – Marketing în turism, Ed. Sport Turism, București, 1975

Olteanu, V. – Marketingul serviciilor, Ed. Sport Turism, București, 1994

Snack, O. – Economia și organizarea turismului, Ed. Sport Turism, București, 1976

*** Anuarul Statistic al Româniie, CNS, București, 1993 – 1996

*** Colecția Revista Românească de turism, 1993 – 1995

*** Progres in tourism and hospitality research, 1996

*** Tribuna economică, 16/1996 art Turismul și mediul înconjurător

Ministerul turismului CCEPTI – Studiu de marketing privind dezvoltarea de activități de turism balnear în stațiunile Buziaș, Calacea, 1977