Stadiul Actual de Valorificare a Potentialului Turistic din Judetul Caras Severin

Cap 1. TURISMUL ȘTIINȚIFIC

Turismul științific este practicat de către cercetătorii care exploatează anumite zone naturale (peșteri, rezervații naturale), urmăresc migrația păsărilor, cercetează anumite fenomene, necesitând servicii similare necesare serviciului tehnic.

“ Noi vrem să protejăm natura, nu numai pentru ea însasi, dar mai ales pentru oamenii care cauta în ea o sursă de bucurie, sănătate și recreere inteligentă “. (Sonnemann 1970).

Spațiile naturale protejate, prin valențele lor estetice, recreative, educaționale, științifice, se constituie ca obiective turistice deosebit de atractive, unele cu caracter de unicat pe plan internațional.

Valorificarea lor turistică îmbracă forme diferite, complexe. Ea trebuie să țină cont de structura ariei protejate, de obiectivele de management, de varietatea resurselor etc. Sistematizarea acestor areale variază de la o țară la alta, așa cum diferă și echipamentele turistice de la un parc la altul.

Dotările turistice cuprind în general echipamente de cazare diverse (terenuri de campare, corturi, cabane, refugii, vile, hoteluri, tabere de tineret, sate de vacanță etc.), unități de alimentație, instalații sportive, trasee de plimbare, de călărie, poteci, centre de informare, muzee sau săli de expoziții ș.a. Toate trebuie să fie concepute astfel încât să nu se depășească nivelul suportabilității ecologice, să fie satisfăcute nevoile turiștilor, să se asigure realizarea obiectivelor de management.

Fiecare arie protejată destinată recreării își stabilește propriile reguli de comportament pentru vizitatori. De exemplu, numeroase parcuri naționale interzic pătrunderea autoturismelor, deplasarea făcându-se numai cu mijloace de transport ecologice (electrice, biciclete, aeroplane, deltaplane, bărci cu vâsle, trăsuri etc.) aflate în proprietatea administrației parcului. De asemenea, regulile se pot referi la depozitarea deșeurilor, la impunerea unor trasee, la mărimea grupurilor, la nivelul zgomotelor, la hrănirea animalelor, culegerea de "amintiri naturale" etc. Experiența turismului în ariile protejate este deja vastă, începând cu anul 1872, când a fost creat primul parc național din lume și anume Yellowstone, în SUA, creat ca "loc de destindere în folosul și spre bucuria poporului".

Turismul științific specializat (inclusiv didactic educativ) și de vizitare (agrement) este favorizat de existența a numeroase areale naturale cu stilul de rezervație care protejează o serie de elemente de floră și faună rare, endemice și/sau relicte, cele mai importante fiind: Cheile Nerei-Beușnița, Cheile Carașului, Valea Cernei, Masivul Domogled, relieful glaciar din Munții Țarcu-Godeanu, monumente industriale, Defileul Dunării (Clisura de Sus a Dunării) etc. Turismul științific și de vizitare poate fi stimulat și prin conturarea unor circuite tematice precum: – Spectacolul istoriei spectacolul naturi: croazieră pe Dunăre în zona defileului și a Parcului Național Porțile de Fier; – Saluti et letitiae… credință, istorie, natură – trepte ale sănătății și fericirii – Băile Herculane – Orșova – croazieră pe Dunăre până la Moldova nouă – vizitarea satelor de cehi: Gârnic-Sfânta Elena-Oravița-Anina-Bozovici-Băile Herculane; – Valori cultural-istorice: Reșița – Caransebeș – Jupa (castru roman) – Culoarul Timiș-Cerna – Băile Herculane – Bozovici – Anina – Oravița – Reșița. – Circuitul mănăstirilor Reșița – Mănăstirea Brebu – Mănăstirea Teiuș – Caransebeș – Palatul Episcopal Caransebeș – Schitul Piatra Scrisă (Armeniș) – Mănăstirea Sf. Ana (Orșova) – Mănăstirea Baziaș – Mănăstirea Slatina Nera – Mănăstirea Călugăra (Ciclova Montană) – Mănăstirea Bocșa Izvor (Bocșa Vasiovei) – Reșița, care poate fi extins și transfrontalier la Mănăstirea Mesici și Mănăstirea Srediste și Palatul Episcopal Vârșeț dinmicroregiunea Vârșeț, la acest traseu se mai pot include și edificii laice similare aflate pe acest traseu; – Circuitul minelor din Județul Caraș-Severin: Reșița – Caransebeș – Armeniș – Mehadia – Bozovici – Anina – Oravița – Ciclova Montană – Sasca Montană – Moldova Nouă – Oravița – Bocșa – Ocna de Fier – Dognecea – Doman –Reșița, prin amenajarea în condiții de siguranță a unor galerii de mină dezafectate din zonele miniere de tradiție din Banatul Montan sau din clădirile de suprafață care păstrează o arhitectură montanistică a clădirilor din secolele al XVIII – XIX și prima jumătate a secolului al XX – lea.

Relatia turism-mediu este una irevocabilă nedestructibilă și drept urmare, practicarea ecoturismului poate asigura valorificarea si utilizarea adecvata a resurselor turistice. În aceste condiții, dezoltarea unei zone turistice se realizează concomitent cu păstrarea intregritătii ecologice a acesteia.

Se consideră că urmarea firească ar fi exploatarea rațională a resurselor, pastrandu-se echilibrul între satisfacția oferită turiștilor. Practicarea ecoturismului poate conduce în consecință la efecte ecologice pozitive, la rândul cărora se anticipează : diminuarea efectelor distructive rezultate din activitatea economică sau ciculația turiștilor necontrolată asupra potentialului turistic, limitarea accesului turistic de masă în zonele ecologice sensibile.

„Ecoturismul este o forma de turism durabil, bazat pe resursele naturale, care este concentrat cu prioritate pe contactul direct cu natura și pe însușirea cunoștintelor despre natura și care trebuie să aibă un impact scazut asupra mediului. El se desfașoară în areale naturale și trebuie să contribuie la conservarea sau protecția acestora”.

Degradarea rezarvațiilor naturale și a monumentelor naturii prejudiciază de asemenea potențialul turistic pe care-l lipsește de aportul științific, cognitiv-educativ, estetic, al unor obiective cu caracter de unicitate sau de rară spectaculozitate sau unor habitate naturale care au pastrat un echilibru biologic. Degradarea acestor monumente si rezervatii naturale existente un număr apreciabil in tara noastra poate fi provocat in mare masura de activitatile economice necontrolate.

Conținutul noțiunii de ecoturism s-a schimbat treptat de la ceea ce era inițial un concept proiectat de ecologisti pentru a preveni activ distrugerea mediului înconjurator, la un termen de marketing pentru promotorii turismului care vor sa faca publicitate mediilor inconjuratoare curate ( pajiștilor, pădurilor, plajelor).

Obiectivul principal pe care și-l propune ecoturismul este furnizarea unui turism de înalta calitate în conditiile protectiei arelelor naturale si a stimularii economiei locale.

Parcurile naționale au drept scop protecția și conservarea unor eșantioane reprezentative spatiului biogeografic national, cuprinzand elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect fizico-geografic, geologic, paleontologic, hidrologic,floristic,faunistic, sau de alta natura. Parcurile pot fi vizitate în scopuri științifice, educative, pentru recreere și turism.

Parcul național este definit ca „un areal intins” unde:

– unul sau mai multe ecosisteme nu sunt material alterate de exploatarea și ocuparea umana;

– speciile de plante și animale, aspectele geomorfologice și habitatele sunt de un interes stiintific, educativ si recreativ deosebit, sau care deține un peisaj natural de o mare frumusete.

Aceste parcuri grupează de obicei, peisaje naturale, fenomene carstice, geologice, de interes științific, de cele mai multe ori cu caracter de unicat.

Cele doua funcții fundamentale ale parcurilor naționale și naturale sunt:

Funcția științifică de consevare a resurselor naturale

Funcția turistică de satisfacere a necesitătilor culturale, de odihna și recreere a oamenilor.

În cele mai multe tări, sistematizarea turistică a parcurilor are în vedere divizarea teritoriilor în trei zone, funcție prin care se realizeaza construirea rețelei de drumuri de acces și de circulație interioara și amplasamentele bazei materiale turistice:

prima zona- așa zisă sălbatică, constituie rezervația naturală propriu-zisa, care protejează global flora, fauna și peisajul, fiind supusă unui regim restrictiv activitătii umane, care se limiteaza numai la cercetarea științifică.

a doua zona – rezervație integral denumita „tampon”, înconjoara rezervatia știintifica, asigurandu-i o protectie ecologică. Este supusa și ea unui regim restrictiv, dar nu include unele activitati umane, chiar economice. In cadrul ei sunt amenajate alei pentru circulatie, uneori si alte constructii turistice, chiar si baze de cazare.

a treia zona – zona periferică, denumita și „preparc” este construită în jurul parcurilor cu scopul de a pune la dispozitia vizitatorilor aceleasi obiective naturale, carora li se aplica insa o reglementare stricta de ocrotire.

Ea comportă activitătile umane de diferite intensități cuprinzând cea mai mare parte a dotarilor turistice, servind ca zona de receptie a fluxurilor turistice, asigurând dispersarea lor ordonata în interiorul parcului.

Sistematizarea turistică a parcurilor nationale și naturale variaza însa de la o țară la alta, așa cum difera și echipamentele turistice ale fiecarui parc, determinat de specificul obiectivelor sale naturale, dotarile încadrându-se cantitativ în limitele impuse de ecosistemele respective, a căror depașire poate determina perturbarea echilibrului lor.

Dotarile turistice cuprind, în general baze de date diversificate( terenuri de campare, corturi, cabane, refugii, vile, hoteluri), mici magazine pentru comert adecvat, instalatii sportive, partii de schi și alte dotari pentru divertisment, caracteristice fiecarui loc

Fiecare dintre ele trebuie sa aiba un echipament de baza constituit din instalatii sanitare aflate in tot cuprinsul parcului, poteci si alei marcate, locuri de odihna si amenajari pentru vizitarea diferitelor obiective naturale.

În majoritatea țărilor, parcurile naționale sunt create în principal în scop științific, educativ și turistic. În măsura în care sunt utilizate preponderent pentru turism ele reprezinta și un interes economic imediat.

Prin natura sa, turismul are potențial sa fie receptiv la problemele mediului, exista însă numeroase exemple care arată că destinațiile turistice se degradează, devin arii populate și foarte aglomerate din cauza traficului turistic intens.

O modalitate de eviatare a unor astfel de probleme create de creșterea degradării mediului este introducerea practicilor optime de mediu.

Practicile optime presupun , excelența, inovatii, evitarea raspandirii deseurilor si concentrarea pe interesele comunittatii locale.

Numeroase forme de practici optime pentru mediu sunt utilizate de catre operatorii de ecoturism, incepand cu apartitia licentelor si permiselor pentru acces pana la dezvoltarea codurilor de practici pentru ecoturist

Forme ale turismului stiintific

Speoturism – în zonele turistice ale județului sunt aproximativ 2000 de peșteri și avene, dintre care unele sunt rezervații speologice precum Peștera Buhui, Peștera Comarnic, Peștera Exploratorii. Zona oferă conditii și pentru speologie extremă în avenul din Poiana Gropii din Muntii Semenic.

Turism în arii protejate – se practică în ariile protejate din județul Caraș-Severin-Domogled-Valea Cernei-Sfinxul Banatean-Izvoarele Nerei-Izvoarele Carașului.

Turism geologic – studierea siturilor geologice din județ: roci magmatice pe suprafete restranse, care străpung șisturile cristaline; roci sedimentare din randul cărora calcarele se impun în peisaj prin forme de relief specifice carstului.

Înspre periferia parcurilor apar și roci sedimentare recente(gresii, nisipuri, pietrisuri), înglobate în sectorul colinar. Roci metamorfice reprezentate de șisturi cristaline pe care sunt situtati Munții Semenicului(Platoul Semenic), doline, lapiezuri, peșteri, avene, pereți calcaroși, cascade.

1.2. Avantajele practicării turismului științific

Turismul științific reprezintă penul științific reprezintă pentru Romania sectorul economic care dispune de un valoros potențial de dezvoltare, neexploatat înca suficient și care poate deveni o sursă de atracție atât a investitorilor cât și a turistilor straini, însă acest lucru este îngreunat de concurența puternică din partea țarilor învecinate (Ungaria, Bulgaria, Croatia) și de amploarea problemelor legate de turismul românesc.

Potrivit Strategiei de Dezvoltare, marele avantaj al României pentru dezvoltarea turismului este oferit de prezenta resurselor naturale și culturale de o mare diversitate și armonios repartizate în teritoriu, care dau posibilitatea practicării întregii game de forme de turism.

Pentru completarea ofertei turistice generale, slab diversificata in prezent, România dispune de numeroase resurse turistice de exploatat si valorificat, în vederea acoperirii întregului an calendaristic. Sunt de remarcat în acest sens cele 18 parcuri naționale și naturale, ariile protejate,

rezervatia biosfera Delta Dunării, bogatia și diversitatea patrimoniului cultural (manastiri, cetati, biserici, monumente), comunitătile umane care pastrează valorile civilizației culturale rurale în viata de zi cu zi, oportunitatile de practicare a turismului de aventura, oferite de raurile nationale, a speo-turismului, turismului ecvestru, turismului de croaziera pe fluviul Dunarea, turismului uval, favorizat de faptul ca Romania este a cincea tara in ceea ce priveste viticultura, oportunitatile pentru practicarea cicloturismului, a mountain-bike, dar si a concursurilor out-of-road

Toate acestea confera Romaniei potential pentru dezvoltarea produselor turistice complexe si cresterea numarului total de turisti. De asemenea, oportunitatile pentru atragerea turistilor straini în special sunt din ce in ce mai diverse: oferta stațiunilor turistice balneare, diferite forme ale turismului de afaceri generate de congrese, simpozioane si expozitii, actiuni cu caracter diplomatic generate de intrarea Romaniei în UE, viata cultural-stiintifica, deschiderea de afaceri cu firme multinationale.

Acest domeniu de interventie vizeaza activitati menite sa faca Romania o destinatie atractiva pentru turism si afaceri, impreuna cu dezvoltarea durabila a produselor turistice si cresterea utilizarii internetului in serviciile de rezervare si promovare turistica (E-turism). Mai mult, vor fi sprijinite infrastructura turistica de informare si promovare in tara si furnizarea de informatii turistice catre si de la turisti si tour operatori. Principalul scop al acestui domeniu de interventie este de a construi o retea la nivel national de centre de informare si promovare turistica (CNIPT) in zonele selectate cu potential turistic ridicat (asa cum au fost identificate in sectiunea turism a Planului de Amenajare a Teritoriului National), care nu se suprapun cu regiunile dezvoltate. Alegerea locatiilor indicative pentru centre se bazeaza pe doua criterii: zone cu potential turistic ridicat si reteaua trans-europeana.

Rolul, importanța și efectele multiple ale turismului sunt reflectate pe o multitudine de planuri: de la valorificarea superioară a elementelor atractive și funcționale ale ofertei turistice la îmbunătățirea confortului populației țării de referință;de la stimularea creșterii economice la ameliorarea structurii sociale, crearea de noi locuri de muncă și reducerea sărăciei.

Atribuind turismului rolul unei componente dinamizatoare a sistemului economic global in Romania acest sector este mai puțin explorat științific și valorificat economic.

Cercetările de ultimă oră denotă faptul că turismul are un impact
considerabil asupra economiilor, societăților și culturilor diferitelor țări de referință.
Avantajul esențial al turismului îl reprezintă pe lîngă impactul economic,turismul are și o profundă semnificație socio-culturală, efectele sale fiind resimțite pe diferite planuri: consumul, utilizarea timpului liber, instruirea și educația populației, ridicarea calității mediului înconjurător, conservarea tradițiilor și culturilor locale, și, implicit intensificarea tolerantei si înțelegerii turistice.

Suportul metodologic și teoretico – științific al cercetării
Rezultatele cercetării poartă un caracter teoretico-metodologic și aplicativ. Ele își pot găsi aplicabilitate în elaborarea și realizarea strategiilor naționale și locale pe termen scurt și mediu pentru stimularea și promovarea turismului intern. De asemenea, rezultatele cercetării pot fi aplicate în procesul didactic atît pentru formarea inițială, cît și continuă a specialiștilor în domeniu turismului, marketingului turistic și marketingului serviciilor, acestea fiind propuse ca module autonome sau subiecte in cadrul disciplinelor nominalizare si la realizarea studiilor de caz pentru dezvoltarea cunostiintelor si competentelor practice.

Relieful, rețeaua hidrografică, peisajul, resursele naturale de factură balneară, monumentele naturii, la care se adauga și resursele antropice ca monumente de arhitectura si artă, siturile arheologice și istorice, reprezinta componente ale mediului ambiant si se constituie în resurse de oferta si atractie turistica favorizante penttru desfasurarea unor multiple forme de turism ; de la drumetie, odihna, si recreere la turism de sanatate sau cel cultural. Cu cat aceste resurse sunt mai variate si complexe, dar mai ales nealterate si neafectate de activitatile distructive, cu atat atractia lor devine mai puternica si genereaza activitati diversificate, raspunzand astfel unor motivatii turistice variate.

Rezultă că relația turism-mediul ambiant are o importanta deosibită, ocrotirea și conservarea mediului ambiant reprezinta conditia primoridiala de desfasurare si dezvoltarea a turismului.

Orice intervenție distructivă sau de modificare a proprietăților primare ale acestuia aduce prejudicii potențialului turistic , care constau în diminuarea sau anularea resurselor sale , dar si a echilibrului ecologic.

Se poate arăta că eficiența socială a turismului balnear intern se cuantifica și prin influentele masurilor profilactice si curative asupra cresterii productivitatii muncii, adica prin eficienta sociala se ajunge la eficienta economica.

În procesul de optimizare a activității de turism balnear, pe langa evaluare eficientei economice, sa se tina seama si de rolul social si de efectele turismului balnear pentru economia tarii(cresterea duratei medii de viata, cresterea productivitatii muncii ca urmare a revitalizarii capacitatii de munca a salariatilor care beneficiaza de tratamente balneare, reducerea cheltuielilor bugetare de la capitolul asigurari sociale, care pot fi investite în alte sectoare).

Amenajarea turistică a unui teritoriu este o acțiune interdisciplinară la care contribuie economia și organizarea turismului, ecologia, geografia, știintele naturii, ecologia, care pornește de la studiile de detaliu și se încheie cu retroacțiunea exploatării turistice. Pe plan ecologic dezvoltarea turismului se înscrie cu efecte pozitive, prin faptul că necesită protejarea și conservarea mediului înconjurător, pentru a se menține și spori atractivitatea și functionalitatea resurelor umane.

=== Licenta-cap 2. ===

Cap 2. PREZENTAREA JUDEȚULUI CARAȘ-SEVERIN

Caraș-Severin este un județ în regiunea Banat din România, ce are ca reședință orașul industrial Reșița. Situat în partea de sud-vest a României, județul Caraș-Severin are o suprafață de 8514 km2 (3,6% din suprafața țării, ocupă locul al treilea, ca mărime între județele țării) și cuprinde doua municipii (Reșița și Carnsebeș), și, șase orașe (Bocșa, Oravița, Moldova Nouă, Oțelu Roșu, Anina și Băile Herculane), 69 de comune cu 188 de sate.

Limitele județului Caraș-Severin sunt în cea mai mare parte conveționale. se învecinează cu județele: Timiș în nord și nord-vest, Hunedoara și Gorj în est, Mehedinți în est și sud-est, iar Dunărea formează în partea de sud și sud-vest graniță cu Serbia.

2.1. Scurt istoric al județului

Reșița este cel mai vechi centru siderurgic al României și una din cele mai importante cetăți industriale din sud-estul Europei. 

102 d Hr. este ridicat castrul roman Tibiscum.

1289 localitatea Caransebeș este atestată documentar sub numele de Opidum.

1450 Caransebeșul se impune drept centru politic al Banatului de Severin.

1718 în urma Păcii de la Passarowitz, Banatul intră sub ocupația Imperiului Habsburgic.

1719 la Bocșa ia ființă uzina de mașini agricole și totodată este pus în funcțiune primul furnal de pe teritoriul României de azi.

1769 se deschid uzinele metalurgice la Reșița.

1783 orașul Caransebeș devine reședință a Episcopiei Ortodoxe Române.

1817 la Oravița se inaugurează primul teatru zidit din sud-estul Europei.

1872 a fost construită prima locomotivă cu aburi la Reșița.

Stema județului

Este adoptată prin Hotararea Guvernului nr. 684 din 30 septembri 1998 si publicata in Monitorul Oficial nr. 416 din 15 octombrie 1998.

Figura nr 1.1 Stema județului

Descrierea stemei: Stema județului Caraș-Severin, are urmatoarea înfățisare: în scutul albastru se află un legionar roman, privit din fata, purtând în mâna dreaptă scutul cu initialele VRR (Virtus Roman Rediviva), iar cu mana stangă sprijinind sulița, toate de argint.

Personajul este flancat de cate un ecuson roșu de dimensiuni mai mici, încarcat, cel din dreapta, cu o albina de aur, cel din stanga, cu doua ciocane încrucișate, suprapuse peste o roată dințată, ambele din același metal. La baza scutului este reprezentat un pod negru, cu doua bolte plutind peste valuri naturale. Semnificația elementelor însumate: Legionarul roman și podul amintesc de intensul proces de romanizare care s-a desfașurat în antichitate în această zonă. Deviza: Virtus Romana Rediviva amintește de vitejia ostașilor regimentului de granița din Banat.

Albina evoca tradiționala activitate a locuitorilor, apicultura. Cele doua ciocane încrucișate sunt un străvechi simbol al mineritului. Roata dințată evocă activitătile economice specifice zonei și evidențiează rolul important pe care l-au avut odonioară industria și metalurgia.

2.2. Localizarea geografică și accesibilitatea

Situat în partea de sud vest a României, mai precis în colțul sud-vestic al României, județul Caraș-Severin se întinde pe un relief variat, mărginit la sud de Dunăre.

Vecini : Timis (N și NV), Hunedoara (NE), Gorj (E), Mehedinti (E și SE) și Iugoslavia (S și SV).

Județul Caraș-Severin este al treilea ca marime din Romania dupa Timis și Suceava, având 65% din suprafața sa zonă muntoasă. Potențialul turistic al județului Caraș-Severin, de mare valoare și atractivitate, este datorat cadrului natural, resurselor balneare, monumentelor istorice și de arta, precum și bogației fondului etnofolcloric.

Principalele căi de acces sunt reprezentate prin Aeroportul Caransebeș și Drumul European E70. Alte legaturi, cu și dintre localitățile judetului se fac fie auto fie feroviar. Un alt mod utilizat de transport este cel feroviar – atăt pentru persoane cat și pentru marfă. Transportul auto este asigurat de 4 firme: Auto Nero S.A. în Oravița, Bârzava S.A. – Bocsa – Bistra S.A. Mehadia și Transmontana S.A. în Reșita.

2.3. Elemente demografice

Demografia este știința care are ca obiect de studiu populațiile umane sub aspectul numărului, repartiției geografice și structurii după diferite caracteristici demografice și socio-economice, analiza evoluției lor și evidențierea legilor de dezvoltare a populației.

Evenimentul demografic este unitatea statistică de observare în demografie și se referă la cazul individual statistic (ex.: naștere, deces, căsătorie, divorț, etc.).

Fenomenul demografic reprezintă intensitatea apariției evenimentelor demografice într-o populație și într-o perioadă de timp și se măsoară cu ajutorul ratelor (ex.: natalitate, mortalitate, nupțialitate, divorțialitate,etc.).

Populația judetului Caraș-Severin este de 333.219 loc , cu o densitate de 39 loc/km² .

Cele mai importante Municipii și Orase din judetul Caraș-Severin la 1 iulie 2007 ca număr de locuitori sunt :Reșița 86070 locuitori ; Caransebeș 28980 locuitori ; Anina 9125 locuitori ; Băile Herculane 6222 locuitori ; Bocsa 17161 locuitori ; Moldova Nouă 13975 locuitori ; Oravița 13369 locuitori ; Oțelu Roșu 12041 locuitori. .

Structura populației dupa etnie ,în județul Caraș-Severin din martie 2007

Tabel Nr. 2.1

Sursa: http://www.ccia-cs.ro/

În tabelul de mai sus populația majoritară este de origine română cu 294 211 locuitori,, fiind urmată de rromi cu 7891 locuitori,, si de croați cu 6488 locuitori.

Figura nr. 1.2. Ponderea etniilor în totalul populației în județul Caraș-Severin

În graficul de mai sus populația majoritară este de origine română , cu 88,25%, urmată de rromi cu 2,37%, și croați cu 1,95%.

Populația, pe grupe de vârstă, la 1 iulie ,în perioada 2005-2007, în județul Caraș-Severin

Tabel Nr. 2.2

Sursa: http://www.carasseverin.insse.ro/main.php?id=373

În acest tabel se aboservă o scădere a populației pe grupe de varstă totalizând o populație de 331876 în anul 2005, scazănd în anul 2007 la 327579 mii loc, grupa de varstă predominantă este între 15-59 de ani.

Figura nr. 1.3. Populația pe grupe de vârstă în județul Caraș-Severin în perioada 2005-2007

În graficul de mai sus observăm o scadere a populației pe grupe de varstă , din care predominantă este grupa de varstă între 15-59 ani, cu un total de 217099 în anul 2005 ajungând la 214626 în anul 2007.

Durata medie a vieții, pe sexe, în perioada 2005-2007, în județul Caraș-Severin

Tabel. Nr. 2.3

Sursa: http://www.carasseverin.insse.ro/main.php?id=373

În tabelul de mai sus se observă o creștere a duratei medii a vieții la ambele sexe ,, de la 70,62% în anul 2005, la 71,1%, în anul 2007 predominant fiind sexul feminin.

Figura nr. 1.4. Durata medie de viață pe grupe de sex în județul Caraș-Severin în perioada 2005-2007

În graficul de mai sus se observă o creștere a duratei medii de viață de la 70,62% în anul 2005 la 71,1% în anul 2007.

2.4. Nivelul de dezvoltare economică

Dezvoltarea economică presupune un ansamblu de transformări cantitative, structurale și calitative, atât în economie cat și în cercetarea științifică și tehnologiile de fabricatie, în mecanismele și structurile organizatorice de functionare a economiei, în modul de gindire și comportamentul oamenilor.

Municipiul Reșița este situat pe malul Bârzavei. În apropiere se află exploatări de huilă, pe Valea Domanului, de minereuri de fier la Lupac și Ocna de Fier, precum și de calcare.

Municipiul Reșița este cel mai vechi centru siderurgic din România. Cele doua furnale au început să functioneze în vara anului 1771. Reșița a jucat de asemenea un rol important în productia de locomotive cu aburi ( pentru România, Imperiul Austro-Ungar si alte tări), prima locomotiva fiind fabricată aici în 1872. Astazi Reșița este un oras modern, cu o arhitectură eclectică dar interesantă cu monumente și institutii de artă, cu servicii de interes atât pentru localnici, cât si pentru vizitatori străini. Este un important centru industrial în prelucrarea oțelului și construcția de mașini. C.S.R.

(Uzina Constructoare de Mașini Reșița) sunt uzinele care au susținut orașul și l-au ținut în viață mai bine de 300 de ani. Primele uzine au fost fondate în 1771, în timpul domniei împărătesei Maria Terezia. La 3 iulie 1771 au fost inaugurate primele furnale înalte de pe actuala vatra a furnalelor din cadrul SC TMK Reșița SA. În trecut au fost cunoscute sub denumirea de Uzinele și Domeniile Reșița sau UDR, așa cum se poate citi pe unele locomotive cu aburi fabricate aici, și mai înainte se chemau St.E.G.

Celelalte orase sunt: Caransebeș una dintre cele mai vechi așezări din Banat, în secolul al XVI-lea, devenise unul dintre cele mai importante centre comerciale din regiune fiind favorizat de așezarea sa geografică la intersecția drumurilor comerciale ale Europei de sud-est și ale Europei Centrale.

Între 1830 – 1831, la Caransebeș, peste râul Timiș, se realizează – folosind dimensiuni metalice fabricate în uzină (fier pudlat) – primul pod metalic în arc, cu calea jos, de către inginerul Carol Maderspach, unul dintre proprietarii Uzinei de metalice și de minerit din Rusca Montană.

Dezvoltarea economică a dus la aparitia mai multor societăti și asociații: Casa de pastrare, Camera comercială, Asociatia meseriașilor, Începuturile industriale ale prelucrarii lemnului in Caransebes dateaza din anul 1912, cand apare societatea Mundus, devenita mai apoi Combinatul de prelucrare a lemnului Balta Sarata.

Anina care a fost cel mai important centru miner al regiunii Banat timp de mai mult de două secole a fost declarat oraș în 1952. Moldova Nouă, port la Dunare și principalul producător de cupru în România. Industria din Caraș-Severin reprezintă o componenta importantă a economiei naționale și este concentrată în municipiile și orașele județului. Motoarele și generatoarele electrice, motoarele Diesel, turbinele hidraulice, motoarele navale și oțelurile produse în municipiul Reșița sunt cunoscute în întreaga lume. Oțelul produs la Reșița se regăsește în structura Turnului Eiffel și a podului de la Cernavoda. Municipiul Caransebeș contribuie la producția industrială a județului prin fabricarea boghiurilor pentru locomotive și industria de fabricare a lemnului. Mineritul este bine reprezentat prin exploatarea cărbunelui la Anina și a minereurilor metalifere la Moldova Nouă.

Numărul mediu al muncitorilor, pe activități ale economiei naționale la nivel de secțiune

CAEN,în județul Caraș-Severin în anul 2007

Tabel nr 2.4

Sursa http://www.carasseverin.insse.ro/main.php?id=373

În tabelul 2.4 numărul mediu al muncitorilor ce predomină în județ se găsește în industrie cu 18601, fiind urmat de comerț cu 3784 și construcții cu 3550 loc.

Numărul mediu al salariaților( mii persoane), în județul Caraș-Severin în perioada 2004-2006

Tabel nr 2.5

Sursa: http://www.carasseverin.insse.ro/main.php?id=386

În tabelul de mai sus numărul mediu al salariaților este în creștere de la 59mii în anul 2004 la 59,5mii în anul 2006.

Șomeri înregistrați și rata șomajului, în perioada 2004-2006 în județul Caraș-Severin

Tabel nr. 2.6

Sursa : http://www.carasseverin.insse.ro/main.php?id=387

În tabelul 2.6 se observă o scădere a numărului șomerilor de la 11735 în 2004 la 8017 în anul 2006, iar rata șomajului de asemenea o scădere de la 9,0% în anul 2004 la 6,4% în anul 2006.

Figura nr. 1.5. Numărul de șomeri pe grupe de sex în județul Caraș-Severin în perioada 2004-2006

În graficul de mai sus observăm o scădere a numărului de șomeri de la 11735 în anul 2004 la 8017 în anul 2006.

Figura nr. 1.6. Rata șomajului în județul Caraș-Severin în perioada 2004-2006

În graficul de mai sus observăm o scădere a ratei somajului de la 9,0% în anul 2004 la 6,4% în anul 2006.

=== Licenta-cap 3 ===

Cap 3. OFERTA TURISTICĂ ȘI BAZA TEHNICO-MATERIALĂ A JUDEȚULUI CARAȘ-SEVERIN

Județul Caraș-Severin este o zonă foarte apreciată, oferind condiții optime pentru odihnă și sporturi de iarnă. Cuprinde masivele Muntele Mic, Tarcu, Godeanu, precum și Culoarele Timis și Bistra. Funcția turistică este destul de complexă, fiind reprezentată prin: turismul montan (drumetie, cunoastere, alpinism); sporturi de iarnă (Muntele Mic); odihnă și recreere (în toți muntii și îndeosebi pe Bistra Marului, cu lacul și Complexul Scorillo); vanătoare și pescuit sportiv; turism itinerant cu valențe culturale; agroturism (satul Marga). Această zonă este accesibilă de pe E70 cu telescaunul (Muntele Mic), din culoarul Bistrei sau de pe Valea Cernei (Munții Godeanu).

3.1. Potențialul turistic al județului Caraș-Severin

Situat în partea de sud-vest a României, județul Caraș-Severin se află asezat între urmatoarele puncte extreme: în nord Vf. Rusca, în sud Dealul Capriva, punctul cel mai vestic se gaseste la nord-vest de localitatea Iam, iar punctul cel mai estic este Vf. Scarisoara. Catre sud-vest judetul se învecineaza cu Iugoslavia, în sud-est cu judetul Mehedinti, în est cu judetul Gorj, în nord-est cu judetul Hunedoara, iar în nord-vest cu judetul Timis. Limitele judetului sunt în cea mai mare parte conventionale.

Judetul Caraș-Severin dispune de un potențial turistic valoros. Structura complexă a reliefului creează cele mai bune premise pentru implementarea unui turism variat. De tranzit, montan și balnear. Turismul de tranzit este favorizat de magistralele rutiere si feroviare ce strabat judetul, prin care se face legatura cu intreaga tara, precum si cu marile centre ale Europei centrale si occidentale. Judetul dispune de asemenea de un aeroport la Caransebes, care deserveste turismul inclusiv celinternatioanal.

În ceea ce privește Dunărea ,aceasta asigură o buna legătură , întrucat în suprafata județului predomină relefiul montan , care are o pondere de 65,4% față de celelalte forme de relief, cum ar fi : depresiuni 16,5%, dealuri 10,8%, campii 7,3%. În general munții sunt împăduriți, oferind oaspeților un cadru natural de o frumușețe unică , obiective de un deosebit interes turistic și științific.

Munții sunt reprezentati de Munții Banatului, ce aparțin Carpaților Occidentali, și de Munții Tarcu , Godeanu și Cernei ce aparțin Carpaților Meridionali. În culoarul Timiș-Cerna, cu ramificație pe Valea Bistrei, care marchează limita dintre Carpații Meridionali și Carpații Occidentali, râurile

Timiș, Cerna,Mehadeca și Bistra au creat un sistem de terase bine dezvoltate, ce au devenit intens populate.

Altitudinile cresc de la vest spre est , masivul Tarcu-Godeanu cuprinzand inaltimi in intervalul 1600-2200m, in timp ce grupul Semenic, Aninei, Almaj, Dognecei, Locvei au inaltimi variind intre 600 si 1400m.

Județul Caraș-Severin dispune de o bogată rețea hidrografică (3273 km – lungime totală a cursurilor de apă), fiind fragmentat de văile apelor curgătoare tributare râurilor Cerna, Timiș, Bârzava, Caraș, Nera, care formează principalele artere hidrografice. Timișul este cel mai important dintre râurile bănățene, în lungime de 87 km, el colectând ogașe din cele mai reprezentative unități de relief ale Banatului. Bârzava își are izvorul pe versanții nord-vestici ai Munților Semenic, în cursul său superior fiind amenajate lacurile artificiale: Văliug, Breazova și

Secu. Carașul izvorăște din Munții Aninei – prin izbucul Carașului – și străbate trei zone distincte ca relief și altitudini. Nera își adună apele din Masivul Semenic (de sub vârful Piatra Nerei), străbate Depresiunea Almăjului pentru a pătrunde apoi în pitoreștile sale chei, cele mai lungi din țară. Cerna își are obârșia pe versanții sud vestici ai Munților Godeanu, pe aproape tot cursul său de 84 km având caracterul de vale montană. În cursul săusuperior s-a amenajat lacul de acumulare Valea lui Iovan, iar în amonte de Herculane, km 7, Acumularea Herculane. Dunărea formează limita sudică a județului, pe o lungime de 64 km.

3.1.1. Atracții turistice naturale

Clima – este de tip continental-moderat cu influente submediteraneene. Temperatura medie anuală variaza în functie de altitudine, înregistrandu-se astfel 10-11 grade Celsius in zona deluroasa si de campie si 4-9 grade Celsius la munte. precipitatiile cresc de la 700 mm/mp in zonele joase la 1400mm/mpinMuntiiTarcusiGodeanu.
Relieful – Din punct de vedere geografic, în județul Caraș-Severin se afla toate cele trei trepte clasice, predominand insa relieful muntos care ocupa 65% din teritoriu, fiind reprezentat de Muntii Banatului, Muntii Tarcu-Godeanu si Muntii Cernei. De aceea el poate fi considerat ca fiind un judet de munte. Relieful muntos creste in altitudine de la vest spre est, culminand in Muntii Godeanului, cu inaltimile lor de 1600-2200 m, se ridica cu mult deasupra partii sudice a Muntilor Poiana Rusca si a muntilor Semenic, Almaj, Locvei, Aninei, si Dognecei, care au inaltimi cuprinse intre 600 si 1400 m. Acesti munti sunt separati de culoarele depresionare Bistra si Timis-Cerna. Spre vest se intind Dealurile Oravitei, Doclinului si Sacos-Zagujeni, precum si o portiune restransa a Campiei Timisului.stiintific deosebit. Impresioneaza varietatea formatiunilor stalagmitice si stalactitice din golulsubteran.

Cea mai mica altitudine a județului se gasește în zona localitatii Drencova, fiind de cca. 76 m iar maximul se inregistreaza in Varful Gugu din muntii Godeanu la 2.291 m.

Pesterile sunt o alta atractie a judetului Caraș-Severin. Pesterile Comarnic (6000 m – una dintre cele mai lungi din tara), Popovat etc., care sunt declarate rezervatii speologice, prezentand un interes științific deosebit. Impresionează varietatea formațiunilor stalagmitice si stalactitice din golul subteran.

Zonele montane – îndeosebi Munții Semenicului si Muntele Mic – ofera satisfactii turistilor, în toate anotimpurile. Semenicul este unul dintre putinele locuri din tara in care zapada persista 5-6 luni pe an (din noiembrie pana in aprilie), de aceea aici se pot practica sporturile de iarna si mai ales schiul. In imprejurimile Semenicului, alte statiuni precum Crivaia, Trei Ape, satele turistice.
Potentialul turistic – zona turistica Valea-Cernei prezinta un interes deosebit prin potentialul turistic si balneoclimatic de care dispune. Zona prezinta un traseu turistic linear de la Baile Herculane, care constituie baza de plecare in lungul vaii raului Cerna. Diferenta mare de nivel de la izvoarele Cernei pana la confluenta cu raul Belonca a imprimat raului un curs rapid care a sapat adanc in masivele stancoase pe care le strabate. Puncte de interes turistic: Sapte Izvoare, Crucea Ghizelei, Izvoarele Cernei si circa 40 de pesteri. Aceasta valoare turistica ar putea creste prin crearea unei baze materiale adecvate, in prezent vizitarea ei fiind dificila.

Hidrografia – Județul Caraș-Severin dispune de o bogată rețea hidrografică (3273 km – lungime totală a cursurilor de apă), fiind fragmentat de văile apelor curgătoare tributare râurilor Cerna, Timiș, Bârzava, Caraș, Nera, care formează principalele artere hidrografice. Timișul este cel mai important dintre râurile bănățene, în lungime de 87 km, el colectând ogașe din cele mai reprezentative unități de relief ale Banatului. Bârzava își are izvorul pe versanții

nord-vestici ai Munților Semenic, în cursul său superior fiind amenajate lacurile artificiale: Văliug, Breazova și Secu. Carașul izvorăște din Munții Aninei – prin izbucul Carașului – și străbate trei zone distincte ca relief și altitudini. Nera își adună apele din Masivul Semenic (de sub vârful Piatra Nerei), străbate Depresiunea Almăjului pentru a pătrunde apoi în pitoreștile sale chei, cele mai lungi din țară. Cerna își are obârșia pe versanții sud vestici ai Munților Godeanu, pe aproape tot cursul său de 84 km având caracterul de vale montană. În cursul său superior s-a amenajat lacul de acumulare Valea lui Iovan, iar în amonte de Herculane, km 7, Acumularea Herculane. Dunărea formează limita sudică a județului, pe o lungime de 64 km.

Lacurile naturale sunt în număr mic și de dimensiuni reduse. Lacul Dracului în Cheile Nerei cu o suprafață de 700 mp este cel mai mare lac carstic, Lacul Ochiul Beiului cu o suprafață de 284 mp este situat în Munții Aninei. Există de asemenea lacuri glaciare (lacul crio-nival Baia Vulturilor în Munții Semenic; Iezerul, Țarcu, Pietrele Albe în Munții Țarcu). Carstul banățean mai adăpostește lacuri carstice subterane formate prin bararea naturală a unor galerii de peșteră, așa cum se poate constata în peșterile Plopa și Buhui din Munții Aninei. În schimb există numeroase lacuri artificiale de baraj realizate în scopul alimentării cu apă sau pentru producerea energiei: Văliug, Gozna, Secu și Breazova (pe Bârzava), Trei Ape (pe Timiș), Buhui și Mărghitaș (pe Buhui), Lacul Mare și Lacul Mic (pe Caraș), Poiana Mărului (pe Bistra), Herculane (pe Cerna), Porțile de Fier (pe Dunăre).

Flora – Compoziția floristică și răspândirea speciilor variază începând de la câmpie și până în golurile alpine, în care se succed următoarele zone de vegetație: Regiunea de câmpie ocupă suprafețe restrânse între Gătaia și Berzovia și în golful de câmpie, drenat de apele Carașului și Nerei, unde pajiștile spontane au fost înlocuite cu plante de cultură. Suprafețele mici de pajiști sunt alcătuite din asociații de Festuca sulcata, Festuca vallesiaca, Bromus inermis, Poa bulbosa, Stipa copillata, Stipa penata. În luncile râurilor vegetează specii: de sălcii (Salixa alba, Salix fragilis, Salix triandra), plopi (Populus alba).Regiunea de deal și munte cuprinde:

− zona pădurilor este bine reprezentată și diferențiat etajată. În compoziția pădurilor proporția diferitelor specii și grupe de specii este: 14,6 % rășinoase (brad, molid, pini etc.), 53,5 % fag, 15,4 % diverse specii tari (paltin, frasin, carpen etc.), 13,0% stejari (stejar, gorun, cer, gârniță) și 3,5 % diverse specii moi (plopi, sălcii, tei);

− zona alpină este formată din două etaje – subalpin și alpin.

Etajul subalpin este cuprins între limita superioară a pădurilor (1700 – 1800 m altitudine) și se caracterizează prin asociații de graminee între care predomină pajiștile cu iarba câmpului (Agnostis. sp.), păiuș roșu (Festuca rubra ssp. commutata), fiind incluse în As. Campanulo abietinae-Nardo-Festucetum commutatae Boșcaiu 1971, țepoșica (Nardus stricta) derivă din tipul de pajiști caracteristice etajului molidișurilor (Festuca rubra ssp. commutata) și cel al jnepenișurilor (Festuca ovina ssp. sudetica), firuța (Poa violacea, Poa alpina). Se mai întâlnește garofița de munte (Dianthus sp. ) și alte specii caracteristice zonei. Etajul alpin propriu-zis este caracterizat prin asociații de graminee, pajiști de iarba vântului (Agnostis rupestris), părușcă (Festuca supina), care apar adeseori în mozaic cu cenozele de Juncus trifidus și Loiseleuria procumbens sau alcătuiesc împreună cu acestea complexe pe fondul nardetelor și pajiști de coarnă (Carex curvula) cu aspectul unor cenoze alpine care vegetează în condiții oligoterme pe cele mai înalte vârfuri ale masivelor muntoase evitând pantele abrupte etc.

Dintre speciile de plante amenințate cu dispariția, cele ce se află într-o situație din cele mai nefavorabile sunt:Ruscus hipoglossum (Cornișor), Fritillaria meleagris (Laleaua pestriță), Anntenaria dioica (Floarea Semenicului),Daphne laureola (Iedera albă), Pinus nigra ssp. banatica (Pinul negru de Banat), Taxus baccata (Tisa).

Fauna – prin varietatea, bogăția și originalitatea ei, fauna acestei zone cu un climat aparte prezintă o importanțădeosebită, fiind totodată pentru multe specii limita nordică a arealului de răspândire. Diversitatea mare de elementese datorează în primul rând varietății biotopurilor ceea ce a determinat existența a numeroase specii de câmpiejoasă și chiar de stepă, de zăvoaie, precum și numeroase elemente caracteristice zonelor colinare, de regiunicarstice și montane.

O atenție deosebită trebuie acordată ichtiofaunei din fluviul Dunărea și nu numai , unde unele specii de pești au dispărut, iar altele sunt pe cale de dispariție datorită pescuitului industrial practicat în anii trecuți la scară mare, ilegal, cu aparatură electrică , în perioade de prohibiție etc.

Fauna reptilelor – este reprezentată prin elemente termofile , multe dintre acestea fiind însă vulnerabile și rare cum sunt: Lacerta muralis, Testudo hermanni, Vipera ammodyte sammodytes, Emys orbicularis. Mamiferele sunt reprezentate în principal de 10 specii comune în general tuturor catenelor muntoase din țara noastră precum și de multe alte specii ce habitează numai în partea de sud – vest a țării.

Principalele specii de animale de interes cinegetic care habitează teritoriul județului sunt:

− urs, lup, râs, cerb carpatin, cerb lopătar, capră neagră, căprior, mistreț ;

− vulpe , pisică sălbatică, jder de piatră, nevăstuică, vidră, iepuri sălbatici;

− cocoș de munte , fazan, prepelițe, potârniche, rațe, gâște, lișițe , becaține.

În concluzie, peisajul geografic al județului, prin formele de relief cât și prin numărul foarte mare de fenomene carstice, cu o structură geologică deosebită și cu o climă cu nuanțe mediteraneene au determinat menținerea și dezvoltarea unei biodiversități variate și bogate.

În județul Caraș-Severin sunt multe rezervații naturale cum ar fi :

Cheile Nerei – Oravița – Valea Beușniței – Cheile Nerei sunt situate în nordul Banatului în centrul unei zone de calcare jurasice si cretacice și se intind pe o lungime de 28 km. Suprafata totală a

Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița este de 45.561 ha. În cadrul rezervatiei se gasește o mare varietate de specii floristice: specii mediteraneene, 58 specii balcanice, 87 specii sub-meditaraneene.

Cladirea Teatrului din Oravita a fost ridicata in anul 1817, fiind cel mai vechi teatru de pe teritoriul Romaniei. Din punct de vedere arhitectural, cladirea prezinta elemente ale stilului baroc vienez.De-a lungul timpului au evoluat pe scena teatrului diverse personalitati ale teatrului și literaturii. Cladirea teatrului adaposteste un muzeu al culturii judetului Caraș-Severin.

În județul Caraș-Severin există mai multe parcuri naționale de o frumusețe deosebită, cum ar fi :

Parcul Național Semenic – Este situat în sud-vestul României, centrul județului Caraș – Severin. Principalele intrări în parc sunt în localitatile Reșița, Iabalcea, Carasova, Anina, Prigor, Crivaia, Garâna. În interiorul parcului, accesul este permis pe cele 9 trasee turistice marcate si pe drumurile publice. Traseul turistic Reșița – Dunare (în curs de marcare cu banda albastra) face legatura la sud cu Parcul National Cheile Nerei – Beusnita. Are o suprafata de 36.214 ha cu altitudini cuprinse între 200 si 1447m (Vf. Gozna). Parcul national este situat pe unitatile montane Anina si Semenic, are un peisaj caracteristic de zona carstica si zona împadurita.

Atractii : – Cheile Carasului de 200m, lungi de 19 km din care vizitabili cca 10km, cu numerosi pereti calcarosi si vegetatie specifica.

Avenul din Poiana Gropii, cel mai adanc din Banat cu o denivelare de -236m din care contine o succesiune de puturi cu marimi considerabile.

Cea mai mare suprfață de pădure din Europa de peste 5000ha, cu arbori de peste 350 de ani.

Cheile Garlistei adanci de 100-200m, vizitabile pe toata lungimea de 9km.

Pestera Comarnic cu un traseu turistic vizitabil de 1750m unde pot fi observate numeroase formatiuni, galerii si Sali de marime impresionanta, un rau subteran, peisaje subterane de exceptie oferind satisfactia ‘explorari’.

Cetatea medievala Grat din care s-au mai pastrat zidurile si santurile de aparare.

Parcul Național Cheile Nerei – Este situat în sud-vestul țării în județul Caraș-Severin acoperind întreaga zonă sudică a Munților Aninei și o parte din zona nordică a Munților Locvei.
Coordonatele geografice în zona centrală sunt 440 45’ latitudine nordică și 230 53’ latitudine estică.

Suprafata totală a parcului este 36758,00ha, scopul Parcului Național Cheile Nerei-Beusnita este protejarea mediului carstic a ecosistemelor si valorilor cultural-istorice pentru generatiile viitoare.

Acces : Auto: Caransebeș E70, Reșița DN58, Anina, Oravița sau Bozovici DN 57B, Cărbunari sau Șopotu Nou DJ 571 B, Ciclova Montană sau Ciclova Română DJ571J,PotocDJ571K.
Tren:Anina-Oravița.
Aeroport:Timișoara-Caransebeș.
Locuri de cazare în interiorul parcului: Cheile Minișului (Tabăra Valea Minișului 50 locuri), Cheile Minișului (Cabana Cerbul 22 locuri), Cheile Nerei (Cabana Valea Bei 12 locuri), Poiana Roșchii (Cabană Roșchii 40 locuri). Locuri de campare neamenajate: Cheile Nerei (Cabana Valea Bei), Cheile Nerei (Cantonul Darmian), Poiana Roșchii, Poiana Liciovacea (Cantonul Liciovacea).
Locuri de cazare în zona limitrofă parcului: Anina (Hotel Steierdorf 16 locuri), Oravița (Hotel Caras 20 locuri), Oravița (Cabana Șapte Brazi 10 locuri), Bozovici (Hotel Miniș 22 locuri), Șasea Montană (Pensiunea Nera Land 5 locuri), Șasea Montană (Pensiunea Lazăr Anamaria 5 locuri), Șasea Montană (Pensiunea Dora 7 locuri), Șasea Română (Pensiunea Cheile Nerei 8 locuri).
Parcul Național Domogled – Este situat în sud-vestul României, în judetele Caraș – Severin, Mehedinti si Gorj. Principalele intrări în parc sunt în localitatile Băile Herculane, Izverna, Closani, Motru. În interiorul parcului national, accesul este permis pe cele 29 trasee turistice marcate sau în curs de marcare si pe drumurile publice. Câteva trasee turistice fac legatura la sud cu Parcul Natural Platoul Mehedinti si la est cu Parcul National Retezat.

Are o suprafață de 60.100ha, cu altitudini cuprinse între 150 si 2245m (Vf. Bulzului). Parcul national este situat in Muntii Cernei, Muntii Mehedinti, Muntii Godeanu si are un peisaj caracteristic predominant de vale carstica adanca cu paduri de pin negru de Banat.

Atractii : – Valea Cernei adânca de 300-500m, vizitabila pe toata lungimea, cu pereti calcarosi impresionanti, vai carstice seci, izvoare si cascade cu depunere de travertin, pesteri.

– Pesterile Grota Haiducilor, Ungurului, Grota lui Serban, Alpinistilor, Martel, Lazului si altele cu trasee turistice vizitabile, neamenajate unde pot fi observate numeroase formatiuni, galerii si sali.

– Muzeul de istorie din Băile Herculane și alte clădiri istorice din oras.

– Lacurile antropice Cerna si Iovanu.

Parcul Național Porțile de Fier – Este situat în sud-vestul României, în judetele Caraș – Severin si Mehedinti. Principalele intrari în parc sunt în localitatile Socol, Naidas, Carbunari, Toplet. În interiorul parcului natural, accesul este permis pe traseele turistice marcate sau în curs de marcare și pe drumurile publice. Traseul turistic Reșita – Dunare (în curs de marcare) face legatura la nord cu Parcul National Cheile Nerei – Beusnita. Are o suprafata de 115.655 ha cu altitudini cuprinse între 80 si 1000m. Parcul natural este situat în Muntii Locvei, Muntii Almajului si Podisul Mehedinti. Caracteristica predominanta o constituie Fluviul Dunarea cu alternanta sectoarelor largi si a sectoarelor înguste.

Atractii: – Defileul Dunarii cu adâncimi de 300-500m, vizitabil pe toata lungimea, cu pereti calcarosi impresionanti, vai carstice seci, izvoare si cascade cu depunere de travertin, pesteri.

– Peșterile Gaura cu Musca, Alibeg, Padina Matei, Gaura Cornii, La Pisatoare, Zamonita si altele cu trasee turistice vizitabile, neamenajate unde pot fi observate numeroase formatiuni, galerii strabatute de cursuri de apa.

– Peștera Gaura Haiduceasca, cu o lungime de 1370m având o sala de 100m lungime, atractiva pentru speologia de aventura estigii istorice si arheologice la Bazias, Drencova, Coronini.

– Vestigii istorice și arheologice la Baziaș, Drencova, Coronini.

3.1.2. Atracții turistice antropice

Traditii si mestesuguri. Desi este o zonă în care predomină populatia urbana traditiile încă se mai pastrează. Identitatea nationala este bine definita iar obiceiurile ancestrale inca se respecta. Astfel în zona Banatului sunt respectate doua sarbatori specifice: Ruga Banateana sau Nedeea si Praznicul. Cele doua sarbatori se tin in zilele sfinte – de obicei atunci cand este si hramul bisericii.Ruga banateană este o serbare care în trecut se întindea pe durata a trei zile în care se primeau invitati si se iesea „la joc“; echivaleaza ca importanta cu Craciunul sau Pastele. Sarbatoarea se tine si in orasele mari unde formatiile de muzica traditionala au fost inlocuite cu trupe dance. Praznicul nu are caracter festiv, prin el se aduce un omagiu in familie celor decedati.
Teatre, galerii de arta si muzee. Teatrul G.A. Petculescu- Resita, Tetrul vechi Mihai Eminescu (primul teatru zidit din S-E Europei) – Oravita, Galerii de Arte – Calem SNC – Oravita, Muzeul Colectia Bibliotecii Seminarului Teologic Ortodox „Caransebes“, Colectia de Arta Veche Bisericeasca – Resita, Colectia de Minerologie estetica a fierului „Constantin Gruescu“, Ocna de Fier, Expozitia arheologica tibiscum – Caransebes, Expozitia permanenta de Istoria Farmaciei Montanistice Banatene, Oravita, Muzeul Banatului Montan – Resita, Muzeul de Etnografie si al Regimentului de Granita – Caransebes, Muzeul de istorie a Clisurii Dunarii – Moldova noua, Muzeul de Istorie si a Teatrului orasului Oravita, Muzeul Locomotivelor cu abur, Resita Muzeul Satesc Mehadia, Muzeul Statiunii Baile Herculane, Baile Herculane.

Monumentul Turismului – La 1 august 1937 a fost inaugurat la Rusca Montană Monumentul Turismului, a carui construcție începuse în 1936, din inițiativa Clubului Turistic  Banățean din Caransebeș. În 1934 s-a înfiintat la Timișoara Asociația „Amicii Muntele Mic (AMIC), care în acelasi an a început constructia vilei „Bistra“ de la Poiana Marului; la 16 martie 1935 a luat fiinta la Caransebeș Clubul Turistic Banatean (C.T.B.), care a realizat marcarea principalelor trasee turistice din Muntii Tarcu-Godeanu-Muntele Mic; în acelasi an, pe Muntele Mic se deschid pentru turisti hotelul „Bella-Vista” si cabana „Bradisor”;

În 1936 aparea Legea Organizării Naționale a Turismului (O.N.T.), prin aplicarea căreia Poiana Marului si orasul Caransebeș vor fi clasificate/recunoscute ca statiuni climaterice; între 11-12 iulie se desfășoara manifestările organizate cu prilejul sfintirii Crucii de pe Muntele Mic, pe langa primaria Caransebes se infiinteaza primul oficiu de turism.

Alte stațiuni turistice în județul Caraș-Severin:

– Băile Herculane – una dintre cele mai vechi stațiuni din lume, a fost atestată documentar în 153 i.e.n .Pe langa puterea tamaduitoare a apelor termale si a climatului specific, statiunea reprezinta si un punct de plecare spre Pestera Hotilor, Cheile Domogledului, Grota Haiducilor, Cascada Cernei, Grota cu aburi.

– Trei Ape- statiune turistica cu lac de acumulare situat la sud de satul Brebu Nou. De la baza acestui lac izvoraste raul Timis. Aduna apele paraielor Brebu, Graduste si Semenic, iar apa de deversare din lac impreuna cu izvorul de la baza acestuia formeaza un parau ce a fost amintit mai devreme, respectiv Timis.

– Semenic- 10 km de la Valuig, statiune turistica cu partii de schi pentru incepatori.

– Crivaia – de la valiug inca 5 km la extremitatea sudica a acestuia, intr-o frumoasa poiana strabatuta de apa Barzavei.

Nu trebuie ratate nici obiectivele turistice deosebit de interesante , cum ar fi :

Poiana mărului – Muntele mic – Zona turistica Muntele Mic cuprinde domeniile schiabile de pe Muntele Mic, Tarcu, Godeanu, și microzona statiunii Poiana Mărului cuprinde masivele MunteleMic, Tarcu, Godeanu, Poiana Rusca, precum si Culoarele Timis si Bistra. Potentialul turistic este foarte variat: peisaje si forme glaciare (Iezerul Trocului, Iezerul Nevaia), fond cinegetic si piscicol, puncte de belvedere in Muntii Tarcu si Muntii Poiana Rusca; peisaje alpine, platouri intinse cu largi panorame in Muntii Godeanu; domeniul schiabil si lacul de acumulare in Muntele Mic; sate cu mare bogatie etnofolclorica, specifica: Bucova, Bautar, Zavoi.

Moldova Nouă – Orasul Moldova Nouă este situat în partea de sud a județului, în partea de vest a Defileului Dunării, fiind în același timp si port la Dunare. Se învecinează la vest cu comuna Pojejena, la est cu comuna Coronini, la nord cu comunele Gîrnic si Carbunari, iar la sud pe toata lungimea teritoriului cu fluviul Dunarea, ce formeaza granita naturala cu Iugoslavia. Prima atestare documentara a localitatii a fost facuta în anul 1777. Într-o harta existenta în 1723 localitatea este trecuta cu numele de Pesneak, iar în 1761 de Bosneak. Abia in 1908 in Cartea Funduara localitatea apare cu numele de Neu Moldova (Moldova Noua).

Obiective turistice în orasul Resita : Muzeul județean de istorie înființat în 1959, astăzi purtând denumirea de Muzeul Banatului Montan; Muzeul permanent de locomotive cu abur care înfățișează 16 modele de locomotive produse la Reșița în decursul a peste 100 de ani (1872-1959), printre care și prima locomotivă din România datând din 1872 dar care a purtat de la data fabricației și până la data puneri ei pe soclu în muzeu, numărul 2. Este amenajat în aer liber și este singurul muzeu de acest gen din România. Este monument istoric și datează din anul 1972;

3.1.3. Băile Herculane – Stațiune balneoclimaterică permanentă, de interes general, în județul Caraș-Severin

Stațiunea este situată in sud-vestul tării, pe valea râului Cerna, fiind strajuită la est de Munții Mehedinți și la vest de Munții Cernei. Orșova (19km), Drobeta-Turnu-Severin (41km), și Caransebeș (71km) sunt centrele urbane cele mai apropiate.

Altitudine medie 150-160m.

Căi de acces:

rutiere: București-Pitești pe E 70 și Pitesti-Craiova-Drobeta Turnu Severin-Gara Băile Herculane pe E 70 si DN 6 până in statiune (total 386 km); Arad-Timisoara pe DN 69 și Timisoara-Gara Baile Herculane pe DN 6 (total 232 km).

– feroviare: Gara Băile Herculane pe ruta București-Timișoara (364 km de la București si 169 km de la Timișoara).

Istoric- Originea Băilor Herculane se întinde pe o durată de aproape două milenii. Bazele stațiunii au fost puse în anul 102 d.Ch. de Împaratul Traian, romanii introducând cultul balnear preluat de la greci pe care apoi l-au dezvoltat. Numele stațiunii de care este legat și numele societății noastre, vine de la zeul Hercules, fiul lui Zeus și al frumoasei Elena, consemnat în mitologia romană ca patron al izvoarelor termale, simbol al puterii și al echilibrului între forța fizică și cea spirituală.

Romanii au construit aici, la Therme Herculi (Ad Aquas Herculi Sacras), temple, băi, monumente și statui, închinate zeilor Hercules, Aesculap și Hygieia. Atestarea documentară a stațiunii datează din anii 153 d.C., fapt consemnat într-o tabulă votivă din băi: „Zeilor și divinităților apelor, Ulpius Secundinus, Marius Valens, Pomponius Haemus, lui Carus, Val, Valens, trimiși ca delegați romani să asiste la alegerea în calitate de consul a fostului lor coleg Severianus, întorcându-se nevătămați, au ridicat acest prinos de recunoștință”. În perioada civilizației romane, stațiunea de pe Valea Cernei a constituit un important punct de atracție pentru aristrocația Romei antice. Impresionați de excepționala putere tămăduitoare a apelor sacre de pe Valea Cernei, romanii sosiți în Dacia le-au închinat un adevărat cult balnear sub semnul tutelar al lui Hercules.

Clima – Băile Herculane beneficiază de o climă de depresiune intramontană, cu influențe submediteraneene. Temperatura medie anuală este de 10°C ( media lunii iulie, cca 22°C, iar a lunii ianuarie, <-1°C). Precipitatiile sunt reduse, media anuala înregistrând 700-800 mm, majoritatea sub formă de ploi.

Factorii naturali terapeutici: apele minerale din stațiune se grupează în urmatoarele categorii: ape minerale clorusodice, bicarbonatate, slab sulfuroase, cu o mineralizare totala de 0,5-2,6 g/l si o temperatura de 38,5-53,5°C si un grad ridicat de radioactivitate ce ajung pana la 22 MmC/l, ceea ce le situeaza printre primele de acest fel din tara noastra; ape clorosodice , calcice, cu o mineralizare totala de 0,6-3,5 g/l si o temperatura de 45-56°C.

Posibilități de tratament: aerohelioterapie, băi termale în bazin descoperit, băi termale sulfuroase și sărate, electroterapie, kinetoterapie, inhaloterapie, cură de teren.

Indicații terapeutice: afectiuni reumatismale degenerative, afectiuni reumatismale inflamatorii, afectiuni posttraumatice, afectiuni neurologice periferice, afectiuni metabolice si de nutritie, afectiuni asociate.

Atracții turistice: Palatul Coronini, Grota cu abur, Sapte Izvoare, Grota Haiducilor, Ruinele Castrului Roman Drobeta, Ruinele Cetatii Sarmizegetusa, Muzeul de Istorie, Cascada Cernei.

Capacități de cazare: – Hotel „Afrodita” ** – 480 locuri

– Hotel „Domogled” ** – 1070 locuri

– Hotel „Hercules” ** – 520 locuri

– Hotel „Minerva” ** – 480 locuri.

3.2. Caracterizarea bazei tehnico-materiale și a ofertei de servicii

Județului Caraș-Severin este al treilea ca mărime din țară și dispune de bogate tradiții industriale, primul furnal, prima locomotivă montană din Europa de Sud-Est dar și de extraordinare frumuseți naturale. Numeroase parcuri și rezervații naturale au fost înființate pentru protejarea patrimoniul natural și spre delectarea turiștilor.

Localitățile județului, unele celebre încă din antichitate, precum Băile Herculane, însemnate centre industriale precum Reșița sau culturale precum Oravița, au constituit puncte de mare atracție.

Relieful său variat este dominat de zone muntoase – 65,4%, acoperite de păduri ce reprezintă 48,27% din suprafața județului.

Rețeaua hidrografică este alcătuită din râurile Timiș, Caraș, Cerna, Nera, Bârzava și afluenții lor, fluviul Dunărea formează limita sudică a județului, lacurile naturale – lacul Dracului și lacul Ochiul Beiului, lacuri de acumulare precum și ape subterane termominerale.

Clima este continental moderată, cu nuanțe submediteraneene cu perioade de încălzire în timpul iernii, primăveri timpurii și cantități medii de precipitații destul de ridicate.

Subsolul județului este bogat într-o gamă largă de minereuri și minerale utile, flora și fauna sunt deosebit de variate, multe specii fiind declarate monumente ale naturii. Suprafețe vaste cu valoare peisagistică deosebită sunt declarate rezervații naturale și au fost integrate în perimetrul unor Parcuri Naționale.

Potențialul turistic remarcabil al județului este asigurat de frumusețile sale peisagistice, de bogatul fond cinegetic precum și de creația tehnică și culturală a oamenilor de pe aceste meleaguri.

3.2.1. Structurile de cazare

Conform prezentelor norme metodologice, în Romania pot funcționa următoarele tipuri de structuri de primire cu funcțiuni de cazare turistică , clasificate astfel :

1. Hoteluri de 5, 4, 3, 2, 1 stele ;

2. Hoteluri-apartament de 3, 2, 1 stele ;

3. Moteluri de 3, 2, 1 stele ;

4. Moteluri pentru tineret de 3, 2, 1 stele ;

5. Hosteluri de 3, 2, 1 stele ;

6. Vile de 5, 4, 3, 2, 1 stele ;

7. Bungalouri de 3, 2, 1 stele ;

8. Cabane turistice, cabane de vanatoare, cabane de pescuit de 3, 2, 1 stele ;

9. Sate de vacanta de 3, 2, 1 stele ;

10. Campinguri de 4, 3, 2, 1 stele ;

11. Popasuri turistice de 2, 1 stele ;

12. Pensiuni turistice urbane de 4, 3, 2, 1 stele ;

13. Pensiuni turistice rurale de 4, 3, 2, 1 flori (margarete), pensiuni agroturistice de 4, 3, 2, 1 flori (margarete) ;

14. Apartamente sau camere de inchiriat in locuinte familiale sau in cladiri cu alta destinatie de 3, 2, 1 stele ;

15. Structuri de primire cu functiuni de cazare pe nave fluviale si maritime de 5, 4, 3, 2, 1 stele.

Caracteristicile functional-comerciale ale principalelor tipuri de structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare

Hotelul – structura de primire turistică amenajată în cladiri sau în corpuri de cladiri care pune la dispozitia turiștilor camere , garsoniere sau apartamente, dotate corespunzător.

Motelul – unitatea hoteliera situata, de regula, în afara localitatilor in imediata apropiere a arterelor intens circulate.

Hotelurile pentru tineret – sunt structuri de primire a turiștilor cu dotari simple adaptate cerintelor tineretului.

Cabanele turistice – sunt structuri de primire turistica, de capacitate relative redusa, functionand in cladiri independente cu arhitectura specifica.

Bungalourile – sunt structuri de primire turistică de capacitate redusa, construite de regulă din lemn sau din alte materiale similare, amplasate în perimetrul campingurilor, satelor de vacantă.

Pensiunile turistice – sunt structuri de primire turistică, având o capacitate de pana la 10 camere, totalizand maxim 30 de locuri în mediul rural si pana la 20 de camere în mediul urban.

Campingurile – asigura cazarea turiștilor în corturi sau rulote, permit turiștilor parcarea mijloacelor de transport și să beneficieze de celelalte servicii specifice acestor tipuri de unitati.

Satul de vacanta – un ansamblu de clădiri, de regula vile sau bungalouri, amplasat într-un perimetru bine delimitat, care asigură turiștilor serviciile necesare.

Rețeaua unităților de cazare turistică în județul Caraș-Severin, în perioada 2001-2006

Sursa : Directia judeteana de statistica Caras-Severin, Resita

În tabelul de mai sus obervăm unitățile de cazare turistică din județul Caraș-Severin între anii 2001-2006 fiind într-o continuă creștere , de la 78 unități turistice în anul 2001 la 115 unități turistice în anul 2006.

Capacitatea de cazare turistica[mii loc] în județul Caraș-Severin, în perioada 2001-2006

Sursa: Direcția Județeană de Statistică jud. Caraș-Severin, Reșița

În tabelul de mai sus observăm o scădere a capacității de cazare turistică din județul Caraș-Severin de la 8596 în anul 2001 la 7478 în anul 2006.

3.2.2. Structurile de alimentație

Considerată din punct de vedere economic si social drept un stadiu avansat de pregatire alimentatia publica este influentata in evolutia sa de nivelul de dezvoltare economica, profilul ocupational si mentalitatea locuitorilor.

Bine organizată , alimentația publică contribuie nemijlocit la îmbunatătirea aprovizionării populatiei cu produse și preparate culinare, dar totodată are și rolul de a dezvolta și orienta gustul consumatorilor, de a participa la stabilirea unor obiceiuri alimentare.

Unitățile de alimentație din județul Caraș-Severin în perioada 2001 – 2006

Sursa: Direcția Județeană de Statistică jud. Caraș-Severin, Reșița

3.2.3. Modalitățile de agrement și tratament

Expansiunea fenomenului de "agrement" are numeroase implicatii sociale, a caror evaluare corecta necesita o atenta analiza. De la bun inceput, trebuie semnalat faptul ca nu intodeauna investitiile in acest domeniu au amortizarea rapida, fiind importanta aplicarea unei strategii protectioniste si implicit de subventionare a acestui gen de activitati.

Spatiile necesare desfasurarii activitatilor specifice agrementului trebuie sa beneficieze de un cadru natural adecvat, sa se integreze dupa criterii riguros controlate acestuia sau, dupa caz, sa se creeze acest cadru ambiental necesar. Marea diversitate a actiunilor ce decurg din acest domeniu de activitate, faptul ca ele se adreseaza tuturor categoriilor de varsta si, ca principiu, nu trebuie sa fie discriminatorii sub raport social, impune colaborarea administratiilor si institutiilor interesate, pentru patronarea acestei forme de organizare in favoarea individului, indiferent de varsta sau apartenenta sociala.
Desigur, spatiul de agrement cuprinde in teritoriu numeroase amenajari si tipuri de investitii specifice (jocuri, spatii alimentatie publica, inchirieri obiecte destinate agrementului, carusele, tir etc.) care, fiecare in parte, isi are sistemul propriu de taxare – de aici rezultand numeroase beneficii financiare care permit intrebuintarea si chiar ameliorarea spatiului destinat agrementului (dinamica in baza careia reiese clar ca acest tip de investitii este lipsit de riscuri economice.

SC SKIP JACK SRL, cu sediul in Resita, Caras-Severin, produce din rasini poliesterice armate cu fibra de sticla,fibra carbonica si aramid : barci de viteza cu si fara dormitor,barci de pescuit cu dublu fund,pontoane plutitoare,scaune stadion,tonete stradale,mese piete si multe alte altele

CARAȘ- SEVERIN- Centrul de agrement RÂUL ALB

Amplasare:
la 20 km de municipiul Reșița, pe valea râului Bârzava, în apropierea stațiunii turistice Secu și a lacului Secu

Modalități de ajungere în centrul de agreement:

– cu trenul până la gara Reșița Sud, pe șosea cu autocar sau microbuz;

– la cerere se asigură transportul cu autocar sau microbuz, din Reșița la Râul Alb, contra cost.

Trasee turistice ce se pot desfășura din centrul de agrement:

Drumeții în împrejurimi:

la lacul de acumulare Secu, lac antropic (de baraj) destinat producerii energiei electrice, alimentării cu apă potabilă; turul complet al lacului durează 5 ore pe jos și 2 ore cu bicicleta; este posibil agrementul nautic și pescuitul;

pe văile din jurul centrului de agrement,  cu oprire la Piatra Albă,  un impresionant perete de calcar înalt de 50 metri care oferă o minunată priveliște spre muntele Semenic, la întoarcere se trece prin satul Secu, unde se poate vizita viaductul și canalul de aducțiune care face parte dintr-o rețea veche de peste 100 de ani, traseul durează 6 -7 ore în funcție de durata staționării la fiecare obiectiv.

Excursii cu autocarul sau microbuzul:

traseu Reșița– Ocna De Fier – Reșița (se vizitează Muzeul  “Florilor  de  mină  Constantin  Gruiescu” de la Ocna de  Fier,  colecție de flori de mină de peste 1500 de piese, Muzeul de locomotive în aer liber din Reșița unic în țară).

traseu Reșița – Carașova – Peștera Comarnic – Reșița (se vizitează Cheile Carașului cu Peștera Comarnic, Peștera Liliecilor. Traseul este combinat cu drumeție prin poiana Prolaz, platoul Iabalcei. După 3 ore de mers pe jos se ajunge la peștera Comarnic, una dintre cele mai mari și mai frumoase peșteri din Banat, prin sălile ei monumentale și grandoarea formațiunilor stalagmitice, se asigură ghid calificat).

Modalitățile de tratament în județul Caraș-Severin sunt : aerofelioterapie, bai termale în bazin descoperit, bai termale sulfuroase si sarate, in vane si bazine acoperite, buvete pentru cura interna cu ape minerale, instalatii de hidrotermoterapie, electroterapie, kinetoterapie, hidrokinetoterapie in bazine, inhaloterapie, cura de teren.

Indicații terapeutice : afectiuni reumatismale degenerative, afectiuni reumatismale inflamatorii, afectiuni reumatismale abarticulare, afectiuni posttraumatice, afectiuni asociate.

3.3. Forța de muncă din turism

Cea mai mare parte a populației ocupate din județul Caraș-Severin ocupă în anul 2006 în agricultura 37,8% , o pondere însemnată fiind ocupată si în sectorul serviciilor 34%

Numărul mediu al muncitorilor, pe activități ale economiei naționale la nivel de secțiune

CAEN,în județul Caraș-Severin în anul 2007

Tabel nr 3.4

Sursa http://www.carasseverin.insse.ro/main.php?id=373

În tabelul de mai sus observăm numărul mediu al muncitorilor pe activități ale economiei în anul 2007, din care predomină : industria cu un total de 18601 muncitori, fiind urmată de comert cu 3784 muncitori, construcții cu 3550 muncitori.

=== Licenta-cap 4. ===

Cap 4. EVOLUȚIA CIRCULAȚIEI TURISTICE ÎN JUDEȚUL CARAȘ-SEVERIN ÎN PERIOADA 2001-2006

Circulația turistică include totalitatea tranzacțiilor comerciale cu servicii și mărfuri care premerg, însoțesc și decurg din călătoriile turistice.

4.1. Turiști cazați

Evoluția sosirilor turistice în județul Caraș-Severin între anii 2001-2006.

.

tabel nr. 4.1

Sursa: Direcția Județeană de Statistică jud. Caraș-Severin, Reșita

Datele din acest tabel arată că fenomenul sosirilor turistice în județ a avut un mers descendent, ceea ce rezultă un interes tot mai mic a autorităților în vederea promovării resurselor turistice.

Astfel sau înregistrat urmatoarele date privind evolutia sosirilor turiștilor în județul Caraș-Severin : în anul 2000 sau înregistrat 141322 iar în anul 2006 108043

4.2. Înnoptări

Evoluția numărului de înnoptări turistice în județul Caraș-Severin între 2001 – 2006

Tabel nr. 4.2

Sursa : Direcția Județeană de Statistică Caraș-Severin, Reșița

În tabelul de mai sus observăm evolutia numărului de înnoptări turistice între anii 2001 -2006 , cel mai mare număr de înnoptari a fost în anul 2003 cu 924327 iar cel mai scazut număr de înnoptari a fost în anul 2001 cu 766411.

Figura nr. 1.1. Evoluția înnoptărilor și numărul de turiști în județul Caraș-Severin în perioada 2001-2006

În graficul de mai sus observăm evoluția numărului de înnoptari de la 766411 în anul 2001 la 779578 în anul 2006 și evoluția numărului de turiști cazați de la 141322 în anul 2001 la 108043 în anul 2006

4.3. Sejur mediu

Este un indicator al circulației turistice și arată numărul mediu de zile de ședere a turiștilor într-o anumită zonă sau unitate de cazare.

– nr. înnoptari ( nr. Zile- turist )

S = ——————————

nr. turisti sositi (cazati)

Sejurul mediu în județul Caraș-Severin în perioada 2001-2006

tabel nr. 4.3

Sursa : Sursa : Directia Judeteana de Statistica Caraș-Severin, Reșița

În tabelul de mai sus observăm că numărul de înnoptări variază de la maximul de 924327 care a fost în anul 2003 până la 779578 care s-a estimat în anul 2006, iar totalitatea turiștilor cazati variază de la 141322 cât a fost în anul 2000 până la 108043 cat s-a estimat în anul 2006.

.

Figura nr. 1.2. Sejurul mediu în județul Caraș-Severin în perioada 2001-2006

În graficul de mai sus observăm oscilația sejurului mediu de la 5,4 zile în 2001 la 7,2 zile în 2006

4.4. Densitatea turistică

Densitatea turistică este un indicator care arată cât de solicitate sunt țările de destinație. Are două modalități de calcul :

turiști sositi

Dt în raport cu pop. = —————— = turiști/loc

populație

turiști sosiți

Dt în raport cu supr = —————— = turiști/km2

suprafața

Densitatea turistică în județul Caraș-Severin, în perioada 2001-2006

Tabel nr. 4.4

Sursa : Direcția Județeana de Statistică, Caraș-Severin, Reșița

În tabelul de mai sus observăm densitatea turistică în raport cu populația care este în scadere de la 0,42 tur/loc în anul 2001 la 0,32 tur/loc în anul 2006, și densitatea turistică este în scadere de la 16,59 tur/km2 în anul 2001 la 12,69 tur/km2 în anul 2006.

Figura nr. 1.3. Evolutia densității turistice în raport cu populatia în perioada 2001-2006 în județul Caraș-Severin

În graficul de mai sus observăm densitatea turistică în raport cu populația care este în scădere de la 0,42 tur/loc în anul 2001 la 0,32 tur/loc în anul 2006

Figura nr. 1.4. Evoluția densității turistice în raport cu suprafața în județul Caraș-Severin, în perioada 2001-2006

4.5. Gradul de ocupare

nr înnoptări

G = ———————————— x 100

nr loc cazare x nr zile functionare

Evoluția gradului de ocupare a capacității turistice în funcțiune din județul Caraș-Severin între anii 2001 – 2006

– % – Tabelul nr. 4.5

Sursa: Directia Județeană de Statistică C-S – Reșița; Anuarul Statistic al României 2007.

Aceste cifre demonstrează faptul că, în ciuda reducerii fluxurilor turistice, menținerea relativ constantă a duratei de sejur a turiștilor, gradul de ocupare prezintă mici oscilații, datorită prezenței stațiunii balneare și a celor balneoclimaterice, dar nu a atins grad de profitabilitate mai bun, care este dat de o valoare cuprinsă între 70 – 85.

=== Licenta-Cap 5 ===

Cap 5. PERSPECTIVELE DEZVOLTĂRII TURISMULUI ÎN JUDEȚUL CARAȘ-SEVERIN

Turismul din județul Caraș-Severin deține resurse turistice valoroase care să-i permită dezvoltarea funcției turistice în aproape toate localitățile rurale și urbane. Locul puternicelor unități industriale care au adus importante modificării calității mediului ambiant poate fi luat de activitățile turistice.

Restructurarea puternică a industriei Caraș-Severinene a impus orientarea direcțiilor de dezvoltare social-economice și către sectorul terțiar al serviciilor.

Coroborând cu succinta analiză a patrimoniului turistic existent, se poate afirma cu certitudine că județul nu a epuizat toate mijloacele de susținere a acestei activități economice în plan teritorial. În ciuda faptului că județul Caraș-Severin dispune de importante resurse naturale și antropice, multe dintre ele de valoare internațională, acesta dispune de o ofertă turistică suficient de diversificată, cu structuri turistice puternice, cu servicii turistice de calitate deosebită care să satisfacă necesitățile unui turism modern, competitiv cu cel de pe piața europeană și internațională.

În strategia de dezvoltare a turismului din județul Caraș-Severin s-a ținut și se ține seama de următoarele aspecte:

– cunoașterea și evaluarea evoluției turismului european și a celui național pentru a se ști care sunt tendințele de dezvoltare pe termen mediu și lung;

– reevaluarea periodică a întregului patrimoniu turistic pentru a reduce presiunea puternică asupra unor resurse turistice și a evita slaba valorificare a altora;

– susținerea dezvoltării economice generale și păstrarea unui echilibru demografic menit să asigure stabilitatea populației și viabilitatea localităților urbane și rurale;

– cunoașterea cererii turistice potențiale prin realizarea unor cercetări periodice de marketing care să arate opțiunile turiștilor în funcție de care se poate dimensiona dezvoltarea industriei turistice și a ospitalității;

– ameliorarea și modernizarea infrastructurii generale mai ales în domeniul căilor comunicație și tehnico-edilitare;

– reducerea gradului de poluare, prezentă încă în câteva zone industriale ale județului, aspectele legate de iazurile de decantare, haldele de steril, de zgură, din vechile miniere și industriale: Moldova Nouă, Sasca Montană, Ocna de Fier-Dognecea-Bocșa, Reșița (halta de zgură și deponee de gunoi menajer), Rusca Montană-Ruschița, Mehadia, Anina etc.

Din cele prezentate rezultă că accentul în dezvoltarea turismului trebuie pus pe regândirea exploatării și valorificării resurselor turistice în scopul diversificării activităților si serviciilor turistice oferite turiștilor interni și internaționali.

Având în vedere o imagine de ansamblu asupra turismului Caraș-Severinean, se pot contura elementele pozitive și negative prin aplicarea Analizei SWOT.

Analiza SWOT

Punctele tari

– avantajul existenței unor variate și bogate resurse turistice cu risc redus de epuizare în timp și spațiu;

– prezența unor variate tipuri de ape minerale benefice în scop terapeutic și în profilaxia multor afecțiuni;

– caracteristicile componentelor ce aparțin mediului natural care permit practicarea activităților turistice pe toată durata anului;

– valori și bunuri culturale în număr considerabil, variate și autentice;

– forță de muncă, încă tânără, excendentară prin restructurarea industriei, disponibilă de a fi pregătită în domeniul activități lor turistice;

– calitatea bună a tuturor factorilor de mediu, cu areale restrânse de poluare, cu influențe de manifestare reduse în teritoriile învecinate.

Puncte slabe

– slaba evaluare științifică, calitativă și cantitativă a resurselor turistice în profil teritorial (buletine de analiză a apelor minerale, gradul de conservare a monumentelor istorice, nivelul și ritmul de exploatare a pădurilor, a fondului piscicol și cinegetic etc.);

– investițiile din turism au fost realizate cu precădere în perioada anilor 1965-1980 si nu au fost raportate la volumul cererii turistice ;

– existența unei tendințe de îmbătrânire a populației rurale în special și de păstrare a migrației rurale către mediul urban, spor negativ al populației pe ansamblul județului;

– slaba dotare cu infrastructură generală și tehnico-edililară, sanitară, comercială în orașele mici și în mediul rural;

– inadaptarea formelor și a produselor turistice la cerințele actuale din turismul european pentru a face față unei concurențe tot mai puternice dintre țările din Europa Centrală și de Sud-Est;

– nivelul de promovare – scăzut la târgurile și expozițiile turistice interne și europene, cu accent doar pe principalele stațiuni turistice și cele mai renumite bunuri culturale;

– slaba ameliorare a cadrului estetico-ambiental și nivelul de dotare scăzut cu echipamente de tip urban (stâlpi iluminat, bănci, fântâni, împrejmuiri estetice) ale localităților urbane și rurale cu potențial turistic și a celorlalte in general pentru a se păstra

conserva peisajele naturale și antropice autentice și valoroase.

Oportunitățile sunt date de valoarea calitativă și cantitativă a resurselor turistice, de amplificarea formelor de turism, de participarea mai activă la realizarea unor proiecte de dezvoltare sectorială din fonduri internaționale și europene din realizarea unui parteneriat mai activ între sectorul public și privat, dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, de asigurarea pregătirii forței de muncă tinere sau aflate în șomaj pentru prestarea de servicii turistice, de realizarea periodică a unor riguroase studii de marketing, de analiza tendințelor europene în materie de turism, de realizarea unei promovări mai active orientată către segmente bine definite ale pieței turistice interne și externe.

5.1. Obiectivele privind dezvoltarea județului Caraș-Severin

Prezentele elemente de strategie pentru dezvoltarea durabilă a turismului în județul Caraș-Severin și prospectarea efectelor socio-economice și ecologice ale acestei industrii a ospitalității includ mai multe obiective, dintre care unele au caracter general iar altele sunt adresate unor intervenții punctuale, necesare a fi realizate în următorii ani prin importante investiții directe.

Obiectivele generale sunt exprimate prin:

– dezvoltarea turismului în mod echilibrat și armonios pe întreg teritoriul județului, ceea ce va atenua actualele dezechilibre apărute între diferite zone componente cu profile mono-economice;

– turismul reprezintă o activitate care participă la respectarea și promovarea principiilor de dezvoltare durabilă, fiind un mijloc de conservare, protejare, valorificare a potențialului natural, cultural, uman, economic al județului și al microregiunii Vârșeț;

– participarea activă a turismului ca mijloc activ de educare, ridicare a nivelului de instruire și cultură a vizitatorilor, cu un rol major în petrecerea activă a timpului liber,refacerea fizică și psihică;

– participarea sa la realizarea de noi locuri de muncă și de redistribuire a fortei de muncă disponibile

prin restructurarea altor activitati economice, cu o contributie mai evidenta în mediul rural.

Obiectivele specifice sunt exprimate prin:

– dezvoltarea și modernizarea ofertei potențiale și efective reprezentată prin resursele turistice și structurile de cazare;

– creșterea calitătii serviciilor turistice de baza și complementare în toate structurile turistice din judet;

– promovarea mai activă și selectivă a produselor turistice specifice județului piața internă și internațională;

– stabilirea în timp și spațiu a unor relații de colaborare și afaceri cu sectoarele conexe care pot sprijini turismul caraș-severinean ;

– realizarea unui Centru de afaceri pentru Regiunea de Dezvoltare Vest cu sediul în municipiul Reșița care să orienteze investitorii către sectoarele economice cerute de județ, cu accent și pe dezvoltarea turismului.

Obiectivele punctuale sunte exprimate prin:

1. Turismul montan suprafața montană deține o pondere însemnată din teritorul acestuia. Dat fiind această situație, șansele cele mai mari de dezvoltare a turismului se regăsesc în toate masivele montane existente în acest sens se pot derula următoarele acțiuni:

• valorificarea din punct de vedere turistic a unui areal montan ce include circa 80 de trasee turistice de drumeție și 32 trasee pentru alpinism din care unele nu sunt bine exploatate;

• domeniul schiabil estimat, sunt necesare investiții pentru instalații de transport

pe cablu, pârtii de schi, cu asigurarea unui echilibru între capacitatea de cazare, alimentație și de practicare a sporturilor de iarnă;

• asigurarea unor spații de popas și campare a corturilor care să evite zonele expuse torenților, viiturilor, avalanșelor, provocării de incendii nedorite;

• realizarea de refugii montane, cabane de creastă pentru traseele montane lungi, situate în locuri izolate și dotarea cu echipament strict necesar pentru intervenții în caz de accidente montane

2. Turismul balnear este dominant în acest județ și este reprezentat de stațiuni turistice cunoscute și apreciate pe plan intern și european, în cadrul acestei forme de turism sunt necesare o serie de intervenții menite să accelereze creșterea fluxurilor turistice pe toată durata anului;

• refacerea instalațiilor de forare, captare, transport a apelor minerale, izvoarelor, denisiparea și curățarea periodică a forajelor, realizarea de noi prospecțiuni geologice pentru găsirea de noi surse hidrominerale pentru păstrarea unui debit relativ constant;

• extinderea posibilităților de tratament prin mijloace alternative și neconvenționale, naturiste, fitness;

• reabilitarea structurilor de cazare și alimentație care au statut de monumente istorice și păstrează specificul arhitectural-urbanistic din stațiunea balneară (Băile Herculane);

• intensificarea activităților culturale, științifice, artistice la nivelul stațiunilor prin conferințe tematice, dezbateri, spectacole de teatru, folclor, expoziții de carte, pictură, desene, artizanat autentic;

3. Turismul cultural-istoric are cele mai bune șanse de a se dezvolta în viitorul apropiat, dată fiind multitudinea de obiective turistice. Pentru mai buna valorificare a acestui patrimoniu arhitectural-istoric, etnografic și artistic se impun următoarele inițiative:

• restaurarea și conservarea siturilor arheologice, istorice, a bisericilor de piatră și lemn, a vechilor edificii pentru a se putea înscrie în circuite turistice;

• crearea de noi muzee județene și locale prin valorificarea prin cumpărare sau donație a obiectelor tradiționale existente încă în gospodăriile rurale (Muzeu etnografic în aer liber-Parcul Teiuș din Caransebeș la Vârșeț);

• asigurarea permanentă a unei evidențe a turiștilor care vizitează sectoare de văi, spații montane, malurile lacurilor de acumulare, vecinătatea stațiunilor din județ, Defileul Dunării, mănăstirile, colecțiile bisericești sau petrec un scurt sejur în spațiile de primire ale așezămintelor monahale pentru a se determina mărimea fluxurilor de turiști și motivațiile, cerințele acestora;

• principalele trasee rutiere de tranzit ale județului să fie bine semnalizate din punct de vedere al distanțelor și siguranței, să includă panouri de semnalizare pentru rezervații naturale și obiective culturale în limbile română și engleză;

4. Turismul rural și agroturismul reprezintă o activitate alternativă la ocupațiile agricole și silvice din satele caraș-severinene. Comparative cu alte zone din țară această formă de turism nu s-a dezvoltat foarte mult deși există comunități rurale cu un valoros potențial turistic.

Dezvoltarea acestuia va depinde de :

• dezvoltarea care pot avea și devolta o functie turistică si sprijinirea initiativelor locale, doar 9 comunitati locale sunt cunoscute oficiale pentru aceasta forma de turism ;

• omologarea pensiunilor si fermelor agroturistice existente, pentru a se cunoaste calitatea serviciilor turistice oferite ;

• includerea patrimoniului turistic rural in programe și circuite turistice alături de alte obiective naturale și culturale de interes turistic ;

• asigurarea unei minime pregătiri a proprietarilor de pensiuni rurale care doresc sa practice turismul rural, agroturismul și să primeasca turiști români și străini.

5. Turismul viticol cuprinde în mod normal trei componente :

Vizite ale cunoscatorilor de vinuri și cumparatorilor la anumite plantatii viticole in scop stiintific si de cumparare – turism de afaceri.

Vizite la plantatii viticole în scop de cunoastere a procesului de producere a vinului și de degustare a vinuri. Aceasta este considerată o activitate de publicitate prin autofinantare realizata de plantațiile viticole pentru a încuraja vanzarea pe loc și fidelizarea clientilor pe termen lung.

Itinerare vinicole – itinerare pitoresti prin zone de plantatii viticole facand legatura între diferie podgorii.

6. Alte forme de turism : precum cel științific și ecologic, ecoturism pentru pescuit și vanatoare sportiva, etnic, alpinism, turism de aventura, cicloturism, sporturi extreme, speoturism, presupun alte tipuri de interventii care pot fi exprimate prin :

• evidentierea și marcarea traseelor pentru alpinism, ascalade speoturism, realizarea unor centre de obtinere a echipamentului necesar pentru inchiriere ;

• stabilirea numarului de exemplare ce pot fi vanate anual și participarea cu trofee la manifestarile cinegetice, realizarea de pontoane și platforme pentru pescuit pe lacurile de acumulare ;

• crearea de conditii pentru practicarea sporturilor nautice pe lacurile de acumulare, acolo unde marginile de pamant sau betonate permint asemenea amenajari;

• monitorizarea de catre o administratie specializata a activitatii și circulației turistice din spatiile geografice protejate.

Prezentarea acestor minime cerinte care trebuie puse în practica în turismul Caraș-Severinean, arată ca acesta deține importante resurse naturale, culturale, umane, econimice, dar care nu sunt prea bine puse în valoare.

Acțiuni pentru pregătirea și formarea continuă a forței de muncă în turism care presupune :

• organizarea bianuala a unor întâlniri între Inspectoratul Școlar, decanatele facultatilor de profil din Caras-Severin si judetelor invecinate. Casa de Pensii, Agentia Judeteana de Ocupare a Fortei de Munca pentru a se stabili numarul de persoane care au incetat activitatea in turism si necesarul de forta de munca pentru urmatorii 3-5 ani in toate structurile turistice ;

• realizarea anuala de cursuri de calificare, recalificare pe durata scurta de 1-2 saptamani cu program intesiv de pregatire continua a celor care lucreaza deja in turism ;

• organizarea pentru Regiunea de Dezvoltare Vest a unei burse a locurilor de practica si munca in domeniul turismului.

Acțiuni de creștere a calitătii serviciilor turistice care pot contribui la atragerea unui număr mare de turiști și la cresterea încasărilor din acest domeniu de activitate :

• reabilitarea treptata a structurilor turistice existente si renuntarea la cele foarte uzate fizic si moral, cu exceptia monumentelor istorice ;

• crearea unei Asociatii judetene de Turism care sa asigure colaborarea dintre partenerii cu activitati turistice, inclusiv pentru cei din mediul rural si care sa sprijine realizarea unor centre de informare turistica si a unei promovari cat mai bune ;

• realizarea unui ghid turistic al judetului care sa includa toata oferta turistica, inclusive cea rurala, si unde fiecare detinator de structuri de primire, alimentatie, tratament, agrement, sa fie prezentat cu elemente de identificare (nume societate, proprietar, adresa, telefon mobil, e-mail, site internet).

• organizare de intalniri trimestriale intre directorii de societati, agentiile de turism, reprezentanti din administrațiile publice locale prin care sa se stabileasca prioritatile de investitii si de sprijinire pentru turism si realizarea de proiecte cu fonduri europene si din bugetele nationale.

5.2. Priorități și măsuri pentru dezvoltarea turismului în județul Caraș-Severin

Prioritatea nr. 1 Turismul montan

Turismul montan deține un urias potential de dezvoltare: domenii schiabile, domeniul alpin și subalpin, gradul ridicat de împadurire, relieful muntilor inlati cu toata gama de forme ale reliefului grlaciar si periglaciar, prezenta reliefului carstic cu toata gama sa de forme endo si exocarstului, lacuri carstice, lacuri de acumulare , chei, defilee, depresiuni intramontane, culoare.

Modernizarea si dezvoltarea statiunilor pentru sporturi de iarna, sporturi nautice, a statiunilor climaterice.

Grup țintă : – turiștii români din țara si din Regiune Vest

– turiștii străini, în special din Serbia si Ungaria din Euroregiunea DKMT, din țări europene .

Scop : Valorificarea resurselor spațiului montan ; atragerea și fidelizarea turistilor din regiune pentru dezvoltarea turismului montan cu toate formele sale : sporturi de iarna, sporturi nautice, drumetia montana, turismul deaventura, silvoturismul, turismul, endoturismul, speoturismul.

Activități : – Echiparea la standarde europene internationale a domeniilor schiabile.

– Cooperarea statiunilor montane in sistem de statiuni integrate : Semenic- Crivaia- Trei Ape ; Muntele Mic- Poiana Marului.

– Refacerea, renovarea la standarde europene a infrastructurii de cazare, agreement, masă si echiparea la standarde europene ;

– Iluminarea partiilor de schi ;

– Construirea instalatiilor pentru producerea zapezii artificiale, cu respectarea normelor de protectie a mediului ;

– Marcarea și refacerea marcajului traseelor turistice montane ( a potecilor )

– Amenajarea punctelor de belvedere, de unde se deschid pentru turisti privelisti unice 

– Amenajarea unui parc de agrement pe platoul Semenic ;

– Înfiintarea unei rețele de comunicare și interventie rapida în zona montana ( dispecerat integrat de alarmare si comunicare interactiva intre unitatile de interventie : politie, jandarmerie, ambulanta, pompieri, protectia civila, gardieni publici, salvamont, spital de urgente. )

– Încurajarea și sustinerea investitorilor romani si straini in domeniul turismului montan.

Locație : Stațiunile : Semenic, Crivaia, Trei Ape, Muntele Mic, Poiana Mărului, Gărâna si în fostele statiuni din perioada de la sfarsitul secolului al XIX-lea si prima jumatate a secolului al XX-lea ;

Prioritatea nr. 2 Turismul balnear

Turismul balnear are un potențial imens de dezvoltare. Turismul balneo are avantajul că poate atrage doua feluri de turiști : turiștii care vin pentru tratament și turistii care vin pentru agrement si pentru atractivitatea apelor termale.

Dezvoltarea balneoturismului în judetul Caras-Severin va urmari înfiintarea unor centre SPA-wellnes. Pe langa balneoterapii, acestea ofera posibilitatea relaxarii si recreerii si se adreaseaza, în special turistilor cu venituri mari. Un aspect de o importanta majora pentru investitiile de acest gen este ca, astfel de centre înlatura caracterul sezonier al balneoturismului traditional.

Grup țintă : – turisti români din Regiunea Vest și Euroregiunea DKMT

turisti straini în special din țările europene : Germania, Ungaria, Italia, Franta.

Scop: Valorificarea resurselor de apa minerala si termala; atragerea si fidelizarea turistilor din regiune pentru dezvoltarea turismului de odihna si balnear .

Activități : 1 Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii balneare.

2 Dezvoltarea de spatii de cazare.

3 Crearea unei oferte diversificate de petrecere a timpului liber :

– terenuri de sport ;

– programe de divertisment ;

4 Promovarea statiunilor

5 Refacerea patrimoniului architectonic de vilegiatura

Locație : Băile Herculane

Dezvoltarea centrelor SPA si wellnes

Grup țintă : – turisti romani cu posibilităti financiare mari;

– turisti straini în special din tarile europene : Germania, Ungaria, Italia, Olanda, Franța

Locație: Băile Herculane

Dezvoltarea serviciilor de tratament și balneoterapie

Grup țintă : – turisti români, în special cei trecuti de 50 de ani, din țara noastra ;

turisti straini, in special cei trecuti de 50 de ani, in special din tarile europene : Germania, Ungaria, Italia, Franta.

Prioritatea nr. 3 Turismul cultural și religios

Județul Caraș-Severin deține un patrimoniu istoric, cultural și religios care acopera o perioada foarte mare de timp. Astfel, turistul interesat de obiectivele turistice, poate vizita foste asezari dacice, cetati medievale, biserici, manastiri care sunt dovada evolutiei religioase a locuitorilor din zona, muzee de istorie, industriale, tehnice, colectie de mineralogie si etnografie, localitati care pastreaza inca nealterate traditiile autohtone.

Circuitele turistice pe care trebuie dezvoltat turismul cultural si religios au posibilitati numeroase de configurare. Se pot stabili trasee tematice, care sa vizeze un singur tip de obiective sau acestea pot fi intercalate pentru a realiza un circuit cat mai atractiv. Aceasta sarcina revine, din nou, agentiilor de turism, care vor trebui sa-si construiasca oferta in functie de cerintele turistilor.

Grup tinta : – elevii si studentii din Regiunea Vest si din Euroregiunea DKMT ;

– turisti romani si straini, in special cu studii medii sau superioare ;

– membrii ai confesiunilor religioase ;

– studentii facultatilor de teologie.

Scop : Atragerea turistilor in grupuri organizate, care sa beneficieze de excursii, sejururi cu mare incarcatura emotionala.

Locație : – localitatile cu obiective turistice de factura culturala si istorica ( muzee, case memoriale, ceati ).

– localitatile in care se desfasoara diferite manifestari culturale.

Activități : 1 Restaurarea, conservarea și amenajarea corespunzatoare a obiectivelor turistice.

2 Dezvoltarea infrastructurii turistice.

3 Organizarea unor activitati de agrement cu tenta istorica : turnir ; – demonstratii.

4 Formarea de personal turistic specializat pentru asistenta turistilor.

Prioritatea nr. 4 Ecoturismul

Turismul ecologic în județul Caraș-Severin este caracterizat, în special de călătoriile scurte, la sfârșitul saptămânii. Studiul actual de valorificare, este insuficient. Sunt dezvoltate unități turistice în zone cu potențial, dar nu și servicii specifice acestui tip.

Potentialul de dezvoltare al ecoturismului in judetul Caras-Severin este considerabil. Rezervatiile naturale si celelalte resurse naturale de care dispune judetul sunt cadrul propice pentru organizarea drumetiilor, a zborurilor cu parapanta, a plimbarilor cu ATV-ul si a traseelor parcurse pe bicicleta.

Apele de suprafata, populate cu peste, prezinta un potential foarte mare pentru pescuitul sportiv organizat, in plus, exista zone in care se practica turismul cinegetic.

Drumeții :

Grup țintă : – tinerii din regiune de Vest

– străinii atrași de zonele nepopulate și de cadrul natural oferit de resursele naturale ale județului Caraș-Severin.

Scop : Exploatarea și promovarea resurselor naturale și climaterice, oferind posibilități de relaxare activa într-un mediu natural nepoluat.

Activități :

1. Crearea infrastructurii necesare :

– puncte de informare;

– locuri de odihna;

– asigurarea semnalului de telefonie mobila ;

2. Amenajarea traseelor turistice.

3. Formarea de personal turistic specializat pentru asistenta turistilor :

– ghizi turistici ;

– salvamont;

Locație: – zona montană ;

– rezervațiile naturale și padurile dinjudet ;

– parcurile naturale si nationale.

Prin aplicarea acestor măsuri și prioritati privind dezvoltarea judetului Caraș-Severin, se va încerca reducerea degradării mediului înconjurator, cu scopul de a menține acest județ în fruntea celor mai valorificate județe din punct de vedere turistic.

5.3. Implicațiile practicării turismului în județul Caraș-Severin

Turismul sprijină participarea mai activă a factorilor locali la dezvoltarea socio-economică generală, la ameliorarea condițiilor de viață ale locuitorilor și la mai buna stabilitate demografica și economică a tuturor așezărilor umane. Această dinamica participare se poate cuantifica prin urmatoarele efecet :

efecte socio-economice prin care se obține relansarea economică a localitatilor, valorificarea durabila a resurselor, cresterea numarului de locuri si reducerea treptata a somajului, cresterea cifrei de afaceri si a investitiilor directe in turism si sectoarele conexe ;

efecte ecologice exprimate în mod direct prin păstrarea biodiversitătii, respectarea specificului local si a identitatii culturale, antrenarea tinerilor in actiuni de ecologizare a mediului, eliminare constructiilor industriale deteriorate si abandonate, refaceri ecologice prin impaduriri si reducerea fenomenelor de eroziune, alunecari, constientizarea populatiei si a turistilor in vederea pastrarii calitatii actuale a mediului inconjurator.

Pentru ca importante resure turistice existente în județul Caraș-Severin să poată fi puse în valoare în cadrul unei strategii de dezvoltare turistică armonioasă și responsabila trebuie vizate cateva obiective majore :

1. Modernizarea cailor de acces spre principalele areale sau obiective turistice prin reabilitarea, extinderea și diversificarea infrastructurii de comunicație, feroviare, și rutiere, cu tronsoane diferențiate cu rang și importanță( internatională, natională, regională și locală).

Pentru ca activitatile turistice sa marcheze un eveniment si sa se înscrie pe o curba ascendentă este absolut necesara asigurarea cu prioritate a accesibilitatii la principalele zone sau obiective de interes turistic.

Această acțiune ar trebui să preceadă celelalte investiții din domeniul turismului, principalele trasee de acces sau de legătură dintre localitățile cu potențial turistic care ar urma să fie modernizate fiind următoarele Doclin-Comorâște; Slatina Timiș-Gărâna; Teregova-Lacul Trei Ape; Sichevița-Ravensca-Bârz-Dalboșeț; Teregova-Rusca-Cornereva; Ruschița-Făget; Crivaia-Prigor; Poiana Mărului-Muntele Mic.

Pentru facilitarea accesibilității în aceste areale turistice este necesară de asemenea , redeschiderea și modernizarea aeroportului din Caransebeș.

Tronsoanele menționate duc spre sau fac legătura între obiective sau zone turistice cu o mare atractivitate turistică, facilitând accesul spre principalele obiective turistice și spre majoritatea destinațiilor incluse în diverse pachete de oferte turistice. Parcurgerea lor va oferi posibilitatea cunoașterii unor aspecte inedite ale culturii materiale și spirituale, precum și monumente ale naturii de interes național sau local-regional.De asemenea, modernizarea acestora oferă posibilitatea realizării unor circuite/trasee turistic funcționale de durată scurtă (1-2 zile) sau medie (3-4 zile,

adresabile în primul rând formei de turism itinerant cu valențe culturale, care să includă vizitarea monumentelor cultural istorice și de tehnică industrială cu un grad de atractivitate ridicat, în care să fie incluse obiective turistice transfrontaliere din Microregiunea Vârșeț, în cadrul Programului de Vecinătate Caraș-Severin (România) și Vârșeț (Serbia), cooperare transfrontalieră pe termen lung.

2. Dezvoltarea infrastructurii generale și cu specific turistic, atragerea de noi localitati si pensiuni in circuitul turistic, modernizarea si adoptarea functionala a bazelor de cazare, a unitatilor de agreement-divertisment existente in paralel cu edificarea altora noi.

În aceasta directie se inscriu initiativele Oficiului Judetean de Consultanta Agricola Caras-Severin din Resita privind atragerea de noi localitati si pensiuni turistice in retelele de profil existente, ANTREC, OVR, Asociatia Turismului Rural, sau nou constituita Cooperativa Agroturistica a Banatului Montan( pensiunile din Dognecea, Văliug, Baziaș, Poiana Mărului), materializate nu doar prin cresterea numarului de localitati posesoare de pensiuni turistice omologate si integrate in circuite turistice tematice, ci si pirntr-o crestere considerabila a bazei de cazare in cadrul pensiunilor turistice si agroturistice, obiectivele si realizarile diverselor programe initiate si derulate traditionale.

Pe viitor derularea activitatilor de turism rural ar trebui sa se realizeze in cadrul unui program de parteneriat integrat Caraș-Severin-Microregiunea Vârseț, coordonat de un centru de comandă strategic la nivel regional si transfrontalier, in măsură sa asigure “punerea în retea “ a tuturor actorilor si locatiilor implicate sau implicabile in acest domeniu prin gruparea si organizarea pe termen lung a tuturor retelelor turistice, asociatiilor locale si a pensiunilor independente intr-o asociatie comună.

Pe langa aspectele deja mentionate, una din preocuparile permanente ale acestui organism ( Asociatia pensiunilor agroturistice din Banatul Montan) de coordonare, trebuie sa fie crearea unei baze de date computerizate permanent actualizate, care sa fie pusa la dispozitia turistilor existenti sau potentiali, precum si realizarea unei publicatii moderne si eficiente prin mijloace mass-media, editarea si difuzarea in teritoriu a unor pliante, brosuri, ghiduri și monogradii turistice a zonelor cu potential turistic din judet, care sa vizeze integrarea “satelor turistice” într-un sistem turistic functional si unitar de dezvoltare si exploatare.

3. Diversificarea și creșterea calității serviciilor generale și auxiliare în vederea valorificarii integrale a parteneriatului atractiv al fiecarui teritoriu prin promovarea formelor de turism și activitătile aferente specifice ofertei turistice prezente sau posibil a fi realizată prin amenajari

specifice : turism recreativ montan( drumetii montane, alpinism, sporturi de iarna)

turism balneoclimateric, turism cinegetic, turism piscicol, turism stiintific specializat, de hobby si de vizitare( areale naturale protejate, parcuri naturale si nationale, rezervatii naturale, monumente ale naturii, monumente istorice si industriale), turismul de drumetie, odihna si agrement.

În paralel trebuie extinse la toate localitatile rurale integrate in circuitul ruristic, actiunile directionate pe diversificarea serviciilor suplimentare puse la dispozitia turistilor, care sa acopere o gama cat mai diversificata de optiuni si necesitati recreatice, culturalizante sau curative in vederea nu doar a atragerii unui volum mai ridicat de turisti, ci si a satisfacerii complete si complexe a unei cereri in continua diversificare.

Turismul recreativ montan, gasește un teren propriu de afirmare cu precadere în perimetrul comportamentului montan, trasee turistice din cadrul acestora având ca puncte de plecare o serie de localităti de la baza lor : Reșița, Caransebeș, Văliug, localitătile aflate pe văile Barzavei, Timisului, Nerei, pentru Munții Semenicului ; Oravita, Anina, Carbunari, pentru Muntii Aninei ; Caransebeș, Otelul Roșu, Poiana Mărului, pentru Muntii Tarcului ;

În zona montană există de asemenea, conditii favorabile afirmării turismului recreativ hivernal bazat pe valorificarea zapezii, singurele locatii destinate practicarii sporturilor de iarnă fiind reprezentate deocamdata de Semenic, Muntele Mic, Crivaia și Gărâna. Valorificarea integrala a resurselor turistice climatice montane prin intermediul sporturilor de iarna impune edificarea unei baze tehnico-materiale turistice adecvate, care sa includa noi amenajari de partii, baze de cazare, alimentatie publică, agrement-divertisment, si transport pe cablu.

Având in vedere posibilitatile multiple de practicare a drumetiilor, alpinism si sporturi de iarna, turism de odihna si recreere, turism de transit, turism stiintific, pe de o parte si necesitatea revitalizarii activitatilor turistice si ridicarea statutului de statiune de nivel national a: Semenicului, statiunii Crivaia si a Muntelui Mic, principalii poli turistici ai judetului Caraș-Severin.

Avand in vedere faptul ca statiunile mici și mijlocii reprzinta structuri turistice mult mai flexibile, care permit o exploatare eficienta, dar rationala a acviferelor minerale, Coclova Montana, Mehadica, un obiectiv prioritar al politicilor de dezvoltare turistica l-ar putea constitui, reabilitarea, extinderea si corelarea la exigentele actuale, in paralel cu diversificarea profilului functional al statiunilor : Trei Ape, Secu, Poiana Mărului, Aurora Banatului-Anina, Buhui.

Interventiile prioritare reclamete de acest deziderat ar trebui sa vizeze printre altele, modernizarea cailor de acces spre unele din aceste statiuni, delimitarea exacta a arealelor turistice, oprirea taierii

padurilor pe versantii lacurilor de acumulare , padure cu mare rol de protectie si stabilitate a versantilor, asa cum se intampla cu padurile de pe versantul stang al lacului de acumulare de la Secu, în apropierea râului Alb.

Turismul cinegetic se poate desfasura în apropierea asezărilor rurale, cu precadere in arealele montane, unde intinsele suprafete forestiere adapostesc o serie de specii faunistice de interes cinegetic. Pentru derularea sa optimă este mecesara amenajarea unor parcuri de vanatoare specializate, care impugn o strictă monitorizare a acestei activitati.

Avand in vedere ca aceasta forma de turism este destinata unui segment redus de populatie este necesara edificarea sau modernizarea unor baze specifice turismului cinegetic, masuri care trebuie sa se extinda si asupra formarii unui personal silvic de insotire calificat.

Turismul piscicol dispune de condiții de practicare doar în cadrul câtorva suprafețe lacustre naturale și artificiale, însă poate fi practicat, alături de acestea și în lungul principalilor afluenți ai acestora și în lungul principalelor rețele hidrografice: fluviul Dunărea și îndeosebi pe râurile Nera, Caraș, Bârzava, Pogăniș, Bistra, Timiș, Cerna și a principalilor afluenți ai acestora, mai ales din zona montană (Tabelul Nr. ). În acest caz gospodăriile rurale și pensiunile rurale intrate în rețeaua de turism rural se pot implica direct în vederea asigurării de locuri de cazare pentru turiști și asigurării a altor servicii solicitate de aceștia.

Turismul de drumeție, odihnă și agrement, condiții propice de afirmare cu precădere în zonele montane ale județului, precum și pe Văile: Dunării, Timișului, Cernei, Bistrei, Nerei, Carașului, Bârzavei, Pogănișului și în suprafețele forestiere care le însoțesc.

Investițiile prin extinderea gradului de echipare turistică, precum și prin reabilitare, adaptarea și modernizarea funcțională a celor existente.

În condițiile în care principalele posibilități de valorificare a potențialului turistic al județului au fost prefigurate, subliniem faptul că în virtutea patrimoniului natural și antropic complex și a valorii sale atractive ridicate, coroborate cu posibilitatea conceperii unui produs turistic original – una din principalele direcții de dezvoltare a turismului din regiunea analizată și din cea transfrontalieră (microregiunea Vârșeț) este și va rămâne turismul rural. Având în vedere nivelul actual de dezvoltare a sectorului turistic condițiile specifice județului Caraș-Severin (Banatul Montan) și a microregiunii (Serbia) dezvoltarea și consolidarea acestei forme de turism – turismul rural, presupune primul rând crearea unei imagini autentice a spațiului montan rural bănățean, însoțit serie de măsuri generale și specific bazate pe coordonate creionate în cadrul strategiei de dezvoltare.

Turismul științific specializat (inclusiv didactic educativ) și de vizitare (agrement) este favorizat de existența a numeroase areale naturale cu stilul de rezervație care protejează o serie de elemente de floră și faună rare, endemice și/sau relicte, cele mai importante fiind: Cheile Nerei-Beușnița, Cheile Carașului, Valea Cernei, Masivul Domogled, relieful glaciar din Munții Țarcu-Godeanu, monumente industriale, Defileul Dunării (Clisura de Sus a Dunării) etc.

Turismul științific și de vizitare poate fi stimulat și prin conturarea unor circuite tematice precum:

– Spectacolul istoriei, spectacolul naturi: croazieră pe Dunăre în zona defileului și a Parcului Național Porțile de Fier;

– Saluti et letitiae… credință, istorie, natură – trepte ale sănătății și fericirii – Băile Herculane – Orșova – croazieră pe Dunăre până la Moldova nouă – vizitarea satelor de cehi: Gârnic-Sfânta Elena-Oravița-Anina-Bozovici-Băile Herculane;

– Valori cultural-istorice: Reșița – Caransebeș – Jupa (castru roman) – Culoarul Timiș-Cerna – Băile Herculane – Bozovici – Anina – Oravița – Reșița.

– Circuitul mănăstirilor Reșița – Mănăstirea Brebu – Mănăstirea Teiuș – Caransebeș – Palatul Episcopal Caransebeș – Schitul Piatra Scrisă (Armeniș) – Mănăstirea Sf. Ana (Orșova) – Mănăstirea Baziaș – Mănăstirea Slatina Nera – Mănăstirea Călugăra (Ciclova Montană) – Mănăstirea Bocșa Izvor (Bocșa Vasiovei) – Reșița, care poate fi extins și transfrontalier la Mănăstirea Mesici și

Mănăstirea Srediste și Palatul Episcopal Vârșeț din microregiunea Vârșeț, la acest traseu se mai pot include și edificii laice similare aflate pe acest traseu;

Circuitul minelor din Județul Caraș-Severin: Reșița – Caransebeș – Armeniș – Mehadia – Bozovici – Anina – Oravița – Ciclova Montană – Sasca Montană – Moldova Nouă – Oravița – Bocșa – Ocna de Fier – Dognecea – Doman –Reșița, prin amenajarea în condiții de siguranță a unor galerii de mină dezafectate din zonele miniere de tradiție din Banatul Montan sau din clădirile de suprafață care pastreaza o arhitectura montanistica a cladirilor din secolele XVIII- XIX și prima jumatate a secolului XX-lea

Turismul de congrese și reuniuni ocazionat de desfășurarea unor manifestări tradiționale sau științifice (congrese, conferințe, simpozioane etc.) ar putea găsi centrat în municipiul Reșița, Caransebeș, în stațiunile Băile Herculane și Crivaia locații favorabile, stimularea presupunând edificarea unor centre moderne profesionale capabile să găzduiască astfel de evenimente.

Vârșețul dispune de unități de cazare care au spații excelente pentru desfășurarea unor reuniuni, întruniri, congrese, simpozioane, manifestări de anvergură atât în unități turistice (Vila Berg) sau sportive (Centrul Millenium). În cadrul acestei forme de turism se poate colabora transfrontalier prin organizarea în comun (Județul Caraș-Severin-Vârșeț).

Bibliografie

1. Bran Florina, Tamara Simon, Nistoreanu Puiu , Ecoturism, Edit Economica , 2000

Dinu Mihaela, Ecoturism, Edit CD Press, Buc,2005

3. Dinu Mihaela; Pețan, Ioana, Geografia turismului în România, Editura Universitară, București, 2005

4. Glăvan Vasile , Geografia turismului în România, Edit Fundației “România de Mâine” , Buc, 1995

5. Ionescu Ion, Turismul : Fenomen social-economic și cultural, Edit Oscar Print ,Buc 2000

6. Neacșu Nicolae, Turismul și dezvoltarea durabilă, Edit Expert, Buc 2002

7. Neacșu Nicolae, Oscar Snak, Petre Baron, Economia Turismului Edit Prounivesitaria, Buc 2006, Editia a II- a

8. Neacșu Nicolae, Băltărețu Andreea, Economia Turismului, studii de caz, legislație, Editura Uranus, București 2005,

9. Nistoreanu, Puiu, Economia turismului: teorie și aplicații, Editura ASE, București, 2005

10. Zaharia Valentina, Economia și organizarea serviciilor hoteliere și de alimentație,Editura Luminalex, București 2002.

11. Anuarul statistic al României, Editura Institutul Național de Statistică, București, 2004-2007

12 http://www.ccia-cs.ro/

13 http://turism.cjcs.ro/ro/turism-de-nisa.php

14 ttp://www.carasseverin.insse.ro/main.php?id=384

15 http://www.cjcs.ro/strategie-dezvoltare-integrata.php

16 ttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Cara%C5%9F-Severin

17 http://www.rotravel.com/Locuri/Banat-and-Crisana/Judetul-Caras-Severin-

Anexa 1

Sursa : http://turism.cjcs.ro/ro/unitati-cazare.php

Anexa 2

Harta județului Caraș-Severin

Anexa 3

Reșița

Cheile Carașului

Moldova Nouă

Monumentul Turismului

Stațiunea Băile Herculane / Valea Cernei

=== Concluzii ===

Concluzii

Prin aceasta lucrare am realizat că județul Caraș-Severin dispune de foarte multe resurse naturale și antropice pe care județul le poate valorifica în scopul dezvoltării ecomomiei.

În aceasta lucrare am prezentat anumite aspecte legate de judetul Caraș-Severin pe capitole și subcapitole și anume: în capitolul unu am evidențiat turismul științific, prin formele sale și avantajele practicării acestui tip de turism care este predominant în judet, și prin care județul este recunoscut în tara și strainătate.

În capitolul doi am prezentat județul prin anumite aspecte legate de: scurt istoric al județului , de localizarea grografică și accesibilitate care este foarte importantă pentru acest județ, deoarece prezintă un avantaj față de celelalte judete, prin vecinătatea cu Serbia în parte de Sud-Vest, și prin intrarea Dunării în țara noastră prin localitatea Baziaș. Elementele demografice un alt aspect important în prezentarea județului Caraș-Severin, un ultim aspect din acest capitol reprezintă nivelul de dezvoltare economică care este reprezentat prin Municipiile Reșița și Caransebeș, care sunt cele mai importante surse de dezvoltare a judetului.

În capitolul trei prezentăm oferta turistică și baza tehnico-materiala a județului Caraș-Severin, începem cu potentialul turistic al județului care este foarte valoros, prin turismul montan, sporturi de iarna , odihnă și recreere. Prezentăm aici și atractiile turistice naturale cum ar fi: rezervațiile naturale, parcurile naturale de o importanta deosebită. Atracțiile turistice naturale un alt aspect al acestui capitol cum ar fi: Monumentul Turismului , stațiunile turistice din județ :Trei Ape , Semenic, Crivaia, și nu în ultimul rând Băile Herculane una din cele mai importante stațiuni balneare din țară.

Un alt aspect important caracteristicile bazei tehnico-materiale și a ofertei de servicii, prin care se enumără structurile de cazare , structurile de alimentație și modalitatile de tratament și agrement. Un ultim aspect din acest capitol este forța de muncă din turism care este reprezentată de un număr restrans de oameni din județ.

În capitolul patru prezentăm circulația turistică din județul Caraș-Severin, prin numărul de turisti cazați care este în scadere în perioada 2001-2006 de la 141322 cate a fost în anul 2001 până la 108043 cât sa estimat în anul 2006, numărul de înnoptari turistice a avut o evoluția ascendentă din anul 2001 până în anul 2006, sejurul mediu care este un factor important în circulația turistică a avut o evoluție ascendentă între anii 2001 – 2006, în anul 2001 a fost de 5,42 zile turist iar în anul 2006 a fost de 7,22 zile turist, densitatea turistică reprezinta un indicator care arată cat de solicitate sunt țările de destinație, a avut o evoluție descrescatoare.

Un ultim aspect este gradul de ocupare care a oscilat între 44,3% cat a fost în anul 2001 ,, până la 51,2% cât sa realizat în anul 2003, și a ajuns în anul 2006 la 44,4%.

În capitolul cinci prezentăm perspectivele dezvoltării turismului în judetul Caraș-Severin, facand o analiză Swot și valorificând punctele slabe și punctele tari ale județului.

Am luat în considerare trei aspecte importante privind dezvoltarea județului și anume: Obiectivele privind dezvoltarea județului Caraș-Severin, prin care remarcăm obiectivele generale, obiectivele specifice și obiectivele punctuale. Un alt aspect important reprezintă Implicațiile practicării turismului în județul Caraș-Severin prin modernizarea căilor de acces , dezvoltarea infrastructurii generale și cu specific turistic, prin diversificarea și creșterea calității serviciilor generale și auxiliare.

Și un ultim aspect reprezintă Prioritățile și măsurile pentru dezvoltarea turismului în judetul Caraș-Severin, cele mai importante dintre priorități sunt: turismul montan, turismul balnear, turismul cultural și religios și ecoturismul.

În această lucrare am evidențiat aspectele pozitive și negative ale județului Caraș-Severin, pentru a valorifica nivelul de dezoltare economică și pentru a scoate în evidență valorile pe care le are acest județ în perspectiva dezvoltării sale.