Statiunea Poiana Brasov

Cap.I Aspecte teoretice cu privire la activitatea

turistică

1.1. Cererea turistică

Cererea turistică reprezintă componenta cea mai dinamică a pieții turistice cu un puternic caracter de complexitate dat de varietatea segmentelor populației și de motivația turistică. Nu putem vorbi de cererea turistică fără să amintim de consumul turistic, care reprezintă de fapt materializarea cererii sau suportul material de satisfacere a cererii.

Def:"Cererea turistică reprezintă ansamblul persoanelor care își manifestă dorința de a se deplasa periodic și temporar în afara reședinței proprii, pentru alte motive decât prestarea unor activități remunerate la locul de destinație."1

Def:Consumul turistic este reprezentat de cheltuielile efectuate de către purtătorii cererii turistice pentru achiziționarea unor servicii și bunuri legate de motivația turistică."

Din definițiile de mai sus reies două modalități de exprimare a cererii turistice:

cererea turistică manifestată sau reală-este acea cerere care s-a exteriorizat, s-a
manifestat într-o anumită perioadă de timp;

cererea turistică nemanifestată, neconcretizată sau prezumată-este acea cerere care
există potențial în concepția unui consumator, aceasta putând fi evaluată și
cuantificată pe baza unui studiu al evoluției cerințelor.

Cele două tipuri de cerere enunțate mai sus respectiv cererea reală și cererea prezumată formează cererea turistică potențială. Consumul turistic se poate realiza în mai multe etape în timp și spațiu:

înainte de deplasarea spre locul de destinație turistică, dar legat de acesta,
de exemplu procurarea echipamentului sportiv;

în timpul deplasării spre locul de destinație, de exemplu transportul
turiștilor;

la locul de destinație-cazare, masă, agrement, tratament.

1 O. Snack, P. Baron, N. Neacșu – Economia turismului, ed. Expert, Buc, 2001 pag. 158

Caracteristicile cererii turistice :

caracter dinamic;

concentrarea în țările și regiunile dezvoltate pe plan economic;

grad ridicat de complexitate și eterogenitate ceea ce duce la segmentarea pieței
turistice după mai multe criterii: vârstă, categoria socio-profesională, obiceiuri de
consum etc;

gradul ridicat de mobilitate al turistului determinat de rigiditatea ofertei;

un puternic caracter sezonier dat de distribuția inegală și de caracterul de
nestocabilitate al ofertei precum și datorită dependenței circulației turistice față de
condițiile naturale.

Caracteristicile consumului turistic:

coincidența în timp și spațiu a consumului și producției turistice;

volumul consumului este dat de nivelul prețurilor efective și de venitul disponibil
al consumatorilor;

concentrare puternică în timp și spațiu dar și în motivație; motivație care poate fi
dată de odihnă, recreere sau poate predomina interesul pentru afaceri, sănătate
ș.a.m.d.

Astfel pentru ca cererea turistică să se transforme într-un act de consum, trebuiesc îndeplinite cel puțin trei condiții: timp liber, venit disponibil și motivație. Trebuie precizat că sursa generatoare a cererii turistice este reprezentată de populație.

1.2. Oferta turistică

Dacă în cadrul cererii turistice consumul turistic reprezenta materializarea cererii, oferta turistică generează producția turistică. Astfel pentru a realiza diferențierea celor doi termeni, de ofertă turistică, respectiv producție turistică, recurgem la definirea acestora.

Def :” Oferta turistică este repreyentată de cadrul și de potențialul natural și antropic , echipamentul de producție a serviciilor turistice , ansamblul bunurilor

materiale și serviciilor destinate consumului turistic, forța de muncă specializată în activitățile specifice, infrastructura turistică și condițiile de comercializare (preț, facilități)."2

Def :” Producția turistică reprezintă ansamblul de servicii care mobilizează forța de muncă, echipamentul turistic și bunurile materiale și care se materilizează într-un consum efectiv."

Relația dintre cererea și oferta turistică se diferențiază pe piața bunurilor materiale, în funcție de anumite particularități cum ar fi:

producția turistică poate fi cel mult egală cu oferta, în timp ce pe piața
bunurilor materiale, oferta este cel mult egală cu producția;

oferta turistică există și independent de producția turistică, pe când
producția turistică nu se poate realiza în afara ofertei; în schimb pe piața
bunurilor materiale oferta nu se poate detașa de producție;

structura ofertei turistice nu coincide cu structura producției turistice, pe
când structura ofertei de bunuri reflectă structura producției respective;

oferta turistică este fermă, adică există atâta timp cât există și elementele
care o compun, pe când producția este efemeră existând odată cu
manifestarea consumului (dispare odată cu încetarea acestuia).

Relația dintre oferta și producția turistică este de intercondiționare reciprocă:

– oferta este sursă a producției turistice;

– iar producția este cea care dă viață ofertei și o mobilizează.
Caracteristicile ofertei turistice:

Caracter complex și eterogen datorită componentelor sale structurate astfel:

patrimoniul turistic – este elementul de atracție al cererii turistice, fiind format din totalitatea valorilor naturale și antropice ale unei zone;

echipamentul turistic – este reprezentat de ansmblul activelor fixe și circulante care generează satisfacerea nevoilor turiștilor ;

2 R. Minciu, A. Ispas – Economia turismului, Universitatea "Transilvania", Brașov, 1994 pag. 13

serviciile prestate și bunurile oferite spre consum turiștilor (bunuri cu

destinație turistică exclusivă);

– forța de muncă – componenta care transformă elementele de mai sus din potențiale în efective.

Totodată complexitatea ofertei este dată și de numărul mare de prestatori,fabricanți ai produselor turistice.

Imposibilitatea deplasării ofertei – aceasta nu presupune mobilitatea produsului turistic ci a consumatorului;

Rigiditatea ofertei – adaptabilitatea redusă la variațiile cantitative și calitative ale ofertei turistice;

Nestocabilitatea ofertei turistice – nu poate fi stocată, astfel ea se pierde odată neconsumată;

Este dependentă de echipamentele turistice , de numărul și de structura forței de muncă .

Din analiza caracteristicilor ofertei și producției turistice reiese faptul că nonconcordanța în timp și spațiu a cererii cu oferta turistică poate genera efecte economice și sociale de mare amploare concretizate in : satisfacerea necorespunzătoare a turiștilor, utilizarea necorespunzătoare a echipamentelor , prelungirea duratei de amortizare a acestora etc.

Posibilitatea substituirii unui tip de ofertă cu un altul: presupune ca elementele componente ale ofertei să aibă un caracter polifuncțional (să satisfacă alternative de consum diverse) precum și substituirea motivațiilor turistice la un moment dat.

Astfel oferta este structurată în trei componente :

1. Resurse turistice, acestea costituie de fapt "materia primă" necesară actului turistic.

2. Baza tehnico-materială a turismului, componentă principală a ofertei turistice ,
aceasta fiind structurată la rândul ei în două:

a) Baza tehnico- materială specifică alcătuită din:

baza tehnico materială de cazare;

baza tehnico materială de alimentație;

baza tehnico materială de transport;

baza tehnico materială de agrement;

baza tehnico materială de tratament.

b) Baza tehnico-materială generală care cuprinde:

căi de comunicație;

mijloace de transport;

rețeaua de alimentare;

instalații de telecomunicații. 3. Forța de muncă .

1.3. Noțiunea de turism. Tipuri de turism.

Definiția – dată de O.M.T.

'Turismul include activitățile desfășurate de persoane în decursul călătoriilor și sejururilor în locuri situate în afara mediului lor obișnuit, pentru o perioadă care nu depășește un an, în scopuri de recreere (loisir), de afaceri sau din alte motive."

Definiția – dată de profesorul Oscar Snack

"Turismul reprezintă ansamblul activităților și relațiilor generate de organizarea și desfășurarea unei călătorii de agrement sau în alte scopuri precum industria care concură la realizarea acestuia: întreprinderile de transporturi, de alimentație publică, de prestări servicii, agenții de voiaj etc."

Au existat și opinii contra turismului, una dintre acestea fiind exprimată de psihologul Claire Lucques care a dat următoarea definiție:

'Turismul este o cheltuială inutilă și nefastă, consecință a tendiței spre risipă și distrugere a bogățiilor materiale în scopul satisfacerii plăcerii."

Tipuri de turism

Turismul domestic sau intern reprezentat de totalitatea rezidenților dintr-o țară care călătoresc doar în interiorul țării lor.

Turismul receptor sau "inbound tourism" cuprinde străinii care călătoresc într-o
țară vizată .

3. Turismul emițător sau "outbound tourism" dat de locuitorii (rezidenții) țării vizate
care călătoresc într-o altă țară.3

Prin combinarea acestor trei tipuri de turism ia naștere o altă categorie de turism care se clasifică din punctul de vedere al manifestării cererii pentru servicii în:

Turismul intern rezultat prin combinarea turismului domestic cu cel receptor;

Turismul național o combinație de turism domestic și turism emițător;

Turismul internațional ale cărui componente sunt turismul receptor și cel emițător.

1.3.1 Tipuri de participanți la mișcarea turistică

1. Vizitatorul internațional – definit în concept statistic – "orice persoană care călătorește spre o țară, alta decât cea în care își are reședința uzuală, dar în afara mediului său obișnuit, pentru o perioadă ce nu depășește 12 luni; vizita având alt scop decât exercitarea unei activități remunerate din partea sau în interesul țării vizitate."4

Vizitatorii internaționali se grupează în:

turiști – sunt vizitatori care petrec cel puțin o noapte (înnoptează) în
unitățile de cazare colective sau private din țara vizitată;

vizitatorii de o zi – nu petrec noaptea în unitățile de cazare colective sau
private ale țării vizitate;

pasagerii în croazieră – sunt acei călători care sosesc pe o navă fluvială sau
maritimă într-o țară chiar și pentru mai multe zile, dar înnoptează la bordul
navei acostate în port.

În această grupă intră și pasagerii și proprietarii iahturilor de agrement, precum și pasagerii grupurilor organizate din cadrul tururilor în circuit care înnoptează în vagoanele de dormit ale trenurilor.

3 O. Snack, P. Baron, N. Neacșu -Economia turismului, ed. Expert, Buc, 2001 pag.24

4 R. Minciu, A. Ispas – Economia turismului, Universitatea "Transilvania", Brașov, 1994 pag. 13

2. Vizitatorul domestic – "orice persoană rezidentă într-o țară, care călătorește în afara mediului său obișnuit, spre o destinație din interiorul țării, pentru o perioadă nu mai mare de 12 luni, scopul vizitei fiind altul decât exercitarea unei activități remunerate."5

În cadrul grupei de vizitatori domestici intră:

a) Turiștii care petrec cel puțin o zi într-o unitate de cazare privată sau colectivă, din zona vizitată.

D.p.d.v. a duratei sejurului O.M.T. – ul grupează turiștii care petrec cel puțin o noapte într-o unitate de cazare din zona vizitată în 5 categorii:

de la 1 la 3 de zile;

de la 4 la 7 de zile;

de la 8 la 28 de zile;

de la 29 la 91 de zile;

– de la 92 la 365 de zile.

b) Vizitatorii de o zi sau excursioniștii – acele persoane care călătoresc pentru plăcerea proprie ca și turistul, dar pe o durată mai mică de 24 de ore (fără să înnopteze) .

Înregistrările statistice ale vizitatorilor domestici din România, urmăresc sub 2

aspecte mișcarea turiștilor interni:

prin raportarea agențiilor de turism (detailiste și tour-operatoare) la
serviciile vândute;

prin raportarea unităților de cazare la număul de înnoptări turiști.

5 R. Minciu, A. Ispas – Economia turismului, Universitatea "Transilvania", Brașov, 1994 pag. 13

1.3.2. Elaborarea unor metode statistice necesare măsurării volumului activității turistice

Volumul activității turistice se măsoară cu ajutorul a trei indicatori de bază folosiți în practica internațională:

Numărul dl vizitei fiind altul decât exercitarea unei activități remunerate."5

În cadrul grupei de vizitatori domestici intră:

a) Turiștii care petrec cel puțin o zi într-o unitate de cazare privată sau colectivă, din zona vizitată.

D.p.d.v. a duratei sejurului O.M.T. – ul grupează turiștii care petrec cel puțin o noapte într-o unitate de cazare din zona vizitată în 5 categorii:

de la 1 la 3 de zile;

de la 4 la 7 de zile;

de la 8 la 28 de zile;

de la 29 la 91 de zile;

– de la 92 la 365 de zile.

b) Vizitatorii de o zi sau excursioniștii – acele persoane care călătoresc pentru plăcerea proprie ca și turistul, dar pe o durată mai mică de 24 de ore (fără să înnopteze) .

Înregistrările statistice ale vizitatorilor domestici din România, urmăresc sub 2

aspecte mișcarea turiștilor interni:

prin raportarea agențiilor de turism (detailiste și tour-operatoare) la
serviciile vândute;

prin raportarea unităților de cazare la număul de înnoptări turiști.

5 R. Minciu, A. Ispas – Economia turismului, Universitatea "Transilvania", Brașov, 1994 pag. 13

1.3.2. Elaborarea unor metode statistice necesare măsurării volumului activității turistice

Volumul activității turistice se măsoară cu ajutorul a trei indicatori de bază folosiți în practica internațională:

Numărul de turiști – dat de numărul persoanelor care călătoresc în scopuri turistice
din interiorul frontierelor naționale ale unei țări sau peste hotare;

Zile/turist – numărul de turiști înmulțit cu durata în zile a activității turistice;

Volumul valoric al consumului turistic – valoarea bunurilor și serviciilor consumate
sau procurate pe parcursul deplasării temporare în scopuri turistice în interiorul țării sau
peste hotar.

In timp a avut loc transformarea turismului într-un sector distinct al economiei naționale, astfel statistica turismului devenind o ramură specializată a statisticii, deosebindu-se de celelalte ramuri cum ar fi cea economică, socială, demografică etc. Apare astfel necesitatea intensificării eforturilor pentru instaurarea unui nou sistem internațional unitar de urmărire a circulației turistice care provine din creșterea activității turistice, atât din țările dezvoltate cât și din cele în curs de dezvoltare.

O problemă deosebit de importantă a statisticilor este dată de stabilirea locului de culegere a informațiilor privind circulația turistică: fie în localitatea de reședință (de plecare), fie în diferite puncte ale itinerariului propus, fie la frontierele naționale ale țărilor de destinație sau în localitățile de sejur.

De aceea este important să se cunoască numărul turiștilor, care se poate afla astfel:

înregistrarea înnoptărilor realizată de unitățile de cazare – prin această metodă
se obțin informații cu privire la volumul și structura circulației turistice;

înregistarea la frontieră – asigură cunoașterea cu exactitate a numărului de
turiști care trec granița; totuși această metodă este deficitară în cazul în care o
persoană trece de mai multe ori pe zi granița (cum ar fi intrările în U.E.);

sondajele – această metodă trebuie să cotribuie la elucidarea unor probleme
referitoare la orientarea, intensitatea, repartiția teritorială și în timp a formelor
de desfășurare a circulației turistice.

Pentru ca aceste date să fie complete mai trebuiesc adăugate informații cu privire la: durata sejurului, componența grupurilor de turiști pe țări de origine, pe sexe, grupe de vârstă, pe profesii, pe formele de cazare solicitate etc.

1.3.3 Clasificarea metodelor de obținere a datelor statistice primare asupra activității turistice

Calitatea informațiilor turistice este reflectată de următoarele caracteristici:

conținutul și forma informației turistice trebuie să reflecte fenomenele
turistice evidențiate;

vârsta informației turistice dată de durata de timp dintre perioada de
înregistrare și cea de utilizare;

frecvența informației turistice – ritmul în care informațiile se înregistrează
în condițiile de interacționare a elementelor unei structuri organizatorice
raționale.

A. Metode de calcul a fluxului turistic

1. Durata medie a sejurului – oferă informații complete în legătură cu amploarea activității turistice.

Se calculează ca raport între total zile turist (Σyi) și numărul total de turiști (Σxi) :

xi – sosirile de turiști la un număr “i” de înnoptări

yi – zile turist, luate la un număr “i” de înnoptări în decursul unei perioade luate în calcul

Prin intermediul acestui indicator se evidențiază durata de ședere a turiștilor în spațiile de cazare, reflectând totodată și capacitatea ofertei de a reține turistul într-o anumită regiune.

2. Densitatea circulației turistice – se poate determina cu ajutorul a două metode:

dt

b) dt

yi – total zile turist

xi – sosiri de turiști

p – populația țării, zonei sau stațiunii de destinație(de vacanță)

Analizând evoluția acestui indicator se evidențiază și atitudinea consumatorilor de servicii turistice, atitudine care nu se poate exprima doar prin intermediul indicatorilor absoluți, medii și de intensitate, ci și cu ajutorul indicatorilor de structură în componența cărora intră cele două elemente: turismul intern și turismul internațional cu zona sau țara de origine.

În analizarea circulației turistice întâlnim alte situații cu rol complementar:
a) număr zile de vacanță petrecute în țară și/sau în străinătate după:

tipul de sejur – circuit, mare, munte, rural etc;

tipul de cazare;

categorii socio-profesionale;

categorii de vârstă;

gradul de aglomerare al rezidenței principale.

sejururi și zile petrecute în străinătate după țările de destinație;

analiza sejururilor petrecute în timpul sezonului cald/rece după:

tipul de sejur;

modul de transport – rutier, naval, feroviar;

modul de cazare;

lunile corespunzătoare acestui sejur.

d) comparații între zone turistice naționale și internaționale.

De regulă densitatea circulației turistice are valoare subunitară; există însă și zone care fac excepție, de exemplu: județul Constanța în perioada de sezon estival turistic ajunge la nivelul de 2,12 ; iar în unele țări precum Spania / Austria de asemenea valoarea este supraunitară.

3. Preferința relativă a turiștilor spre o anumită destinație:

Acest indicator oferă informații cu privire la orientarea fluxurilor turistice spre o anumită zonă geografică, având aceeași formulă de calcul cu densitatea circulației turistice doar că nu se ia în considerare populația zonei (regiunii, țării) de destinație, ci populația totală a județului, orașului de origine a turistului.

Pr=

yi – total zile/turist din țara (zona) de destinație turistică

p – populația țării de origine

4. Numărul mediu de vizitatori (număr de sosiri) – exprimă circulația turistică medie într-o anumită perioadă de timp. Se calculează prin punerea în relație a numărului de turiști cu un aspect economic.

=

– suma turiștilor înregistrați într-o perioadă dată

n – numărul de zile ale perioadei luate în calcul

1.3.4 Analiza evoluției circulației turistice în timp utilizând indicatori statistici folosiți în prelucrarea seriilor cronologice

Pentru realizarea unei analize corecte în timp statistica folosește drept instrument principal de cercetare indicatori obținuți din prelucrarea statistică a seriilor cronologice; seriile cronologice se mai numesc și serii de timp sau serii ale dinamicii. Pentru analizarea lor trebuie să ținem cont de proprietățile acestora:

variabilitatea termenilor unei serii cronologice reflectă procesul de
tansformare, de schimbare și de dezvoltare în timp a unui fenomen;

omogenitatea și comparabilitatea;

interdependența în timp și în spațiu a termenilor presupune că mărimea fiecărui
termen al seriei cronologice depinde într-o măsură mai mare sau mai mică de
valorile individuale ale aceleiași caracteristici realizate anterior.

O serie cronologică se prezintă sub forma unui șir sistematizat de valori ale unei, caracteristici realizate la intervale de timp succesive (de exemplu: evoluția anuală a cifrei de afaceri).

Seriile cronologice se pot caracteriza din punct de vedere statistic prin intermediul unui sistem de indicatori absoluți relativi și medii.

1. 3.4.1. Indicatorii absoluți care caracterizează seriile cronologice – exprimă starea fenomenului investigat dintr-o perioadă sau moment sau modificări apărute succesiv.

1. Modificările absolute – interpretate ca sporuri de la o unitate de timp la alta. În statistică (atât teoretic cât și practic) sporul absolut se mai numește:

creștere absolută sau excedent;

scădere absolută, care poate avea sensul de deficit sau de economie
absolută .

Modificarea absolută poate fi calculată:

a. fie față de o singură perioadă, care este considerată perioadă de referință, rezultând modificarea absolută cu bază fixă;

Modificarea absolută cu bază fixă , se obține ca diferență între nivelul fiecărei
perioade “yt” și nivelul perioadei de referință “y1” :

yt -fiecare termen al seriei luat succesiv

y1 -nivelul luat ca bază de comparație (de obicei primul termen din serie)

Sporul cu bază fixă evidențiază creșterea când are semnul (+) sau descreșterea când are semnul (-) al nivelurilor absolute ale seriei față de nivelul folosit ca bază de comparație.

b. fie de la o perioadă de timp la alta, obținându-se astfel modificarea absolută cu bază în lanț.

Modificarea absolută cu baza în lanț se calculează ca diferență între fiecare termen al seriei(yt) și precedentul său (yt-1).

Sporul cu baza în lanț (∆t/1) evidențiază creșterea când are semnul (+) sau descreșterea când are semnul (-) și se calculează astfel:

1. 3.4.2. Indicatori relativi – redau proporția sau decalajul dintre nivelurile realizate ale

unei caracteristici în perioade distincte. Aceștia exprimă de câte ori valoarea unei

varibile este mai mare sau mai mică față de cea aleasă ca bază de comparație sau cu

cât la % s-a modificat valoarea caracteristicii în perioada curentă față de perioada de

referință. Acești indicatori sunt:

1. Indicele dinamicii – se calculează ca raport între nivelurile absolute luate succesiv și un nivel oarecare considerat bază de comparație; îmbracă două forme:

a. indicele cu bază fixă se calculează ca raport între nivelurile absolute și un nivel oarecare menținând constant de regulă primul termen al seriei:

Se exprimă sub formă de coeficient sau procent.

b. indicele cu baza în lanț – se calculează ca raport între fiecare nivel luat succesiv și precedentul său:

Și între acești doi indicatori ai dinamicii există o relație care permite trecerea de la indicele cu bază fixă la cel cu bază în lanț:

2. Ritmul dinamicii – se determină ca raport între modificarea absolută cu bază fixă a fiecărei perioade și nivelul anului de bază. Îmbracă de asemenea două variante de calcul:

a. Ritmul cu bază fixă (Rt/1)

b. Ritmul cu baza în lanț ( Rt / t-1):

Se exprimă numai în procente și evidențiază creșterea când are semnul (+) sau descreșterea când are semnul (-) a nivelurilor unui fenomen în procente. Ritmul dinamicii este expresia relativă a sporului absolut cu care formează următoarele relații:

sporul cu bază fixă + ritmul cu bază fixă;

sporul cu baza în lanț + ritmul cu baza în lanț.

În analiza datelor trebuie luat în vedere următorul aspect: spre deosebire de indicii cu bază fixă care sunt comparabili între ei, având același numitor, indicii cu baza în lanț având bază variabilă nu se pot compara nemijlocit.

1.3.4.3. Indicatorii medii – arată gradul de variabilitate a termenilor unei serii cronologice, ca urmare a influenței exercitate de toate cauzele și condițiile ce determină evoluția fenomenului respectiv.

A.Media nivelurilor absolute – pentru o serie cronologică de intervale se
determină ca o medie aritmetică, geometrică.

B.Sporul mediu absolut – se determină ca o medie aritmetică simplă a sporurilor
cu baza în lanț.

k = n-1

n – numărul de termeni ai seriei

k – numărul de intervale dintre serii sau numărul de sporuri cu baza lanț

yt – ultimul termen al seriei

y0 – primul termen al seriei

C. Indicele mediu al dinamicii – se calculează ca o medie geometrică a indicilor cu baza în lanț. Calculul acestui indice are sens numai când indicii cu bază în lanț sunt aproximativ egali între ei.

k=n-l

n – numărul de termeni ai seriei

k – numărul de indici cu baza în lanț calculați

yt – ultimul termen al seriei

yo – primul termen al seriei

D. Ritmul mediu de creștere /descreștere – se calculează ca diferență între indicele mediu exprimat procentual și 100% ( care reprezintă baza de raportare). Acest indice arată cu cât a crescut fenomenul respectiv procentual, în medie de la o unitate de interval la alta, pe perioada analizată.

R – corespondentul sporului mediu

1.3.4.4. Previziunea proceselor și fenomenelor

Prin interpretarea seriilor de date cronologice se poate afla care va fi nivelul estimativ al unui fenomen într-o perioadă următoare.

Înaintea diferitelor calcule de prognoză se realizează ajustarea termenilor seriei de date statistice. Prin intermediul ajustării se înlocuiesc termenii reali ai seriei cronologice cu termeni teoretici, ce exprimă legea de dezvoltare obiectivă a fenomenelor.

Analiza tendinței evolutive se face prin intermediul mai multor metode, dintre care cele mai utilizate sunt următoarele:

metoda sporului mediu:această metodă de calcul se folosește pentru a analiza tendințele evolutive liniare. Metoda sporului mediu are la bază următoarea relație de calcul:

yi – valorile ajustate, teoretice;

y1 – valorile reale, empirice;

– sporul mediu.

Folosind această metodă în calculul trendului, sunt eliminate în totalitate fluctuațiile evolutive întâmplătoare, iar valorile teoretice se înscriu pe o linie dreaptă.

metoda indicelui mediu – metodă folosită în cazul în care se analizează tendințele evolutive neliniare. Are la bază următoarea formulă de calcul:

yi – valorile ajustate;

y1- valorile reale;

– indicele mediu.

metoda funcției liniare:

Această metodă se folosește în momentul în care se constată că tendințele fenomenelor și proceselor sunt liniare. Relația care se folosește pentru a analiza tendinței evolutive, este următoarea:

yi – valorile ajustate ale uneia din variabilele seriei cronologice;

a – sintetizează valoarea acestei variabile determinată în afara variației factorului timp din interiorul intervalului delimitat de seria cronologică;

b – reprezintă creșterea sau descreșterea nivelurilor „y” ca urmare a variației factorului timp;

ti – factorul timp .

Cap. II. Descrierea stațiunii Poiana Brașov

2.1. Resursele turistice – Poiana Brașov

Asemănătoare în privința condițiilor naturale cu alte stațiuni montane ca: Chamonix sau Cortina d'Ampezzo, stațiunea Poiana Brașov și-a câștigat renumele internațional prin integrarea armonioasă în peisaj a dotărilor turistice, prin posibilitățile largi de practicare a sporturilor de iarnă și prin condițiile bune de odihnă și recreere în orice perioadă a anului. Un avantaj pentru Poiana Brașov îl constituie plasarea în Munții Postăvarul, al căror peisaj armonios atrage un număr tot mai mare de vizitatori , fiind împânzit de o rețea densă de trasee turistice atractive , de pârtii de schi precum și de numeroase linii de transport pe cablu . Pentru sporturile de iarna poiana Brasov dispune de 12 partii de schi, cu grade diferite de dificultate, dintre care: o partie olimpica, trei partii de coborare si slalom urias, o partie cu slalom special, doua trambuline, telecabluri, tele-scaun si schi-lifts. Unele partii beneficiaza de iluminat nocturn si zapada artificiala .

Poiana Brasov dispune de 8 instalatii de teleski si 2 telecabine care deservesc 9 partii.

Partia Dificultate Lungimea

Lupului – 775 m altitudine – grad de dificultate Grea – lungime 2.860 m

Sulinar – 645 m altitudine- grad de dificultate Medie- lungime 2.441 m

Kanzel – 134 m altitudine- grad de dificultate Grea – lungime 350 m

Ruia – 198 m altitudine- grad de dificultate Medie – lungime 540 m

Subteleferic – 280 m altitudine- grad de dificultate Grea -lungime 1.000

Drumul Rosu-630 m altitudine-grad de dificultate Usoara- lungime 3.821 m

Bradul – 77 m altitudine- grad de dificultate Usoara- lungime 458 m

Slalom – 217 m altitudine- grad de dificultate Medie- lungime 575 m

Stadion – 32 m altitudine- grad de dificultate Usoara- lungime 300 m

Fondată in 1895, Poiana Brașov a început prin a fi o zona turistică pentru orașul Brașov. Prima construcție începută aici a fost in anul 1904. In 1906 Poiana Brașov a devenit stațiune turistică de schi și doar trei ani târziu a avut loc prima Competiție de Schi din România. In anul 1951 Poiana Brașov a găzduit Jocurile Internaționale de Iarna studențești , eveniment ce a marcat începutul intrării stațiunii în circuitul mondial și internațional turistic. După darea în folosință, în anul 1965 a șoselei asfaltate care o leagă de Brașov, stațiunea se dezvoltă spectaculos. Apar teleschiuri, o telecabină și ceva mai târziu și cea de-a doua, hoteluri, vile, restaurante, magazine, un centru de echitație, terenuri de tenis, de minigolf, patinoar. Stațiunea se întindea pe 150 ha, iar dotările turistice se integrau armonios în peisaj , fără a modifica prea mult cadrul natural. Larga extindere a zonelor verzi asigurau o atmosferă generală de liniște și relaxare.

Întinzându-se pe un platou la baza muntelui Postăvarul care face parte din lanțul Carpaților Meridionali, stațiunea Poiana Brașov denumită și Poiana Soarelui, este un model de  frumusețe .

Stațiunea Poiana Brașov este avantajată și prin amplasarea ei în apropierea orașului Brașov, pentru renumitele sale monumente arhitectonice și pentru construcțiile și dotările turistice

Poiana Brașov este, de fapt, încadrată într-o constelație de stațiuni și de cabane turistice situate de-a lungul văilor Prahovei și Timișului și în Munții Bucegi, Gârbova, Piatra Mare și Piatra Craiului.Spre acești munți se pot efectua excursii variate care permit vizitarea unor numeroase obiective turistice.

Cunoscuta ca o stațiune climaterica permanenta si de sporturi de iarna, Poiana Brașov se lasă a fi descoperita de vizitator ca o oaza de liniște care te face sa te detașezi rapid de mediul citadin.

Poiana Brașov este înconjuratã de 4 mari masive muntoase:

Postăvarul (altitudine maxima 1.799m)

Piatra Craiului (altitudine maxima 2.238m)

Bucegi (altitudine maxima 2.505m)

Piatra Mare (altitudine maxima 1.848m)

Poiana Brașov are multe locuri de descoperit indiferent de sezon.

Poiana Brașov este un loc de odihna si tratament, afaceri sau relaxare, concediu, sejur sau week-end, destinat tuturor categoriilor de turiști, in orice anotimp.

Vara turistul învãțat cu muntele poate sa faca drumeții montane in masivul Postăvarul si împrejurimi descoperind numeroasele trasee marcate dar poate sa surprindă si adevărata natura, intrând pe potecile umblate numai de sălbăticiuni.

Iarna ii stau la dispoziție turistului pârtiile de schi de diferite grade de dificultate destinate atât începătorilor cat si avansaților in arta schiului. Transportul pe munte este asigurat cu mijloace mecanice pe cablu.

Poiana Brașov, medical vorbind, este o veritabila farmacie naturala. Aerul este curat, plin de ozon si fara praf. Presiunea atmosferica scazuta si ionizarea atmosferica sunt factori de tratament recomandați in tratarea nevrozelor astenice, supraîncãrcãrilor psihice si intelectuale, anemiei, bolilor endocrine si respiratorii (pneumonii, astm bronșitic etc.).

2.2 Prezentarea cadrului natural al stațiunii Poiana Brașov

2.2.1 Poziția geografică și căile de acces

Stațiunea se află în sudul municipiului Brașov, la intesecția meridianului de 25 ° 33' 12" longitudine estică cu paralela de 45° 35'42" latitudine nordică . Accesul în stațiune se poate realiza prin localitățile Brașov și Râșnov, prin două șosele modernizate, precum și prin numeroase trasee ce pornesc din localitățile Brașov, Timișul de jos, Predeal, Pârâul Rece,Râșnov și Cristian.

Municipiul Brașov este principalul centru din care se poate ajunge în stațiune, pe șoseaua cu o lungime de 12 km și o diferență de nivel de 430 de metri. Punctul de pornire este situat în partea centrală a Brașovului, lângă Biblioteca Municipală – 590 metri altitudine, la capătul inferior al șirului Livezii.

Brașovul este cea mai importantă localitate din zonă . Orașul a fost menționat în documente pentru prima oară în anul 1271, deși are o vechime mult mai mare. A fost principalul centru meșteșugăresc și comercial din sudul Transilvaniei, întreținând strânse relații comerciale cu țara Românească. în secolul al VXl-lea a devenit un important centru cultural, aici înfrințându-se prima școală românească pe lângă Biserica Neagră,Biserica Sf.Nicolaie , Casa Sfatului .

De asemenea, este un puternic centru turistic beneficiind, de un cadru natural deosebit.

Orașul Brașov este un important nod de comunicații feroviare și rutiere, fiind legat prin căi ferate și drumuri modernizate de cele mai importante localități din țară. Legătura cu București se realizează pe o cale ferată dublă și electrificată și pe DN 1 (drumul național 1). Spre vest localitățile Făgăraș, Sibiu, Deva, Arad sunt legate direct de Brașov, printr-o cale ferată iar pe șosea pe DN1 și DN 7. Cu localitățile Cluj-Napoca și Oradea, legătura se face pe calea ferată și pe șosea – DN 12 și DN 13 .

Orașul Brașov are legături avantajoase și cu orașele din estul țării prin drumuri modernizate: spre Buzău prin DN 10, spre Onești prin DN 11 și spre Piatra – Neamț prin DN 12 și DN 12 C. Cei care se îndreaptă spre Poiana Brașov dinspre Pitești pe DN 73 pot folosi șoseaua modernizată care pornește din centrul orașului Râșnov și urcă spre est, în lungul străzii Cetății spre Poiana Brașov.

Râșnovul este un oraș aflat în Depresiunea Bârsei, la poalele Postăvarului. Orașul se află pe ruinele unei vechi așezări dacice: Cumidava, care a fost transformată în castru roman. Localitatea este dominată de una dintre cele mai importante cetăți țărănești construite în Transilvania (sec. XIV). Tot aici se află o biserică ortodoxă, prima ctitorie a Basarabilor în Transilvania.

Orașul a fost menționat documentar pentru prima dată în anul 1331. Șoseaua care vine dinspre Pitești trece printr-un alt punct de interes istoric dar și turistic și anume Bran. Localitatea se află în pasul cu același nume, care face legătura între zona Câmpulungului și Brașov. Aici se află binecunoscutul Castel Bran a cărui atestare documentară datează din anul 1377.

Astăzi castelul adăpostește un faimos muzeu, binecunoscut și peste hotarele țării, mai ales datorită mitului contelui Dracula, despre care se spune că ar fi locuit în acest castel. Acest mit, dar și mediul natural deosebit de atrăgător a făcut ca această localitate să intre în circuitul agroturistic național, dar și internațional.

2.2.2. Relieful

Relieful, unul din constituienții principali ai suprafeței adiacente, are rol deosebit în transformarea energiei solare și a maselor de aer în deplasarea lor, deci în transformarea climei. Rolul climatogen al reliefului, arată Ch. Peguy, trebuie privit sub două aspecte și anume: ortografia reliefului care determină modul de orientare, de expoziție față de razele solare a suprafeței adiacente și altitudinea care constituie factorul geografic hotărâtor.

Alături de altitudinea și morfologia generală a relifului, expoziția și înclinarea acestuia joacă un rol important în primul rând asupra regimului termic. în general energia solară primită zilnic de versanții însoriți este aproximativ de 8-10 ori mai mare decât energia primită de versanții umbriți, de aici rezultând contrastul termic dintre cele două tipuri de versanți. în afară de orientarea față de razele solare, mărimea pantei versanților are o importanță climatologică deosebită.

Stațiunea Poiana Brașov este situată în cadrul munților Postăvarul având o altitudine cuprinsă între 950 și 1050 metri.

Munții Postăvarul îmbină pe un spațiu relativ restrâns o mare varietate de forme de relief cu numeroase platforme întinse, larg ondulate, culmi prelungi și domoale, favorabile unor excursii ușoare, dar și piscuri semețe cu versanți abrupți, cu trasee turistice dificile și pârtii de schi renumite.

Altitudinea maximă a Postăvarului atinge 1799 metri în vârful omonim. Dacă partea lor estetică se prezintă sub forme mici, culmi înalte, alungite în direcția nord-est sud vest, partea vestică, în cuprinsul căreia este situată stațiunea are înfățișarea unor munți joși, nivelați la altitudinea de 900-1000 metri. Aceștia sunt cunoscuți sub denumirea de Munții Poienii Brașovului fiind alcătuiți dintr-un ansamblu de culmi largi și depresiuni cu un peisaj armonios și odihnitor . Stațiunea este astfel amplasată într-o depresiune la obârșia Văii Poienii .

Rama estică a depresiunii este reprezentată prin versantul abrupt al masivului Postăvarul care domină cu peste 450 metri. Spre vest depresiunea este închisă de o culme joasă și alungită pe care au fost construite mai multe hoteluri.

În sud depresiunea este mărginită de culmea Piticului – 126 metri, desprinsă din creasta principală a Postăvarului – iar înspre nord-vest comunică, peste o înșeuare joasă, cu depresiunea Poiana Mare de la obârșia Văii Sticlăriei.

Acest ansamblu armonios, format din cele două depresiuni, este mărginit spre vest de o culme alungită: Spinarea Lungă – ale cărei altitudini trec cu puțin peste 1000 de metri. În sud-vest Spinarea Lungă este separată printr-o înșeuare de culmea Dosul Pleșu – 1045 metri, iar spre nord-est se prelungește cu Piatra Corbului, care coboară abrupt spre depresiunea Brașovului.

Spre vest și sud-vest se răsfiră mai multe culmi prelungi: Spinarea Boului, Dealul Ceruit, Dealul Ascuțit care se termină printr-o denivelare de 100-200 de metri spre "Golful Zărneștilor" – compartiment al Depresiunii Brașovului. Spre sud se desfac mai multe creste împădurite între care mai cunoscute sunt Muchia din Mijloc și Muchia Comorii.

Munții Poienii Brașov sunt străjuiți de culmea principală a Munților Postăvarul, pe al cărui versant estic sunt situate principalele pârtii de schi, mijloace de transport pe cablu și traseele turistice care conduc spre vârf.

Cele mai vechi roci din Munții Postăvarul sunt reprezentate prin șisturile cristaline care formează de fapt baza peste care sunt dispuse celelalte roci. Șisturile cristaline apar la suprfață într-un singur punct, pe Valea Comorii.

În Munții Poienii Brașovului sunt larg răspândite calcarele mezozoice pe care s-au dezvoltat numeroase forme de relief carstic. Munții Poienii Brașov sunt dezvoltați pe conglomerate cretacice, calcare triasice de culoare cenușiu roșcat și calcare albe, masive, de vârstă jurasică.

Calcarele predomină în cadrul culmilor din vest și sud unde este întâlnit un relief carstic caracterizat prin prezența lespezilor, dolinelor și a unor peșteri de dimensiuni reduse. Predomină calcarele de dimensiuni masive, caracteristice Culmii Piticului, Dealului Cernit, Spinării Lungi. Calcarele cenușiu negricioase, mai vechi, pot fi întâlnite în nord vestul Depresiunii Brașovului.

În partea centrală a munților Poienii Brașovului există o largă dezvoltare a conglomeratelor cunoscută sub numele de conglomerate de Postăvarul. Acestea se aseamănă cu cele existente în Munții Bucegi și cuprind fragmente rotunjite de calcare și șisturi cristaline legate printr-un ciment calcaros.

Peste conglomerate se dispun două petice de depozite mai recente, cuaternare, alcătuite din pietrișuri și nisipuri care corespund în cea mai mare parte suprafețelor cu înclinare reduse din depresiunile Poiana Brașov – Poiana Mică și Poiana Mare.

Spre sud-vest în Munții Poienii Brașovului predomină gresiile masive la care se adaugă pe suprafețe mai restrânse unele orizonturi pe care s-a dezvoltat un relief coborât în pante line. Aceste straturi, cu excepția celor mai recente (cuaternare), sunt cutate și afectate de linii de falie, dintre care unele sunt puse în evidență prin abrupturi .

2.2.3 Clima

Stațiunea Poiana Brașov este caracterizată printr-un climat de munți mijlocii, favorabil odihnei active pe tot timpul anului.

Iarna sunt întrunite condiții climatice bune pentru practicarea schiului și a altor sporturi de sezon; patinaj, săniuș iar în celelalte anotimpuri climatul favorizează efectuarea unor excursii variate. Stațiunea este bine însorită tot timpul anului, durata medie a strălucirii sorelui este de 1800 de ore. Cele mai lungi perioade de cer senin se înregistrează în timpul toamnei și al iernii.

Temperatura medie anuală în Poiana Brașov este de 5,8° C fiind apropiată de valorile medii anuale înregistrate în alte stațiuni cu renume internațional: Chamonix 6,3° C , Cortina d'Ampezzo 6,6° C.

La poalele Munților Poienii Brașovului temperaturile medii anuale sunt de 7°-8° C, iar pe culmea înaltă a Postăvarului coboară la 0°- 2° C.

Temperatura maximă absolută înregistrată a fost de 32,7° C iar minima absolută a avut o valoare de -28,8° C. Amplitudinile termice sunt mai mari vara și toamna 12° -14° C și mai reduse iarna 8°- 9° C.

Fiind un climat montan temperaturile negative au o frecvență și o durată destul de mare. Astfel temperaturile pot să scadă sub 0° C încă la mijlocul lunii octombrie, temperaturi negative fiind înregistrate uneori și în luna aprilie. Iarna însă frecvente sunt situațiile în care se înregistrează temperaturi mai ridicate decât în Depresiunea Brașovului, adesea acoperită de cețuri dese și persistente.

Acest fenomen cunoscut sub denumirea de "inversiune temporară" determină apariția în timpul iernii, la nivelul stațiunii, a unor condiții termice mai agreabile, când soarele strălucește din plin și aerul este mult mai cald, la care se adaugă și o umiditate a aerului mai scăzută decât în Depresiunea Brașov.

Cantitatea medie anuală de precipitații a fost apreciată pentru Poiana Brașov la

mm, față de 1202,7 mm cât s-a înregistrat în apropierea Vârfului Pstăvarul și

mm la Brașov. Ploile cele mai abundente cad în timpul verii, în luna iulie, iar
cele mai reduse toamna, în special în luna octombrie, lună prielnică pentru excurii în
împrejurimi. Scăderea temperaturii sub 0° C este însoțită de apariția fenomenelor de
îngheț și de căderea precipitațiilor sub formă de ninsoare.

Primele ninsori se înregistrează spre sfârșitul lunii septembrie sau octombrie, iar ultimele în luna aprilie. În acest interval, stratul de zăpadă, poate să se mențină circa 200 de zile pe an, în partea înaltă a Masivului Postăvarul. Stratul de zăpadă durează de obicei până la 20 aprilie în Poiana Brașov, până spre mijlocul lunii mai pe culmea Postăvarului, și până la sfârșitul lunii martie în Brașov.

Grosimea medie a zăpezii poate să depășească 50 de cm în Poiana Brașov și 100 cm în partea înaltă a Postăvarului, unde se menține perioade mai îndelungate. Cele mai mari grosimi ale stratului de zăpadă se constată în luna martie.

Prin poziția sa la poalele Masivului Postăvarul, stațiunea este adăpostită de vânturi puternice. Viteza medie anuală este de numai 2,9 m/s, perioade îndelungate în special în timpul iernii, fiind caracterizată prin calm atmosferic. În regiune, cele mai frecvente vânturi bat dinspre nord-vest și vest, dar în Poiana Brașov, ca urmare a influenței reliefului asupra maselor de aer, se înregistrează și vânturi care bat dinspre sud și sud- vest. În stațiunea Poiana Brașov lunile mai și iunie cuprind și perioade cu vânturi mai puternice.

2.2.4 Rețeaua hidrografică

Munții Postăvarul sunt drenați de o rețea hidrografică densă ale cărei particularități reflectă condițiile fizico-geografice în care s-a format .

Cea mai mare parte aparține bazinului hidrografic al Oltului, ca de altfel și densa rețea de văi care fragmentează Munții Poienii. Numai în sud-est Valea Râșnoavei și o serie de afluenți mai scurți aparțin bazinului Prahovei . Pâraiele de pe latura estică: Valea Lungă, Varna, Valea Draga, Vădetul sunt tributare Timișului. Cele care se scurg spre vest: Valea Joaderului, Valea Hotarului, Valea Cetății, Valea Cărbunari, Valea Poienii și Valea Cheii se varsă în Ghimbășel.

Pârâul Poienii se cofluează cu Valea Cheii în sudul Munților Brașovului în apropierea – cabanei Cheia , formează colectorul principal al apelor care drenează stațiunea și culmile înconjurătoare. Obârșia se găsește pe versantul vestic al masivului Postăvarul în jurul altitudinii de 1400 metri.

În cuprinsul staținii Pârâul Poienii primește un mănunchi de afluenți scurți cu caracter intermitent și cu panta accentuată . În partea de sud-vest a stațiunii, pe Valea Poienii, a fost realizat un lac de baraj artificial folosit pentru afluenți.

La sud de cabana Aviatorilor, Pârâul Poienii se unește cu Pârâul Sticlăriei, ale cărui izvoare se află sub culmea ce separă Poiana Mică de Poiana Mare. În continuare Pârâul Poienii străbate două sectoare de chei săpate în calcare. Principalii săi afluenți pe partea stângă sunt Groapa Lungă, format din confluența pâraielor Vanga Mică și Vanga Mare, Pârâul de Aur și Groapa de Aur.

Pe partea dreaptă Pârâul Poienii primește un singur afluent mai important: Pârâul Boarului care drenează versantul sud estic al Muchiei de Mijloc.

Rețeaua vestică a munților Poienii Brașovului este fragmentată de văi scurte cu pante accentuate între care mai importante sunt Valea Cărbunarilor, Valea Popii, Valea Cetății, Valea Hotarului și Valea Joaderului.

În nord, Valea Scheiului care străbate tot orașul, colectează un mănunchi de afluenți mai lungi pe partea dreaptă: Valea Putredă, Valea cu Apă, Oabanul și mai scurți cu panta accentuată, pe partea stângă: Valea Seacă, Valea Dracului.

Cursurile superioare sunt intermitente, au caracter torențial, prezentând în profil longitudinal numeroase cascade și rupturi de pantă.

În porțiunile care străbat calcarele sau stivele mai groase de grohotișuri se pierd în subteran pentru a apare în aval sub forma unor izvoare puternice. Numai pe văile principale există cursuri permanente și acestea însă cu mari oscilații de nivel, în funcție de cantitățile de precipitații căzute.

Pe aceste pâraie debitele cele mai mari se înregistrează primăvara în aprilie, în urma topirii zăpezilor, și vara datorită ploilor cu caracter torențial. În aceste perioade, unele trasee care străbat văile devin impracticabile. Debitele cele mai scăzute se constată spre sfârșitul verii și mai ales toamna, datorită cantităților reduse de precipitații.

2.2.5 Vegetația și fauna

Diferențieri microclimatice sunt cauzate și de vegetația naturală și cea cultivată. Prezența vegetației implică modificarea locală a suprafeței active. În acest caz, rolul suprafeței activ-subiacente trece asupra covorului vegetal.

Preluând integral sau parțial rolul de suprafață activă, vegetația modifică condițiile de schimb radiativ și caloric.

Vegetația ca suprafață activă, are în general un caracter temporar, de la un anotimp la altul. Stațiunea Poiana Brașov și împrejurimile sale sunt caracterizate printr-o mare varietate a covorului vegetal corespunzând etajele condițiilor fizico-geografice.

Stațiunea se extinde în cuprinsul unor poieni acoperite cu pajiști secundare formate în urma defrișării pădurilor care acopereau în trecut suprafața platformei de 1000 -1100 m. Aceste pajiști, cu aspect plăcut, odihnitor, sunt formate din păiuș roșu (Festuca rubra), iarba vântului (Agrostis tenius), taposica (Nardus strica) și de numeroase plante cu flori: margarete (Chrisantemum leucanthemum), gențiane (Gentiana), brândușe (Colechicum autumnale). În partea de est pădurile de molid (Picea abies) care îmbracă partea înaltă a Munților Postăvarul, coboara pe versanții puternic inundați până în perimetrul stațiunii.

Vegetația însoțitoare destul de săracă, este dominată de măcrișul iepurelui (Oxalis acetosella), de tufe de afin (Vaccinium mirtillus) și de diferite specii de ferigi.

Pe versanții defrișați pot fi întâlnite numeroase tufe de mur și zmeuriș, iar în alte locuri a fost plantat zimbrul (Pinus cermbra), spre partea superioară a muntelui pâlcurile de molid se răresc și se amestecă cu tufișuri de ienupăr (Uniperus communis) și uneori cu aninul de munte (Alnus viridis), specii de plante de stâncăraie adaptate condițiilor mai vitrege.

Spre vârf sunt întâlnite smârdanul și floare de colț, plante declarate monumente ale naturii. În vestul, nordul și sudul stațiunii se constată o diversificare mai mare a vegetației, corespunzătoare pădurilor de amestec de fag cu rășinoase, a brădetelor și a făgeturilor pure. Un adevărat mozaic de păduri se întinde în partea vestică a stațiunii unde fagul și bradul se găsesc în amestec cu gorunul.

Pe culmile dinspre Cristian predomină pădurile de brad, iar înspre nord, nord -vest au o extindere mai mare pădurile de fag, molid și brad.

Aceleași specii lemnoase pot fi întâlnite și pe versanții Postăvarului care coboară spre Valea Timișului. În pătura ierbacee a acestor păduri se găsesc numerose plante cu flori ca: brebeneii, viorele, ciuboțica cucului, crucea voinicului, floarea paștelui, nu-mă-uita .

In pădurile din împrejurimile stațiunii își duc viața numeroase animale sălbatice, dintre care menționăm cerbi, căprioare, mistreți, urși și vulpi, mai rar au fost semnalați lupi. Animalele sunt cele care întregesc viața în păduri dintre care unele sunt ocrotite prin lege și anume: cerbul și șorecarul comun.

2.3 Baza tehnico materială a stațiunii Poiana Brașov

Stațiunea Poiana Brașov, cea mai renumită stațiune montană a României, dispune de o bogată bază tehnico-materială, formată din mai multe hoteluri, o mulțime de vile și restaurante dar și un complex ansamblu de dotări menite a facilita practicarea celor mai diverse sporturi în special cele de iarnă.

Hotelurile, vilele și restaurantele sunt clasificate pe mai multe categorii în funcție de elementele caracteristice fiecărei unități în parte.

Hotelurile pun la dispoziția turiștilor, garsoniere sau apartamente dotate corespunzător, asigură prestarea de servicii specifice și dispun de recepții și spații de alimentație în incintă.

În stațiunea Poiana Brașov neexistând hoteluri clasificate la 5 și 1 stea vom descrie criteriile valabile pentru hotelurile de 4, 3, 2 stele . Construcțiile hotelurilor de 4,3 și 2 stele sunt dotate astfel:

numărul minim al spațiilor de cazare la hotelul de 3 stele este 20 de locuri; dar la hotelurile de 3 stele de tip apartament numărul minim de locuri este de 10;

numărul minim al spațiilor de cazare la hotelurile de 2 stele și respectiv 1 stea este de 10 locuri; pe când la hotelurile de tip apartament este de minim 6.

Unitățile hoteliere indiferent de categoria lor trebuie să aibă un un hol de primire, precum și celelalte camere cum sunt: servicii recepție, spațiu de așteptare corespondență, spațiu pentru păstrat bagajele turiștilor, spații pentru administrație și păstarea valorilor, cabine WC separate pe sexe, ce pot fi comune cu cele ale restaurantului dacă sunt legate funcțional de holul de primire, telefon la recepție la dispoziția turiștilor, ascensoare la unitățile de 4 ,3 și 2 stele cu parter și 3 etaje, program permanent de apă caldă, spații pentru prepararea și servirea micului dejun; firma și însemnul distinctiv reprezentând categoria unității.

Unitățile clasificate la două stele să mai aibă în plus: restaurant legat funcțional cu hotelul, intrare în restaurant separată de cea a hotelului, bar de zi, ascensoare pentru personal, pentru scopuri gospodărești și servicii la cameră, spații pentru păstrarea materialelor sportive ale turiștilor sau ale unității, parcare auto proprie cu un număr minim de locuri de parcare egal cu 20% din numărul camerelor, rampă de acces cărucioare pentru invalizi, telefon în cameră, sistem de apel auditiv sau vizual pentru servicii , camere cu grup sanitar propriu.

Pe lângă dotările necesare hotelurile de 3 stele trebuie să mai dispună de: spații comerciale pentru vânzări mărfuri, articole de strictă necesitate, ziare, vederi, telefon public în hol, telex sau fax, saloane funcționale pentru congrese, recepții, club, spații proprii pentru agrement și practicare de activități sportive (piscină, saună, săli de gimnastică , parcare auto proprie cu un număr minim de locuri de parcare egal cu 30% din numărul camerelor.

Referitor la mobilier, lenjerie și alte obiecte, orice hotel trebuie să aibă în dotare: fotolii sau demifotolii, mese de hol, afișier, corpuri de iluminat (candelabre, plafoniere, lustre și aplice) iar în camere: pat cu somieră sau saltea de tip relaxa, noptieră sau etajeră, dulap pentru haine și lenjerie, lat de 60 de cm, cu 1-3 uși în funcție de numărul de paturi, oglindă înrămată, cuier, port-bagaj, trusă pentru curățat încălțămintea, cearceaf plic și pentru pat, pernă și față de pernă mare, prosop plușat pentru față, pahare de apă, umerașe pentru haine, veioză și minim încă o sursă de lumină principală pe cameră, scrumieră și vaze pentru flori.

La toate acestea, în cadrul unităților clasate la 2 stele se adaugă și alte dotări precum șezlong în balcon, prosop plușat de baie, prosop plușat pentru picioare, masă de scris și scaun tapițat cu brațe, canapea 2-3 persoane, frigider sau mini bar frigorific, televizor.

Hotelurile de 3 stele, sunt dotate în plus cu: instalații și mobilier specific pentru conferințe și traducere simultană și ecran mobil în sala poli funcțională, canapele de hol, măsuțe cu fotolii în holurile de la etaj, masă pentru toaletă, lampă de birou, măsuță joasă, scaun tapițat, cuvertură pentru pat, săpun tip turist, șervețele parfumate.

În afara criteriilor referitoare la instalații, echipamente, mobilier și lenjerie, mai există un criteriu de clasificare al hotelurilor în funcție de serviciile minime oferite turiștilor.

La toate tipurile de structuri de primire cu funcțiuni de cazare turistică este obligatorie oferirea unei game diversificate de servicii suplimentare cu sau fără plată, astfel: la unitățile de 3 stele cel puțin 15 servicii, la cele de 2 stele cel puțin 10 servicii .

În fiecare unitate hotelieră trebuie să existe serviciul de vânzări mărfuri, servicii telefonice, trusă de prim ajutor, informații turistice și culturale, serviciu de păstrare a valorilor iar personalul de la recepție să cunoască minim o limbă de circulație internațională.

Hotelurile de 2 stele oferă în plus: servicii de spălat, curățat, călcat și reparat îmbrăcăminte, serviciul pentru curățatul și lustruitul încălțămintei, iar cele de 3 stele: room-service, transport bagaje, curier, rent a car și gestionare pe calculator a spațiilor de cazare și a serviciilor.

Alte criterii folosite în clasificarea unităților hoteliere: la 3 stele înălțimea camerelor minim 2,5 m, pardoseala cu excepția celor de marmură, este acoperită cu mochetă, grupul sanitar va avea o suprafață de minimum 4,5 mp. Lenjeria și prosoapele se schimbă după fiecare turist sau la 3 zile pentru sejururi mai lungi sau de câte ori este nevoie.

La hotelurile de 2 stele, pardoseala va fi acoperită cu carpete sau covoare, grupul sanitar va avea o suprafață de minimum 3 mp.. La toate categoriile trebuie să existe paturi suplimentare pentru a fi închiriate la cerere.

Capacitatea de cazare hotelieră în Brașov și Poiana Brașov

Tabel nr.1

Sursa : Comisia de Statistică a Județului Brașov

În ceea ce privește clasificarea pe stele a hotelurilor , în Brașov și Poiana Brașov , situația se prezintă în anul 2004 , astfel :

Clasificarea pe stele a hotelurilor în județul Brașov

Tabel nr.2

Sursă : Ghidul hotelier al României

Problema care se ridică în prezent și în viitor în fața prestatorilor de servicii ( hoteluri și restaurante ) este alinierea la standardele internaționale , în ceea ce privește clasificarea pe stele a unităților .

2.3.1. Unitățile de cazare din Poiana Brașov

În prezent marea majoritate a capacității de cazare din Poiana Brașov este administrată de societății comerciale cu capital privat . Majoritatea hotelurilor au suferit procese de modernizare și implicit și îmbunătățire a condițiilor de cazare . Dintre hoteluri putem aminti următoarele : hotel Alpin , hotel Ciucaș , hotel Piatra Mare( SC Prescon SA ) , hotel Miruna , hotel Ruia , hotel Miraj , hotel Caraiman , hotel Sport , hotel Bradu , hotel Poiana ( adminstrate de SC Ana Turism SA ) , Eurohotel , hotel Tirol ( administrate de SC Savion Hotel SRL ) . Pe lângă hoteluri în ultima perioadă s-au construit și pensiuni turistice cum ar fi : pensiunea Andrei , pensiunea Escalade , pensiunea Alexandra . De asemenea există și o serie de vile( cu capacitate de cazare redusă ) : vila Claris , vila Daniel , vila Casandra 1 și Casandra 2 , vila Zorile , vila Diana etc.

Hotel Piatra Mare

Prin așezare hotelul Piatra Mare ofera una din cele mai frumoase priveliști . Pentru cei care practică sporturile de iarnă hotelul ofera un centru de închirieri schi și școala de schi .

Hotelul Piatra Mare are un număr total de 176 de camere structurate astfel :

132 camere standard duble

9 camere cu două locuri și scară interioară

4 apartamente

2 apartamente cu 2 locuri

18 camere single

12 camere large double

Camera dublă standard

Toate camerele sunt dotate cu TV color cu cablu , minibar , telefon cu acces la internet și linie internatională .

Hotelul Piatra Mare dispune de cea mai mare sala de conferinte din judetul Brașov cu o capacitate de 1500 de locuri . De asemenea turiști se pot bucura de piscina din incinta hotelului .

Servicii suplimentare oferite de hotel Piatra Mare : saună , masaj , bar , restaurant , sală de gimnastică , spălătorie .

Hotel Alpin

Complexul Alpin – hotel și restaurant – are o poziție privilegiată în centrul stațiunii Poiana Brașov , ce oferă o priveliște magnifică asupra peisajului înconjurator .

Complexul Alpin dispune de :

125 camere duble

4 apartamente

Camerele sunt dotate cu TV color , cablu , minibar , telefon international . Restaurantul Alpin are o capacitate de 240 de locuri .

Servicii opționale:

• masaj

• asistență medicală

• drumeții, excursii

• profesor de înot

• pachete turistice "off road"

Servicii gratuite:

• rezervari in hotel

• informatii turistice

• caseta de valori

• parcare

• pastrarea bagajelor

• garderoba restaurant

• piscina

• sauna

Hotel Ciucaș

Hotelul este compus din 2 corpuri : unul clasificat la 2 * si unul recent renovat clasificat la 3 * . In corpul de 2 * stele sunt 123 duble și 5 garsoniere iar în cel de 3* 86 duble , 5 apartamente si 5 apartamente de lux .

Camerele sunt dotate cu minibar , TV color , cablu , telefon internațional . In cadrul hotelului turistii pot apela la urmatoarele servicii suplimentare : restaurant , bar , discotecă , room-service 24 de ore , saună , masaj , ghișeu prestații turistice , centru de închiriat materiale sportive .

Eurohotel

Eurohotel este situat în Poiana Brașov, str. Sticlăriei, vis-a-vis de hotel Ciucaș și în

apropierea hotelurilor Alpin și Piatra Mare.

Hotelul este o construcție modernă, încadrată perfect în arhitectura stațiunii.

Eurohotel este încadrat la categoria 3* și cuprinde:

8 camere double

91 camere twin

4 suite (2 camere: double și twin comunicante)

Camerele sunt dispuse pe 6 nivele (parter și 5 etaje) și sunt dotate cu televizor color, telefon internațional, minibar, balcon.

Hotelul dispune de asemenea de:

restaurant categoria I cu 160 de locuri;

bar de zi categoria I cu 20 de locuri;

– sală de conferințe cu maxim 100 de locuri (amplasare tip amfiteatru – doar scaune);

spălătorie;

terasă;

centru de închirieri schiuri si garderobă schiuri;

centrală termică proprie;

parcare cu 50 de locuri;

saună, masaj.

Serviciile suplimentare oferite de Eurohotel sunt la nivelul unui hotel de 3*, atât prin calitate cât și prin varietatea lor:

servicii fără plată: concierge,transportul bagajelor, depozitarea temporară a bagajelor, păstrarea valorilor în seifuri, păstrarea și restituirea unor bunuri uitate, trezirea la ora solicitată, distribuirea corespondenței, transmisii TV în fiecare cameră, parcare, solicitări de taximetre, lustruit încălțamintea, telefon urban, saună;

– servicii cu plată: room service non stop, faxuri, telefon interurban și internațional, spălat, călcat, transfer aeroport-hotel-aeroport, transport gară-hotel-gară, închiriere echipament sportiv, instructor schi, masaj, închiriere sală de conferință cu dotările aferente, închiriere video.

Complex Ana – Hotels

Complexul Ana Hotels din Poiana Brașov este compus din hotel Sport , hotel Bradul și hotel Poiana .

Hotel Sport

Hotelul Sport este clasificat la 3 * și dispune de 89 de spații de cazare structurate astfel :

6 apartamente

3 apartamete VIP

53 camere cu două paturi

27 camere cu pat dublu

Alte facilități: încalzire centrală, parcare auto, lift, room service, spălătorie,coafor, bancomat, birou de schimb valutar, magazin închiriere echipament sportiv, centru de sănătate și relaxare (saună, jacuzzi, masaj, fitness), birou de consiliere turistică .

Centrul de conferinte al Ana Hotels Brasov pune la dispozitie 6 săli, cu toate dotările necesare, pentru a asigura succesul seminariilor, întâlnirilor de afaceri sau a recepțiilor .

Toate spațiile sunt modulare, permițând combinații și diferite tipuri de amenajare, în funcție de numărul participanților.

O intreagă gamă de echipamente tehnice și audio-video de ultima generație este disponibilă aici cât și, la cerere, catering, la un nivel calitativ ireproșabil.

Hotel Bradul

Amplasat la liziera pădurii și la poalele pârtiilor, hotelul Bradul este un hotel desosebit de ospitalier și confortabil.

Hotelul Bradul este clasificat 3 * și dispune de un număr total de 55 de camere structurate astfel :

2 apartamente

28 camere cu două paturi

18 camere cu pat dublu

7 garsoniere

Facilități în camere: balcon (în majoritatea camerelor), baie, televiziune prin cablu, telefon internațional, mini bar, uscator de păr.

Alte facilități: încalzire centrală, parcare auto, lift, room service, spălătorie,coafor, bancomat, birou de schimb valutar, magazin închiriere echipament sportiv, centru de sănătate și relaxare (saună, jacuzzi, masaj, fitness), birou de consiliere turistică .

Hotel Poiana

Hotel Poiana este amplasat în imediata apropiere a pârtiei de schi Bradul. Hotelul Poiana este clasificat la 3 * și oferă cazare în 53 de camere structurate astfel :

4 apartamente

27 camere cu două paturi

9 camere cu pat dublu

8 garsoniere

5 camere cu un pat

Facilități în camere: balcon (în majoritatea camerelor), baie, televiziune prin cablu, telefon internațional, mini bar.

Alte facilități: încălzire centrală, parcare auto, lift, room service, spălătorie,coafor, bancomat, birou de schimb valutar, magazin. închiriere echipament sportiv, centru de sănătate și relaxare (saună, jacuzzi, masaj, fitness), birou de consiliere turistică .

Hotel Miruna

Construit în 1999, cu o arhitectura modernă și o ambiantă elegantă, având toate utilitățile pentru a satisface cele mai exigente gusturi, Complexul turistic Miruna este destinația oamenilor care apreciază serviciile de calitate.

Hotelul este clasificat la 4 * și are 40 de locuri de cazare, în 3 camere duble, 7 apartamente de doua locuri, 1 apartament de 4 locuri, 1 apartament de 5 locuri (1 apartament de 2 locuri, o camera dublă cu un pat) 1 vila de 6 locuri (1 apartament de 2 locuri și 2 camere duble).

Fiecare cameră are TV cablu, minibar, televizor color, telefon internațional, cabină de dus cu hidromasaj.

Facilități oferite de hotel Miruna :

Fitness Center

Restaurant

Aer condiționat

Sală de conferințe

Bar

Internet

Saună

Parcare

Masaj

Hotel Ruia

Situat într-o zona cu multă liniște și totodată aproape de pârtiile de schi și de principalele mijloace de transport pe cablu, hotelul iese în evidență prin arhitectura unica și confortul deosebit al camerelor.

Complexul Ruia dispune de 20 de camere duble, 10 apartamente Junior Suite si 2 apartamente President Suite.

Hotelul Ruia beneficiază de un restaurant de 90 de locuri, cu bucătărie cu specific național si internațional, cu o bogată gamă de preparate culinare.

Hotelul Ruia este dotat cu o sală de conferinte modernă cu dotare standard: retro-proiector, flip chart, white board, internet, TV/video.

Hotelul Ruia pune la dispoziția clienților și sauna , jacuzzi și bar .

2.3.2 Criterii de clasificare a unităților de alimentație publică

Alimentația publică reprezintă una din laturile importante ale servirii turistice, încadrându-se în categoria serviciilor de turism.

Deși ca activitate economică alimentația publică nu este destinată să satisfacă în exclusivitate nevoia consumatorului turist, ea se asociază tot mai frecvent activităților de turism, iar dinamica ei este din ce în ce mai mult influențată de evoluția circulației turistice.

Unitățile de alimentație publică sunt apreciate ca necesare și nedespărțite de activitățile turistice, hoteliere, de agrement și tratament balnear. Aceste unități pot fi clasificate după mai multe criterii în categoria de lux 1,2,3,4.

În Poiana Brașov funcționează numeroase astfel de unități dintre care cele mai importante sunt restaurantele prezente în majoritatea hotelurilor.

Restaurantul este un loc public în care se servesc preparate culinare, produse de cofetărie și alte mărfuri alimentare din industrie. În cadrul restaurantului se îmbină activitatea de producție cu cea de desfacere, punând la dispoziția consumatorilor o gamă diversificată de preparate și bunuri.

În afara restaurantelor din cadrul hotelurilor, în atenția vizitatorilor se află restaurantele cu specific românesc : Șura Dacilor, Coliba Haiducilor,Stâna Turistică și Vânătorul .

Restaurantul cu specific este o unitate de alimentație publică pentru recreere și divertisment, care, prin dotare, profil, ținuta lucrătorilor, momente recreative și structură

sortimentală trebuie să reprezinte obiceiuri gastronomice locale sau naționale, tradiționale și specifice diferitelor zone.

Efectul original al acestor unități este realizat prin îmbinarea elementelor naturale cu cele arhitecturale ale sistemelor constructive, ale elementelor decorative, de gama sortimentală a mâncărurilor pregătite și de prezentarea personalului.

La realizarea construcțiilor ce adăpostesc aceste unități sunt utilizate materiale prelucrate sumar, specifice regiunii: piatră, lemn, cărămidă, trestie, stuf.

În Poiana Brașov rețeaua de alimentație publică este compusă din 28 de unități cu o capacitate totală de 6600 de locuri. Aproape toate hotelurile din stațiune dispun de un restaurant, capacitatea acestora fiind de 1170 locuri.

Restaurantul Șura Dacilor amplasat în apropierea lacului, se remarcă prin arhitectura și decorațiunile interioare în stil dacic.

Grătarele și frigăruile la proțap sunt preparate pentru a întâmpina cum se cuvine turiștii. Pâinea este coaptă în cuptoarele proprii și mâncarea pregătită în cel mai pur stil tradițional, împreună cu vinurile provenite din cele mai renumite podgorii.

Chelnerii și chelnerițele sunt îmbrăcați în costume purtate de vechii daci, iar blănurile și armele vechi care acoperă pereții au darul să transforme orice seară într-o amintire de neuitat.

Coliba Haiducilor este reprezentativă prin construcție și amintește de adăposturile haiducești.Încă de la intrarea în colibă ai bucuria să descoperi o cămară unde se păstrează o mare varietate de produse apetisante.

Ceea ce o face atât de atractivă este faptul că toate produsele se obțin din ferma proprie; așa că puteți mânca pâinea caldă coaptă aici, brânza și smântână care pare să aibă prospețimea pajiștilor de vară, dar și grătare prăjite în stil tadițional românesc, însoțite de vinurile renumite ce se servesc aici.

În anul 1996, restaurantul a fost cotat de postul de televiziune CNN, pe locul 2 în lume în categoria restaurantelor cu specific.

Restaurantul Vânătorul are o arhitectură deosebită în stilul cabanelor de vânătoare și un decor original în care sunt servite diferite specialități de vânat și vinuri

potrivite pentru fiecare.

Stâna Turistică reprezintă un loc deosebit în care au fost bine păstrate tradițiile românești de-a lungul anilor.

Într-un decor și o ambianță de neuitat poți gusta o gamă diversă de brânzeturi, dar și mâncăruri tradiționale românești însoțite de vinuri renumite.

Restaurante aflate în cadrul hotelurilor

Tabel nr.3

Sursa : Ghidul Hotelier al României

Restaurante aflate în afara hotelurilor

Tabel nr.4

Sursa : Ghidul Hotelier al României

2.4 Profilul stațiunii și factori de cură în Poiana Brașov

Poiana Brașov este o stațiune climaterică montană cu program permanent profilată pentru turism, odihnă, recreere, și practicarea sporturilor. Sporturile de iarnă au asigurate aici cele mai bune condiții din Carpații românești.

Climatul corespunzător munților cu altitudine medie, constituie cel mai important factor curativ natural al stațiunii.

Peisajul armonios, care îmbină pe spații restrânse creste montane cu versanți puternic înclinați, culmi domoale, rotunjite și platouri larg ondulate acoperite cu păduri variate, constituie un alt factor natural favorabil reconfortării și odihnei active.

Principalii parametrii climatici cu influență asupra activtăților turistice corespund unui bioclimat tonic, stimulativ, caracterizat prin temperaturi moderate, fără amplitudini excesive, radiații solare bogate în raze solare ultaviolete, aer curat, puternic ozonat cu ionizare negativă accentuată. Acești parametrii permit adaptarea relativ ușoară a organismelor la condițiile climaterice din Poiana Brașov.

Condițiile naturale sunt favorabile refacerii organismului în cazurile de surmenaj fizic și intelectual, ajutând la creșterea capacității de muncă. Călirea și refacerea forțelor organismului se pot realiza prin băi de soare și de aer și prin practicarea diferitelor sporturi.

Condițiile fizico-geografice din Poiana Brașov și dotările existente permit turiștilor veniți în stațiune să practice diferite exerciții fizice: alergarea și mersul pe jos care sunt favorizate de terenul cu pante reduse și de aleile străjuite de păduri de conifere, practicarea schiului pe pârtii de diferite grade de dificultate, îndrumați de instructori de specialitate din cadrul școli de schi, specializată mai ales în schi alpin și schi fond atât pentru începători cât și pentru avansați, săniușul și patinajul pe pârtiile, respectiv patinoarul special amenajate.

Se pot practica jocuri în aer liber (tenis, volei, baschet, fotbal, mini-golf) pe stadionul stațiunii sau pe terenuri special amenajate, practicarea gimnasticii, înotul în piscine acoperite , plimbări cu sania, cu trăsura sau cu bicicleta în stațiune și în împrejurimi .

Stațiunea Poiana Brașov reprezintă în același timp locul preferat pentru antrenament și refacere pentru sportivii de performanță din diferite discipline. Cercetările medicale asupra antrenamantului sportivilor au arătat influența benefică a curei de altitudine din Poiana Brașov asupra capacității lor de efort.

Cura climatică din stațiune este indicată pentru următoarele afecțiuni: nevroza astenică, stări de debilitate, surmenaj fizic și intelectual, covalescențe cu o stare de sănătate bună, disfuncții tiroidiene, rahitism și tulburări de creștere la copii, anemii secundare, forme de astm bronșic și de bronșite cronice astmatiforme.

Cura de altitudine în Poiana Brașov, ca de altfel și în celelalte stațiuni situate la altitudini apropiate, are și unele contraindicații cum sunt: fazele acute de boală, stările febrile, sindroamele alergice active, maladiile digestive (ulcer, gastrite, colite) în fază activă, hepatitele acute virale, afecțiuni cardiace decompensate, anghina avansată.

Seara turiștii au numeroase posibilități de petrecere a timpului la discotecile Capra Neagră și Ciucaș la restaurante cu orchestră: Vânătorul, Șura Dacilor și Coliba Haiducilor. La cerere pot fi organizate diferite programe turistice: ospăț haiducesc, seri la stână, seară vânătorescă. Din stațiune se organizează diferite excursii de o zi în stațiunile și localitățile de interes turistic din împrejurimi: Râșnov, Brașov, Sinaia, Predeal. În Poiana Brașov și în masivul Postăvarul își desfășoară activitatea Asociația Salvamont Brașov.

Stațiunea Poiana Brașov, prin cadrul natural pe care îl oferă, asigură condiții pentru petrecerea unor vacanțe de neuitat diverselor categorii de turiști, veniți în stațiune pentru a se destinde și pentru a-și "reîncărca bateriile", înaintea unei noi perioade de activitate intensă în propriile domenii de activitate.

Cap. III. Prezentarea unității: "Hotel Tirol"

Denumirea societății : SC Savion Hotel SRL

Sediul societății : București , Str.Popa Savu 75

Denumirea sucursalei : Hotel Tirol

Sediul sucursalei : Poiana Brașov , str.Poiana lui Stechil , Brașov

Nr.înregistrare la Registrul Com. : J 08 / 591 /1999

Durata societății : nelimitată , cu începere din ziua înregistrării

Obiectul de activitate al societății comerciale Savion Hotel SRL constă în îndeplinirea tuturor sau a oricărei activități menționate în continuare:

construirea și exploatarea mai multor unități hoteliere în diferite zone ale țării;

coordonarea activităților specifice funcționării acestui complex hotelier, astfel: cazare, alimentație publică (restaurant, patiserie, cofetărie, bar, casino), prestări servicii în domeniul turismului, transportului, agenție de voiaj, jocuri distractive și de agrement;

producție de bunuri alimentare, nealimentare și industriale de orice fel;

comercializare en-gros de bunuri de orice fel, alimentare, nealimentare și de larg consum;

comercializare cu amănuntul de bunuri de orice fel ;

transporturi și expediții de bunuri de orice fel: via terra, via mare și via aero, transporturi de persoane, sport-turism, jocuri distractive, alimentație publică , service auto;

investiții ale resurselor financiare disponibile ale societății în activități comerciale, financiar bancare și de producție de orice fel, inclusiv achiziționarea de acțiuni, drepturi de participare la profit și/sau întreg patrimoniul aparținând altor societăți comerciale române și/sau străine;

orice alte activitãți legate de realizarea obiectului societãții.

3.1.Oferta hotelului Tirol

Hotelul Tirol este amplasat pe locul fostului hotel Intim , hotel care aparținea de Ministerul Turismului ; deschis ăn anul 1985 acesta era un hotel de 2 și 3 stele și avea o capacitate de 32 de camere cu 64 de locuri și un mic restaurant .

Hotel Intim a fost preluat in anul 1999 și reconstruit fiind transformat într-un hotel clasificat la 3 stele având un număr total de 58 de spații de cazare ( 111 locuri ) structurate astfel :

5 camere single ;

45 camere duble ;

4 garsoniere ;

3 apartamente ;

1 apartament Royal ;

Pentru lucrările de modernizare efectuate în anul 1999 hotelul a primit Diploma de Excelență în Turism acordată de Ministerul Turismului .

Capacitatea de cazare a hotelului Tirol

Tabel nr.5

Sursa : Hotel Tirol

Grafic nr.1

Serviciile suplimentare oferite de hotel Tirol sunt la nivelul unui hotel de 3*, atât prin calitate cât și prin varietatea lor:

– servicii fără plată: concierge, transportul bagajelor, depozitarea temporară a bagajelor, păstrarea valorilor în seifuri, trezirea la ora solicitată, distribuirea corespondenței, TV cu cablu în fiecare cameră, parcare, solicitări de taximetre, lustruit încălțamintea, saună , parcare păzită , garderobă , păstrarea echipamentului de schi , transfer la pârtia de schi ;

– servicii cu plată: room service, faxuri , telefon interurban și internațional,servicii de spălătorie,transfer aeroport-hotel-aeroport, transport gară-hotel-gară,restaurant,bar, instructor schi, masaj, xerox , vanzări mărfuri .

Camerele hotelului Tirol sunt dispuse pe 5 nivele ( parter + 4 nivele ) și sunt dotate cu baie cu cadă , TV cu 35 de posturi , telefon internațional , posibilitatea conectării din cameră , minibar ,majoritatea camerlor au balcon .

Structura hotelului pe etaje este următoarea :

parter : 4 garsoniere , 3 camere duble , saună , salon masaj , oficiu cameriste și comisioneri , spălătorie ;

etaj 1 : 5 camere duble , 2 camere single , birou director , recepție , restaurant , grupuri sanitare , holul hotelului , oficiu cameriste ;

etaj 2 : birou contabilitate , birou administrativ , 16 camere duble și 1 cameră single , oficiu cameriste ;

etaj 3 : caserie , 16 camere duble și 2 camere single , oficiu cameriste ;

etaj 4 : 5 camere duble , 3 apartamente și 1 apartament Royal ;

Hotelul dispune de un restaurant calsificat la categoria lux cu o capacitate de 100 de locuri . În incinta restaurantului se pot servi atât preparate din bucătăria tradițională

precum și preparate din bucătaria internațională .

In partea multifuncțională a salonului restaurant se poate amenaja o sală de ședințe cu o capacitate maxima de 50 de locuri . Sala este dotata cu apratură folosită în asemenea împrejurări ( flipchart , ecran de proiecție si videoproiector ) .

ANEXA 3:ORGANIGRAMA SOCIETATII SC SAVION HOTEL SRL

Se prezintă astfel:

PRESEDINTE

VICEPRESEDINTE

DIRECTOR GENERAL

SEF RECEPTIE SEF SALA SERV.COMERCIAL SEF SERV.TEHNIC INSP. PSI, PM

Receptie Supraveghetoare Ospătari Sef Bucatar Contabil Aprovizionare Meseriasi Transport Spalatorie

Receptioneri Cameriste Aj.ospatari Bucatari Contabil Cond. Auto Electrician Cond. Auto Spalatori textili

Comisioneri Fete hol Barmani Aj.bucatar Inspector personal Instalatori

Portari Patiser

Sauna – Maseur Mun.necalif.

ORGANIGRAMA PERSONALULUI ANGAJAT

LA SC SAVION HOTEL SRL – HOTEL TIROL

I HOTEL Tirol Nr. posturi

– Sef recepție 1

– Receptioner 5

– Comisioner 4

– Portar 1

– Lucr.gest.-Maseur 1

– Supraveghetoare 1

– Camerista 6

– Fata hol 2 = 21 posturi

II RESTAURANT Tirol

– Sef Sala Restaurant 2

– Barman 2

– Ospatar 4

– Ajutor ospatar 3

– Bucatar sef 1

– Bucatar specialist 1

– Bucatar 2

– Cofetar-Patiser 2

– Mun.necalif.bucatarie 7 = 24 posturi

III PERSONAL TESA Tirol

– Director General 1

– Director economic 1

– Contabil 2

– Insp.res.umane, Casier 1 = 5 posturi

IV DEPARTAMENT TEHNIC Tirol

– Conducator auto 2

– Electrician 1

– Instalator 1

– Laborant, Tehn.PSI 1 = 5 posturi

V SPALATORIE Tirol

– Spalator textil 4 = 4 posturi

Total angajați = 59 persoane

După cum se vede gama profesiilor ce alcătuiesc colectivul de salariați al societății, este foarte diversă, acoperind toate necesitățile rezultate din obiectul de activitate . Mulți dintre salariați au mai multe calificări , astfel încât situațiile deosebite pot fi în marea majoritate a cazurilor rezolvate cu resurse proprii .

Din analiza organigramei societății reiese că structura organizatorică corespunde necesităților actuale privind conducerea și controlul activităților de alimentație publică și de prestări servicii hoteliere și de turism.

Delegarea de sarcini și dreptul de decizie dintre managementul de vârf către conducerea executivă, precum și structurarea în corelare strictă cu domeniul de activitate a directivelor, conferă o eficiență și coerență sporită întregii activități.

În general stilul conducerii, la toate nivelele, este participativ implicându-se direct în rezolvarea problemelor ce apar.

În ceea ce privește conducerea generală a firmei, nu există un document scris prin care să fie consemnată strategia generală de conducere. Există însă atribuții de serviciu pe fiecare funcție, prin care se urmărește aducerea la îndeplinire a obiectivelor generale ale societății comerciale, ea având în vedere realizarea unei flexibilități organizaționale în funcție de cerințe și asigurarea perfecționării continue a personalului.

Potențialul uman lanivelul firmei este dat de numărul , structura și calificarea personalului .

Tabel nr.6

Sursa : Hotel Tirol

Grafic nr.2

Structura personalului relevă ponderea satisfăcătoare a personalului calificat în proporție de 69% și un procent satisfăcător al celor cu studii superioare de 3% .

Distribuția personalului dupăgrupe de vârste

Tabel nr.7

3.3 Cererea turistică în cadrul hotelului Tirol în perioada 2000 – 2004

Circulația turistică în cadrul hotelului Tirol

Tabel nr.8

Sursa : Hotel Tirol

Grafic nr.3

Pe perioada prezentată în tabelul de mai sus și graficul anterior observăm că cererea turistică a fost manifestată în proporție de 52 % de turiști străini și 48 % de turiști români . Numărul cel mai mare de turiști români s-a înregistrat în anul 2000 și anume 1721 , pe când numărul cel mai mare de turiști străini s-a înregistrat în anul 2002 adică 2018 .

Ponderea turiștilor sosiți la hotel Tirol în anul 2002 din totalul turiștilor sosiți în perioada 2000 – 2004 :

După cum reiese din graficul de mai sus numărul turiștilor (atât străini cât și români ) în anul 2002 reprezintă 23 % din totalul turiștilor înregistrați în cadrul hotelului Tirol pe parcursul celor 5 ani analizați în perioada 2000 – 2004 .

Deoarece datele pentru perioada 2000 – 2004 conțin informații cu privere la proveniența turiștilor pe fiecare țară voi lua în calcul doar țările cu cel mai mare număr de turiști sosiți la hotel Tirol ; situația este prezentată în tabelul următor :

Tabel nr.9

Sursa : Hotel Tirol

Observăm că numărul turiștilor a oscilat in unii ani scăzând cum este cazul anului 2003 și 2001 , iar în alți ani cum ar fi 2002 s-a înregistrat o cerștere a numărului turiștilor.

Reprezentarea grafică a situației turișilor străini pe țara de proveniență sosiți la hotel Tirol în perioada 2000-2004 :

Cap.IV Analiza evoluțieie circulației turistice în cadrul hotelului Tirol

4.1. Circulația turistică în cadrul hotelului Tirol în perioada 2000 – 2004 – evoluția turiștilor români

Pentru analiza evoluției turiștilor români și pentru realizarea celorlalte calcule este necesar să se afle valoarea indicelui dinamicii pe care o vom trece în tabelul următor (atât valoarea cu bază fixă cât și cea cu bază în lanț):

Tabel nr.10

Sursa : Hotel Tirol

Evoluția turiștilor români sosiți la hotel Tirol

Tabel nr.11

Sursa : Hotel Tirol

Reprezentarea garfică a evoluției numărului de turiști români sosiți la hotel Tirol în perioada 2000 – 2004

Din analiza numărului de turiști români sosiți în stațiunea Poiana Brașov la hotelul Tirol în perioada 2000 – 2004 rezultă următoarele :

Analizând comparativ cu anul de bază 2000 evoluția turiștilor români observăm că cea mai mare scădere s-a înregistrat în anul 2003 cu un număr de 727 de turiști adică adică 42,24 % .

Analizând evoluția de la un an la altul se observă că numărul turiștilor români sosiți la hotelul Tirol oscilează astfel în anul 2001 se înregistrază o scădere față de anul precedent . În anul 2002 numărul turiștilor sosiți la hotelul Tirol crește față de anul precedent cu un număr de 135 de turiști . De asemenea și în anul 2004 se înregistrează o creștere mai mare față de anul 2003 , 673 de turiști , apropiindu-se de numărul turiștilor din perioada de referință anul 2000 .

Pe întreaga perioadă analizată au existat în medie aproximativ 1386 de turiști români cazați la hotelul Tirol .

4.2 Evoluția turiștilor străini în perioada 2000 – 2004

Așa cum am arătat și în cadrul analizei evoluției turiștilor români pentru calculul ritmului dinamicii este necesar să aflăm valoarea indicelui dinamicii atât cu bază fixă cât și cu bază în lanț. Îi vom trece valorile într-un tabel separat deoarece participă la aflarea altor rezultate și nu necesită interpretare:

Tabel nr.12

Analiza evoluției turiștilor străini la hotelul Tirol din Poiana Brașov :

Tabel nr.13

Sursa : Hotel Tirol

Reprezentarea grafică a evoluției turiștilor străini la hotelul Tirol

Din tabelul de mai sus precum și din reprezentarea grafică reies următoarele: Analizând rezultatele față de anul de bază 2000 se poate vedea că cea mai mare scădere a numărului de turiști străini sosiți la Hotelul Tirol s-a înregistrat în anul 2003 ; cu o valoare de 1104 turiști străini reprezentând 59,86% , iar cea mai mare creștere s-a înregistrat în anul 2002 cu un număr total de 174 de turiști față de anul de referință 2000.

Urmărind evoluția turiștilor străini de la un an la altul observăm că cea mai mică valoare s-a înregistrat în anul 2003 față de anul 2000 cu 1104 de turiști (ceea ce reprezintă o scădere cu 59,86%) ca apoi cea mai mare creștere să se înregistreze în anul 2002 , comparativ cu anul 2000 și anume cu 174 turiști cea ce înseamnă 9,43 %. În anul 2004 remarcăm o nouă creștere a numărului turiștilor față de anul 2003 cu 243 de turiști .

Pe parcursul celor 5 ani analizați , în cadrul hotelului Tirol au fost cazați în medie aproximatix 1512 turiști străini .

4.3. Circulația turistică totală : turiști români și turiști străini

Tabel nr.14

Sursa : Hotel Tirol

Reprezentarea grafică a evoluției turiștilor :

Analizând evoluția turiștilor față de anul de bază 2000 observăm că cea mai mare scădere a numărului de turiști a avut loc în anul 2003 cu 1831 de turiști ceea ce reprezintă o reducere cu 51,36% ;

Din păcate situația nu s-a resresat nici în anii următori numărul tuirștilor fiind și în anul 2004 in scădere față de anul de bază 2000 cu 915 turiști ceea ce reprezintă o reducere cu 25,66 % .

Pe parcursul întregii perioade analizate au existat în medie/an în cadrul hotelului aproximativ 2898 de turiști atât români cât și străini.

4.4.Evoluția numărului de zile petrecute la hotel Tirol de către turiștii români

Tabel nr.15

Sursa : Hotel Tirol

Reprezentarea grafică a evoluției NZT turiști români din cadrul hotelului Tirol

Prin analizarea evoluției NZT români față de anul de bază 2000 , se observă din nou că cea mai mare scădere s-a înregistrat în anul 2003 de această dată cu 1980 de zile reprezentând 45,27% și din nou nu se înregistrează nici o creștere majoră .

Pe parcursul celor 5 ani analizați urmărind evoluția de la un an la altul în anul 2004 observăm o ușoară creștere față de ani precedenți.

Evoluția numărului de zile petrecute la hotel Tirol de către turiștii străini

Tabel nr.16

Sursa : Hotel Tirol

4.6. Analiza evoluției numărului de zile petrecute de turiștii români și străini la hotelului Tirol

Tabel nr.17

Sursa : Hotel Tirol

Evoluția indicatorului NZT în cadrul turiștilor români și străini sosiți la hotel Tirol:

Analizând modul în care a evoluat numărul zilelor petrecute de turiștii români și străini la Hotel Tirol comparativ cu anul de bază 2000 observăm că cea mare scădere a numărului de zile s-a înregistrat în anul 2003 cu 4837 de zile adică cu 54,71% fapt care era normal deoarece în acel an s-a înregistrat și cel mai scăzut număr de turiști.

Din păcate pe perioada de timp analizată nu s-a înregistrat o creștere a numărului zilelor petrecute la hotel Tirol față de anul de bază . Putem totuși observa o ușoară creștere în anul 2002 precum și în anul 2004 față de anul 2003 cu 2060 de zile ceea ce însemnă 51,46 %.

Folosind datele din tabelele prezentate mai sus putem calcula doi indici și anume :

durata medie a sejurului : zile/turist ;

Rezultă faptul că în medie pe tot parcursul celor 5 ani analizați ( 2000 – 2004 ) fiecare turist a petrecut în hotelul Tirol aproximativ 2,3 zile .

– numărul mediu de turiști se calculează ca raport între numărul turiștilor însumat pe întreaga perioadă analizată raportată la numărul de zile al perioadei luate în calcul în cazul nostru de 5 ani :

turiști / zi

Din formula de mai sus vedem că în medie / zi au fost la hotel aproximativ 8 turiști , iar pe an au fost cazați la hotel Tirol 2898 de turiști .

Cap.V Concluzii și propuneri

Analizând evoluția circulației turistice, atât a turiștilor străini cât și a celor români, în perioada 2000 – 2004 observăm că cea mai mare reducere a avut loc în anul 2003 această reducere avân loc pe fondul neînțelegerilor dintre patronat și conducerea hotelului din acea perioadă .

Situația evoluției turiștilor s-a îmbunătățit în anul 2004 tendința fiind și la începutul anului 2005 de creștere .

Pentru îmbunitățirea activității firmei, și în vederea redresării sale economice propun următoarele:

intensificarea acțiunilor de publicitate, atât local cât și la nivel național și internațional ;

conlucrarea pe bază de contract cu mai multe agenții de turism, cluburi sportive și

sindicale în vederea creșterii numărului de turiști atât în sezon cât și în afara

sezonului practicarea unor tarife atractive, diferențiate pentru zilele

săptămânii, week-end, sezon, extrasezon;

diversificarea unor activități de agrement care să ducă la exploatarea unor spații nefolosite aflate în proprietatea firmei;

oferirea de noi servicii turistice cum ar fi: frizerie, coafură, servicii auto, spălătorie, școală de schii, biliard, sala de întreținere corporală etc.;

mănrea capacităților de cazare și alimentație publică: prin înființarea de restaurante cu specific -marinăresc, vânătoresc, chinezesc, italian, fast-food etc.

folosirea unui personal calificat și cu experiență în domeniu;

oferirea unor servicii de agrement diversificate;

înființarea unor săli de conferințe dotate cu aparatura necesară în vederea desfășurării activităților de acest gen (simpozioane , prezentări , seminarii);

înființarea unui centru informatic unde clienții să aibă acces la internet / dotarea recepțiilor hoteliere și a compartimentelor de la nivelul conducerii cu calculatoare

performante în vederea ușurării muncii depuse și economisirii timpului;

achiziționarea unor camere de luat vederi în spațiile de servire a mesei, pe holurile și coridoarele hotelului, la recepția hotelului și în diferite locuri principale ale acestuia în vederea efectuării pazei și ordinii în interiorul hotelului.

modernizarea spațiilor de cazare și achiziționarea de mobilier și aparatură modernă necesară ;

înlocuirea sistemului de închidere a camerelor cu cartelă ;

Politica de marketing a societății, referitor la relațiile cu clienții săi urmărește păstrarea clienților tradiționali prin comercializarea unor produse și servicii de calitate, asigurarea unui service prompt, realizarea de sondaje de opinie în cea ce privește gradul de mulțumire al clientului, practicarea de prețuri preferențiale în funcție de beneficiarii produselor și serviciilor oferite.