. Activitatea Turistica In Timisoara

aspecte generale privind oferta turistică actuală a municipiului timișoara

introducere

Apariția turismului se pierde în negura vremurilor, dar turismul modern a apărut în secolul al XVIII-lea.

Turismul este un fenomen economico-social specific civilizației moderne care aparține sectorului terțiar.

De-a lungul timpului s-au făcut publice numeroase definiții referitoare la turism, una dintre ele aparține profesorului elvețian dr. W. Hunziker și anume:

„Turismul este ansamblul de relații și fenomene care rezultă din deplasarea și sejurul persoanelor în afara domiciliului lor, atât timp cât sejurul și deplasarea nu sunt motivate printr-o stabilire permanentă și activitate lucrativă oarecare”*

În vederea dezvoltării turismului este necesară existența unui potențial turistic care să asigure integrarea zonei sau localității în circuitul turistic.

Despre turiști se poate spune că sunt persoanele care călătoresc pentru propriile plăceri, sau alte motive în afara reședințelor de bază, fără a presta o muncă remunerată.

Motivația turistică cuprinde, în general, trebuințe, impulsuri, intenții și tendințe specifice care au un caracter subiectiv ce este influențat de o mulțime de factori. Din figura următoare se pot urmării principalele motivații pentru vizite în scopuri turistice.

Fig.1.1 Principalele motivații pentru vizite în scopuri turistice.

Literatura de specialitate ne dezvăluie diverse forme de turism, clasificate după diferite criterii de clasificare, astfel:

Turismul se manifestă pe o piață proprie, specifică dar care are tot două principale componente și anume: cererea și oferta.

Noțiunea de piață turistică, în sens economic, ne arată că ea este mediul extern al sistemului de conducere și reprezintă sfera economică de întâlnire unde produsul turistic se materializează sub forma ofertei turistice, în timp ce nevoile de consum turistic se materializează sub forma cererii.

Cererea turistică este formată din toate persoanele care își manifestă dorința de a se deplasa periodic și temporar în afara reședinței personale fără a avea ca motive prestarea activităților remunerate.

Oferta turistică este la rândul său formată din ansamblul atracțiilor turistice ce pot motiva vizitarea lor.

Timișoara este municipiul reședință al județului Timiș și face parte din Regiune 5 Vest.

Orașul este al treilea ca mărime și ca număr de locuitori din România și este situat la întretăierea paralelei 45 47’ latitudine nordică cu meridianul 21 17’ latitudine estică, ca poziție matematică aflându-se în emisfera nordică, la distanță aproape egală de Polul Nord și Ecuator și în emisfera estică, în fusul orar al Europei Centrale.

În cadrul României, Timișoara se găsește în partea de apus, fiind cel mai vestic dintre orașele mari ale țării, suprafață pe care acest oraș se întinde este de 100,6km2. distanța față de cele trei capitale București, Budapesta și Belgrad este de 571km, 300km, și respectiv 150km.

Datorită mărimii sale, precum și a poziționării, Timișoara se înscrie într-un circuit turistic, atrăgând turiști atât români cât și străini, pe durate medii și scurte.

potențialul turistic

Prin potențial turistic se înțelege totalitatea resurselor naturale și antropice dintr-o țară, o zonă sau localitate cum este, în cazul de față.

Acestea constituie oferta turistică primară și secundară sau mai bine zis „materia primă” folosită în industria turismului.

1.2.1. resursele naturale

Resursele naturale, așa cum le arată și numele sunt creația în spațiu și timp a naturii și sunt denumite potențial natural sau oferta primară.

În cadrul acestor prime resurse se regăsesc:

geologia solului;

relieful;

clima;

rețeaua hidrografică;

vegetația;

fauna.

Timișoara este situată în câmpia banatului, vatra sa se prezintă sub forma unui șes cu marginile puțin mai ridicate decât partea centrală în lungul căreia curge Bega, dar aspectul caracteristic este oferit de microrelief. Pe cuprinsul orașului apar mici denivelări naturale, dar și rezultate în urma intervenției omului.

Solurile din hotarul acestui oraș fac parte din grupele cernoziomurilor, solurile hidromorfe și aluvionare, o mică porțiune la nord-est de oraș aparținând solurilor silvestre.

Sub depozitele cuaternare groase de circa 100 până la 600 de metri se găsește levantinul, între 600 și 1.130 de metri, depozitele daciene caracterizate prin falii de mlaștină, cu numeroase straturi de lignit, până la 1.640 de metri este prezent ponțianul, apoi urmând până la 1.740 de metri adâncime depozitele sarmațiene, iar mai jos urmează cristalinul.

Din punct de vedere tectonic, orașul se găsește pe o linie de falie orientată est-vest, marcată prin existența vulcanului stins de la Șanovița-Ludabora, iar înspre nord de apele mineralizate.

Pe teritoriul Timișoarei au loc frecvente fenomene de tasare, care se datorează substratului de argile umede, mobile a căror deplasare duce în unele părți la coborârea solului, în altele la ușoare bombări.

Climatul continental de tranziție, caracteristic depresiunilor panonice, cu unele influențe ale climatului submediteranean este întâlnit și în Timișoara.

Masele de aer dominante în timpul primăverii și verii sunt cele temperat oceanice cu precipitații abundente. În timpul iernii, adeseori pătrund dinspre Oceanul Atlantic mase de aer umed ce aduc zăpezi abundente și ploi, mai rar valuri de frig.

Din luna septembrie până în februarie se fac simțite mase de aer polar-continentale, dar se resimt și influențele ciclonilor și aerului cald dinspre Marea Mediterană și Marea Adriatică, acest lucru producând iarna un dezgheț general și vara perioade de căldură înăbușitoare.

Media anuală a precipitațiilor este apropiată de media pe țară.

Rețeaua hidrografică a Timișoarei este bogată, principalul râu este Bega, canalizat. Principalii săi afluenți de pe teritoriul orașului sunt Luchinul și Behela în partea de nord și Subuleasa în sud.

Această zonă de câmpie prezintă resurse bogate de apă subterană, pânza freatică se găsește la o adâncime între 0,5 și 4 metri, apa având un gust sălciu datorat stratului de argilă prezent la baza pânzei.

În subsolul Timișoarei, așa cum am mai menționat se găsesc ape minerale.

Orașul se află în zona pădurilor de stejar, dar care au fost distruse treptat odată cu expansiunea sa. În momentul de față, cu excepția zonei împădurite din partea de nord-est, Pădurea Verde și de est, Pădurea Bistra, teritoriul Timișoarei se încadrează în silvostepă antropogenă.

Structura floristică a așa zisei „silvostepe bănățene” se recunoaște prin anumite specii lemnoase cum ar fi: stejarul, păducelul, porumbarul și printr-un strat ierbos bogat.

Vegetația lacustră este formată din păpuriș, pipirig, rogozuri, trestie.

Datorită civilizației fauna întâlnită este mai puțin numeroasă și în pădurile orașului și apele de suprafață. Putem amintii iepuri, căprioarele, veverițele, popăndăul, șoareci, șerpi, șopârlele, sticleții, pițigoii, graurii, ciocârlanul, lăcustele, greierii, cărăbușii, crapul, roșioara etc.

Resursele naturale existente și prezentate, nu putem să spunem că pot influența alegerea potențialilor turiști, nu sunt punctul forte al Timișoarei.

1.2.2. resursele antropice

Spre deosebire de resursele naturale, cele antropice sunt create de omul însuși, iar apariția lor ca obiective de interes turistic s-a realizat în timp, inițial ele având altă funcție, diferită de cea turistică.

Principalele însușiri care dau valoare turistică obiectivelor de proveniență antropică sunt:

vechimea obiectivului respectiv;

unicitatea acestuia;

ineditul lucrării;

dimensiunea sa;

funcția avută.

În cadrul acestor resurse se disting următoarele grupe:

vestigiile istorice;

așezările religioase;

patrimoniul cultural-artistic.

Timișoara reprezintă în prezent o combinație între modern și retro, între stilul occidental și cel balcanic, de aceea resursele sale antropice sunt destul de numeroase și de valoroase.

Prima atestare documentară a orașului datează din anul 1212, când a fost denumit Castrum Timisensis.

Anul 1241 apare în diverse documente, ca fiind cel în care tătarii au devastat așezarea, dar cetatea s-a reconstruit puțin mai târziu (secolul al XIV-lea) sub îndrumarea celui ce a fost Carol Robert de Anjou.

Administrația Timișoarei a aparținut pe rând, dea lungul timpului maghiarilor, turcilor, habsburgilor datorită ocupațiilor sub care regiunea a fost.

Istoria acestor locuri poate singură, constitui o atracție turistică.

Castelul Huniade a fost ridicat între anii 1306-1315 de către constructori italieni, la cererea lui Carol Robert de Anjou, iar până în zilele de azi a suferit numeroase intervenții prima fiind, reconstrucția din 1443 datorată unui cutremur și realizată din dorința lui Iancu de Hunedoara. Forma sa actuală se păstrează din 1856 când a fost refăcut complet în urma distrugerii în anul 1849. azi acest castel adăpostește Muzeul Banatului, adăpostind numeroase și valoroase colecții de la vestigii istorice la faună.

Zona Piața Unirii este cunoscută prin arhitectura barocă.

Palatul Baroc construit în 1754 prezintă două etaje și o mansardă care poartă amprenta stilului baroc vienez.

Catedrala romano-catolică sau Domul la avut ca arhitect inițial pe H. Joh. Jacob Schelblauer, iar construcția a durat între 1736 și 1773, elementele sculpturale aparțin sculptorului vienez Johan Josef Rossler. Clopotul principal al acestei clădiri baroce este și azi în stare de funcționare și a fost turnat în 1763 la Buda de către Joseph Steistock.

Statuia Sfânta Treime se înalță în mijlocul Pieții Unirii, piatră de temelie fiind pusă în 1740. monumentul este realizat din gresie, la Viena, în stil baroc, fiind adus la Timișoara pe calea apei, pe Dunăre, pe Tisa și canalul Bega.

Biserica Episcopală și Palatul Diocenzei Sârbe au fost distruse în 1728 de un incendiu devastator, dar între 1745 și 1748 s-a reconstruit. În interiorul palatului se află amenajat Muzeul Eparhiei Sârbești.

O altă atracție antropică este Palatul Dicasterial ridicat între 1850-1854, și care prezintă elemente ale stilului renașterii italiene, fiind o copie după Palazzo Strozzi din Florența. Fațada acestui monument arhitectural are o fațadă sobră, cu coloane arcuite la ferestrele de la primul etaj terminate cu capiteluri asemănătoare unor blazoane.

Opera sculptorilor vienezi F. Blim și E. Wasserburger, Statuia Ef. Nepomuk a fost amplasată în fața Primăriei în anul 1756, pe cele trei laturi ale soclului sunt cioplite scene din ultima perioadă a vieții acestui sfânt. Și acest monument al timișoarei a fost realizat la Viena.

Primăria Veche situată în Piața Libertății este opera arhitectului italian Pietro Del Bonzo, iar lucrările de construcție au durat între anii 1731 și 1734. pe frontispiciul clădirii se văd stema și sigiliul orașului, ce constă dintr-o poartă deschisă, așezată între două turnuri ale unei cetăți puternic fortificate. Sub conducerea lui Joseph Aigner clădirea a fost restaurată în anul 1782 pentru prima dată. Dea lungul timpului aspectul său inițial s-a schimbat, azi fațada fiind în stil renascentist. Jos, la intrare, în partea dreaptă se află încastrată o inscripție în limba turcă, pe baza ei s-a acreditat opinia că pe acest loc a fost o baie turcească.

Clădirea Teatrului Național și Operei Române a fost ridicată în perioada 1872-1875 în stil renascentist după planurile a doi arhitecți vienezi Fellner și Helmer. Această clădire a căzut pradă în două rânduri 1880 și 1920 unor incendii devastatoare. Între 1923 și 1928 este reconstruită pe baza planurilor arhitectului român, Duiliu Marcu, care a făcut modificări fațadei principale dar și interiorului.

O altă construcție monumentală, Biserica Mileniului (Romano-catolică) a fost ridicată între 1896-1901 în stil neoroman respectând planurile arhitectului Ludvig Ritter von Ybl. Întregul edificiu este construit din cărămidă brută, netencuită, prezintă două turnuri înalte de 67 metri și marele clopot, ieșit din turnătoria lui Anton Novotny are o greutate de 2.420kg.

Construită în stio greutate de 2.420kg.

Construită în stil neogotic, terminată în anul 1919, după planurile arhitectului Karl Salkovics se înalță Biserica Romano-Catolică „Sf. Inimă a lui Isus”.

„Lupoaica”, copie a celebrei „Lupa Capitolina” de la Roma este așezată pe o coloană de 4,96m și fost dăruită în 1926 Timișoarei de către municipalitatea Romei.

Un alt posibil obiectiv turistic este Catedrala Mitropolitană, ridicată în perioada 1936-1946 după planurile arhitectului român Ion Traianescu. Sub raport arhitectonic ea reprezintă o combinație reușită de elemente bizantine preluate de la Biserica Sf. Sofia din Instambul și elemente românești, caracteristice bisericilor din Moldova. Acest lăcaș de cult ortodox măsoară 63 metri lungime, 31,98 metri lățime și 83,7 metri înălțime. În ceea ce privește treptele, soclul, colonadele, decorurile de la uși și ferestre sunt dăltuite în piatră naturală de Bonpotoc. Pictura în frescă se întinde pe o suprafață de 6.300 metri pătrați, sub îndrumarea unui mare iconograf Atanasie Damian. Clopotele în greutate de 8.000kg cuprind în aliaj metale rare din Sumatra și Kalimantan și au fost acordate de renumitul compozitor bănățean, Sabin Drăgoi.

Pe cuprinsul orașului se pot admira o serie de alte obiective: vestigii istorice, arhitecturale, lăcașe de cult, colecții de artă etc. pe care nu am reușit să le prezint, dar care au o valoare turistică deosebită.

baza tehnico-materială

În cuprinsul bazei tehnico-materiale regăsim totalitatea mijloacelor materiale de cazare ce folosește turismul pentru a-și putea realiza funcțiile sale economice și sociale.

Aceste mijloace materiale se pot clasifica în două grupe și anume în specifice turismului și comune. Cele din urmă aparțin altor ramuri economice dar sunt folosite și de turism.

Specifice activității turistice avem:

baza tehnico-materială a cazării;

baza tehnico-materială de alimentație publică;

baza tehnico-materială de tratament;

baza tehnico-materială a agrementului.

Tipurile de structuri de primire cu funcțiuni de cazare turistică, care pot funcționa în țara noastră sunt:

hotelurile;

hotelurile-apartament;

motelurile;

vilele;

cabanele;

bungalourile;

campingurile;

satele de vacanță;

pensiunile;

apartamentele sau camerele de închiriat în locuințe familiale;

navele fluviale și maritime.

Acestea se clasifică pe stele, iar pensiunile din mediul rural, pe margarete, la clasificare se au în vedere unele criterii minime pe care unitatea trebuie să le îndeplinească și privesc:

construcțiile și instalațiile;

dotarea cu mobilier, lenjerie și alte obiecte;

servicii minime oferite turiștilor;

alte criterii.

Timișoara prezintă mai multe unități de cazare, clasificate, care asigură turiștilor posibilitatea înnoptării.

Pe teritoriul municipiului întâlnim diverse tipuri de structuri de primire cu funcțiuni de cazare și anume: hoteluri, vile, motel, pensiune, campinguri.

Din păcate, pe cuprinsul municipiului nu se află nici un hotel de patru sau cinci stele, de capacitate mare, care să ofere servicii de cazare pentru persoane cu venituri mari. Spunem acest lucru, deoarece Timișoara, în cea mai mare parte primește turiști sosiți cu afaceri sau la congrese, simpozioane, mulți dintre ei, în special cei străini, dorindu-și servicii de mai bună calitate.

Unitățile de alimentație publică pentru turism sunt, în general:

restaurante;

baruri;

fast-food;

cofetării;

patiserii, plăcintării, simigerii, covrigării.

Și aceste unități se clasifică în categorii de la lux la categoria a II-a, ele pot fi independente sau integrate unităților de cazare existente.

În Timișoara se întâlnesc toate tipurile de unități de alimentație prezentate anterior. Din acest punct de vedere orașul stă bine, oferind turiștilor posibilitatea alegerii.

Nefiind o stațiune balneară, orașul Timișoara nu oferă turiștilor asemenea servicii, deci nu dispune de o bază tehnico materială de tratament.

Baza tehnico-materială a agrementului cuprinde totalitatea mijloacelor și dotărilor necesare asigurării petrecerii plăcute a timpului liber de către turiști.

Locurile și dotările de agrement și divertisment existente în municipiul Timișoara sunt destul de numeroase și constau din:

săli de teatru;

muzee;

galerii de artă;

cluburi de jazz;

ștranduri;

baze sportive;

cluburi de biliard;

cazinouri;

săli de fitness.

Referitor la baza tehnico-materială comună, folosită și de turism, numită și infrastructura generală care cuprinde căile de acces, comunicațiile, racordurile și branșamentele care leagă obiectivele turistice de rețelele comunale putem spune că este bine reprezentată la nivelul acestui oraș mare. Toate unitățile de cazare se bucură de facilitățile tehnicii moderne.

Timișoara, fiind un oraș, municipiu de județ situat in plină câmpie, dispune de căi de acces rutiere, feroviare, aeriene(aeroport internațional), dar și fluviale (canalul râului Bega).

Ținând seama de baza tehnico-materială existentă, putem afirma că Timișoara poate face față unor solicitări turistice.

forta de muncă

Pentru o bună desfășurare a activității turistice o importanță deosebită o are forța de muncă.

Se cunoaște faptul că între lucrătorul din turism și consumator, intervine un raport direct, de aceea calificarea angajaților este necesară.

Calitatea serviciilor oferite turiștilor depinde în mod direct de specializarea personalului.

În activitatea turistică avem nevoie de personal, în sens larg, în următoarele direcții:

servicii de primire-cazare;

organizarea alimentației;

servicii de distracție și agrement;

organizarea transportului;

prestarea de servicii suplimentare.

O necesitate în acest domeniu de activitate o constituie perfecționarea continuă a forței de muncă.

În turism se urmărește, pe lângă cunoștințele teoretice și aspectul fizic, ținuta și morala lucrătorului.

La ora actuală, în unitățile turistice timișorene își desfășoară activitatea personal calificat, acesta provine, în cea mai mare parte din zonă, după absolvirea unei unități de învățământ de profil.

Aceste sunt școli profesionale, licee și facultăți cu profil specific și pregătesc de la bucătari, ospătari, ghizi până la manageri.

2. S.C. Pen Tur Com Perla SRL – PREZENTAREA GENERALă

2.1. Scurt istoric

Noile condiții economice și legislative din 1990 au permis înființarea de noi societăți comerciale.

Timișoara, orașul reședință al județului Timiș, prin poziția geografică, mărime, dezvoltare economico-socială și numărul populației a permis și permite înființarea unor societăți cu profil turistic și comercial.

S.C. Pen Tur Com Perla SRL din Timișoara s-a înființat în anul 1992 și are ca domeniu de activitate turismul și comerțul, cazare de persoane, alimentație publică, transport persoane, organizarea de activități turistice, cumpărarea și vânzarea unor mărfuri. Numărul său de înregistrare este J35/3510/1992, iar codul fiscal R 2484098.

În anul 1994 s-a dat în folosință primul hotel, denumit Perla I, clasificat conform legislației în vigoare la categoria trei stele. El este situat pe strada Petre Râmneanțu la numărul 11, iar clădirea sa are trei etaje totalizând 19 camere (18 single și un apartament), un restaurant cu bar inclus având o capacitate de 48 de locuri, o terasă și propria parcare.

Profitul obținut a fost reinvestit într-un nou hotel, care este dat în folosință în anul 1996, denumit Perla II, clasificat de asemenea la trei stele și amplasat în Timișoara, pe strada George Dragomir. Chiar dacă are doar două etaje, numărul de camere este de 21, dintre care 15 single, 4 duble și 2 apartamente. Restaurantul hotelului are 92 de locuri, bar și o terasă. Turiști au și posibilitatea de a-și parca propriile autoturisme.

În anul următor, această societate cu răspundere limitată deschide o pensiune cu trei nivele și zece camere, bucătărie, sală de mese și parcare într-o regiune superbă din Munții Bihorului situată la circa 18km distanță de stațiunea Stâna de Vale, la Poiana Iadului.

La șase ani de la înființare, în 1998 s-a dat în folosință un nou hotel, în Timișoara pe strada Evlia Celebi. Hotel Perla III dispune de 18 camere (14 single și 4 apartamente) distribuite pe cele două etaje ale sale. Restaurantul are 40 de locuri, la fel ca și în celelalte două unități de cazare are în dotare un bar inclus, o terasă și bineînțeles parcarea.

Anul 2001 luna august a fost cel în care și-a deschis porțile hotelul Perla IV, având 40 de camere, single, duble și apartamente. Hotelul beneficiază doar de un bar, turiștii putând servi masa la restaurantul din complexul Perla II, deoarece au o curte comună.

De la inaugurarea primului hotel, societatea a deținut în patrimoniul său și un microbuz pentru transportul turiștilor.

Ca și amplasare, așa cum se poate vedea și în Anexa nr.1, aceste unități de cazare nu sunt în centrul orașului, dar nici la periferie, ele se află în zone liniștite, cu acces, după cum se poate vedea:

de la hotelul Perla I prin b-dul. Victor Babeș se face legătura cu B-dul. Mihai Viteazu și apoi cu centrul orașului, Piața Bălcescu, dar și cu Complexul Studențesc;

de la hotelurile Perla II, Perla III și Perla IV – prin b-dul. Victor Babeș și Piața Bălcescu.

În momentul de față S.C. Pen Tur Com SRL Timișoara s-a impus pe piața hotelieră timișoreană deținând în total 88 camere, așa cum se poate vedea în tabelul următor.

Tabelul nr2.1.

Capacitatea de cazare la S.C. Pen Tur Com SRL

Predominante, așa cum se observă din cele prezentate anterior sunt camerele cu un singur pat, ele deținând 65,90% din totalul camerelor.

Dezvoltarea societății timișorene într-un ritm așa de scurt ne indică o activitate intensă, profitabilă.

Așa cum s-a putut observa, hotel Perla III a fost cea de-a III-a unitate dată în exploatare de către această societate, ea primindu-și oaspeții deja de patru ani.

2.2. încadrarea unității hoteliere pe categorie

Pe piața turistică, în prezent, unitățile de cazare, indiferent de forma de proprietate, așa cum am mai spus și la prezentarea bazei tehnico-materiale se clasifică, de către Ministerul Turismului, conform normelor metodologice și criteriilor în vigoare.

Criteriile minime pe care o unitate hotelieră de trei stele, așa cum este hotelul Perla III trebuie să le îndeplinească sunt cuprinse în următorul tabel.

Tabelul 2.2.

Criterii minime de clasificare a unei unități de trei stele

Observăm și din aceste criterii că obiectivele de cazare îndeplinesc următoarele funcții:

funcția de odihnă și igienă;

funcția de alimentație;

funcții complementare (în vederea petrecerii agreabile a timpului liber);

funcții productive;

funcții comerciale;

funcții de intermediere.

La Hotelul Perla III criteriile din tabelul 2.2. sunt îndeplinite, la fel și funcțiile specifice unităților de cazare turistică.

S-au distins cinci categorii de prestații în practica industriei hoteliere și anume:

servicii „complete” de cazare și alimentație;

servicii de cazare plus demipensiune;

servicii de cazare plus micul dejun inclus;

servicii de cazare fără servicii de alimentație;

servicii de alimentație fără servicii de cazare.

În cadrul hotelului acesta funcționează și un restaurant care are un număr de 40 de locuri și a fost clasificat la categoria I. Acest lucru este în concordanță cu categoria unității de cazare.

Criteriile minime pe care trebuie să le îndeplinească un restaurant pentru a putea fi clasificat la categoria întăi se pot vedea în cele ce urmează:

Tabelul nr.2.3.

Criterii minime de clasificare a unui restaurant categoria I

Acest local public ce îmbină activitatea de producție cu cea de servire, Restaurantul Perla III pune la dispoziția clienților o gamă diversificată de preparate culinare fiind considerat restaurant clasic. Categoria I care ia fost acordată dă încrederea liniștitoare turiștilor cazați în hotelul luat în discuție.

2.3. resursele materiale

în cadrul resurselor materiale includem clădirile, instalațiile și dotările existente.

La ridicarea unității Perla III au contribuit două firme de proiectări și anume S.C. RIOS SRL și S.C. GAUSS SRL, ambele cu sediile în Timișoara.

Lucrările de construcție s-au executat de către muncitorii calificați ai firmelor S.C. Bog Art SRL, S.C. ALPHA ARL, S.C. BANAT CONSTRUCTION COMPANY SRL, ultimele două având de asemenea sediile în Timișoara, prima fiind filială, sediul funcționând în București.

Materialele utilizate, de bună calitate (toate prezentând certificat de garanție) s-au achiziționat de la S.C. INCOTRO COMERCIAL SA, COVA GHERA&CO SRL, S.C. ANTART GRES SRL, ADIGE COMERCIAL IMPEX SRL, GIROTIM SA etc.

Clădirea Hotelului Perla III nu este înaltă, având doar două etaje pe care sunt dispuse cele 18 camere, câte două apartamente pe fiecare etaj și șapte camere.

Ca la orice hotel, parterul cuprinde holul de primire, recepția în aripa A a clădirii, după cum reiese și din Anexele nr. 2 și 3, și în aripa B, sala destinată desfășurării unor conferințe, ședințe având o capacitate de 50 de locuri.

Corpul A al clădirii este cel din partea dreaptă în care holul de primire măsoară 42m2.

Lățimea scărilor de acces este de 1,5m.

Suprafața camerelor cu un pat măsoară 14 m2 iar apartamentul 36 m2, în timp ce înălțimea camerelor este de 3m.

Situat în partea stângă, corpul B al clădirii comunică cu corpul A la etajul I și II printr-un culoar deosebit.

Hotelul își are propria centrală termică situată în subsolul corpului B, acolo unde se află și încăperile cameristelor.

Această unitate de cazare este amplasată la șosea și prezintă o curte interioară. Accesul se face pe sub holul de legătură fie pe jos, fie cu mașina.

Unitatea de cazare prezintă fundație din beton armat, adâncimea fiind de 90 m, zidăria din cărămidă și bolțari din beton.

Instalația termică cuprinde cazan tip ARISTON, țevi de cupru, fitinguri și robineți cu dublu reglaj, calorifere din aluminiu teflonate.

În ceea ce privește instalațiile electrice, aceste asigură iluminatul incandescent, iar în sala de baie fluorescent.

Asigurarea apei reci și calde curente, a scurgerii se realizează cu ajutorul instalațiilor sanitare de bună calitate.

Tâmplăria este realizată din lemn și aluminiu, iar finisajele sunt de două feluri, exterioare și interioare.

Finisajul exterior al acestui hotel la intrare din gresie bej, curtea interioară este betonată iar culoarul și soclul sunt placate cu travertin.

Tencuiala este obișnuită, totul fiind zugrăvit în alb TIFEL, fapt care dă o notă de simplitate și rafinament.

În hotelul acesta din Timișoara pardoselile unei părți din scări și holurile de la parter sunt acoperite cu plăci de marmură, restul cu plăci de gresie. Pardoselile din camere sunt realizate din gresie, în stil italian.

Zugrăvelile sunt toate simple, albe. Toaletele au pardoseala din gresie, pereții sunt placați cu faianță, iar tavanul este zugrăvit.

Putem spune că proiectul și construcția au fost realizate de firme competitive și materiale de foarte bună calitate.

Pentru o cât mai bună funcționare a oricărei unități hoteliere se urmărește o echipare modernă și competitivă.

Clădirea beneficiază de sistem de cablare TV, care deservește fiecare cameră, fiecare având în dotare televizor color.

Fiind situat în oraș hotelul are cablaj telefonic ALCATEL, atât la recepție, birouri cât și în fiecare cameră există telefoane cu acces direct internațional. La recepție turiștii pot avea acces și la fax, tot aici se operează pe calculatoare 686.

În vederea securității acestor obiective există instalații performante antiefracție și antiincendii, obținute de la S.C. COMANDOR SRL din Timișoara.

Dotările unității de cazare constituie și ele resurse materiale, acestea trebuie să asigure întreg confortul cerut de numărul de stele deținute și să satisfacă cerințele turiștilor.

Hotelul Perla III are ca dotări în spațiile de circulație comună următoarele:

în holul de primire: măsuțe, fotolii, canapea, plante decorative;

comptoir-ul recepției măsoară 8m;

calculator;

telefon, fax centrală telefonică;

aparat numărat bani;

seif pentru păstrarea valorilor turiștilor;

jaluzele verticale albe reglabile;

sistem de iluminat pe toate holurile și scările de acces;

pardoseala holurilor de la etaj este acoperită cu covor persan.

Spațiile de cazare, așa cum se poate observa și în Anexa nr. 3, au în dotare:

în camere un pat (single): un pat, o noptieră, o masă cu un scaun, un taburet, masă pentru televizor, dulap, T.V. color marca NEI, o veioză și o aplică de perete, un tablou, o saltea tip „Relaxa”, două pături, o pernă, un cearșaf pat, un pled și o față de pernă din damasc alb, perdea draperie, tavă inox, vază de flori, un pahar apă, o scrumieră, perie haine și pantofi, două carpete persan, telefon;

în apartamente, stilul de mobilă este fie Marburg, fie Olivia, restul dotărilor sunt pentru două persoane.

O mai bună imagine asupra resurselor materiale ale bazei de cazare Perla III se poate forma urmărind profilograma întocmită în acest sens.

Tabelul 2.4.

Profilograma potențialului bazei materiale de cazare Perla III

Unde K = coeficientul de importanță

S=0 → 1

Sp = SPh = 79,6

Starea potențialului bazei materiale a hotelului Perla III, conform profilogramei este foarte bună, lucru normal datorat și faptului că unitatea este nou construită.

Unitatea de alimentație integrată, Restaurantul Perla III, așa cum se poate vedea în Anexa nr. 5, are în componența sa sala, terasa, barul, bucătăria, două magazii, o debara, vestiarul, toaleta, toate acestea deținând o suprafață de 240 m2.

Sala restaurantului este dreptunghiulară cu o tencuială și zugrăveală simplă, pardosită cu plăci de gresie.

Aranjamentul meselor și scaunelor este simplu, masă pentru patru persoane. Așa cum am mai arătat, există 40 de locuri și zece mese.

În capătul sălii este amenajat un bar a cărui tejghea măsoară 4 m.

Elementele decorative existente creează o ambianță plăcută.

Terasa restaurantului este pardosită cu mozaic, mobilierul fiind din plastic. Se mai află în dotare și cinci umbrele de soare și șapte mese a câte patru persoane.

Barul este dotat cu filtru de cafea și expresso pentru cafea, un frigider și o vitrină frigorifică.

Restaurantul beneficiază de instalație de aer condiționat care asigură clienților o temperatură plăcută.

Bucătăria este înzestrată cu echipamente moderne și anume: aparat pentru curățat cartofii, mașină electrică de măcinat carne, mașini de gătit, cuptoare electrice, rotiser, frigider de mare capacitate, hotă.

Dotările acestui restaurant corespund criteriilor minime necesare unei unități de categoria întâi.

Din punct de vedere al resurselor materiale deținute, Restaurantul Perla III este capabil să funcționeze, lucru constatat și din profilograma construită în acest scop.

Tabelul nr.2.5.

Profilograma potențialului bazei materiale a Restaurantului Perla III

Unde K = coeficientul de importanță

S = 0 → 1

Sp = 66,9

Observăm existența unor probleme, cum ar fi suprafața foarte mică a terasei și capacitatea mică a sălii ( doar 40 de locuri ) restaurantului.

2.4. resursele umane

Resursele umane au un rol deosebit în cadrul unei societăți cu activitate în domeniul serviciilor, ele fiind elementul de bază ce ajută la satisfacerea clienților.

În cea mai mare parte a sa, personalul din turism intră în contact direct cu oaspeții și din acest motiv trebuie să aibă o pregătire profesională corespunzătoare, un comportament ireproșabil, un aspect plăcut și îngrijit.

Numărul și structura personalului angajat au o mare importanță în vederea realizării unor servicii de calitate.

În cadrul S.C. Pen Tur Com Perla SRL din Timișoara în unitățile sale de cazare sunt angajați 65 lucrători.

Fiecare unitate de cazare dispune de un număr de angajați, aceștia sunt coordonați de un director general al societății, așa cum se poate vedea în tabelul nr.2.6. și figura nr.2.1.

Tabelul 2.6.

Numărul de lucrători la S.C. Pen Tur Com Perla SRL din Timișoara

Fig.2.1. Organigrama societății

Ținând cont de capacitatea de cazare a Hotelului Perla III în posturile existente sunt angajate 13 persoane, așa cum am observat în tabelul anterior.

Repartiția pe posturi a personalului acestui hotel este surprinsă în organigrama întocmită (fig.2.2.).

În tabelul nr.2.7. putem vedea numărul de persoane care revin fiecărui post.

Tabelul nr.2.7.

Repartiția pe posturi a personalului

Personalul productiv este constituit din douăsprezece persoane.

Referitor la calificarea angajaților se observă din tabelul ce urmează că toți sunt calificați, chiar dacă numai 15,4 dintre aceștia au studii superioare.

Tabelul nr.2.8.

Structura personalului după pregătirea profesională

Fig.2.3. Ponderea personalului în funcție de studiile avute

Tabelul nr.2.15

Structura personalului după limbile străine cunoscute

Fig.2.6. Ponderea personalului cunoscător de limbi străine în restaurație

Așa cum putem vedea în tabelul nr.2.15. și în figura nr.2.6., predomină la angajați cunoștințe de limbă franceză 5 persoane (42%), limbă obligatorie în sectorul de alimentației publice.

Analizând vârsta personalului restaurantului, precum se observă în următorul tabel, se constată că echipa de lucru este tânără, 72,8% dintre ei au vârsta cuprinsă între 20 și 40 de ani.

Tabelul nr.2.16.

Structura personalului după vârstă

În următoarea profilogramă se urmărește potențialul resurselor umane la restaurantul Perla III și viabilitatea sa pe piața timișoreană din acest punct de vedere.

Tabelul nr.2.17.

Profilograma potențialului uman al restaurantului Perla III

Unde: K = coeficient de importanță

S = 0 → 1

Sp = 70,91

Datorită acestui rezultat putem spune că personalul contribuie într-un mod pozitiv la menținerea activității restaurantului Perla III, aparținător a S.C. Pen Tur Com Perla SRL din Timișoara.

2.5. situația financiară

În ceea ce privește situația financiară a unității de cazare se poate afirma că este bună, această situație este reflectată în desfășurarea activității operative.

Finanțarea activităților specifice serviciului de cazare s-a realizat și se realizează din resurse proprii, deci există capacitate de autofinanțare.

Resursele de finanțare sunt capitalul social propriu, fondul de amortizare constituit, fondul de investiții constituit din profiturile anuale, precum și economiile realizate datorită scăderii costurilor unor investiții executate în regie.

Existând profit și capacitate de autofinanțare se exclude angajarea unor credite fie pe termen scurt, fie pe termen lung. Condițiile actuale de acordare de credite, după cum se știe nu sunt avantajoase.

Mărimea resurselor financiare depinde de dimensionarea cheltuielilor și a veniturilor, profitul și rata profitului scot în evidență capacitatea Hotelului Perla III de a se menține pe piață și a societății ce se dezvoltă pe viitor.

Performanțele financiare ale unității de cazare sunt influențate de potențialul material, uman și comercial, de intensitatea concurenței, de poziția pe piață și de imaginea firmei.

Profitul realizat s-a repartizat în următoarele direcții:

fondul pentru reluarea activității;

fondul de salarii;

fondul pentru construirea de noi unități de cazare;

fondul pentru dotarea cu echipamente necesare, de calitate;

fondul pentru perfecționarea profesională a angajaților;

fondul pentru proprietari (patroni).

Și în cazul restaurantului Perla III situația financiară este bună, în decursul anilor de funcționare nu s-au înregistrat pierderi și a reușit să se autofinanțeze.

2.6. principalii indicatori economici ai activității turistice

Activitatea întregului hotel poate fi urmărită și analizată printr-o serie de indicatori.

Indicatorii urmăriți în activitatea de cazare se calculează folosind date înregistrate în recepție, serviciul de contabilitate și personal.

Înregistrările se efectuează zilnic și se centralizează, astfel încât datele sunt ușor de folosit.

Profitul se determină ca diferența între încasările obținute dintr-o activitate și cheltuielile totale efectuate.

P = It – Cht

Acest indicator este considerat a fi unul de bază.

Coeficientul mediu de ocupare este un indicator a cărui valoare ne indică proporția în care în decursul unui an, capacitatea de cazare este efectiv ocupată.

unde: Zt = zile turist total

Nl = nr. locuri de cazare

365 = nr. zile an

Sejurul mediu reprezintă un alt indicator prin care se află numărul mediu de zile pe care un turist și-l poate petrece într-un loc.

unde: Nt = număr turiști

Încasările medii/turist se referă la valoarea medie a încasărilor de la un turist.

unde: It = încasări totale

Încasări medii/pat, un alt indicator care se calculează ca raport între încasările totale și numărul locurilor de cazare.

Cheltuielile medii/pat se calculează ca raport între cheltuielile totale și numărul de locuri de cazare existente.

unde: Cht = cheltuieli totale

Cheltuieli la 1.000 lei încasări, pune în evidență cheltuielile necesare pentru realizarea unui venit egal cu 1.000 lei.

Rata rentabilității este un indicator care se exprimă procentual și se calculează folosind formula:

Productivitatea muncii este raportul dintre încasările totale și numărul de angajați.

În activitatea de restaurație indicatorii urmăriți coincid într-o anumită măsură cu cei calculați în cazul activității de cazare. Astfel urmărim profitul realizat, rata profitului, cheltuieli la 1.000 lei încasări, gradul de ocupare, productivitatea muncii, încasarea medie pe consumator. Pe lângă aceștia se mai pot calcula:

beneficiul mediu pe lucrător

unde: Np = număr personal

valoarea desfacerilor pe loc la masă, un indicator care se calculează ca raport între desfacerile de mărfuri și numărul de locuri.

unde: D = valoarea desfacerilor.

Calculul ai principalilor indicatori economici ai activității turistice la hotelul perla III pentru trei ani (1999, 2000,2001) se prezintă astfel:

profitul realizat

P1999=1.124.000.000-325.960.000=798.040.000 lei

P2000=1.335.750.000-347.295.000=988.455.000 lei

P2001=2.073.150.000-580.482.000=1.492.668.000 lei

coeficientul mediu de ocupare

sejurul mediu:

încasări medii/turist:

încasări medii/pat:

cheltuieli medii/pat

cheltuieli la 1.000 lei încasări:

rata rentabilității:

productivitatea muncii:

Toți acești indicatori pot fi urmăriți mult mai ușor în tabelul nr.2.18

Tabelul nr.2.18.

Principalii indicatori economici ai activității de cazare

De la deschiderea unității Perla III numărul locurilor de cazare până la finele anului 2001 a rămas același (22 locuri) fapt care a fost surprins și în tabelul anterior. Același lucru s-a înregistrat si în ceea ce privește numărul de personal din cadrul activității de cazare.

Numărul turiștilor a fost în ultimii trei ani constant peste două mii de persoane, în anul 2000 s-a constatat o scădere a lor la doar 2.055 persoane, dar pe fondul creșterii duratei medii a sejurului la 3,4 zile. Evoluția numărului de turiști se poate vedea și analiza mai bine în fig.2.7.

Fig.2.7. Evoluția numărului de turiști

Durata medie a sejurului a oscilat atingând un maxim în anul 2000 un minim în 2001, lucru surprins în fig.2.8.

Fig.2.8. Durata medie a sejurului

Un alt indicator, coeficientul mediu de ocupare se ridică peste media pe țară (42%), de fapt este dublă în toți cei trei ani analizați, așa cum se observă în tabelul anterior.

Încasările totale înregistrate în acești ani au fost constant crescătoare și asta datorită, în special prețului practicat. Între anul 1999 și 2001 creșterea a fost de 949.150.000 lei, ceea ce se poate vedea și în figura 2.9.

Fig.2.9. Evoluția încasărilor totale

Odată cu creșterea încasărilor din activitatea de cazare au crescut și cheltuielile aferente. Creșterea acestora nu a fost foarte semnificativă fapt pozitiv în activitatea managerială a hotelului.

Cheltuielile la 1.000 lei încasări au fost situate sub valoarea de 300 lei.

Profitul înregistrat a crescut de la aproximativ opt sute de milioane lei la un miliard și jumătate lucrul scos în evidență și din graficul din figura 2.10.

Fig.2.10. Evoluția profitului

Din analiza ratei rentabilității desprindem ideea că activitatea de cazare a hotelului Perla III este rentabilă.

Valoarea acestui indicator s-a situat cu mult peste rata anuală a dobânzii bancare în toți acești trei ani luați în discuție.

Crescătoare au fost și încasările medii pe turist, care au condus la obținerea unor încasări medii pe pat mai mari.

În condițiile în care numărul angajaților în unitatea de cazare a rămas același în toți acești ani, numărul încasărilor au crescut și ele, într-un ritm mai mare decât cheltuielile turiștilor a crescut, productivitatea muncii a crescut simțitor, fapt ce se observă și în figura 2.11.

Fig.2.11. Evoluția ratei rentabilității

Acum, în anul 2002 prețurile practicate sau majorat, ele fiind așa cum se observă în tabelul nr.2.19.

Tabelul nr.2.19

Prețurile practicate în cazare

Din acest tabel ne dăm seama că managerul a efectuat unele modificări în structura camerelor, unele single transformându-le în double, mai exact opt dintre acestea, deci în anul 2002, acest hotel prezintă:

Tabelul nr.2.20

Structura locurilor la hotel Perla III

Acest lucru a fost posibil prin reamenajarea unor interioare, astfel s-a răspuns solicitărilor clienților acestei unități de cazare.

Activitatea în alimentație publică poate fi urmărită folosind o seamă de indicatori generali și speciali.

În cazul de față, în restaurantul și pe terasa complexului Perla III indicatorii coincid într-o anumită măsură cu cei calculați în cazul activității de cazare. Astfel, se urmărește profitul realizat din alimentație publică, rata rentabilității, cheltuielile la 1.000 lei încasări, productivitatea muncii, încasarea medie pe consumator. Pe lângă acești indicatori se mai urmăresc:

beneficiul mediu pe lucrător:

unde: P = profit

Np = număr personal

valoarea desfacerilor pe loc la masă, un indicator calculat ca raport între desfacerile de mărfuri prin unitate și numărul de locuri:

unde: D = valoarea desfacerilor de mărfuri

Nl = număr locuri

afluxul de consumatori la masă:

unde: Nc = numărul consumatorilor

Evoluția în acești trei ani a indicatorilor principali în alimentație publică la acest hotel analizat a fost crescătoare.

Profitul în ultimii trei ani a fost:

P1999=214.700.000-83.733.000=130.967.000 lei

P2000=285.840.000-105.760.800=180.079.200 lei

P2001=329.472.000-120.257.280=209.214.720 lei

Rata rentabilității:

Cheltuielile la 1.000 lei încasări:

Încasarea medie pe consumator:

Productivitatea muncii:

Beneficiul mediu pe lucrător:

Valoarea desfacerilor pe loc la masă:

Afluxul de consumatori la masă:

Toate aceste valori pot fi urmărite în tabelul nr.2.21.

Tabelul nr.2.21.

Principalii indicatori ai activității de alimentație publică la hotel Perla III

De-a lungul acestor trei ani numărul angajaților din acest sector a rămas identic, la fel și numărul de locuri din sala restaurantului.

În ceea ce privește numărul clienților putem spune că a crescut dar nu foarte spectaculos.

Dacă comparăm numărul celor ce apelează la serviciile de alimentație publică a acestui hotel cu persoanele care s-au cazat aici, observăm că este.

În figura 2.12. se poate vedea acest lucru mult mai bine.

Fig.2.12. Nr clienți restaurant și a celor cazați

Tot în sens crescător au evoluat și încasările totale, cheltuielile, profitul.

Creșterea încasărilor se datorează influenței înregistrate, dar și numărului de clienți, această creștere a fost de 114.772.000 lei între primul și al treilea an luat în calcul.

Cheltuieli totale au crescut ajungând în anul 2001 la 120.257.280 lei, adică cu 36.524.280 lei fată de anul 1999.

Evoluția profitului în aceste condiții era firesc să fie crescătoare, creșterea față de anul considerat de bază a fost de 49.112,2 lei în 2000 și 78.247,72 lei în anul 2001, ceea ce se vede și in figura nr.2.13.

Fig.2.13. Evoluția profitului

Rata rentabilității calculată la restaurantul Perla III s-a situat constant peste rata dobânzii bancare din acești ani, ceea ce ne dă dreptul să spunem că a fost rentabil.

Clienții restaurantului, sunt în principal, persoanele cazate în acest spațiu, dar sunt unii care nu servesc aici nici o masă, unii care doresc doar o cafea, un suc, sau doar micul dejun, de aceea valoarea încasării medii pe turist este mică, așa cum se vede din tabelul anterior.

Datorită nemodificării numărului de angajați, a creșterii profitului și beneficiul mediu pe lucrător a avut o evoluție ascendentă, cum se observă în figura 2.14.

Fig.2.14. Evoluția beneficiului mediu/lucrător.

Crescând numărul de clienți iar numărul de locuri în restaurant rămânând același a crescut și afluxul de consumatori la o masă.

Fig.2.15. Productivitatea muncii

Nici productivitatea muncii nu are o altă evoluție fapt ce se observă în fig.2.15

Din cel prezentate vedem că în activitatea de cazare încasările sunt mult mai mari (cu 909.300.000 în 1999, cu 1.049.910.000 în 2000 și cu 1.743.678.000 în 2001).

Comparativ se observă în figura 2.16.

Fig.2.16. Evoluția încasărilor din cazare și restaurație

Acest lucru se datorează faptului că restaurantul în cea mai mare parte este frecventat de turiști cazați în unitate și nu toți doresc să consume aici.

Și profitul îl putem analiza comparativ, așa cum se vede în figura 2.17. Din total profit 86% îl reprezintă cel din cazare în 1999, 84% în 2000 și 88% în 2001 lucru vizibil în figura 2.18.

Fig.2.17. Evoluția profitului în cazare și restaurație

În calcule nu s-a analizat și activitatea de pe terasa care funcționează 184 zile pe an ci doar restaurantul ce funcționează 365 zile pe an.

Ambele activități sunt rentabile, aducând complexului Perla III și implicit S.C. Pen Tur Com Perla SRL importante venituri.

Fig.2.18. Ponderea profitului cazare și alimentație în profitul total

Specific unor posturi este cunoașterea de către lucrător a mai multor limbi străine. În Hotelul Perla III limbile străine cunoscute de o parte din angajați sunt prezentate în următorul tabel.

Tabelul 2.9.

Limbile străine cunoscute de personal

Fig.2.4. Ponderea personalului după limbile cunoscute

Așa cum se observă din tabelul nr.2.10., personalul hotelului este tânăr, peste 50 de ani existând o singură persoană.

Tabelul 2.10.

Structura personalului pe categorii de vârstă

Lucrătorii acestei unități de cazare sunt atât de sex feminin cât și masculin, cel feminin așa cum se vede în cele ce urmează.

Tabelul nr.2.11.

Structura personalului pe sexe

Pe lângă această analiză a personalului a unității de cazare se poate apela și la o profilogramă care scoate în evidență potențialul personalului existent.

Tabelul nr.2.12

Profilograma potențialului uman

Unde : K = coeficientul de importanță

S = 0 → 1

Sp = 72

Rezultatul obținut indică că această unitate de cazare a S.C. Pen Tur Com SRL este viabilă și poate să funcționeze în continuare din punct de vedere al personalului angajat.

Restaurantele societății au un număr de 35 angajați dintre care la restaurantul Perla III sunt 11 persoane și anume:

șef sală 1 pers.;

șef bucătar 1 pers.;

ospătari 4 pers.;

barmani 1 pers.;

bucătari 3 pers.;

magaziner 1 pers..

Organigrama restaurantului surprinde legăturile între posturi, acest lucru se poate observa în figura 2.5.

Structura personalului în funcție de studiile avute ne indică faptul că în acest restaurant există o persoană cu studii superioare, dar predomină cele calificate prin școală profesională sau la locul de muncă, așa cum se poate vedea în cele ce urmează:

Tabelul nr.2.13

Structura personalului după forma de pregătire

Luând în considerare sexul persoanelor angajate rezultă că din totalul de 11, 63,6% sunt femei.

Tabelul nr.2.14.

Structura personalului pe sexe

3. puncte forte și puncte slabe la hotelul perla iii

Prin evidențierea atât a punctelor forte cât și a celor slabe, un bun manager poate lua decizii cele mai bune pentru eficientizarea activității unității respective, păstrarea poziției sau chiar îmbunătățirea acesteia pe piața turistică și pentru satisfacerea turiștilor (consumatorilor).

Aceste puncte putem să le aflăm cu ajutorul profilogramelor și cu analiza SWOT.

Rezultatele, mai ales în ceea ce privesc profilogramele sunt influențate de cei care le realizează și au un grad destul de ridicat de subiectivism.

Din profilogramele realizate anterior se desprind unele puncte forte și puncte slabe.

3.1. puncte forte la Perla III

Complexul hotelier Perla III este o construcție nouă, modernă, dotată cu echipamente de ultimă generație.

Din punct de vedere al amplasamentului putem spune că se află într-o zonă destul de centrală, ușor de găsit în spațiul timișorean. Tot din acest motiv considerăm că turiștii se pot bucura de liniște pe perioada cazării.

Aspectul exterior se află în deplină concordanță cu design-ul interior.

Acest hotel oferă turiștilor sosiți cu mijloace proprii de deplasare o parcare păzită.

Unitatea de cazare a fost clasificată la categoria trei stele și oferă turiștilor servicii multiple.

La dispoziția turiștilor există un mijloc de transport de la și înspre aeroport.

Turiștii beneficiază de TV color și cablu satelit, iar la cerere și de serviciu internet.

Restaurantul onorează comenzile la cameră, deci există room-service.

În acest complex hotelier turiștilor le sunt acceptate ca mijloc de plată și cărțile de credit.

Din datele statistice ale serviciului recepție reiese că în acești trei ani clientela hotelului s-a fidelizat, ceea ce, înseamnă că de-a lungul șederii lor au fost mulțumiți de serviciile oferite și calitatea acestora.

În marea lor majoritate turiștii sunt oameni de afaceri străini, și români.

Nu există o supraîncărcare a posturilor, personalul angajat fiind suficient și în cea mai mare parte calificat, tânăr, dornic de afirmare.

Un alt punct forte îl putem considera a fi faptul că unitatea Perla III face parte din S.C. Pen Tur Com Perla SRL, o societate nouă, cu sediul în Timișoara și care mai deține și alte astfel de unități.

Promovarea hotelului Perla III se face, în special, alături de celelalte hoteluri ale societății, în acest sens existând o adresă de e.mail ([anonimizat]) și pliante.

3.2. puncte slabe

Considerăm a fi puncte slabe următoarele aspecte:

capacitatea redusă de cazare;

inexistența în imediata apropiere a mijloacelor de transport în comun;

prețurile practicate, mai mari decât a unor concurenți;

amplasarea restaurantului în incintă, în partea dinspre curte și nu în frontul stradal, ceea ce duce la numărul scăzut al clienților (în special, apelând doar persoanele cazate aici);

inexistența unor dotări de agrement și divertisment.

Cele prezentate anterior spunem că punctele tari sunt mai numeroase decât cele slabe, lucru care se poate observa și într-o grilă de analiză a produsului hotelier.

Tabelul nr.3.1.

Grila de analiză a produsului hotelier

În analiza globală din totalul de șaisprezece elemente doar trei, adică 18,75% constituie puncte slabe.

La analiza pe activități în cazare s-au urmărit unsprezece puncte dintre care 63,63% sunt bifate ca fiind puncte tari.

Activitatea de alimentație publică din punct de vedere al dotărilor și serviciilor oferite prezintă doar un punct slab.

Activitatea de agrement o putem considera ca punct slab al produsului hotelier la Perla III.

4. concluzii și propuneri

4.1. concluzii

Hotelul Perla III este parte a S.C. Pen Tur Com Perla SRL Timișoara înființat în anul 1992, care a fost dat în exploatare în anul 1998.

Această unitate hotelieră este calificată la categoria trei stele, prezintă 18 camere un restaurant cu bar și terasă și este amplasată în Timișoara într-o zonă considerată centrală, ferită de mari zgomote.

Societatea aceasta timișoareană încearcă realizarea unui lanț de hoteluri în oraș de categoria trei stele. Până în prezent există și sunt date în folosință pe raza Timișoarei patru astfel de unități.

Construcția de la Poiana Iadului aparținând societății este folosită, în special pentru partide de vânătoare, în vederea asigurării agrementului turiștilor cazați în orașul nostru.

În Timișoara marea majoritate a turiștilor cazați sunt oameni de afaceri, de aceea și oaspeții acestei unități de cazare se înscriu în aceeași categorie, doar 12% dintre ei au ca scop principal turismul de vizitare.

Veniturile clienților care se cazează în hotelul Perla III sunt mari, iar media de vârstă se situează în jurul a 35 de ani.

Prețurile practicate sunt unice, neexistând diferențe, în acest sens între turiștii străini și români și nici pentru diferite categorii de turiști.

În Perla III s-a realizat o fidelizare a unui număr mare de turiști.

Spațiile, atât cele de cazare, masă cât și cele de depozitare, pregătire sunt curate și dotate cu echipamente din cele mai moderne.

Personalul angajat este tânăr, dornic de muncă, serviabil și calificat. Turiștilor străini, personalul de la recepție și alimentație li se adresează în propria limbă, cunoașterea unor limbi de circulație internațională fiind un criteriu de angajare.

Gradul de ocupare este ridicat, iar durata sejurului destul de scăzută.

Despre profitabilitatea acestui complex turistic putem spune că există, este mare, aproape dublă față de rata dobânzii bancare. Activitatea de cazare este mai profitabilă decât cea de alimentație publică, deoarece în restaurant servesc de obicei doar o parte dintre turiștii cazați, restaurantul având o capacitate mică (40 de locuri) și nefiind amplasat la stradă.

Pentru o bună desfășurare în continuare a activității la acest hotel atât patronatul cât și managerul trebuie să mențină calitatea serviciilor și să le diversifice.

4.2. propuneri

În contextul actual, în care cererea pentru serviciile de cazare ale hotelurilor Perla este crescută și propunerile sunt mai puține.

Pentru o mai mare satisfacere a turiștilor cazați în hotelul Perla III am putea face următoarele propuneri:

participarea la cursuri de perfecționare și cele de limbi străine a personalului in mod periodic pentru creșterea calificării acestuia;

diversificarea serviciilor suplimentare;

oferirea clienților a posibilității efectuării turului orașului cu ghid specializat, precum și a unor excursii în zonele limitrofe;

organizarea unor partide de vânătoare pentru turiștii fideli acestei unități de cazare;

oferirea unui meniu mai diversificat;

construirea unei baze de agrement (deoarece acesta lipsește) care să cuprindă sală de fitness, biliard, tenis de masă etc;

actualizarea pliantului de prezentare al societății;

includerea a mai multor informații pe siteul societății.

Acestea se pot realiza prin alocarea unei părți din profitul realizat în cadrul unității Perla III, dar și a societății S.C. Pen Tur Com SRL.

De aceste facilități vor putea beneficia toți oaspeții cazați în unitățile de cazare ale acestei societăți timișorene.

=== Anexa 4 ===

Anexa 4

ASPECT CAMERĂ

ASPECT CAMERĂ

=== Anexa 5 ===

Anexa 5

RESTAURANTUL