Strategii de Dezvoltare a Industriei Turismului In

CAPITOLUL I

Prezentarea generală a Italiei

Investigarea fenomenului turistic la scară mondială relevă tendința de creștere permanentă a circulației turistice pe plan internațional, tendință înregistrată și de încasările realizate de acest sector. Ascensiunea despre care vorbim, demonstrată de altfel de statistici, se datorează: progresului excepțional înregistrat de mijloacele de transport, sub aspectul capacității, vitezei și accesibilității financiare; îmbunătățirii infrastructurii (autostrăzi moderne, căi ferate pentru trenuri de mare viteză, aeroporturi care permit fluxuri importante de călători); existenței unor spații de cazare diverse și creșterii gradului de confort; apariției și dezvoltării unei adevărate industrii a turismului internațional, respectiv a unei game de produse și șervicii perfect adaptate nevoilor turistului strain; interesului special pe care îl manifestă comunitățile locale față de fenomenul turistic, datorită faptului că el a devenit o sursă importantă de venit pentru respectivele așezări și un mod de a asigura locuri de muncă pentru populația locală.

1.1. Așezare

Republica Italiană sau Italia este o țară în sudul continentului Europa, ce constă în principal dintr-o peninsulă în formă de cizmă și două insule mari în Marea Mediterană, Sicilia și Sardinia. În partea sa nordică, Italiei îi revin o parte a munților Alpi, zonă în care se învecinează cu Franța, Elveția, Austria și Slovenia. Mai precis este situată în Europa de Sud, între 36039 – 47006 lat.N și 6037 -180 31long. E, scaldată în bună parte de apele Mării Mediterane. Peninsula italică se întinde de la coamele înzăpezite ale Alpiilor si până la Mediterană, care o separă de Tunisia si Libia.

O privire cât de sumara aruncată asupra hărtii, ne va edifica asupra faptului că mari porțiuni din corpul țarii sunt alcătuite din insule presărate in Marea Ligurică, Marea Tireniană sau Marea Mediterană. Importante sunt Sicilia (25707 km2 ) si Sardinia (24089km2) care se bucură de o anumită autonomie. În rest insula Elba (223 km2), Pantelleria (82 km2), Ischia (46 km2), Lipari (37km2), Stromboli(12 km2), un singur sat San Vicenzo, cu 500 locuitori este amenințat adeseori de erupția vulcanului Stromboli, Capri (10 km2 de frumusete), Procida (3,9 km2).

Italia cuprinde o parte continentală, formatã din versantul intern al arcului Alpilor și din Câmpia Padului, și o alta peninsulară, ocupată de lanțul muntos al Apeninilor, de dealuri, precum și de înguste câmpii litorale. Alpii, în nord, se prezintă sub forma unui zid masiv care se desfãșoarã pe circa 1200 km pe direcția est-vest. Pe aceeași direcție se disting Alpii Piemontezi, cu cele mai mari altitudini din Italia (Gran Paradiso 4061 m). Prințul fãrã egal al înãlțimilor este însã Mont Blanc-ul cu bergata lui de gheață ce se înalță până la 4810 m, Alpii Lombarzi, mai puțin înalți – dar cei mai extinși și ușor accesibili, la poalele cărora s-au format, prin bararea unor văi glaciare, mari lacuri glaciare, și Alpii Venețieni, cu bogat relief carstic.

Dintre cele 20 de regiuni care formează „cizma“, doar două nu au ieșire la mare, practic, ținuturile de dincolo de valea râului Po fiind cele cu specific de deal și munte. În rest, împarte cu Franța, Croația, Slovenia, Tunisia și Albania mările ce o înconjoară, adică Adriatică, Ioniană, Tireniană sau Liguriană.

1.2 Scurt istoric

La inceputul mileniului 2 î.C. în Pen. Italica patrunde primul val indo-european, urmat, in sec. 12-11 î.C., de noi valuri italice. In sec. 10-9 î.C., în vestul Italiei își fac apariția etruscii, a căror putere politică si civilizație atinge maxima strălucire în sec. 7-6 î.C. Grecii întemeiaza, începând cu sec. 8 i.C. primele colonii in sudul peninsulei și Sicilia. Emancipat in 510 î.C. de sub suzeranitatea etrusca, statul roman devine în sec 2 î.C., stapânul întregii Italii și își extinde în secolele următoare hegemonia in Bazinul Mării Mediterane, punând bazele celui mai puternic imperiu al antichității. Detronarea lui Romulus Augustus de către căpetenia germană Oduacru marchează sfârșitul Imperiului Roman de Apus. Italia este stăpanită de heruli, ostrogoți, apoi cucerita de Imperiul Bizantin; în 568 longobarzii cuceresc Nordul. În 756 ia ființa statul papal cu capitala la Roma. Cucerit in 773, regatul longobard este inclus în statul franc. În Sicilia se stabilesc la începutul sec. al IX-lea arabii.

În timpul domniei împaratului Otto I, Italia de Nord si Centrala sunt incluse în imperiul româno-german care intra în conflict cu papalitatea. În sec. XI-XII arabii sunt eliminați din sudul Italiei de catre normanzi. Orasele din Italia de Nord si Centrală, Veneția, Genova, Florența, Milano, care înfloresc în secolele XIII-XV devenind patria umanismului și Renașterii, decad in sec. XV-XVI. Între 1495-1595 Italia este câmp de bătălie între Franța si Spania. Prin pacea de la Cateau-Cambrésis (1559), cea mai mare parte a Italiei revine Spaniei, iar dupa tratatele de la Utrecht si Rastatt (1713-1714), habsburgilor austrieci. Cu excepția Siciliei si a regatului Sardiniei, întreaga Italie este unita de Napoleon I în 1809. După războiaele napoleoneene, un puternic val al miscării de eliberare națională zguduie întreaga Italie. La 9.02.1849, Mazzini și Garibaldi proclamă la Roma republica, dar reacțiunea europeană inăbusă aspirațiile populare. Regatul Piemontului este statul în jurul căruia se realizează unificarea Italiei; în urma razboiului franco-piemontezo-austriac, Lombardia se unește cu Piemontul (1859). În 1860-1861 Garibaldi și “camașile roșii” eliberează Sicilia și Italia de Sud. Victor Emanuel II din dinastia de Savoia se proclama, in 1861, rege al Italiei. Războiul austro-prusac din 1866, in care Italia este aliata Prusiei, are ca urmare unirea Venetiei cu Italia. La 20.09.1870 este eliberată Roma, care devine in 1871 capitala statului italian.

In 1929, acordul italo-papal de la Lateran statueaza independenta Vaticanului si stabileste statutul bisericii catolice in Italia.

La 10.06.1940, Italia se alătură Germaniei, în cel de-al doilea război mondial, atacând Franta, Grecia, Iugoslavia si participând la agresiunea împotriva U.R.S.S. După debarcarea anglo-americană din Sicilia (10.07.1943), regimul dictatorului Mussolini este rasturnat si Italia declara razboi Germaniei. La 18.06.1946 este proclamata Republica Italiană.

1.3 Date geografice

Italia constă în principal dintr-o peninsulă (poreclă Stivale-cizma) care se extinde în Marea Mediterană, unde împreună cu două mari insule, Sicilia și Sardinia (Sardegna), creează diferite compartimente ale mării: Marea Adriatică la nord-est, Marea Ionică la sud-est, Marea Tireniană la sud-vest și în final Marea Ligurică la nord.

Munții Apenini (Monti Appennini) din centrul peninsulei, merg spre est, unindu-se cu Alpii, care apoi formează un arc, închizând Italia în nord. Aici se află și o lagună aluvionară mare, Laguna Pad-Veneția, străbătută de Râul Pad și de mulți afluenți ai săi, care curg dinspre Alpi, Apenini și Dolomiți. Alte râuri cunoscute sunt Tibrul (Tevere),Adige și Arno.

Cel mai înalt vârf al Italiei este Mont Blanc (Monte Bianco) cu 4,807 m, dar Italia este mai ales asociată cu doi faimoși vulcani: acum adormitul Vezuviu (Vesuvio) în apropriere de Napoli și activul Etna în Sicilia.

1.4 Clima

Din punctul de vedere al climei, întreaga regiune mediteraneană se bucură de condiții excelente din mai până în septembrie, cu luni foarte bune, poate prea călduroase, în iunie și iulie. Aproape toate plajele au suprafețe mai mici sau mai mari amenajate, cu acces plătit, dar foarte curate, și care pun la dispoziție șezlonguri, vestiare, baruri și multe alte facilități. In nord, clima este continentală cu ierni relativ reci, veri călduroase și precipitații abundente. Italia peninsulară are un climat mediteranian, cu veri secetoase și calde și cu ierni ploioase și blânde. De la nord la sud, temperaturile cresc concomitent cu scăderea precipitațiilor.

1.5 Economia

Membră a grupului G8, Italia reprezintă a șasea economie în 2004, după Statele Unite, Japonia, Germania, Regatul Unit al Marii Britanii și Franța. Italia are o economie industrială diversificată, cu un venit pe cap de locuitor apropiat unor țări ca Franța și Regatul Unit. Economia capitalistă rămâne divizată într-un nord industrial bine dezvoltat, dominat de companii private și un sud agricultural, cu o rată a șomajului de 20%.

Majoritatea materiilor prime necesare industriei și mai mult decât 75% din necesarul de energie este acoperit prin importuri. În decada trecută, Italia a urmărit o politică fiscală strânsă pentru a îndeplinii criteriile Uniuniilor economice și monetare, beneficiind de o rată a inflației scăzută care i-a permis alăturarea la Euro de la conceperea sa în 1999.

Performanța economică italiană a rămas în urma partenerilor săi europeni, guvernul actual inițiind o serie de reforme pe termen scurt destinate îmbunătățirii competivității și a creșterii pe termen lung. S-a mișcat încet, totuși, în implementarea reformelor.

În ultimii 50 de ani, economia italiană a cunoscut o creștere remarcabilă datorită unui efort antreprenorial sustinut, combinat cu o politică comercială liberală. Politica economică din anii 90 a pus accent pe dezvoltarea sectorului privat ca motor al creșterii economice, initiindu-se un program masiv de privatizare a firmelor si băncilor de stat. Măsurile luate pentru restabilirea unei politici fiscale încurajatoare, stabilitatea monedei si rata scăzuta a dobânzilor, au permis Italiei să adere la Uniunea Monetară Europeană și să adopte moneda comună, euro, în calitate de membru fondator, la 1 ianuarie 1999. Din acel moment, pană la sfarșitul anului 2001, țarile care au aderat la Uniunea Monetară Europeană au adoptat euro ca moneda virtuală pentru tranzacții si ca unitate de cont. Bancnotele euro circulă de la 1 ianuarie 2002, înlocuind moneda națională. În 2001, economia Italiei nu a reusit să evite recesiunea care au cunoscut-o toate economiile, produsul intern brut crescând cu numai 1,8%, nivel superior mediei țărilor zonei euro. Recesiunea economiei italiene de la începutul anului 2005 este atribuită scăderii competitivității (cu 25% in ultimii 4 ani) și slabei creșteri a productivității.

Sectorul comercial a fost, în ultimii ani, caracterizat de costuri excesive, de pierderi a cotei de piata, pregătind astfel terenul pentru faza de recesiune. În 2006,  economia italiană a început să-și revină. Repoziționarea produselor italiene pe piețele internaționale este rezultatul reorganizării și a recâstigării de către firmele italiene a unor segmente de piată cu un conținut calitativ ridicat. În 2005, PIB a crescut cu doar 0,1%, iar in primele 9 luni din 2006 cu 1,7% (fata de aceeasi perioada din anul precedent). Previziunile pentru 2006 sunt de 1,8%, iar pentru 2007 de 1,3%. Optimismul specialiștilor se bazeaza pe convingerea că conjunctura externă va fi favorabilă Italiei datorită relansării economiei europene (în special a celei germane), a stabilității cursului de schimb și prețurilor petrolului.

Din punct de vedere al resurselor naturale, acestea sunt destul de reduse. Producția națională a celor mai importante materii prime: cărbune 93,7 mii tone, țiței 5,1 mil.tone, gaze naturale 17,6 miliarde mc, plumb 9,7 mii tone, zinc 5,2 mii tone, magneziu 1,0 mii tone, sare 3.700 mii tone, marmură 4.500 mii.tone, sulf 13 mii tone, feldspat 3.800 mii.tone, caolin 238,5 mii tone, bentonită 891,1 mii tone, nisip silicios 13.900 mii tone.

Urmare dezvoltarii industriale înregistrată în ultimii 40 de ani, Italia a ajuns să facă parte din grupul restrâns al țărilor cu o industrie avansată, modificială liberală. Politica economică din anii 90 a pus accent pe dezvoltarea sectorului privat ca motor al creșterii economice, initiindu-se un program masiv de privatizare a firmelor si băncilor de stat. Măsurile luate pentru restabilirea unei politici fiscale încurajatoare, stabilitatea monedei si rata scăzuta a dobânzilor, au permis Italiei să adere la Uniunea Monetară Europeană și să adopte moneda comună, euro, în calitate de membru fondator, la 1 ianuarie 1999. Din acel moment, pană la sfarșitul anului 2001, țarile care au aderat la Uniunea Monetară Europeană au adoptat euro ca moneda virtuală pentru tranzacții si ca unitate de cont. Bancnotele euro circulă de la 1 ianuarie 2002, înlocuind moneda națională. În 2001, economia Italiei nu a reusit să evite recesiunea care au cunoscut-o toate economiile, produsul intern brut crescând cu numai 1,8%, nivel superior mediei țărilor zonei euro. Recesiunea economiei italiene de la începutul anului 2005 este atribuită scăderii competitivității (cu 25% in ultimii 4 ani) și slabei creșteri a productivității.

Sectorul comercial a fost, în ultimii ani, caracterizat de costuri excesive, de pierderi a cotei de piata, pregătind astfel terenul pentru faza de recesiune. În 2006,  economia italiană a început să-și revină. Repoziționarea produselor italiene pe piețele internaționale este rezultatul reorganizării și a recâstigării de către firmele italiene a unor segmente de piată cu un conținut calitativ ridicat. În 2005, PIB a crescut cu doar 0,1%, iar in primele 9 luni din 2006 cu 1,7% (fata de aceeasi perioada din anul precedent). Previziunile pentru 2006 sunt de 1,8%, iar pentru 2007 de 1,3%. Optimismul specialiștilor se bazeaza pe convingerea că conjunctura externă va fi favorabilă Italiei datorită relansării economiei europene (în special a celei germane), a stabilității cursului de schimb și prețurilor petrolului.

Din punct de vedere al resurselor naturale, acestea sunt destul de reduse. Producția națională a celor mai importante materii prime: cărbune 93,7 mii tone, țiței 5,1 mil.tone, gaze naturale 17,6 miliarde mc, plumb 9,7 mii tone, zinc 5,2 mii tone, magneziu 1,0 mii tone, sare 3.700 mii tone, marmură 4.500 mii.tone, sulf 13 mii tone, feldspat 3.800 mii.tone, caolin 238,5 mii tone, bentonită 891,1 mii tone, nisip silicios 13.900 mii tone.

Urmare dezvoltarii industriale înregistrată în ultimii 40 de ani, Italia a ajuns să facă parte din grupul restrâns al țărilor cu o industrie avansată, modificându-și structura economiei, care era preponderent agricolă, jumatate din PIB provenind din sectorul primar. S-a ajuns ca printr-o dezvoltare susținută, treptată, industria și serviciile să ocupe locul principal (peste 90% din PIB). Din punct de vedere al repartiției geografice, puctul slab al structurii economiei îl reprezinta Mezzogiorno (jumatatea sudica), care se diferențiaza radical față de regiunea centrală si de nord. În cadrul sectorului de servicii, un rol deosebit de important, deși greu de cuantificat, îl are turismul. Acesta contribuie într-o tot mai mare măsură la balanța de plăți, așa cum se înregistreaza în alte țări din bazinul Mării Mediteraneene: Grecia, Spania, Turcia. Între principalele trei forme de turism: litoral, montan si cultural, cel din urmă atrage cel mai mare numar de turiști străini, favorizând totodată si crearea de locuri de muncă, nefiind afectat de anotimpuri.

Sistemul italian de transporturi este format din 305.881 Km de străzi asfaltate, dintre care 6.400 Km autostrăzi. Reteaua feroviara se întinde pe 20.000 km., controlată de către Ferrovie dello Stato (Caile Ferate de Stat). Transportul maritim este foarte extins, dată fiind configurația geografică a Italiei. În privința transporturilor aeriene, alături de compania națională Alitalia operează o serie de companii private.

În eforturile sale de stimulare și sprijinire a noilor investiții și crearea de noi locuri de muncă în zonele mai putin dezvoltate, statul italian, în conformitate cu normele europene, asigură o serie de facilități fiscale companiilor locale sau străine investitoare. În acest sens, pentru atragerea de investiții de capital, se oferă facilități pentru extinderea, modernizarea, restructurarea si reactivarea obiectivelor productive din sectorul minier sau industria prelucratoare, facilități care constau în finanțarea de catre statul italian a costurilor aferente realizării investițiilor în proporție de pană la 65% din valoarea acestora.

Pentru crearea de noi locuri de muncă, statul italian acorda companiilor, pentru fiecare nou angajat, echivalentul unui salariu mediu pe economie pe o perioada de un an, iar pentru formarea profesională acopera 90% din costurile aferente acesteia. Programele de marketing sunt finanțate prin împrumuturi în condiții avantajoase (pană la 85% din valoarea cheltuielilor), cu scopul de a stimula exporturile în țările nemembre ale Uniunii Europene.

Piața italiană oferă o multitudine de oportunitați pentru investitorii străini atât în sectorul industrial, cât și în cel al serviciilor. Cei mai mari investitori străini pe piața italiană sunt Franța si Germania. Această pondere se bazeaza nu numai pe apropierea geografică, ci și pe relațiile comerciale semnificative cu aceste state. Cel mai atractiv sector pentru investitorii străini în Italia este, și continuă să-l reprezinte, cel financiar, urmat de cel al asigurărilor si cel al telecomunicațiilor.

1.6 Turism

Italia este faimoasă în turismul mondial, dar foarte puțin comentată pentru plajele și stațiunile sale, în ciuda faptului că trei sferturi din frontiera acestei țări este scăldată de apele Mării Mediterane.

Turismul cultural, cel istoric, chiar și cel montan sunt adevărate embleme ale Italiei. Veneția, cu ale sale „străzi“ curgătoare, Roma, Napoli, Milano, toate înțesate de mărturii ale Imperiului Roman, de catedrale sau edificii culturale. Prea puține se scriu și se cunosc însă despre litoralul italian, despre riviera și spectacolul mediteranean, cel care în Italia se află la el acasă.

Așadar, țară mică, dar cu 8.500 de kilometri de coastă. E drept că o bună parte din țărm este format din stânci și nu poate fi amenajat pentru plajă, dar rămân destule stațiuni demne de atenția turiștilor. Există însă și destule plaje libere, mult mai sălbatice.

Cea mai vizitată și în același timp la îndemână destinație de plajă din Italia este Riviera, o continuare a celei franceze, situată pe țărmul continental al țării, un soi de prelungire a Coastei de Azur, scăldată de Marea Liguria, așa cum este denumită această zonă a Mediteranei. Regiunea este formată dintr-un lung șir de localități, mici orășele cu specific mediteranean, întinzându-se până în apropiere de Toscana, cea mai vizitată fiind Monterosso. Tot aici se află Moneglia, la circa o oră de Genova, sau Vernazza. Împrejurimile plajelor se remarcă prin livezile verzi aproape tot anul, în vreme ce apele sunt străbătute de feriboturi ce leagă orașele între ele. Localnicii sunt și ei foarte prezenți pe aceste plaje, astfel că atmosfera în sezon seamănă foarte mult cu aceea din piețele multor orașe, însă nu lipsesc porțiunile de nisip liniștite, în care se refugiază cei care nu agreează gălăgia. Din păcate pentru pasionați, nu toate sporturile acvatice sunt populare aici, un exemplu fiind jetski-urile, destul de rare pe rivieră, fiind preferate doar cele pașnice, de tipul hidrobicicletelor.

În zona Romei, cea mai apropiată plajă este Ostia, dar care nu se bucură neapărat de cele mai bune aprecieri din cauza dimensiunilor mici și a aglomerației, cunoscătorii preferând ori Terracina, mult mai mare și mai sălbatică, aflată la numai 1-2 ore de capitală și la fel de aproape de Napoli (orășelul Terracina fiind lăudat pentru atmosfera sa liniștită), ori Sperlonga, o plajă clasică, având o promenadă nesfârșită, cu spații umbrite pentru odihnă și destule porțiuni cu acces gratuit.

Tot pe coasta de vest, la sud de Napoli, se află două mari stațiuni, Amalfi și Sorrento, lângă care se găsește și insula Capri, faimoasă pentru peștera Blu Grotto, întreaga insulă fiind un veritabil spectacol al naturii.

Cel puțin la fel de frumoase sunt plajele de pe țărmul Adriaticii, începând de la Trieste, în apropiere de care se află Caorle și Bibione, două orașe cosmopolite, cu plaje îngrijite și o atmosferă plăcută, apoi, mai în sud, Cesenatico, cu ale sale băi termale, dar și cu aglomerația și atmosfera specifice porturilor, ori poate San Mauro Mare, o stațiune mult mai mică, recomandată familiilor aflate în căutarea liniștii perfecte, sau Ravenna, plasată între albastrul mării și verdele pădurilor de pini, cu incredibile rezervații naturale și un nisip extrem de fin. Totul continuă la fel până în sudul peninsulei, unde stațiunea Apulia, de exemplu, este un alt loc căutat atât pentru frumusețea plajelor, cât și pentru viața de noapte.

Italia este împarțită în 20 de regiuni:

Valle d’Aosta: Situată în partea de N-V a Italiei în zona montană a masivului Mont-Blanc la granița cu Franța. Resursa principală este turismul. Capitala: Aosta.

Piemont: vestita regiune plană între Alpi si Apenini traversată de râul Pad. În această zonă este concentrată 3/5 din producția italiană de orez. De asemenea, regiunea Asti este celebră prin vinurile si brânzeturile produse aici. Capitala: Torino- centrul industriei auto (Fiat) italiene.

Lombardia: Reprezintă zona cea mai atractivă a Italiei. Ocupă zona de câmpie dintre râurile Ticino si Mincio. Centrele urbane cele mai dezvoltate: Brescia (industria sidelurgică, chimică și mecanică), Bergamo (industria textilă si mecanică), Pavia (important centru universitar). Capitala: Milano – reprezintă centrul financiar al Italiei. De asemenea, capitala modei italiene.

Veneto: Situată în zona aluvionară de vărsare a râului Pad și afluenților săi. Regiune predominant agricolă. În zona Mestre-Marghera, lângâ Veneția, sunt concentrate rafinarii de petrol și industrie chimică. Capitala: Venezia – important port și centru cultural si turistic.

Tretino-Atto Adige: Regiune italiană cu statut special divizată în două provincii autonome: Trento si Bolzano, etnic predominant germană.

Friuli-Venezia Giulia: Situată la poalele Alpilor Carmici. Zonă cu tradiție agricolă. Capitala: Trieste –oraș port cu statut de zonă liberă.

Emilia-Romagna: Regiune ce flancheaza masivul muntos al Apeninilor.. Zonă agricolă renumită pentru sfecla de zahar. Capitala: Bologna – important centru industrial (sidelurgie, industrie alimentară) si comercial (piată cerealieră si zootehnică).

Liguria: Regiune în zona litorală la Marea Liguriei. Relief in terase, favorabil cultivării pomilor fructiferi si măslinilor. Renumită prin marmura de Carrara. Capitala: Genova – important port comercial, șantiere navale.

Toscana: Una dintre cele mai frumoase si renumite regiuni ale Italiei având în centru valea râului Arno. Orașe importante: Pisa și Siena. Capitala: Florența – centru cultural și turistic de importanță mondială.

Umbria: Regiune colinară cu vai sinuoase. Patria Sfantului Francisc din Assisi. Capitala: Perugia.

Marche: Zonă muntoasa, riverană la marea Adriatică, strabatută de vai adânci. Litoralul este bogat în plaje. Capitala: Ancona.

Lazio: Reprezintă leaganul civilizației romane, cuprinsă între Apenini, la est și Coasta tireniana la vest și străbătută de raul Tibru. Capitala: Roma – totodata capitala Italiei și a creștinatății de rit catolic unde se află statul Vatican.

Abruzzo: Regiunea cu cel mai pregnant aspect montan din lanțul munților Apenini. Capitala: L’Aquila- centrul siderurgic.

Campagna: Regiune cu câmpii fertile unde se practică cultura cerealelor, tutunului, cânepii. Capitala: Napoli – situată în golful cu același nume și dominată de prezența vulcanului Vezuviu.

Molise: Regiune cu relief muntos, văi profunde, păduri întinse. Capitala: Campobasso.

Puglia: Regiune bogată în resurse agricole. Capitala: Bari – important centru comercial cu legături cu lumea orientală.

Basilicata, Calabria: Regiuni cu caractere morfologice asemănătoare: relief montan grandios si sever, zonă de coasta pietroasă. Capitala: Potenza, Catanzaro.

Sicilia: Cea mai mare insulă mediteraniană dominată de vulcanul Etna. Este o zonă agricolă cerealieră. Orașe importante: Siracusa, Catania, Taormina. Capitala: Palermo.

Sardinia: Situată în marea Tireniana se caracterizează printr-un relief muntos și plaje cu nisip extrem de fin. Resursele principale sunt pescuitul si turismul estival. Capitala: Cagliari.

Italia este o destinație de vis, cu o mulțime de locuri frumoase pentru toate gusturile, chiar și pentru cei mai pretențioși turiști. În Italia se pot practica aproape toate formele de turism iar acele sectoare de litoral amenajate pentru turism denumite riviere sunt absolut mirifice.

Peninsula are un turism dezvoltat și datorită investițiilor permanente care se fac aceasta o sa ramană destinația din topul preferințelor turiștilor pentru că italienii stiu să se facă plăcuți și să arate tuturor cât de frumoasă este această țară.

CAPITOLUL II

Analiza principalilor indicatori turistici din Italia

Turismul, ca fenomen economic și social, a cunoscut dezvoltări spectaculoase, explozive în cea dea doua jumatate a secolului XX. Dorința de a calători și de a cunoaște lucruri noi este cunoscută incă din antichitate, chiar dacă la inceput aceste dorințe aveau ca scop principal războiul, sau schimburile comerciale. Transformarea circulației de călători în turism propriu-zis a început o dată cu secolul XIX și s-a manifestat, în primul rând, prin creșterea numarului de calători englezi ce se îndreptau în mod special în Franța, Elveția, Italia. De-a lungul anilor, turismul a căpătat diverse definiții, unele punând accent mai ales pe latura de agrement. Este clar că turismul internațional are un rol important în economia mondială.

Turismul se află pe unul dintre primele 5 locuri în 85% dintre țările lumii în ceea ce privește încasările în contul curent al balanței de plăți și reprezintă principala sursă de valută pentru cel puțin 38% dintre țări. Pentru majoritatea țărilor, turismul contribuie cu 3 – 10 % la formarea produsului intern brut (în cazul economiilor micilor țări insulare și unele țări în dezvoltare această contribuție ajunge până la 40 %). Conform estimărilor Consiliului Mondial de Turism și Călătorii (WTTC), în anul 2007 turismului i-au revenit 10,4% din PIB-ul mondial, iar în următorii zece ani, conform previziunilor, ponderea turismului va crește până la 11%.

2.1 Cererea turistică în Italia

Cererea de servicii reprezintă ansamblul persoanelor care își manifestă dorința de a se deplasa periodic și temporar în afara reședinței proprii, pentru alte motive decât prestarea unei activități remunerate la locul de destinație. Unele din caracteristicile cererii de servicii ale populației sunt următoarele: acoperă nevoile de consum solvabile, au o anumită mobilitate teritorială, au o elasticitate ridicată în raport cu tarifele și cu veniturile populației. Cererea turistica se naște dintr-o necesitate specifica si se transforma într-un consum specific. Pentru ca cererea să se transforme într-un act de consum, trebuie îndeplinite trei condiții : timp liber, venit disponibil, motivație. Grupele complementare de factori care influențează turismul sunt: factori endogeni si exogeni, factori raționali și motivaționali, factori cu acțiune pe termen scurt si pe termen lung.

Tabel nr. 2.1 Cererea turistică

Sursa: www.wttc.org

Fig. nr.2.1 Cererea turistică

Turismul în italia a avut de beneficiat după urma unor investiții în infrastructura,ridicarea unor noi hoteluri și pensiuni în zonele montane și restaurarea clădirilor istorice. Regiunea Mediteranei este cea mai solicitată destinație turistică din lume. Intre anii 2003 – 2008 cererea turistică crește de la an la an urmând ca în anul 2007 să atingă valoarea de 200.4 miliarde de euro. Specialiștii au prevazut o creștere simțitoare pană în anul 2018 depășind pragul de 300 miliarde de euro ajungând pană la 331 de miliarde.

2.2 Contribuția turismului la P.I.B în Italia

În anul 2007, în lume, Industria Turismului și a Călătoriilor a contribuit cu 3.6% la PIB, iar economia turismului cu până la 10.4%. În Uniunea Europeană, procentul contribuției turismului la PIB pe 2007 este de 3.9%.

Tabel nr. 2.2 Contribuția turismului la P.I.B

Sursa: www.wttc.org

Fig. nr.2.2 Contribuția turismului la P.I.B

Între anii 2003 si 2008 contribuția industriei turistice la P.I.B.-ul Italiei a fost simțitoare reușind să aducă sume cuprinse între 57.2 si 64.6 miliarde de Euro urmând ca pană în anul 2018 să atingă valoarea de 100 de miliarde. Motivul acestei contribuții semnificative se datorează în mare parte turiștilor care și-au îndreptat atenția și timpul liber către turism din dorința de a calătorii, dar și a creșterii salariilor turiștilor. Un numar tot mai mare frecventeaza de la an la an teritoriul Italiei motiv pentru care turismul italian aduce o contribuție tot mai mare la P.I.B atingând sumele mai sus menționate.

2.3 Angajările în turism în Italia

Un alt avantaj al dezvoltării turistice la nivel mondial este crearea unor noi locuri de muncă. În Italia dezvoltarea turismului a creat în anul 2006 un numar de aproximativ 2.518.000 locuri de muncă cu o crestere de 2.3% față de anul precedent 2005, urmând o ușoară scădere în anul urmator 2007. Această creștere se datorează în mare parte creșterii salariilor angajaților și a beneficiilor acordate de către angajator. Specialiștii estimează o creștere a numarului de angajați pană în anul 2018 la aproximativ 2,612,000.

Tabel 2.3 Angajările în turism în Italia

Sursa: www.wttc.org

Fig. 2.3 Angajările în turism

Observăm o scădere a ritmului de creștere în anul 2005 datorată scăderii investițiilor făcute în acest domeniu, acest lucru ducând la scăderea fluxului de angajări. Începând cu anul 2006 se constată o creștere a investițiilor venite din străinatate care a dus, în consecința, la creșterea volumului de angajări.

2.4 Exportul de turism în Italia

Pe plan internațional turismul are o contribuție importantă la crearea produsului mondial global (7%), iar în ceea ce privește exportul, turismul se situează pe locul 3 după exportul de petrol și autovehicule.

Tabel 2.4 Exportul de turism în Italia

Sursa: www.wttc.org

Fig. nr.2.4 Exportul de turism

Grecia, Spania, Franța, Austria, Turcia… Ce au in comun toate aceste țari? Traiesc din turism sau, oricum, o mare parte a Produsului Intern Brut (PIB) le este asigurat de "industria viselor". Din urma vin puternic vecinii noștri Ungaria si Bulgaria. La fel și Croatia. De exemplu, turismul contribuie cu circa 25% la PIB-ul Greciei, iar la cel al Croatiei, cu 18,4% (in 2006).

Ultima primește cel puțin 10 milioane de turiști anual. În Italia exportul de turism a arătat o ușoară creștere între anii 2003 – 2006 urmând ca în anul 2007 să se facă simțită o scădere bruscă de pană la -27% fată de anul precedent 2006 cănd încasarile au atins pragul de 33.2 miliarde Euro. Această scădere bruscă s-a datorat în mare parte italienilor care au preferat ca destinație de vacanța Italia în zona Alpilor și a Mării Mediterane.

2.5 Turismul în scop personal și de afaceri în Italia

Turismul în scop personal are la baza cheltuielile personale ale turiștilor pe servicii din industria turismului: cazări hoteliere, transportul, achiziționarea de bunuri personale (suveniruri), agrementul. Aceleași activitați pot fi incluse și în cazul turismului de afaceri în care turiștii pot recurge la astfel de cheltuieli singura diferență fiind faptul că scopul acestora este în interes de serviciu.

Tabel 2.5 Turismul în scop personal și de afaceri

Sursa: www.wttc.org

Fig. 2.5 Turismul în scop personal și de afaceri

În timp ce turismul de afaceri a suferit un ușor dezechilibru în anul 2004 în comparație cu anul precedent cu o scădere de -6.1% așa cum rezultă din statisticile specialiștilor în domeniu, urmând ca apoi să revină si să crească constant pană în anul 2007, turismul personal a avut de pierdut în anul 2005 0.3 procente față de anul 2004 urmând ca în urmatorii ani să crească considerabil pană la 87.4 miliarde euro în comparație cu cele 79.0 înregistrate în 2003 și cele 79.3 rezultate în urma pierderii de 0.3 procente în anul 2005. O cauză probabilă a acestor pierderi de procente sunt valurile de scumpiri ce au lovit Italia în acea perioadă, creșterea prețului la carburanți în urma scumpirii petrolului și o data cu aceste scumpiri creșterea inflației.

2.6 Investițiile de capital în turism în Italia

Fară investiții turismul ar avea de suferit drastic. In urma acestor investiții s-au creat noi spații de agrement, locuri de cazare si cu această ocazie noi locuri de munca și o diversificare a ofertei pentru piața turistică. Fiind un domeniu foarte exploatat pe plan mondial investitorii sunt mereu bineveniți, pentru o dezvoltare cât mai rapidă și mai eficientă a turismului.

Tabel 2.6 Investițiile de capital în turism în Italia

Sursa: www.wttc.org

Fig. 2.6 Investițiile de capital în turism

În 2008 din ce in ce mai mulți investitori locali și străini au început să investească în turism ridicând valoarea sumei investite pană la 29.4 miliarde euro. Motivul acestor investiții în lant pare să fie relativ unul simplu, profitul pe care urmează a-l dobândi va aduce cu el atât contribuție mai mare la P.I.B cât și posibilitatea unor noi astfel de investiții.

2.7 Implicarea Guvernului în turismul Italiei

La nivel global se asteaptă ca guvernele să aloce tot mai multe fonduri pentru dezvoltarea industriei turismului. Se estimeaza ca fondurile alocate pentru turism să depasească 500.000 milioane euro pană în anul 2017.

Tabel 2.7 Implicarea Guvernului în turism în Turcia

Sursa: www.wttc.org

Fig. 2.7 Implicarea Guvernului în turism

Între anii 2003 – 2005, Guvernul Italiei și-a făcut simțita apariția pe post de investitor în turism, dar se observă ușor că în anul 2007 nu a mai insistat în alocarea de fonduri aceasta datorită numarului mare de investitori atât străini cât și locali care au părut interesați de această desvoltare. Conform statisticilor efectuate de specialiști se așteaptă că pană în anul 2018 să se ajungă la o suma de 9.3 miliarde Euro investiți de Guvernul Italiei în infrastructură și în modernizarea principalelor puncte turistice.

2.8 Circulația turistică în Italia

Circulația turistica a fost și v-a fi influențata în permanența de anumiți factori printre care timpul liber și veniturile populației. Acestea două determină și afectează numarul de turiști dintr-o anumită dată la o anumită destinație. Circulația turistică a Italiei este în continuă creștere deoarece reprezintă o destinație ideală pentru marea majoritate a turiștilor.

2.8.1 Sosiri turiști în Italia

Italia este o țara care an de an atrage milioane de turiști reprezentând pentru majoritatea turiștilor o țara care nu poate fi ocolită, o destinație pe care orice turist care se respectă trebuie să o aibă în lista țărilor vizitate.

Tabel 2.8.1 Sosiri turiști în Italia

Sursa: www.wttc.org

Fig. nr. 2.8.1 Sosiri turiști

Din grafic se poate observa o creștere constantă din anul 2005 pană în anul 2008 a sosirilor de turiști în Italia. Acest lucru se datorează investițiilor facute în turism, promovării și ofertelor atractive pe care italienii le prezintă pentru turiștii străini.

2.8.2 Innoptări turiști în Italia

Numărul înnoptărilor se determină ca sumă a produselor dintre numărul turiștilor și durata activității turistice exprimate în zile. Se poate determina pentru total activitate turistică, cât și pe zone turistice, motive de călatorie, mijloace de transport, perioade de timp.

Tabel 2.8.2 Înnoptări turiști în Italia

Sursa: www.wttc.org

Fig.nr.2.8.2 Înnoptari turisti

Creșterea numarului de sosiri în Italia atrage dupa sine și creșterea numărului de innoptări datorită multitudinii de obiective turistice din această țară precum și varietatea formelor de turism care se pot practica aici. Putem menționa turismul cultural, montan, de litoral, turismul de shopping și multe altele.

2.8.3 Durata medie a sejurului

Durata medie a sejurului reprezintă numărul mediu de zile de sejur a turiștilor într-o anumită zonă și se determinaă ca raport între număr zile turist (Nzt) și număr turiști (Nt).

Poate fi un indicator atât calitativ, cât și cantitativ; arată în același timp amploarea activității turistice; cu cât valoarea acestui indicator este mai mare, cu atât calitatea serviciilor prestate poate fi considerată a fi mai ridicată și implicit crește gradul de multumire, de satisfacție al turiștilor.

Tabel 2.8.3 Durata medie a sejurului

Sursa: www.wttc.org

Fig. nr.2.8.3 Durata medie a sejurului

La durata medie a sejurului putem observa o scădere în anul 2005, 2006 iar în anul 2007 o crestere spectaculoasă. Acest lucru se datorează creșterii timpului liber și dorinței turistului de a petrece mai mult timp într-o anumită destinație pentru o cunoaștere mai aprofundată a zonei vizitate.

2.8.4 Densitatea circulației turistice

Densitatea circulației turistice se calculează atât în raport cu populația rezidentă a zonei vizitate, cât și în raport de suprafața acesteia. Acest indicator aduce informații cu privire la frecventarea zonelor și ce măsuri trebuie luate pentru satisfacerea turiștilor fără a fi întalnită suprasolicitarea zonei. De regula, valoarea indicatorului trebuie să fie subunitară; sunt cazuri în care în anumite perioade ale anului valorile depășesc limita normală.

Tabel nr.2.8.4 Densitatea circulației turistice

Sursa: www.wttc.org

Fig.nr.2.8.4 Densitatea circulației turistice

Densitatea circulației turistice înregistrează valori destul de ridicate datorită faptului că în Italia se pot practica aproape toate formele de turism iar sezonalitatea este foarte scazută aceasta fiind un punct de atrație tot timpul anului.

Italia a fost și ramâne una din cele mai frumoase destinații indiferent dacă pentru o plimbare romantică cu gondola la Venetia sau dacă pentru o partidă de ski in Alpi. Este o destinație de neuitat iar acest lucru reiese din toate datele statistice care arată că Italia este într-o continuă ascensiune datorită implicării guvernului si a promovării bine meritate.

De cele mai multe ori turiștii care au ajuns o dată în Italia se mai întorc si a doua oară pentru că acolo găsesc servicii de calitate la prețuri accesibile, gata oricând să satisfacă nevoile și celui mai pretențios turist.

CAPITOLUL III

Analiza efectelor negative ale turismului în Italia

Turismul este un important consumator de spațiu și resurse naturale și antropice, un generator de schimbări la nivelul mediul înconjurător și al economiei, determinând mai multe tipuri de efecte. Analiza impactului turismului asupra mediului văzut ca și cumul al tuturor acestor efecte, pozitive sau negative, interesează deoarece se urmărește ca expansiunea turismului să păstreze echilibrul ecologic, să evite suprasolicitarea resurselor, poluarea și orice alte efecte negative asupra mediului.

3.1. Analiza SWOT

Puncte forte

Fară indoială punctele forte ale Italiei din punct de vedere turistic sunt orașele mari care constituie principala atracție turistică. Este inevitabil să călatorești în Italia și să nu vizitezi cel puțin unul din marile orașe: Milano, Roma,Venetia, Palermo, San Marino. Italia este una dintre puținele țari pentru care a primi un străin nu este o problemă decât prin multitudinea atracțiilor culturale pe care le poate oferi. Este un univers al muzeelor și al artei, căci în Italia nu doar orașele mari, ci și majoritatea celor mai mici au muzee sau cel putin o galerie cu opere valoroase. Vechile monumente și siturile arheologice sunt foarte bine conservate, muzeele oferind pasionaților nenumărate exemple ale talentului marilor artiști ai țarii, de la Rafael, Michelangelo, Tițian sau Canova. Arhitecții contemporani se inspiră din stilul vechilor clădiri și piațete. Pe scurt, orașele italiene sunt adevărate muzee vii.

Poate tocmai de aceea Unesco a stabilit că două treimi din moștenirea artistică a lumii se află pe teritoriul Italiei. Ca un exemplu, în Toscana se gasesc mai multe comori artistice decat în toata Spania, țara aflata pe locul al doilea în clasamentul mondial al moștenirilor culturale. Practic toate stilurile arhitecturii occidentale pot fi întalnite aici. Activitatea turistică este bine susținută de un valoros potențial turistic – natural antropic – diferențiat de la țara la țara, în funcție de care sunt organizate diferite tipuri de turism.

Datorită patrimoniului său cultural de mare valoare, Italia fiind țara cu cele mai multe monumente intrate în patrimoniul universal din lume, Milano beneficiază din plin și de această oportunitate fiind vizitat anual de mii de turiști. Alte puncte forte ale Italiei care o plasează pe o poziție favorabilă în ceea ce privește competitivitatea sa pe plan turistic sunt igiena și sănătatea, unde a fost clasată pe locul 5 și infrastructura sa, pentru care ocupă locul al 8-lea în lume.

Din punct de vedere cultural și social, Milano este fară îndoială unul dintre cele mai fermecatoare orase ale Europei și unul dintre cele mai vibrante orașe ale Italiei. Cei mai faimosi creatori de moda de pe glob iși au cartierele generale aici și renumitele strazi cu magazine din Milano atrag zilnic mii de turiști. Dar Milano nu e doar Capitala modei, orașul având moștenirea de cultura și stil pe care o aștepti de la un oraș italian.
Milano este centrul comercial și financiar al Italiei, atracția iubitorilor de operă, de artă și a design-lui, caselor de modă și a cochetelor magazine. Obiectivele turistice sunt concentrate în centrul orașului, între renumitul Castel Sforzesco (unde a locuit și Leonardo Da Vinci) și Domul (una dintre cele mai mari catedrale gotice din lume).
Milano este considerat al doilea oraș ca importanță din Italia după Roma. Din punct de vedere turistic Milano ține pasul cu Roma, aceasta având avantajul de a fi și capitala Italiei. Diferența dintre numarul de turiști nu este foarte mare. Milano are un potențial turistic enorm. Principalele atracții turistice sunt de natură antropică. Orașul face parte dintr-o categorie de orașe în care este practicat City-break tourism și turismul de shopping.

Roma: capitala Italiei și vechi oraș istoric. Acest oraș este un imens muzeu, fiecare colțișor al său fiind marcat de istoria imperiului roman. Dintre obiectivele turistice amintim: templele zeițelor Vesta, Fortuna, Virilis, arenele Coloseum, mausoleul lui Hadrian (în prezent castelul Sant’Angelo), termele lui Augustus și Caracalla, Forul lui Traian și binecunoscută pentru români Columna lui Traian, arcurile de triumf datorate lui Septimiu Sever, Titus, Constantin cel Mare, Drusus s.a., Poarta Latina, bazilicile: Santa Maria Maggiore (352-366), San Pablo Fuori (sec.IV-VI), San Pietro Vincoli (sec.V), palatele Colonna, Cancelaria, Farnese, Chigi, Quirinale, Laterrano, pietele: Piatzza del Popolo, Piazza di spagna, Piatzza Navone s.a., celebrele fantâni: Fontana di Trevi, Fontana dei Naiadi, Fontana dei Fiumi, Fontana del Tritone, cunoscutele vile: Borghese, Medici, Giuliaq, Farnesina, parcurile remarcabil aranjate: Borghese, Parco Traianeo, Parcul di Porta Capuana s.a.

Veneția: "Veneția nu este doar un oraș al libertății și al fanteziei. Este și un oraș al bucuriei și al plăcerilor" (Peggy Guggenheim). Este orașul perfect pentru cei îndragostiți. Ce poate fi mai romantic decât o plimbare cu gondola pe îngustele ape ale Veneției, printre palate și clădiri ce au privit de-a lungul timpului sute de mii de îndragostiți, cu un gondolier care cantă cu pasiune "O sole mio". Dintre nenumăratele obiective turistice se pot enumera: Piazza San Marco, Palatul Dogilor, Puntea Suspinelor, Ponte Rialto, cartierele centrului istoric: Castello, Cannaregio, San Polo, Santa Croce, Dorsoduro, insulele lagunei: – Murano, Burano, Mazzorbo, Torcello, Sant'Erasmo, Pellestrina, și multe altele .

Florența (it. Firenze) este unul dintre orașele din Italia centrală, pe râul Arno. Capitală a Toscanei și a provinciei Florența. Pentru importanța sa culturală, Florența a fost denumită "Atena Italiei". Deține numeroase clădiri, monumente și opere de artă ale Renașterii. Centrul vechi istoric din Florența a fost înscris în anul 1982 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Obictive turistice: biblioteca "Laurenziana" a lui Michelangelo; Ponte Vecchio; Universitatea (1321), Academia de Artă, muzee renumite (mai ales Galleria degli Uffizi, Palazzo Pitti, Muzeul Național Bargello, Muzeul de Arheologie); Biblioteca Națională; Centrul de Circulație; Palatul Gondi; Palatul Medici; Biserica Santa Maria Novella; Biserica Santa Trinità; Catredrala Santa Croce; Biserica San Lorenzo sau piața Michelangelo, unde se află statuia lui David și de unde se vede o frumoasă panoramă a orașului.

Torino: este amplasat pe o suprafață de 130 km² într-o câmpie delimitată de râurile Stura di Lanzo, Sangone și Pad (care traversează orașul de la sud la nord). Orașul este înconjurat la vest și la nord de Alpi iar în sud se află colinele Monferrato. Principalele atractii: Fondazione Camillo Cavour, Galeria Sabauda, Muzeul Național de Cinema, Palatul Regal si Piata Castello, Borgo e Rocca Medioevale, Galeria Civica de Arta Moderna, Castello di Racconigi, Palazzo Falletti di Barolo Appartamenti Storici, Gradina Botanica, Palatul Cavour, Palatul Cisterna, Castello Ducale di Agliè, Castello Reggia di Venaria Reale, Muzeul Civic Pietro Micca al Asediului din Torino 1706, Muzeul Național al Regimentelor Italiene, Muzeul de Etnologie Martini di Storia, Muzeul Istoric Național, Castello di Rivoli Museo d'Arte Contemporanea, Muzeul Național al Muntelui "Duca degli Abruzzi", Muzeul de Arta, Pinacoteca dell'Accademia Albertina di Belle Arti, Muzeul Civic de Numismatica, Etnografie si Arta Orientala, Muzeul de Păpuși, Muzeul Radio-televiziunii, Muzeul Sindone, Muzeul de Artă Decorativă Fundația Pietro Accorsi, Muzeul Antichităților, Muzeul de Antropologie și Etnografie, Muzeul de Istorie Naturala Don Bosco, Muzeul de Fotografie Istorică și Contemporană, Muzeul Automobilului, Muzeul Regional de Stiințe Naturale, Palatul Bricherasio, Biblioteca Regală, Muzeul Casa Contelui del Verde, Muzeul Egizio.

Partea de vest a insulei siciliene, dominată în trecut de fenicieni și cartaginezi, cu orașele sale Palermo, Solunto, Segesta, Selinunte, Marsale, ofera vizitatorilor locuri de neuitat și amintiri pe măsură. O călatorie prin aceste locuri se poate opri la Palermo sau poate continua în alte regiuni care amintesc de vremurile greco-romane : miticele orașe Segesta și Salinunte cu decorul mediteranean sălbatic; Tyndaris cu laguna sa; minunata Vale a Templelor de la Agrigento; colonia elenă Eraclea Minoa, cu minunatul ei teatru micuț, aflat langă mare; vila romană imperială din Piazza Armerina și, în
apropiere, orașul elen Morgantina; comorile arheologice si naturale de la Syracusa. De acolo se poate traversa marea pentru a ajunge pe insulele Eoliene, la faimosul muzeu arheologic de la Lipari. De la Palermo se poate ajunge la Monreale, a carui catedrala este un simbol al splendorii sau în orașul Cefalu. Dupa o întoarcere în antichitate este momentul barocului, Sicilia păstrand numeroase clădiri din secolele XVII-XVIII, care demonstrează o adevarata explozie artistică, a carei splendoare și imaginație înca uluiesc și vrăjesc. Explorarea barocului ne va duce pe strazile și în bisericile din Palermo, în vilele aristocratice din Bagheria, sau în orașele baroce Ragusa, Noto, Modica.
Dar Sicilia oferă și exemple de artă și arhitectură neo-clasică sau Art Nouveau.
Turiștii au sansa de a descoperi și folclorul local, reprezentat atât prin tradiții cât și prin festivaluri religioase sau tradiționale, cum este celebrul Festino, din 14 iulie, în cadrul căruia orașul Palermo iși sarbatorește sfânta protectoare, St. Rosalia, sau luptele între îngeri și demoni organizate Messina ori Siracusa cu ocazia sărbatorilor pascale.
Meștesugarii sicilieni ofera turiștilor nu doar piese din ceramica de o deosebită finețe, ci și creații în coral. În Trapani se gasește chiar un extraordinar muzeu de capodopere din coral.

Puncte slabe

Un prim punct slab al acestei țari este faptul că Italia este o țara cu un turism foarte dezvoltat și acest fenomen duce inevitabil la o aglomerare destul de pronunțată datorată turiștilor veniți din toate colțurile lumii. Această aglomerare constituie un dezavantaj destul de important deoarece produce un disconfort turiștilor.

Datorita conditiilor bune de viata in Italia, aceasta tara devine refugiul multor minoritati care pleaca din tara de origine, unde duc o viata modesta, astpirand la un trai mai bun. Aceasta migrare constituie un foarte mare dezavantaj deoarece s-a inregistrat o crestere importanta a ratei infractionalitatii in aceasta tara. Din acest motiv turistii sunt sceptici cand vine vorba de a-si petrece vacanta aici. Nu mai constituie pentru nimeni un secret ca cea mai mare problema a italienilor in momentul de fata sunt emigrantii romani, in special cei de etnie roma. Acestia au comis, mai ales in ultimii doi ani o gama foarte larga de infractiuni de la cersit, furturi si violuri la crima organizata.

Indienii la Vicenza, chinezii in Prato, tunisienii la Mazara del Vallo, românii la Roma. ”Noii italieni” redesenează harta Italiei. Datele statistice sunt furnizate de recentul Dosar realizat de Caritas/Migrantes.

Comunitatile cele mai numeroase (cetateni straini rezidenti) sunt: Albania 21 oct. 2001( 173.064) – 1 ian. 2005( 316.659); Maroc 21 oct. 2001( 180.103) – 1 ian. 2005( 294. 945) Romania 21 oct. 2001( 74. 885) – 1 ian. 2005( 248. 849); China 21 oct. 2001( 48.887) – 1 ian. 2005( 111.712); Ucraina 21 oct. 2001( 8. 647) – 1 ian. 2005( 93. 441); Filippine 21 oct. 2001( 53. 994) – 1 ian. 2005( 82. 625); Tunisia 21 oct. 2001( 47. 656) – 1 ian. 2005( 78. 230); Senegal 21 oct. 2001( 31. 174) – 1 ian. 2005( 53. 941)

Strainii rezidenti in Italia impartiti pe regiuni sunt: Trentino Alto Adige( 49 608); comunitatea cea mai numeroasa: Albania (7 783); Val d’Aosta (4 258); comunitatea cea mai numeroasa: Maroc (1 378); Piemonte (208 538); comunitatile cele mai numeroase: Romania (44 705), Maroc (43 559) si Albania (30 878); Lombardia (549 279); comunitatile cele mai numeroase: Maroc (70 830), Albania (61 766) si Romania (40 614); Friuli Venezia Giulia (58 915); comunitatea cea mai numeroasa: Albania( 9 482); Veneto (287 732); comunitatile cele mai numeroase: Maroc (40 361), Romania (36 559) si Albania (30 644); Emilia Romagna (257 161); comunitatile cele mai numeroase: Maroc (46 370), Albania (35 122) si Tunisia (16 433); Liguria (65 994); comunitatea cea mai numeroasa: Ecuador (13 180); Toscana (193 608); comunitatea cea mai numeroasa: Albania (42 202); Umbria (53 470); comunitatea cea mai numeroasa: Albania (11 524); Marche (81 890); comunitatea cea mai numeroasa: Albania (15 316); Abruzzo (38 582); comunitatea cea mai numeroasa: Albania (8 854); Molise (3 790); comunitatea cea mai numeroasa: Maroc (711); Campania (85 773); comunitatea cea mai numeroasa: Ucraina (22 676); Basilicata (5 923); comunitatea cea mai numeroasa: Albania (1 494); Puglia (47 943); comunitatea cea mai numeroasa: Albania (18 958); Calabria (31 195); comunitatea cea mai numeroasa: Maroc (7 965); Sicilia (69 679); comunitatile cele mai numeroase: Tunisia (13 899), Maroc (7 471) si Sri Lanka (7 234); Sardinia (15 972); comunitatea cea mai numeroasa: Ecuador (2 811); Lazio (247 847); comunitatile cele mai numeroase: Romania (55 305), Filippine (17 396) si Albania (15 406).

Religiile imigrantilor din Italia: 49,5%-crestini: catolici (22,6%), ortodocsi (20,3%) si protestanti (4,7%); musulmanii (in crestere) sunt 33%; evreii 0,3%; de cult oriental: 4,3%hinduisti (2,4%) si budhisti (1,9%)

Se stie foarte bine faptul ca principalele orase ale Italiei au costuri ridicate la chirii, alimente si tot ceea ce presupune un trai decent. Dar luand in considerare si valuarea salariului mediu in Italia putem spune ca este mult mai usor decat in Romania spre exemplu unde costurile sunt la fel de ridicate dar salariile sunt foarte mici. Facand o comparatie in Italia salariul mediu este de aproximativ 1000 de Euro iar in Romania salariul mediu este de circa 300 de Euro. Din acest motiv romanii prefera sa plece pentru a munci in Italia si pentru a trimite bani acasa, sau chiar pentru a se stabili acolo definitiv.

Un alt punct slab al Italiei il constituie vestita mafie siciliana. Chiar daca Sicilia si Sardinia sunt printre cele mai frumoase zone ale Italiei, majoritatea turistilor evita aceste teritorii din cauza criminalitatii foarte pronuntate. In ultima perioada de timp guvernul italian a inceput sa elimine din capii clanurilor mafiote, acest lucru ducand la o inceata dar sigura diminuarea activitatii infractionale.

Oportunitati

Desi este o tara puternic dezvoltata din punct de vedere al turismului Italia, ca orice alta tara din Europa ofera oportunitati pentru dezvoltarea continua. In eforturile sale de stimulare si sprijinire a noilor investitii si crearea de noi locuri de munca in zonele mai putin dezvoltate, statul italian, in conformitate cu normele europene, asigura o serie de facilitati fiscale companiilor locale sau straine investitoare. Pentru crearea de noi locuri de munca, statul italian acorda companiilor, pentru fiecare nou angajat, echivalentul unui salariu mediu pe economie pe o perioada de un an, iar pentru formarea profesionala acopera 90% din costurile aferente acesteia. In urma acestor beneficii pe piata italiana a patruns lantul de restaurante McDonald’s care va investi circa 30 milioane EUR anual, in Italia, pentru extinderea conceptului de cafenele McCafe. In prezent, compania opereaza 52 de locatii McCafe in aceasta tara si vizeaza dublarea numarului de locatii in urmatoarele 18 luni. Astfel de investitii sunt bine venite atat pentru economie cat si pentru turism oferind turistilor o noua posibilitate de a petrece timpul liber. Un alt aspect in care se poate investii in italia este segmentul hotelier in tegiunile mai putin dezvoltate ale italiei crescand astfel potentialul turistic si interesul turistilor pentru vizitarea zonelor respective.

Italia este o tara cu un potential important de dezvoltare a turismului balneo climateric. Cei suferinzi sau grijulii cu propria sănătate își pot revigora puterile optând pentru regiunile relaxante și calme ale Italiei, unde se pot retrage după excursiile din forfota Romei sau din agitația sudului acestei țări. Zona Lacurilor de nord a Italiei se bucură de un peisaj natural grandios, care insuflă sănătate și echilibru și care beneficiază de o „arhitectură“ peisagistică realizată cu artă și inteligență. Lacul Maggiore, cel mai vestic dintre lacuri, prezintă o atracție specială, grație celor trei insule amenajate cu palate și grădini. Lacul Lugano este situat, în cea mai mare, parte pe teritoriul Elveției. Lacul Como este cel mai spectaculos din toată salba de lacuri. Are o lungime de 31 de km și o lățime de 5 km, în nord malul fiind asigurat de stâncile abrupte și grandioase ale Alpilor. Lacul Iseo este inedit prin faptul că în mijloc prezintă o insulă – cea mai mare, ca întindere, de pe un lac european. În localitățile înconjurătoare, vizitatorii pot admira sculpturi în piatră făcute în urmă cu 8.000 de ani, rămășițele unor temple romane sau diferite muzee. Lacul Garda este cel mai întins și cel mai curat dintre lacurile italiene. Din punct de vedere medical, zona balneoclimaterică a Lacurilor de nord este benefică convalescenței după bolile respiratorii, după bolile infecto-alergice, după bolile cardiovasculare funcționale, cauzate de distoniile neurovegetative, după cancerele cu tratament chirurgical sau medicamentos, pentru reechilibrare și refacere a resurselor proprii ale organismului. Nu numai bolile psihice astenodepresive se pot reface prin calmul tonic și echilibrul generos al naturii și creațiilor umane, dar și surmenajul psihoafectiv al oamenilor care au avut o muncă intensă peste an.

O promovare mai agresiva si o investitie mai importanta in acest tip de turism ar aduce un numar mai mare de turisti.

Italia este cunoscuta pe piata producatorilor de automobile prin vestitele sale marci Fiat, Alfa Romeo, Ferrari, Maserati. O investitie mai masiva in aceasta industrie ar duce la crearea mai multor locuri de munca si automat la o crestere a economiei.

De asemenea, in Italia se organizeaza circuite de Formula 1, care atrag milioane de turisti impatimiti ai automobilelor si a vitezei. Cand aceste evenimente au loc gradul de ocupare al hotelurilor din zona este de 100 %. Acest lucru duce la dezvoltarea zonei respective.

Amenintari

Fara indoiala cea mai mare amenintare pentru turismul italian este criza economica la nivel global. Expunerea Italiei la criza financiara mondiala a fost mica, prin comparatie cu cea a altor tari europene vecine, dar autoritatile politice se tem ca turbulentele vor inrautati perspectivele pentru economia Italiei.Valoarea de piață a celor mai mari companii italiene a scăzut considerabil de la începutul acestui an. Prețul acțiunilor Telecom Italia, cea mai mare companie de telecomunicații a țării, a scăzut cu 60%, ca de altfel și cotația acțiunilor producătorului auto Fiat. Nici banca Unicredit nu a scăpat neafectată de criza financiară, acțiunile devalorizându-se cu 58%. La începutul acestei luni, Berlusconi a declarat că nu va permite „atacuri“ speculative asupra băncilor țării și nici ca cetățenii italieni să piardă „chiar și un singur euro“ din economiile lor. Oficialii de la Roma au încercat să calmeze spiritele, afirmând că expunerea Italiei la criza financiară este limitată în mare parte datorită practicilor de creditare conservatoare. Berlusconi se teme însă ca scăderea cotațiilor acțiunilor să nu atragă companiile străine în Italia și să dea naștere unui val de preluări ostile. „Multe companii italiene au un preț pe acțiune care nu corespunde cu valoarea lor, astfel că sunt oportunități excelente pentru cei care vor să înainteze oferte de preluare ostilă“, a afirmat premierul italian, citat de „The Guardian“. În Italia, există zvonuri că fondurile suverane fac deja achiziții masive pe piața de acțiuni.Economia Italiei s-a comprimat in 2008 cu 1%, cel mai slab rezultat inregistrat din 1975, cand PIB-ul s-a redus cu 2,1%, pe fondul crizei petroliere, a anuntat luni Institutul italian de statistica Istat, citat de AFP. Italia pregateste un plan de 80 miliarde euro pe mai multi ani pentru sustinerea economiei, a declarat ministrul italian al economiei, Giulio Tremonti, dupa summitul G20 al liderilor de stat si ministrilor de finante.

Turismul va fi afectat in urmatorii ani de criza economica si financiara din lume, ce a inceput intai in Statele Unite ale Americii. Aceasta, intrucat totul va fi mai scump si oamenii vor trebui sa aiba grija cum isi cheltuie banii. Vor exista restrangeri financiare si economice si, cu siguranta, va exista o scadere a turismului. Totodata, schimbarile de clima si pretul barilului de petrol sunt alti factori care vor afecta turismul din lume", a explicat, citat de NewsIn, Eduardo Fayos-Solá, prezent la un seminar cu ocazia Zilei Mondiale a Turismului (27 septembrie), In acest an, numarul celor care vor practica "turismul de casa", adica isi vor petrece concediul "in sanul familiei", va fi crestere, potrivit Organizatiei Mondiale a Turismului. Cea mai afectata regiune va fi Europa, potrivit OMT, argumentul principal fiind perspectiva recesiunii pentru unele dintre cele mai puternice tari europene, cele care dadeau si cel mai mare numar de turisti.

Cutremurele devastatoare ce au avut loc in Italia in ultima perioada cu siguranta vor afecta si ele turismul. Turistii vor fi reticenti in ceea ce priveste aleagerea locului unde isi vor petrece vacanta si cu siguranta nu vor alege centrul Italiei. Seismul a lasat fara locuinte mii de persoane. Protectia civila a numarat peste 10.000 de case si edificii avariate in regiune. Violentul cutremur care a lovint centrul Italiei a provocat moartea a peste 300 de oameni, mii de raniti si 58.000 de persoane fara adapost. Ministrul italian de Interne, Roberto Maroni, a afirmat ca reconstructia regiunii Abruzzo, cel mai grav afectata va costa peste 12 milioane de euro.

Nu in ultimul rand putem mentiona ca si amenintari pentru turismul italian si scandalurile tot mai numeroase impotriva romanilor. Crime, violuri, furturi si multe alte infractionalitati savarsite de cetatenii romani au ca efect reducerea numarului de turisti in special romani care vor evita sa viziteze Italia de frica unor razbunari ale italienilor asupra cetatenilor romani.

3.2. Efectele negative ale turismului in Italia

In general turistii se orienteaza catre o tara linistita cu oameni prietenosi. Primarul Romei, Gianni Alemanno, care a castigat alegerile cu un program axat pe sporirea sigurantei publice, a fost criticat dupa ce a spus ca turistii olandezi ar fi trebuit sa isi aleaga cu mai multa grija locul unde si-au montat cortul. A fost o imprudenta din partea lor sa innopteze intr-un loc despre care se stie ca este plin de vagabonzi, a spus Alemanno, care are un trecut neofascist. Asociatia italiana de ciclism, FIAB, a spus ca este strigator la cer ca primarul sa acuze turisii olandezi si a subliniat ca nu exista indicatoare care sa ii ajute pe "ciclistii straini atrasi de frumusetea tarii".
Alemanno a precizat ulterior ca nu a vrut sa "dea vina pe turisti pentru acest episod grav", ci doar sa recomande celor care viziteaza Roma sa se "comporte prudent pentru a reduce riscul.

Este un adevar crud faptul ca Italia a devenit tara gazda pentru o mare parte din co-nationalii nostrii in special de etnie rroma care in afara de faptul ca stirbesc imaginea Romaniei in Europa constituie si o mare amenintare pentru turismul italian.60% dintre intalienii intervievati considera ca nivelul criminalitatii în Italia a crescut odata cu sosirea masiva a românilor . Pe 9 martie, emisiunea Porta a Porta (Rai Uno), cel mai urmarit talk show din Italia, a fost dedicata "violului de Sf. Valentin" din parcul Caffarella de la Roma, pentru care au fost acuzati si arestati doi cetateni români de origine maghiara, Alexandru Isztoika Loyos si Karol Racz. În timpul emisiunii a fost prezentat un sondaj de opinie realizat printre italieni de catre ISPO (Institutul pentru Studii de Opinie Publica). Unele rezultate sunt surprinzatoare: conform statisticii, doar 57% dintre italienii intervievati stiu ca România face parte din UE. La întrebarea "Cât de simpatici sunt pentru tine românii", 32% au raspuns "putin simpatici", iar 32% "deloc simpatici". În ceea ce priveste legatura dintre români si criminalitate în Peninsula, 60% dintre cei intervievati au declarat ca ei considera ca nivelul criminalitatii în Italia a crescut odata cu sosirea masiva a românilor. În sfârsit, 43% din esantion nu sunt de acord cu exercitarea dreptului de vot de catre cetatenii români prezenti în Peninsula. Catalina Curceanu, cercetatoare la Institutul National de fizica nucleara de la Frascati, lânga Roma, a intervenit în discutie, sustinând ca sondajul demonstreaza existenta unei atmosfere îngrijoratoare printre italieni, generata de campania mediatica exacerbata a ziaristilor din Peninsula împotriva românilor. Ea a cerut presei sa arate si cealalta fata a conationalilor din Italia, argumentând ca românii sunt prezenti si în multe alte domenii de excelenta, cum ar fi cercetarea stiintifica.Romania si-a aratat suportul pentru autoritatile din Italia in incercarea de a starpi rata crescuta a infractionalitatii in peninsula.

CAPITOLUL IV

Strategii de dezvoltare a industriei turismului în Italia

Italia este o țara cu un turism foarte dezvoltat și acest fenomen duce inevitabil la o aglomerare destul de pronunțată datorată turiștilor veniți din toate colțurile lumii. Această aglomerare constituie un dezavantaj destul de important deoarece produce un disconfort turiștilor. Majoritatea turiștilor preferă ca loc de vacanță locații mai puțin aglomerate însa acolo se confruntă cu alte probleme precum locurile de cazare, stațiunile de agrement, puține opțiuni pentru petrecerea timpului liber. Pentru a evita aceste aspecte în principal cel legat de aglomerație se poate demara un proiect pentru amenajarea mai multor locuri având ca scop atragerea turiștilor. Acest aspect se leagă într-o anumită masură de cel de-al doi-lea care evidențiază locurile mai puțin populate și mai puțin dezvoltate. Pentru a remedia aceste două aspecte se pot investi anumite sume de bani rezultate în urma încasarilor efectuate în principalele zone turistice pentru a se construi mai multe zone de agrement, mai multe hoteluri, pensiuni, restaurante, cluburi, magazine și nu în ultimul rand puncte de atracție culturală precum muzee, expoziții de artă prin restaurarea clădirilor istorice. Se pot construi monumente noi cu semnificație istorică sau pur și simplu monumente unice care atrag la rândul lor curiozitatea turiștilor. Fotbalul este principalul sport național. Seria A (campionatul de fotbal al Italiei) a dat unii dintre cei mai buni jucători de fotbal la nivel mondial. Cele mai cunoscute echipe sunt A.C. Milan și Inter Milano FC din Milano, A.S. Roma și S.S. Lazio din Roma, Juventus din Torino, și Fiorentina din Florența. Astfel atât competiția națională cât și participarea echipei naționale la competiții ale Lumii sau Europei atrage dupa sine un val nou de turiști anual sosiți să ia parte din tribunele stadioanelor la aceste competiții. Aglomeratia produsă este inevitabilă iar turiștii sosiți în vacantă se vad nevoiți să se orienteze către zone mai puțin populate și mai puțin dezvoltate din punct de vedere turistic.

Astfel remediate cele două probleme turiștilor li se vor putea oferi o gamă mai variată de opțiuni în dorința lor de a-și petrece vacanța în zone mai puțin aglomerate însă la fel de atractive precum zonele deja cunoscute. Distracția pe plajele italiene înseamnă, dincolo de orele de lenevit sub soare, sporturi precum scufundari (pe coasta de vest exista o rezervație subacvatică), yachting, pentru care sunt puse la dispoziție ghiduri si harti, pescuit (în special în insule, fiind disponibile ambarcațiuni de închiriat). Pentru cei care vor să uite o vreme de mare, ciclismul, raftingul, golful sunt doar câteva dintre opțiunile oferite de agențiile de turism locale. Iar pentru iubitorii bucătariei italiene, la tot pasul exista oportunitatea unor cursuri în compania unor renumiți bucatari. De asemenea litoralul Italiei nu este desvoltat din punct de vedere turistic în proporție de 100% și la fel ca în restul zonelor se poate investi pentru dezvoltarea turistică.

Fară egal sunt insă insulele, ale căror plaje sunt considerate cele mai frumoase, Sicilia caracterizându-se prin dimensiunile generoase ale fâsiilor de nisip, iar Sardinia prin calitatea și curațenia nisipului. Aceasta din urma, care merită cu siguranță un articol dedicat în exclusivitate, este a doua insulă ca mărime din Mediterană și fiecare dintre stațiunile sale poate fi o destinație de vacanță. Însa la fel de adevărat este și un alt aspect legat de renumita mafie siciliană cunoscută de pretutindeni în lume sub numele de Cosa Nostra. Un imens imperiu financiar clădit prin contrabanda cu țigari și alcool, prostituție, trafic de droguri. O afacere cu profituri uriașe, de miliarde de dolari pe an. În paralel cu această organizație care este de departe una dintre cele mai mari și mai cunoscute în lume pe teritoriul Italiei mai activează și alte organizații de acest fel precum renumita "ndrangheta", care acționează în sudul Calabriei și despre care se spune că este cel mai periculos grup de crimă organizată în acest moment în Italia, din cauza legăturilor pe care le are cu traficanții columbieni de cocaină.

Acest lucru constituie un imens dezavantaj în dezvoltarea turismului deoarece multă lume preferă o calătorie într-un loc mai aglomerat precum Milano sau Roma în comparație cu o vacanță petrecută pe plajele siciliene în compania membrilor acestor grupări mafiote. Pentru a asigura atât siguranța locuitorilor acestor zone cât și cea a turiștilor poliția din Italia trebuie să organizeze și să finanțeze mai multe operațiuni și acțiuni în forță precum cea din data de 11.04.2006 în urma căreia a rezultat capturarea celui mai căutat om la momentul respectiv în Italia și anume Bernardo Provenzano, liderul incontestabil al Mafiei siciliene, „Il capo di tutti capi”, care se ascundea de 43 de ani in mica insulă. Bernardo Provenzano s-a născut la Corleone, pe 31 ianuarie 1933 și s-a înrolat în Mafia în adolescență, pe vremea când "corleonezii" erau conduși de Michele Navarra. Provenzano nu era totuși în grațiile acestuia și s-a apropiat de Luciano Leggio, un tânar mafiot ambițios care iși propusese să-i ia locul lui Navarra. În septembrie 1958, Provenzano si alți 13 indivizi mascați l-au asasinat pe Navarra, deschizîndu-i astfel calea lui Leggio spre șefia Familiei. Au urmat cinci ani sângerosi, în care Provenzano a luat parte la o campanie de anihilare a asociaților lui Navarra. Nu degeaba l-a caracterizat Leggio drept "un individ cu creier de găină, dar care ucide ca un înger". În septembrie 1963 a fost eliberat un mandat de arestare pe numele lui Provenzano, acuzat de uciderea unui mafiot. De atunci, el s-a ascuns, laolalta cu alți corleonezi. Leggio a intrat la închisoare in 1974, pentru crimă, moment în care șefia Cosa Nostra i-a revenit unui alt mafiot celebru, Toto Riina, zis "Bestia", iar Provenzano a devenit mâna lui dreaptă. În acea perioadă, se presupune că acesta se ocupa de latura financiară a afacerilor pe care le aveau împreună cu Riina, mai ales de traficul cu heroina. Astfel poliția nu numai că a reușit capturarea și punerea în spatele gratiilor a liderului renumitei grupări mafiote cât și stoparea pe moment a unor războaie precum cel din așa numitul "razboi mafiot din 1981 – 1982, inițiat de Riina și soldat cu peste o mie de mafioți morți. Un război care a impus clanul corleonezilor drept lider al Mafiei siciliene. "Bestia" a fost arestată în 1993 și condamnată la închisoare pe viață pentru asasinarea judecătorilor Falcone și Borsellino. Nu este clar momentul în care Provenzano a preluat conducerea Mafiei, unii informatori susținând că acest lucru s-a petrecut imediat. Ceilalți doi mafioți care și-ar fi dorit să preia conducerea, Leoluca Bagarella și Giovanni Brusca, au ajuns și ei după gratii, în 1995 respectiv 1996. Astfel de acțiuni ar trebui sprijinite, finanțate și organizate de guvernul italian atât pentru siguranța localnicilor cât și pentru cea a turiștilor străini care se tem de astfel de amenințări.

În paralel cu amenințarile interioare Italia se confruntă și cu o amenințare venită din afară și anume cea a imigranților sosiți pe teritoriul țării. Italia are o economie industrială diversificată, cu un venit pe cap de locuitor apropriat unor țări ca Franța și Regatul Unit. Economia capitalistică rămâne divizată într-un nord industrial bine dezvoltat, dominat de companii private și un sud agricultural, cu o rată a șomajului de 20%.

Majoritatea materiilor prime necesare industriei și mai mult decât 75% din necesarul de energie este acoperit prin importuri. În decada trecută, Italia a urmărit o politică fiscală strânsă pentru a îndeplinii criteriile Uniuniilor economice și monetare, beneficiind de de o rată a inflației scăzută care i-a permis alăturarea la Euro de la conceperea sa în 1999. Astfel fiind o țara destul de bine dezvoltată din punct de vedere economic și capabilă să asigure venituri pentru un trai mai bun Italia devine ținta imigranților europeni. Nu mai constituie pentru nimeni un secret că cea mai mare problemă a italienilor în momentul de fată sunt emigranții români, în special cei de etnie romă. Aceștia au comis, mai ales în ultimii doi ani o gamă foarte largă de infracțiuni de la cerșit, furturi și violuri la crimă organizată. Aceștia nu sunt imigranți veniți aici ca să trăiască, ci o tipologie care are crima drept caracteristică principală. Cazuri celebre precum cel al lui Romulus Mailat care a fost arestat și reținut pentru că a ucis la Roma o italiancă de 47 de ani, soția unui ofițer de marină sau cel al Doinei Matei, în varstă de 21 de ani, și complicea acesteia, o minoră, în varsta de 17 ani care au ucis o femeie într-o stație de metrou din Roma au fost facute publice și au făcut înconjurul lumii facând astfel atât Romaniei o publicitate negativă în ceea ce privește locuitorii acestei țari cât și Italiei la rândul ei deoarece incidentele s-au petrecut pe teritoriu său. Turismul are de suferit enorm de pe urma acestor incidente turiștii străini dorind cu orice preț să evite astfel de întamplări.

Ca și în cazul mafiei locale guvernul italian ar trebuii să se implice mai mult în stoparea și prevenirea incidentelor de acest gen. Un prim pas ar constituii introducerea de vize, masură de securitate la care a apelat și guvernul de la Chișinău – Republica Moldova, vize pe care S.U.A. înca le menține și care au ca rol un control mai amanunțit și mai detaliat efectuat asupra oricărei persoane care dorește o calătorie pe teritoriul țării. Un alt ajutor pe care îl poate oferi statul italian atât cetățenilor cât și turiștilor ar fi o mai bună desfășurare a activitații Serviciului de Imigrari având ca scop verificarea periodică a tuturor celor intrați pe teritoriul țarii. Aplicarea ecoturismului ca model de dezvoltare a turismului, cu deosebire în zonele protejate și a principiilor sale are o dublă țintă: pe de o parte valorificarea integrată a resurselor naturale și culturale de excepție, cu îmbunătățirea calității vieții în comunitățile locale, iar pe de altă parte satisfacerea motivațiilor și cerințelor turiștilor în concordanță cu conservarea mediului pentru generațiile viitoare.

Un aspect important în dezvoltarea turismului îl constituie și ecoturismul care deși este un mod bun de a atrage mai multi turiști acesta nu este foarte dezvoltat deoarece este văzut mai mult ca o formă de turism alternativ .

Dezvoltarea durabilă a turismului în zone protejate vizează în principal patru planuri: economic, prin creșterea gradului de valorificare a resurselor, îndeosebi a celor mai puțin cunoscute, pentru reducerea presiunii asupra celor mai intens exploatate; ecologic, prin asigurarea utilizării raționale a tuturor resurselor, reducerea și eliminarea deșeurilor, reciclarea lor, asigurarea conservării și protecției mediului, scăderea procesului de sustragere a terenurilor agricole și forestiere din circuitul agricol și silvic; social, prin sporirea numărului de locuri de muncă, menținerea unor meserii tradiționale, atragerea populației în practicarea diferitelor forme de turism; cultural prin valorificarea elementelor de civilizație, artă și cultură deosebite, care exprimă o anume identitate culturală și dezvoltă spiritul de toleranță. O călătorie în Italia poate fi echivalentul unui nou mod de viață. Măslini, plantații de vie, ruine romane, palate și preparate gastronomice care au depășit de mult granițele Italiei, devenind parte din moștenirea culturală universală. Pentru fiecare turist în parte Italia are "acel ceva" care ademenește și încântă. Poate să fie Roma, acolo unde pentru români se află o parte de istorie, Pompei cu al său oraș readus la lumină de sub cenușă sau insulele muntoase cu plaje cu nisip alb, fin și ape azurii. Colosseumul este cea mai mare construcție de acest fel din Imperiul Roman. Construcția lui a început în timpul impăratului Vespasian, în anul 72. Putea să adăpostească 50.000 de spectatori doritori să privească luptele de gladiatori, vănătoarea de animale, spectacole bazate pe mitologia clasică, dar și execuții. După destrămarea Imperiului Roman, Colosseumul a găzduit ateliere, adăposturi pentru diverse ordine religioase, carieră sau fortăreață. După estimările cercetătorilor, 500.000 de oameni și peste 1.000.000 de animale sălbatice au murit în timpul spectacolelor. Astăzi, el este un simbol nu numai al Romei, dar și al Italiei, efigia lui fiind încrustată pe moneda de 5 eurocenți. Insula Capri este un loc unde turiștii doresc să se reîntoarcă pentru o nouă vizită fiind fascinați atât de claritatea apei sau culmea Vezuviului ce se ridică la orizont cât și de grădinile cu flori, bărcile cu pânze și copacii umbroși care-ți ocrotesc visurile. Asemenea locuri ar putea fi amenajate special pentru turiști ținând cont de faptul că varietatea reliefului Italiei permite un climat variat pentru diverse proiecte ce ar putea fi elaborate plecând de la ideea de baza a ecoturismului.

BIBLIOGRAFIE

Firoiu Daniela, Gheorghe Camelia, Pețan Ioana, Turismul în perspectiva globalizării, Editura PRO Universitaria, București, 2007

Firoiu Daniela, Dridea Catrinel, P. Dodu, C. Gheorghe, Industria Turismului și a călătoriilor, Editura Pro Universitaria, București, 2006

3. Zaharia Marian (coordonator), Economia serviciilor, Ediția a II-a, Editura Universitară, București, 2006

4. http://www.abcitaly.com/DESCSI/turismo.html

5. http://www.actanet.it/

6. http://www.enit.it/storia.asp?lang=UK

7. http://www.unwto.org/index.php

8. http://italy.turismonews.it/

9. http://roma.mae.ro/index.php?lang=ro&id=8025

10. http://www.italiantourism.com/

11. http://www.lifeinitaly.com/tourism/map-of-italy.asp

12. http://www.infoplease.com/ipa/A0107658.html

13. http://www.ase.ro/site/index/index.asp

14. http://www.wall-street.ro/articol/Turism/18444/Italia-plajele-din-spatele-turismului-cultural.html

15. http://ro.wikipedia.org/wiki/Italia

16 . http://www.wttc.org/

ANEXA 1

ANEXA 2