Turismul Rural,ecologic Si Cultural In Comuna Moeciu

=== Turismul rural,ecologic si cultural in comuna Moeciu ===

Turismul rural, ecologic și cultural în comuna Moeciu

Atât în practica turistică internațională, cât și în literatura de specialitate, se constată o îndreptare a populației orașelor spre recreere către mediul rural. În același timp se remarcă faptul că formele de turism organizate în mari centre aglomerate, cu programe fixe, rigide, monotone, cu deplasări dintr-un mediu aglomerat în altul (adeseori mai aglomerat și mai trepidant) nu mai satisfac aspirațiile, motivațiile, opțiunile turiștilor, ale unei însemnate părți din rândul populației urbane, ca urmare căutarea mediului rural pentru odihnă și recreere este o tendință generală în practica mondială a turismului și în ultimii ani și în România.

Treptat însă, turismul rural a început să fie privit ca o posibilitate concretă de dezvoltare a perimetrelor rurale. Aceasta s-a dovedit a fi o șansă reală pentru zonele rurale defavorizate, dar și pentru toate regiunile rurale: valorificarea unui bogat potențial natural și cultural, descongestionarea zonelor turistice aglomerate, îmbunătățirea nivelului de trai al populației acestor perimetre, stabilizarea forței de muncă locală prin crearea de noi locuri de muncă în domeniul serviciilor, construcțiilor, creșterea rapidă a echipamentelor de cazare datorită cheltuielilor mici necesare dotării lor, accesul unor categorii sociale defavorizate la aceste oferte de petrecere a concediilor, etc.

Comuna Moeciu – prezentare generală

MOECIU

Comuna Moeciu este situată în centrul țării, la extremitatea sudică a județului Brașov, între masivele Piatra Craiului și Bucegi, în culoarul Rucăr-Bran. Aflată la o altitudine cuprinsă între 800 și 1200 m, ocupă o suprafață de 103,4 km, cu o populație de 5.575 locuitori și dispune de o suprafață împădurită de 5482 ha.

Această așezare a fost atestată documentar în anul 1405, în cadrul acesteia existând ca monumente istorice de artă și arhitectură: Biserica ortodoxă-romană “Sf. Nicolaie” din sec. XVIII și “Adormirea Maicii Domnului”, din1818.

Comuna Moeciu face parte din unitatea geografică social-economică a localităților brănene. Este situată la 30 km distanță de reședința de județ – Brașov –, pe DN 73 și are în componență șase sate care au fuzionat în 1968: Moeciu de Jos, Moeciu de Sus, Cheia, Drumul Carului, Măgura și Peștera. Accesul în Moeciu din București pe drumul european E60, distanța între localități fiind de 182 km. Accesul pe cale ferată se face folosind rețeaua București-Brașov (166 km) și Brașov-Zărnești (cca. 30 km). Cât privește accesul cu autobuzul, acesta se face din Autogara II-Bartolomeu, plecările efectuându-se zilnic, din 30 în 30 de minute, sâmbăta și duminica din oră în oră, deși nu este foarte confortabil și circulă cu viteză relativ redusă.

Profilul de bază al comunei este unul agricol, în special zootehnic, și este dat de ocupațiile pastorale ale locuitorilor, de altfel vestiți crescători ai ovinelor și bovinelor). De-a lungul timpului locuitorii acestei așezări și-au câștigat un bun renume cu produsele lactate fabricate din rețete străvechi. Comuna este slab industrializată, sectorul de stat fiind reprezentat în trecut de trei societăți ce activau în domeniul transportului de călători, întreținerii pășiunilor și exploatării fondului forestier.

Clima din zona Moeciu este temperată de depresiune intramontană caracterizată prin veri răcoroase și ierni reci. Temperatura medie anuală este de 5°C, iar în zonele vecine se înregistrază valori cuprinse între 4°C (Rucăr), 7°C (Brașov), 8°C (Câmpulung). În luna iulie, care este cea mai călduroasă din an, temperatura ajunge la 25-27°C, iar în luna ianuarie temperatura variază între -10 și -15°C. Zona Moeciu este bogată în precipitații, numărul mediu al zilelor ploioase fiind de 120 zile/an. În sezonul rece, numărul mediu de zile cu ninsoare este de 60 zile/an, iar grosimea stratului de zăpadă este de 40-50 cm. Vânturile predominante în zonă au o viteză de 3-5 m/s.

Deschiderea depresiunii către capete condiționează permanenta mișcare a maselor de aer, inversiunile termice fiind prezente pe văile adânci ale râurilor. Sunt prezente și brizele de munte-vale. Din analiza factorilor climatici reiese amplitudinea termică redusă, adăpost de vânturi puternice, umezeala relativ redusă, strat de zăpadă bogat și îndelungat, insolație ridicată cu valențe turistice deosebite.

Rețeaua hidrografică este bogată, caracterizată în general de prezența cursurilor de apă temporară. Întreg teritoriul se încadrează în bazinul hidrografic al râului Turcu, afluent al râului Bârsa.

Fauna: pe crestele montane cu deosebire în Bucegi și Piatra Craiului turiștii pot admira capra neagră. Dintre mamiferele cu valoare cinegetică amintim: ursul, lupul, vulpea, mistrețul, veverița, căpriorul, râsul, toate fiind ocrotite.

Avifauna este reprezentată de cocoșul de munte, acvila de munte, ciocănitoarea, mierla, cinteza, pițigoiul. În apele de munte trăiesc păstrăvi, scobari, clean și boiștean.

Flora: altitudinea culoarului încadrează Moeciul în zona pădurilor de fag, care la limita inferioară se află în amestec cu gorunul iar la partea superioară cu coniferele. Păduri compacte de molid sau în amestec cu fag, brad apar în masivul Leaota, Piatra Craiului, Munții Bucegi îndeosebi în versanții nordici. Ca urmare a populării îndelungate, regiunea a fost puternic despădurită, pajiștile și fânețele luând locul codrilor de altădată.

Dintre plantele medicinale care se găsesc în zonă sunt: sunătoarea, mușețelul, coada șoricelului. Pentru iubitorii de zmeură și mure, Moeciu este o destinație ideală. Nu lipsesc nici livezile de pomi fructiferi: meri, peri, vișini, cireși.

Cadrul natural prezintă particularități deosebite, datorită îmbinării armonioase a diferitelor forme de relief (munte înalt, platou, forma vălurită de-a lungul râurilor și văIlor ce străbat terenul modelat de o rețea hidrografică bogată), toate acestea creând un valoros potențial economic și turistic, slab exploatat până în prezent. Zona montană în care este amplasată comuna Moeciu, între cele două parcuri naționale Bucegi și Piatra Craiului, creează condiții favorabile organizării și dezvoltării turismului rural. Ca puncte de atracție pentru turiști se enumeră obiectivele: Peștera Liliecilor, Cheile Moeciului, Prăpastiile Măgurei, etc.

2. Bogăția cultural-istorică a zonei Bran-Moeciu

Comuna Moeciu păstrează o instalație tradițională pentru prelucrarea lânei, o pivă, un joagăr, o moară, acestea numărându-se printre puținele piese originale rămase în România. Satul Peștera reprezintă un alt punct de atracție prin existența “Peșterei cu lilieci”. Satul Măgura atrage turiștii prin casa tradițională Runceanu, construită în totalitate din lemn, în vreme ce satul Șimon este o localitate recunoscută prin portul popular, țesături, împletituri din lână și arta cojocăritului.

– Vecinătatea Castelului Bran, precum și toate aceste valori culturale și istorice reprezintă atractive destinații pentru turiștii ce vizitează zona Bran, iar aceasta nu a fost nici un moment în istorie străină de practicile turismului rural, însă începând cu anul 1994 această formă de turism a fost aplicată într-o manieră organizată prin sprijinul Asociației naționale de turism rural, ecologic și cultural – ANTREC, în zona Bran – Moeciu activând principala filială a asociației coordonată de Mioara Stoian.

– Muzeul etnografic în aer liber din Bran este amenajat în parcul din vecinătatea Castelului Bran. În acest muzeu au fost aduse și reconstituite unele din cele mai vechi și mai tipice construcții din zonă. Deschis pentru public în 1961, muzeul număra în 1981, 14 gospodării țărănești și instalații tehnice. Monumentele au fost selecționate și grupate pe baza cercetărilor din 1958-1960.

– Muzeul Vămii, supraveghea trecătoarea care face legătura între Transilvania și Muntenia. Din 1377-1382 când a fost construit, până astăzi, el a fost martorul unor evenimente-reper pentru istoria locurilor pentru care, prin poziția și rangul său, era pus să dea seama.

– Jos, în vale, la baza stâncii, odihnește simbolic inima Reginei Maria, semn al prețuirii de care Branul și brănenii s-au bucurat în anii de glorie ai monarhiei românești.

– Case memoriale din zona Bran

Sextil Pușcariu (1877-1948) – lingvist, filolog și istoric literar, membru al Academiei Române

Dr. Aurel Stoian (1866-1972) – Președintele Consiliului Național Românesc din Bran, semnatar al actului Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, medic, edil și primar al localității Bran.

 Dr. Iosif Pușcariu (1889-1965) – Fondator al Spitalului de Ochi din Brașov

Profesor Doctor Docent Liviu Popovici (1927-1994) – om de știință și neurolog de renume mondial, membru al Academiei de Științe Medicale.

 Profesor Doctor Docent Valeriu Lucian Bologa (1892-1971) titan al istoriei medicinei și membru al unui număr de 23 de societăți și academii de științe, legat de Bran prin origine și iubire.

Profesor Universitar Dr. Aron Petric (1915-1981) – decan al Facultății de Istorie din București, cercetător și dascăl de excepție, fiu al Branului.

Cheile Moeciului cu Cascadele Moeciului

Biserica Adormirea Maicii Domnului construită în 1820 și pictată în 1836

3. Circulația turistică în cadrul unităților de cazare

Majoritatea locurilor de cazare din cadrul turismului rural practicat în zona Moeciu, asemeni întregii zone a Branului, aparțin pensiunilor încadrate agenției Bran-Imex. Acestea reprezintă, de altfel, cea mai reprezentativă formă de cazare pentru turismul rural. De la înființarea agenției, numărul turiștilor care au apelat la serviciile de cazare și masă oferite de pensiunile acesteia a crescut din ce în ce mai mult, o dată cu creșterea numărului gospodăriilor ce fac parte din agenție.

În tabelul III.1. prezentăm situația statistică a turiștilor cazați în pensiunile Bran-Imex și în fermele agroturistice, pentru a ilustra creșterea semnificativă a numărului lor, în paralel cu creșterea numărului pensiunilor ce colaborează cu agenția Bran-Imex pentru oferirea serviciilor de cazare și masă.

Tabel III.1. Numărul turiștilor în turismul rural – zona Bran-Moeciu (1998-2000)

Sursa: Bran-Imex (2001)

În anul 1998 au fost cazați în pensiunile turistice din zona Bran-Moeciu un total de 4303 turiști din care 2987 români și 1316 străini Media sejurului a fost de 2 zile în trimestrele I, II și IV și de 6 zile în trimestrul III, această medie rămânând valabilă și pentru anii următori (1999, 2000).

În anul 1999, ca urmare a creșterii numărului de locuri în pensiunile turistice, a crescut și numărul de turiști, acesta ajungând la 4579 (3031 români și 1548 străini), cu 6,41% mai mare decât în anul precedent.

În anul 2000 se observă modificări în totalul turiștilor cazați în pensiuni – 3214 români și 1624 străini, ambele categorii cunoscând creșteri, iar în cadrul fermelor agroturistice au fost cazați în total 1045 turiști (874 turiști români și 171 turiști străini).

După 1998, fluxul de turiști a început să crească și să nu mai fie concentrat doar în trimestrul III, ci și în trimestrele I și IV când satele din zona Bran-Moeciu sunt solicitate pentru diversele manifestări tradiționale.

Tabel III.2. Ponderea în timp a numărului de turiști cazați în pensiunile turistice din zona Bran-Moeciu (1998-2000)

Sursa: Bran-Imex (2001)

Numărul turiștilor români și străini cazați în pensiunile turistice, ca urmare a creșterii numărului unităților de cazare, a cunoscut o creștere continuă în perioada 1998-2000. Astfel, ponderea în 1999 a numărului de turiști cazați în pensiuni turistice (față de 1998) a crescut cu 6,41% (creșterea mai mare a cunoscut-o numărul turiștilor străini cazați), iar în 2000 creșterea a fost de 5,65%, numărul turiștilor străini cazați în pensiuni fiind în creștere, dar nu atât de semnificativă ca în anul precedent. În 2000 o creștere semnificativă a cunoscut numărul turiștilor români cazați în pensiunile din zona Bran-Moeciu – 6,03%.

Tabel III.3. Evoluția numărului pensiunilor din zona Bran-Moeciu în perioada 1998-2000

Sursa: Bran-Imex (2001)

Tabel III.4. Evoluția numărului locurilor de cazare din zona Bran-Moeciu (1998-2000)

Sursa: Bran-Imex (2001)

Numărul de pensiuni și implicit de locuri de cazare a crescut în fiecare an (cea mai mare creștere a fost înregistrată în 2000 în Șirnea unde numărul pensiunilor a crescut cu 500% față de 1999, an în care, față de anul precedent, acest număr scăzuse cu 33,3%), aceasta datorită încurajării dezvoltării acestei forme de turism prin acordarea de facilități pentru persoanele care investesc în turismul rural.

Calculul indicatorului ofertei de locuri de cazare:

Nr. înnoptări turist

Indicatorul ofertei = –––––––––-

Nr. locuri disponibile

Tabelul III.5. Calculul indicatorului ofertei de locuri de cazare (nr. locuri):

Calculul duratei medii a sejurului:

Nr. înnoptări turist

Durata medie a sejurului = –––––––––- zile

Nr. total al turiștilor

Tabel III.6. Durata medie a sejurului (zile):

Calculul indicatorului intensității turistice:

în raport de populație:

Nr. turiști

dp = –––––––- loc

populația totală

b. în raport de suprafață

Nr. turiști

dt = –––––––- km2

suprafața totală

Tabel III.7. Calculul indicatorului densității turistice în raport cu populația și cu suprafața comunei Moeciului:

Tabel III.8. Structura populației – comuna Moeciu (1998)

Sursa: prelucrare date statistice Primăria Bran (1998)

La nivelul anului 1998, totalul populației comunei Moeciu era de 5575 locuitori, cu o densitate de 54 locuitori/km2. Pe categorii de vârstă între 16-30 ani erau 1201 locuitori și între 30-62 ani, 1243 locuitori. Populația activă însuma 2444 locuitori; angajați în industrie în orașele învecinate 1281 locuitori, iar lucrători individuali în agricultură erau 409 locuitori. Populația ocupată număra 1737 locuitori, iar numărul șomerilor în evidență era de 286.

Din datele oferite de tabelul III.8. se pot desprinde următoarele concluzii: populația activă reprezenta 43% din populația totală; raportul dintre populația angajată în industrie la nivelul comunei și populația totală era de 21%, rata șomajului este de 11,5% însă cu perspective de a ajunge la 25% din cauza restructurării industriei; categoriile expuse șomajului sunt tinerii, populația în vârstă până la 30 de ani, în special femeile.

Începând cu 1997, ANTREC a editat anual un catalog ce include oferta turistică rurală la nivelul întregii țări. Broșura cuprinde oferta turistică din cele cinci zone ale țării (Moldova și Bucovina, Dobrogea, Muntenia și Oltenia, Maramureș, Crișana și Banat, Transilvania). Fiecare echipament turistic este prezentat cu ajutorul unor pictograme ce include:

număr persoane ce pot fi cazate

suprafața

număr camere cu 1,2,3 paturi

număr de băi

număr de dușuri

telefon

încălzire

mic dejun

toaletă

televizor

mașină de spălat

acceptare animale

curte

limba străină vorbită de gazdă (F; G; E; R;I;S)

distanța la cel mai apropiat oraș din zonă

O centralizare a tuturor datelor privind gospodăriile clasificate din satul turistic Bran, evidențiază următoarele: suprafața minimă de cazare a unei gospodării este de 23 m2 cu posibilitatea de a caza 4 persoane, iar suprafața maximă de 162 m2 putând caza 16 persoane. Gospodăriile au în general camere cu 2 paturi și cu baie. Pentru sezonul rece, majoritatea gospodăriilor sunt prevăzute cu încălzire. Aproape toate echipamentele au în dotare mașini de spălat, oferă mic dejun și au curte. Proprietarii vorbesc limbi străine de circulație internațională: franceza, germana și engleza, dar și italiana sau spaniola.

Din punctul de vedere al tarifelor practicate în zona Bran, societatea Bran-Imex, care este singura specializată în turismul rural din acest perimetru, avea următoarea ofertă la nivelul anului 1998:

Tabel III.9. Ofertă de prețuri în turismul rural – zona Moeciu 1998 ( tarif/pers.)

Reduceri (grup min.15 pers, min. 2 nopți)

sau cameră min. 1 lună

Sursa: Oferta ANTREC, Bran-Imex (1998)

Față de alte zone (exemplu litoral sau Bucovina), în Moeciu nu sunt practicate diferențieri de tarife pentru turiștii străini și români, acest lucru fiind în concordanță cu recomandările Ministerului Turismului, de practicare a unor tarife nediferențiate.

Tabel III.10. Numărul turiștilor în turismul rural – zona Bran-Moeciu (1998-2000)

Sursa: Bran-Imex (2001)

În anul 1998 au fost cazați în pensiunile turistice din zona Bran-Moeciu un total de 4303 turiști din care 2987 români și 1316 străini, iar în Hanul turistic Bran au fost cazați un total de 3709 turiști, din care 3002 români, iar 707 străini, aceștia din urmă fiind cu 46,27% mai puțini decât în pensiunile turistice atestate ANTREC. Media sejurului a fost de 2 zile în trimestrele I, II și IV și de 6 zile în trimestrul III, această medie rămânând valabilă și pentru anii următori (1999, 2000).

În anul 1999, ca urmare a creșterii numărului de locuri în pensiunile turistice, a crescut și numărul de turiști, acesta ajungând la 4579 (3031 români și 1548 străini), cu 6,41% mai mare decât în anul precedent. Numărul turiștilor cazați în Hanul turistic Bran a cunoscut o scădere cu 14,07% față de anul precedent, o creștere mai mare constatându-se în cazul turiștilor străini, care au fost cu 41,73% mai mulți decât în anul precedent, în comparație cu numărul turiștilor români care au fost doar cu 7,56% mai puțini în 1999 comparativ cu 1998.

În anul 2000 se observă modificări în totalul turiștilor cazați în pensiuni – 3214 români și 1624 străini, ambele categorii cunoscând creșteri, iar în cadrul fermelor agroturistice au fost cazați în total 1045 turiști (874 turiști români și 171 turiști străini).

După 1998, fluxul de turiști a început să crească și să nu mai fie concentrat doar în trimestrul III, ci și în trimestrele I și IV când satele din zona Bran-Moeciu sunt solicitate pentru diversele manifestări tradiționale.

4. Propuneri cu privire la amenajarea turistică a zonei

În România, turismul rural s-a practicat de mulți ani, dar nu a existat o legislație adecvată care să permită diferențierea pensiunilor după criterii de clasificare specifice în clase de confort, fapt ce s-a realizat ulterior (a se vedea anexa 1) și nu erau agenții specializate în cazarea la ferme țărănești. Mergând la Bran, am întâlnit turiști care veneau pentru prima dată și erau impresionați de buna organizare a localității din punct de vedere turistic. Cel mai clar poți afla neajunsurile sau lucrurile bune din Bran-Moeciu, de la turiștii care se opresc în Bran cu ocazia petrecerii vacanțelor sau de la cei care doar tranzitează zona; sunt mulți cei care vin aici special pentru a vizita Castelul Bran.

Pentru îmbunătățirea imaginii stațiunii, precum și pentru înlesnirea accesului, mai ales în zona muzeului, unii turiști au sugerat construirea unei parcări și a unei șosele laterale, ce ar diminua traficul în localitate. De asemenea, a fost considerată o necesitate stringentă amenajarea unei piețe agroalimentare pentru asigurarea unei mai bune aprovizionări, cu atât mai mult cu cât, o parte a turiștilor nu au asigurată masa în unitățile de cazare. Crearea unei piețe ar oferi turiștilor posibilitatea să cumpere renumitele brânzeturi de Bran.

O diversificare a paletei de servicii a firmelor de turism din localitate ar avea un efect benefic pentru dezvoltarea turismului. Vecinătatea munților nu poate constitui decât un factor extrem de favorabil pentru diversificarea ofertei prin organizarea unor excursii, numeroși turiști neîncumetându-se să pornească singuri pe cărări de munte, necunoscând zona.

Se constată nevoia orientării ghizilor și către un alt segment de vârstă al vizitatorilor Castelului Bran, asupra copiilor.

Zona Branului este o zonă turistică care se bucură de un cadru natural foarte pitoresc și sănătos, de o bogăție cultural-istorică inestimabilă și de o bază materială de cazare și alimentație bine pusă la punct. Ceea ce nu este încă bine pus la punct la Bran este modalitatea de petrecere a timpului liber al turiștilor într-un mod care să îi facă pe aceștia să cheltuiască mai mult. Pentru aceasta propunem:

amenajarea unui parc de distracții cu dimensiuni medii în apropierea Castelului;

organizarea în incinta Castelului Bran unor întâlniri pe înserat cu Contele Dracula (legenda care a adus atât de mulți turiști la Bran, mai ales străini);

amenajarea unui centru de echitație, turiștii urmând să învețe să călărească și totodată având posibilitatea realizării unor plimbări călare în împrejurări;

prezența abundentă a zăpezii face posibilă amenajarea unei pârtii de schi;

valorificarea Cetății Râșnovului aflată la 14 km de Bran;

asigurarea serviciului de ghid în zonă;

dezvoltarea căilor de acces (mijloace de transport care să asigure un nivel calitativ mai ridicat al serviciului de transport);

Branul va continua să atragă turiștii atâta timp cât va ști să le ofere noi atracții. Priceperea și talentul conducătorilor din turism se vor demonstra prin determinarea turiștilor care au fost deja în Bran să revină, nu prin faptul că vin turiști pentru prima dată, căci aceștia din urmă sunt atrași în special de renumele castelului sau de calitățile naturale ale zonei.

Anexa 1

ORDONANȚA GUVERNULUI ROMÂNIEI nr. 62/24 august 1994

privind stabilirea unor facilități pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montană, Delta Dunării și litoralul Mării Negre

Publicată în Monitorul Oficial nr. 245 din 30 august 1994

În temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) și (3) din Constituția României și ale art. 1 lit c). din Legea 72/1994 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe,

Guvernul României emite următoarea ordonanță:

Art. 1. – Pentru dezvoltarea turismului și promovarea inițiativei private, statul român sprijină persoanele fizice și asociațiile familiale, autorizate potrivit legii, care asigură servicii turistice în pensiuni sau ferme agroturistice situate în mediul rural din zona montană de peste 500 m altitudine, din Delta Dunării și litoralul Mării Negre.

Art. 2. – Persoanele fizice și asociațiile familiale, autorizate potrivit legii, care desfășoară activități de turism în structuri de primire de tipul pensiunilor turistice sau al fermelor agroturistice delimitate la art. 1, beneficiază de facilitățile acordate întreprinderilor mici și mijlocii, chiar dacă nu îndeplinesc condițiile de număr de angajați și venit anual, precum și de următoarele înlesniri:

a). consiliile locale pot pune la dispoziție din terenurile disponibile, în formele și în condițiile prevăzute de lege, suprafețele de teren necesare construirii, dezvoltării și exploatării de pensiuni și ferme agroturistice;

b). acordarea de priorități la instalarea de linii pentru telecomunicații (telefon, telex, fax);

c). asistență tehnică de specialitate sub toate formele din partea Ministerului Turismului și a asociațiilor profesionale;

d). cuprinderea ofertei turistice a pensiunilor și fermelor agroturistice în materiale de promovare turistică, editate de Ministerul Turismului;

e). prezentarea ofertei pensiunilor și fermelor agroturistice în acțiunile de promovare întreprinse de birourile de informare turistică din străinătate ale Ministerului Turismului;

f). includerea în programele instituțiilor de învățământ cu profil de turism sau agricol a problemelor specifice pensiunilor și fermelor agroturistice;

g). scutirea de plată a impozitului pe venit pe o perioadă de 3 ani a pensiunilor și fermelor agroturistice care au ca obiect de activitate, înscris în autorizația de funcționare, servicii turistice.

Art. 3. – Pensiunile turistice sunt structuri de primire pentru găzduire și servire a mesei, cu capacitate cuprinsă între 3 și 20 de camere, funcționând în locuințele cetățenilor sau în clădiri independente, care asigură în spații special amenajate cazarea turiștilor și servicii de pregătire și servire a mesei. Ferma agroturistică este o structură de primire pentru găzduire și servirea mesei, cu capacitate cuprinsă între 3 și 20 camere, funcționând în cadrul gospodăriilor țărănești care asigură alimentația turiștilor cu produse proaspete din surse proprii și locale.

Autorizarea pentru constituirea de pensiuni turistice și ferme agroturistice se face prin consiliile locale, în condițiile reglementărilor privind organizarea și defășurarea unor activități economice pe baza liberei inițiative.

Art. 4. – Activitatea de turism din cadrul pensiunilor și fermelor agroturistice cuprinde servicii de cazare, de masă, de agrement precum și alte servicii asigurate turiștilor pe perioada sejurului;

Art. 5. – În scopul protecției turiștilor, activitatea pensiunilor și fermelor agroturistice se va desfășura cu respectarea actelor normative ce reglementează turismul în România. În funcție de nivelul de dotare și de calitatea serviciilor oferite, pensiunile și fermele agroturistice se atestă și se clasifică de Ministerul Turismului conform normelor elaborate de acesta.

Clasificarea pe categorii de încadrare a pensiunilor și fermelor agroturistice se face în termen de 60 de zile de la data cererii persoanelor fizice și asociațiilor familiale.

Art. 6. – Nerespectarea obiectului de activitate și a criteriilor care au stat la baza clasificării pensiunilor și fermelor agroturistice constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 250.000 la 500.000 lei.

Art. 7. – Contravenției prevăzute la art. 6 din prezenta ordonanță îi sunt aplicabile prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor, cu excepția art. 25 și 26 din lege, completată și modificată prin Ordonanța Guvernului nr. 12/1994.

Art. 8. – Contravențiile se constată și amenzile se aplică de către organele Gărzii financiare și de către organele de specialitate din Ministerul Turismului cu atribuții speciale în acest domeniu.

Legea nr. 145 din 31 decembrie 1994

Pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 62 din 24 august 1994 privind stabilirea unor facilități pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montană, Delta Dunării și litoralul Mării Negre

Publicată în Monitorul Oficial nr. 374 din 31 decembrie 1994

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articol unic – Se aprobă Ordonanța Guvernului nr. 62 din 24 august 1994 privind stabilirea unor facilități pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montană, Delta Dunării și litoralul Mării Negre, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 245 din 30 august 1994, emisă în temeiul art. 1 lit c). din Legea nr. 72/1994 privind abilitatea Guvernului de a emite ordonanțe, cu următoarele modificări:

Articolul 1 va avea următorul cuprins:

“Art. 1 – Pentru dezvoltarea turismului și promovarea inițiativei private, statul român sprijină persoanele fizice și asociațiile familiale, autorizate potrivit legii, care asigură servicii turistice în pensiuni sau ferme agroturistice situate în mediul rural din zona montană, Delta Dunării și litoralul Mării Negre”.

Articolul 2 litera g). va avea următorul cuprins:

“g). scutirea de plată a impozitului pe venit pe o perioadă de 10 ani a pensiunilor și fermelor agroturistice care au ca obiect de activitate, înscris în autorizația de funcționare, servicii turistice”.

Aticolul 3 va avea următorul cuprins:

“Art. 3 – Pensiunile turistice sunt structuri de primire pentru găzduire și servire a mesei, cu capacitate cuprinsă între 3 și 20 de camere, funcționând în locuințele cetățenilor sau în clădiri independente, care asigură în spații special amenajate cazarea turiștilor și servicii de pregătire și servire a mesei. Ferma agroturistică este o structură de primire pentru găzduire și servirea mesei, cu capacitate de până la 20 camere, funcționând în cadrul gospodăriilor țărănești care asigură alimentația turiștilor cu produse proaspete din surse proprii și locale.

Autorizarea pentru constituirea de pensiuni turistice și ferme agroturistice se face de către consiliile locale, în condițiile reglementărilor privind organizarea și defășurarea unor activități economice pe baza liberei inițiative”.

Anexa 2

FEDERAȚIA ROMÂNĂ PENTRU DEZVOLTARE MONTANĂ

CRITERII

privind încadrarea gospodăriilor din zona montană în clasa de confort agroturistic montan

Clasa de confort agroturistic montan – spații de cazare:

Clasa I: – cameră cu 1 – 2 paturi (10 – 16 m2), cu posibilități de încălzire asigurate și grup sanitar propriu fiecărei camere, cu WC, lavoar, duș (cadă), cu apă rece și caldă.

Clasa II: – cameră cu 1 – 2 paturi (10 – 16 m2), cu posibilități de încălzire asigurate și grup sanitar comun cu alți turiști, cu WC, lavoar, duș (cadă), cu apă rece și caldă.

Clasa III: – cameră cu 1 – 3 paturi (10 – 20 m2), cu posibilități de încălzire asigurate și grup sanitar comun cu alți turiști și cu proprietarul, cu WC, lavoar, duș (cadă), cu apă rece și caldă.

Clasa IV: – cameră cu 1 – 3 paturi (10 – 20 m2), cu posibilități de încălzire asigurate și latrină separată de locuință comună cu proprietarul și o încăpere pentru spălat cu lavoar, cu apă rece, comună cu alți turiști.

Clasa de confort agroturistic montan – spații pentru prepararea și servirea meselor:

Clasa A: – cameră de servit masa și recreere, dotată cu un loc pentru prepararea hranei, în folosința exclusivă a turiștilor;

Clasa B: – cameră de servit masa și recreere, în folosință comună a turiștilor cu proprietarul, cu acces la bucătăria proprietarului;

Clasa C: – fără cameră de servit masa și de recreere, dar cu acces la bucătăria proprietarului.

Monitorul Oficial al României, partea I, Nr. 242 bis/31.V.1999

CRITERII MINIME

privind clasificarea pensiunilor turistice și a pensiunilor agroturistice

Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice, având o capacitate de cazare de până la 10 camere, totalizând maximum 30 de locuri în mediul rural, și, până la 20 de camere în mediul urban, funcționând în locuințele cetățenilor sau în clădiri independente, care asigură în spații special amenajate cazarea turiștilor în condițiile de pregătire și servire a mesei.

Pensiunile agroturistice sunt pensiunile turistice care pot asigura o parte din alimentația turiștilor cu produse din producția proprie.

Amplasarea pensiunilor turistice urbane, a pensiunilor turistice rurale și a pensiunilor agroturistice trebuie realizată în locuri ferite de surse de poluare și de orice alte elemente care ar pune în pericol sănătatea sau viața turiștilor.

Dotările din camerele și din grupurile sanitare destinate turiștilor vor fi puse în exclusivitate la dispoziția acestora. În interiorul acestora nu se admit lucrurile personale ale locatarului (articole de îmbrăcăminte, încălțăminte, bibelouri sau alte obiecte care ar putea stânjeni turiștii).

Spațiile pentru prepararea și servirea mesei în cazul în care sunt destinate și pentru consumatorii din afară, numărul locurilor la mese fiind mai mare decât al celor de cazare, dar mai mic de 20 de locuri la mese, se clasifică ca unitățile de alimentație pentru turism, potrivit normelor speciale elaborate de Autoritatea Națională pentru Turism.

Pensiunile agroturistice care dispun de teren pentru asigurarea serviciilor de campare vor respecta pentru montarea corturilor și rulotelor criteriile privind echiparea sanitară și dimensiunea parcelelor, potrivit anexei 1.6.

5. Bibliografie

Primăria Moeciu – date statistice 1999

Ionescu Dunăreanu Ion: “Munții Piatra Craiului”, Ed. Sport Turism, București, 1986

N. Popescu: “Munții noștri”, Ed. Sport Turism, București, 1986

Monitorul Oficial al României, partea I, Nr. 242 bis/31.V.1999

Monitorul Oficial nr. 374 din 31 decembrie 1994

Monitorul Oficial nr.245 din 30 august 1994