Plan de Marketing Hotel Pensiune Brasov

LOCALIZAREA SI CARACTERIZAREA

ORASULUI BRASOV

Brasovul a dezvoltat de-a lungul secolelor o cultură și o civilizație puternic influențată de contextul istorico – geografic care îl situează la intersecția marilor căi de comunicație ce unesc continentul european de cel asiatic. Brașovul este orașul celor trei culturi : română, germană și maghiară, reflectate în numeroase monumente istorice și de arhitectură.

Cunoscut pe plan național și internațional ca mare platformă industrială, Brașovul este și un puternic centru cultural și universitar cu bogată tradiție, dacă ținem seama că în zorii conturării marii culturi europene aici s-au dezvoltat centre de tipărire a cărții și s-au organizat primele școli care au format piatra de temelie a învățământului românesc.

Județul Brașov este situat în centrul țării, în interiorul arcului carpatin, în zona de sud – est Transilvaniei. Ocupă o suprafață de 5.363 kmp, ce reprezintă 2,3 % din suprafața totală a țării. Se învecinează la nord cu județele Mureș și Harghita, la est cu Buzău și Covasna, la sud cu Prahova, Dâmbovița și Argeș, iar la vest cu județul Sibiu. Organizarea administrativă a județului cuprinde 7 orașe, 2 municipii ( Brașov, Făgăraș ) și 43 comune.

Municipiul Brașov are o populație de 311.059 de locuitori cu o densitate medie de 117,4 loc/kmp.

Venitul real al salariaților din Brașov a crescut cu 63,4 % în ianuarie 2001 față de anul trecut, în timp ce prețurile au crescut cu 39,9 %. Specialiștii spun că va fi o creștere sensibilă în standartul de viață al brașovenilor în cea de-a doua parte a anului.

Căile de acces spre cetatea medievală Brașov sunt arterele rutiere principale și secundare și arterele de cale ferată, dinspre toate orașele vecine, dar și pe calea aerului, existând un aeroport pentru elicoptere la Ghimbav și Poiana Brașov.

Mijloacele de transport în interiorul orașului sunt autobuzele, troleibuzele, tramvaiele, care operează de la 05:30 a.m. până la miezul nopții. Biletele pot fi cumpărate de la chioșcurile RATBV, care sunt poziționate aproape în toate stațiile din oraș. Prețul unui bilet fiind de 7.000 lei cu două călătorii. Dar există și taxiurile aparținând diferitelor companii particulare :

TOD-TAXI – Bd. Alexandru Vlahuță nr. 59, tel : 321111

RO-TAXI – Str. Saturn nr. 13, tel : 319999

REY-TAXI – tel : 411111

BRATAX – tel : 311515, 323232 etc.

Agentul de turism poate ajuta deasemenea turistul să închirieze un autoturism de la firmele specializate din Brașov : – AVIS – Bd. Eroilor nr. 27, tel : 068-142840

EURO CAR – Str. George Barițiu nr. 6, tel : 068-151461

HERTZ – Bd. 15 Noiembrie nr. 56, tel : 068-471485

Pentru transportul de marfă se poate apela la firma DACOROM de pe str. Octavian Goga, nr. 19,

tel : 068-421320, fax : 068-424370 și e-mail : [anonimizat].

Ca și marile orașe din întreaga lume, Brașov are unele puncte periculoase, oricum este considerat ca fiind un oraș sigur în termeni Europeni. În cazul unei urgențe numărul poliției este : 955, 133033 sau 133233.

Pentru urgențe medicale se formează 961 sau 410999 pentru servicii speciale ale ambulanței. Farmacii se găsesc pe principalele artere ale orașului.

Banii pot fi schimbați la bănci, hoteluri și case private de schimb valutar. Se acceptă și cărțile de credit American Expres, Eurocard, Master Card, Prima, Traveller, Visa. Principalele bănci din Brașov sunt :

ABN-AMRO – Bd. Eroilor nr. 19, tel : 472240

Banca Agricolă – Piața Sfatului nr. 268, tel : 144976

Banca Română de Scont – Bd. Mihail Kogălniceanu nr. 14,tel :410508

Banca Comercială “Ion Țiriac” – Str. Michael Weiss nr. 20, tel:142962

Banca Comercială Română – Bd. 15 Noiembrie nr. 90A, tel : 152849

Banca de Credit Industrial și Comercial – Bd. Mihail Kogălniceanu nr.19A, tel : 321041

Banca Dacia Felix – Bd. 15 Noiembrie nr. 86, tel : 319400

Banca Internațională a Religiilor – Gara CFR Călători, tel : 144728

MindBank – Centrul Civic bl. C2S, tel : 313103

Banc Post – Bd. Mihail Kogălniceanu nr. 13, tel : 471165

Banca Română pentru Dezvoltare – Groupe Societe Generale – Bd. Mihail Kogălniceanu nr. 5, tel : 301107

Banca Românească – Str. Alexandru Vlahuță nr. 10, tel : 312216

Banca Transilvania- Bd. Mihail Kogălniceanu nr. 19, tel : 323963

Banca Turco-Română – Bd. Mihail Kogălniceanu nr. 15, tel : 324424

DEMIRBANK – Bd. Eroilor nr. 27, tel : 474100.

Telefoanele publice sunt portocalii și folosesc cartele telefonice de 50.000 lei sau 100.000 lei, acestea putând fi folosite pentru convorbiri locale, interurbane sau internaționale. Cartelele se pot cumpăra de la oficiile poștale și hoteluri. Pe lângă acestea sunt și internet-café-urile :

Internet Club – Discul de Aur – Piața Sfatului nr. 7, tel : 410164

Hip Service – Bd. 15 Noiembrie nr. 1, tel : 419738

Internet Bar Café – Str. Sitei nr. 76, tel : 256643 etc.

Pentru turiștii care vor să plece acasă cu suveniruri sau să-și facă cumpărăturile, cetatea medievală Brașov le pune la dispoziție un număr impresionant de unități comerciale cu un orar diversificat și cu un personal cât se poate de amabil, dintre care aș dori să enumăr câteva :

ALADIN – Str. Michael Weiss nr. 2, tel : 148865

ARTIZANA – Str. Republicii nr. 48, tel : 144546

DUPLEX 91 – Str. N. Bălcescu nr. 64

STARCOM – Str. N. Bălcescu nr. 62, tel : 416010

CHRISTINE VALMY – Str. 13 Decembrie nr. 10

INA CENTER – Str. Republicii nr. 14, tel : 151526

MAISON NIRAN – Str. Mureșenilor nr. 27, tel : 152466

BIJUTERIA AS – Piața Sfatului nr. 7, tel : 153904

NAF – NAF & Stephanie Anais – Str. Republicii nr. 15

STEILMAN – Str. Republicii nr. 52, tel : 152687

TRICOM – Str. Republicii nr. 8, tel : 141916

2. PREZENTAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL ORASULUI BRASOV

2.1. Resurse naturale

Relieful

Este variat. Orașul transilvan este situat la poalele munților Carpați ( altitudine 600 m ; gara 530 m ; Pietrele lui Solomon 700 m ) într-un cadru natural plăcut și cuprinde în perimetrul său dealurile Cetățuia – 644m, Warthe, Melcilor – 713 m și masivul Tâmpa – 960 m , care domină localitatea oferind o largă priveliște a Țării Bârsei. Tâmpa este o formațiune calcaroasă care se înalță deasupra orașului cu aproximativ 360m. Singurele cai de acces fiind telecabina sau potecile șerpuitoare. Muntele este amenajat ca parc natural și rezervație botanică ; terasa oferă o superbă vedere a orașului. La Pietrele lui Solomon, în valea de sub Piscul Dracului și pe drumul spre Tâmpa se găsește în compozișie și marnă.

Rețeaua hidrografică

A orașului este săracă, ea este reprezentată de râul Timiș. După anul 1211, în urma întemeierii cetății Brașovului, s-a construit un canal prin care trecea Timișul și care alimenta cu apă morile și fabricile din oraș. Astăzi el a rămas în spatele zidurilor fostei cetăți și pe Dealul Melcilor.

2.1.3. Clima

Este temperat continentală, diferențiată în funcție de altitudine. În zona muntoasă clima este umedă și răcoroasă, cu precipitații abundente și temperaturi scăzute. Valoarea medie a precipitațiilor este cuprinsă între 600 – 700 mm / an.

2.1.4. Flora

Zona pădurilor oferă primăvara ghiocei, viorele cu două frunze, spâzul roșu, cuscrișorii sau mierea ursului, măseaua ciutei, laptele păsării, trepădătoarea, dediței, floarea paștelui, tulchină, care înfloresc unele lângă altele, aproape în acelați timp, încă înainte ca frunzișul des al pădurii să poată răpi puterea binefăcătoare a razelor solare. În timpul verii florile sunt puține. Spre toamnă, brândușele, cu coloritul lor albastru – liliachiu, marchează apropierea anotimpului ruginiu. Toporașii, ciuboțica cucului, clopoțeii, mâțișorii cu trei frunze, bulbucii de munte, cresc alături, alcătuind mozaicul viu al micilor luminișuri din pădurile de conifere.

2.1.5. Fauna

Acestui oraș corespunde celei a lanțului sud-estic al Carpaților. Suprafața județului este împărțită în 54 fonduri de vânătoare, din care 14 sunt gospodărite direct de către Direcția Silvică Brașov, 2 de către Facultatea de Silvicultură Brașov, iar restul de către Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi. Căpriorul și mistrețul sunt speciile cu arealul cel mai răspândit pe raza județului. Cerbul comun, cu un areal în extindere dinspre pădurile de munte către cele de deal, se găsește într-un număr relativ de mare pe raza județului (1770 exemplare), localizat cu precădere în pădurile montane. Ursul brun, este și el reprezentat în pădurile Direcției Silvice Brașov ca și cavalerul negru, adică cocoșul de munte. Capra neagră constituie și ea o fală cinegetică pentru județul nostru. Mai amintesc vulpi, nevăstuici, dihori, jderi, diferite păsări, vipere, insecte etc.

Datorită existenței unui număr bogat și variat de animale și plante rare în zona prezentată, după cum și a faptului că se conservă peisaje puțin influențate de om, prin lege sunt protejate un număr mare de arii, din care face parte și muntele Tâmpa ( rezervație peisageră ).

2.2. Resursele antropice

2.2.1. Monumente istorice si de arhitectura

Primele dovezi arheologice care atestă existența vieții umane în zona în care este situat Brașovul au o vechime de aproximativ 60.000 ani. În perimetrul orașului, pe Dealul Melcilor, Dealul Carierei și Dealul Șprenghi, cercetările arheologice sau unele descoperiri întâmplătoare au scos la iveală vestigii din epoca bronzului.

Cultura Noua, datând din epoca târzie a bronzului, consemnată în tratatele de arheologie din întrega lume, a luat numele unei zone a Brașovului, în care a fost descoperită.

Pe Tâmpa și la Pietrele lui Solomon, au fost descoperite urme ale culturii dacilor, iar alte descoperiri din zonele Bartolomeu, Schei, de pe Dealul Șprenghi și de sub Tâmpa demonstrează existența populației autohtone la sosirea cavalerilor teutoni.

Primele trepte ale orașului

Prima așezare românească fortificată de pe teritoriul Brașovului înainte de sec al XII-lea, atestată de vestigiile arheologice, era situată în Schei, în zona în care se află acum strada Coastei.

A doua așezare, întemeiată la începutul veacului al XIII-lea, era situată în zona Dealul Șprenghi (Bartolomeu). Populația ei se ocupa cu agricultura.

A treia așezare, cam de aceeași vârstă cu a doua, se dezvoltă în zona Bisericii Negre, în jurul a două mânăstiri ale ordinului Cistercienilor. Cunoscând trei faze în dezvoltarea sa, această așezare ajunge, spre sfârșitul veacului al XIII-lea, să cuprindă perimetrul de la poalele Tâmpei, Dealul Straja, linia actualului bulevard Gheorghe Gheorghiu-Dej și linia de unire între Bastionul Țesătorilor și cel al Fierarilor.

Orașul este atestat documentar la 1234 sub numele de CORONA, la 1252 sub cel de BARASU, în 1288 sub denumirea de BRASO și în 1294 sub cea de BRASOV.

Denumirea de Kronstadt – dată Brașovului, provine de la Kronos – zeul timpului.

BISERICA BARTOLOMEU

Este cel mai vechi monument de arhitectură păstrat la Brașov (1260). Monumentul, înconjurat de ziduri puternice de apărare, este conceput în stil romanic de tranziție, cu ferestre în arc frânt, cu bolți pe ogive, motive decorative ale artei gotice. Porțiunile vechi sunt construite din tuf calcaros necioplit. Pentru decorații s-a folosit gresie fină. În sec al XV-lea au avut loc refaceri substanțiale impuse de unele distrugeri provocate de invaziile turcești. Din construcția originală s-au păstrat corul și încăperile aferente, precum și cele două capele pătrate care încheie spre răsărit brațele transeptului. Actualul turn a fost ridicat la 1842, în locul celui prăbușit în 1833. În însemnările sale de călătorie, George Călinescu scria : “ Brașovul e notabil, în primul rând, prin Biserica Neagră. Sf. Bartolomeu e, în unele privințe, și mai impresionantă.”

Complexul muzeal din Scheii Brasovului

A luat fiinta ca institutie de interes public in 1965. Comorile de cultura si arta pastrate aici erau insa cunoscute de mult, desi putin accesibile cercetatorilor. Complexul este alcatuit din patru unitati distincte: Muzeul Primei Scoli Romanesti, Biserica Sf. Nicolae, Biblioteca si Arhiva.

BISERICA Su păstrat corul și încăperile aferente, precum și cele două capele pătrate care încheie spre răsărit brațele transeptului. Actualul turn a fost ridicat la 1842, în locul celui prăbușit în 1833. În însemnările sale de călătorie, George Călinescu scria : “ Brașovul e notabil, în primul rând, prin Biserica Neagră. Sf. Bartolomeu e, în unele privințe, și mai impresionantă.”

Complexul muzeal din Scheii Brasovului

A luat fiinta ca institutie de interes public in 1965. Comorile de cultura si arta pastrate aici erau insa cunoscute de mult, desi putin accesibile cercetatorilor. Complexul este alcatuit din patru unitati distincte: Muzeul Primei Scoli Romanesti, Biserica Sf. Nicolae, Biblioteca si Arhiva.

BISERICA SF. NICOLAE:

atestată documentar la anul 1292, amintită de bula papala la 1399, a fost construită în piatră la 1495 prin aportul ctitoricesc al voievozilor de peste munți. Biserica Sf. Nicolae, adevarata catedrală a ortodoxismului, domină partea cea mai veche a orașului, Scheii Brasovului. Porțile vechi de lemn ce se păstrează încă și troițele de pe înălțimile înconjuratoare dau o culoare unica și aparte Scheiului.

MUZEUL PRIMEI SCOLI ROMÂNESTI:

în străvechea vatră de istorie și cultură milenară, în Scheii Brașovului, sub egida bisericii voievodale „Sf. Nicolae” a luat ființă cea dintâi școala românească de pe întreg cuprinsul patriei întregite, ale căror începuturi încă se scaldă în negura necunoașterii. Vitregiile istoriei fac posibilă atestarea documentară doar de la anul 1495, existând însă indicii ca școala funcționa mai de demult. Funcționând neîntrerupt mai bine de 700 de ani și cu sprijinul domnitorilor de peste munți, în jurul școlii s-a format un important focar de cultură românească prin editarea celor dintâi carți de circulație în limba română sub teascurile Diaconului Coresi (sec. XVI), prin realizarea celei mai vechi cronici cu subiect românesc din țară, datorate dascalului Vasile (1628), prin realizarea celei mai vechi gramatici românești scrise de Dimitrie Eustatievici (1757), a primului calendar almanah din literatura noastră (dascalul scheian Petcu Soanul 1731), dar mai ales prin munca de copiere a carților de cultură de mare circulație în epoca medievală.

Biblioteca : cele cca. 4.000 de cărți vechi tezaurizate în complexul muzeal din Schei și un foarte mare număr de documente alimentează permanent muzeul deschis din 1961 în clădirea originală a școlii, zidită în piatra la 1597și clădită cu etaj în 1761, când dezvoltarea școlii cunoaște dimensiuni considerabile.

Muzeul Școlii din Schei, fondul de carte veche și arhiva documentară, precum și complexul muzeal, prin obiectivele sale, oferă în egală măsură cercetatorului și iubitorului de cultură prilej de bună cunoaștere a ceea ce a însemnat Scheii și școala românească de aici pentru cultura românească.

ARHIVA : arhiva complexului muzeal cuprinde peste 100.000 de documente. Arhiva mai cuprinde 80 de hrisoave și cărți domnești care au aparținut domnitorilor Neagoe Basarab, Serban Cantacuzino, Nicolae Mavrocordat. Aici se păstrează un important fond documentar, reprezentând informații cu privire la istoria Brașovului, la trecutul său cultural, la legăturile pe care le-a avut cu celelalte provincii românești.

BISERICA NEAGRA

Este considerată pe bună dreptate cel mai important monument de artă gotică din țara noastră și impresionează prin masivitatea construcției sale, prin bogăția artistică a arhitecturii, prin comorile pe care le păstrează și prin trecutul său istoric.

Construcția Bisericii Negre a început la 1385. Monumentul a fost înălțat pe locul unei construcții mai vechi care a fost atestată în 1377 de papa Grigore al XI-lea. Cea mai veche inscripție existentă astăzi este cea de pe canatul ușii, indicând anul 1477.

Din incendiul de la 1689 zidurile sale au căpătat culoarea cenușie și de aici numele de Biserica Neagră. Importante lucrări de restaurare au fost efectuate în ultimii ani, cele mai recente fiind după revoluție și s-au terminat în vara anului 2000.

Structura arhitectonică a construcției a condus pe unii specialiști la concluzia că biserica a fost prevăzută cu două turnuri. Se pare însă că ea a avut un singur turn, cel de sud. Acesta are patru etaje și este sprijinit la primele două de contraforturi.

Arhitectura exterioară impresioneză printr-o mare bogăție decorativă. Se remarcă cele cinci portaluri, cel mai vechi fiind de la intrarea dinspre vest. Ușile sunt decorate în stilul Renașterii. Ferestrele, în stil gotic, au ogive și vitralii. Strana senatorilor, cea mai veche, este concepută în stilul Renașterii târzii, cu elemente ale barocului. Amvonul este în stil baroc. Pe ziduri au fost consemante evenimente istorice importante din perioada 1543 – 1571, legate de Transilvania, Moldova, Țara Românească.

În Biserica Neagră se păstrează una dintre cele mai valoroase colecții de covoare, broderii.

În biserică se află o orgă construită la 1839, concepută cu 4000 de țevi, și este cea mai mare în sud-estul Europei. La ea a cântat organistul Jeronim Ostermayer în fața lui Petru Rareș.

În preajma bisericii se află statuia lui Johannes Honterus, dezvelită la 1898, cu ocazia aniversării a 400 ani de la nașterea marelui umanist ; este opera sculptorului berlinez Harro Magnussen. Statuia turnată în bronz, înaltă de 2,5 m, este așezată pe un piedestal de granit înalt de 2,6 m. Honterus este înfățișat cu mâna dreaptă ridicată în sus, iar în mâna stângă ține o carte deschisă, pe filele căreia se află înscrise principiile reformei religioase pe care a promovat-o în Transilvania.

Casa Sfatului

În veacul al XIV-lea, pe locul unde se află astăzi Muzeul de Istorie din Brașov, exista un turn situat pe atunci în afara cetății. În jur se afla o zona părăginita care îngreuna accesul spre șanțurile de apărare ale cetății. În secolul al XV-lea, cetatea își lărgește perimetrul intrând astfel în cuprinsul ei atât turnul de pază precum și clădirea Breslei Cojocarilor, aflată în vecinătate. Din turn (forma actuală datează din 1910) se vesteau diferite evenimente, de pildă incendiile, de aici denumirea de “Turnul Trompeților”. Prin 1523, în turn este instalat un ceas, de către meșterul Georgius de Sighișoara.

În 1420, acestei clădiri i se adaugă un etaj pentru ședințele sfatului și pentru procese, în stil baroc, moment în care clădirea capătă numele de „Casa Sfatului”. Deoarece în preajma clădirii se afla piața, compartimentată după specificul produselor desfăcute, ea a luat numele de Piața Sfatului, nume ce se păstrează și azi.

Cetatea Brasovului

Construcția cetății (un fort din lemn cu patru turnuri, la început, iar în 1625 se înalță o cetate de zid cu patru bastioane în colțuri) a fost începută în 1524 pe dealul din centrul orașului (denumit Dealul Cetății), devenind în același timp cea mai puternică cetate din Transilvania. Astăzi sunt expuse aici flinte și tunuri.

Poarta ecaterinei

Poarta Ecaterinei este o veche poartă medievală ce prezintă pe frontispiciu alături de anul clădirii ei (1559) și stema orașului. Ea a fost construită după atacul dezastruos al sultanului Amurad din 1421, folosind pietre din muntele Tâmpa. Astăzi ea servește drept club al arhitecților.

Bastionul TesAtorilor

Bastionul Țesătorilor este unul din cele 7 bastioane pe care le-a avut vechea cetate a Brașovului, cel mai bine păstrat dintre toate, este considerat de către specialiști o construcție unică de acest gen din țara noastră. Bastionul este situat la poalele Tâmpei, în colțul sud-estic al cetății Brașovului. Numele construcției este dat de specificul breslei țesătorilor care l-a construit, pentru a apăra sudul cetății Corona. Incinta Bastionului, cu numeroase galerii pe două nivele, masiv construite din bârne de stejar, înconjoară o curte interioară ce putea adăposti sute de bresleași și bunurile acestora în vreme de restriște. În muzeu mai poate fi văzută o machetă a cetății Brașovului, precum și o colecție cu arme de epocă.

BASTIONUL POSTAVARILOR

Figurează pe lista monumentelor istorice ocrotite de lege și făcea parte din fortificațiile exterioare ale fostei Cetăți ale Brașovului. Deși datează din sec al XV-lea, valoarea sa fiind incontestabilă, Bastionul Postăvarilor a căzut în dizgrația autorităților care efectiv l-au abandonat, în ciuda faptului că face parte din obiectele de inventar ale Muzeului de Istorie.

Podul Batausilor

Podul Bătăușilor sau Casa Negustorilor sau Casa Hirscher, a fost înalțat între anii 1541-1547, de către Appolonia Hirscher, reprezentând un valoros monument arhitectural al orașului. Astăzi clădirea adăpostește restaurantul și crama Cerbul Carpatin.

Biserica Romano-Catolica

Biserica Romano-catolică a fost înalțată în locul unei biserici mai vechi între anii 1776-1782. Biserica este considerată de către specialiști cel mai reprezentativ monument în stil baroc din Brașov.

Biserica Evanghelica Maghiara

Biserica evanghelică maghiară a fost construită în anul 1777, în locul unei capele. Biserica este împodobită cu motive decorative ale barocului.

Biserica Ortodoxa Sf. Treime

Biserica ortodoxă Sf. Treime a fost construită ăntre anii 1787-1789

Manastirea Franciscanilor

Monument istoric din secolul al XVIII-lea, a fost construită în stil baroc. Mănăstirea a fost restaurată între anii 1923-1936, fără a suferi modificări de arhitectură.

Biserica Ortodoxa din Blumana

Biserica ortodoxă a românilor din Brașovul vechi (cartierul Blumana) a fost construită în 1783.

Biserica Evanghelica din Oberverstadt

Biserica evanghelica germana din Schei a fost construită între anii 1790-1794.

MUZEUL LOCOMOTIVELOR

Alte monumente istorice și clădiri de o importanță deosebită și cu o arhitectură specifică cetății medievale Brașov și care pot face parte din orice traseu istoric , sunt și : Turnul Alb , Turnul Negru , Poarta Shei Colegiul NaTional “ Andrei Saguna ” ( și-a deschis porțile pentru prima oară în 1 septembrie 1850 ; construită prin bunăvoința protopopului Ion Popasu, prin ajutorul exponenților Școlii Ardelene și a mitropolitului ortodox Andrei Șaguna) etc.

CASA ARMATEI

PREFECTURA

Muzee

Muzeul Județean de Istorie – Piața Sfatului nr. 30, tel : 143685

Muzeul “Cetatea Brașovului” – Str. George Coșbuc nr. 9, tel : 144590

Muzeul Primei Școli Românești – Piața Unirii nr. 2-3, tel : 143879

Muzeul de Artă – Bd. Eroilor nr. 21, tel : 144384

Muzeul de Etnografie – Bd. Eroilor nr. 21A, tel : 152252

Muzeul memorial “Casa Mureșenilor” – Piața Sfatului nr. 25, tel : 143685

Muzeul Civilizației urbane medievale a Brașovului , monument istoric în curs de renovare

Teatre si Filarmonici

Teatrul “ Sică Alexandrescu ” – Piața Teatrului nr. 1, tel : 418850

Teatrul Liric – Str. Operetei nr. 51, tel : 415991

Teatrul “ Arlechino ” – Str. Hirscher nr. 12, tel : 150960

Filarmonica “ Gheorghe Dima ” – Str. Hirscher nr. 10, tel : 141387

Așezământul cultural “ Țara Bârsei ” – Str. Hirscher nr. 12, tel : 142289

2.2.2. Festivaluri si Evenimente speciale in Brasov

Primăvara :

Sărbătoarea junilor : această sărbătoare se organizează în prima duminică după Paștele ortodox. Junii Brașovului, locuitori din Schei, îmbrăcați în costume pitorești, organizați în 7 grupuri, străbat călare Brașovul în drum spre Pietrele lui Solomon, locul unde se întrec în aruncarea buzduganului și joacă hora tradițională. Acest obicei popular împreună cu Ieșirea la Chetre, confirmă faptul că aici, în această zonă brașoveană a existat un cult al lui Zalmoxis.

9 – 13 Aprilie – Iepuraș (ediția de Paști), la ITC și Teatrul Dramatic

Vara :

Salonul internațional de artă fotografică

Festivalul de jazz & blues

Festivalul muzicii de cameră, anual cu participare internațională

Cerbul de Aur, festival concurs internațional de muzică ușoară

Toamna :

Salonul de carte

Concurs internațional al tinerilor dirijori

Festivalul Berii, anual, însoțit de manifestări culturale și concursuri specifice

Et November, festival interetnic anual

Iarna :

Festivalul obiceiurilor de Crăciun și Anul Nou cu participare internațională

Targuri si Expozitii

Martie : Gabonica – expoziție de reptile, Sala Arta, str. Mureșenilor nr. 12

13-16 Martie : Tehnicus – aparate electrice, automatizări, achipamente, scule, ITC

13-16 Martie : Mindagra – utilaje și mașini pentru agricultură și industrie mică, ITC

14 Martie-1 Aprilie : Nudul în arta plastică a lui Liviu Chihodaru – Muzeul de Artă

17-18 Martie : Etapă a Campionatului Național de Raliuri – Brașov – Poiana Brașov

27-31 Martie : Bra Domus – arhitectură, decorațiuni, materiale și servicii, ITC

Aprilie : Constantin Milea Sandu – pictură, Sala Arta

10-13 Aprilie : Décor Expo – decorațiuni interioare, instalații de climatizare, amenajare, finisări interioare, tâmplărie din lemn și aluminiu

16 Aprilie-15 Mai : Arta concretă – în colaborare cu Muzeul din Gyor (Ungaria),Muzeul de Artă

26 Aprilie-1 Mai : Brașov Auto Show – autovehicule, piese accesorii auto, ITC

Mai : Frunză Eugen – pictură, Sala Artă

8-11 Mai : Casnica – echipamente electrice și electronice de uz casnic

12-13 Mai : Etapă în Campionatul Național de Viteză în Traseu Montan – Brașov – Poiana Brașov – Râșnov

18 Mai-4 Iunie : Mircea Dumitrescu – pictură, Muzeul de Artă

22-25 Mai : Brașov Telecom 2001 – echipamente, tehnologii și software de comunicație, ITC

29 Mai-1 Iunie : Urban 2001 – tehnica urbană modernă, ITC

30 Mai-1 Iunie : Protect – materiale și echipamente de protecție

26-29 Iulie : Termoteh – instalații de încălzire

19-21 Septembrie : Farm-Medica – tehnică și aparatură pentru medicină

9-21 Octombrie : Birotica – hard și soft, birotică, papetărie, mobilier specific

13-16 Noiembrie : Moda 2002

3. ANALIZA ECHIPAMENTELOR EXISTENTE SI OFERTA DE SERVICII

Baza tehnico – materială a turismului în orașul cetate medievală, Brașov, este reprezentată, potrivit accepțiunii generale a conceptului, de ansamblul mijloacelor tehnice de producție utilizate, în acest domeniu, în scopul obținerii de bunuri și servicii specifice, destinate consumului turistic. În corelație cu sfera largă de cuprindere a turismului, cu rolul său complex și de ramură de sinteză, baza tehnico-materială a acestuia include atât mijloace comune altor ramuri , cât și echipamente specifice.

În corespondență cu multitudinea destinațiilor sau a componentelor produsului turistic, baza tehnico-materială are o structură complexă, elementele sale constitutive asociindu-se și adaptân-du-se tuturor tipurilor de nevoi ale turistului.

Pe de altă parte, dinamica circulației turistice și legătura indestructibilă dintre aceasta și dotările tehnice au determinat o serie de mutații cantitative și structurale ale bazei materiale, modernizarea și perfecționarea acesteia.

Pornind de la diversitatea echipamentelor turistice din orașul montan Brașov, analiza acestora și înțelegerea rolului lor în desfășurarea activității obligă la abordarea lor diferențiată pe categorii omogene, la clasificarea lor.

În teoria și practica de specialitate există mai multe modalități de structurare a componentelor bazei tehnico-materiale a turismului. Cea mai importantă și frecvent utilizată clasificare folosește drept criteriu destinația principală și delimitează două mari categorii : baza tehnico-materială specific turistică și baza tehnico-materială generală (infrastructura). În prima grupă se încadrează resursele materiale care sunt destinate exclusiv turiștilor, iar în cea de-a doua sunt cuprinse dotările destinate în egală măsură rezidenților și turiștilor. Dotările specific turistice sunt reprezentate de rețeaua unităților de cazare, o parte din rețeaua unităților de alimentație, mijloacele de transport din Brașov ( autoturisme închiriate, taxiuri, trenul, elicopterul ) și instalațiile de agrement ( telecabina de pe Tâmpa ). În infrastructură sunt cuprinse : căile de comunicație ( șosele, străzi, calea ferată, calea aeriană ) și mijloacele de transport în comun ( autobuze, troleibuze, tramvaie ), rețeaua de telecomunicații ( oficiile poștale din Brașov, cabinele telefonice, internet-café-uri, televiziunea, telex-uri, fax-uri,posturile de radio ), unitățile comerciale, sanitare, de prestări servicii, echipamente tehnico-edilitare ( alimentarea cu apă, gaze, energie electrică, energie termică, rețeaua de canalizare ) etc.

Componeta cea mai importantă a bazei tehnico-materiale specifice este rețeaua unităților de cazare și serviciile de cazare pe care le oferă, întrucât răspunde uneia dintre necesitățile fundamentale ale turistului, și anume odihna, înnoptarea. Fără existența unor astfel de echipamente nu se poate realiza un consum turisric. Mai mult, dimensiunile, structura și distribuția spațială a mijloacelor de cazare determină caracteristicile tuturor celorlalte componente ale bazei tehnico-materiale ale turismului și, implicit, amploarea și orientarea fluxurilor turistice.

Rețeaua unităților de cazare este alcătuită din obiective de diverse tipuri, clasificate după conținut, funcția îndeplinită, categoria de confort, perioada de funcționare, forma de proprietate etc.

În general, analizele asupra echipamentelor de cazare au în vedere componenta comercială, alături de aceasta existând un sector noncomercial destul de bine reprezentat prin reședințe secundare, proprietăți în sistem “time-share”, spații de găzduire oferite de sistemul educațional ( căminele de pe Colină, Memorandului, de lângă spitalul Județean de la liceul Sanitar, cele ale facultății particulare “ George Barițiu ” și căminele de nefamiliști ), grupuri religioase ( o mică mănăstire se află în curtea bisericii Sf. Nicolae din Schei ) etc. La rândul lor aceste mijloace, indiferent la apartenența la sectorul comercial sau non-comercial, sunt divizate, după modul de obținere/oferire a serviciilor în unități cu servicii prestate ( hoteluri, case de oaspeți ) și unități de autoservire – în care se asigură doar găzduirea propriu-zisă, serviciile de curățenie, prepararea hranei fiind procurate independent sau realizate de turiști ( vile-apartamente închiriate de ala agențiile imobiliare , vizite la rude sau prieteni ).

Una dintre cele mai frecvent utilizate grupări separă mijloacele de cazare în :

unități hoteliere propriu-zise și asimilate lor ( hoteluri, moteluri, pensiuni, hanuri, hoteluri-apartament, bungalow-uri etc. )

unități complementare sau cazarea extrahotelieră, reprezentată de terenuri de camping și caravaning, căsuțe, cămine pentru tineret, camere și apartamente de închiriat și sanatorii.

În privința dimensiunilor dotărilor, în 1998, la scară mondială existau peste 30 milioane locuri în hoteluri și unități asimilate acestora, înregistrâdu-se o creștere cu 89,3 % față de 1980, într-un ritm mediu anual de circa 3,6 %, cu diferențieri semnificative pe zone ale lumii, reflectate și de evoluția cotei de piață deținute de acestea. În comparație cu aceste țări, România dispunea, la nivelul anului 2000, de un total de 280 mii de locuri, din care 189 mii în unități hoteliere și asimilate acestora, ceea ce confirmă poziția modestă ocupată de țara noastră pe piața turistică mondială și europeană.

O analiza detaliată , în dinamică și structură, a echipamentelor de cazare din orașul nostru, este de natură să evidențieze nivelul de dezvoltare a turismului și gradul de valorificare a potențialului, direcțiile în care trebuie acționat pentru a se realiza o apropiere de situația țărilor europene și o valorificare corespunzătoare a atracțiilor naturale și antropice.

Tabelul 3.1. Unități turistice și de alimentație publică în orașul Brașov

Sursa : Ghidul turistic al zonei montane Brașov – Poiana Brașov – Predeal – Bran, ediția I

1999 și Pagini Aurii ediția 2000 – 2001

Acest tabel demonstrează faptul că orașul Brașov se poate mândri cu o mare diversitate de unități turistice, care pun la dispoziția turiștilor o multitudine de oferte de servicii cât mai variate și mai atractive.

Cu privire la varietatea serviciilor, în România, și deci și în Brașov, toate unitățile cu activitate hotelieră trebuie să ofere o gamă de servicii suplimentare, cu sau fără plată. Lista orientativă a serviciilor suplimentare ce pot fi prestate este pusă la dispoziție într-o anexă la Normele aprobate prin Ord. M.T. nr. 56/1995. În particular, pentru hoteluri, normele nominalizează serviciile minime obligatorii pentru fiecare categorie de încadrare în parte, astfel : pentru categoria de 4*, adică ARO PALACE – 19 servicii, pentru categoria 3* – 18 servicii, pentru categoria 2* – 10 servicii, iar pentru categoria 1* – 9 servicii ( telefon, curățat și lustruit încălțămintea, vânzări de articole de strictă necesitate, informații turistice, păstrarea obiectelor de valoare, prim ajutor în caz de urgență, trezirea clienților, primirea și transmitarea mesajelor și a corepondenței, informații privind orarul mijloacelor de transport). De altfel și room-service-ul este obligatoriu pentru hotelurile de 3* și 4* existente în Brașov, deși acestea nu funcționează și pe timp de noapte, ele sunt totuși înlocuite cu un altfel de serviciu prestat în timpul nopții, dar numai de hotelurile de 3* și 4*.

Indicatorii statistici ai turismului folosiți în continuare, furnizează și cuantifică informațiile necesare acțiunilor de politică turistică, permițând totodată măsurarea ulterioară a efectelor respectivelor acțiuni. Indicatorii pot fi indici simpli, economici și sociali și se referă la mărimi și variabile turistice, la distribuția, evoluția și interacțiunea acestora, atât în timp cât și în spațiu.

Indicatorii turismului sunt utilizați în următoarele activități:

cercetarea turistica;

controlul comportamentului unor marimi turistice individuale sau integrate;

planificarea sectoriala la nivel general, regional sau local;

politica de amenajare turistica teritoriala;

actiuni de marketing;

orientarea politicii de credite;

stabilirea unor programe de pregatire profesionala;

urmarirea preturilor si a nivelului de competivitate a produselor turistice;

evaluarea incidentelor socio-economice ale sectorului turistic asupra altor sectoare economice.

Elaborarea indicatorilor turismului este posibilă numai în măsura în care există informații statistice adecvate și suficiente, actualizate și ritmice, care să se refere la fiecare din variabilele turistice.

Indicatorii specifici fenomenului economic turistic sunt adaptați particularităților sale și reflectă dimensiunile absolute, ritmurile și modificările care decurg din aceste particularități. Indicatorii se raportează la totalitatea fenomenului sau la unele aspecte ale acestuia. Indicatorii turismului se calculează folosindu-se un ansamblu integrat de informații statistice de bază, care să furnizeze date comparabile, fiabile și coerente. Gradul înalt de complexitate a indicatorilor turismului face necesară departajarea lor în două mari categorii:

indicatori simpli sau elementari care sunt obținuți pornindu-se direct de la seriile statistice și care sunt formulați ca medii, structuri procentuale, frecvențe, etc.;

indici sintetici care pornesc de la o serie de date asupra cărora se aplică metode de prelucrare mai complexe. Ei se refera la aspecte globale și cuprind elemente integrate cu privire la factorii care generează fenomenul urmărit.

Astfel, cu privire la dinamică, principalii indicatori ai capacității de cazare – număr de unități, număr de camere și număr de locuri – evidențiază o tendință de scădere până în anul 1996, urmată de o creștere într-un ritm mai lent în anul 1997 , apoi în 1998 se observă iar o scădere.

Această evoluție, în mare măsură corelată cu cea a circulației turistice, are o serie de cauze proprii, printre care : starea avansată de uzură a unor echipamente și scoaterea lor din circuitul turistic ( definitiv sau temporar, pentru lucrări de modernizare ) , trecerea în proprietate particulară ( prin retrocedare către foștii proprietari ) a unor unități, schimbarea destinației etc.

Totodată, dimensiunile și tendințele înregistrate în dinamica principalilor indicatori ai capacității de cazare, privite comparativ cu potențialul natural și antropic existent, pun în evidență o dotare modestă și, în consecință, o slabă valorificare a atracțiilor turistice.

În privința structurii, mijloacele de cazare pot fi abordate din mai multe unghiuri, folosind criterii diferite de segmentare ca : tipul unității, categoria de confort, forma de proprietate ( majoritatea sunt sunt private ), perioada de funcționare ( în orașul nostru, în general unitățile de cazare funcționează tot timpul anului ), amplasarea în spațiul geografic al orașului , importanța.

Tabelul 3.2. Dimensiunile capacității de cazare, județul Brașov

Sursa : Comisia Națională pentru Statistică , Anuarul Statistic al României ,

1996 – p.881; 1997 – p.920; 1998 – p.846; 1999 – p.939; CNS, Informații

statistice operative – Brașov , nr.2 / 2001 – pagina 4.

Fig. 3.1. Evoluția principalilor indicatori ai capacității de cazare

Din acest grafic se poate observa o diferență foarte mare între numărul de locuri existente în unitățile de cazare și numărul unităților propriu-zise, care deși nu sunt foarte multe, nu sunt folosite niciodată la capacitatea maximă, numărul acestora fiind constant.

Astfel, din punct de vedere al tipului de unitate, cea mai mare pondere o dețin hotelurile și motelurile – 58,6 % în anul 2000 în România – unități cu profil mai complex, cu un nivel de confort mai ridicat și care furnizează o gamă mai largă de servicii și de o calitate superioară. De menționat că, de-a lungul timpului, ponderea acestei forme de cazare a înregistrat o tendință de creștere în județul Brașov ( vezi tabelul 3.3. ) , explicabilă prin diversitatea și calitatea serviciilor oferite, acestea datorate faptului că unele unități de cazare au suferit în ultimul timp multe modificări, de natură să îmbunătățească și să modernizeze.

Cu toate acestea , se remarcă , atât în orașul Brașov cât și pe plan mondial , o scădere a interesului față de aceste mijloace de cazare și o orientare a cererii turiștilor către unități tip vilă ( cum sunt cele din împrejurimile Brașovului : Bran, Poiana Brașov etc.) , pensiuni, apartamente de închiriat ( oferite de agențiile imobiliare ) , chiar camping-caravaning ( care din păcate este una singură la intrarea în orașul Brașov ) , care asigură pe lângă confort și o individualizare a vacanțelor.

Tabelul 3.3. Evoluția structurii mijloacelor de cazare pe tipuri de unități (nr. unități)

Sursa : CNS, Anuarul statistic al României, 1995 – p.878; 1996 – p.881 ; 1997 –

p.920 ; 1998 – p.846 ; 1999 – p.939 ; Informații statistice operative – Brașov

din trim.III 2000 p.4.

Capacitatea de cazare turistică în județul Brașov în funcție de tipurile structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică specifice orașului , mai poate fi calculată și ca un produs al locurilor de cazare existente cu numărul de zile care alcătuiesc sejurul.

Tabelul 3.4. Capacitatea de cazare turistică în județul Brașov (locuri-zile)

Sursa : CNS, Anuarul statistic al României, Informații statistice operative din

1995 – p.6 ; 1996 – p. 6 ; 1997 – p. 6 ; 1998 – p. 5 ; 1999 – p. 5 ; 2000 – p.5.

Acest tabel demonstrează faptul că în anul 1997 s-a încercat o revigorare a turismului cetății medievale Brașov, dar a fost urmat de o perioadă caracterizată printr-o scădere relativă a capacității de cazare exprimată prin locuri-zile. În general se poate observa că tendința este de creștere a numărului de zile ale sejururilor.

Dintre aceste tipuri de unități, ponderi semnificative în orașul Brașov dețin grupele de hoteluri de stat și particulare și pensiuni turistice particulare, ca rezultat al accesibilității (amplasarea în spațiul geografic al orașului) și practicarea unor prețuri destul de accesibile locuitorilor din țară și din străinătate. Din păcate statul român s-a implicat foarte puțin în practicarea turismului în stațiunea montană, Brașov, și astfel majoritatea unităților de cazare, dar și cele de alimentație publică aparțin unor firme private.

În legătură cu acest aspect al structurării dotărilor, trebuie remarcat efortul deosebit în direcția privatizării activelor din turism, desfășurat pe parcursul anului 2000 ; drept rezultat, s-a înregistrat o creștere semnificativă a ponderii proprietății private și celei mixte.

Din punct de vedere al nivelului de confort, se constată o concentrare puternică la categoriile inferioare, respectiv unități cu trei stele și mai puțin. Această situație se explică, în bună măsură, prin vechimea relativ mare a unităților și gradul avansat de uzură și , asociat acestora, prin calitatea scăzută a serviciilor, prin absența ori caracterul sporadic al lucrării de întreținere și /sau modernizare.

Față de situația existentă în 1999, unele unități au beneficiat ulterior de investiții pentru modernizare și ridicare a nivelului de confort (de exemplu la hotelul Capitol s-au înlocuit vechile ferestre cu unele termopan), la altele însă gradul de uzură s-a accentuat, iar calitatea serviciilor s-a deteriorat, ducând la declasarea acetora ; toate aceste modificări au fost de natură să modifice sensibil distribuția pe categorii de confort a mijloacelor de cazare.

Mijloacele de cazare pot fi , de asemenea , subdivizate în funcție de perioada de funcționare ; în concordanță cu specificitatea potențialului turistic se înregistrează o funcționare sezonieră ; situația este argumentată prin amplasarea unor unități ușoare care sunt neadaptate găzduirii turiștilor în sezonul rece de iarnă , de exemplu : căsuțele și campingul din Dârste.

Principalele țări în care au plecat vizitatorii brașoveni sunt : Ungaria , Iugoslavia , Turcia, Bulgaria , Germania , Republica Moldova. Deoarece vizita în Germania necesită viză care se obține destul de greu, chiar și pentru scopuri exclusiv turistice , plecările brașovenilor și nu numai sunt în număr redus.

Conform statisticilor oferite de Comisia Națională pentru Statistică, Anuarul statistic al României, din Informațiile statistice operative, județul Brașov se află pe locul al doilea în turismul românesc.

În totalul plecărilor din țară ponderea principalelor o dețin plecările vizitatorilor brașoveni în străinătate pentru odihnă, recreere ( destinațiile cele mai des întâlnite fiind Turcia și Grecia, deoarece acestea nu necesită viză ) , vacanțe ( inclusiv vizitele la rude și prieteni, pentru tratamente medicale sau în scopuri religioase – cele mai frecvente fiind cu ocazia Paștelui și Crăciunului ).

Cazarea se prezintă, deci, ca o prestație complexă ce decurge din exploatarea echipamentelor de primire și găzduire și este alcătuită dintr-un grupaj de servicii oferite călătorului pe timpul și în legătură cu rămânerea sa în unitățile hoteliere.

Dimensiunile și calitatea serviciului de cazare hotelieră sunt determinate , în primul rând, de existența unei baze materiale adecvate din punctul de vedere al mărimii , tipologiei , dotărilor etc. , care să asigure turiștilor condiții optime de înnoptare și să îndeplinească , după caz , și alte funcții. În al doilea rând , serviciul de cazare este influențat de încadrarea cu personal a mijloacelor de găzduire , de nivelul de calificare a lucrătorilor , de modul de organizare a muncii. În acest context , insuficiența spațiilor de cazare , înzestrarea lor necorespunzătoare, neconcordanța între nivelul confortului oferit și exigențele turiștilor , ca și numărul mic al lucrătorilor sau slaba lor pregătire influențează negativ calitatea serviciului de cazare și , prin intermediul acestuia , dimensiunile circulației turistice și gradul de valorificare a patrimoniului.

Micșorarea numărului de turiști în județul Brașov, sporirea exigențelor consumatorilor de vacanțe care reclamă eforturi de adaptare din partea industriei hoteliere, sunt reflectate de datele din tabelul următor.

Tabelul 3.5. Capacitatea și activitatea turistică în județul Brașov

Sursa : CNS, Anuarul statistic al României, anul 1994 – p. 879 ; 1995 – p. 882 ; 1996

– p. 919 ; 1997 – p. 845 ; 1998 – p. 937.

Din acest tabel se poate observa clar o revigorare în turism a capacității de cazare în funcțiune în județul Brașov în perioada de 5 ani, deși unitățile de cazare au scăzut – s-a înregistrat o ușoară creștere în anul 1997 – , la fel ca și numărul turiștilor.

Cele câteva modalități de grupare a mijloacelor de cazare deja analizate, cărora le pot fi adăugate și altele, evidențiază complexiatea acestei componente a echipamentelor turistice și direcțiile în care trebuie acționat pentru a se realiza o apropiere a acesteia de exigențele consumatorilor.

Serviciile de alimentație se înscriu în categoria prestațiilor de bază și au ca destinație satisfacerea trebuințelor de hrană ale turiștilor, dar și a unor nevoi de recreere și distracție. Ele se dezvoltă în relație cu serviciile (respectiv capacitățile) de cazare sau independent de acestea. (vezi tabelul 3.1.)

În realizarea efectivă a serviciilor de alimentație trebuie avută în vedere adaptarea lor fiecărui moment al călătoriei (transport, reședință temporară, zonă de agrement), specificul formelor de turism și particularitățile segmentelor de turiști. Și în cazul acestor servicii se urmărește ridicarea nivelului calității și lărgirea gamei de prestații suplimentare.

Serviciile de agrement sunt concepute să asigure petrecerea plăcută, agreabilă a timpului de vacanță. Ele sunt alcătuite dintr-o paletă largă de activități, având caracter distractiv-recreativ, în concordanță cu specificul fiecărei forme de turism: plimbări prin Parcul Titulescu, centrul vechi al Brașovului, pe sub Tâmpa, drumeții pe masivul Tâmpa și pe Dealul Melcilor, cu telecabina, cu parapanta pnetru persoanele paionate de senzații tari, cu barca pe lacul din Noua, la Grădina Zoologică, cu rolele prin Parc, care se pot închiria de la un centru mobil din Parcul Central etc.

În orașul Brașov este o singură instalație pe cablu și anume telecabina de pe Tâmpa, la care se poate ajunge cu orice mijloc de trasport în comun până la baza Tâmpei și apoi pe jos sau cu autoturismul, iar la ieșirea din oraș mai este telescaunul de 2 persoane de la Bolnoc, la care se poate ajunge cu mașina sau pe jos. Telecabina de pe Tâmpa este deținută de lanțul turistic ANA HOTELS, care se ocupă nu numai cu transportul turiștilor cu telecabina, dar și cu repararea și controlul cablurilor instalației, cu menținerea și aranjarea traseului acesteia, viteza medie de urcare este de 6 m /s.

Tabelul 3.6. Telefericele Bolnoc și Tâmpa ( informații la tel : 068-150443 ,

Respectiv 262131 )

Sursa : Ghid turistic Brașov, ediția I-1999, Artfilco publishing house.

Alte servicii de agrement sunt oferite de următoarele săli de sport :

Sala Sporturilor – handbal, basket, volei, piscină acoperită , tel : 415371

Sala Brașovia – basket, volei , tel : 412272

Sala Tractorul – scrimă, handbal, volei , tel : 165197

Terenul de Sport Municipal – tel : 111760

Terenul de Sport Tineretului – tel : 166020

Terenul de Sport ICIM – Str. Cocorului, tel : 135038

Terenul de Sport Dinamo – tel : 117470

Terenul de Sport Olimpia tenis Club – tel : 144346

Ștrand Noua – tel : 125568

Patinuarul Trigon de sub Tâmpa – tel : 323979, 094/897747

Școală de zbor cu motor, planorism și parașutism – tel /fax : 182759.

Serviciile de agrement reprezintă elementul fundamental în satisfacerea nevoilor turiștilor, modalitatea de concretizare a motivației deplasării și capătă un rol tot mai important în structura consumurilor turistice.

O contribuție în creșterea succesului acțiunilor turistice revine serviciilor suplimentare. Acestea sunt chemate să sporească confortul vacanței, să stimuleze odihna activă, recreerea, distracția, fără a se substitui serviciilor de agrement. În general, ele au o pondere modestă în structura consumului turistic și un rol auxiliar. Cu toate acestea, serviciile suplimentare reprezintă o sursă deloc de neglijat de creștere a încasărilor.

Serviciile suplimentare se caracterizează prin varietate, ele asociindu-se unor servicii de bază sau o existență independentă. Pentru aceste considerente, delimitarea între prestația propriu-zisă și facilitățile suplimentare este greu de realizat. Astfel, unitățile de cazare oferă servicii de întreținere și curățire a obiectelor de uz personal, de închiriere a unor materiale sportive și de agrement, de informare și intermediere, financiare. De asemenea, unitățile de alimentație din cadrul orașului Brașov pot asigura, la cererea expresă a turiștilor, mese festive, seri distractive, concursuri etc.

Unele dintre serviciile suplimentare sunt cunoscute cu anticipație de către turist, intrând în conținutul și costul inițial al prestației ; cu cele mai multe însă turistul ia contact numai la destinație, consumul rămânând la latitudinea lui, iar plata efectuându-se separat, pe măsura solicitării lor.

Serviciile de informare intervin în perioada de pregătire și angajare a prestației turistice, având un rol important în formarea și concretizarea deciziei de cumpărare, dar se manifestă și pe parcursul desfășurării voiajului. Prin conținutul lor, trebuie să permită cunoașterea rapidă, complexă și de calitate a celor mai diverse aspecte legate de deplasare și sejur (derularea programului pe zile, orarul mijloacelor de transport, facilități de preț, condiții obligatorii de călătorie, ofertă de prestații suplimentare etc.). Mai mult, aceste servicii trebuie să îndeplinească și funcția de sfetnic al turistului, în opțiunea pentru programele de divertisment sau alte activități.

Serviciile de informare intră în atribuțiile tuturor organizatorilor de turism, dar cu precădere în cele ale agențiilor de voiaj și touroperatorilor. Ele se realizează prin mijloace clasice ale publicității scrise (afișe, pliante, broșuri, cataloage) sau orale (anunțuri, consilierea turiștilor).

Unele dintre cele mai importante agenții de turism în orașul Brașov sunt următoarele :

ASTRA TOURS str. George Barițiu nr. 26, tel : 151461, 320686

ATLASSIB str. Lungă nr. 1, tel/fax : 152774

CRISTIANUL S.A. str. Toamnei nr. 2, tel : 310810

SUNTOURS Piața Sfatului nr. 19, tel .474179

KRON TOUR str. George Barițiu nr. 12, tel : 151070, 410515

MICOMIS str. Republicii nr. 53, tel : 470472

NIMPEX NC TRAVEL str. 15 Noiembrie nr. 50,51, tel : 150635

SIMPA TURISM NOUVELLES FRONTIERES Piața Sfatului nr. 3, tel : 142701

WASTEELS VOIAJ în gară, tel : 424313.

Serviciile de intermediere sunt constituite, în principal, din cele de rezervare de locuri ( în unități hoteliere, mijloace de transport, la diverse manifestări cultural – artistice, sportive ) și cele de închiriere a unor obiecte de inventar pentru creșterea confortului călătoriei sau pentru distracție (aparatură de gimnastică, echipament și material sportiv, jocuri etc. ) ; tot în această grupă, unii autori include și reparațiile, serviciile de comision și altele.

Din categoria serviciilor de intermediere, un rol și o dinamică deosebită au cunoscut în ultima vreme cele de rezervare, prin introducerea și promovarea pe scară largă a sistemelor de rezervare computerizată ( CRS – computer rezervation system ) și , mai recent, a GDS ( global distribution system ), care permit informarea, rezervarea și achiziționarea rapidă a locului (în mijlocul de transport și unitățile de cazare) și, eventual, a unui pachet minim de alte servicii. De asemenea, de mare interes se bucură, în rândul turiștilor, serviciile de închiriere a automobilelor (rent a car), mai ales în condițiile dezvoltării unor rețele internaționale de centre de închiriere și conectării la CRS. Cea mai cunoscută și mai mare firmă de acest gen este HERTZ, cu centre în întreaga lume și bineînțeles și în Brașov.

Serviciile cultural – artistice sunt gândite din perspectiva rolului recreativ-distractiv și educativ al turismului. Așadar, ele au menirea de a asigura ocuparea plăcută, agreabilă a timpului de vacanță, de a contribui la îmbogățirea bagajului de cunoștiințe al turistului, de a stimula / încuraja inițiativa, îndemânarea, talentul acestuia.

Având în vedere eterogenitatea turiștilor, pe de o parte, și varietatea ofertei cultural – artistice la nivelul zonei Brașov, pe de alta, serviciile cultural – artistice înglobate în conținutul vacanțelor se prezintă într-o gamă largă. Dintre acestea pot fi evidențiate ca fiind mai importante :

participarea la diverse spectacole ( teatru, film, operă, concerte ) sau evenimente ( festivaluri , serbări populare )

vizite la case memoriale , muzee , galerii de artă , expoziții

vizitarea unor obiective istorice , culturale , științifice (cetatea Brașovului , edificii religioase , grădina zoologică din Noua )

întâlniri cu personalități din domeniul culturii , artei , științei

organizarea de excursii în împrejurimile Brașovului, la diverse obiective sau tematice ( în zona Poiana Brașov, Bran, Predeal etc. )

organizarea de concursuri pe diferite teme sau de îndemânare, dans, frumusețe, orientare turistică.

Acestora mai pot fi adăugate programele unităților de alimentație publică, ale cluburilor, bibliotecilor ( avem biblioteca județeană “ George Barițiu ”, bibliotecile diverselor facultăți din oraș ) ș.a.m.d.

O mențiune distinctă se impune în legătură cu organizarea programelor (excursiilor) tematice, care au căpătat o frecvență tot mai mare și o diversificare a subiectelor abordate. Acestea au un rol formativ-educativ, mai ales când se adresează elevilor și studenților, completând în mod fericit cunoștiințele teoretice.

Trasee turistice in orasul Brasov

TURUL MUZEELOR : Cetatea Brașovului – Muzeul de Etnografie – Muzeul de Artă

– Muzeul de Istorie – Muzeul Primei Școli Românești

TURUL ISTORIC : Cetatea Brașovului – Bastionul Țesătorilor – Poarta Schei –

Poarta Ecaterinei – Turnul Alb – Turnul Negru – Strada „ După

Ziduri ” – Biserica Neagră

TRASEU MONTAN : Brașov – Poiana Junilor

Trasee turistice in imprejurimile Brasovului

Brasov – Rasnov – Bran

Brasov – Baile Persani – Poiana Narciselor

Brasov – Purcareni

Brasov – Rasnov –Zarnesti – Masivul Piatra Craiului

Brasov – Poiana Junilor –Poiana Brasov

Brasov – Drumul Serpentinelor – Valea Tampa

Serviciile cultural-artistice sunt organizate de instituțiile specializate independent sau în corelație cu cele turistice ori numai de către acestea din urmă. Întrucât aceste activități au statutul unor prestații suplimenatare, organizarea lor trebuie făcută cu grijă, astfel încât să nu fie afectată motivația principală a vacanței. Serviciile sportive vin, de regulă, în completarea formelor consacrate ale agrementului și se subsumează eforturilor organizatorilor de turism de creare a condițiilor necesare unei odihne active. În corelație cu varietatea disciplinelor sportive, aceste servicii sunt de o mare diversitate (alpinism pe masivul Tâmpa și munții din împrejurimile Brașovului, patinaj la patinuarul de sub Tâmpa, natație, echitație la Centrul de Echitație de pe drumul spre Poiana Brașov, jocuri sportive ). De asemenea, ele se diferențiază în funcție de pregătirea turiștilor și pot fi de asistență și supraveghere sau de inițiere.

Organizarea acestor activități presupune existența unui personal cu pregătire de specialitate (profesori, istructori), a unor dotări adecvate (terenuri și săli de sport, piscine și bazine de înot, alte obiective cu destinație sportivă) și a unor puncte de închiriere a materialelor sportive.

Serviciile având caracter special sunt, în majoritatea lor, determinate de natura particulară a turismului și / sau se asociază unor forme mai deosebite de manifestare a acestuia. Ca urmare, ele se prezintă într-o structură diversă, printre cele mai importante numărându-se :

servicii tradiționale proprii turismului (ghid, animator)

servicii generate de forme specifice de turism (organizarea de partide de vânătoare, de festivaluri, târguri și expoziții)

servicii de îngrijire a copiilor, persoanelor cu handicap, animalelor domestice proprietate a turiștilor

servicii de asigurare a securității turistului și salvare în caz de pericol etc.

În categoria serviciilor având caracter special, cel de ghid are o semnificație aparte. Cu o tipologie diversă – însoțitor, dispecer, interpret – ghidul trebuie să îndeplinească simultan rolul de conducător al grupului și de prezentator al obiectivelor sau zonelor vizitate, uneori chiar și animator. Considerat frecvent elementul de legătură între prestatorii de servicii și turist, ghidul trebuie să fie un bun profesionist, un om de cultură, o gazdă amabilă și un excelent organizator.

Serviciile financiare se referă , în principal, la cele de asigurare a turistului, acoperind o gamă largă de situații, de la starea de sănătate la pierderea banilor sau bagajelor, precum și la diverse tranzacții (sisteme de plată, operațiuni bancare, schimb valutar) și facilități (reduceri de tarife, servicii pe bază de abonament, credite ș.a.).

În categoria serviciilor suplimentare care este foarte cuprinzătoare mai pot fi incluse și alte prestații , precum : comercializarea produselor în sistem “ duty free ” , păstrarea obiectelor de valoare în seiful hotelului sau altei unități de profil , efectuarea de diverse comisioane etc.

4. ANALIZA CIRCULATIEI TURISTICE

Tendinte in turismul intern si international

al Romaniei si Brasovului

Dezvoltarea turismului și integrarea sa într-o măsură sporită în sfera necesităților și consumului populației se reflectă într-o imbogățire a conținutului său și o diversificare a formelor sale de manifestare. Participarea la mișcarea turistică a unor pături sociale tot mai largi, asociată cu varietatea mobilurilor cererii au favorizat apariția de noi forme de turism, adaptarea lor permanentă la cerințele turiștilor

In acelasi timp, amplificarea turismului internațional, creșterea rolului său in ansamblul relațiilor economice internaționale ca și în viața economică și socială, au determinat preocupări pentru evaluarea dimensiunilor și efectelor sale, pentru elaborarea unui sistem unitar de înregistrare și urmărire a circulației turistice.

In acest context se poate vorbi de cristalizarea unor forme ale circulației turistice, cât și a unei metodologii de măsurare a acesteia.

Ca orice fenomen economic, turismul este rezultatul unui complex de factori economici, sociali, demografici, politici și organizatorici. Deși unii factori au avut o influență favorizantă, iar alții o acțiune restrictivă asupra turismului, tendința generală a fost de creștere a dimensiunilor acestuia, atât cantitativ (sporirea numărului de participanți la activitatea turistică), cât și calitativ (sporirea incasarilor din turism).

Brașovul are o remarcabilă vocație turistică datorită valorilor sale turistice naturale, concretizate în existența unui spațiu geografic variat, combinat cu creațiile de artă ale poporului român și cu potențialul balneo-climatic.

Turismul în municipiul noastru a cunoscut o creștere puternică in special in deceniile 7 și 8 ale secolului nostru, când s-au înregistrat și cele mai înalte ritmuri de creștere a circulației turistice. In deceniul al 9-lea, acest ritm a scăzut, atât în cazul indicatorului „număr turisti”, cât și al indicatorului „număr zile turist”.

Evoluția turismului în actualul deceniu se află sub incidența situațiilor intervenite în economia naționala în perioada de tranziție la economia de piață. Regresele înregistrate în activitatea de turism au fost generate, pe de o parte de o serie de cauze de natură macroeconomică, iar pe de alta parte de carențele manageriale ivite în administrarea unitaților de turism, de absența unor facilități în construirea societăților mixte, în investiții și in circulația turistică internatională , etc.

Ca urmare a scăderii numărului de turiști înregistrat în România, dar și în Brașov, s-a înregistrat și o reducere a veniturilor personalului angajat în domeniul turistic, deși la prima vedere acesta a crescut, dar numai ca unități monetare, pentru că în realitate ar trebui să se țină cont și de inflația puternică de-a lungul anilor ; acest fenomen fiind reflectat în tabelul ce urmează :

Tabelul 4.1.1. Veniturile salariaților angajați în hoteluri și restaurante,

în județul Brașov (lei / salariat)

Sursa : CNS, Anuarul statistic al României din 1994, 1995, 1996, 1997, 1998

Analiza circulației turistice a României trebuie realizată astfel pe două componente: turismul intern și turismul internațional, pentru a identifica exact tendințele înregistrate și a desprinde acțiunile care ar trebui intreprinse pentru redresarea activității turistice.

Turismul intern s-a caracterizat printr-un curs continuu ascendent până în anul 1989 inclusiv, la indicatorul „număr turiști” și „număr zile-turist” (înnoptari), având ușoare oscilații la „durata medie a sejurului” și „coeficientul de ocupare a capacității de cazare”.

După 1989 însă, tendința inregistrată a fost de scădere continuă la toți indicatorii analizați. Această evoluție a turismului românesc este specifică perioadei de criză manifestată în toate sferele vieții economice și sociale.

In anul 1992, numarul persoanelor cazate a scazut cu 16,5% si al innoptarilor cu 18,3%, comparativ cu anul precedent, urmare, in principal, a cresterii deosebite a tarifelor de cazare (in unitatiile hoteliere, tariful de cazare a fost de 22 de ori mai mare in decembrie 1992 fata de octombrie 1990). Din numarul total al persoanelor cazate in unitatiile turistice 85,2% îl reprezintă turiștii români, iar restul de 14,8%, turistii straini. Gradul de ocupare a capacitatii de cazare in functiune a fost foarte scazut.

Cauzele acestei evolutii a turismului intern al României sunt multiple:

Scaderea veniturilor reale ale populatiei, ca efect al cresterii preturilor de consum intr-un ritm superior celui al cresterii salariilor, cresterea ratei somajului, au avut un impact negativ asupra cererii turistice interne. Astfel, in structura cheltuielilor banesti ale populatiei a crescut ponderea cheltuielilor medii lunare pentru consumul alimentar, im detrimentul cheltuielilor destinate satisfacerii unor necesitati de uz personal, inclusiv pentru turism.

Oferte turistice neadaptate si nediversificate. Spre comparatie, sunt semnificative datele O.M.T. care evidentiaza, pe ansamblul tarilor din C.E.E, in 1988, o structura mult mai echilibrata a incasarilor din servicii turistice (tabelul nr. 2).

Modificarile importante in modelele comportamentale ale oamenilor, sub influenta crizei de subproductie si a erodarii puterii de cumparare, precum si a procesului determinat de angrenarea mai puternica in activitati lucrative. Noile mutatii in modelele comportamentale se caracterizeaza printr-o atitudine de asteptare in luarea deciziei de cumparare sau de apelare la servicii turistice, si aceasta nu pentru ca nevoia nu ar exista ci pentru ca stringenta de satisfacere a necesitatilor fundamentale, in conditii de instabilitate economica , se amână sau poate duce chiar la anularea intentiei de cumpărare.

Tabelul 4.1.2. Structura încasărilor din serviciile turistice:

Așa cum am mai subliniat, în afara cauzelor de natură macroeconomica menționate anterior, regresele înregistrate în activitatea turistică au fost generate și de alți factori, de natură endogenă : tensiunile apărute în procesul privatizării, lipsa unor specialiști în domeniul managementului unităților de turism, etc.

In ce privește turismul internațional, România s-a situat până în anul 1989 în categoria țărilor receptoare de turiști. După anul 1989, în cadrul turismului internațional al României s-au manifestat tendințe noi, rezultat al acțiunii conjugate a unui ansamblu de factori.

In primul rând , România s-a transformat dintr-o țară receptoare în țară emițătoare de turiști , fenomen justificat , in special , prin liberalizarea legislației în domeniul deplasărilor în străinătate (tabelul nr.3).

In al doilea rând, fluxul turistilor străini ce vizitează România a cunoscut reduceri neașteptate, dar explicabile.

Comparativ cu anul 1991, in anul 1992 numarul de plecari in strainatate ale vizitatorilor romani a fost superior cu 1.827 mii de plecari (+ 20,1%), iar cel al sosirilor de vizitatori straini a crescut cu 1.042 mii de sosiri (+ 19,4%).

Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate, atat de vizitatorii romani in strainatate (88% din total plecari in 1992), cat si al vizitatorilor straini in Romania (75,4% din total sosiri, in 1992) ; urmeaza transportul feroviar (10,1%, respectiv 17,6%); transportul aerian (1,4%, respectiv 4,8%) si transportul naval (0,4%, respectiv 2,2%).

Utilizarea cu precadere, pentru ambele fluxuri turistice, a transportului rutier si feroviar este urmarea ponderii mari pe care o detin deplasarile in (din) tarile vecine. Situatia difera insa de la o tara la alta, in functie de nivelul de dezvoltare economica, si implicit, de posibilitatile turistilor de a-si acoperi cheltuielile de transport. Astfel, turistii sositi in Romania din Europa occidentala utilizeaza transportul aerian in proportie de 20-60%, iar pe cel feroviar in proportie de 4-6%. Turistii est-europeni se deplaseaza in special cu mijloace rutiere si feroviare (93%), transportul aerian fiind utilizat in proportie de 4%.

Călătoriile cetățenilor români în străinătate ocazionate de petrecerea vacanțelor, efectuarea de vizite, tratament medical și studii, au reprezentat aproximativ 90% din numărul total de plecări în anul 1992. Această tendință s-a înregistrat și în continuare. Destinațiile de vacanța ale turiștilor români în perioada 1990-1993 le-au reprezentat țările din Europa, către care au fost înregistrate peste 90% din plecările vizitatorilor români. Dintre țările europene, cele din Europa de Est au reprezentat destinația a peste 75% din numarul total de plecări, pe primul loc situându-se, in ultimii ani, Ungaria.

Tabelul 4.1.3. Numarul de plecări în străinatate ale vizitatorilor români și numărul de

sosiri în România ale vizitatorilor străini, după mijlocul de transport utilizat

In ceea ce priveste receptia de turisti straini, din numarul total de sosiri ale cetatenilor straini, aproape 50% au fost pentru vacante, vizite si tratament medical, fiind urmate de calatoriile in tranzit care au detinut o pondere importanta, peste 35%. Principalele destinatii turistice ale vizitatorilor straini le-au reprezentat, in ordine: litoralul, zonele balneare si montane, precum si efectuarea unor circuite turistice pentru vizitarea oraselor României.

Majoritatea vizitatorilor straini (95%) au provenit, de asemenea, din tari situate in Europa, și in special in Europa de Est.

Incasarile din turismul international al României au înregistrat o evoluție asemănătoare celei a celorlalți indicatori ai circulației turistice (tabelul nr.4).

Tabelul 4.1.4. Evoluția încasărilor din turismul internațional al României în perioada

1989-1993 – milioane USD –

Avand in vedere ca turismul reprezinta o importanta sursa de devize si un important mijloc de asigurare a echilibrului balantei de plati externe, se impune asigurarea tuturor conditiilor pentru relansarea turismului international al Romaniei. Conform unor specialisti in domeniul turismului romanesc, folosind cca. 50% din capacitatile hoteliere existente in Romania in 1993, se poate asigura cuprinderea unei circulatii turistice care sa insumeze 17 milioane innoptari, din care 10 milioane la turismul organizat si 7 milioane la turismul pe cont propriu. Astfel s-ar putea asigura realizarea din turism a unui volum de incasari de 500 milioane USD.

Pentru a se putea atinge un asemenea obiectiv sunt necesare o serie de masuri practice, dintre care mentionam:

imbunatatirea infrastructurii generale si turistice;

imbunatatirea radicala a calitatii serviciilor turistice;

asigurarea unei pregatiri manageriale adecvate pentru lucratorii din turism;

asigurarea unei imagini favorabile a Romaniei in europa si in lume;

relansarea turismului organizat pe baza contractuala cu firme de prestigiu.

4.2. Masurarea circulatiei turistice

Analiza dimensiunilor și evolutiei fenomenului turistic, atât pe plan intern , cât și internațional întampina o serie de dificultăți datorate lipsei unui sistem unitar de înregistrare a informațiilor, precum și faptului că nu toate țările aplică și acceptă aceiași definiție a noțiunii de turism.

In literatura de specialitate există numeroase definiții date turismului, iar organismele internaționale cu atribuțiuni în domeniul turismului au încercat o unificare a acestor concepte tocmai din dorința de a se asigura un cadru unitar, care să permită realizarea unor comparații între informațiile statistice referitoare la turism ale diferitelor state ale lumii.

Cu toate încercările de unificare a conceptelor cu privire la definiția turistului străin, a excursionistului , a călătorului în tranzit etc., există încă diferențe de la țară la țară, în înregistrarea ca turiști a persoanelor care călătoresc dintr-un motiv sau altul, limitând astfel posibilitatea efectuării unor comparații și determinãri revelatoare.

O altă problemă importantă, accentuată de intensificarea turismului, este culegerea informațiilor privind circulația turistică, respectiv stabilirea modalităților de înregistrare a turiștilor și instrumentarul utilizat în acest scop.

Ținând seama de complexitatea fenomenului turistic, de implicațiile lui în viața economică și socială, sursele de obținere a informațiilor și metodologia folosită se diferențiază în raport cu turismul intern și internațional. De aceea este foarte important ca statisticile să determine traficul turistic pe cele două dimensiuni ale sale: turism intern și turism internațional.

Astfel, pentru turismul intern statisticile trebuie să furnizeze informații referitoare la:

numarul turiștilor și al înnoptărilor;

cheltuielile efectuate de turiști;

locul de reședință permanentă și de destinație temporară:

modul de deplasare;

perioada de voiaj;

caracteristicile socio-profesionale și demografice ale turiștilor.

În cazul turismului internațional sunt necesare pentru cunoașterea fenomenului turistic și informații referitoare la:

categoria de vizită;

scopul călătoriei;

formula în care este realizată călătoria, etc.

Intre modalitățiile de obținere a informațiilor, cele mai frecvent utilizate sunt:

inregistrarea la frontieră prin intermediul organelor vamale și de pază;

sistemul înregistrarilor hoteliere prin intermediul documentelor de călătorie și evidența a populației;

sondajele sau anchetele în rândul turiștilor sau al populației;

sistemul înregistrarilor instituțiilor bancare.

Inregistrarea la frontieră oferă informații în legătură cu turismul internațional, furnizând date referitoare la numărul sosirilor (plecărilor), țara de reședință, mijlocul de transport folosit, data sosirii sau plecării, eventual scopul călătoriei. Printre neajunsurile acestei metode se număra dificultatea înregistrării (presupune o formularistică complicată și timp de completare) și caracterul ei incomplet (nu evidențiază distinct călătorii în tranzit). Inregistrarea la frontieră devine tot mai puțin folosită ca urmare a simplificării formalităților la frontiere, pe măsura intensificarii traficului turistic, fapt care determină limitarea informațiilor care se pot obține pe această cale.

O metodă mai eficientă și mai ușor de aplicat este inregistrarea in spațiile de cazare, folosită atât pentru turismul intern cât și internațional. Utilizarea acestei metode presupune existența unui sistem organizatoric unitar, care să cuprindă toate spațiile de cazare. Datele care se pot obține sunt referitoare la:

numărul de turiști;

numărul zile turist ( înnoptari );

țara de origine;

scopul călătoriei;

mijlocul de transport folosit, etc.

Principalul avantaj al utilizarii acestei metode îl reprezintă faptul că nu ocupă spațiu din timpul turiștilor, înregistrarea fiind efectuată de lucrătorii din unitațiile de cazare, pe baza informațiilor extrase din documentele de evidență hotelieră. Inconvenientele acestei modalități de înregistrare sunt legate de surprinderea parțială a circulației turistice, datorită necuprinderii tuturor formelor de cazare (ex : la particulari, rude, prieteni sau in spații neamenajate special pentru posesorii de rulote, corturi, etc.) și de înregistrarea repetată a aceluiași turist care înnoptează, pe rând, în mai multe unități de cazare.

Pe lângă aceste metode, pentru completarea informațiilor se folosesc, tot mai mult in ultima vreme, sondaje in rândul turiștilor efectivi sau potențiali. Utilizarea acestor metode presupune respectarea regulilor de alcătuire a eșantioanelor, deoarece tehnici diferite pot influența exactitatea rezultatelor și impun anumite rezerve în compararea datelor. Prin intermediul sondajelor (anchetelor) sau cu ajutorul metodelor indirecte (ex.: Evidența încasărilor din turism) se pot obține informații referitoare la dimensiunile consumurilor turistice, se poate aprecia cheltuiala medie pe zi / turist și evoluția acesteia.

Prin intermediul sistemului înregistrarii instituțiilor bancare se obțin informații valorice referitoare la intrările și ieșirile de valută din activitatea turistică, permițând evaluarea încasărilor și cheltuielilor în valută. Și utilizarea acestei metode prezintă o serie de inconveniente: structura după categoria valutei nu corespunde întotdeauna structurii turiștilor pe țări de origine; nu există garanția unei identități absolute între suma schimbată și cea cheltuită; mai mult, metoda devine ineficientă în țara unde plata serviciilor turistice se face direct și în alte monede decât cea națională.

Multitudinea surselor de informare ca și varietatea metodelor de evidențiere a circulației turistice imprimă un caracter aproximativ măsurătorilor și comparațiilor făcute. Există preocupări pentru soluționarea acestei probleme, comisia de statistică ONU preconizând introducerea unor metode uniforme de înregistrare; un asemenea program pentru Europa a fost discutat în 1972, recomandându-se adoptarea lui.

4.3. Indicatorii circulatiei turistice:

Printre indicatorii cei mai reprezentativi pentru caracterizarea circulației turistice se folosesc:

număr turiști;

numarul mediu de turisti;

numar zile-turist;

durata medie a sejurului;

incasarile din turism;

densitatea circulatiei turistice;

preferinta relativa a turistilor, etc.

O parte din acești indicatori (număr turiști, număr zile-turist, încasările din turism) se obțin direct din informațiile furnizate de sursele amintite.

A Indicatorul număr de turiști (NT) se obține din cumularea informațiilor cuprinse în diferite documente statistice, calculându-se efectiv la sfarșitul anului calendaristic, dar și pe perioade mai mici, in funcție de nevoile utilizatorului. Acest indicator se poate determina pe total circulație turistică sau pe tipuri de acțiuni, zone turistice, etc. El este un indicator fizic, cantitativ și poate lua forma :

sosiri/plecări de turiști, pentru turismul internațional

persoane cazate, utilizat atât pentru turismul intern cât și pentru cel internațional

participanții la acțiuni turistice , specific turismului intern.

Tabelul 4.3.1. Numărul de turiști în orașul Brașov pe tipuri de unități de cazare

Sursa : CNS, Serii de date statistice – Brașov, anul 1996, 1997, 1998, 1999, 2000.

B. Indicatorul număr mediu de turiști se obține prin punerea în relație a numărului de turiști cu un aspect economic; putem obține astfel: numărul mediu de turiști pe zi, lună sau pe litoral, la munte, etc. Acest indicator arată intensificarea circulației turistice într-un anumit interval (calendaristic sau sezon turistic).

unde:

este suma turiștilor înregistrați într-o perioadă dată

n – numărul zilelor din perioada respectivă.

C. Numar înnoptari sau număr zile turist ( NZT ) se obține din înregistrarile în spațiile de cazare , prin însumarea numărului de zile de ședere ale fiecărui turist ; se poate determina pe tipuri de unități de cazare , pe tipuri de acțiuni , pe zone de proveniență a turiștilor , etc. (tabelul 4.3.1.)

D. Durata medie a sejurului se calculează ca raport între total zile turist și numărul de turiști:

unde,

este total zile turist

T – numarul de turiști

Acest indicator arată timpul mediu (zile) de ramânere a turiștilor în spațiile de

cazare și reflectă astfel posibilitatea ofertei de a reține turistul într-o anumită zonă, regiune, etc.

Deci în anul 1998 vom avea o durată medie a sejurului la români de :

Ds = 116.073 / 61.436 = 1,88

Tot în anul 1998 durata medie a sejurului la străini în orașul Brașov este de :

Ds = 54.270 / 25.982 = 2,088

În anul 1999 durata medie a sejurului români în stațiunea montană Brașov a fost de :

Ds = 117.337 / 69.151 = 1,69

În anul 1999 sejurul mediu al turiștilor străini a fost de :

Ds = 50.523 / 26.133 = 1,93

Durata medie a sejurului cetățenilor români în anul 2000 în cetatea medievală Brașov :

Ds = 104.558 / 54.964 = 1,902

Sejurul în medie al turiștilor străini pe teritoriul Brașovului în anul 2000 a fost de :

Ds = 52.190 / 27.543 = 1,89

Din calculul acestui indicator al circulației turistice în orașul Brașov, se poate observa că deși în anul 1999 s-a înregistrat o ușoară revigorare a numărului de turiști români cazați în unitățile sfecifice, în anul 2000 s-a revenit, din păcate la situația de scădere a numărului de turiști care ne vizitează orașul. În schimb se poate observa o creștere relativă a numărului de turiști străini care și-au petrecul sejurul sau numai câteva zile în orașul Brașov.

E. Densitatea circulației turistice pune în legătură directa circulația turistică cu populația rezidentă a zonei Brașovului . Acest indicator se calculează ca raport între numărul turiștilor sosiți în zona X (T) și populația rezidentă zonei X (P):

De regulă, acest indicator are valoare subunitară, dar există și zone (jud. Constanța, în perioada de sezon turistic estival atinge nivelul de 2,12 la densitatea circulației turistice) sau tari ( Spania, Austria ) în care valoarea este supraunitară.

În anul 2000 densitatea circulației turistice în municipiul Brașov a fost de :

D = (54.964 + 27.543) / 311.059 = 82.507 / 311.059 = 0,26

F. Preferința relativă a turiștilor (Pr) oferă informații privind orientarea geografică a fluxurilor turistice emise de un bazin de cerere (zona, țară, etc.) ; se calculează ca raport între numărul de turiști dintr-o țară Y care se îndreaptă spre o țară X (T1) și populația rezidentă a țării de origine Y (P).

O altă metodă de obținere a preferinței relative a turiștilor o reprezintă punerea în

relație a numărului de turiști dintr-o țară care vizitează o țară b și totalul emisiunii turistice a țării respective. Această metodă este însa mai puțin practicată datorită faptului că nu toate țările urmăresc fluxul de turiști (emisiunea turistică):

unde, reprezintă numărul de turiști dintr-o țară a care vizitează o țară b

și T – totalul emisiunii turistice a tarii respective

Dintre indicatorii valorici, cei mai des utilizat este:

G. Volumul total al incasarilor din turism, care se urmareste pe zone turistice, pe tipuri de actiuni, pe societati comerciale, etc.

Statisticile interne ale fiecarei tari pot crea conditii pentru calcularea altor indicatori, continutul si valoarea lor informationala fiind expresia acuratetei metodelor utilizate.

Indicatorii fizici si valorici ai circulatiei turistice se folosesc in practica interna si internationala si fac obiectul darilor de seama statistice ale organismelor internationale (OMT, FATT, OECD, etc.).

Sistemul de indicatori utilizati actualmente, in tara noastra, pentru masurarea circulatiei turistice este prezentat in continuare, pe cele doua forme importante de turism.

Turismul international

Circulatia turistica globala este urmarita prin indicatorii:

numarul turistilor straini intrati in tara, pe tari de provenienta, puncte de frontiera si mijloace de transport;

numarul turistilor romani plecati in strainatate, pe tari de destinatie, puncte de frontiera si mijloace de transport;

Circulatia turistica internationala in interiorul tarii este urmarita de indicatorii:

numar de turisti;

numar zile-turist,

Detaliati pe tari de provenienta, forme de turism, zone turistice (litoral, munte, statiuni balneo-climatice, etc.) și forme de cazare (hoteluri, hanuri, popasuri turistice, etc.).

Incasarile si platile valutare se urmaresc prin indicatorii:

incasari valutare si provenienta (prestatii externe si suplimentare, schimb valutar, alte incasari);

plati valutare si destinatii (pentru plecarile turistilor romani in strainatate, pentru transportul aerian si alte plati);

plati valutare pentru actiuni promotionale si deplasari in strainatate in scopuri comerciale;

încasări valutare rezultate din vânzarile de mărfuri direct în valută.

Turismul intern

numarul de turisti la odihna-tratament si participanti la excursii interne;

numarul de zile-turist;

încasari din turismul intern, pe actiuni (odihna, tratament și excursii interne);

numarul persoanelor cazate si al innoptarilor, pe forme de cazare (hoteluri, hanuri, popasuri turistice etc.).

Sistemul informațional utilizat în țara noastră cât și în municipiul Brașov asigură culegerea datelor statistice pentru refacerea circulației turistice și furnizează elementele necesare fundamentării politicii de dezvoltare a turismului, la nivel macroteritorial dar și microteritorial.

5. PROPUNERI PRIVIND VALORIFICAREA PATRIMONIULUI ORASULUI BRASOV

Activitatea din domeniul turistic este determinată de satisfacerea unor nevoi ca odihna, distracția, cunoașterea etc. Acest lucru este posibil în condițiile existenței unui cadru natural adecvat care în cazul nostru se găsește la poalele munților Carpați, nepoluat, a unor valori de cultură, artă și civilizație, capabile să trezească interesul turiștiilor , să genereze și să stimuleze călătoria.

Parte integrantă a ofertei turistice, potențialul constitue, prin dimensiunile și varietatea componentelor sale, prin valoarea și originalitatea acestora, condiția esențială a dezvoltării turismului în limitele perimetrului orașului Brașov. În acest context, capătă semnificație deosebită, pentru conturarea strategiei expansiunii turistice, evaluarea potențiallui și a structurii sale, a gradului de atractivitate, a stadiului de exploatare și posibilităților de valorificare în viitor.

Pornind de la faptul că “atracția turistică este motivul fundamental al receptării publicului de către o anumită destinație pentru distracție, curiozitate sau educație”, zona de munte a Brașovului prezintă interes în măsura în care dispune de elementele de atracție a căror amenajare poate determina o activitate de turism .

Potențialul turistic al teritoriului municipiului Brașov poate fi definit, la modul general, prin ansamblul elementelor ce se constituie ca atracții turistice și care se pretează unei amenajări pentru vizitare și primirea călătorilor.

Pentru definirea conținutului potențialului turistic al cetății medievale Brașov, sunt utilizate noțiuni ca “atracții turistice” și “resurse turistice” , pe care le-am prezentat mai pe larg în capitolul 2.

De asemenea, pentru exprimarea ansamblului atracțiilor se mai folosesc și conceptele de “fond turistic” și “patrimoniu turistic”; și ele fiind detaliate în capitolul 3.

Indiferent de modul de abordare, exprimat într-un sens mai larg sau mai restrâns, sub aspectul material – obiectiv sau afectiv etc., potențialul turistic are un rol determinant, fundamental pentru existența și dinamica activității turistice. Din punctul de vedere al conținutului, el reunește elemente de o mare diversitate care se constituie nu numai ca motive de călătorie, ci reprezintă chiar “materia primă” a turismului, consumându-se efectiv – prin deteriorare, prin reducerea valorii sau atractivității – în procesul desfășurării vacanțelor.

Varietatea componentelor potențialului turistic și rolul lor diferit asupra fenomenului turistic au făcut necesară structurarea și ierahizarea lor .

Brașovul dispune, așadar, de un potențial bogat și variat din punctul de vedere al tipologiei atracțiilor, de mare valoare – cu multe elemente originale, unele chiar de unicate (de exemplu Biserica Neagră) – și, ca atare, competitiv în raport cu oferta altor țări. Existența acestui potențial a stimulat, dintotdeauna, interesul și preocuparea pentru exploatarea și valorificarea lui, pentru dezvoltarea turismului intern și internațional.

Deși evaluarea gradului de valorificare a potențialului turistic este o problemă dificilă, necesitând luarea în calcul, pe lângă elementele obiective și a unor aspecte subiective, greu de cuantificat și exprimat catitativ, o imagine concludentă se poate obține comparând atracțiile existente cu dotările turistice și intensitatea cererii. Aproape toți specialiștii din domeniu s-au pus de acord asupra faptului că gradul de valorificare se poate determina folosind indicatorii de caracterizare a dimensiunilor și structurii echipamentelor și ai circulației turistice. Comparațiile internaționale sunt de asemenea relevante. La toate acestea se mai pot adăuga și elementele referitoare la diversitatea formelor de turism, structura și calitatea serviciilor oferite ș.a.

O privire de ansamblu asupra modului și gradului de valorificare a potențialului turistic în municipiul nostru evidențiază, pe de o parte, eforturile făcute, de-a lungul timpului, în domeniul investițional și realizarea unor zone turistice de valoare, recunoscute și apreciate pe plan internațional, dar și rămânerea în afara circuitului turistic a unor perimetre de mare atracție, ceea ce reclamă, pentru perspectivă , o nouă concepție în valorificarea potențialului turistic. Un exemplu concret în acest sens îl constiuie pregătirea pentru organizarea Festivalului Internațional de Muzică Ușoară “CERBUL DE AUR”. Astfel, plenul Consiliului Județean a aprobat alocarea unor sume de bani pentru amenajarea unui platou de spectacole modern la Bastionul Țesătorilor (200 mil lei), precum și introducerea Turnului Negru în circuitul turistic (50 mil lei). Tot în acest context, consilierii județeni au aprobat cheltuirea a 800 mil lei pentru renovarea clădirii Casei Sfatului, din Piața cu același nume, precum și a 1,6 mld lei pentru clădirea Muzeului de Etnografie (situată lângă Biserica Neagră).

Aceleași insuficiențe se remarcă și în ce privește diversitatea formelor de turism sau calitatea serviciilor oferite. În concordanță cu aceste aprecieri, studiile de evaluare atestă, pentru România, un grad de valorificare a potențialului relativ modest, de 20 – 30 %.

Dezvoltarea turismului reprezintă pentru stațiunea montană Brașov, un obiectiv important al politicii economice, având în vedere efectele benefice asupra producției, consumului, ocupării forței de muncă, relațiile internaționale etc. , rolul său de factor stimulator al progresului, al creșterii. Dar, dinamica turismului este condiționată, în bună măsură, de realizările din alte ramuri și sectoare ale economiei, care din păcate nu sunt nici ele foarte dezvoltate. Or, relațiile sale de interdependență din economie impun corelarea creșterii turismului cu ritmurile dezvoltării de ansamblu și, implicit, integrarea dinamicii acestuia în strategia generală a evoluției economice.

Rezultatul firesc al acestor raporturi este înscrierea procesului de elaborare a strategiei dezvoltării turismului între atribuțiile fundamentale ale administrației naționale în domeniu, singura capabilă să asigure corespondența cu celelalte componente ale economiei, să definească , în mod obiectiv, locul acestuia între prioritățile creșterii economico – sociale.

Coordonarea dezvoltării turismului la nivel macroeconomic este argumentată și de particularitățile organizării acestuia, în principal, de fărâmițarea exagerată a agenților economici și, corespunzător, de raza lor limitată de acțiune, de puterea economică redusă, de viziunea îngustă asupra propriilor interese. Aceste trăsături fac imposibilă suportarea, de către agenții economici, a costurilor legate de elaborarea unei strategii (angajarea de specialiști, efectuarea de studii de piață) și, totodată, asigurarea caracterului obiectiv, echidistant al orientărilor în dezvoltarea turismului.

Pe de altă parte, dezvoltarea turismului, ca o oricărei alte ramuri a economiei, este determinată de existența resurselor specifice, de cantitatea și calitatea acestora, de modul de utilizare a lor și posibilitatea de a fi reînoite. Având în vedere că pentru turism resursele naturale au o semnificație deosebită și că reînnoirea lor este lentă și costisitoare, exploatarea exagerată a acestora – prin înscrierea unor ritmuri înalte ale creșterii turistice – , absența unor măsuri adecvate de protecție pot duce la deteriorarea sensibilă a atracțiilor și la limitarea dezvoltării turistice. Un exemplu de acest gen și din păcate real, este lacul din Noua care odinioară a fost un lac curat și frumos, pe care se practicau plimbările cu barca și hidrobicicleta, închiriate de la un centru specializat, dar din nefericire acum este acoperit cu un strat de murdărie și nimeni nu face nimic pentru a stopa acest proces continuu de degradare. Multe locuri – simbol al istoriei noastre sunt lăsate în uitare ori au rămas cu o imagine obișnuită, dintotdeauna care, neaducându-li-se nimic nou, nu mai stârnesc nimănui nici un interes (un alt exemplu este fântâna arteziană din fața Casei Armatei care a fost o splendoare de obiect arhitectonic, acoperită cu multe sculpturi, dar care a căzut pradă vandalismului și nici o încercare de refacere nu a fost începută).

Deci, dinamica turismului se va alinia potențialului resurselor, în principal naturale, între acestea și activitatea turistică existând o relație de tip determinist. Un exemplu concret la această afirmație ar putea fi crearea unui traseu direct Gară – Centru – Poiana Brașov, parcurs cu un Maxi Taxi, aparținând primăriei sau unuia dintre hotelurile orașului. Într-o primă fază, activitatea de Maxi Taxi s-ar putea desfășura pe trasee care nu sunt deservite de RAT BV, urmând ca o dată cu dezvoltarea acestui tip de servicii să fie preluate și unele dintre rutele deservite de RAT. În plus aș propune ca avizarea activităților de Maxi Taxi să se facă în urma licitării de către Primărie a rutelor și impunerea unor condiții de confort pentru călători, superioare celorlalte mijloace de transport în comun existente, a intervalelor orare, a numărului de angajați etc.

Dezvoltarea turismului în municipiul Brașov trebuie să țină seama de contextul economic, social și ecologic în care se înscrie. Toate acestea argumentează, odată în plus, necesitatea unei evoluții coordonate și controlate a turismului, integrarea lui în strategia generală a creșterii.

Raportându-se acestor exigențe, strategia dezvoltării turismului se referă la identificarea principalelor direcții / obiective, a modalităților / pârghiilor de realizare a lor și la evaluarea efectelor acestor obiective (politici) în plan economic, social, cultural, politic, ecologic. Totodată, pentru a fi viabilă, realistă, strategia dezvoltării turistice trebuie să fie suplă, flexibilă, obiectivele prevăzute să aibă un caracter indicativ, nu imperativ, să urmărească concertarea acțiunilor individuale ale agenților economici și colectivităților locale, să fie dublată de un sistem de pârghii eeconomice menit să asigure transpunerea în practică a obiectivelor.

Reînființarea Ministerului Turismului – ca organ al administrației publice centrale – cu atribuții în elaborarea, aplicarea, monitorizarea și evaluarea politicii naționale în domeniul turismului, era necesară – turismul fiind o componentă distinctă a economiei. Este nevoie de o măiestrie managerială, în turismul stațiunii montane Brașov, pentru desprinderea cât mai exactă a tendințelor actuale, construirea strategiilor turistice conform cerințelor interne și internaționale, organizarea și conducerea întregii activități practice pentru atingerea obiectivelor propuse în cadrul politicii turistice.

Recentele vizite ale ministrului turismului, dl. Agathon Dan Matei în străinătate, în special la Madrid, pun turismul românesc într-o lumină mult mai favorabilă decât până acum. Se încearcă în mod vizibil și prin mijloace reale, redresarea turismului și tratarea lui cu cât mai multă seriozitate și ridicarea lui la nivelul standartelor europene, așa cum merită de fapt, ținând cont că este o ramură importantă în economia municipiului Brașov.

Acest lucru poate fi argumentat prin atenția deosebită acordată turismului, prin mediatizarea lui (site-ul internet al orașului și județului Brașov), tot mai accentuată, prin implicarea mai profundă a forurilor competente, prin înmulțirea unităților turistice și a manifestărilor de gen și , nu în ultimul rând prin conștientizarea de toată lumea a faptului că potențialul turistic al Brașovului este imens și poate aduce beneficii județului.

În momentul actual, cel mai important lucru îl reprezintă consolidarea parteneriatului între Ministerul Turismului, Administrația publică locală, societățile turistice și zona privată. Astfel vom putea relansa rapid turismul. Trebuie să înlocuim lipsa de fonduri cu o investiție de inteligență. Aceasta este capitalul cu care am putea avea succes.

Se mai impune necesitatea stabilirii unui parteneriat între instituțiile culturale și agențiile de turism și realizarea unor proiecte comune cu administrația locală. O astfel de propunere pe baza acestui parteneriat, poate fi crearea unui nou serviciu , la început cu un tarif promoțional : tururi cu elicopterul deasupra stațiunii montane Brașov :

punctul de plecare necesită amenajarea de două suprafețe pentru decolare / aterizare în parcul din Centrul Civic

la cerere, pot fi oferite și alte circuite

zborurile se pot efectua cu 2 elicoptere, cu 4 respectiv 2 locuri, închiriate pe o perioadă de 1 an de la IAR Ghimbav – Brașov.

Acest program completează oferta generală de loisir și tratament a stațiunii montane Brașov.

Încercările și dificultățile ce le avem de parcurs, pentru a culege efectiv roadele noii civilizații turistice, vor fi foarte grele. Ar merita, ca fiecare dintre noi, să-i ajutăm pe membrii cabinetelor competente, să pună o cărămidă la temelia construcției unei societăți prospere , unde bogățiile materiale și spirituale ale orașului Brașov să nu fie distruse, ci sporite în continuu.

În continuare voi prezenta câteva dintre măsurile ce cred că ar trebui adoptate pentru relansarea economică a turismului brașovean :

modernizarea și diversificarea produsului turistic local cu accente pe elementele de specificitate – Brașovul să devină o destinație turistică cu specific propriu bine individualizat ;

amenajarea la standartele turistice europene de stațiune turistică pentru turism montan, cultural, ecoturism ;

modernizarea infracstructurii turistice ;

susținerea investițiilor în agrementul turistic :

dezvoltarea turismului de afaceri ;

atragerea de fonduri externe ;

dezvoltarea și creșterea calității activității de marketing și promovare a produsului turistic;

finalizarea privatizării societăților comerciale din turism ;

armonizarea legislației turistice actuale cu legislația U.E.;

finalizarea reformei legislative ;

program informatic al turismului ;

realizarea și armonizarea standartelor din turism cu standartele U.E.;

ridicarea calității forței de muncă din turism la standartele pieței internaționale ;

susținerea proiectului de construcție a unui centru de promovare a turismului autohton în orașul Brașov.

Obiectivele specifice în dezvoltarea durabilă a turismului vizează creșterea competitivității produsului turistic al Brașovului și a capacității sale concurențiale. Promovarea turismului trebuie acceptată la nivelul Guvernului, deoarece activități ca practicarea unor dobânzi real – pozitive sau întârzierea refacerii infrastructurii drumurilor naționale afectează promovarea produsului turistic.

În momentul de față sunt căutate standarte de performanță și stimulente pentru identificarea, protejarea și vânzarea destinațiilor turismului durabil. Sunt cunoscute, în acest sens, lăudabilele inițiative materializate în modelul Blue Flag și Green Flag international, cu care ar trebui și noi să luăm contact. Obiectivele acestora sunt în principal de a lucra în asociere cu organizațiile din industria turismului în scopul aducerii de îmbunătățiri mediului înconjurător. Ei ar verifica din punct de vedere ecologic produsele oferite, organizatorii și gazdele vacanțelor ecologice.

Evoluția societății contemporane face ca turismul să îmbrace haina vacanțelor active, a afacerilor, a îmbogățirii orizontului cultural, fapt care se raportează la schimbări de imagine prin prisma stilurilor arhitecturale. Noile soluții de design determină schimbarea informațiilor care ajung la clienți și reflectă raportul dintre așteptare și promisiune în materie de servicii turistice.

Prin intermediul mișcării post – moderniste se încearcă de fapt o recuperare a valorilor culturale, să se reconsidere istoria arhitecturală ca un fel de repertoar, unde prin tehnicile noi să se aducă o imagine de nou, prin care să se atragă mai mulți turiști.

După unii specialiști din domeniul turismului european : Ozer, Jencs, Venturi, Scully, există trei tipuri de atitudini specifice mișcării post – moderniste :

utilizarea limbajului arhitectural din trecut, amalgamat în forme de expresie noi ;

înțelegerea eclectismului actual din arhitectură și atragerea acestuia în turism, pentru a îmbogăți potențialul turistic :

deschiderea mișcării avangardiste din arhitectură către investițiile din industria turistică.

Aceste deziderate vor conduce la sporirea atractivității și a curiozității unor structuri turistice – hoteluri, restaurante, iar publicitatea va spori elementul de fascinație, prin prezentarea unei atmosfere speciale.

Turismul poate fi un promotor al globalizării și dezvoltării generale , durabile.

6. PROGRAM DE PROMOVARE TURISTICA A ZONEI BRASOV

Pentru a-și “împinge” produsele și serviciile turistice autohtone către consumatori, majoritatea firmelor se bazează, în principal, pe publicitate, pe promovarea vânzărilor și pe vânzarea personală. Ele folosesc publicitatea pentru a-și informa potențialii consumatori despre existența produsului turistic și pentru a le trezi interesul, iar promovarea vânzărilor pentru a-i stimula să cumpere produsul și vânzarea directă pentru a încheia tranzacția în mod efectiv. Succesul campaniei publicitare este judecat în funcție de rata de răspuns.

Primul scop al publicității este de a iniția turismul utilizând câteva tehnici operative :

prima se referă la exagerarea și estetizarea realului în limitele bunului simț, pentru a atenua micile imperfecțiuni ale unei destinații turistice ;

a doua include procesul de comunicare, care trebuie să fie cât mai deschis și diversificat, hotărâtoare fiind concordanța dintre afirmație și atitudine.

Astfel posibilitățile dezvoltării naturii, istoriei, culturii, firii umane pot fi evocate și provocate de turism, iar unele opțiuni pot create prin iluziile susținute prin sistemul comunicării. Curiozitățile și așteptările turiștilor trebuie formate în țările sau localitățile lor de origine ; cu cât orizonturile lor de cunoaștere sunt mai bune, cu atât dorința de a călători va fi mai mare.

În cazul acestui program de promovare turistică a zonei Brașov, va trebui pomovat un sistem de facilități de nivel economic prin care să se permită elevilor și studenților să aibă acces mult mai larg la bazele turistice din Brașov, dar nu numai pentru ei :

reducere pentru client fidel de 1- 5 %

reducere pentru luna de miere a tinerilor căsătoriți 1 – 4 %

reducere pentru tineret (18 – 24 ani) – 1 – 15 %

reducere pentru participanții la conferințe, turism de grup 1 – 25 %

Multe firme de turism vor trebui să iasă din inerție. Să renunțe la a mai privi târgurile și expozițiile internaționale de turism drept o simplă ocazie de cumpărături. Să învețe din această competiție acerbă care se duce pe planul internațional al turismului, pentru o “ marcă ” din ce în ce mai rară : turistul străin.

O altă propunere ar fi ca agențiile de turism să nu se încredințeze numai unei singure firme de PR ( Public Relations ) programul de promovare , ci mai multor agenții de publicitate.

Bibliografie selectiva

1. “ ECONOMIA TURISMULUI ” – curs de Ispas Ana

2. PAGINI AURII ( ediția 2000 )

3. “ BRASOVUL MEMORIAL ” de Ștefan Petraru și Constantin Catrina

Editura Sport – Turism , București , 1976

4. “ ECONOMIA TURISMULUI ” de Rodica Minciu

Editura Uranus , București , Ediția a II-a revăzută , 2001

5. SITE-ul INTERNET al Brașovului www.brașov.ro (05.03.2001)

“ HOTELUL – ECONOMIE SI MANAGEMENT ” de Nicolae Lupu

Editura All Beck , București , Ediția a II-a , 1999

“ TRANSILVANIA EXPRES ” din 27.05.2001, pag. 4 și din 20.05.2001, pag. 4

“ ROMANIA TURISTICA ” din 01.02.2001, pag. 2

“ TRIBUNA ECONOMICA ” din numărul 50, 15.12.1999, pag. 27

“ MANAGEMENTUL MARKETINGULUI ” de Philip Kotler

Editura Teora , București , mai 1999.