Introducerea In Circuitul Turistic

CUPRINS: pag.

Introducere ……………………………………………………………………………………………………..7

Capitolul I – Considerații generale asupra turismului rural românesc………………10

1.1. Definiții. Delimitare conceptuală. ………………………………………………………………..10

1.2. Scurt intoric………………………………………………………………………………………………11

1.3. Analiza pieței turismului rural românesc……………………………………………………….13

1.4. Regiunea Câmpiei și Dealurilor de Vest………………………………………………………..18

Capitolul II – Valențe ale turismului rural în județul Satu Mare. …………………….21

Capitolul III – Noi destinații agroturistice. ………………………………………………………31

3.1. Posibile destinații agroturistice. ………………………………………………………………….31

3.2. Descrierea comunei Apa. …………………………………………………………………………..32

Capitolul IV – Plan de afaceri propus pentru pensiunea Dariana. …………………….37

4.1. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT. ……………………………………37

4.1.1. Numele solicitantului. …………………………………………………………………………………37

4.1.2. Obiectul de activiate. ………………………………………………………………………………….37

4.1.3. Forma juridică a solicitantului  și un scurt istoric al solicitantului. ……………………37

4.1.4. Structura capitalului social și evoluția acestuia de la înființare. ……………………….38

4.1.5. Administratorii societății. ……………………………………………………………………………39

4.1.6. Informații referitoare la locul desfășurării activității solicitantului. …………………..40

4.1.7. Litigii (îin desfășurare). ………………………………………………………………………………40

4.2. DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE. …………………………………………………….41

4.2.1. Istoricul activității. ……………………………………………………………………………………..41

4.2.2. Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului………..42

4.2.3. Politica de aprovizionare. Furnizori de materii prime. …………………………………….43

4.2.4. Politica de desfacere. Canale de distribuție. …………………………………………………..46

4.3. PREZENTAREA PROIECTULUI. …………………………………………………………………47

4.3.1. Obiectivele proiectului. ……………………………………………………………………………….48

4.3.2. Descrierea tehnică a proiectului. …………………………………………………………………..49

4.3.3. Managementul proiectului. ………………………………………………………………………….51

4.3.4. Lista de achiziții și sursele de achiziții pentru: activele ce fac obiectul proiectului/ materiile prime pentru punerea în funcțiune a proiectului. ………………………………………..52

4.3.5. Personal și instruire. ……………………………………………………………………………………54

4.3.6. Graficul estimat al proiectului………………………………………………………………………54

4.3.7. Impactul proiectului asupra dezvoltării zonei și a mediului de afaceri. ……………..56

4.4. PROIECTE FINANCIARE ȘI INDICATORI FINANCIARI …………………………….57

4.4.1. Bazele de productie. ……………………………………………………………………………………57

4.4.2. Proiectia contului de profit si pierdere (pe cinci ani). ………………………………………60

4.4.3. Proiectia fluxului de numerar (pe cinci ani). ………………………………………………….61

4.4.4. Valorile indicatorilor financiari. …………………………………………………………………..62

Capitolul V – Concluzii si propuneri………………………………………………………………..66

Anexe…………………………………………………………………………………………………………………68

Bibliografie…………………………………………………………………………………………………………73

=== Introducerea in circuitul turistic al localitati Apa din Sat ===

CUPRINS: pag.

Introducere ……………………………………………………………………………………………………..7

Capitolul I – Considerații generale asupra turismului rural românesc………………10

1.1. Definiții. Delimitare conceptuală. ………………………………………………………………..10

1.2. Scurt intoric………………………………………………………………………………………………11

1.3. Analiza pieței turismului rural românesc……………………………………………………….13

1.4. Regiunea Câmpiei și Dealurilor de Vest………………………………………………………..18

Capitolul II – Valențe ale turismului rural în județul Satu Mare. …………………….21

Capitolul III – Noi destinații agroturistice. ………………………………………………………31

3.1. Posibile destinații agroturistice. ………………………………………………………………….31

3.2. Descrierea comunei Apa. …………………………………………………………………………..32

Capitolul IV – Plan de afaceri propus pentru pensiunea Dariana. …………………….37

4.1. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT. ……………………………………37

4.1.1. Numele solicitantului. …………………………………………………………………………………37

4.1.2. Obiectul de activiate. ………………………………………………………………………………….37

4.1.3. Forma juridică a solicitantului  și un scurt istoric al solicitantului. ……………………37

4.1.4. Structura capitalului social și evoluția acestuia de la înființare. ……………………….38

4.1.5. Administratorii societății. ……………………………………………………………………………39

4.1.6. Informații referitoare la locul desfășurării activității solicitantului. …………………..40

4.1.7. Litigii (îin desfășurare). ………………………………………………………………………………40

4.2. DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE. …………………………………………………….41

4.2.1. Istoricul activității. ……………………………………………………………………………………..41

4.2.2. Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului………..42

4.2.3. Politica de aprovizionare. Furnizori de materii prime. …………………………………….43

4.2.4. Politica de desfacere. Canale de distribuție. …………………………………………………..46

4.3. PREZENTAREA PROIECTULUI. …………………………………………………………………47

4.3.1. Obiectivele proiectului. ……………………………………………………………………………….48

4.3.2. Descrierea tehnică a proiectului. …………………………………………………………………..49

4.3.3. Managementul proiectului. ………………………………………………………………………….51

4.3.4. Lista de achiziții și sursele de achiziții pentru: activele ce fac obiectul proiectului/ materiile prime pentru punerea în funcțiune a proiectului. ………………………………………..52

4.3.5. Personal și instruire. ……………………………………………………………………………………54

4.3.6. Graficul estimat al proiectului………………………………………………………………………54

4.3.7. Impactul proiectului asupra dezvoltării zonei și a mediului de afaceri. ……………..56

4.4. PROIECTE FINANCIARE ȘI INDICATORI FINANCIARI …………………………….57

4.4.1. Bazele de productie. ……………………………………………………………………………………57

4.4.2. Proiectia contului de profit si pierdere (pe cinci ani). ………………………………………60

4.4.3. Proiectia fluxului de numerar (pe cinci ani). ………………………………………………….61

4.4.4. Valorile indicatorilor financiari. …………………………………………………………………..62

Capitolul V – Concluzii si propuneri………………………………………………………………..66

Anexe…………………………………………………………………………………………………………………68

Bibliografie…………………………………………………………………………………………………………73

Listă tabele

Tabel 4.1 – Structură acționariat…………………………………………………………………………….38

Tabel 4.2. – Date de identificare ale acționarilor………………………………………………………38

Tabel 4.3. – Administratorii societatii…………………………………………………………………..39

Tabel 4.4. – Cenzorii societatii………………………………………………………………………………39

Tabel 4.5. – Puncte de lucru…………………………………………………………………………………..40

Tabel 4.6. – Litigii In calitate de Reclamant…………………………………………………………….40

Tabel 4.7. – Litigii In calitate de Parat…………………………………………………………………….40

Tabel 4.8. – Revendicări……………………………………………………………………………………….41

Tabel 4.9. – Mijloace fixe, cu exceptia terenurilor, aflate in patrimoniul societatii in prezent……………………………………………………………………………………………42

Tabel 4.10. – Terenuri aflate în patrimoniul societății……………………………………………….43

Tabel 4.11. – Principalii furnizori de materii prime………………………………………………….43

Tabel 4.12. – Principalii furnizori de materii auxiliare………………………………………………44

Tabel 4.13. – Principalii furnizori de servicii…………………………………………………………..45

Tabel 4.14. – Datele de identificare ale principalilor clienți……………………………………….46

Tabel 4.15. – CV Responsabilul legal…………………………………………………………………….51

Tabel 4.16. – CV Responsabilul tehnic…………………………………………………………………..52

Tabel 4.17. – Lista de achizitii active……………………………………………………………………..52

Tabel 4.18. – Lista de achizitii materii prime…………………………………………………………..53

Tabel 4.19. – Grafic angajare personal……………………………………………………………………54

Tabel 4.20. – Graficul de realizare a întregii investiții………………………………………………54

Tabel 4.21. – Costurile de deviz pentru lucrările prevăzute……………………………………….55

Tabel 4.22. – Graficul de desfășurare a activităților………………………………………………55

Tabel 4.23. – Achiziționare echipamente si software………………………………………………..55

Tabel 4.24. – Achiziționarea și instalearea mașinilor și utilajelor……………………………….56

Tabel 4.25. – Servicii de cazare……………………………………………………………………………..58

Tabel 4.26. – Proiectia contului de profit si pierdere (pe 5 ani)………………………………….60

Tabel 4.27. – Proiectia fluxului de numerar (cash-flow)(pe 5 ani)………………………………61

Listă figuri

Figura 2.1. – Harta zonelor și obiectivelor turistice din județul Satu Mare…………….21

Figura 2.2. – Ștrand termal Satu Mare…………………………………………………………………24

Figura 2.3. – Sport de iarnă la Sâmbra Oilor…………………………………………………………24

Figura 2.4. – Zona montană Luna Șes …………………………………………………………………25

Figura 2.5. – Biserica din lemn din Corund ………………………………………………………….25

Figura 2.6. – Certeze –Sculptură din lemn…………………………………………………………25

Figura 2.7. – Rezervația dacilor liberi de la Medeșul Aurit…………………………………….26

Figura 2.8. – Ruinele cetatii Ardud………………………………………………………………………27

Figura 2.9. – Hotel Dacia……………………………………………………………………………………28

Figura 2.10. – Hotel Dacia……………………………………………………………………………………28

Figura. 2.11. – Muzeul în aer liber din Negresti-Oaș ……………………………………………… 29

Figura 2.12. – Turnul pompierilor …………………. ………………………………………………….. 29

Figura 2.13. – Festivalul Sâmbra Oilor…………………………………………………………………..30

Figura 2.14. – Sâmbra Oilor………………………………………………………………………………30

Figura 3.1. – Localizarea comunei Apa……………………………………………………………..32

Figura 3.2. – Biserica Ortodoxă din comuna Apa………………………………………………..33

Figura 3.3. – Biserica reformată din comuna Apa ……………………………………………34

Figura 3.4. – Casa memorială dr. Vasile Lucaiu (exterior și interior)……………………..34

Figura 3.5. – Baza de agrement din jurul balastierei Apa………………………………………..35

Figura 3.6. – Balastiera Apa……………………………………………………………………………….36

Figura 3.7. – Mănăstirea Lunca Apei…………………… …………………………………………….36

Listă grafice

Grafic 1.1. – Evoluția numărului pensiunilor agroturistice din România, în perioada 1997-2003………………………………………………………………………….14

Grafic 1.2. – Evoluția numărului turiștilor cazați în pensiunile agroturistice din

România, în perioada 1997-2003……………………………………………………..15

Grafic 1.3. – Sosiri ale turiștilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, în anul 2005………………………………………………………….17

Grafic 4.1. – Principalii clienți ai asociației…………………………………………………………….46

Listă anexe

Anexa 4.1. Tabel cu pricipalii clienți ai asociației…………………………………………………….68

Anexa 4.2. Lista produselor din meniu………………………………………………………………..69

Anexa 4.3. Cadru legislativ

INTRODUCERE

Problematica studiată.

Satul românesc – în general, și cel cu vocație turistică – în special, reprezintă un produs turistic inedit în egală măsură pentru piața națională cât și pentru cea mondială. Pe de altă parte satul turistic românesc poate contribui la descoperirea țării noastre – ca posibilă destinație turistică, creând interesul față de România ca loc ce oferă o largă gamă de experiențe, de vacanțe de calitate și chiar oportunități de afaceri.[6]

Numeroase studii legate de dezvoltarea turismului rural românesc au scos in evidenta potentialul agroturistic al regiunii turistice Dealurile și Campia de Vest. Asemenea altor regiuni ale țarii și in aceasta zona se poate vorbi despre o lipsa a spatiilor de cazare sau despre lipsa serviciilor calitative. Analizând raportul pret / calitate al ofertei agroturistice se poate observa faptul ca deși prețurile sunt asemănătoare celor din tarile dezvoltate, calitatea serviciilor lasă de dorit, având inca mult de recuperat pentru a ajunge din urma tarile cu tradiție in turismul rural.

Satul românesc reunește importante locuri pitorești, montane, riverane; inestimabile moșteniri religioase și culturale; ape minerale și termale; floră și faună inedită; vechi tradiții, apreciate și respectate pe plan internațional: artă și meșteșuguri

(teatru, muzică, poezie, dans, pictură, sculptură); gamă variată și de bună calitate de atracții și facilități. Toate aceste caracteristici ale satului românesc se regăsesc intr-o pondere variabilă in potențialul agroturistic al comunei Apa.

Putem scoate astfel in evidenta anumite caracteristici specifice ale acestei comune, ca reprezentant al satului tradițional românesc cum ar fi păstrarea obiceiurilor și traditiilor specifice zonei, obiceiurile culinare specifice și stilul de viata al locuitorilor care reprezită o veritabilă atractie turistică, și la care se adaugă: situarea comunei pe drumul național 1C care leagă localitatea de frontieră Petea (deschisă de acum și transportului auto de marfă ) cu Baia Mare; amplasarea în zona turistică Apa – la numai 4 km de lacul și zona de agrement Apa; existența unei bogate zone agricole, cu un ridicat potențial agricol și zootehnic; amplasarea la jumătatea distanței dintre Satu Mare și Baia Mare.

Se poate observa că deși comuna Apa este o zonă cu un potential turistic ridicat, acest potential nu este in momentul de fața valorificat la capacitatea lui maximă și mai ales se confrunta cu lipsa spațiilor de cazare și a serviciilor turistice de calitate.

Absenta serviciilor de parking și cazare pentru cei care tranzitează România, venind din Ungaria, cat și pentru turistii autohtoni, reprezinta o adevarată oportunitate care poate fi valorificată cu succes.

Astfel în această zonă se conturează posibilitatea unor investiții, pe mai multe planuri, pentru dezvoltarea turismului, in unitați de cazare si restaurație. Pentru o bună dezvoltare a turismului rural in această zonă se impune astfel crearea unei pensiuni agroturistice care să satisfacă cererea turistică. De asemenea ca și servicii conexe se impune existența unei parcări pentru T.I.R.-uri și a unor grupuri sanitare care sa deservească aceasta parcare.

În concluzie, problematica studiată este legată de lipsa unor servicii turistice adecvate in acestă zonă și de posibilitatea creeri unei pensiuni agroturistice prin investiții personale si atragerea de fonduri SAPARD.

2. Obiectivele lucrării.

Prin acestă lucrare s-a încercat sa se demonstreze existența unui real potential agroturistic al comunei Apa, din județul Satu Mare. De asemenea s-a dorit scoaterea în evidentă a unei nevoi nesatisfacute existentă pe piața serviciilor turistice, nevoie din care rezultă oportunitatea creerii unei pensiuni agroturistice.

Propunerea unui plan de afaceri are ca și obiective principale sa demonstreze faptul că este posibilă creearea unei pensiuni agroturistice în acestă zonă și faptul că aceasta poate fi și profitabilă.

3. Etapele cercetării și elaborării lucrării.

Lucrarea este concepută din două părți, o parte teoretică și o a doua, care este partea practica, reprezentată de propunerea unui plan de afaceri.

Primul capitol are scopul de a face anumite lămuriri cu privire la terminologia utilizată, istoricul turismului rural românesc si de asemenea de a face o scurtă analiză a stiuației reale a turismului rural in acest moment in România. Tot aici intra si o descriere a regiunii turistice din care face parte comuna Apa pentru a desprinde anumite aspecte caracteristice.

In capitolele urmatoare am încercat sa aduc argumente si sa găsesc mai multe detalii despre specificul evolutiei turismului in judetul Satu Mare si in special a turismului rural pentru a vedea care este potențialul zonei si de asemenea care sunt problemele cu care se confruntă.

In capitolul IV am incercat sa propun un plan de afaceri care ar putea candida pentru obtinerea unei cofinantări SAPARD. Acest plan a fost realizat cu date culese din zona si cu date obtinute prin ajutorul Incubatorului de Afaceri din Baia Mare.

În toate aceste capitole au fost folosite date si materiale culese din studii în domeniu turismului rural.

Capitolul I

Cosiderații generale asupra turismului rural românesc

1.1. Definiții. Delimitare conceptualǎ.

Climatul creat de o societate în continuă schimbare, tot mai conștientă de aspectele ecologice, care reclamă o nouă calitate a vieții și care ține seama de efectele negative ale turismului masiv, a pus bazele renașterii turismului în zonele rurale. [4]

Pentru a înțelege foarte clar la ce anume ne referim atunci când vorbim de turism rural trebuie să vedem câteva ditre definițiile și explicațiile date de către mai multe persoane autoriazate în domeniu. Este nevoie de o delimitare conceptuala mai ales între termenul de turism rural și cel de agroturism care poate fi confundat la prima vedere.

Conform Manifestului Turismului Rural (Franța, 1955), prin turism rural se înțelege „întreaga valorificare turistică a lumii rurale, care are ca protagonist și destinatar al profitului său propria societate rurală", lăsând la o parte interpretările care încearcă să vadă turismul rural ca pe un apendice al exploatării agrare.

În accepțiunea Organizației Mondiale a Turismului și a multor organizații europene de turism rural, turismul rural este “o formă a turismului care include orice activitate turistică organizată și condusă în spațiul rural de către populația locală, valorificând resursele turistice locale (naturale, cultural-istorice, umane) precum și dotările, structurile turistice, inclusiv pensiunile și fermele agroturistice”.[6]

Turismul rural îmbrățișează toate activitățile turistice derulate în mediul rural, având drept scop valorificarea potențialului natural și uman al satelor. Aceasta are caracter permanent și dispune de o structură de primire eterogenă, reprezentată nu doar prin gospodariile țărănești, ci și prin campinguri, popasuri turistice, sate de vacanță cu bungalouri sau vile grupate în jurul unor spații comune pentru masă, distracții sportive etc.[2]

În acest caz activitatea de bază a persoanelor implicate este prestarea unor servicii turistice, iar veniturile realizate au caracter permanent. Acest tip de turism are ca spațiu de desfașurare spatiul rural, satul romanesc.

Agorturismul reprezinta actiunea de deplasare a unei persoane intr-o localitate rurala nepoluata, pitoreasca, având specific agrar. Aceasta este finalizată prin șederea (sejurul) pentru o durată de cel puțin 24 de ore intr-o gospodarie țărăneasca, consumul de produse locale alimentare și nealimentare, și coabitarea, observația, asistența și coparticiparea în comunitataea sociala locala, prin respectarea normelor ce fac posibila intreaga actiune.[2]

1.2.Scurt istoric.

Activitatea turistica în spatiul rural românesc se practica din totdeauna [2], dar se practica spontan, întamplator și neorganizat materializându-se prin cazarea vizitatorilor ocazionali ai unei așezari rurale la cetațeni (fenomenul se inregistreaza din anii 1920-1930). Începutul turismului rural în România se situează în jurul anilor ’30 și se leagă de valorificarea resurselor turistice montane și balneare. Ca urmare se concentrează în zonele Bran-Rucăr, Valea Oltului, Harghita-Covasna. În jurul stațiunilor turistice de renume respectiv în zonele rurale limitrofe acestora se oferă cazare pe timpul verii, în case; ulterior activitatea se dezvoltă ajungându-se până la construirea de pensiuni turistice.[3]

După cel de al doilea război mondial și intrarea comunismului, activitatea se diluează până la dispariție. Reluarea turismului rural se face în perioada anilor 1973 – 1974, când la cererea Ministerului Turismului din guvernul socialist se lansează acțiunea de „identificare” a 33 de „sate turistice” din toate zonele etnografice și a gospodăriilor țărănești pentru omologare. Ulterior au fost atestate 13 sate și au funcționat doar două: Lerești (jud.Argeș) și Sibiel (jud.Sibiu). Din faza de promisiune vocationala cu perspective de dezvoltare, activitatea turistica a evoluat la stadiul unei activitati socio-economică clar conturate, care beneficiază de pârgiile legislative și institutionale corespunzatoare.[6]

În România, primele actiuni turistice organizate în mediul rural s-au consemnat incepând cu anii 1967-1968, pentru grupe de turiști aflați pe litoralul romanesc al Mării Negre și Delta Dunării.

Un alt moment semnificativ s-a inregistrat în anul 1972, cand în urma unui studiu realizat de Centru de Cercetari pentru Promovarea Turismului International, s-au stabilit în urma Ordinului Ministerului Turismului (OMT) nr. 297 ca pot fi introduse în turismul intern și international 118 localitati rurale.

Practicarea în mod organizat a turismului rural a început însă după anul 1989, cu concentrare în zona montană a țării, a cărei populație numără cca.1,7 mil. locuitori și peste 600 mii gospodării familiale.

Incepând cu anul 1992 România a beneficiat de Programul PHARE pentru turism care s-a derulat în două etape până în anul 1997, având alocate fonduri de cca. 9,5 mil. ECU pentru:

dezvoltare instituțională;

pregătirea personalului;

elaborarea strategiilor de dezvoltare;

pentru grant-uri în turism și cofinanțarea unor proiecte de dezvoltare.

Pentru dezvoltarea turismului rural au fost alocate cca. 900.000 ECU în perioada 1995-1997. În acest context și sub coordonarea autorității administrației publice centrale în domeniul turismului (permanent modificată ca formă instituțională creând instabilitate din punct de vedere al continuității instituționale) s-a acționat pe următoarele direcții-cadru de dezvoltare și organizare: a.) legislație, prin crearea cadrului legal general pentru: desfășurare a activității de turism rural; omologare și clasificare a structurilor turistice de cazare din turismul rural; susținerea activității prin acordarea de facilității și subvenții;

b.) evaluare a patrimoniului rural și a posibilităților de integrare în sistemul turistic european prin elaborarea de studii de către Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Turism; susținerea înființării și dezvoltării a unei rețele organizații non-guvernamentale și a Asociației Naționale a Turismului Rural, Ecologic și Cultural (A.N.T.R.E.C.) prin care s-a derulat și secțiunea de dezvoltare a turismului rural din programul PHARE.

1.3.Analiza pieței turismului rural românesc

Studiile care au analizat turismul rural românesc și piața turistică externă a turismului rural, prin comparație au scos în evidență atuu-rile ofertei românești în domeniu aceasta, care se particularizează prin:

ponderea ridicată a cadrului natural montan virgin, în componență naturală, nemodificată;

conservarea elementelor vechi de civilizație rurală și aplicarea lor în viața de zi cu zi;

prezența unor tradiții și valori etnofolclorice reprezentative(arhitectura populară, meșteșuguri, folclor și port popular, sărbători folclorice și obiceiuri populare, etc.).

ospitalitatea românească cu influențe de tip latin, obiceiurile gastronomice de la marile sărbători religioase creștin ortodoxe;

cură de fructe și alte produse de pădure, consumul de alimente proaspete bio și ecologice la preturi foarte mici, practicarea terapiei ocupaționale și inițierea în tainele medicinii naturiste populare românești.

integrarea în viața comunităților rurale foarte vechi și trăirea atmosferei specifice acestora;

un număr mare de vorbitori de limbi străine de largă circulație internațională; facilitatea în a înțelege și a vorbi limbi străine

Ritmul constant crescător al veniturilor din turismul rural chiar dacă nivelul nu atinge cote de boom economic a determinat creșterea numărului de pensiuni turistice rurale și agroturistice iar în unele situații de concentrare a lor realizând adevărate “micro – stațiuni de turism rural”.[5]

Scara: Ox : 1 cm = 1 an ;

Oy : 1 cm = 50 pensiuni agroturistice

Grafic 1.1. Evoluția numărului pensiunilor agroturistice din România,

în perioada 1997-2003

Sursa: www.INSSE.ro

Scara: Ox : 1 cm = 1 an

Oy : 1 cm = 4844 turiști

Grafic 1.2. Evoluția numărului turiștilor cazați

în pensiunile agroturistice din România, în perioada 1997-2003

Sursa: www.INSSE.ro

Un rol deosebit de important în valorificarea ofertei turistice a turismului rural l-a avut promovarea agresivă prin participarea la majoritatea târgurilor de turism interne și internaționale cu standuri proprii.

Cercetatorii constata că pentru o mai bună apreciere a produsului turistic rural românesc este necesară acordarea unei atenții suplimentare: serviciilor de cazare, programelor turistice promovate, agrementului și animației, dotărilor sportive, dar mai ales factorului uman. [3]

Legat de calitatea și specializarea factorului uman este necesară atragerea în mișcarea turistică rurală a dascălilor (învățători și profesori), a profesorilor de educație fizică și antrenorilor (respectiv a bazelor sportive școlare și sătești), a instructorilor căminelor culturale, a custozilor muzeelor și colecțiilor sătești. Nu în ultimul rând un rol important îl pot juca în activitățile turistice, sub multiple forme, slujitorii bisericilor și mănăstirilor aflate în zonele rurale. Locuitorii satelor și așezărilor rurale cu vocație turistică împreună cu administrațiile locale trebuie să realizeze demersurile necesare pentru repararea, modernizarea și întreținerea căilor de acces. Se impune:

• o inventariere a stării căilor de acces și, funcție de starea acestora și nivelul echipamentelor turistice se pot crea produse turistice rurale pentru autoturisme de teren 4 x 4 și chiar circuite tematice pentru aceiași automobiliști. Activitatea presupune, în același timp, semnalizarea localităților incluse în circuitul turistic rural, a fermelor și pensiunilor turistice, precum și realizarea – împreună cu specialiști din cadrul Institutul de Cercetare pentru Turism, Prodomus, Federația Română pentru Dezvoltare Montană, ș.a. a unor hărți ale zonelor de interes turistic;

• crearea unui interes major în rândul deținătorilor de ferme și pensiuni turistice, în egală măsură în rândul tinerilor din mediul rural pentru învățarea limbilor străine (engleza, franceza, germana etc.);

• preocupare în rândul practicanților turismului rural românesc – în calitate de prestatori – și a asociațiilor acestora pentru: animație, timpul liber al oaspeților (mai ales în condiții de vreme nefavorabilă), distracții, hobby-uri și pasiuni (săli de proiecții diapozitive, video, cinema, spectacol, muzee, demonstrații meșteșugărești etc.);

• realizarea de centre de informații turistice, birouri de dispecerizare și rezervare. Colaborare posibilă cu ACR, serviciile de informare turistică din aeroporturi, gări, vamă, frontieră etc., în vederea oferirii de detalii, pliante, hărți pentru potențialii turiști individuali și realizarea unor servicii de ”întâmpinare” (sosire – recepție) care să confere turistului siguranță, încredere, înlăturând confuzia și amatorismul.[6]

Grafic 1.3. Sosiri ale turiștilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, în anul 2005

Sursa: Cadrul regional strategic de dezvoltare 2007-2013 al regiunii de dezvoltare Nord-Vest

Concluzionând asupra analizei realizate, putem aprecia că realizând reglaje calitative, conștientizând și practicând în condiții de exigentă sporită, de la un sezon la altul, produsul turistic rural românesc se va putea impune pieței europene în primă fază, pieței nipone și nu în ultimul rând pieței americane. Cert este că acest produs este cristalizat și evoluția sa viitoare depinde de implicarea specialiștilor, a profesioniștilor proprii și a tur-operatorilor, dar mai ales de factorul uman implicat în aceste activități.[6]

1.4. Regiunea Campiei și Dealurilor de Vest

Regionarea turistică pune în evidență o serie de factori implicați, factori statici și dinamici. Teritoriul României a fost divizat în 14 regiuni turistice:

Regiunea Câmpiei și a Dealurilor de Vest,

Regiunea turistică Oaș-Maramureș-Obcinele Bucovinei,

Regiunea Munților Apuseni,

Regiunea depresiunii Transilvaniei,

Regiunea Munților Poiana Ruscă,

Regiunea Munților Banatului,

Regiunea grupei centrale a Carpaților Orientali și Subcarpaților Moldovei,

Regiunea turistică a Podișului Moldovei,

Regiunea Curburii Carpatice,

Regiunea turistică a Carpaților Meridionali,

Regiunea Subcarpaților Getici,

Regiunea Câmpiei Române

Regiunea Podișului Dobrogei

Regiunea Delta Dunării.

Localitatea Apa, din Județul Satu Mare, face parte din Regiunea turistică a Campiei și Dealurilor de Vest. Acestă regiune se desfășoară în vestul țarii, înspre frontiera cu Iugoslavia și Ungaria, spre apus, respectiv ontraforturile, Carpaților Occidentali, ale jugului intracarpatic și pe o distanță redusă, ale Carpaților Orientali, spre răsărit. Regiunea se evidențiază pregnant sub aspectul funcționalități turistice, alcătuind un sistem de baze și căi de comincație polarizat de o axă orientată nord-sud, pe aliniamentul Satu Mare – Timișoara, al principalelor centre urbane.

Potențialul atractiv al regiunii se compune din ambele categorii de obiective, naturale și antropice, aflate ca pondere, într-un echilibru relativ. Însușirile recreative ale reliefului sunt modeste, urmare a extensiunii deosebite a câmpiei, plane, monotonă. Mai diversificat morfologic este teritoriul Dealurilor Banato – Crișene (Măgura Șimleu, Culmea Codru, Dealu Mare) cu măguri cristaline a căror țâșnire brusca în peisaj realizează contraste pitorești și sectorul de defileu al Barcâului (la Marca) cu fragmentarea generată de văi și eroziune fluviatilă.

Resursa naturală de maximă importanță o reprezintă apele termale cantonate în orizonturile acvifere ale Câmpiei (două la Oradea și trei la Timișoara ) dar și în perimetrul deluros. Dealurile Crasnei, Dealurile Ghepișului. Lor li se asociază apele minerale din dealurile Lipovei și Buziașului. de la Lipova, Buziaș și de la Calacea. Hidrografia contribuie la zestrea turistică și prin râurile de suprafață (Someș, Crișuri, Mureș, Timiș) cu facilități pentru agrement nautic sau pescuit sportiv.

Indicele climato-turistic primește valori ridicate vara, când durata timpului frumos crește. Influențele vestice imprimă o tentă mai blândă climatului hibernal, zăpada etalându-și funcția recreativă, pentru o scurtă perioadă (decembrie-februarie) în dealurile mai înalte.

Rolul elementelor biogeografice în diversificarea ofertei atractive se rezumă la efectul de insulă al pădurilor de stejar și la fauna cinegetică specifică acestui etaj: mistreț, iepure, vulpe, fazan. În lacul Pețea, vegetează Nymphaea lotus thermalis, un relict tropical apreciat de turiști iar în râuri și lacurile de acumulare, pescuitul oferă celor pasionați un divertisment în plus.

Dintre elementele de ordin antropic care îmbogățesc zestrea actuală a turismului rețin atenția castrele Romane de la Marghita și Porolissum; cetățile feudale Biharia, Ardud, Jdioara, Șimleul Silvaniei și Lipova, Șiria; castelele de la Carei, Curtici, Macea, Conop, etc. Dintre obiectivele religioase se amintesc Catedralele de Timișoara, Oradea și Satu-Mare; mănăstirile Partoș, Săraca, Povârgina; bisericile din Acâș, Apa, Țileagd, etc. sunt puncte care atrag un numâr mare de turiști. La acestea se adaugă Muzeul Banatului din Timișoara, Muzeul Țării Crișurilor din Oradea precum și tradițiile și obiceiurile zonelor folclorice Sălaj, Bihor, Arad, Satu Mare și Banat care contribuie decisiv la dezvoltarea turismului și a diferitelor forme de turism rural.

Stadiul dezvoltării infrastructurii turistice este contrastant. Pe lângă anumite centre urbane, unde se concentrează baze de mare capacitate din categoria hotelurilor (Timișoara, Arad, Oradea, Satu Mare) s-au afirmat câteva stațiuni, între care Băile Felix și 1 Mai. Apele termale se exploatează în scopuri recreative și curative la Beltiug, Satu-Mare, Carei, Tășnad, Marghita, Boghiș, Oradea, Timișoara, Tremia Mare, în complexe sanatoriale dar și în bazine sau ștranduri orășenești sau comunale, deschise publicului larg.

Apele minerale carbogazoase, feruginoase sau calcice indicate în tratarea afecțiunilor tubului digestiv, cardiovasculare sau renale au generat o serie de baze dependente de exploatarea acestora (Băile Ținca, Lipova, Ivanda, Calacea și Buziaș).

De-a lungul șoselelor E60 și E70 și a șoselei Satu Mare – Timișoara s-au construit în ultimii ani un numâr apreciabil de cabane și popasuri ce oferă servicii de cazare și alimentație publică.

Regiunea este definită de un turism mixt, curativ – culturalizanti și abia subsidiar unul recreativ. Resursele sale îndreptățesc o specializare în domeniile amintite, cu accentul pus pe bazele mici, mai flexibile la opțiunile cererii și mai ușor adaptabile la restructurările funcționale. Prin poziția geografică această zonă permite formularea primelor impresii despre România pentru turiștii externi veniți dinspre vest.

Capitolul II

Valențe ale turismului rural în județul Satu Mare

Figura 2.1. Harta zonelor și obiectivelor turistice din județul Satu Mare

Sursa: www.cjsm.ro

Situat în partea de nord-vest a României, județul Satu Mare (4.405 km pătrați) este una din porțile principale ale României, având granițe cu Ungaria și Ucraina. Având un climat temperat-continental, județul Satu Mare a fost populat cu mai mult de 100.000 de ani î.Hr., oamenii locuind pe terasele înalte din Țara Oașului (Remetea-Oaș, Boinești, Calinești-Oas etc.). În această regiune Dacii au creat în circa 1000 de ani, o civilizație dezvoltată, în special la Medieșu-Aurit. Situat la intersecția unor drumuri comerciale importante, având nenumărate resurse naturale, județul Satu-Mare (atestat documentar din 1181) a avut o istorie tumultoasă, cu evenimente memorabile. Puternice cetăți ale căror ruine se află în Satu Mare, Ardud, Mediesu-Aurit, Tamaseni, Carei, etc., biserici romane (Acas, secolul XIII), biserici gotice (Ardud, Enu-Sancrai, Beltiug) dovedesc continuitatea locuitorilor din aceste tinuturi.[10]

În epoca modernă judetul Satu Mare se mandreste cu personalitati care au activat în spiritul umanismului: arhiepiscopul Grigore Maior, fondator de scoli, Francis Kolcsey, luptator pentru libertate si justitie socială, doctor Vasile Lucaciu, aparător al populatiei romanești din Satu Mare si Transilvania, poetul maghiar Ady Endre, pictorul Aurel Popp. Secolul XX a marcat profund judetul Satu Mare prin cele doua razboaie mondiale si prin Unirea Transilvaniei cu Romania pe 1 Decembrie 1918. Creat de sculptorul Vida Gheza în 1964, monumentul de la Carei este reprezentativ pentru secolul al XX-lea, un secol cu razboaie si catastrofe naturale, dar de asemenea un secol de mari progrese si speranțe dupa Decembrie 1989. Aici se gasesc multe muzee care asteapta sa fie vizitate: Muzeul Judetului (arheologie si stiințele naturii); Muzeul Orasului Tăsnad (istoria si etnografia orasului); Muzeul Tarii Oasului din Negresti-Oas, fondat în 1972 (muzeu de etnografie în aer liber); Muzeul Etnografic al Svabilor din Petresti cu peste 200 de exponate cat si Rezervatia Dacilor Liberi de la Mediesu-Aurit.[13]

Unul dintre cele mai importante avantaje pe care le oferă județul este fără îndoială cel al amplasării geografice deosebit de atractive: granița comună cu Ucraina și Ungaria, municipiul Satu Mare situat destul de aproape de patru capitale europene: București, Viena, Budapesta și Bratislava și la doar 50 km de autostrada M3 care leagă estul de nordul Europei prin estul Ungariei.

Organizarea administrativ teritorială a județului Satu Mare cuprinde 61 de localități din care 2 municipii (Satu Mare și Carei), 4 orașe (Negrești Oaș, Tășnad și Ardud) precum și 55 de comune care cuprind 226 de sate. Populația este 369.096 locuitori (recensământ 2002), cu desitatea de 83,5 locuitori pe km2. Pe teritoriul județului conviețuiesc în armonie români (58%), maghiari (35%), germani (2%) și alte naționalități (5%).[10]

Infrastructura județului este constituită din:

– Aeroportul Internațional, situat la 14 km de centrul orașului, pe care operează cursa Satu Mare – București, putând totodată să primeasca curse charter (interne și internaționale) de pasageri și de mărfuri;

– Drumuri europene – 75 km

– Drumuri naționale – 193 km

– Drumuri județene – 1336 km

– Cai ferate – 220 km

Suprafața județului este de 4.418 km2. Din punct de vedere fizic, teritoriul este variat, cuprinzând câmpia ce forma dominantă, dealuri și munți (munții Oaș și Gutâi). Rețeau hidrografică a județului este reprezentată de râurile Someș (cu o lungime de 60 km pe teritoriul județului), Crasna (57 km) și Tur (66 km). Resursele neturale sunt reprezentate de zăcămintele de minereuri complexe și de fier, lignit, andezit, gresii, calcare, zăcăminte de betonită și perlită precum și luturi caolinoase, hidrocarburi, județul fiind bogat și în izvoare de ape minerale și ape termale.[13]

Catrele fizico-geografice, varietatea peisagistică, valorile etnografie și folclorice încadrează județul Satu Mare în constelția vetrelor de cultură și civilizație românească. Zonele turistice cele mai importante sunt: Țara Oașului și Zona Codru, municipiile Satu Mare și Carei, orașele Negrești-Oaș, Ardud și Tășnad, comuna Medieșul Aurit și satul Ady Endre. Principalele atracții turistice clasificate în funcție de tipul de turism existent: turism balnear (termal), turism de agrement montan, turism rural și turism cultural.[13]

Turismul balnear (termal) este legat de existența resurselor hidrominerale și hidrotermale din zonele: Satu Mare, Tășnad, Carei, Bixad, Turț Băi, Băile Puturoasa, Certeze, Luna-Negrești, Valea Măriei, Băile Tarna Mare, Beltiug, Acâș.

Figura 2.2. Ștrand termal Satu Mare Sursa: www.cjsm.ro

Turismul recreativ montan (drumeții și sporturi de iarnă) se poate derula cu precădere în perimetrul Munților Oaș (vârful Pietroasa – 1200m) și Gutâi, favorizat de existența unor zone și trasee turistice cu resurse estetico-peisagistice atractive. Munții vulcanici și depresiunile adiacente ori intercalate ținutului carpatic al Oașului dețin un potențial turistic valoros. Itinerarele cele mai atractive sunt orientate dinspre vatra depresiunii Oaș către flancul vestic al Munților Oas-Gutâi, unde prezența apelor minerale și a reliefului semeț au atras iubitorii de drumeție, ori spre masivele înalte Tarna-Turț, Bixad-Cămârzana sau către măgurile periferice și ariile depresionare interioare, Cămârzana, Turț-Băi. Zona Luna Șes, Valea Tarna Mare, Sâmbra Oilor, constituie cele maicăutate zone de agrement și turism montan.[10]

Figura 2.3. Sport de iarnă la Sâmbra Oilor Sursa: www.cjsm.ro

Figura 2.4. Zona montană Luna Șes Sursa: www.cjsm.ro

Turismul rural întrunește condiții favrabile de practicare în numeroase așezări din cadrul județului cu deosebire a celor din Țara Oașului și a Zonei Codru, în sate care conservă un fond etnografic original, arhitectură tradițională (locuințe, biserici și porți de lemn), meșteșuguri populare (olărit, țesături, port popular etc.), manifestări tradiționale cu o mare rezonanțăși popularitate, alături de prezența unor resurse etnico-peisagistice cu grad de atractivitate turistică ridicat.[10]

Figura 2.5. Biserica din lemn din Corund Figura 2.6. Certeze –Sculptură din lemn

Sursa: www.cjsm.ro Sursa: www.cjsm.ro

Turismul cultural, cu cele două variante (urban, pentru vizitarea monumentelor din orașele Satu Mare și Carei, respectiv folcloric – cu vizitarea nedeilor și manifestărilor folclorice de la Huta Certeze, Solduba, Homoroade, Băița de sub Codru) include și doua circuite tematice interesante:

Circuitul cetaților și castrelor antice și medievale: Stu Mare – Carei – Tășnad – Ardud cu derivație spre Hodod – Medieșu Aurit – Livada – Turulung – Satu Mare.

Circuitul mănăstirilor sătmarene: Bixad – Prilog (com. Orașu Nou) – Lunca Potăului (com. Medieșu Aurit) – Măriuș – Scarișoara Nouă (com. Pișcolt).[10]

Dintre obiectivele turistice demne de vizitat în județ se fac remarcate:

Rezervația dacilor liberi de la Medieșu Aurit

Figura 2.7. Rezervația dacilor liberi de la Medeșul Aurit Sursa:www.flick.ro

Figura 2.8. Ruinele cetatii Ardud Sursa: www.flick.ro

Castelul familiei Kàroly din Carei, contruit la sfârșitul secolului XVIII în stil baroc și în care funcționează muzeul orașului.

Ruinele cetații Ardud (sec. XV).

Catedrala Romano-Catolică din Satu Mare, a cărei construcție a început în anul 1786.

Biserica în stil gotic din Acâș, construită în secolul XIII

Bisericile din lemn, construite în stil codrenesc și maramureșan în secolul XVIII, în satele Soconzel, Stâna, Bolda, Corund și Lechința

Hotel Dacia din centrul municipiului Satu Mare contruit în stil arhitectural secession, în anul 1902.

Figura 2.9. Hotel Dacia Sursa:arhiva personală

Figura 2.10. Hotel Dacia

Sursa: www.flick.ro

Muzeul județean Satu Mare cu secții de arheologie, etnografie și artă (secția amenajată într-o clădire din secolul XVIII în stil neogotic și baroc, declarat monument istoric)

Muzeul în Aer Liber din Negrești Oaș

Figura. 2.11. Muzeul în aer liber din Negresti-Oaș Sursa: www.flick.ro

Turnul Pompierilor construit între anii 1903-1904, aflat în centrul municipiului Satu Mare

Figura 2.12. Turnul pompierilor Sursa: www.satumare.ro

Casa memorială Doctor Vasile Lucaciu, aflată în comuna Apa

Casa memorială a poetului Ady Endre, clasic al literaturii maghiare, casă aflată în satul care îi poartă numele.

Tradiții și festivaluri:

Sâmbra Oilor (Huta Certeze, luna mai)

Figura 2.13. Festivalul Sâmbra Oilor Figura 2.14. Sâmbra Oilor

Sursa: www.negresti-oas.ro Sursa: www.negresti-oas.ro

Festivalul Folclorului Codrenesc (Oțeloaia, luna august)

Festivalul Folcloric al Naționalităților (Bogdand, luna septembrie)

Sărbătoarea Căpșunilor (Călinești-Oaș, Halmeu, luna iunie)

Festivalul de Datini și Obiceiuri de Iarnă (Negrești-Oaș, luna decembrie)

Capitolul III

Noi destinații agroturistice

3.1. Posibile destinații agroturitice.

În judetul Satu Mare există numeroase localități rurale cu un real potențial agroturistic care înca nu a fost valorificat sau a fost prea puțin pus in valoare. În continuare se pot aminti câteva dintre ele cum ar fi comuna Acâș, comuna Apa, comuna Beltiug, comuna Bixad, satul Bogdand, satul Boinești, satu Bolda, comuna Călinești-Oaș, comna Cămârzana, satul Chilia, satul Corund, satul Dealul Huta, comuna Halmeu, comuna Medieșul Aurit, comuna Păulești, comuna Petrești, comuna Supuru de Sus, comuna Turț, comuna Valea Vinului, comuna Vama.

Potențialul turistic al acestor localității are la bază anumite obiective turistice cum ar fi:

Comuna Acâș – Biserica reformată (sec.XIII), valoros monument romanic. În anul 1642 a fost renovată, dar în același an a fost distrusă de un incendiu, fiind refacută în anul 1782. Frontoanele și pridvorul au fost adaugate în sec.XIX. De asemenea mai există un ștrand cu apă termală.

Comuna Beltiug – Biserica in stil gotic. La circa 1 km, pe drum local, Băile Beltiug stațiune balneoclimaterică de interes local, cu ape slab sulfuroase și cloruro-sodice, hipotone, indicate în afecțiuni ginecologice și ale aparatului locomotor. Există de asemenea niște instalații pentru bai calde cu apa minerală.

Comuna Bixad – Stațiune balneoclimaterică de interes local, caracterizată prin climat blând, de adăpost. Izvoare cu ape minerale carbogazoase, clorurate, sodice, recomandate în tratamentul afecțiunilor tubului digestiv, al bolilor cardio-vasculare și ale aparatului locomotor. Localitatea face parte din salba satelor din Tara Oașului cu folclor foarte viu. În zilele de sărbătoare întreaga populație poartă admirabile costume oșenești.

Comuna Călinești-Oaș – Beneficiază de un baraj artificial cu lac de acumulare care reprezintă o zonă de agrement foarte apreciată in județ.

Satul Dealul Huta (Comuna Certeze) – Hanul turistic Sâmbra Oilor, constructie cu specific local, mâncaruri tipice zonei. Anual în prima duminică a lunii mai are loc aici serbarea folclorică "Sâmbra Oilor", care marchează plecarea ciobanilor cu turmele la munte.

Comuna Medieșul Aurit – Necropola și cuptoarele dacice de ars ceramică; Ruinele castelului; Monumentul închinat eroilor Revolutiei de la 1848.

Comuna Vama – Vechi centru de olărit cu produse renumite în țară și peste hotare. Atelier de ceramică. Băile Puturoasa este o stațiune climaterică de interes local, cu izvoare sulfuroase, recomandate în afecțiuni reumatismale. Valea Mariei este o zonă pitorească în mijlocul unei păduri de foioase. Popas turistic, căsuțe. În apropiere izvoare de ape minerale și bazin (afecțiuni gastro-intestinale și hepatobiliare).

3.2.Descrierea comunei Apa.

Figura 3.1. Localizarea comunei Apa. Sursa: www.apa-sm.ro

Comuna Apa este situată în partea de est a județului Satu Mare, în Câmpia Someșului, având la est Muntii Gutâi, iar la sud, Dealurile Codrului. Din punct de vedere administrativ, comuna cuprinde trei sate și anume:

Apa; centrul administrativ al comunei;

Someșeni;

Lunca Apei.

Potrivit ultimului recensămât, populația comunei este de 2975 locuitori, români, maghiari și rromi.[9]

Condițiile favorabile din Campia Someșului au facut ca acest ținut să fie locuit din cele mai vechi timpuri. Pe teritoriul comunei au fost identificate vestigii aparținând epocii bronzului, depozitul de Bronzuri de la Apa descoperit în anul 1939, fiind cel mai reprezentativ. Prima atestare documentară a localității Apa apare în anul 1215 în lucrarea lui Makrai, „ A Kozepcori Szatmar Magye”. Un alt autor maghiar, dr.Borovsky Samuel, afirmă : „numele Apa provine de la locuitorii stravechi”. Din acest motiv mulți locuitori ai comunei iși păstrează de generații numele de Apan.

Ca și obiective turistice în comuna Apa se pot aminti Biserica Reformată, înconjurată de un zid de aparare înalt de 2 m, avand turnul în stil gotic, datând din sec.XI – XVI, declarat monument istoric. Potrivit inscriptiei de pe zid, în limba latină, aceasta a fost construită în anul 1640. Și Biserica Ortodoxa din Apa, zidită din piatră și caramidă, care a fost ridicată în anul 1870.[9]

Figura 3.2. Biserica Ortodoxă din comuna Apa Sursa: arhiva personală

Figura 3.3. Biserica reformată din comuna Apa Sursa: www.apa-sm.ro

De asemenea comuna Apa poartă amprenta marelui cărturar și patriot Vasile Lucaciu, fiu al satului, care alături de alte personalități și asociații ale vremii, au marcat destinul poporului român din Transilvania. Aici se află și casa memorială dr. Vasile Lucaciu.

Figura 3.4. Casa memorială dr. Vasile Lucaiu (exterior și interior)

Sursa: www.apa-sm.ro

Comuna Apa este condusă de un consiliu de administrație locală compus din 11 consilieri. În fruntea comunei se află un primar ales pe o perioadă de patru ani și este ajutat în munca sa de un viceprimar. Fiind o comună de câmpie din lunca Someșului, comuna Apa a fost puternic afectată de inundațiile din anul 1970. Satul Lunca Apei a fost practic distrus aproape în întregime, totuși 11 familii de oameni harnici și puternici, au ramas la gospodăriile lor, iar la Biserica Ortodoxă din localitate au adaugat superba Mănăstire având Hramul  „Acoperământul Maicii Domnului”.

În zona comunei Apa întâlnim animale caracteristice zonei de stepă și silvostepă, precum: lupul, vulpea, nevăstuica, dihorul, iar mai rar toamna, apare și mistrețul. Dintre rozătoare întâlim aici iepurele, popândăul, hârciogul, câinele de pământ, șoarecele de câmp, iar dintre păsari: ciocănitoarea, cucul, privighetoarea, pițigoiul, coțofana, cioara, graurul, ciocârlia de camp, barza, stârcul precum și rațe și gâște sălbatice, dintre reptile întâlnim șopârle și șerpi neveninoși, broasca și broasca țestoasă.[9]

Economia Comunei Apa: Ocupația de bază a locuitorilor comunei Apa, este agricultura și creșterea animalelor. Suprafața comunei este de 4393 ha, din care 3177 ha teren arabil, iar 548 ha pașuni și fânețe. O resursă deosebită a comunei sunt agregatele minerale, pietrișul și nisipul de bună calitate, ceea ce favorizează dezvoltarea industriei materialelor de construcții. Datorită exploatării îndelungate, s-a format un lac având o adâncime de 25 – 30 m și o suprafață de 130 ha.

În prezent aici s-a dezvoltat una dintre cele mai importante baze de agrement din județul Satu Mare, unde se practică sporturile nautice. Baza dispune de restaurant, bar și locuri de cazare pentru turiști.

Figura 3.5. Baza de agrement din jurul balastierei Apa Sursa: arhiva personală

Figura 3.6. Balastiera Apa Sursa: arhiva personală

Figura 3.7. Mănăstirea Lunca Apei Sursa: www.apa-sm.ro

Capitolul IV

Plan de afaceri propus pentru pensiunea Dariana

4.1. Date generale privitoare la solicitant

4.1.1. Denumirea/Numele solicitantului:

Pensiunea agroturistica Dariana

4.1.2. Obiectul de activitate.

Alte mijloace de cazare, Cod Caen 5523

4.1.3. Forma juridica a solicitantului  și un scurt istoric al solicitantului

Forma juridică a societății este: SRL (Societate cu răspundere limitată)

Societatea a fost înființată în anul 2001, având ca și asociat unic pe Andreica Marius. Începând cu data de 25.09.2003 conform actului adițional nr 51/25.09.2003 a fost primit în societate ca și asociat și Andreica Romeo Calin.

Obiectul de activitate al societății este: Alte mijloace de cazare de scurtă durată, Cod caen 552. Sediul societății este în Baia Mare, dar societatea și-a deschis punct de lucru în comuna Apa, jud. Satu Mare unde intenționează să construiască o Pensiune Agroturistică care oferă mai multe locuri de cazare, tot aici va amenaja o parcare care va fi dotată cu grupuri sociale și dușuri, acest lucru reprezintă o noutate în zonă și poate și în țară.

4.1.4. Structura capitalului social si evoluția acestuia de la înființare

Tabel 4.1

Tabel 4.2

4.1.5. Administratorii societatii.

Tabel 4.3.

Tabel 4.4.

4.1.6. Informații referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului:

Tabel 4.5.

4.1.7. Litigii (in desfășurare)

Tabel 4.6.

Tabel 4.7.

Tabel 4.8.

4.2. Descrierea activitatii curente

4.2.1. Istoricul activitatii:

Societatea comercială “Pensiunea agroturistică Dariana” SRL a fost înființată în anul 2001 cu scopul de a valorifica potențialul agricol și cel turistic din zona comunei Apa – județul Satu Mare și anume:

Situarea pe drumul național 1C care leagă localitatea de frontieră Petea -deschisă de acum și transportului auto de marfă cu Baia Mare.

Amplasarea în zona turistică Apa – la numai 4 km de lacul și zona de agrement Apa;

Existența unei bogate zone agricole, cu un ridicat potențial agricol și zootehnic.

Absența serviciilor de parking și cazare pentru cei care tranzitează România, venind din Ungaria.

Amplasarea la jumătatea distanței dintre Satu Mare și Baia Mare

In acest scop solicitantul a achiziționat o casă în suprafață de 529 mp și terenul aferent în suprafață de 909 mp, a obținut aprobările necesare demarării investiției și a pregătit începerea lucrărilor: racorduri de gaz, apă, canalizare și electricitate.

Studierea pieții serviciilor în zonă a evidențiat următoarele avantaje:

Flux mare de turiști și conducători auto care tranzitează zona – atât vara cât și iarna

Oferta bogată de produse agricole și potențialul ridicat de servicii turistice;

Forța de muncă disponibilă în zonă, atât vara cât și iarna;

4.2.2. Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului :

Tabel 4.9.

Tabel 4.10.

4.2.3. Politica de aprovizionare. Furnizori de materii prime.

În următoarele tabele este prezentată strucutura furnizorilor și a materiilor prime necesare dupa implementarea proiectului si funcționarea pensiunii Dariana la un procent de ocupare de 85%.

Tabel 4.11.

Tabel 4.12

Tabel 4.13

4.2.4.Politica de desfacere. Canale de distributie

Grafic 4.1 Principalii clienți ai asociației (vezi anexa 4.1.)

Tabel 4.14

Pensiunea Agroturistică Dariana a încheiat contracte de colaborare cu SC UNION Satu Mare și cu SC AGECOM Baia Mare prin care aceste societăți anual vor oferi concedii salariaților la aceeastă pensiune, deasemenea aceste societăți vor organiza în cadrul acestei pensiuni conferințe, seminarii, etc. Deasemenea s-a încheiat un contract de colaborare cu Agenția de Turism SC ROMA TRAVEL TOURISTIC SRL . Aceste contracte au ca efect ocuparea până la 50% din capacitatea de cazare a pensiunii pe tot parcursul anului.

Fiind situată la mijlocul distanței dintre Satu Mare și Baia Mare – pe șoseaua care leagă Ungaria- Petea – Satu Mare – Baia Mare – Cluj – Bistrița – Zalău principalii clienți sunt persoane fizice în tranzit.

Pe timp de vară – zona este intens vizitată de turisti care sunt atrași de stațiunea Apa –singura zonă de agrement care include un lac de suprafață mare, o plajă amenajată și servicii de agrement .

În sezonul de toamnă –primăvară sezonul de vânătoare oferă posibilitate organizării unor partide de vânătoare, clienții fiind vânătorii din zonele Baia Mare și Satu Mare.

În alte perioade ale anului – Crăciun, Anul Nou, Paște și alte sărbători religioase – se organizează pentru credincioși și pentru turiști programe adecvate de agroturism.

În întreaga perioadă a anului se organizează serbări, nunți, întâlniri de afaceri și altele – clienții fiind din zona Baia Mare și Satu Mare.

4.3. Prezentarea proiectului

Proiectul își propune realizarea unei pensiuni agorturistice prin extinderea și modernizarea clădirii existente care să valorifice potențialul agricol și turistic al zonei și care să includă:

10 camere a două locuri, cu baie și toaletă proprie, standard trei margarete;

Restaurant și bar cu o capacitate de 500 locuri pe zi

Cramă pentru activități mondene și pentru servirea mesei și băuturilor din zona

Suprafață de 700 mp. parcare pentru autovehicule de transport rutier și turistic

Grup social destinat parcării – format din 3 cabine de duș, toalete

Mijloace de transport către și de la lacul de agrement din apropiere

La demisol va fi o cramă pentru degustat vinuri.

La parter va fi recepția și un mic bar, tot aici va fi amplasată și sala de mese.

Pensiunea va avea un depozit de alimente și deasemenea pivnița de sub bucătărie va fi folosită pentru depozitarea mărfurilor alimentare. Toate camerele vor avea grupuri sanitare

4.3.1. Obiectivele proiectului.

– promovarea agroturismului în zonă – este un obiectiv important deoarece în zonă există un mare lac de agrement fără posibilități de cazare unde în sezon în cursul săptămânii vin în medie 150 turiști și în zilele de sâmbătă până duminecă în medie 7.500-8.000 turiști, deasemenea pensiunea va fi amplasată pe o șosea națională care leagă Ungaria, Satu Mare de Baia Mare și unde zilnic circulă un număr mare de autovehicule atât autoturisme cât și camioane.

– crearea de noi locuri de muncă – proiectul va duce la creearea de noi locuri de muncă (alternative) – într-o zonă a țării unde nu prea există ocupații alternative ale populației din mediul rural. Intreg personalul care va deservi pensiunea va fi angajat din forța de muncă disponibilă din zonă, ceea ce va avea un efect benefic pentru locuitorii zonei unde rata șomajului este în continuă creștere.

– realizarea de venituri alternative – din turism, cazare, activități mondene, valorificarea obiceiurilor folclorice locale din zonă.. șa.

– valorificarea produselor agricole din zonă – în zonă există un mare potențial agricol iar micii producători nu au unde să-și valorifice produsele, situație în care administratorul pensiunii a încheiat mai multe contracte de livrare cu producătorii din zonă prin care aceștia vor livra beneficiarului produse din gospodăria lor personală pentru a fi utilizate în alimentația publică în cadrul Pensiunii Agroturistice. Prin aceeasta se urmărește pe de-o parte să fie ajutați micii producători din zonă iar pe de altă parte Pensiunea va fi aprovizionată cu produse ecologice din gospodăria proprie, care corespund din punct de vedere sanitar-veterinar și fitosanitar și toate produsele vor fi proaspete iar pe de altă parte se evită cheltuielile de transport și depozitare.

4.3.2. Descrierea tehnica a proiectului :

Caracteristici principale ale pensiunii care va fi construită prin proiect:

Pensiunea va include Terenul pe care se preconizează a fi amplasat obiectivul, se află în intravilanul localității Apa și se află în proprietatea beneficiarului conform actelor doveditoare (contract de vânzare cumpărare și CF). Construcția va ocupa o suprafață de 732 mp.

Pensiunea agtoturistică va avea următoarele compartimente:

Demisol: cramă, hol, garderobă, depozit vinuri

Parter: 4 camere cu hol și baie, debara, hol circulație, casa scării, recepție bar, grupuri sanitare femei și bărbați, hol principal, restaurant cu terasă, bucătărie și spații complementare bucătăriei, vestiar și grupuri sanitare femei și bărbați pentru personalul de deservire, depozit marfă, birou marfă, centrală termică

Etaj: spații cazare 5 camere cu 2 paturi și un apartament, casa scării, hol circulație, birou, oficiu, debara

Descrierea dotarilor aferente pensiunilor ce se vor achizitiona prin proiect:

Parcare amenajată care va fi doată cu dușuri, toalete acest lucru este foarte important deoarece în zonă nu există o asemenea parcare în condițiile în care zona este tranzitată zilnic de un mare număr de autovehicule.

Mobilier pentru cele 10 camere: din care 4 camere vor fi dotate cu câte 2 paturi. La etaj va fi realizat un apartament și o cameră cu 2 paturi, tot la acest etaj va fi un oficiu și biroul administrativ. Toate camerele vor avea grupuri sanitare

La demisol va fi o cramă pentru degustat vinuri.

La parter va fi recepția și un mic bar, tot aici va fi amplasată și sala de mese. Pensiunea va avea un depozit de alimente și de asemenea pivnița de sub bucătărie va fi folosită pentru depozitarea mărfurilor alimentare.

Descrierea constructiilor si/sau modernizarea accesoriilor propuse prin proiect (zone de campare, baze sportive si de recreere, echitatie si alte servicii de recreere , etc).

Zona de parcare pentru clienții care tranzitează localitatea constituie singura parcare amenajată pe o distanță de 180 km.

Pensiunea agroturistică se va realiza prin extinderea și modernizarea clădirii existente pe amplasament care are actualmente destinația de locuință. Construcția va avea următoarele compartimente:

Zona de cazare va fi dezvoltată pe două nivele parter și etaj cu câte 4 camere cu două paturi în zona de extindere iar la etajul corpului existent se va amenaja un apartament, o cameră cu două paturi, un oficiu și biroul administrativ.

Zona de alimentație publică va ocupa parterul clădirii existente și extinderea acestuia, extindere care se va face pe un singur nivel, în direcția străzii principale. Deasemenea demisolul clădirii va găzdui o cramă de degustare vinuri cu o capacitate de 10-15 persoane

Zona de funcțiuni administrative respectiv recepția unității și bucătăria vor fi situate la parter.

Pensiunea va avea 10 camere care vor fi dotate cu paturi, noptiere, 1 dulap, 1 scaun, o scrumieră, o masă TV, TV, baie dotată cu duș

În timpul liber se vor organiza: partide de vânătoare, pescuit pe lacul APA, vizitarea mănăstirilor din Maramureș, ski nautic, sporturi nautice, expoziție de artă plastică cu vânzare

Descrierea accesului la infrastructura de baza:

Pensiunea este situată la jumătatea distanței dintre Satu Mare și Baia Mare, pe șoseaua internațională E 231, din care are acces direct, în parcarea organizată. Nu necesită lucrări speciale de acces. Sunt astfel asigurate serviciile de acces, parcare, apă, canalizare, energie electrică și gaze. În acest fel pensiunea dispune de toate utilitățile specifice infrastructurii de bază.

Activitati mestesugaresti

In cadrul pensiunii se asigură desfacere pentru produse meșteșugărești din zonă, instruire în confectionat obiecte artizanale, de confectionat ceramica, de croitorie, broderie, tricotaje, de fierărie, de prelucrare a pieilor, în care există experiență locală;

4.3.3. Managementul proiectului

A. Responsabilul legal

1.Nume: Andreica

Prenume: Marius

Funcția Administrator

Studii si experiența: Facultatea de Drept Cluj

Tabel 4.15

Absolvent al cursului de “Manager în activitatea de turism” efectuat în cadrul “Institutului Român de Cerceetări Economico-Sociale și Sondaje” București

B. Responsabilul tehnic

2. Nume: Zaharia

Prenume: Laura Ioana

Funcția: Arhitect

Studii si experiența: Institutul de Arhitectură “Ion Mincu” București

Tabel 4.16

4.3.4. Lista de achizitii si sursele de achiziții pentru: activele ce fac obiectul proiectului/ materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului:

Tabel 4.17

Tabel 4.18

4.3.5. Personal si instruire

Tabel 4.19

Se evidentiază numarul total de personal la nivelul fermei, inclusiv cel ce va fi angajat dupa implementarea proiectului.

4.3.6. Graficul estimat al proiectului

Graficul de realizare a întregii investiții (toate acțiunile finanțate sau nu de acest Program, care vor contribui la realizarea produselor/serviciilor de la punctul 5)

Tabel 4.20.

Costurile de deviz pentru lucrările prevăzute sunt următoarele:

Tabel 4.21

Curs euro luat în calcul 34 RON/EUR

Graficul de desfășurare a activităților

Tabel 4.22.

Tabel 4.23

Tabel 4.24.

4.3.7. Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri:

Proiectul va duce la crearea de noi locuri de muncă într-o zonă unde rata șomajului este în creștere și unde posibilitățile de ocupare a unui loc de muncă sunt reduse.

Proiectul nu are un impact negativ asupra mediului deoarece apele uzate menajere vor fi descărcate prin conducte PVC într-un bazin vidanjabil, gazele de ardere de la centrala termică se vor evacua printr-un coș de fum, în vederea limitării emisiilor rezultate de la motoarele autovehiculelor din dotarea constructorului, constructorul are obligația de-a folosi numai mijloace auto care îndeplinesc condițiile tehnice prevăzute la omologarea lor, depozitele de scurtă durată a unor a unor materiale de construcție pe sol vor fi urmate de-o igenizare corespunzătoare a zonei afectate, nivelul de zgomot se va situa sub limita admisibilă, deșeurile menajere se vor colecta în pubele și se vor evacua la groapa de gunoi a localității. Deșeurile de hârtie și carton, deșeuri din sticlă și deșeuri de mase plastice se vor colecta selectiv și se vor preda la unitățile autorizate pentru colectarea deșeurilor reciclabile. După realizarea investiției zonele verzi vor fi plantate cu pomi și arbori decorativi.

Materiile prime de bază vor fi achiziționate de la producătorii agricoli din zonă care astfel își vor putea valorifica produsele oferind astfel produse proaspete de calitate la prețuri deosebit de avantajoase. Astfel s-au încheiat contracte de achiziții cu 2 dintre producătorii agricoli. Celelalte materii prime necesare se vor achiziționa de la en-grourile din zonă dar în special de la Metro Baia Mare care este amplasat doar la câțiva km de Pensiune

Se vor crea 7 noi locuri de muncă cu caracter permanent și 15 locuri de muncă cu caracter temporar pe durata realizării construcției. Ca urmare acest lucru va avea un impact pozitiv asupra locuitorilor din zonă unde posibilitățile de ocupare a unui loc de muncă sunt relativ reduse. Acest lucru va duce și la creșterea veniturilor la bugetul local.

Construirea acestei pensiuni va avea un impact pozitiv

Se vor evidentia efectele in planul cresterii numarului de locuri de munca, cresterea veniturilor la bugetul local, impactul asupra mediului, asigurarea de contracte de achiziții materii prime, prefinantarea culturilor, etc.

4.4.Proieții financiare și indicatori financiari

4.4.1. Bazele de productie

Determinarea veniturilor s-a facut plecând de la capacitatea de ofertare de servicii a pensiunii agroturistice si de la estimarile privind numarul de clienți ce vor apela la serviciile oferite.

Pensiunea Agroturistica Dariana va oferi permanent servicii de cazare și servicii de alimentatie publica și ocazional va organiza partide de vânătoare, concursuri de pescuit pe lacul APA si alte activitati conexe de turism.

Pentru serviciile de cazare pensiunea va dispune de 10 camere a doua locuri , iar pentru serviciile de alimentatie publica de un restaurant si un bar cu o capacitate maximă estimata de 400 locuri/zi (cumulativ : mic dejun, prânz si cină)

Servicii de cazare:

Tabel 4.25

Conform celor prezentate pe parcursul Planului de Afaceri conducerea societaii a elaborat o strategie de marketing complexa, care sa o conduca atragerea unui numar mare de clienti.

Conform pecontractelor incheiate cu S.C. AGECOM S.A., S.C. UNIO S.A. și S.C. ROMA-TRAVEL-TOURISTIC S.R.L. societatea ar putea sa iși asigure fără dificultati un grad de ocupare de 85% înca din primul an de functionare. Cu toate acestea s-a intocmit și o varianta mai pesimista, in care gradul de ocupare in primul an va fi de doar 75%.

Datorita condițiilor climaterice specifice zonei, numarul clientilor va prezenta o usoara sezonalitate diminuata de conditiile de colaboare stipulate in antecontractele cu societatile mai sus mentionate.

Astfel in perioada calduroasă a anului când numărul de turiști creste simtitor pensiunea va avea un volum de servicii de cazare de până la 375 zile/om/luna, iar în perioada rece se preconizeana ca pensiunea va avea un la același grad de ocupare un numar de 315 zile/om/luna asigurat.

Servicii de alimentatie publică

Pensiunea va pune la dispozitia tuturor clienților in cadrul restaurantului si al barului servicii de alimentație publică pentru un necesar alcătuit în majoritate din clienții cazați în cadrul pensiunii dar și persoane care calatoresc pe șoseaua care leagă Ungaria- Petea – Satu Mare – Baia Mare – Cluj – Bistrița – Zalău.

Meniul va fi diversificat, clienții urmând să aibă posibilitatea de a alege sortimentul dorit dintr-o listă de produse. Anexa 4.2.

Consideram ca valoarea media a unei consumatii va fi in jurul sumei de 250.000 lei, iar majoritatea solicitarilor vor consta in preparate specifice zonei rurale.

Activități conexe extrasezon

Activitatile conexe vor fi organizate pe cont propriu sau în colaborare cu agenția de turism SC ROMA TRAVEL TOURISTIC SRL. Activitațile se impart în următoarele categorii:

Partide de vânătoare si pescuit pe lacul APA (grupuri de 5-10 persoane)

Vizitarea mănăstirilor din Maramureș (grupuri de 10 persoane)

Excursii cu scop cultural și istoric (grupuri de 10 persoane)

Se consideră 55 zile pe an extrasezon, cu o medie de 150 eur/zi.

Activități festive si de protocol

Organizarea a diferite evenimente pentru grupuri de pana la 32 de persoane in cadrul restaurantului și 24 de persoane in crama de vinuri. Pot fi organizate:

Seri de degustare vinuri;

Nunți, reuniuni familiare, botezuri

Petrecerea sărbătorilor în mod tradițional

4.4.2. Proiecția contului de profit si pierdere (pe 5 ani)

Tabel 4.26.

4.3.3. Proiecția fluxului de numerar (cash-flow)(pe 5 ani)

Tabel 4.27.

4.4.4. Valorile indicatorilor financiari

1. Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in RON)

(Vi) = 853.124 RON

2. Veniturile din exploatare* (Ve) = veniturile realizate din activitatea curenta, conform

obiectului de activitate al solicitantului.

Ve se calculează pornind de la fizic (cantitati de produse, volumul productiei, servicii) tinand cont de preturi/tarife pe unitatea de masura diferențiat pentru fiecare obiect de activitate (masura/submasura) (exprimat in RON)

(Ve) = 0

3. Cheltuieli de exploatare* (Ce) = cheltuielile generate de derularea activitații curente.

Sunt cheltuielile aferente veniturilor din exploatare si se calculează in funcție de domeniul de activitate, consumuri specifice pentru fiecare submasură in parte. (exprimat in RON)

Ce = 0

4. Rezultatul din exploatare* (Re) = rezultatul din activitatea curenta.(exprimat in RON)

Se calculeaza: Re = Ve – Ce (Formula 4.1.)

trebuie sa fie minim 10% din Ve

5. Profitul net* (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut

impozitul pe profit. (exprimat in RON)

6. Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a

investitiei (exprimat in ani)

Se calculează Dr= Vi/Pn mediu (Formula 4.2.)

sau

Dr=(Vi – 5 x Pn)/Pn, (Formula 4.3.)

unde Pn mediu= profit net mediu pe orizontul de prognoză

Dr – exprimat in ani – trebuie sa fie maxim 7 ani

Dr = 853.124/197.920

Dr = 4,310 ani

Dr = (853.124 –5 x 197.920)/ 197.920

= – 0,689 ani

Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = Pn/Vi x 100 (%) (Formula 4.4.)

trebuie sa fie minim 5%

Rc = 197.920/ 853.124 x 100

Rc = 23,20%

8. Cheltuieli financiare* (Cf) = cheltuielile cu dobânzile la creditele contractate pentru

orizontul de timp prognozat

(exprimat in RON)

Nu este cazul

9. Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = modul in care cheltuielile

financiare (dobanzi bancare la creditele contractate) pot fi acoperite din rezultatul activitatii curente

Ga = Re/Cf (Formula 4.5.)

trebuie sa fie supraunitar pe fiecare an al orizontului de timp, dupa incheierea investitiei

Nu este cazul.

10. Rata indatoririi (roi)=total datorii/total active (Formula 4.6.)

Trebuie sa fie maximum 60%

Roi = 0/178.080 RON

11. Rata acoperirii prin fluxului de numerar (CFCR)= totalul intrari numerar / dobânzi+plata leasingului +rambursarea datoriilor CFCR >=1,2 (pentru fiecare an de prognoză) (Formula 4.7.)

CFCR an1 = 48.328 RON

CFCR an2 = 810.553 RON

CFCR an3 = 810.553 RON

CFCR an4 = 810.553 RON

CFCR an5 = 810.553 RON

12. Fluxul de numerar net (NCF)= Totalul intrari-Total iesiri, NCF>=0 (pt. Fiecare an de prognoza) (Formula 4.8.)

NCF an 1 = 1.022.579 RON

NCF an 2 = 1.362.419 RON

NCF an 3 = 1.702.259 RON

NCF an 4 = 2.042.099 RON

NCF an 5 = 2.381.939 RON

13. Valoarea neta actualizata(NPV)= CFi/(1+r)I +CF5/r , NPV>0 , r=rata=8%

i=1 (Formula 4.9.)

r=ECB rata dobanzii de refinantare (2%)+marja de risc pe tara (6%)

(Formula 4.10.)

Nu este cazul.

Capitolul V

Concluzii și propuneri

O analiză realistă a ofertei turistice românești, va conduce către concluzia că în țara noastră patrimoniul turistic rural este insuficient valorificat, iar produsul turistic rural este în curs de cristalizare. Pe de altă parte, în momentul de față produsul turistic rural îmbracă forma unor gospodării sau a unor așezări care oferă prestații turistice primare, dăruind în același timp cu generozitate bogăția valorilor satului românesc. [6]

Considerăm deci că turismul românesc, în general, trebuie să-și evalueze mult mai riguros șansele de relansare și, în același timp, să redevină una din ramurile prioritare ale economiei românești. Prin aceasta s-ar realiza o serie de efecte pozitive remarcabile, dintre care amintim: crearea de noi locuri de muncă, transferul geografic de resurse, amenajarea și sistematizarea teritoriului, echilibrarea balanței de plăți, integrarea mai rapidă, prin turism, a țării noastre în structurile Uniunii Europene.[6]

La baza optimismului – realist în mare măsură, privind lansarea rapidă a turismului rural românesc, stă analiza complexă a multiplelor avantaje ale României în comparație cu alte țări vecine, unele concurente, iar altele chiar mai dezvoltate din punct de vedere turistic.

Obiectivul principal al acestei lucrari este de a scoate in evidenta oportunitatile actuale si viitoare de finantare a turismului rural prin fondurile programului SAPARD si Fondul European pentru Agricultura si Dezvotare Rurala (FEADR), ambele instrumente de finantare ale Uniuni Europene

Avand in vedere ca Uniunea Europeana finanteaza acest tip de proiecte rambursâd 50% este oportun sa ne indreptam atenția spre acestea. De asemenea, modernizarile, echipamentele și dotarile finanțate din aceste resurse duc la alinierea turismului românesc cu cel practicat in Uniunea Europeana. Accesarea fondurilor externe reprezinta un dublu avantaj, unul de partea investitorului, din punct de vedere financiar, si respective unul pentru Romania, ca factor de implementare a politicii Uniuni Europene.

Atfel am ajuns la concluzia că localitatea Apa este unul din satele care necesită investiții pentru dezvoltarea turismului, investiții care vor avea un impact pozitiv asupra tuturor aspectelor ce țin de dezvoltarea comunei. Bneficiile majore se vor face simțite sub forma creeri de noi locurilor de munca, îmbunătățirii imaginii comunei și de asemnea contribuind și la o ușoară dezvoltare economică a localitătii.

Ținând cont de potențialul agroturistic al comunei, care până în momentul de față nu a fost valorificat suficient, ar fi o mare pierdere neglijarea unei astfel de oportunități. Prin această lucrare am încercat să scot in evidență posibilitatea creeri unei pensiuni agroturistice in acestă localitate și atfel devoltarea unei afaceri care poate fi foarte profitabilă pe termen lung.

Anexe

Anexa 4.1. Tabel cu pricipalii clienți ai asociației

Anexa 4.2. Lista produselor din meniu

Bibliografie

Cosmescu, Ioan –Turismul fenomen complex contemporan, editura Economică 2003

Ghereș, Marilena – Agroturism Editura Risoprint Cluj Napoca, 2007

Glavan, Vasile – Turism rural. Agroturism. Turism durabil. Ecoturism. Editura Economică , București 2003

Henche, Blanca, Garcia – Marketing în turismul rural, editura Irecson, București 2004

Hera, Ligia – Adoptarea turismului romanesc la structurile comunitații europene, teza de doctorat, București, 2001

Nistreanu Puiu – Ecoturism si turism rural, Editura Economica București, 2002

*** –Cadrul regional strategic de dezvoltare 2007-2013 al regiuni de dezvoltare N-V Transilvania de N , iulie 2006

*** –Cartea Verde – Politica de dezvoltare regională în Romania, Guvernul Romaniei și Comisia Europeana, Program PHARE, București, 1997

www.apasm.ro

www.cjsm.ro

www.flick.ro

www.negresti-oas.ro

www.satumare.ro

www.tarnamare.ro