Prezentarea Judetului Mures DIN Punct DE Vedere AL Turismului Rural

CUPRINS

Pag.

Introducere …………………………………………………………………………….1

Capitolul 1

Dimensiunea geografica………………………………………………………………..2

1.1 Relieful Județlui Mureș……………………..……………………………………3

1.2 Clima………………………………..…………………………………………….4

1.3 Rețeaua hidrografică a județului……………………………………….…………5

1.4 Flora și Fauna……………………………………………………………………7

1.5 Centre turistice de importanță națională……………………………………………………..8

1.6 Rezervații naturale și zone protejate…………………………………………….12

Capitolul 2

Dimensiunea demografica…………………………………………………………………………………16

Capitolul 3

Dimensiunea economica…………………………………………………………………………..…..19

3.1 Analiza economică a județului Mures…………………………………………..20

3.2 Capacitatea și activitatea de cazare turistică……………………………………………….26

3.3 Analiza echipamentelor turistice……………………………………………………………….28

3.4 Structuri de agrement………………………………………………………………………………31

3.5. Analiza circulației turistice……………………………………………………………………..32

Capitolul 4

Dimensiunea socio-culturala ……………………………………………………..…………..38

Capitolul 5

Factori de dezvoltare turistica a Judetului Mures…………………………………….44

5.1 Dezvoltarea infrastructurii………………………………………………………………….45

5.2 Dezvoltarea durabilă a localităților………………………………………………………49

Bibliografie……………………………………………………………………………54

Anexe…………………………………………………………………………………55

=== Descrierea judetului mures din punct de vdere al turismului rural ===

INTRODUCERE

Turismul este considerat a fii una dintre minunile timpurilor moderne,prin amploarea și cuprinderea căpătată.

România dispune de un bogat potențial turistic în toate județele,valorificat într-o oarecare măsură.

Potențialul Turistic constituie ansamblul elementelor naturale și antropice de pe un teritoriu care stârnesc interesul turiștilor,conducând la realizarea unor activități turistice.

G.Erdeli și I.Istrate(1996) consideră potențialul turistic al unui teritoriu ca fiind:”ansamblul elemetelor naturale,economice și cultural-istorice,care prezintă anumite posibilități de valorificare turistică,dau o anumită funcționalitate pentru turism și deci constituie premise pentru dezvoltarea activității de turism.”

În ceea ce privește potențialul turistic al Județului Mureș pe lângă multe elemente ale cadrului natural s-au adunat numeroase dovezi istorice,arhitectonice,de artă care conferă acestui spațiu un potențial bogat ce asigură dezvoltarea unei diversități de activități turistice.

Este o regiune care se impune nu atât prin peisajele naturale care sunt pitorești cât mai ales printr-un potențial antropic deosebit rezultat al unei îndelungate locuiri și conviețuiri a românilor cu sașii și secuii.

Regiunea are o poziție centrală în cadrul României,poziție care favorizează desfășurarea fluxurilor turistice din și spre toate ramurile montane și ținuturile extra carpatice.

Călătorul îndrăgostit de frumos va găsi aici:

-citadele culturale(Târgu-Mureș,Sighișoara) și de desfășurare în fiecare an a Festivalului de Artă Medievală de la Sighișoara;

-arhitectura clădirilor unor orașe de influență germană;

-cetăți și ruine de cetăți antice și medievale;

-biserici în stil gotic,baroc renanșcentist,etc;

-lacuri sărate,rezervații naturale;

-peisaje inedite

CAPITOLUL 1

DIMENSIUNEA GEOGRAFICA A ZONEI

Județul Mureș este situat în zona central-nordică a țării în centrul Podișului Transivaniei, fiind cuprins între meridianele 23°55’ și 25°14’ longitudine estică și paralele 46°09’ și 47°00’ latitudine nordică. Județul se întinde între culmile muntoase ale Călimanului și Gurghiului până în Podișul Târnavelor și Câmpia Transilvaniei. Axa fizico-geografică a județului este râul Mureș care străbate județul de la NE către SV pe o distanță de 140 km; râul împrumutând și numele Mureș, județului.

Județul Mureș se învecinează cu alte șapte județe. La nord-est cu județul Suceava pe o distanță 15 kilometri, limita fiind culmile masivului Călimani. Pe latura estică pe o distanță de 130 kilometri se învecinează cu județul Harghita, limita fiind descrisă pe direcția nord-sud de munții Călimani, defileul Mureșului între Toplița și Stânceni, munții Gurghiului până aproape de Sovata, traversează apoi cursul superior al Târnavei Mari până la intersecția acestuia cu râul Homorodul Mare. La extremitatea sud-estică județul Mureș se învecinează pe o porțiune de 20 km cu județul Brașov. În partea de sud-vest pe o distanță de 80 de km se învecinează cu județul Sibiu. Limita cu acest județ începe la intersecția dintre Târnava Mare și Hârtibaci, traversează Târnava Mare lângă Daneș, Mureș apoi urmează linia descrisă de cele 2 Târnave până în apropiere de sud-vestul orașului Târnăveni. Hotarul cu județul Alba lung de 40 km este cuprins între Târnava Mică și râul Mureș și se află în partea de sud-vest a județului Mureș. La confluența Arieșului cu Mureșul începe granița cu județul Cluj, în partea de vest a județului Mureș, și traversează colinele Câmpiei Transilvaniei pe o distanță de aproape 60 km. În partea de nord pe o distanță de 100 km, județul Mureș se învecinează cu județul Bistrița-Năsăud linia de demarcație dintre cele două județe fiind dealurile din Câmpia Transilvaniei, Subcarpații interni iar spre final Munții Călimani la o altitudine de 2000 m.

1.1.Relieful Județului Mureș

Situat în interiorul arcului Carpatic, județul Mureș este favorizat de un relief armonios, care coboară în trepte de la est spre vest, de la cei 2.100 m pe care îi atinge creasta Călimanilor, spre Câmpia Transilvaniei ( 400 m) și Podișul Târnavelor (500-700 m), până în lunca joasă a râului Mureș de la ieșirea din județ, unde altitudinea este de numai 280 m.Aproximativ 22 % din suprafața județului este dominată de rama munților vulcanici Călimani și Gurghiu (în nord-est și est).

Situați în nordul județului, Munții Călimani constituie cel mai proeminent edificiu vulcanic din România, cu înălțimi maxime pe vârful Pietrosul (2.100 m), vârful Rătătiș (2.022 m), și vârful Bistricior (1.990 m). Ei se întind spre sudul județului, până în valea Mureșului, continuându-se cu Munții Gurghiului.Crestele muntoase sunt formate din andezite pe suprafața acestora observându-se urme ale glaciațiunii mai ales în zona vf. Pietrosu dar și din aglomerate pe platourile vulcanice acoperite de pășuni alpine. De menționat este și vf. Scaunul (1381 m) a cărui contur poate fi admirat în întregime din depresiunea Vălenii de Mureș

Munții Gurghiului, cuprinși între valea Mureșului și Târnava Mare, au înălțimi mai mici,reprezentate prin vârful Saca (1.776 m), vârful Tătarca (1.689 m) și vârful Bătrâna (1.634 m).Formațiunile deluroase aparținând Podișului Transilvaniei sunt structurate în trei unități:Subcarpații Transilvaniei, Podișul Târnavelor și Câmpia Transilvaniei.

Subcarpații Transilvaniei sunt situați în partea de est a județului, având altitudini cuprinse între 600–1.000 m și sunt reprezentați prin dealurile Mureșului, Subcarpații Târnavelor, ( Bicheșu 1.080 m, Sântioara 756 m , Lăposu 628 m ) și Subcarpații Reghinului.

Podișul Târnavelor, extins la sud de râul Mureș are o înfățișare cu totul deosebită în cadrul formațiunilor deluroase. Dealurile sunt mai înalte (peste 600 m), iar culmile au versanți mai povârniți și acoperiți cu păduri. Podișul este străbătut de la est la vest de râurile Târnava Mare și Târnava Mică, de unde îi vine și numele. Podișul Târnavelor include Podișul Târgu-Mureș (Dealul Nirajului 500 m) și Podișul Jacodului (Dealul Nadeșului), Podișul Dumbrăvenilor, Podișul Vânătorilor (subunitate a Podișului Hârtibaciu).

Câmpia Transilvaniei, situată la nord de Râul Mureș este o regiune mai joasă, formată din dealuri scunde, având în medie 400 m înălțime, fiind brăzdată de văi largi. Datorită pantei line și absenței pădurilor, această regiune este denumită câmpie. Partea din județul Mureș a Câmpiei Transilvaniei include Câmpia colinară a Sărmașului, Dealurile Mădărașului, Comlodului și Ludușului.

Defileul Mureșului se întinde între Toplița și Deda este lung de 35 km, fiind săpat de râul Mureș în catena formată de munții Călimani și Harghita. În acest sector valea Mureșului este îngustă, versanții fiind foarte apropiați, pe alocuri doar râul având spațiu pentru trecere. Din acest motiv stâncile de andezit care mărginesc defileul au fost străpunse de tuneluri pentru a permite construirea căii ferate.

Tabelul1.1 Principalele vârfuri muntoase și altitudinile corespunzătoare,jud.Mureș

Sursa:www.wikipedia.org

1.2.Clima

Județul Mureș se află în sectorul de climat continental-moderat de dealuri și păduri precum și în sectorul climei de munte. Până la mijlocul anilor '90 clima județului avea următorul specific: veri mai călduroase și ierni lungi și reci, cu precădere în zonele montane din nord-estul județului. În partea de vest a județului climatul are nuanțe mai aride, verile fiind în general mai secetoase și mai calde.

Temperaturile medii anuale sunt între 2°-4°C în partea de est și 8°-9°C în partea de vest, luna cu temperaturile cele mai ridicate fiind iulie cu 18°-19°C, iar cea cu temperaturile cele mai scăzute ianuarie cu -3°-5°C.Temperaturile extreme înregistrate pe suprafațe județului au fost -32°C în anul 1942 la Târgu Mureș și +40°C în Câmpia Transilvanie la Săbed în anul 1952.De la începutul secolului până în anii '80 s-a înregistrat o medie a precipitațiilor de 627, 1 mm, cel mai umed an din acest interval fiind anul 1974 cu 745,6 mm, iar cel mai secetos cu 443,7 mm anul 1946.

1.3 Rețeaua hidrografică a județului

Teritoriul județului Mureș are o rețea de ape curgătoare, de lacuri, eleștee și bazine de retenție artificiale deosebit de bogată, dar un volum de ape subterane, freatice și de adâncime mai redus. La acestea se adaugă micile bazine de apă sărată artificiale din stațiunile climaterice de interes local.

Rețeaua hidrografică a județului aparține în totalitate râului Mureș, principalul colector de apă în întreg bazinul Transilvaniei, care străbate teritoriul județului pe o lungime de 187 km, de la Ciubotani, unde pătrunde în județ și până în aval de Chețani unde îl părăsește.Alte cursuri de apă mai importante care străbat suprafața județului sunt râul Târnava Mică, al doilea ca lungime în județ (115 km), râul Târnava Mare (43 km), râul Niraj (78 km) și râul Gurghiu (55 km ).

În ceea ce privește calitatea apelor de suprafață în bazinul hidrografic Mureș, 46 % din total lungime râu supravegheat aparține categoriei de calitate I; 44,9 % categoriei de calitate II și 9,1 % reprezintă apa care depășește limitele categoriei de calitate III. Resursele de apă de suprafață ale județului sunt:1.200 milioane mc. din care: 950 milioane mc. Pe cursul râului Mureș, 200 milioane mc. pe Târnava Mică și 50 milioane mc.pe Târnava Mare.

Tabelul1.2 Principalele Râuri în județul Mureș

Sursa:www.wikipedia.org

Apele subterane din zona subcarpatică și de podiș au debite mici și mineralizare ridicată, fiind în general nepotabile. În luncile și terasele râurilor apar ape freatice mai bogate,dar și acestea sunt mineralizate și dure. Ele constituie principala sursă de alimentare cu apă potabilă a localităților din județul Mureș. Resursele subterane sunt de 3.500 l/s.

Din totalul resurselor de apă ale județului au fost captate și utilizate în anul 2003, un volum de 375 mii mc. de către 90 de folosințe care au utilizat apa de suprafață și 190 folosințe care au utilizat apa subterană.

În bazin sunt amplasate 4 acumulări cu un volum total de 86,5 milioane mc., din care 71,5 milioane mc. sunt volume pentru atenuarea viiturilor și 15 milioane mc pentru suplimentarea debitelor pe râul Târnava Mică în perioadele deficitare, necesare în secțiunea Târnăveni, atât pentru apă potabilă, cât și pentru apă industrială.În județ se află în construcție acumularea Răstolița, cu un volum de 40 milioane mc., care va asigura suplimentarea debitelor pe râul Mureș, în perioadele deficitare.

Lacurile, iazurile și bazinele de retenție completează hidrografia județului.

Pentru Câmpia Transilvaniei sunt specifice iazurile și lacurile de geneză mixtă-naturală și antropică.Pe râuri s-au creat o serie de iazuri de interes piscicol (de exemplu de-a lungul râului Pârâul de Munte, iazul artificial Zau de Câmpie – 133 ha, Șăulia – 48 ha, Tăureni – 53 ha).Lacul Fărăgău (38 ha) (Anexa 1)cu apă dulce, prezintă importanță științifică pentru flora și fauna sa, iar lacurile antropogene de la Ideciu de Jos, Jabenița și Sângeorgiu de Mureș, cu apă sărată, prezintă interes balneoclimateric local.

În cadrul complexului lacustru de la Sovata, Lacul Ursu (Anexa 2) este cel mai mare și mai important lac sărat din Transilvania. Are o suprafață de 5 ha și o adâncime de 18 m, prezentând fenomenul de heliotermie,adică, paralel cu creșterea concentrației sărurilor de la suprafață spre adâncime, până la un anumit nivel (3-3,5 m), se produce o stratificare termică, diferențiată după straturile de apă.Lacul Negru, având o suprafață de 0,38 ha și o adâncime de 6,82 m este important pentru depozitele de nămol.

Tabelul1.3 Principalele Lacurile în județul Mureș

Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Mures

1.4 Flora și fauna

Corespunzător diversității și complexității elementelor cadrului natural, asociațiile vegetale și biotopurile faunistice se încadrează în aceeași categorie a trăsăturilor variate.

Distribuția lor în cadrul peisajului reprezintă o reflectare a condițiilor fizico-geografice trecute și actuale, oglindind condițiile de climă și modificările provocate de om prin înlocuirea vegetației spontane cu plante de cultură, pe arii din ce în ce mai întinse.

Dispuse în etaje, plantele alcătuiesc: vegetația etajului alpin, ocupat de pajiști cu ierburi și tufărișuri pitice; vegetația etajului montan, formată din rășinoase amestecate cu fag, anin alb și negru;vegetația etajului de deal și podiș, foarte eterogenă (gorun amestecat cu fag, cer, carpen, tei, frasin);vegetația etajului de stepă antropogenă, în partea vestică a Câmpiei Transilvaniei (silvostepă, pajiști) și vegetația intrazonală (reprezentată prin păduri de luncă, stuf, papură, fânețe de luncă).

Ca și zonă zoogeografică județul Mureș se încadrează în provincia dacică cu o faună diferențiată în 3 etaje: etajul montan, etajul de deal și podiș, etajul apelor curgătoare.

Etajul montan este format din variate specii având numeroși reprezentanți printre care: cerbul carpatin, ursul brun, râsul jderul, jderul de piatră, pisica sălbatică, veverița, mistrețul, lupul, Căprioara, cocoșul de munte, cocoșul de mesteacăn , buha, huhurezul, pițigoiul de munte, etc.Din biotopul apelor curgătoare de munte pot fi amintite speciile: păstrăvul , lipanul, lostrița, porcușorul de munte .

În etajul de deal și podiș pot fi întâlnite următoarele: animale – iepurele, căprioara, veverița, nevăstuica, pârșul, orbetele, cățelul pământului , păsări – cicocănitoarea , gaița, gaia, pupăza, turturica , porumbelul gulerat , cinteza , grangurele , cucul , fazanul , etc.

Etajul apelor curgătoare și lacustre cuprinde mai multe specii de viețuitoare: pești – crapul , cleanul , știuca , somnul , raci , moluște, rațele sălbatice .

Rezervațiile naturale din Județul Mures sunt:Pădurea Mociar, Parcul dendrologic din Gurghiu,Valea Botei Mari de la Zau de Câmpie,Muntele de sare de la Sovata.

1.5 Centre turistice de importanță națională

Infrastructura județului Mureș care permite desfășurarea activităților specifice turismului cuprinde 91 unități de cazare, din acestea: 21 hoteluri, 8 hanuri și moteluri, 6 campinguri, 40 vile turistice și 4 tabere pentru elevi și studenți. Aceste centre însumează peste 7820 locuri de cazare.

Municipiul Sighisoara

Cel mai vechi oraș al județului, Sighișoara(Anexa 3) este un oraș al contrastelor ce se armonizează, în care arhitectura modernă, contemporană, este o prelungire a orașului vechi, cu cetatea sa medievală , singura cetate medievală locuită din estul și sud-estul Europei.

Perla Transilvaniei, cum a fost numită, Sighișoara este o istorie vie. Marca de identitate a Sighișoarei este cetatea, care domină orașul de la înălțimea Dealului cetății. Cetatea, înconjurată de un zid de aproape 1 km lungime, a fost terminată în secolul al XIV-lea și a fost străjuită de 14 turnuri, din care se mai păstrează 9. Intre acestea domină turnul cu ceas, înalt de 64 m, care oferă o priveliște minunată împrejurimilor. Ceasornicul din turn, construit în anul 1648, are zilele săptămânii prezentate simbolic prin 7 figurine mecanice sculptate în lemn, iar alte figurine arată orele, ceasul fiind executat în Elveția. In turnul cu ceas se află de un secol Muzeul istoric al orașului, care adăpostește colecții de piese arheologice, istorie medievală, ceramică, mobile și o colecție de ceasuri.

In cetate se află 150 de case vechi, de un farmec aparte, viu și diferit colorate. Străzile sunt înguste, pietruite, iar în aer plutește o atmosferă medievală.

Intre 1431 – 1435 la Sighișoara a trăit Vlad Dracul, tatăl lui Vlad Țepeș, de numele căruia se leagă “Legenda lui Dracula”.

O galerie de lemn acoperită cu 175 de trepte, construită în anul 1642 duce la Biserica din Deal, construcție monumentală veche de aproape o jumătate de mileniu.

Pe străzile cetății se desfășoară anual festivaluri de artă medievală, în biserică au loc concerte, turiștilor le sunt oferite suveniruri de artă populară, iar pictorii din toată țara fac portrete celor doritori sau realizează peisaje ale orașului.

Municipiul Reghin

In amonte de Târgu Mureș, la confluența Mureșului cu Gurghiul, cea mai importantă localitate este municipiul Reghin. Ridicat pe ruinele unei cetăți dacice, având o viață medievală cu patină săsească, a cărei mărturie este până azi impunătoarea biserică evanghelică, Reghinul devine în veacurile XVIII-XIX un centru al resurecției naționale românești, începută cu cărturarul Petru Maior și încheiată sub arcul de trimf al Marii Uniri.

Reghinul este azi un oraș cu o viață culturală densă, un oraș al bunei conviețuiri și al interferențelor culturale între români și unguri, un târg de produse agrare, meșteșugărești și artistice populare din zonă.

Pe plan național, Reghinul este însă în primul rând orașul viorilor.

Municipiul Reghin este situat pe râul Mures, la confluenta acestuia cu râul Gurghiu, la 46°46'33" latitudine nordicã si 22°42'30" longitudine esticã. Altitudinea la care este situat orasul este de 395 m, punctul geografic cel mai de jos fiind râul Mures -350 m iar cel mai inalt Pădurea Rotundă -455 m.
Municipiului Reghin are o suprafatã de 7.282 ha, din care: 785 ha curti si clãdiri; 62,5 ha strãzi, 41,61 ha parcuri si zone verzi; 1.334 intravilan; 4.345 ha suprafete agricole si 624 ha fond forestier.

Orasul Reghin este traversat de calea feratã 405 Tirgu Mures-Deda, precum si de drumurile E15 Tirgu Mures-Toplita, E15/A Reghin-Bistrita, DN16 Reghin-Cluj-Napoca si de drumurile judetene modernizate Reghin-Lãpusna si Reghin-Sovata.

Municipiul se afla amplasat la intersectia a doua axe de intensã si veche circulatie, una pe Valea Muresului (Tg. Mures-Reghin-Deda-Toplita) si alta pe Valea Gurghiului spre campia Transilvaniei (Lãpusna-Gurghiu-Reghin-Crãiesti).

Municipiul Reghin se aflã la urmatoarele distante fatã de: Tg. Mures 32 km; Cluj-Napoca 102 km; Bistrita 63 km; Toplita 70 km; Sovata 40 km; Lãpusna 42 km; Batos 14 km.

 Arhitectura

Cladirile din centrul orasului au fost construite între anii 1850-1910, în stil neobaroc, neoclasic, eclectic si secesionist. Multe dintre ele au suferit modificari prin realizarea spatiilor comerciale de la parter si au avut loc degradari la starea fizica a paramentelor fatadelor, necesitând interventii substantiale. In ceea ce priveste unitatea fronturilor zonei centrale, acestea alcatuiesc un centru unitar si închegat, atât stilistic cât si volumetric, regimul de înaltime variind de la parter la parter cu unul sau doua etaje

Între Reghin și Târgu Mureș pot fi vizitate:Voievodeni(biserică reformată din sec.XV fortificată cu zid de incintă din sec. XVIII,castel din sec. XVIII), Gornești(castel în stil baroc sec. XVIII,pe locul unei foste cetăți aflat într-un parc dentrologic;biserică din sec.XV cu turn din sec. XVIII; biserica din lemn(Anexa 4) din sec. XVII), Dumbrăvioara (biserică reformată din sec. XVIII; castel Teleki construit în stil baroc in sec. XVIII-XIX), Sângeorgiu de Mureș(stațiune balneoclimaterică de interes local;izvoare minerale;lac amenajat pe baza unor izvoare sărate;castel din sec.XIX ).

Sovata

La poalele munților Gurghiului se află renumita stațiune balneoclimaterică Sovata ce oferă factori curativi de mare eficiență într-un număr mare de afecțiuni, atrăgând în fiecare an un număr mare de turiști străini și români.

Punctul de atracție al stațiunii Sovata este Lacul Ursu, cu apa tămăduitoare, cu nămolurile sale indicate în diverse afecțiuni, precum și moderna bază de tratament din cadrul complexului turistic și de tratatamant “Danubius”.

Factorii naturali de cură ai stațiunii sunt: apa minerală clorurată, sodică, de mare concentrație, a lacurilor cu fenomenul de heliotermie (în Lacul Ursu, la adâncimea de 1,5-2 m, apa atinge temperatura maximă de peste 450C); în afară de băile în lacul helioterm, apa salină a acestuia este utilizată în baza de tratament; nămolul terapeutic, de tip sapropelic, extras din lacuri; bioclimatul sedativ, de cruțare.

Categoriile de afecțiuni tratate aici sunt: afecțiuni ginecologice, afecțiuni reumatismale articulare degenerative și inflamatorii, afecțiuni posttraumatice ale sistemului locomotor, afecțiuni neurologice și boli asociate.

De asemenea la circa 10 km funcționează o pârtie de schi cu telescaun, ceea ce face ca stațiunea să fie căutată și pe timp de iarnă.

Un rol important în turismul mureșan, cu posibilități de dezvoltare, revine stațiunilor locale. Sângiorgiu de Mureș cu ape sărate, nămoluri, ape iodurate și clorurate și Ideciu de Jos cu ape sărate.

Răstolița și Lunca Bradului pot fi dezvoltate și considerate ca stațiuni climaterice.

Un interes turistic, dar mai ales științific suscită rezervațiile naturale, declarate monumente ale naturii: Rezervația de bujori de la Zau de Câmpie (cca. 2 ha), Pădurea de stejari seculari de la Mociar (cca. 50 ha), Poiana narciselor de lângă Gurghiu și Parcul dendrologic cu specii exotice de la Gurghiu.

Castelele de pe cuprinsul județului constituie monumente arhitectonice în stil baroc, gotic sau renascentist: Castelul Bethlen (sec. XV – XVII) în stilul renașterii italiene în țara noastră, Castelul Criș, Castelul Teleky (sec. XVII), în stil baroc cu elmente tradiționale, Castelul Dumbrăvioara (la 15 km de Târgu Mureș). La Brâncovenești se află cel mai reprezentativ castel de pe Valea Mureșului (sec. XVI). Cetățile medievale de la Târgu Mureș (sec. XVII) și Sighișoara (sec. XIII – XIV), constituie de asemenea trasee turistice.

  O nouă formă de turism căreia în ultima vreme i se acordă o importanță deosebită este agroturismul, cuprinzând activitatea turistică propriu-zisă (cazare, pensiune, drumeții), activitatea economică oferită de gazde turiștilor (activități productive și de prelucrare a produselor agricole în gospodărie), precum și oferta de petrecere a timpului liber în mediul rural, prilej de cunoaștere a tradițiilor satului ardelean

Posibilitățile oferite de stațiune:
Tratament pe tot cuprinsul anului, în sezonul de vară scăldatul în apele sărate, excursii în zonă pentru vizitarea lacurilor și a munților de sare, plimbări în mijlocul naturii, practicarea sporturilor de vară ( tenis, înot, ciclism, etc).
In sezonul de iarnă sunt posibilități pentru practicarea sporturilor de iarnă: schi , schi fond – pe pârtia de schi situată langă stațiune la 6 Km, dotată cu telescaun.

1.6 Rezervații naturale și zone protejate

Prin Legea Amenajării Teritoriului Național nr 5/2.000 (M.Of. PI, nr. 152/12.04.2000) – Secțiunea III- "Zone protejate" – în județul Mureș sunt recunoscute 14 arii protejate de interes național, cu o suprafață totală de 28.359 ha. Principalele arii protejate sunt:

Parcul Național Călimani Sud

A fost propus pentru ocrotirea și conservarea peisajului, a formațiunilor geologice, a biodiversității prin flora și fauna caracteristice munților, precum și elementelor endemice sau rare.

Rezervația peisagistică Defileul Deda-Toplița

Defileul Toplița-Deda se întinde de-a lungul râului Mureș de la km 72 la km 114, străbătând o zonă cu peisaj montan, rar populată, foarte puțin poluată și având o vegetație și faună caracteristice, cu un procent de peste 75% păduri naturale. Este o importantă zonă de pescuit sportiv: în râu se găsesc scobari, mrene,clean, lipan și lostriță între Adroneasa și Lunca Bradului; păstrăvi la gurile de vărsare a pâraielor ce coboară

din înalțimile Călimanilor și ale Munților Gurghiu.

Pădurea de Stejari seculari de la Mociar

Prezintă un interes științific deosebit, datorită vârstei stejarilor, cuprinsă între 400-500 de ani.Pădurea de stejari se întinde pe o suprafață de 48 ha, cu o densitate de 10 stejari multiseculari la hectar, cu diametre medii cuprinse între 1,5-2,00 m și înălțimi de 23 m. Vitalitatea arborilor este redusă, fructificația foarte slabă, la intervale de 10-15 ani, cu semințe sterile. Majoritatea arborilor sunt uscați.

Rezervația de Bujor de Stepă de la Zau de Câmpie

Este considerată ca unicul loc din interiorul arcului carpatic unde crește această plantă. "Bujor de stepă" (Anexa 5), are o înălțime de 10-30 cm și flori de un roșu aprins. Declarată monument al naturii încă din anul 1932 și aflându-se în proprietatea Academiei Române,suprafața rezervației botanice este de 2,5 ha. Zona este bine păstrată, menținându-se aspectul natural.Rezervația este amenajată pentru vizitatori, perioada de vizitare fiind la începutul lunii mai, perioadă ce corespunde înfloririi bujorului.

Rezervația naturală Lacul Fărăgău

Iaz natural (tău de dealuri, de origine postglaciară, atlantico-subboreală, format prin barare naturală cu propriile aluviuni), reprezintă ultima formațiune rămasă dintr-un mare număr de lacuri ce existau odinioară în partea estică a Câmpiei Transilvaniei și care și-a păstrat o parte din raritățile originale, floristice și faunistice.

Pădurea Săbed, comuna Ceuașu de Câmpie

Este o rezervație științifică mixtă ornitologico-dendrologică, înființată pe un teren degradat,cu eroziuni puternice de soluri. Pădurea plantată între anii 1892-1899 și completată pe parcursul anilor, este un model de reconstrucție ecologică a terenurilor degradate. După trecerea unui secol se observă un exemplu de succesiune a vegetației forestiere, prin extinderea speciilor autohtone și crearea unui ecosistem natural.

Rezervația de stejar pufos Sighișoara

A fost creată pentru ocrotirea speciei Quercus Pubescens, specie de stejar xerofită, characteristic silvostepei. Se află la altitudinea de 500-600 m pe versanții însoriți cu panta mare. Rezervația se menține în

stare satisfăcătoare și datorită pantelor mari ale versanților.

Rezervația molid de rezonanță Lăpușna

Reprezintă un ecosistem forestier montan mijlociu, cu exemplare de molid de rezonanță foarte rare (vârsta 150 ani, diametrul peste 60 cm și înălțimea 36-38 m) și rezervație de semințe forestiere.

Stejarii seculari de la Braite, Sighișoara

Rezervația de stejari seculari de pe pășunea Braite (Sighișoara) cuprinde specia Stejar peduncular, cel mai bătrân arbore viabil,cu posibilitate de reconstrucție ecologică. Arborii au vârsta de 400-500 ani,diametre 1-1,8 m și înălțimea medie 12-20 m.

Lacul Ursu Sovata și arboreturile limitrofe

Salba de lacuri sărate, situate într-o formațiune geologică cu substrat de sare, stă la baza existenței

Complexului balnear Sovata, înconjurat de păduri cu aspect peisagistic deosebit și cu rol de protecție a lacurilor. Lacul Ursu este helioterm, iar pădurile înconjurătoare de vârste mari, pe lângă rolul protector prezintă și o biodiversitate prin cele 23 specii de esență lemnoasă.

Rezervația Laleaua pestriță Vălenii de Mureș

Este o rezervație botanică înființată pentru ocrotirea plantei rare Fritillaria meleagris (laleaua pestriță). Rezervația este situată la sud de localitatea Vălenii de Mureș, din comuna Brâncovenești.

Poiana narciselor Gurghiu

Este o rezervație botanică pentru ocrotirea plantei Narcissus stellaris (narcisa) și a plantei Fritillaria meleagris (laleaua pestriță).Rezervația este situată în sudul localității Gurghiu, lângă drumul comunal C9 Gurghiu-Orșova,aflându-se în proprietatea comunei Gurghiu.

Rezervația peisagistică Seaca

Amplasată în zona Ibănești-Sovata; pădurile de interes științific sunt reprezentate de arboretele considerate rezervații pentru producerea de semințe forestiere. Zona prezintă un interes cinegetic deosebit, cu faună reprezentativă pentru zona pădurilor din munții mijlocii, cu efective de cerbi, căpriori,urși, cocoși de munte.

Arboretul cu Chamaecyparis Lawsoniana – Sângeorgiu de Pădure

Zona este situată în Câmpia Transilvaniei, pe dealurile dintre Târnava Mică și Târnava Mare.Pădurea în care se găsește Chiparosul de California prezintă interes științific,fiind și rezervație de semințe. Chiparosul depășește vârsta de 75 de ani și se găsește în amestec cu fagul provenit din regenerări naturale.

CAPITOLUL 2

DIMENSIUNEA DEMOGRAFICA A ZONEI

Tabel 2.1 Durata medie a vieții, pe sexe

Tabel 2.2 Populația, pe sexe și medii, la 1 ianuarie

Populația stabilă la 1 ianuarie reprezintă populația alcatuită din persoanele care locuiesc în localitatea respectivă, cu domiciliul sau reședința în localitate la momentul respectiv.

Se calculează pe baza datelor de la ultimul recensămînt, corectate cu sporul natural al populației, soldul migrației externe, soldul mișcării migratorii cu schimbarea domiciliului, precum și cu soldul mișcării migratorii cu schimbarea resedinței, fenomene înregistrate între recensămînt și momentul dat.

Tabel 2.3 Populația, pe grupe de varsta, la 1 iulie

Tabel 2.4 Mișcarea naturală a populației, pe medii, în anul 2008

Tabelul 2.5 Numarul mediu al salariaților

Mii persoane

Salariatul este persoana care-și exercită activitatea pe baza unui contract de muncă într-o unitate economică sau socială – indiferent de forma ei de proprietate – sau la persoane particulare, în schimbul unei remunerații sub formă de salariu, plătit în bani sau natură, sub formă de comision etc.

Numărul mediu al salariaților reprezintă numărul de salariați angajați cu contracte individuale de muncă, plătiți de întreprindere pentru o durată medie normală a timpului de lucru, pe perioada de referință.

Se determină ca medie aritmetica simplă calculată prin împărțirea sumei efectivelor zilnice de salariați din perioada de referință, inclusiv din zilele de repaus săptămânal, sărbători legale și alte zile nelucrătoare, la numărul total al zilelor calendaristice.

Salariații angajați cu program parțial sunt inclusi proporțional cu timpul de lucru prevăzut în contractul individual de muncă.

In efectivul zilnic de salariați sunt cuprinse persoanele cu contract de muncă pe perioada determinată sau nedeterminată (inclusiv lucrătorii sezonieri, managerul sau administratorul). In efectivul zilnic al salariaților luat în calculul numărului mediu de salariați nu se cuprind: salariații aflați în concediul fară plată, grevă, detașați la lucru în străinătate, și cei care beneficiază de prevederile Legii nr.78/1995, modificată prin Legea nr.22/1996, privind protecția personalului și a patrimoniului din sectorul producției de apărare.

Tabel 2.6 Numărul mediu al muncitorilor, pe activități ale economiei naționale

CAPITOLUL 3

DIMENSIUNEA ECONOMICA

Cel mai mare oraș al județului, este deopotrivă centru economic, turistic și cultural, fiind unul din cele mai atrăgătoare orașe ale țării.. Recunoscut ca un oraș curat și plăcut, accesul în Târgu Mureș este posibil pe șosele și calea ferată, dar și pe cale aeriană, aeroportul Târgu Mureș – Vidrasău având curse regulate spre București, ceea ce face posibilă legătura cu orice punct de pe glob, dar și posibilități pentru a asigura curse charter.“Oraș al trandafirilor”, Târgu Mureș oferă posibilități multiple pentru includerea sa în traseele turistice.

Complexul muzeal Târgu Mureș face posibil un periplu în istoria locurilor prin colecțiile de arheologie, etnografie și științele naturii. La acestea se adaugă colecțiile Muzeului de Artă situat în Palatul Culturii(Anexa 6), monument de arhitectură, ridicat între anii 1911-1913. Palatul Culturii are o sală de spectacole cu o orgă renumită cu 4463 tuburi. Sala oglinzilor(Anexa 7) este emblematică și un continuu punct de atracție turistică.

Teatrul Național(Anexa 8) amplasat într-o piață străjuită de lucrări de artă este unul dintre cele mai moderne și funcționale din țară.Biblioteci celebre ca Biblioteca Teleky și Biblioteca județeană găzduiesc valori inestimabile.Rețeua de învățământ include universătăți și licee renumite pentru valorile care s-au format aici.

Sub aspect medical, Târgu Mureș are servicii la standarde europene și un serviciu de urgență devenit centru pilot pe plan național.

Târgu Mureș este orașul unor personalități emblematice, făuritoare de istorie în domeniul politic, al științelor și artelor. Posteritatea i-a nemurit în bronzul eternității. Sunt de reținut monumentul lui Avram Iancu, al lui Bolyai Farkas și Bolyai Janos, ale vrednicilor edili Bernady și Dandea.

Ofertele turistice ale orașului includ: zona de agrement Mureșul (Week-end) situată pe malul Mureșului pe o suprafață 25 ha, din care 5 ha oglindă de apă, cu amenajările corespunzătoare, Grădina zoologică de la Platoul Cornești (a doua ca mărime din țară) și Cetatea medievală.

3.1 Analiza economică a județului Mureș

Turismul reprezintă astăzi una dintre cele mai dinamice activități,fiind totodată și o modalitate importantă de aport valutar pentru orice țară.Pentru țara noastră turismul reprezintă una dintre modalitățile prin care se poate stimula dezvoltarea economică.

Tabel nr.3.1

Populația ocupată civilă, pe activități ale economiei naționale(Anexa 9)

Sursa: www.mures.insse.ro

Din tabelul de mai sus cea mai mare creștere a populației civile se înregistrează în sectorul Transport în anul 2006 față de anul 2005 fiind de 11,1% ,ritmul de creștere fiind de 9,9 %.Indicatorul dinamicii în sectorul de Transport în 2006 față de 2005 este de 109,90 %.

În anul 2005 în cadru sectorului de Hotel și Restaurant s-a înregistrat cel mai mic număr al populației pe activități ale economiei naționale.

Tabel nr.3.2

Numărul mediu al salariaților, pe activități ale economiei naționale (Anexa 10)

Sursa: www.mures.insse.ro

Din tabelul 2.2 constatăm cum scade numărul mediu al salariaților în sectorul de Transport din anul 2004 de la 5958 la 5444 în anul 2006,ritmul de creștere fiind unul negativ de 4,59%.

În sectorul Hotel și Restaurant se înregistrează o scădere a numărului de salariați din 2004 de la 3044 la 2090 în 2005 dar și o crește în următorul an ajungînd la 2305 salariati.Cel mai mic ritm de creștere se înregistrează în acest sector între anii 2004-2005

Tabel nr.3.3

Câștigul salarial nominal mediu net lunar, pe activități ale economiei naționale(Anexa 11)

Sursa: www.mures.insse.ro

Din tabelul 2.3 constatăm că cea mai mare creștere a salariului nominal net se înregistreză în sectorul “Transport”cu aproximativ 23,15% în anul 2006 față de anul 2005 pe toate activitățile economiei naționale.

Cel mai mic ritm de creștere se află în sectorul “Hotel și Restaurant” în anul 2006 față de anul 2005 cu un procent de aproximativ 5,80%.

Tabel nr. 3.4

Cifra de afaceri a unităților locale active din industrie, construcții, comerț și alte servicii, pe activități ale economiei naționale, în anul 2006 (Anexa 12)

Sursa: www.mures.insse.ro

În anul 2006 totalul cifrei de afaceri a unităților locale active din industrie, construcții, comerț și alte servicii, pe activități ale economiei naționale este de 12.710.322.

Figura 3.1 Cifra de afaceri 2006

Din figura 3.1 se observă că cifra de afaceri în sectorul Transporturilor este de 572 524,mult mai mare față de sectorul Hotelurilor și Restaurantelor care ocupa un loc mai jos cifra de afaceri fiind de 144.040 .

Tabel nr. 3.5

Investițiile brute ale unităților locale active din industrie, construcții, comerț și alte servicii, pe activități ale economiei naționale, în anul 2006 (Anex 12)

Sursa: www.mures.insse.ro

Tabelul 2.5 prezintă investițiile brute ale unităților locale active din industrie, construcții, comerț și alte servicii, pe activități ale economiei naționale realizate în anul 2006 în domeniul Transporturilor și cel al Hotelurilor și Restaurantelor.

Putem spune că doar 23% din totalul investițiilor s-au făcut în segmentul “Hoteluri și Restaurante” și 77% în domeniul “Transport”.

Figura 3.2 Investitiile Brute 2006

Din figura 3.2 Investițiile Brute din anul 2006 în segmentul Transporturilor deține un număr mai mare de invesții și anume de 138.188 față de segmentul Hotelurilor și Restaurantelor.Se situează după segmentul Transporturilor cu un număr de investiții brute de 42.217.

Se observă faptul că, anul 2006 aduce mai multe investiții în domeniul Transporturilor.

Figura 3.3 Cifra de Afaceri și Investițiile brute

În Figura 3.3 putem observa că pentru anul 2006 atât Cifra de Afaceri cât și Investițiile brute în segmentul Transport au un nivel mult mai ridicat decât în segmentul ce cuprinde Hotelurile și Restaurantele.

Acest lucru se datorează faptului că în ultimii ani s-a pus accent în special pe investițiile în Transport atât pentru modernizare și îmbunătățire, cât și pentru înmulțirea rutelor de călătorie, ducând la o creștere semnificativă a Cifrei de Afaceri.

În cazul Hotelurilor și al Restaurantelor, menționez că în 2006 investițiile pentru modernizări erau la început, observându-se astfel că investițiile brute nu sunt forte mari.

Tabel nr. 3.6

Unitățile locale active din industrie, construcții, comerț și alte servicii, pe activități și clase de mărime, în anul 2006 (Anexa 13)

Sursa:www.mures.insse.ro

Din tabelul de mai sus putem observa că cel mai mare număr al unităților se înregistrează în categoria cuprinsă între 0 și 9 unități.

În categoria 250 și peste în cadrul segmentului Hotel și Restaurant nu a fost înregistrată nici o unitate.

Figura 3.4 Unități locale pe activități și clase de mărime, în anul 2006

În figura de mai sus între 0-9 unități,are loc o mare dezvoltare în segmentul de Transport dar și în cel de Hotel și Restaurant,aceste unități mici fiind urmate de unitățile mijlocii.

3.2Capacitatea și activitatea de cazare turistică

Capacitatea de cazare turistică pe teritoriul județului Mureș cuprinde 91 unități cu 7.820 locuri din care: 21 hoteluri cu 3.142 locuri, 8 hanuri și moteluri cu 281 locuri, 7 campinguri, unități tip căsuță și cabane cu 946 locuri, 40 vile turistice cu 2.081 locuri, 4 tabere de elevi și preșcolari cu 1.060 locuri, 11 pensiuni cu 310 locuri.

Tabelul 3.7 Evoluția structurilor de cazare în județul Mureș în perioada 2005 – 2007

Sursa:institutul național de statistică 2007

Din tabelul de mai sus observăm că numărul hotelurilor și motelurilor crește de la 28 la 33 în perioada 2005-2007.

În anul 2007 din totalul de 104 de unități de cazare cel mai mare număr îl dețin hotelurile și motelurile cu un număr de 33 unități de cazare urmat de vile turistice și bungalouri cu 28 de unități.

Pensiunile turistice urbane dețin 21 de structuri de cazare, mult mai mare față de cel al pensiunilor turistice rurale care au doar 9 unități de cazare.Cel mai mic număr îl dețin cabanele turistice ,hostelurile și popasurile turistice

Figura 3.5 Evoluția hotelurilor și motelurilor între anii 2005-2007

Figura de mai sus ne arată evoluția hotelurilor și motelurilor între anii 2005-2007.Prezintă o creștere și asta datorată turistilor care au preferat aceste unități de cazare de la an la an.

În anul 2005 se înregistrează un numar de 28 de unități de cazare care a crescut foarte puțin în anul următor ajungând la 29 de unități,în anul 2007 inregistrându-se o creștere mai mare si anume numarul de unitati de cazare ajungând la 33.

Figura 3.6 Evoluția totală a structurilor de cazare

Evoluția totală a structurilor de cazare ne arată cum din 2005 de la 94 de unități de cazare crește la 96 de unități de cazare în anul 2006 și 104 de unități de cazare în anul 2007.

Figura 3.7 Structura de cazare în anul 2007

Ponderea cea mai mare este deținută de hoteluri,vile turistice și pensiuni urbane.

Ponderea cea mai mică este deținută de tabere de elevi,popasuri turistice și hosteluri.Pensiunile urbane devin tot mai populate de la an la an,ele având o pondere mai mare decat cea a pensiunilor rurale.

3.3 Analiza echipamentelor turistice

Tabelul 3.8 Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire turistică in Județul Mureș(Anexa14 )

Sursa:Institutul național de statistică,2007

Se poate observa că în anul 2005 locurile cele mai multe sunt ocupate de hoteluri 2586 de locuri iar cele mai puține de hosteluri 20 de locuri și 30 în cabane turistice. Anul 2007 este deținut tot de hoteluri într-un număr de 2609 locuri urmat de vile turistice cu un număr de 651 locuri .

Figura.3.8 Ttipuri de structuri de primire

În figura de mai sus se poate observa cum numărul de hoteluri între anii 2005-2006 a cunoscut o creștere importantă dar în 2007 a avut loc o scădere.Nu la fel putem spune de moteluri sau cabanele turistice care nu au avut o evoluție prea bună între anii 2005-2006.

Unitățile de tip camping scad ca număr din anul 2005 până în 2007,turiștii fiind interesați de alte structuri de primire.

Tabelul 3.9 Capacitatea de cazare turistică în funcțiune pe tipuri de structuri de primire turistică in Județul Mureș(Anexa15)

Sursa:Institutul național de statistică,2007

Numărul locurilor de cazare din județul Mureș a crescut cu până la 1717715 locuri/zile în perioada anului 2007. Această creștere este datorată numărului foarte mare de locuri din cadrul hotelurilor urmat de pensiunile turistice urbane căutate atât de turistii români cât si de străini.

Cel mai mic ritm de creștere se înregistrează în cadrul campingurilor în anul 2007 comparativ cu anul 2006,el fiind unul negativ de 76,23.

Figura 3.9 Capacitatea de cazare în funcțiune

Figura 3.9 ne arată evoluația creșterii capacității de cazare în funcțiune in perioada anilor 2005-2007

3.4 Structuri de agrement

Un rol important în turismul mureșan revine stațiunilor locale Sângeorgiu de Mureș situată la 350 m, cu ape sărate, nămoluri, ape iodurate și clorurate,Ideciul de Jos cu ape sărate.Răstolița si Lunca Bradului sunt micro-stațiuni climaterice. Stațiunea Sângeorgiu de Mureș dispune și de pârtie de ski.

Municipiul Târgu-Mureș se remarcă prin Complexul de agrement și sport "Week-End" de pe malul râului Mureș pe o suprafață de 25 hectare, din care 5 hectare oglinda de apă, cu amenajări corespunzătoare, case de agrement, Grădina zoologică – a doua din țară, Cetatea Medievală.

Stațiunea Sovata este o stațiune situată la poalele Munților Gurghiului la o altitudine de 475-600 m.Este renumită datorită lacurilor sărate,unul dintre cele mai importante lacuri fiind Lacul Ursu,unic în Europa.Temperatura acestuia,ajunge în timpul verii până la 40-50 grade C la o adâncime de 1,5 m.Se tratează cu succes bolile reumatologice și ginecologice.

3.5. Analiza circulației turistice

Table nr.3.10

Turiști cazați în unitățile de cazare turistică Jud.Mures (Anexa 16)

Sursa: Institutul național de statistică Mureș , 2007

Numărul persoanelor de români și străini reprezintă numărul total de turiști care călătoresc în afara localităților în care își au domiciliul stabil, pentru o perioadă mai mică de 12 luni și stau cel puțin o noapte într-o unitate de cazare turistică în zone vizitate din țară.

În cei 3 ani 2005, 2006, 2007 observăm o creștere pozitivă în evoluția numărului de turiști care preferă să se cazeze în diferite unităti de cazare cum ar fii : hoteluri, pensiuni rurale și urbane, cabane turistice și o scădere a numărului celor care se cazează în campinguri, bungalouri, tabere de elevi.

3.11 Înnoptările în unitățile de cazare în Județul Mureș (Anexa 17)

Sursa: Institutul național de statistică Mureș , 2007

Înnoptările în unitățile de cazare se poate observa din tabelul 3.11 cum cresc din anul 2005 de la 516081 locuri în anul 2007 la 635304 locuri.

Turiștii preferă să înnopteze mai mult în unități de cazare cum ar fi hotelurile, având cel mai mare număr de înnoptări, urmat de hosteluri și taberele de elevi.

Cel mai mic număr de înnoptări se poate observa din tabelul de mai sus că revin unităților de tip Bungalouri.

Tabelul 3.12 Sosirile și Înnoptarile turistilor in Judetul Mures

Sursa: Institutul național de statistică Mureș , 2007

Putem observa din tabelul de mai sus cum numărul de sosiri a românilor din anul 2005 până în anul 2007 scade procentual de la 146,2% la 108,1%.Durata sejururilor:numărul înnoptărilor între anii 2005-2007 a turistilor străini cât și români scade procentual de la 139,6% la 99,3% pentru turiștii străini și de la 122,3% la 110,3% pentru turiștii români.

Figura 3.10 Sosirea turiștilor în unități de cazare

Din figura de mai sus ne putem da seama cum numărul de sosiri ale turiștilor români cât și stăini scade procentual de la an la an și anume din anul 2005 până în 2007 de la 146,2% la 108,1% a turiștilor români și de la 145,2% la 102% a turiștilor străini.

Această scădere este datorată faptului că unitățile de cazare nu sunt foarte bine dotate iar serviciile nu sunt pe măsura așteptărilor turiștilor.

Tabelul 3.13 Indicele de utilizare a capacității de cazare turistică în funcțiune pe tipuri de structuri de primire turistică și forme de proprietate (Anexa 18 )

Sursa:institutul național de statistică 2007

Putem observa în tabelul de mai sus evoluția procentuală a tipurilor de structuri de primire turistică în proprietăți private între anii 2005-2007.Procentul cel mai mare de 43,2% este deținut de Hoteluri în anul 2007.

În 2005 hotelurile ocupă primul loc cu un procent de 41,1%,urmat de hoteluri pentru tineret cu 27,4%.În 2006 cel mai mic indice fiind înregistrat în unitățile de tip cabane turistice cu un procent de 10.2%.

Tabelul 3.14 Calculul coeficientului de utilizare a capacității de cazare

Sursa: Institutul național de statistică Mureș , 2007

Se observă o creștere a numărului de înnoptări ale turiștilor în anul 2006 față de anul 2005 cu un procent de 4% și o creștere de aproximativ 2% în anul 2007 față de anul 2006 deoarece a crescut și numărul turiștilor dar și numărul locurilor de cazare.

În anul 2007 coeficientul de utilizare a capacității de cazare a înregistrat cea mai mare pondere dintre anii analizați.

În anul 2005 s-a înregistrat cea mai mică pondere a coeficinetului de utilizare a capacității de cazare el fiind de 22,80%.

Tabelul 3.15 Durata medie a sejurului

Sursa: Institutul național de statistică Mureș , 2007

Din tabelul de mai sus, se poate observa faptul că se înregistrează valori oscilante ale duratei sejurului, o singură creștere succesivă în cei 3 ani fiind înregistrată în cazul taberelor de elevi, dar și o scădere în cazul pensiunilor turistice rurale.Acest fapt este datorat timpului liber care este în continuă scădere.

Figura 3.11 Durata medie a sejurului

Figura 3.11 ne arată analiza duratei sejurului în unitățile de cazare.Se poate vedea cum oscilează valorile duratei sejului de la an la an.

În anul 2005 cea mai mare pondere a duratei medii a sejurului este reprezentată de vilele turistice iar în anul 2006-2007 cea mai mare pondere înregistrându-se în cadrul taberelor de elevi.

CAPITOLUL 4

DIMENSIUNEA SOCIO-CULTURALA

OBICEIURI DIN JUDEȚUL MUREȘ

 În satele județului Mureș se păstrează de asemenea o multitudine de obiceiuri, dintre care amintim câteva, interesante pentru ochiul călătorului ce poposește pe aceste meleaguri, dar și pentru cei ce caută vastul spațiu și diversitatea în manifestare a culturii tradiționale.

ȚURCA

  Obicei de colindat al cetei de feciori, practicat în special în satele de pe Mureșul Superior, în seara și noaptea de Ajun a Crăciunului, dar a cărui pregătire începe la intrarea în post, cu alegerea vătafilor cetei și a locului unde se va face "Berea" – casa unde se vor aduna tinerii – feciori și fete – în serile din post, chemați prin ,,buciu'' (bucium), pentru a pregăti turca. Numele obiceiului vine de la masca zoomorfă deosebit de interesantă ce însoțește cu jocul ei colindele specifice ale cetei de feciori – animal fantastic, simbol al zeiței preistorice care poartă numele feminin al taurului, obiceiul păstrând ecourile miturilor precreștine legate de moartea și renașterea naturii, cu rol refertilizator. 
      Ceata, formată din tinerii din sat, câțiva dintre bătrânii buni cunoscători ai obiceiului și colindelor specifice, turca, jucată de un tânăr priceput, "bgidușul", însoțitorul îndeaproape al acesteia și conducătorul ceremoniei, și câțiva muzicanți, colindă toate casele din sat, începând de la cea a preotului, urând pace și sănătate, colindele fiind menite să asigure belșugul în casa celui colindat în anul care vine. În casele unde sunt fete de măritat sau neveste tinere, acestea sunt jucate de către feciori. Colinda turcii este plătită de fiecare casă, în produse și bani, cu care se organizează masa si petrecerea pentru toți cei care au primit-o, la Bobotează. Azi obiceiul îl mai întâlnim, reluat cu regularitate, an de an, în Idicel Sat și Idicel Pădure, Săcalu de Pădure, Deleni, Pietriș, Vătava, Bistra Mureșului etc.

NUNTA

O nuntă tradițională în unul din satele mureșene, în oricare din sub-zonele etno-folclorice, era un adevărat spectacol pentru ochiul privitorului, un spectacol la care participă ca actori aproape întreaga comunitate sătească. De la chemătorii care plecau în vinerea dinaintea nunții prin sat, pentru a chema lumea la petrecere, urmând "steagul" sau petrecerea mirilor și a tinerilor de sâmbătă seara, pregătirile de duminică dimineața de la casa miresei și a mirelui, îmbrăcatul acestora, mersul pe "cale mare" al alaiului de nuntași de la casa mirelui, la cea a miresei, însoțiți de 8-10 călăreți în straie de sărbătoare și cu caii maiestuos împodobiți, luatul zestrei miresei, colăcăritul și strigatul peste poartă, jocul în drum la biserică, "ospățul" cu muzica, jocurile și strigăturile specifice ocaziei, chiuiturile la găină, toate urmau un tipar bine stabilit, complex, menit să marcheze cum se cuvine momentul deosebit de important din viața tinerilor. Și astăzi sunt localități în care măcar în parte acest ceremonial de nuntă este respectat, și perechi de tineri care se reîntorc cu dragoste la aceste vechi modele.

CSÉPTÁNC – Jocul cu îmblăciul

Joc maghiar specific localității Măgherani, ce pornește din una dintre vechile tradiții care se petrecea în timpul verii, după seceriș, în perioada când nu se lucra mecanizat în agricultură ci se secera cu secera, cerealele se adunau și se depozitau în șură, iar după ce se uscau se îmblăteau cu îmblăciul. Adunarea recoltei era un prilej de bucurie și o zi de sărbătoare pentru țăran, fiindcă grâul asigura posibilitatea de supraviețuire pentru familia sa. Cum clăcile se făceau de multe ori cu "ceterași", terminându-se cu muzică și dans, în timp s-a încetățenit un joc anume, în care gazda făcea cu îmblăciul niște mișcări specifice de dans în timp ce îmblătea. Astfel s-a păstrat la Măgherani ,,dansul cu îmblăciul", un joc inedit, specific acestei localități, pe care îl regăsim astăzi în repertoriul mai larg al ansamblului folcloric maghiar de aici.

FĂRȘANGUL

Este un vechi obicei care se mai păstrează și în prezent în unele localități cu populație maghiară din județul Mureș (Chibed, Cîmpenița, Fîntînele, Sîncraiu de Mureș, Breaza). Înainte de intrarea în Postul Paștelui, de obicei într-o zi de sâmbătă, un alai de feciori, îmbrăcați în costume specifice, întruchipând diferite personaje (miri, husari, unii dintre ei călare, paznici ai alaiului, cerșetori etc, însoțiți de muzicanți), colindă satul, casă cu casă, joacă fetele gazdelor, fiind răsplătiți cu mâncare și băutură. Spre seară se adună la căminul cultural, împreună cu fetele din sat, unde se încinge o petrecere până dimineață. Este un ultim prilej de petrecere înainte de intrarea în Postul Paștelui.

ȘEZĂTOAREA

 În serile lungi de peste iarnă, femeile și tinerele fete se adunau la o casă, pe criterii de vecinătate sau rudenie, în șezătoare, prilej de muncă (tors, cusut, brodat și alte operații necesare pentru obținerea pânzei, a lânii, pentru articolele de îmbrăcăminte și alte textile de uz gospodăresc), dar important și sub aspect al socializării și ca formă de petrecere a timpului, aici cântându-se cântece, spunându-se ghicitori, așteptându-se feciorii care veneau în șezători pentru a întâlni tinerele fete. Deși în prezent numărul articolelor pe care femeile le lucrează cu mâna lor este mult mai mic, practica încă se păstrează, în special în satele mai conservatoare în ce privește păstrarea vechilor tradiții.

Forme de turism in Județul Mureș

Diversitatea potențialului turistic natural și antropic permite desfășurarea unor forme variate de turism în județul Mureș:

Turismul staționar (de sejur) – este concentrat în ariile subcarpatice sau premontane, în zonele din culoarul Mureșului și în stațiunile balneoclimaterice, între care cea mai importantă este Sovata;

Turismul balneoclimateric – este prezent în stațiunea Sovata (de importanță internațională) la care se adaugă stațiunile de importanță națională și locală Sângeorgiu de Mureș, Ideciu de Jos și Jabenița;

Turismul pentru sporturi de iarnă – posibilități de practicare a schiului există în stațiunea Sovata în perioada noiembrie-martie. În stațiune este amenajată o pârtie de schi cu o lungime de 1 km, aflată la o altitudine de 600-900 m;

Turismul itinerant – este favorizat de diversitatea capacităților de cazare existente pe raza județului;

Turismul cinegetic – este favorizat de menținerea unei faune cinegetice valoroase de cervidee,urside și suide, dintre care, fără a se afecta echilibrul ecologic la nivelul speciilor, se pot recolta, într-un cadru perfect controlat și organizat, exemplare de excepție. Un interes deosebit chiar și pentru turismul internațional, prezintă Munții Călimani și Gurghiu;

Turismul piscicol – este concentrat nu numai în ariile montane, dar și în zona iazurilor din Câmpia Transilvaniei;

Turismul cultural – are ca motivație existența unui valoros patrimoniu cultural-istoric și etnografic-folcloric cu un caracter original, chiar de unicat (complexe arhitectonice urbane între care Târgu Mureș și Sighișoara sau arii cuprinse în zonele de podiș și subcarpatice cu un fond cultural-istoric cu dispersie mare);

Turismul de sfârșit de săptămână – cele mai tipice areale de concentrare a amenajărilor turistice pentru această formă de turism sunt cele de pe valea Gurghiului, Defileul Deda-Toplița și Sovata;

Turismul de afaceri – se dezvoltă pe măsura implementării în România a standardelor

internaționale și a introducerii aquis-lui comunitar european. Locații pentru desfășurarea acestui gen de turism există în orașele Târgu Mureș, Sighișoara și Sovata;

Turismul rural/agroturismul – în anul 2002 existau 40 de pensiuni cu un număr de 639 locuri.Potențialul turistic natural se concentrează în partea nord-estică a județului, în comunele montane șisubcarpatice. În județul Mureș au fost declarate sate turistice următoarele localități: Gornești, Bezid (com.Sângeorgiu de Pădure), Lunca Bradului, Stânceni, Neagra (com. Lunca Bradului), Răstolița, Gălăoaia (com.

Răstolița), Borzia (com. Răstolița). Potențiale sate turistice sunt Gurghiu, Lăpușna (com. Ibănești).Din punctul de vedere al efectelor pe care le are asupra gospodăriilor țărănești, agroturismul apare ca o variantă a dezvoltării mediului rural, mai ales în zonele cu condiții grele de viață cum sunt cele din zona montană.Satul din această parte a țării reprezintă o zonă în care de multe ori spiritualitatea românească a interferat cu cea a naționalităților conlocuitoare, realizând o simbioză plină de originalitate.

În județul Mureș se află sate deosebit de interesante prin valorile etno-folclorice, meșteșuguri,gastronomia tradițională, produsele de creație artistică și prin deținerea unor valori recunoscute istorice sau culturale, așa cum sunt satele pe teritoriul cărora se află biserici fortificate săsești, sate turistice vitipomicole, pastorale, sate care sunt adiacente unor rezervații naturale sau altor fenomene geomorfologice deosebite.

Începuturi ale acestei forme de turism se regăsesc pe valea Mureșului, la Câmpul Cetății și în zona Sighișoarei.

CAPITOLUL 5

FACTORI DE DEZVOLTARE TURISTICĂ A

JUDEȚULUI MUREȘ

Orientarea de bază a strategiei județului o constituie potențarea punctelor tari, în vederea valorificării oportunităților de creștere și minimizarea efectelor punctelor slabe prin eliminarea factorilor care blochează dezvoltarea.

În esență, prin această strategie se urmărește luarea unor măsuri care să permită redresarea economică a județului și îmbunătățirea situației zonelor cu întârzieri în dezvoltare, luând în considerare protecția socială și conservarea mediului.

Județul Mureș, prin factorii de relief și de mediu, prin diversitatea și frumusețea peisajului, prin eterogenitatea etnică și implicit cea culturală, prezintă multe oferte amatorilor de turism montan, cultural, rural, sportiv, balnear și turism pentru tineret.

În județul Mureș, au fost declarate prin Lege două rezervații naturale: rezervația de la Zău de Câmpie este protejată ca unica stațiune de bujor de stepă din Transilvania, iar pe teritoriul comunei Gurghiu este protejată pădurea seculară de Quercinee de la Mociar.

De asemenea, pe teritoriul județului se găsesc specii de plante și de animale care au calitatea de monument al naturii cum ar fi: laricele, tisa, râsul, cocoșul de munte, corbul, cocoșul de mesteacăn.

Dezvoltarea turismului este de o crucială importantă pentru dezvoltarea economiei județului pe baza potențialului ei intern. O condiție de bază pentru dezvoltarea turismului se bazează pe promovarea atracțiilor turistice care generează cerere în destinațiile turistice și pe creșterea serviciilor turistice care au un rol crucial în realizarea câștigurilor din activități turistice.

Exista pe piața internațională a turismului, o creștere a interesului pentru produsele turistice culturale și eco-turism și servicii bazate pe unicitate și calitate.Datorita acestui imens potențial și a condițiilor favorabile României/Regiunii Centru/Județului Mureș de pe piața turistică, turismul a fost ales ca domeniu țintă prioritar prin dezvoltarea căruia se poate ajunge la dezvoltare economica, la crearea de noi locuri de munca, în special pentru femei și protejarea celor existente. De asemenea dezvoltarea turismului este o prioritate și pentru Regiunea Centru, astfel încercându-se crearea unei identități regionale care să consolideze coeziunea dintre cetățenii celor 6 județe ale Regiunii.

Pentru o mai bună exploatare a oportunităților este esențial să se îmbunătățească accesibilitatea spre punctele de atracție.

Sprijinul financiar va servi în principal creșterii calității ofertei turistice și prin aceasta se va îmbunătăți imaginea județului ca destinație turistică, care deține un potențial turistic parțial valorificat. Importanța turismului în economia județeană va crește considerabil.

Obiectivele urmărite sunt: mărirea atractivității și a competitivității zonelor turistice cu potențial natural și cultural prin îmbunătățirea infrastructurii;crearea de noi atracții, produse și întreprinderi în diferite zone turistice;creșterea veniturilor generate de către capacitățile turistice prin îmbunătățirea serviciilor.

Daca sunt îndeplinite propunerile se așteaptă la următoarele rezultate care tind să fie rezultate cât mai bune pentru județul Mureș: atragerea de noi investiții prin asigurarea unor locații turistice dotate corespunzător din punct de vedere tehnic;creșterea calității și diversificarea serviciilor;menținerea locurilor de muncă existente și crearea de noi locuri de muncă;îmbunătățirea calitativă a marketingului turistic;îmbunătățirea imaginii turistice a județului Mureș;promovarea de mărci turistice regionale;creșterea numărului de turiști și diversificarea segmentelor țintă de turiști corespunzător diversificării ofertei.

4.1 Dezvoltarea infrastructurii

Dezvoltarea infrastructurii urmarește următoarele obiective:

Creșterea atractivității turistice a județului Mureș prin modernizarea și reabilitarea infrastructurii;creșterea veniturilor prin turism prin îmbunătățirea bazelor sportive și de agrement în zonele turistice.

Se înregistrează în momentul actual, o distribuire disproporționată a spatiilor de cazare la nivelul județului, necorelată cu potențialul turistic. Acest fapt trebuie corectat prin încurajarea dezvoltării unei infrastructuri moderne, care să valorifice atuu-rile zonei. De aceea, este necesară urmărirea punerii în valoare a resurselor turistice prin crearea unui pachet turistic adecvat și diminuarea dezechilibrelor între ariile turistice de pe teritoriul județului prin încurajarea dezvoltării armonioase a infrastructurii de turism.Atractivitatea și diversitatea resurselor turistice trebuie dublată de o infrastructură modernă care să răspundă exigențelor în continuă creștere a turiștilor români, care reprezintă în continuare ponderea cea mai mare în numărul sosirilor.

Potențialul turistic foarte divers și încă puțin exploatat, poate fi valorificat printr-o dotare corespunzătoare (pârtii de schi din stațiunea Sovata, piste de biciclete, schi-lifturi, etc.), prin amenajarea de stațiuni turistice, specifice zonelor delimitate, care să ofere o infrastructură turistică modernă. De aceea, se va urmări promovarea unor proiecte care au ca scop dezvoltarea infrastructurii pentru turism, care să ducă la creșterea activității economice din zona, la o mai bună ocupare a forței de munca și în final la îmbunătățirea nivelului de trai din zonele turistice.

Județul Mureș, dispune de numeroase obiective de patrimoniu, unele dintre ele de interes internațional și național: cetăți, monumente istorice, monumente de arhitectură – au fost înscrise în patrimoniul mondial al UNESCO arealul municipiului Sighișoara și Saschiz – cetatea Saschiz. O parte din acestea se află într-o stare accentuată de degradare și necesită restaurare.

Măsurile specifice vor privi acțiuni de conservare, restaurare, valorificare turistică, informare, creșterea conștientizării importantei prezervării patrimoniului natural și antropic, dezvoltarea unor programe de evaluare a resurselor ariilor protejate existente, înființarea administrațiilor ariilor protejate, atragerea membrilor comunității locale în administrarea / custodia ariilor protejate, elaborarea planurilor de management pentru fiecare arie protejată, crearea unui sistem informațional regional privind managementul ariilor protejate, delimitarea ariilor protejate în urma finalizării studiilor de fundamentare.

Dezvoltarea, diversificarea și promovarea ofertei turistice cuprind următoarele obiective:creșterea performanțelor firmelor care acționează în domeniul turismului prin îmbunătățirea serviciilor de informare; valorificarea resurselor turistice existente, precum și a celor necuprinse încă în circuitul turistic, dezvoltarea principalelor tipuri de turism și identificare nișelor de piață;promovarea eficienta a produsului turistic prin participarea la târguri de turism, seminarii și congrese, etc.;reabilitarea și promovarea turismului feroviar, turismului pentru tineret.

Oferta turistică a județul Mureș este foarte diversă, existând posibilitatea practicării tuturor formelor de turism (există oferte pentru amatorii de drumeții sau de alpinism, de vânătoare sau pescuit, practicanților de schi sau de patinaj, ori celor interesați de monumente ale naturii, istorice sau arhitecturale sau de tradiții și obiceiuri). Majoritatea stațiunilor turistice dețin resurse turistice care se pot valorifica în mai multe sezoane. Cele mai practicate forme de turism în județul Mureș sunt turismul balnear și turismul montan.

Se remarcă la nivelul județului numărul mare de unități administrativ teritoriale cu concentrare mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes național în toate orașele, dar și în 26 de comune.

Lipsa promovării sau promovarea de slabă calitate sunt cauze pentru care cererea turistica este redusă, consecință fiind subutilizarea capacității de cazare. Promovarea punctuală a obiectivelor turistice trebuie dublată de promovarea la nivel județean/național, care va avea rolul de a face cunoscut județul cu zonele lui turistice și va putea oferi o imagine generală turistică care să surprindă întreaga diversitate a posibilităților de practicare a turismului.

Acest indicator arată pe de o parte lipsa unor oferte turistice complexe adaptate stilului de petrecere în mod activ a timpului liber, marketing turistic slab și pe de altă parte o bază turistica învechita. Cea mai spectaculoasa creștere în turismul regional este în domeniul agroturismului, care atrage turiștii români prin accesibilitatea prețurilor dar și turiștii străini prin posibilitatea de a cunoaște tradițiile locale și un anumit stil de viată arhaic specific ruralului, ospitalitate.

Cele mai atractive zone sunt cele care sunt situate în zone cu peisaje pitorești, au un mediu sănătos, nepoluat, sunt deținătoare de valori etnofolclorice, culturale sau tradiții cu un bogat conținut, diversitate, și personalitate. Din acest punct de vedere, în acest județul există următoarele forme de atracție și dezvoltare a turismului rural: recreere, sport, vânătoare, pescuit, artizanat, muzee și case memoriale, situri arheologice, tratament, ocupații tradiționale.

Rețelele turistice tematice la nivel județean sunt slab dezvoltate sau inexistente, promovarea turistică este insuficiența și utilitățile turistice nemodernizate cu dotare tehnică și marketing turistic necorespunzător.

Dezvoltarea turismului prin diversificarea ofertei, prin stimularea unor activități conexe turismului care pot mări atractivitatea zonei și valorificarea factorilor de atracție turistică ar conduce la crearea de locuri suplimentare de muncă și la reducerea caracterului sezonier al acestora.

Este necesară conștientizarea valorii turistice a resurselor existente și în primul rând cunoașterea acestora de către agenții de turism și prezentarea tuturor factorilor de atracție. Consumatorul de produs turistic este din ce în ce mai bine instruit, este și un mare consumator de informație, dornic de a cunoaște și de a-și petrece timpul liber în mod activ. Marketingul produsului turistic este vital pentru a exista pe piața turistică.

Pentru punerea în valoare a obiectivelor turistice la nivel județean și pentru îmbunătățirea serviciilor se vor impune crearea unor capacități unitare și coordonate pentru informare, organizare și promovare în ceea ce privește capacitățile turistice din mediul urban și rural.

Pentru ca acțiunile care se vor desfășura pentru dezvoltarea acestui sector să ducă la realizarea obiectivelor fixate, se consideră că sunt necesare măsuri integrate (pregătire, asistență tehnică și acces la capital, studii de piața legate de oferta turistică, potențialul turistic, editarea de broșuri, pliante, organizarea de târguri de prezentare, seminarii etc.) care să ducă la creșterea calității promovării și la conștientizarea asupra potențialului turistic al județului.

Investițiile turistice care promovează bucătăria tradiționala româneasca specifice zonei, inițiativele de valorificare turistică a resurselor locale, susținerea financiară a unor activități de producere a obiectelor de artizanat și meșteșugărești tradiționale. Pentru diversificarea ofertei turistice se vor sprijini inițiativele de dezvoltare a unor activități distractive de tip: mountain-bike, parapanta, deltaplanul, sporturile de apă, etc.

În dezvoltarea produsului turistic al unor zone din cadrul județului, se vor avea în vedere și stimularea unor activități conexe turismului care pot mări atractivitatea zonei făcând sejurul turistului mai plăcut.Este vorba despre încurajarea desfășurării unor târguri de artă populară și artizanat, de spectacole cultural-folclorice tradiționale și a unor manifestări religioase din zonele turistice. Se vor susține participările la târguri naționale și internaționale de turism, schimburi de experiență

Obiectivele îmbunătățirii serviciilor în turism sunt următoarele:

Creșterea competitivității firmelor din domeniul turismului pe o piață europeană deschisă cu standarde de performanță ridicate;formarea unei piețe a serviciilor turistice unitare prin sistem de marketing și rezervare județean;sprijinirea parteneriatului public – privat (organizații, asociații, consultanță și activități de informare).

Industria turistică românească este în plin proces de modernizare, dispune de o bază materială parțial învechită și de o calitate necorespunzătoare a serviciilor. Acest fapt datorită exigențelor turiștilor care sunt în continuă creștere, prețurile de pe piața turistică românescă sunt de asemenea în ascensiune, drept consecință ele trebuie dublate de servicii de înaltă calitate. Serviciile de informare turistică sunt foarte importante pentru activitatea turistica. De calitatea, actualitatea și integralitatea acestora depinde în mod direct călătoria turistului.

Aceste acțiuni vor contribui la formarea unei piețe a serviciilor turistice unitare la nivelul județului, cu servicii comparabile din punct de vedere a calității și cu prețuri competitive. Informațiile despre oportunitățile de agrement și prezentarea ofertelor vor conduce în timp la dezvoltarea unei piețe județene de servicii turistice.

Creșterea calității serviciilor de cazare se poate face prin reabilitarea,modernizarea ,dotarea structurilor de cazare sau chiar constuirea unor hoteluri la standarde înalte cum ar fii de exemplu construirea unui hotel de 5 stele în stațiunea Sovata care este din ce în ce mai populată de turiști care vin pentru practicarea diferitelor sporturi.Acest hotel poate îmbunătății imaginea staținuii.

4.2 Dezvoltarea durabilă a localităților

Pentru Județul Mureș, dezvoltarea localităților este considerată ca o direcție prioritară a strategiei de dezvoltare prin care se urmărește punerea în practică a unei politici integrate care sa permită punerea în valoare a tuturor tipurilor de potențial din arealul menționat. Datorita funcției de spațiu economic, natural și social, acesta trebuie garantat și dezvoltat pe termen lung. Centrele urbane joacă un rol important în dezvoltarea județului, nivelul de dezvoltare al zonelor desemnate fiind direct influențată de gradul de dezvoltare al localităților componente.

Ineficiența dotărilor infrastructurale de bază ( rețele de apă potabilă, canalizare, străzi, etc.), atât din punct de vedere cantitativ cât și calitativ, se repercutează negativ asupra stării de bunăstare a populației.

Între localitățile județului există disparități socio-economice generate de mărimea demografică, structura activităților economice, gradul de accesibilitate, nivelul dotărilor infrastructurale. Aceste disparități sunt adesea mult mai mari în interiorul localităților, unde arealele atractive ( cartiere )din punct de vedere al calității vieții, co-există cu areale de severă degradare socio-economică. Astfel, pentru obținerea unei dezvoltări durabile, investițiile trebuie să sprijine simultan acțiuni pentru dezvoltarea economiei și competitivității, ocupării, protecției mediului, integrarea grupurilor etnice și revitalizarea fizică a localităților.

Din aceste motive strategia se bazează pe o abordare integrata care cuprinde dezvoltarea infrastructurii, diversificarea economica prin stimularea industriei mici și mijlocii și a serviciilor – managementul resurselor naturale, punerea în valoare a funcțiilor ambientale și promovarea culturii, a turismului și a activităților recreative.

Este evident că pentru a se produce diversificarea activității economice și sociale trebuie sprijinite inițiativele particulare și ale comunității prin care sa se asigure noi investiții, asistenta tehnica, servicii în afaceri, infrastructura adecvata, educație și dezvoltarea durabila a localităților.

În cadrul comunităților rurale din județ se întâlnesc așezări umane izolate care se confruntă cu fenomenul sărăciei, caracterizate printr-un consum redus de bunuri și servicii. Economia rurală, bazată în principal pe agricultură și prelucrarea produselor agricole și neagricole, este prea puțin eficientă și înregistrează un declin continuu, ceea ce are drept rezultat un grad accentuat de subdezvoltare și un decalaj semnificativ față de mediul urban și față de spațiul rural european.

Obiectivele dezvoltării durabile sunt:

Creșterea rolului economic și social al centrelor urbane prin sprijinirea investițiilor prin revitalizarea economiilor locale;

Regenerarea localităților și a arealelor acestora prin proiecte integrate și participative;

Creșterea atractivității centrelor urbane afectate de restructurări industriale, prin reabilitarea arealelor dezafectate și pregătirea lor pentru alte tipuri de activități;

Modernizarea infrastructurii publice și serviciilor;

Activarea participării și cooperării între partenerii locali în scopul prezervării moștenirii naturale și culturale a localităților;

Dezvoltarea durabilă a sectorului forestier prin stimularea exploatării raționale a resurselor pădurilor;

Creșterea atractivității zonelor rurale pentru atragerea investițiilor străine și locale prin folosirea resurselor naturale;

Creșterea veniturilor populației din exploatarea raționala a pădurilor;

Extinderea zonelor împădurite, în scopul creșterii valorii adăugate a produselor forestiere;

Modernizarea și diversificarea proceselor economice de exploatare și prelucrare a lemnului.

Dacă vor fi îndeplinite obiectivele se vor aștepta următoarele rezultate:apariția unor noi societăți comerciale cu activități diverse, bazate pe producție și servicii;crearea de noi locuri de muncă;creșterea veniturilor populației;reducerea diferențelor dintre mediul rural și cel urban;creșterea competitivității atracțiilor turistice locale bazate pe unicitate și specific cultural și natural;atragerea în circuitul turistic a unor locații rurale, în zone izolate, fără alte alternative de venituri;prezervarea moștenirii naturale, istorice și culturale a județului pentru generațiile viitoare;menținerea și dezvoltarea funcțiilor economice, ecologice și sociale ale pădurilor din zonele rurale;extinderea zonelor împădurite în scopul creșterii valorii adăugate a produselor forestiere.

4.2.1 Dezvoltarea durabilă a mediului urban obiectivele:

Sprijinirea ariilor urbane cu probleme prin prisma reabilitării mediului construit,

Incluziunea socială, antreprenoriatul și ocuparea forței de muncă;

Revitalizarea centrelor urbane cu potențial de dezvoltare regională pentru a le permite acestora să acționeze în regiuni ca motoare ale creșterii economice, prin sprijinirea dezvoltării, creării și diversificării activităților economice ;

Regenerarea centrelor urbane sau a unor areale cu probleme din interiorul acestora în scopul diminuării disparităților existente, prin proiecte integrate, realizate printr-o abordare partenerială și participativă.

Reabilitarea fizică a centrelor urbane, a spațiilor publice este importantă în special pentru creșterea calității vieții locuitorilor. Aceasta include atât renovarea clădirilor și terenurilor degradate, cât și crearea de spații verzi.

Unele areale au infrastructura învechită care fac față cu greu cerințelor populației. Această situație se reflectă în calitatea vieții locuitorilor și descurajează localizarea activităților economice în arealele respective. De asemenea există un grad redus de asigurare a serviciilor de bază și o deteriorare a spațiilor publice: străzi cu pavaj/asfalt deteriorat, iluminat stradal incomplet și/sau inadecvat, suprafață redusă a parcurilor și zonelor de recreere, etc.

Diminuarea excluziunii sociale din ariile urbane cu probleme presupune acțiuni pentru îmbunătățirea accesului la locuri de muncă, servicii și pregătire pentru grupurile sociale defavorizate, inclusiv săraci și șomeri pe termen lung, dar și imigranți, minorități etnice și tineri. Un instrument cheie în realizarea inserției pe piața forței de muncă este asigurarea pregătirii și dezvoltarea aptitudinilor, în special în cazul grupurilor dezavantajate și marginalizate.

Satisfacerea acestor nevoi s-a dovedit a fi o importantă sursă de creștere a gradului de ocupare și a calității vieții locuitorilor, precum și un real sprijin în încercarea de a asigura oferirea de servicii care îi ajută să-și satisfacă atât îndatoririle lor profesionale cât și cerințele familiale: centre pentru îngrijirea copiilor și a bătrânilor, asistență pentru persoane cu deficiențe, minori, etc.

Pentru a sigura eficiența proiectelor integrate de regenerare a mediului urban, trebuie realizate activități economice care să conducă la crearea de noi locuri de muncă și creșterea competitivității arealelor vizate. Acest tip de activități trebuie să combine acțiunile de reabilitare a infrastructurilor degradate, cu cele de dezvoltare economică și creștere a gradului de ocupare – care au un impact pozitiv asupra creării de locuri de muncă și surse alternative de venituri, urmare a diversificării activităților productive. Aceste activități vor fi completate cu acțiuni de combatere a excluderii sociale și îmbunătățirea calității mediului înconjurător și care vor conduce la creșterea rolului economic și social al centrelor urbane. Beneficiari vor fi orașele mici și mijlocii cu potențial de dezvoltare care, conform planurilor de dezvoltare urbană au relații tot mai strânse cu ariile rurale înconjurătoare, dar și orașele mari cu potențial de creștere regională care conform planurilor de dezvoltare urbană pot deveni pe termen mediu motoare ale dezvoltării regionale.

4.2.2 Dezvoltarea durabilă a mediului rural obiectivele:

Revigorarea spațiului rural prin sprijinirea dezvoltării, creării și diversificării activităților economice ;

Stabilizarea populației din mediul rural;

Crearea de noi locuri de munca prin creșterea angajării în sectoare neagricole.

Creșterea veniturilor populației din exploatarea raționala a pădurilor,

Extinderea zonelor împădurite, în scopul creșterii valorii adăugate a produselor forestiere;

Modernizarea și diversificarea proceselor economice de exploatare și prelucrare a lemnului.

Susținerea financiara a industriei locale, diversificarea activităților alternative agriculturii ca de exemplu încurajarea meșteșugurilor și a agroturismului sunt măsuri indirecte prin care este stabilizată populația de la sate.

Pentru revigorarea activităților economice din mediul rural și diversificarea acestora se impune susținerea activităților agricole prin realizarea de servicii specifice, a activităților de agroturism, a producției de artizanat și a altor activități cu specific agricol (sericicultura, apicultura, cultivarea ciupercilor, plantelor medicinale și a fructelor de pădure), înființării de noi pensiuni agroturistice, modernizarea celor existente și dezvoltarea serviciilor pentru petrecerea timpului liber (terenuri de sport, echitație, ciclism montan,paint-ball etc.)

În mod special sprijinul oferit prin aceasta măsura va urmări punerea în practică a proiectelor pilot care urmăresc conversia la o agricultura organică, protecția zonelor cu o biodiversitate specială care prezintă o importanță naturală și menținerea sau îmbunătățirea peisajului rural sau a mediului natural. Se vor avea în vedere introducerea de facilități pentru fermieri care să ducă la practici agricole prin care sa se păstreze bao-diversitatea, să se mențină resursele genetice locale și care să aibă un impact scăzut asupra mediului.

În ce privește domeniul silvicol, este necesară acordarea de sprijin financiar pentru comunităților locale în ceea ce privește împădurirea terenurilor abandonate precum și pentru deținătorii de păduri și terenuri agricole degradate din sectorul privat. Investiții vor trebui efectuate și în crearea de noi pepiniere, modernizarea celor existente și dotarea lor cu echipamente de prelucrarea solului, însămânțări, executarea lucrărilor de menținere etc. Pentru ușurarea accesului în zona exploatațiilor forestiere, trebuie susținuta construcția și modernizarea rețelei de drumuri forestiere.

STUDIU DE CAZ

PENSIUNEA „CASA JULIA”-SOVATA

Localizare
Oras aflat pe cursul superior al raului Tarnava Mica, in Depresiunea Praid-Sovata, la poalele dinspre sud-vest ale Muntilor Gurghiu (Carpatii Orientali), altitudine 475-530 m, 60 km est de municipiul Targu Mures (resedinta Judetului Mures). Se poate ajunge cu masina pe DN13A Balauseri-Sovata iar cu trenul prin linia de cale ferata 307 Blaj-Tarnaveni-Praid.

·  Sovata – Praid, salina (5 km)
·  Sovata – Corund (ceramica populara) (20 km)
·  Sovata – Lacul Rosu (70 km)
·  Sovata – Cheile Bicaz (75 km)
·  Sovata – Sighisoara (68 km)
·  Sovata – Targu Mures (60 km)

Fiind una dintre cele mai renumite pensiuni de trei stele din statiunea balneoclimetarica Sovata, Casa Julia*** va ofera cazare la standarde superioare.

Amplasata intr-un cadru pitoresc, avand totusi acces la drumul principal, pensiunea “Casa Julia” a fost construita in anul 2001, fiind amenajata continuu, pentru a oferi vizitatorilor toate conditiile necesare petrecerii unui sejur placut in statiunea Sovata.

Situata la o distanta de aproximativ 800 de metri distanta de Lacul Ursu si aproximativ 500 de metri de centrul orasului, pensiunea va ofera accesul usor la magazine, bazar, coafura, cosmetica, teren de joaca pentru copii, etc.

Pensiunea dispune de un apartament compus din 2 camere cu baie si bucatarie proprie, 6 camere cu pat matrimonial dotate cu TV, cablu TV si baie proprie, bucatarie dotata si utilata, living.

Totodata “Casa Julia” pune la dispozitia clientilor o sala de mese cu o capacitate de 24 de persoane, sala care poate fi adaptata pentru organizarea evenimentelor de tip banchete sau reuniuni.Printre serviciile oferite de pensiune se numara: parcare pazita, centru de informare turistica, acces gratuit la internet wireless, spatiu verde, gratar, posibilitatea de plata cu cardul, etc.

Pensiunea dispune de un apartament cu 2 camere, baie si bucatarie proprie, 6 camere cu pat matrimonial dotate cu TV, cablu TV si sala de baie proprie, bucatarie dotata si utilata, living.Totodata “Casa Julia” pune la dispozitia clientilor o sala de mese cu o capacitate de 24 de persoane, sala care poate fi adaptata pentru organizarea evenimentelor de tip banchete sau reuniuni.

Printre serviciile oferite de pensiune se numara: parcare pazita, spalatorie, centru de informare turistica, laptop, acces gratuit la internet wireless, etc.

CAZARE

Cazarea se face in:

camere confortabile, spatioase si luminoase, de 2, respectiv 3 paturi, dotate cu baie proprie, TV, cablu TV;

apartament compus din 2 camere, fiecare cu intrare separata, baie si bucatarie, situat pe un singur nivel, foarte practic pentru familii cu 1 sau 2 copii.

FACILITATI

parcare pazita in curtea pensiunii;

posibilitate de self-catering(acces la bucataria comuna);

la cerere, asiguram si servirea meselor pentru cei cazati;

internet Wireless;

cablu TV;

semnal GSM;

spatiu verde in curtea pensiunii;

terasa exterioara;

gratar;

incalzire cu centrala proprie pe gaz;

apai calda in permanenta;

uscator de par in bai;

uscator de rufe pe terasele camerelor, inclusiv in curte;

frigider in fiecare camera;

TURISM

Statiune cu sezon permanent, Sovata a fost mentionata pentru prima data ca loc tamaduitor intr-un document din 1597, dar abia in 1850 devine statiune balneara. Este inconjurata de dealurile Cireselu (912 m), Capela (720 m), Bechis (1.079 m), Dealul Mic si Muntele de Sare, fiind acoperita cu paduri de fagi, stejari, carpeni, ulmi, castani, brazi si mesteceni.

Statiunea are o clima subalpina, cu veri racoroase (temperatura medie in iulie este de 18,5°C) si ierni blande (temperatura medie in ianuarie este de -3,5°C). Temperatura medie anuala este de 7,6°C, iar media anuala a precipitatiilor este de 750 mm.
Renumele Sovatei se datoreaza lacurilor Ursu (46.000 m2), Alunis (9.000 m2), Verde (5.000m2), Negru, Rosu, Mierlei si serpilor, cu ape clorurate (cu concentratie mare – de la 40 la 250 gr/litru) si sodice, prezentind fenomenul de heliotermie (vara, temperatura apei variaza in functie de acumularea caldurii solare in apa sarata, apa calda fiind protejata

de un strat de apa proaspata provenita din raulete, care nu se amesteca cu apa sarata, ci se mentine la suprafata, actionind ca un izolator termic). Acest lucru face ca vara temperatura Lacului Ursu (18,4 m adancime), cel mai mare lac heliotermal, sa varieze intre 10-20°C la suprafata, 30-40°C la adancimea de 1 m si 40-60°C la adancimea de 1,5 m.

Cu toate acestea in statiunea Sovata se pot practica si sporturile de iarna datorita partiei si climatului din acea zona. Partia de ski se afla la 10km de statiune, pe un drum care este deschis atat vara cat si iarna.

Statiunea dispune de 2 partii una pentru incepatori si copii si una de nivel mediu. Mai jos va vom prezenta dotarile ambelor partii.

TRATAMENTE

Statiunea este indicata pentru tratamentul bolilor ginecologice (insuficienta ovariana, cervicita cronica, metrosalpingita cronica, sterilitate) dar si pentru afectiuni degenerative, inflamatorii si reumatismale (spondiloza cervicala, dorsala si lombara, artroza, poliartroza, dureri articulare, tendinite, tendimiozita, poliartrita scapulohumerala), stari posttraumatismale (dupa operatii vindecate la articulatii, muschi, oase, dupa luxatii si entorse), pentru boli ale sistemului nervos periferic (pareze usoare, sechele ale poliomielitei, polinevrite), tulburari endocrine (hipotiroidie, urmare unui tratament endocrinologic), boli cardiovasculare (ulceratii, acrocianoza).

Statiunea beneficiaza de dotari multiple (pentru bai calde, in cada sau bazin,cu apa minerala sarata prelevata din lacuri; pentru tratamente ginecologice si impachetari cu namol cald; bazine pentru kinetoterapie, instalatii pentru electroterapie si hidroterapie; saune; sali de gimnastica medicala; plaje pe malul Lacului Ursu si Lacului Alunis etc.).

PRAID (SALINA)

Prin exploatari masive de sare au ramas goluri subterane de mari dimensiuni, unde s-a individualizat un microclimat de salina, cu temperaturi relativ constante, intre 14-16 C, umiditate scazuta 66-70% si presiune mai mare decat la suprafata in medie de 735-738 mmHg.

Aerul este puternic ionizat, deosebit de eficient in tratarea afectiunilor respiratorii. Aici s-au amenajat sanatorii subterane, tratamentul subteran, a inceput prin anii 1960, in mina Gh. Doja. In 1980, baza de tratament a fost mutata la "orizontul 50", care se afla la o adancime de 120m de la suprafata avand o latime de 20m, inaltime de 14m si lungime de mai multe sute de metri. Pe o distanta de 1250m de la intrare pana la baza de tratament, transportul persoanelor se face cu autobuzele salinei.In timpul sezonului de vara, numarul persoanelor care viziteaza mina si a bolnavilor care se trateaza aici, ajunge pana la cifra de 2500-3000/zi.

Salile din subteran sunt dotate cu un sistem de iluminat, terenuri de joaca pentru copii, o capela ecumenica, bufet, biblioteca, mese de biliard, toate acestea avand menirea de a oferi o recreere pentru bolnavii, care in mod obligatoriu trebuie sa petreaca aici zilnic 4 ore.

CORUND

Intr-o cheie de o frumusete rara, si intr-un cadru pitoresc natural se afla localitatea Corund, cea mai renumita asezare a "tinutului sarii".

Numele de Corund e inseparabil de ceramica populara, fiind unul din centrele olaritului popular din Transilvania. Marfurile artizanale expuse in fata caselor atrag turistii care trec prin satul Corund. Ei pot alege din frumoasele obiecte din ceramica, pai sau rogojina, articole din lana, iasca sau lemn.

LACUL SI BARAJUL DE LA BICAZ (MUNTII CEAHLAU – TARCAU)

Lacul de acumulare “Izvorul Muntelui”, cunoscut si sub numele de “lacul Bicaz”, este cel mai mare lac artificial (antropic) amenajat pe raurile interioare din Romania.

Latimea variaza de la 200 m pana la 2000 m. Adancimea maxima a apei se realizeaza la baraj, unde atinge valoarea de 90 m. Suprafata lacului variaza in functie de regimul de exploatare al apei, fiind maxima (circa 3000 de ha) cand panza de apa se ridica pana la cota de retinere normala a barajului, situata la 513 m altitudine, si minima (circa 1700 de ha), cand aceasta coboara la pragul gurii de intrare a apei in canalul de aductiune, situat la 460 m altitudine. Perimetrul lacului este de 71 km, iar volumul lui total de cca. 1250 milioane m3 de apa.

De o rara frumusete, Cheile Bicazului au fost formate de apele repezi ale raului Bicaz; cu o lungime de peste 6 kilometri, de la Lacul Rosu pana la Bicazul Ardelean, cheile fac legatura intre Transilvania si Moldova. Cheile Bicazului sunt strabatute de o sosea serpuita, cu pereti masivi de calcar aflati de o parte si de alta a drumului, ce par sa te acopere.

LACUL ROSU

TARIFE

Adresa de contact
Persoane de contact:
Tamasi Sandor – tel: (0040) – 745 777.659
Ignath Angela – tel: (0040) – 745 893.141
Adresa: Str. Ghera Nr. 34
Localitatea: Sovata Judetul: Mures, Romania
E-mail: [anonimizat], [anonimizat]

BIBLIOGRAFIE

1.Brian Bell- Ghid complet România,Editura Aquila,Oradea ,2007

2.Dodu P. -Tehnici operaționale în agențiile de turism,Ed.Prouniversitaria,București,2007

3.Dinu Mihaela, Pețan Ioana -Geografia în România, Ed. Universitară, București,2006

4.Erdeli Georhe,Aurel Gheorhilaș -Amenajări turistice,Editura Universitară,București 2006

5.Ielenicz Mihai și Laura Comănescu -România Poțential Turistic ,Editura Universitară, Bucuresti,2006

6.Lascu Cristian – Ghidul turismului de aventură,editura House of Guides,București 2006

7.Neagu V.,Busuioc M. – Managementul calității a serviciilor turistice, Ed. Prouniversitară, București,2007.

8.Purcarea Th.,Radu Monica-Comportamentul consumatorului.O abordare de marketing Editura univeristară Carol Davila,București,2007.

9.Zaharia M(coordonator)-Economia serviciilor-probleme și studii de caz,Ed.Universitara,București 2006

10. www.prefecturams.ro

11. www.wikipedia.org/wiki/Mures

12. www.mureș.insse.ro

13.www.vilajulia.ro