Analiza Statiunii Baile Olanesti

Turism

Analiza Statiunii Baile Olanesti

Byadmin ianuarie 1, 2024

CUPRINS

Introducere

CAPITOLUL I

POTENȚIALUL TURISTIC AL STAȚIUNI BĂILE OLĂNEȘTI

1.1 Așezare geografică.Căi de acces…………………………………………………………….. 2

1.1.1 Scurt istoric……………………………………………………………………………..3

1.2 Cadrul natural………………………………………………………………………………………..4

1.3 Teritoriul și structura administrativa………………………………………………………..5

1.4 Cadrul socio-economic…………………………………………………………………………..6

CAPITOLUL II

PIAȚA TURISTICĂ

2.1 Poziționarea ofertei turistice din stațiunea Băile Olanești……………………………8

2.2 Izvoarele minerale și indicați terapeutice………………………………………………..11

2.3 Baza tehnico-materiala și unități de cazare………………………………………………15

2.4 Structuri turistice………………………………………………………………………………….19

CAPITOLUL III

CIRCULAȚIA TURISTICĂ ȘI STRATEGII DE VALORIFICARE A POTENȚIALULUI TURISTIC ÎN STAȚIUNEA BĂILE OLĂNEȘTI

3.1 Circulația turistică………………………………………………………………………………..21

3.2 Stadiul de valorificare…………………………………………………………………………..32

3.3 Adoptere unui mix de marketing viabil…………………………………………………..33

3.4Analiza SWOT……………………………………………………………………………………..37

CAPITOLUL IV

PROGRAMUL DE PROMOVARE

4.1 Îmbunătățirea imaginii stațiunii……………………………………………………………..41

4.2 Promovarea turistică a stațiunii Băile Olănești pe piața internă și

internațională………………………………………………………………………………………42

Concluzii

=== Anexa 1 ===

ANEXA NR. 1

=== Anexa 2 ===

Izvorul nr.3

Izvorulnr.9

Izvorul nr.24

Ivorul nr.7

=== bibliografia ===

BIBLIOGRAFIE

Barbu Gheorghe, Turismul și calitatea vieții, Editura Politicã, București, 1980

Berbecaru Iulian, Strategia promțională în turism, Editura Sport-turism, București, 1976

Botezatu C.,Mihălcescu Cezar,Iacob I., Sisteme informatice cu baze de date în turism, Ed Universitară, București,2005

Carmen Iordache, Nina Hanciuc, Dr Aurel Gabriel Simionescu, Economia si managementu serviciilor, Editura “Independenta economica”, 2006

Catrina Sergiu, Catrina Veronica, Băile Olănești, Casa Editorialã pentru Turism și Culturã “Abeona”, București, 1992

Constantin State, Valorificarea potențialului turistic, Editura “Universitaria” Craiova, 2003

Dinu Mihaela (coordonator). Impactul turismului asupra mediului.Indicatori și măsurători, Ed Universitară, București, 2005

Dr. Mihaela Diaconu , Dr. Nina Hanciuc, Drd. Carmen Iordache, Marketing în turism, Editura Îndependeța Economică, 2003

Firoiu Daniela, Industria turismului și a călătoriilor, Editura ProUniversitatea, București,2006

Firoiu Daniela, Studii de caz în industria turismului si a călătoriilor, Editura

ProUniversitatea, București, 2006

Firoiu Daniela, Resurse umane în turism,Ediția a IV-a,Editura ProUniversitatea

, București, 2007

Firoiu Daniela, Gheorghe C.,Turismul în perpectiva globalizării,Ediția a II-a,

Editura ProUniversitatea,București,2007

Gorgan Nicolae, Dezvoltarea serviciilor hoteliere și creșterea calității serviciilor de cazare, Lucrare de obținere a titlului de manager în activitatea turisticã, București, 2002

Grosenoiu Emilian, Nicolae Gorgan ,Popescu Ion , Monumente religioase din Băile Olănești si inprejurimi, Editura “Conphys” , Rm Vâlcea, 2003

Istrate Ion, Turismul – un fenomen în mișcare, Editura Sport-turism, București, 1993

Marinoiu Costea, Itinerare Vâlcene, Editura Sport-turism, București, 1987

Neagu V., Busuioc Marian, Managementul calității serviciilor turistice, Ed Prouniversitaria, București, 2007

Popescu Ion, Gorgan Nicolae, Băile Olănești. File de istorie, Editura “Quark”, București, 1996

Popescu Ion, Gorgan Nicolae, Băile Olănești. Ghid balnear și turistic, Editura “Almarom”, Râmnicu Vâlcea, 2005

Postelnicu Gheorghe, Introducere în teoria și practica turismului, Editura “Dacia”, Cluj Napoca, 1999

Primăria Județului Vâlcea, Consiliul Județean Vâlcea, Strategia de dezvoltare a turismului in județul Vâlcea, 2001

Rotariu Traian, Iluț Petre, Sociologie, Editura “Mesagerul”, Cluj Napoca, 1996

Rotariu Traian, Iluț Petre, Ancheta sociologicã și sondajul de opinie, Editura “Polirom”, Iași, 1996

Singly F., Blanchet A., Gotman A., KaufmannJ., Ancheta și metodele ei: chestionarul, interviul de producere a datelor, interviul comprehensiv, Editura “Polirom”, Iași, 1998

Stănescu D. Tehnologia în serviciile de alimentație ,Ed Oscar Print, București 2006

Zaharia M., Economia serviciilor , Ediția a-II-a, Ed. Universitară, București. 2006

Anuarele statistice ale jud. Vâlcea, 1993-2007

www.Olanesti-Romania.ro

www.valceaturistica.ro

www.valeaoltului.ro

www.romturism.ro

=== hoteluri ===

Hotel Parăng

Hotel Rozmarin

Pensiune Noel

=== oly ===

Capitolul I

POTENȚIALUL TURISTIC AL STAȚIUNI BĂILE OLĂNEȘTI

Așezare geografică.Căi de acces

Stațiunea balneoclimaterică Băile Olănești este așezată în nord-estul Olteniei, în județul Vâlcea, la 18 km vest de municipiul Râmnicul Vâlcea, în mijlocul unor dealuri subcarpatice, la o altitudine de 450m (a se vedea, în acest sens, Anexa nr. 1).

Din punct de vedere geografic orașul se învecinează la nord-est cu localitatea Brezoi, în partea estică cu comuna Muiereasca, la sud cu comuna Păușești-Măglași, în partea vestică cu localitatea Costești și la nord cu Malaia.

Orașul-stațiune este situat într-o depresiune înconjurată de dealuri cu înălțimi de peste 800 metri, fiind străbătut de două pâraie – Olănești și Cheia. Suprafața totală a localității este de 16.650 hectare, din care 4.000 hectare constituie zona turistică.

Accesibilitate

Acces rutier:

București – Râmnicu Vâlcea pe E 7, Râmnicu Vâlcea – Băile Olănești pe DN 64A

Sibiu – Râmnicu Vâlcea pe E 7, Râmnicu Vâlcea – Băile Olănești pe DN 64A

Drobeta – Turnu Severin – Motru – Târgu Jiu – Horezu – Râmnicu Vâlcea pe DN

67, Râmnicu Vâlcea – Băile Olănești pe DN 64A

Câmpulung – Curtea de Argeș – Râmnicu Vâlcea pe DN 73C, Râmnicu Vâlcea –Băile Olănești pe DN 64A

Caracal – Drăgășani – Râmnicu Vâlcea pe DN 64, Rm.Vâlcea – Băile Olănești pe DN 64A

Craiova Ganeasa pe DN 65, Ganeasa – Drăgășani – Râmnicu Vâlcea pe DN 64, Râmnicu Vâlcea – Băile Olanești pe DN 64A

Acces feroviar:

Gara Râmnicu Vâlcea pe linia Piatra Olt si curse auto pâna în statiune (18 km).

1.1.1 Scurt istoric

Compararea condițiilor de mediu din zona Olănești cu cele din alte locuri a permis specialiștilor sã emită ipoteza cã teritoriul în discuție a fost locuit de om încă din cele mai vechi timpuri. Existența pădurilor de vânat, cursul apelor cu maluri joase, pline de pește, ca și terenurile propice culturilor au facilitat întemeierea unor așezări probabil încă din paleolitic. În absența unor săpături arheologice speciale, cercetările pe teren au descoperit urme sporadice din epoca veche a pietrei, materializate prin câteva răzuitoare de silex ce au fost găsite. Din mezolitic și neolitic datează un topor de piatrã perforat găsit în Gurguiata, un topor de piatrã cu douã tăișuri găsit în Comanca și un topor de aramã găsit pe Valea Argelelor.

Prima mențiune documentarã a localității Olănești datează din 19 iulie 1527, într-un hrisov al lui Radu de la Afumați prin care acesta întărește jupanului Goran spătar și fratelui sãu Albul pãrți de moșie din Iaroslăvești și Olănești: “…și în Olănești și în pretutindeni”.

Potrivit legendei puterea binefăcătoare a apelor minerale de la Băile Olănești a fost cunoscută chiar din timpul romanilor, de la care – se bănuiește – au rămas zidurile de piatră din apropierea izvoarelor. Alte surse că ruinele ar fi rămășițele unor băi construite de căpitanul unei legiuni romane, numiți Brani (într-adevăr și astăzi există în localitate numele de Brănescu, nume derivat de la cel al personajului real Bran, amintit într-un document din 28 ianuarie 1625). Marea majoritate a istoricilor consideră însă cã primele referiri la izvoarele din Băile Olănești se fac într-un hrisov din 1760.

Dacă pentru Olănești secolele XVII-XVIII au constituit epoca descoperirii și redescoperirii izvoarelor minerale și folosirea acestora de la sursă (un important factor pozitiv în organizarea și dezvoltarea stațiunii), s-a admis cã secolul al XIX-lea este același în care s-au pus bazele științifice ale exploatării izvoarelor prin efectuarea unor analize chimice și cercetări balneologice. Toate aceste descoperiri au constituit fundamentul dezvoltării turistice, astfel încât în 1877 existau deja în Olănești 3 hoteluri cu 53 de camere și 3 saloane.

După 1950 s-au construit noi și importante obiective, modernizându-se întreaga bază de tratament. Astfel, dacă în 1.900 numărul anual al turiștilor veniți se afla în jurul cifrei de 1.000, în 1915 numărul acestora s-a dublat, ajungând la peste 3000 de turiști sosiți, în 1933, astăzi, anual în stațiune vin 32.000-35.000 de turiști pentru odihnă și cură balneară.

1.2 Cadrul natural

Structural, regiunea în discuție face parte din depresiunea Getică, mare unitate geografică alcătuita din formațiuni sedimentare aparținând cretacicului superior, eocenului și oligocenului, dispuse monoclinal peste formațiunile metamorfice ale Carpaților Meridionali. Numeroase izvoare minerale, de mare varietate chimică, se află în legătura directă cu structurile geologice pe care le străbat apele de infiltrație împreună cu cele de zăcământ.

Zona localității Olănești, în mare parte muntoasă, este străbătuta de o adevărată rețea de ape, principalul curs fiind râul Olănești, cu o lungime de 38 km și o suprafață a bazinului unde își colectează apele de 231 km. Regiunea balneoclimaterică este astfel bine drenată de pârâul Olănești și de afluenții săi care izvorăsc din partea superioară a dealurilor înconjurătoare. Zăcământul hidromineral, exploatat prin 30 de izvoare naturale și 4 foraje, este situat în bazinul mijlociu al pârâului Olănești, la contactul monostructural dintre Munții Căpățânii și dealurile subcarpatice ale Olteniei.

Relieful atât de accidental, cu înălțimi cuprinse între 300 și 2000 metrii, cu văi adânci și fragmentări de culmi și coline, cu versanți expuși spre sud și est, coroborat cu circulația aerului atmosferic au contribuit la crearea unui climat diferit. Peste bazinul Olănești circulă mase de aer cald și uscat dinspre Mediterană și Adriatică, mai puțin resimțindu-se influența aerului din nord, datorită adăpostului format de Carpații Meridionali. Ca urmare a influenței maselor de aer cald, precum și datorită condițiilor locale (înclinarea pantelor, substratul geologic etc.) se realizează un complex climatic cu o mare varietate de nuanțe, ce contribuie la schimbări rapide de temperatură, precipitații, vânt, radiații solare.

Stațiunea propriu-zisă beneficiază totuși de un climat blând, cu temperaturi medii anuale de 9˚ C, în cadrul unor medii minime de -1.5˚ C și medii maxime de 19.6˚ C. Așadar, iernile nu sunt friguroase, iar verile nu prezintă încălziri excesive. Precipitațiile cele mai abundente s-au înregistrat în anotimpul cald (mai, iunie) – de 100.7 l/mp, iar cele mai reduse în martie – 21.2 l/mp.

Concepția de zonare a vegetației, elaborate de D. Grecescu și P. Enculescu, coroborată cu studiile efectuate pe teren de specialiștii din domeniul biologiei au confirmat existența pe teritoriul Băilor Olănești a următoarelor zone de vegetație: etajul subalpin, etajul boreal (al molidișurilor) și etajul nemoral (al pădurilor de foioase de tip central-european).

Etajul subalpin cuprinde culmile cele mai înalte ale munților din nord-vestul localității, cu altitudini cuprinse între 1700 și 1979 m, aici fiind prezenți arbuști precum jepii, ienupărul, afinul, merișorul de munte. Condițiile aspre de viațã sunt mai greu suportate de viețuitoare, motiv pentru care în zonã se întâlnesc doar reptile, păsări precum brumărița ori codrușul de munte, fluturi sau gândaci.

Etajul boreal, al coniferelor, situat între 1300 și 1700 m altitudine, este dominat de molid, mai rar brad, fag, arini de munte, socul roșu, paltinul. Vegetația specificã acestei zone permite supraviețuirea unei largi varietăți de specii de fluturi, a păsărilor precum pițigoiul, corbul ori mierla, a ursului cafeniu etc.

Etajul nemoral, cu altitudini între 300 și 1494 m (Munții Stogu și Stogșoara), cuprinde teritoriile muntoase situate la limita inferioarã a pădurilor boreale și o mare parte a dealurilor. Majoritatea insectelor, batracienilor, reptilelor (gușteri, șopârle, șarpe), pãsãrilor (pițigoi, sticleți) și mamiferelor (mistreți, pisicã sălbatică, jder, veveriță) își au sediul preferat în aceste păduri. Prin bogăția speciilor lemnoase, arbusti și ierboase, vegetația stațiunii Băile Olănești, în afarã de importanța economicã, contribuie și la crearea unui plăcut aspect peisagistic.

1.3 Teritoriul și structura administrativă

Orașul stațiune Băile Olănești are o suprafațã de 16650 hectare, din care 4000 de hectare constituie zona turistică. Actualul oraș Băile Olănești cuprinde între hotarele sale 8 foste comune, sate și cătune, în ordine alfabeticã ele fiind: Cheia, Comanca, Gurguiata, Livadia, Mosoroasa, Olănești, Pietriș și Tisa. Ultima localitate atestatã documentar este Livadia, în prima jumătate a secolului XIX, când tot mai mulți oameni au venit sã se așeze pe aceste locuri; actualmente cunoscuta stațiune balnearã și sediul orașului Băile Olănești.

În oraș își desfășoară, în prezent, activitatea peste 100 de societăți cu profil comercial, o regie autonomă cu profil turistic, 2 hoteluri cu capital majoritar de stat, 8 hoteluri particulare, precum și o serie de agenții de turism, regii autonome ce asigurã serviciile administrativ-gospodărești, toate aceste unități asigurând progresul stațiunii, ce a ocupat în ultimii 10 ani primele două locuri pe țară în ceea ce privește gradul de ocupare a locurilor de cazare și serviciile oferite turiștilor.

Activitatea turistică a localității Băile Olănești, de altfel una dintre cele mai importante surse de venit ale zonei, se desfășoară, așadar, prin 2 hoteluri cu capital majoritar de stat și 8 hoteluri particulare (domeniul hotelier oferind un număr de 1823 de locuri de cazare), un popas turistic cu o capacitate de 100 de locuri, o casă agroturistică cu 15 locuri, precum și spațiile de cazare puse la dispoziția turiștilor de către localnici în propriile lor locuințe.

În prezent, autoritățile locale au în desfășurare următoarele proiecte de dezvoltare a zonei: construirea și amenajarea a două ștranduri cu apă termală, amenajarea bazei sportive și de agrement, consolidarea versanților pârâului Valea Tisei din zona izvoarelor minerale, precum și amenajarea unor noi trasee turistice.

1.4 Cadrul socio-ecomonic

Orașul stațiune Băile Olănești are o suprafațã de 16650 hectare, din care 4000 de hectare constituie zona turistică. Actualul oraș Băile Olănești cuprinde între hotarele sale 8 foste comune, sate și cătune, în ordine alfabeticã ele fiind: Cheia, Comanca, Gurguiata, Livadia, Mosoroasa, Olănești, Pietriș și Tisa. Ultima localitate atestatã documentar este Livadia, în prima jumătate a secolului XIX, când tot mai mulți oameni au venit sã se așeze pe aceste locuri; actualmente cunoscuta stațiune balnearã și sediul orașului Băile Olănești.

Populația orașului este de 4.834 locuitori (la 1 iulie 2007).

Structura etnica: Romani: 99% Dupa religie: Ortodocși: 99,4%

Rromi: 0,8% Romano-catolici: 0,2%

Maghiari: 0,1% Adventiști: 0,2%

Alte naționalitați: 0,1% Alte religii: 0,2%

Tab.1 Evoluția demografică în perioada 1995-2007

Sursa: Date statistice Primaria Olănești

Fig.1 Evoluția demografică în perioada 1995-2007

În oraș își desfășoară, în prezent, activitatea peste 100 de societăți cu profil comercial, o regie autonomă cu profil turistic, 2 hoteluri cu capital majoritar de stat, 8 hoteluri particulare, precum și o serie de agenții de turism, regii autonome ce asigurã serviciile administrativ-gospodărești, toate aceste unități asigurând progresul stațiunii, ce a ocupat în ultimii 10 ani primele două locuri pe țară în ceea ce privește gradul de ocupare a locurilor de cazare și serviciile oferite turiștilor.

Capitolul II

PIAȚA TURISTICĂ

2.1 Poziționarea ofertei turistice din stațiunea Băile Olănești

Plaiul străvechi al ținutului Vâlcei are o istorie bogata încărcată cu date si fapte deosebite. In cadrul județului Vâlcea se afla cele mai renumite stațiuni din tara cum ar fi: Olănești, Govora, Călimănești – Căciulata, Ocnele Mari.

Stațiunea Olănești se afla in nord-estul Olteniei in jud. Vâlcea, in mijlocul unor dealuri subcarpatice la o altitudine de 450 m, străbătuta de pârâul Olănești, stațiunea este situate intr-o zona geografica deosebit de pitoreasca la contactul versanților sudici ai Muntiilor Capatani intr-o vale de mare frumusețe, loc bine împădurit lipsit de surse poluante. Pe teritoriul orașului Băile Olănești se afla mai multe rezervații si monumente ale nature stabilite prin legea 5/2000 și anume:

Parcul Național Buila Vânturarița
Masivul Buila-Vânturarița este situat în partea central-nordica a Județului Vâlcea și face

parte din Munții Căpățânii. Masivul iese în evidenta fata de lanțul principal al acestora, atât

rin dispunere, cat și prin relief. Creasta principala a Munților Căpățânii este constituita preponderent din șisturi cristaline. Masivul Buila-Vânturarița se întinde de la vest de Cheile Bistriței pana la est de Cheile Olăneștilor.
Masivul Buila Vânturarița, prin potențialul sau deosebit, întrunește condițiile optime dezvoltării si practicării diferitelor forme de turism, precum turism montan, agroturism, turism monahal, sportive, de odihna și relaxare, etc.
In Parcul național Buila Vânturarița se găsesc 2 rezervații importante: Rezervația de Tisa si Rezervația naturala Stogu.
Rezervația de Tisa din Munții Buila Vânturarița cu vârful Vânturarița Mare (1855 m) este declarata Parc Național prin Hotărârea de Guvern nr.2151 / 30 noiembrie 2004.
Flora masivului Buila Vânturarița cuprinde numeroase specii protejate , pana în prezent fiind identificate peste 22 de specii, printre care tisa, brădișorul, floarea de colt și iedera alba.
Datorita dispunerii în trepte a masivului, aici se întâlnește o fauna de clima calda, submediteraneană, cat și specii relicte, glaciare precum și numeroase specii protejate printre care capra neagra, cerbul, rasul, bursucul, vipera, șopârlă de stanca, cocosul de munte, etc.
Rezervația Radița – Mânzu din Munții Căpățânii
Căi de acces: Din Olănești se merge pe drumul forestier ce urca în lungul văii Olănești, pâna la confluența cu Pârâul Câinelui și de aici pe drum forestier pana în rezervație.
Rezervația Radița – Mânzu este o rezervație naturala mixta situata in M-tii Căpățânii , Munceii Olăneștilor, în bazinul superior al Pârâul Olănești și la o altitudine intre 650- 950 m.

Conserva forme de relief spectaculoase cu aspect ruiniform, din flora sălbatică, specii rare ca floarea de colț ,iedera alba , stânjenei, tulichina mare iar din fauna specii periclitate și rare ca ursul brun și capra neagra.
Alte rezervații8 :
Rezervația Lacul Frumos din Mosoroasa
Rezervația de nuferi albi și galbeni din Băile Olănești
Cheile Cheii sunt situate în partea de nord-est a Masivului Buila-Vânturarița, fiind niște chei tipice pentru Carpații noștri. Cu automobilul aveți acces atât la partea de intrare cât și la ieșirea din chei. Din Râmnicu Vâlcea o luați în direcția Băilor Olănești și după 12 km faceți stânga spre satul Cheia. Treceți de sat și pe lângă niște schituri, traversați pe un pod apa care iese din chei, urcați un munte pe serpentine, treceți printr-un tunel și coborați la Cantonul Cheia, punct de intrare în chei.
În Cheile Cheii se găsesc numeroase peșteri (pe cale să devină rezervații naturale):
– peștera cu lac din Cheile Cheii
– peștera Pagodelor din Cheile Cheii
– peștera Caprelor din Cheile Cheii
– peștera cu Perle și peștera Rac din Cheile Cheii
– peștera Clopot din Cheile Cheii

Așezarea stațiuni în raport cu coordonatele geografice și cu formele de relief înconjurătoare determina caracteristicile factorilor climatici. Având un relief destul occidentat cu înălțimi cuprinse între 300 – 2000 m, cu vai adânci și fragmentat de culmi si coline cu versanți înalți de o frumusețe rara, a făcut ca din vremuri îndepărtate să fie căutate aceste locuri unde s-au construit o serie de schituri si mănăstiri:

Schitul Pătrunsa, construit de Barbu Craiovescu si refăcut de episcopul Clement in perioada 1753 – 1748.

Schitul Iezer9este așezat în locuri pitorești, dar sălbatice, la poalele Munților Cheia, într-o poienița unde în timpuri străvechi exista un mic iezer (lac de munte). Vechea construcție era situata pe locul unei ctitorii a doamnei Chiajna, atestata documentar la 1445 de Radu Voievod cel Mare.

Schitul Pahomnie se afla în continuarea drumului ce duce spre Schitul Iezer, sub Muntele Buila și a fost zidit in anul 1684 în timpul domniei lui C. Brâncoveanu.

Biserica lui Horea, clădita în anul 1752, la izvoarele Arieșului din Munții Abrud, de către meșteri țărani din satul Alba, comuna Raul Mare, a fost adusă între 1907 – 1908 sub dealuri cu vii de la Stefănești-Argeș, iar de aici, în 1948, în Băile Olănești. În hronicul de la intrare se menționează ca în acest lăcaș Horea a ascultat cuvântările lui Sofronie de la Cioara, răzvrătit “împotriva Uniatiei”.

Alte biserici în Olănești, precum și schiturile și mănăstirile din imediata apropiere.
În Băile Olănești:
– Biserica Neamului
– Biserica fostului schit Comanca
– Schitul Bradu
În Olănești-sat:
– Biserica Sf. Nicolae
– Biserica din Cormosesti
– Biserica Sf. Voievozi
– Biserica Sf. Îngeri din Cheia
În apropierea Olăneștiului:
– Mănăstirea Frăsinei

2.2 Izvoare minerale și indicații terapeutice

Stațiunea Băile Olănești este una din puținele localități din tara care întrunește în chip armonios doi factori naturali de cura: factorul climatic și factorul hidro-mineral constituit din apele minerale.

Băile Olănești ocupa primul loc printre stațiunile balneoclimaterice din România în ceea ce privește numărul de izvoare , debitul total zilnic al acestora cât și pentru varietatea compoziției și concetrației apelor minerale.

În urma studiilor comparative cu alte ape minerale din Europa, s-a constatat că:

– izvorul mineral nr.: 24 din Băile Olănești, egalează sau depășește efectele apelor de la Contrexville, Karlsbad, Martingni, Viltel, Evian, Tahanon

– Izvorul mineral nr. 2 are acțiune egala ori superioara a apelor minerale de la Eaux-Bonnes, Barroger, Aix-les-Bains, Baden, Weisbaden, Achen

– izvoarele minerale nr.3 și nr.9 au calitati similare apelor minerale de la Ems si Eaux Bonnes

– sursa minerala nr. 20 (folosită pentru băi) depășește calitățile celor din Hall, Salies de Beaurn, Bax, Eaux Bonnes.

Tab.2 Izvoare minerale și indicații terapeutice

Sursa: www.Olanesti-Romania.ro

Apele izvoarelor Olănești pot trata numeroase afecțiuni, de la cele digestive renale, cele de cai urinare, afecțiuni cronice ale ficatului și cailor biliare dar și afecțiuni respiratorii, metabolice și de nutriție, dermatologice, alergi până la boli profesionale, afecțiuni cardiovasculare și ginecologce cronice.România asigura 40% din resursele ale Europei, stațiunea Olanești fiind premiate cu aur la Expoziția Internațională de la Viena.

2.3 Baza tehnico-materială și unități de cazare

Turișiti(pacienții)care vin la cură sau la odihnă în stațiunea Băile Olănești, se pot bucura de spații de cazare în hoteluri pensiuni și vile cu o clasificare de 1-4 stele sau 2-3 margarete, dar și in locuințele cetățenilor care au primit o clasificare din partea Ministerului Turismului –Agenției Naționale –însumând un număr de circa 3600 locuri pe serie.

De asemenea mai pot fi luate în considerare și locurile de campare, pentru turiștii care vin cu rulote sau corturi.

Tab.3 Principalele structuri de primire turistică sunt următoarele

Sursa: www.romturism.ro

Stațiunea Olănești are o oferte de carare variată de la hoteluri de 4 stele și vile de 3 stele pana la pensiuni de 3 margarete.

Prin unitate de cazare turistică se înțelege orice construcție sau amenajare care furnizează în mod permanent sau sezonier serviciul de cazare și alte servicii specifice pentru unitați;

Capacitatea de cazare turistica existenta ( instalata ) reprezintă numărul de locuri de cazare de folosința turistica înscrise în ultimul act de recepție, omologare, clasificare a unității de cazare turistică, exclusiv prețurile suplimentare care se pot instala în caz de necesitate;

Indicii de utilizare a capacității de cazare turistică în funcțiune se calculează prin raportarea numărului de înoptări realizate la capacitatea de cazare turistică în funcțiune din perioada respectiva.

Unitățile de cazare turistica, capacitatea de cazare turistică și turiștii cazați in unitățile de cazare turistică .

Tab.4 Indicii de utilizare a capacității de cazare turistică în funcțiune în stațiunea B.Olănești

2002 2003 2004 2005 2006 2007

Sursa:Institutul Național de Statistică, Direcția Județeană de Statistică Vâlcea

Fig.2 Indicii de utilizare a capacității de cazare turistică în funcțiune în stațiunea

B.Olănești

În tab.4 sunt prezentați indicii de utilizare a capacității de cazare turistică.La nivelul anilor 2002-2007 se observă o evolutie crescătoare.

Tab.5 Dinamica unităților de cazare,capacități de cazare și numarul turiștilor cazati

Sursa:Institutul Național de Statistică, Direcția Județeană de Statistică Vâlcea

În anul 2007 comparativ cu anul 2006 unitațile de cazare au crescut de 1,03 ori sau a crescut cu 3%

În anul 2007 comparativ cu anul 2006 numărul turiștilor cazați au crescut de 1,03 ori sau a crescut cu 3%

În anul 2007 comparativ cu anul 2006 unitațile de cazare au crescut de 1,06 ori sau a crescut cu 6%

2.4 Structuri turistice

Structurile turistice de alimentație pentru turism

Din comparația capacității efective de primire în unitățile de alimentație (restaurant și unitari asimilate ), cu capacitatea de cazare, rezulta un raport subunitar ( 2558/2933 = 0,87),aparent necorespunzător.

Structurile de primire care însumează 1.723 locuri, au la dispoziție 2.258 locuri la mese ( în restaurante și pensiuni-restaurant),din care rezulta:

2.258 / 1.723 = 1.31 locuri cazare/loc de masa și raportul poate fi considerat ca optim

În mod teoretic restul capacităților de primire ( 1.210 locuri)care înregistrează, în medie, un grad de ocupare de 70 % ( circa 850 locuri) dispun de 400 locuri la mese si alte tipuri de unitari, dar și de surplusul care rezulta din unitățile principale.

Privit sub acest aspect se poate afirma că raportul numărului de locuri la mese/capacitatea de primire, este satisfăcător.

Structuri turistice de tratament

Instalațiile de tratament ale stațiunii sunt specializate după tipul de cura, interna sau externa.

Pentru cura interna – crenoterapia, surse de ape minerale au fost amenajate în pavilioane individuale (izvoarele nr. 3.5.24) sau în pavilioane comune ( Pavilionul nr. 2, cu izvoarele nr. 7,19,15,16, amenajat pe partea dreapta a Aleii izvoarelor, Pavilionul nr.1, cu izvoarele nr. 8.9.10.11.12.13.14. amenajat pe pârâul Tisa, aproape de confluență, cu Valea Olănești și Pavilionul izvoarelor nr. 16,17,18, amenajat tot pe partea dreapta a aleii)

Pavilioanele pentru crenoterapie sunt modernizate de curând, atât accesul spre surse (scări betonate, cu balustrade, alei betonate ), cât și interiorul și instalațiile ca atare.

Pereții interiori sunt placați cu marmura, iar iluminarea este permanenta – ziua cu lumina naturala, noaptea de la iluminatul public. Pentru fiecare sursa este montat un panou cu informații privind tipul de apa, compoziția chimica, pH-ul, temperatura.

Pentru cura externa exista Stabilimentul de bai minerale, o clădire veche, construita în 1910, în prezent închisă pentru modernizare . Este dotata cu 60 de cazi, iar apa este în prealabil încălzită intr-o centrala termica proprie. Mai exista un bazin în aer liber, în aproprierea stabilimentului, cu o capacitate de 240 mc și este deschis numai în timpul sezonului de vara.

În sanatoriul 1 Mai se găsesc 4 cazi instalate care funcționează cu apa minerala sulfuroasa adusa de la o sonda din apropriere.

În afara de hidroterapie, stațiunea este dotata cu instalații pentru electroterapie (galvano-ionizari, curenți diadinamici, curenți exponențiali, curenți interferențiari, unde scurte), aerosoloterapie, kinetoterapie, fototerapie, magneto-diaflux, compartimente pentru masaj și tratamente cu parafina.

În stațiunea Băile Olănești se mai folosesc ca mod de tratament, injecții cu apa minerala sulfuroasa izotonă, pentru desensibilizarea organismului la diverse afecțiuni alergice. Acesta reprezintă o premiera mondiala în domeniu, iar rezultatele sunt spectaculoase.

Capacitatea de tratament a stațiunii ( 14.700 proceduri / zi ) poate asigura în condiții de solicitare maxima ( 100% ) a capacității de cazare, un numar de 14.700/2.933 = 5 proceduri / turist zi, aspect ce dovedește o buna dimensionare a acesteia.

Serviciul medical este asigurat prin cabinete de specialitate, cu personal adecvat.

Structurile turistice de agrement

Orașul dispune de o sala de cultura ( dotata cu club, sala de jocuri, biblioteca, sala de spectacole ), gradina de vara acoperita, utilizata pentru proiecții de filme și spectacole artistice , discoteci, terenuri de sport, un parc central (cu alei amenajate și bănci pentru odihna ), Săli pentru jocuri mecanice și internet café.

Mai multe trasee turistice din Munții Căpățânii și traseele pentru cura de teren, oferă iubitorilor de drumeți posibilitatea de a admira peisaje deosebit de atractive și de a-și menține organismul într-o condiție fizica buna.

Prin excursiile organizate de agenții de turism locali, cei veniți la tratament pot beneficia de circuite tematice pentru a cunoaște o zona bogata în resurse naturale și antropice

CAPITOLUL III

CIRCULAȚIA TURISTICĂ ȘI STRATEGII DE VALORIFICARE A POTENTIALULUI TURISTIC ÎN STAȚIUNEA BĂILE OLĂNEȘTI

3.1 Circulația turistică

În călătoriile lor, turiștii consuma o serie de bunuri și servicii, legate mai mult sau mai puțin de turism. Corespunzător acestei realități, în structurile (clasificările) consacrate ale ramurilor economice sau ale produselor și serviciilor nu se regăsește o industrie a turismului. Și totuși conceptual este frecvent utilizat si chiar definit.

Industria turistica este aceea parte a economiei, alcătuită dintr-o suma de activități sau mai multe ramuri a căror funcție comuna este satisfacerea nevoilor turiștilor. Din industria turistica fac parte sectoarele:

locuința si alimentație ( în conformitate cu structurile consacrate, grupa “Hoteluri și restaurante ): hoteluri, moteluri, case de oaspeți, ferme, vase de croaziera, vile, castele, camping-uri, proprietari time – share, reședințe secundare, restaurante ( clasice, cu specific, fast food ), baruri, cafenele;

transport: sectorul comercial reprezentat de linii aeriene, curse navale, căi ferate, autocare, firme de închiriat automobile, operatori de taximetre și sectorul noncomercial constituit din automobile proprietate personala, aeronave proprii, iahturi:

organizatorii de calatorii: agenții de voiaj si touroperatori

atracții – agrement: elementele naturale ( forme de relief, grădini, parcuri, lacuri etc. ) și construite – catedrale, castele, monumente, muzee, galerii de arta, teatre, parcuri de distracție, facilitate sportive, cazinouri precum și festival – uri și evenimente culturale artistice;

organizatorii / administratorii destinanții/or: oficii de turism naționale, regionale, locale.

Tab.6 Unități de cazare turistică – număr –

Sursa:Institutul Național de Statistică, Direcția Județeană de Statistică Vâlcea

Fig.3 Unități de cazare turistică – număr –

Turismul fiind un fenomen care se dezvoltă pe an ce trece în perioada 2001-2007, unitățile de cazare existente sau dezvoltat și automat și serviciile oferite în plus. În perioada analizată 2001-2007 unitățile de cazare în stațiunea Băile Olănești au crescut din an în an și vor crește și în continuare oferind o gamă largă de servcii și întărind și mai mult piața turistică și concurența în Băile Olănești oferindule turiștilor dreptul de a alege oferta cea optimă.

Tab.7 Capacitate de cazare – locuri –

Sursa:Institutul Național de Statistică, Direcția Județeană de Statistică Vâlcea

Fig.4 Capacitate de cazare – locuri –

Piața de servicii diversificânduse, cerințele fiind din ce în ce mai mari, unitățile sau ridicat la cerințele din fiecare an și au creat un număr mai mare de locuri de cazare pentru a acoperi cererea din ce în ce mai mare la un standard european. În tabelul nr.7 capacitatea de cazare în stațiunea Băile Olănești a avut o creștere până în anul 2003 apoi a scăzut în anul 2004, iar apoi a început să crească treptat pana in anul 2007. Este a doua stațiune după Călimănești la capacitatea de cazare din jud. Vâlcea.

Tab.8 Dinamica Capacități de cazare -locuri-

Sursa:Institutul Național de Statistică, Direcția Județeană de Statistică Vâlcea

În anul 2007 comparativ cu anul 2006 totalul a cescut de 1,03 ori sau a crescut cu 3% .

Tab.9 Turiști cazați – persoane –

Sursa:Institutul Național de Statistică, Direcția Județeană de Statistică Vâlcea

Fig.5 Turiști cazați – persoane –

O piață care s-a dezvoltat constant și atrage după sine un număr tot mai ridicat de turiști și servicii de mai bună calitate. Cu noile oferte și servicii oferite pe piața turistică s-a extins aceasta ducând la un număr tot mai mare de turiști străini. În tabelul nr.9 turiști cazați în stațiunea Băile Olănești au scăzut în anul 2002 fața de anul2003 cu 4784 număr turiști cazați apoi a crescut până în anul 2004, iar în anul 2005 au scăzut fată de 2004 cu 1476 turiști iar în anul 2007 a crescut, fiind în creștere datorită ofertelor turistice, locurilor de cazare.

Tab.10 Dinamica turiștilor cazați -persone-

Sursa:Institutul Național de Statistică, Direcția Județeană de Statistică Vâlcea

În anul 2007 comparativ cu anul 2007 totalul a crescut de 1,06 ori sau a crescut cu 6%.

Tab.11 Structura sosirilor turistice, pe tipuri de unități

Sursa:Institutul Național de Statistică, Direcția Județeană de Statistică Vâlcea

Fig.5 Structura sosirilor turistice, pe tipuri de unități

În tab.11 se observă o scadere a sosirilor turistice în anul 2005 față de 2004 iar în anii 2006 și 2007 a crescut și se mai observă o creștere și a turiștilor straini.

Tab.12 Turiști cazați în unități turistice, în anul 2007

Sursa:Institutul Național de Statistică, Direcția Județeană de Statistică Vâlcea

Fig.7 Turiști cazați în unități turistice, în anul 2007

În tabelul de mai sus este prezentat numărul de turiști sosiri în unităti de cazare în anul 2007.

Tab.13 Structura înnoptarilor, pe tipuri de unități

Sursa:Institutul Național de Statistică, Direcția Județeană de Statistică Vâlcea

Fig.8 Structura înnoptarilor, pe tipuri de unități

Se poate obseva că în tab.13 în perioada de referință s-a înregistrat o tendință generală de creștere a înnoptărilor în Stațiunea Olănești.

Tab.14 Înnoptari în anul 2007

Sursa:Institutul Național de Statistică, Direcția Județeană de Statistică Vâlcea

Fig.9 Înnoptari în anul 2007

În tabelul de mai sus este prezentat numărul de turiști înnoptări în unități de cazare în anul 2007.

Tab.15 Dinamica sosirilor și înnoptarilor de turiști în perioada 2005-2007

Sursa:Institutul Național de Statistică, Direcția Județeană de Statistică Vâlcea

Fig.10 Dinamica sosirilor și înnoptarilor de turiști în perioada 2005-2007

În anul 2007 comparativ cu anul 2007 numărul de sosiri a crescut de 1,06 ori sau a crescut cu 6%.

În anul 2007 comparativ cu anul 2007 înnoptari a crescut de 1,06 ori sau a crescut cu 6%.

Durata medie a sejurului în perioada 2004-2007, pe categorii de unitați de cazare este urmatoarea:

Tab.16 Durata medie a sejurului

Sursa:Institutul Național de Statistică, Direcția Județeană de Statistică Vâlcea

Fig.11 Durata medie a sejurului

Acest indice prezentat în tab.16 ne conduce la concluzia câte zile a fost cazat un turist în stațiunea Băile Olănești, a avut o evoluția crescătoare cum se observă și in graficul de mai sus.

Tab.17 Coeficientul de utilizare a capacitații de cazare 2004-2007

Sursa:Institutul Național de Statistică, Direcția Județeană de Statistică Vâlcea

Fig.12 Coeficientul de utilizare a capacitații de cazare 2004-2007

Se observă o creștere a utilizării de capacitate de cazare în perioada 2004-2007 fapt datorat unei bune administrări.

3.2 Stadiul de valorificare

Forme de turism practicabile

Alături de turismul balnear, cunoscut și practicat de multa vreme, în orașul Băile Olănești se mai pot practica și alte forme de turism – generate de variatatea resurselor turistice, și anume:

drumeția montană – se adresează iubitorilor de drumeție Montana, este favorizată de poziția localităților componente pe versanții sudici ai Munților Căpătâni si de prezență în apropriere a Masivului Buila – Vânturanița – Stogu, masive muntoase străbătute de numeroase trasee turistice marcate, unele deosebit de spectaculoase. Cele care au punct de plecare din stațiune sau localitățile componente pot fi parcurse de turiștii veniți la tratament, la sfârșit de săptămâna;

turismul religios și de pelerinaj – prezența în localitățile componente a unor lăcașe de cult cu valoare spirituala deosebita ( schiturile Pătrunsa, Pahomnie, Bradu, Iezer, bisericile Comanca, de lemn – a lui Horea, Sfinții Voievozi, biserica Mihail și Gavril, mănăstirea Frăsânei, schitul Lacul Frumos ș.a.m.d ) sau în împrejurimi ( pe o raza de 100 km ), creează posibilitatea organizarii unor pelerinaje, mai ales cu ocazia unor sărbători religioase;

turismul itinerant cu valențe culturale – se organizează din stațiune, prin Agențiile de turism locale, excursii cu trasee tematice, în care sunt incluse obiective cultural-istorice, etnoculturale, manifestări folclorice, resurse naturale (peșteri, chei, defilee );

turismul rural si agroturismul , valorifica existenta unor gospodari țărănești ( unele clasificate, înscrise în ANTREC ) și contribuie la cunoașterea obiceiurilor, ocupațiilor tradiționale și a stilului de viata rural, prin cazare la localnici

vânătoarea și pescuitul sportiv se adresează iubitorilor de aventuri cinegetice și pescarilor amator, având la dispoziție un bogat fond cinegetic de vânătoare și piscicol;

turismul de odihna și recreere, este practicat de persoanele sănătoase pentru repunerea in forma, refacerea fizica si psihica, după o activitate stresantă, favorizat fiind de un cadru natural plăcut, atractiv, lipsit de factori poluanți, de un bioclimat sedative, de cruțare și posibilități de agrement variate;

turismul pentru sporturi extreme – are condiții favorabile de practicare, prin existenta in Masivul Vânturarița – Stogușoarele – Stogu a unor trasee pentru alpinism, cu grade diferite de dificultate spre izvoarele Văii Olănești sau pentru alpinismul ușor ( cătărare libera combinata cu porțiuni de traseu turistic ), cu grade de dificultate 1A – 2A, pe cursul mijlociu al Văii Cheia.

3.3 Adoptere unui mix de marketing viabil

Termenul de marketing mix a fost creat de profesorul Neil h. Borden de la Universitatea Harvart încă din anii 50. De dezvotarea acestui concept se leagă și numele altor specialiști,printre care E.J.Mc. Carthy, Michel de Chollet și alți.

Mixul de marketing presupune un ansamblu de factori controlabili pe care firma turistică îi poate folosi selectiv pentru a influeța consumatorii. Ei implică integrarea tuturor informațiilor referitoare la forțele de pe piață care ajută la adoptarea politicii comerciale a firmei la condițiile pieței. Aceste instrumente de marketing turistic nu acționează separat, ci într-o dependență organică pe principiul conceptului de sistem.

Promovare.

Materializarea strategiei de piață și promovarea unei politici globale de marketing presupune identificarea unui șir de acțiuni și antrenarea unor factori de natură materială, financiară astfel încât să se ajungă la un ansamblu coerent de acțiuni menite să maximizeze eforturile de marketing.

Firma își poate îndeplini obiectivele prin valorificarea a două categorii de factori:

– endogeni – resurse pe care le are la dispoziție

– exogeni – presiunea determinată de mediul extern, de piață

Resursele firmei pot fi utilizate în diferite combinații și de aceea, a apărut necesitatea adoptări și folosirii unui concept, acela de marketing-mix, termen care exprimă cantitatea și natura factorilor controlabili pe care firma îi utilizează la un moment dat.

Promovarea în stațiuni se face prin agenții de turism, pliante, brosuri, reuniuni de turism, ziare, prin televiziune.

Mixul promovări

Dezvoltarea puternică a producției materiale, în special în ultimele decenii, a determinat concomitent și în mod necesar, extinderea și diversificarea formelor și mijloacelor de informare destinate marelui public, utilizatorilor de mijloace de producție precum și specialiștilor din diferite domenii. Au apărut tot odată noi probleme și noi întrebări în lumea oamenilor de afaceri de pe piețele internaționale, legate de volumul cererii, nivelul producției, fundamentarea prețurilor optimizarea canalelor de distribuție, segmentarea pieței, concurență.

Prețul în cadrul mixului de marketing

Prețul reprezintă unul dintre cei patru piloni ai mixului de marketing care se distinge de ceilalți prin faptul că favorizează încasarea veniturilor de către firmă,iar celelalte variabile generează costuri. Din acest considerent, stabilirea prețului are o importanță majoră pentru activitatea de marketing a oricărei firme și rămâne un element fundamental al mixului de marketing prin impactul său asupra cotei de piață și asupra rentabilități firmei.

Tab.18 Preturii practicate în perioada 1 iunie-31 iulie 2007

Sursa:www.valceaturistica.ro

Prețurile variază pe perioada anului în funcție de unitățile de cazare și serviciile pe care le oferă acestea ( hoteluri, pensiuni, vile ), în funcție de categoria unității de cazare (stele), în funcție de perioada sezonală sau extrasezonală și în funcție de perioada pe care turiștii se cazează.

În funcție de perioadă, servicii și preț ofertele de cazare satisfac cerințele turiștilor din toate categoriile sociale.

Firmele sau instituțiile își oferă produsele sau serviciile pe piață la un anumit preț denumit în diferite moduri tarif (pentru prețul serviciului ) salariu (pentru prețul pe piața muncii ) chirie ( pentru prețul ocupări unui spațiu ) etc.

Pentru cumpărători, prețul este suma de bani pe care acesta este dispus să o plătească pentru valoarea atribuită unui produs ( serviciu în cadrul schimbului ). Pentru

Vânzător, prețul este suma de bani abandonată de cumpărător în situația în care își dorește achiziționarea unui anumit produs/seviciu.

Prețul se află în relații strânse cu toate variabilele care alcătuiesc mixul de marketing. Astfel, prețul intervine ca element de contact și armonizarea între produs și mediul căruia i se adresează între ofertă și cerere. Fiind o componentă acorporală a produsului, prețul se adaptează permanent cu produsul la cerințele diferitelor segmente de piață. Firma va folosi diferite niveluri de preț ale produsului în raport cu exigențele și solvabilitatea specifice fiecărei segment de piață.

În economia actuală de piață, raporturile cerere-ofertă-preț se stabilesc prin mecanismul concurențial, generat de componente și interese diferite.

Utilizat ca instrument al politici de marketing prețul intră în relații speciale atât cu produsul și distribuția cât și cu promovarea pe baza cărora își delimitează o poziție specifică în raport cu fiecare în parte.

Conținutul produsului este luat în considerare în formularea politicii de preț prin intermediul care stă la baza diferențierii strategiilor corespunzatoare. Indiferent de strategia folosită un preț corect stabilit va trebui să ia în considerare raporturile dintre componente, regăsite în consumuri și în final în costuri.

Comunicațiile despre produs se regăsesc în cadrul varibilei preț. De pe această poziție apar destul de evidente și legăturile sale cu activitatea promoțională.

Distribuție

În sfârșit, o serie de relați apar între preț și activitatea de distribuție. Tipul de canale și prestați utilizate, forma și mijlocul de plată doar câteva elemente componente ale activități de distribuție care sunt luate în considerare în formularea politici de preț.

În domeniul mix de marketing al serviciilor a fost pus în evidentă rolul dominant pe care îl au resursele umane în ansamblul politicii de marketing, unii autori presupunând separarea acestora și constituirea unei a cincea componentă politica de personal, alături de politica de produs, de preț, de promovare și de distribuție.

Astăzi mixul de marketing trebuie să o ofere consumatorului pentru ași asigura succesul pe piață. În cadrul mixului au fost incluse și relațiile integrate cu clieți care îi pot transform ape aceștia în suporteri sau chiar avocați ai firmei.

Referitor la relațiile integrate cu clienți responsabilitățile specialistului de marketing sunt:

– dezvoltarea planurilor de dezvoltare

identificarea cât mai corectă a așteptărilor clienților și a segmentului de consumatori cu cel mai mare potențial

asigurarea cu materiale promoționale

stabilirea standardelor în implementarea calității

monitorizarea rezultatelor și stabilirea măsurilor corective

Combinarea elementelor componente ale mixului trebuie să asigure adaptarea posibilități firmei la condițiile mediului extern, de aceea mixul de marketing turistic trebuie să fie flexibil, iar componența lui să fie abordate atât strategic cât și tactic pentru a se putea asigura operaționalitatea strategiei de piață și prin acesta coerența politicii de marketing a firmei.

În industria turistică, astăzi se incearcă tot mai mult să se obțină o tangibilizare a diverselor elemente componente ale produsului turistic în scopul eficientizări comercializări produselor și serviciilor turistice.

3.4Analiza SWOT

CAPITOLUL IV

PROGRAMUL DE PROMOVARE

4.1 Îmbunătățirea imaginii stațiunii

Perspective și proiecte pentru îmbunătățirea activității turistice balneare în stațiunea Băile Olănești

Pentru a pune în valoare potențialul mineral și turistic al stațiunii Băile Olănești sunt necesare o serie întreagă de obiective turistice și de agrement și nu numai.

Există în perspectivă imediată un proiect de Dezvoltare Integrată a Stațiunii Băile Olănești, care cuprinde o Casă Balneară, un ștrand, modernizarea parcurilor și aleilor, construirea unei parcări moderne.

Cea arzătoare dorință și cea mai arzătoare dorință s-a dat și se da în continuare pentru realizarea unei părții de schi, având în vedere așezarea stațiunii în imediată apropiere a masivului muntos.

Prin tradiție stațiunea a fost vizitată de turiști veniți din Europa de vest, care cunoșteau căci cu ani în urmă în stațiune a funcționat și două cazinouri.

Desigur și acest lucru reprezintă o provocare pentru edili, dar parcurgând o lista a prioritarilor, se pare că momentan nu poate fi luată că proprietate.

Se are în vedere deschiderea unor drumuri spre câteva obiective turistice, le –aș numi aici drumul spre Mănăstirea Frasinei – Olănești – Sută – Muereasca, drumul dinspre Olănești spre localitatea componența Cheia cu deschidere spre Schitul Iezer-de aici spre Schitul Pahomnie și mai departe spre Schitul Pătrunsa, cu posibilități de a ajunge până la Mănăstirea Bistrița.

Construirea unui parc de agrement și a unei baze sportive, reprezintă atât un deziderat cât și o necesitate pentru turismul din zonă Olanestiului și a împrejurimilor, împrejurimi care merită puse în valoare, având în vedere cele expuse mai sus, legate de relief, faună, floră etc.

Analizate din punct de vedere chimic în 1830 și menționate în 1837 în prima lucrare de balneologie generală apărută în România, apele minerale din stațiune au primit Medalia de Aur la Expoziția Internațională de la Viena în 1873. Calitățile terapeutice ale apelor minerale de la Olănești, provenite din peste 30 de izvoare, situează stațiunea pe unul dintre primele locuri di Europa, pe același plan cu unele “nume” consacrate și bine cunoscute: Baden-Baden, Karlovy-Vary, Aix-leș-Bains etc. Băile Olănești este o stațiune balneara de interes general, cu activitate permanență. Se află așezată la 18 km vest de municipiul Ramnicul Vâlcea, într-o depresiune intracolinara a Carpaților Meridionari, la o altitudine de 450 m, de o parte și de altă a pârâului Olănești, afluent al Oltului. Are un climat plăcut, cu influete mediteraneene, caracterizat prin ierni blânde și veri răcoroase, cu temperatură medie de +9 grade C, precipitații moderate și nebulozitate scăzută , ceea ce o face accesibilă oricărei vârste. Stațiunea Băile Olănești se număra printre puținele de pe glob care prin structură biochimică a izvoarelor sale are o deosebită eficacitate, cu vindecări sau ameliorări spectaculoase în bolile alergice de diverse etiologii ( alimentare, medicametoase) însoțite de prurit și erupții polimorfe sau dermite alergice de contact, eczeme profesionale, diferite forme de urticari.

4.2 Promovarea turistică a stațiunii Băile Olănești pe piața internă și internațională

Mijloace de promovare a potențialului turistic

Formele și mijloacele de publicitate turistică sunt foarte variate, utilizarea unora sau a altora fiind condiționată de scopul urmărit, complexitatea campaniei publicitare, cerințele eficienței sau alți factori.

Tehnica de realizare a mesajului publicitar determină clasificarea mijloacelor publicitare în: mijloace de publicitate vizuală (imprimate publicitare, publicitatea în presă și publicitatea proiectată) și mijloace de publicitate sonoră (radio, informații date de personalul organizațiilor de turism, etc.).

Publicitatea în presă se realizează prin anunț, considerat ca unul din mijloacele publicitare de mare utilizare și eficiență, datorită faptului că este un element de serie. Anunțul are un efect deosebit asupra subconștientului și ca urmare realizarea lui trebuie să se fundamenteze pe o concepție judicioasă și aprofundata. Alegerea publicației în care trebuie să apăra anunțul nu trebuie să țină seamă exclusiv de tiraj, ci și de poziția publicației, de segmentele de populație căreia i se adresează, de scopul urmărit prin mesajul respectiv. Anunțul publicitar rămâne deficitar din două puncte de vedere: în primul rând, calitatea grafică a publicatiilor cotidiene nu permite reproducerea imaginilor într-o manieră care să producă emoții sugestive, iar în al doilea rând, anunțul fiind reprodus în cotidiene de mare tiraj, nu poate fi selecționat și destinat unor segmente de populație determinate.

Publicitatea proiectată câștiga tot mai mult în importantă datorită posibilităților de demonstrare pe care le oferă, și mai ales, datorită forței sugestive pe care o are. Ea se realizează prin intermediul filmelor publicitare și diapozitivelor. Filmul publicitar, a cărui superioritate și eficiență nu se mai cer comentate, beneficiază de avantajul că traduce ideea în mișcare și că poate fi realizat în culori. Condiție esențială – care trebuie respectată în realizarea filmului publicitar este – puține texte și multă acțiune.

Alegerea obiectivului și a modului de prezentare trebuie să țină seamă de aria largă și eterogenă a publicului căruia i se adresează. Pentru turistul mai versat se poate utiliza un film într-o viziune transfigurată artistic, mai profundă din punctul de vedere al cunoașterii, film bazat pe ritm, pe imagine frumoasă și degajată. Atunci când filmul se adresează unor persoane care au mai văzut lucrurile respective și se urmărește repunerea în atenție a unor lucruri știute, se folosesc mijloace cât mai percutante și se recurge la o procedură de revalorificare cât mai atrăgătoare. Publicitatea proiectată se realizează în cadrul programelor de televiziune când apare avantajul îmbinării publicității vizuale cu cea auditivă.

Imprimatele publicitare cuprind foaia volantă, prospectul, broșură, afișul, periodicul publicitar, etc.

Foaia volantă sau fluturasul se utilizează pentru a face cunoscută o comunicare unui număr cât mai mare de persoane și poate avea caracterul unei publicații de introducere, de reamintire sau ocazională.

Prospectul are cea mai mare frecvență de utilizare și reprezintă unul dintre cele mai importante mijloace publicitare vizuale. El urmărește să furnizeze destinatarului cât mai multe informații despre o stațiune. În cadrul prospectului sunt inserate informații referitoare la situația stațiunii, caracteristicile cadrului natural, posibilitățile de acces, serviciile de bază și suplimentare, posibilitățile de efectuare a unor tratamente, etc. și o serie de imagini ale obiectivelor reprezentative din stațiune.

Afișul este suportul cel mai important după prospect și anunț. El trebuie să combine eficacitatea publicitară cu expresia esenței unei zone că destinație turistică, folosind în acest scop mijloace relativ limitate. Afișul nu are, în general, o creație distinctă pentru exterior și interior, în cele mai frecvente cazuri fiind destinat utilizării în interior și este greu lizibil în condițiile expunerii exterioare, pe arterele orașelor. Cele mai eficiente afișe sunt cele care utilizează fotografii policrome de bună calitate, și afișele artistice obișnuite.

Periodicul publicitar este mai costisitor decât celelalte imprimate publicitare și deci limitat în difuzare. Conținutul periodicului publicitar este mult mai eterogen și abordează întreagă gamă de produse turistice posibil de utilizat într-o perioadă determinată de timp (sezon de iarnă, sezon de vară). Sunt inserate, de asemenea, în periodicul publicitar opinii și aprecieri ale unor turiști care au vizitat locurile prezentate, mici ghiduri de conversație uzuală în limbile de circulație internațională.

Publicitatea sonoră sau auditivă se realizează, în principal, prin intermediul radioului. Această formă de publicitate prezintă avantajul ca are o arie de răspândire mai mare și informează consumatorul la domiciliu, în mașină, sau chiar în locurile de agrement și odihnă. De asemenea, apare avantajul că dispare intermediarul, comunicarea făcându-se în mod direct. Publicitatea prin radio se poate realiză sub forma anunțului radiofonic, înțelegând prin aceasta o comunicare scurtă distribuită sonor, sau a programului radiofonic de durată mai lungă, menit să rețină atenția unui număr mai mare de ascultători. Utilizarea radioului ca mijloc de publicitate internațională trebuie să țină seamă de gradul de disponibilitate al acestuia, majoritatea posturilor comerciale de radio având un carecter regional. Radio Luxemburg, care este postul de radio internațional al Europei, transmite reclame în mai multe limbi, fiind recepționat pe întreg continentul.

Expozitiile și târgurile sunt unele dintre cele mai vechi și mai populare mijloace publicitare din întreagă lume. Ele sunt unicul mijloc publicitar în care se pot folosi toate simțurile: văz, auz, gust, miros, pipăit.

Principalele manifestări cu caracter expozițional se realizează în prezent printr-o multitudine de forme și modalități de participare ale firmelor cum ar fi:

– organizarea de standuri proprii la târguri, expoziții și saloane naționale sau internaționale;

– organizarea unor expoziții itinerante.

Astfel participare hotelierilor în cadrul stațiunii Băile Olănești cu standuri proprii la o manifestare expoziționala este de obicei cu alte acțiunii promoționale, că de exemplu: distribuirea de prospecte și pliante, organizarea de conferințe, proiecții de film publicitar și altele. Nu de mult, mai precis în luna martie a acestui an Hotelul Parâng a luat parte la o asemenea expoziție prilej cu care a fost în contact cu diferiții prestatorii de servicii turistice din Europa. Expoziția a avut loc la Bruxelles unde hotelul Parâng a ales o modalitate de promovare a hotelului pe cât de inedită pe atât de interesantă. Printre de acum celebre broșuri turistice, proiecții video, etc, reprezentantul Parângului a dus mostre de ape minerale de la diferite izvoare din stațiune . Alte târguri, expoziții și burse la care reprezentanții hotelierilor din Olănești participă în decurs de un an ar fi: Bursa de la Madrid, Bursă de la Budapesta, etc. În țara noastră hotelierii din Olănești participă anual la bursele de turism care se organizează atât pentru contractarea de locuri pentru sezonul de toamnă cât și pentru contractarea sezonului estival.

Prin participarea la aceste manifestării expoziționale, hotelierii urmăresc atingerea următoarelor obiective:

– stabilirea de contracte cu alți hotelieri;

– extinderea produselor turistice și în alte zone geografice;

– prezentarea și lansarea de noi programe și produse turistice;

-obținerea de informații cu privire la firmele concurente prezentate în cadrul expoziției;

Participarea la astfel de acțiunii constitue pentru hotelieri o modalitate de îmbogățire și permanetizare a contactelor pe piață turistică. Se poate aprecia ca prin participarea la târguri și expoziții s-au stabilit contacte noi cu clienții, s-au prezentat și lansat noi produse și programe turistice și s-au obținut informații noi în domeniul turismului.

O altă metodă de promovare a stațiunii Băile Olănești o constitute internetul. Publicitatea pe internet a luat naștere în 1994, când a fost vândut primul banner publicitar (Hotwind, octombrie 1994) și a apărut primul browser, Web-Nestcape Navigator (noiembrie 1994). În stațiunea Băile Olănești toți hotelieri dispun de câte o pagină web în care ofertă lor ajunge până în cele mai îndepărtate colțuri ale lumii. De fapt acest mijloc de publicitate este unul dintre cele mai puțin costisitoare în comparative cu alte metode de promovare.

Editarea unei broșuri turistice

Broșura turistică se deosebește de prospect prin volum, execuție și detaliile le care le conține.

Deși este mai puțin utilizată în publicitatea turistică, datorită unui rațiuni de ordin financiar, broșura rămâne unul din mijloacele de publicitate foarte eficiente din punctul de vedere al turistului deoarece contribuie la satisfacerea unor exigențe de cunoaștere foarte ridicate.

Alegerea formatului, calitatea hârtiei, atractivitatea ilustratiei, folosirea culorilor, game de titluri și subtitluri, redarea succesivă a textului, acțiunea și “suspense”-ul temei în pagini, contribuie la eficienta broșurii și la stimularea deciziei de cumpărare. În textul broșurii care urmărește prezentarea stațiuni balneo-climaterice Băile Olănești, sunt inserate, pe lângă indicațiile terapeutice, elemente referitoare la compoziția chimică a surselor balneare.

O broșură turistică prin care se urmărește prezentarea stațiunii balneo-climaterice Băile Olănești trebuie să cuprindă pe lângă imaginile unităților de cazare și de alimentație publică, informații clare referitoare la izvoarele minerale și baze de tratament, la compoziția chimică a surselor balneare. Broșura trebuie să cuprindă, de asemenea, imagini ale obiectivelor turistice de mare atractivitate din stațiune și împrejurimi.

În ceea ce privește conținutul și formatul broșurii turistice, cea mai eficientă formulă este tipărirea a două coli de hârtie îndoirea lor. Prin îndoire se obțin pagini tipărite, deci unitatea tipografica este 4. Broșurile avea 4,8,12 pagini. Unele broșuri turistice sunt compuse din fracțiuni de care se pliază. Formatul este conținutul. Spre deosebire de , care trebuie atenția o turistică beneficiază de . Devin importante informația, explicitarea mesajului. De asemenea, de inspirația calitatea fotografiilor dintr-o turistică depinde ei. majoritatea campaniilor de promovare a unei stațiuni turistice, este mijlocul de marketing cel eficient. fi folosite acest scop broșurile tipărite cele electronice. Principalele avantaje ale unei broșuri turistice, fie , fie format video ori audio sunt următoarele: dezvăluie toate detaliile, sensul oamenilor toate informațiile pe care aceștia le . Timpul spațiul garantate cu generozitate de permit prezentarea de fotografii, diagrame elemente vizuale electronice care cu convingere de ce persoanele care au solicitat doresc beneficiarii serviciilor oferite.

Broșurile pot influența decizia de cumpărare, de modul în care acestea sunt concepute și de conținutul acestora depind în mare măsură deciziile consumatorilor de a apela sau nu la serviciile oferite în cadrul stațiunii turistice.

Brosurile tipărite ar trebui să fie generoase cu textul, culoarea sau imaginile, să arate că operă unui profesionist dar nu prea somptuoase, să se poată împături și să încăpă într-un plic obișnuit, să se potrivească foarte bine cu publicitatea care se face pentru același produs turistic.

Brosurile audio ar trebui folosite atunci când imaginile nu sunt necesare. Broșurile audio și cele tipărite au avantajul că pot fi produse cu costuri foarte mici.

Brosurile video ar trebui ar trebui să dureze între cinci și zece minute, ar trebui să nareze vizual și verbal aspectele cele mai importante pentru care au fost concepute, și să nu prezinte nici o urmă de amatorism. Broșurile video pot fi foarte eficiente atunci când produsele pentru care au fost concepute sunt serviciile medicale, propuneri pentru petrecerea vacanței, tabere de vară hoteluri și stațiuni.

Brosura turistică tipărită, precum și cea video, ar putea constitui mijlocul de marketing cel mai eficient, deoarece contribuie la satisfacerea unor exigențe de cunoaștere foarte ridicate din punctul de vedere al turistului.

Aceasta broșură ar trebui să cuprindă imagini sugestive ale unităților de cazare, tratament și alimentație publică, în textul broșurii fiind inserate pe lângă indicațiile terapeutice, elemente referitoare la compoziția chimică a surselor balneare.

Fiind elemente care contribuie la eficientă broșurii și la stimularea deciziei de consum, alegerea formatului, calitatea hârtiei, atractivitatea ilustratiei, folosirea culorilor, gamă de titluri și subtitluri, redarea succesivă a textului, trebuie astfel concepute și utilizate pentru a ajunge la rezultatele scontate.

Brosura poate avea opt pagini și poate fi compusă din fracțiuni de pagină care se pliază (vezi anexa). Pentru a trezi interesul, fiecare pagină ar trebui să conțină imagini sugestive cum ar fi: hotelul “Parâng” situat în centrul stațiunii, bază de tratament din cadrul hotelului, “Biserica din Lemn-Albac”, obiectiv turistic de mare atractivitate și alte asemenea imagini care să contribuie la stimularea deciziei de consum.

Textul broșurii trebuie ales și conceput astfel încât să ofere toate informațiile solicitate și necesare, cum ar fi indicații terapeutice, compoziția chimică a surselor balneare, informații în legătură cu obiectivele turistice de mare atractivitate, cu unitățile de cazare și de alimentație, fiecare text fiind însoțit de imaginea pentru care este conceput.

Brosura turistică a stațiunii ar trebui distribuită la toate agențiile de voiaj din țară, scopul conceperii acestei broșuri fiind acela de a atrage un număr cât mai mare de turiști în vederea petrecerii timpului liber și a vacantelor în stațiunea Olănești.

Analizând și prognozând activitatea promotionala a stațiunii Băile Olănești se constată că în anul 2003 activitatea promotionala s-a diversificat și dezvoltat având drept consecință creșterea cererii de produse turistice, cât și formarea unei clientele fidele atât din țară cât și din străinătate.Activitatea publicitară s-a diversificat, stațiunea utilizând în acest scop ca principale modalități, publicitate în presă de publicitate, prin intermediul televiziunilor și casetelor video,cu ajutorul internetului, prin tipărituri, prin afișe și altele.

. Rezultatetele obținute de societățile de turism din stațiunea Băile Olănești ca urmare a acțiunii de promovare

Dezvoltarea impetuoasă a turismului în ultimele decenii, amplă ei extindere pe plan național și internațional, avântul continuu al mișcării turistice, care cuprinde astăzi categorii tot mai lărgi de oameni, de vârste, pregătiri și profesiuni diferite, au determinat ca turismul să reprezinte un fenomen extrem de important al lumii contemporane, cu adânci implicații economice, sociale, politice și culturale.

Această dezvoltare a turismului a dus, în mod inevitabil, la creșterea permanență a cererii unei game sporite de servicii și bunuri de consum, ceea ce a stimulat sectoarele productive și prestatoare de servicii să facă față unui tot mai mare volum de consum turistic generat atât de deplasările populației spre anumite zone și localități de interes și de tradițională sau mai recentă atracție turistică, cât și de sporirea numărului de vizitatori veniți de peste hotare.

Căile de sporire a eficienței economice a turismului românesc sunt numeroase, unele general valabile, altele specifice fiecărui tip de prestație turistică.

Între căile de sporire a eficienței economice general valabile pot fi amintite: creșterea de tip intensiv, în primul rând, în sferă producției materiale, diversificarea ofertei turistice, prin valorificarea superioară a resurselor turistice naturale și antropice, și crearea unor condiții de desfășurare neîntreruptă a activității de turism de utilizare a întregii baze materiale turistice, în raport cu cerințele turismului practicat în țările dezvoltate; și creșterea ponderii serviciilor suplimentare și, în consecință, a încasării medii pe zi-turist; asigurarea cu personal corespunzător numeric și ca nivel de pregătire; ridicarea calității serviciilor; utilizarea în mod eficient a instrumentelor economico-financiare actuale; reducerea cheltuielilor de întreținere și exploatare; creșterea productivității muncii pe fiecare loc de muncă; extinderea și diversificarea acțiunilor publicitare.

Căile de sporire a eficienței economice a turismului românesc, specifice fiecărui tip de prestație turistică sunt: revederea periodică a incadrarii unităților în diferite categorii; folosirea intensivă a spațiilor prin exploatarea multifuncțională a restaurantelor din stațiuni, extinderea suprafețelor de desfacere; dotarea corespunzătoare cu utilaje a unităților; creșterea producției și desfacerii de preparate culinare; diversificarea produselor oferite; introducerea de evidențe stricte a veniturilor și cheltuielilor.

În ceea ce privește activitatea de tratament balneo-medical, un rol important în creșterea eficienței economice îl poate avea: extinderea și diversificarea tratamentelor; utilizarea la capacitate maximă a bazelor de tratament; introducerea de noi proceduri; folosirea pe scară largă a tratamentelor originale ; extinderea curei profilactice.

Avănd în vedere faptul agrementul este un sector cu pondere încasările din turism, acesta poate-mărească contribuția prin utilizarea a bazelor de agrement; crearea unor programe atractive; diversificarea mijloacelor de agrement, diversificarea excursiilor prin atragerea circuitul turistic a unor locuri pitorești; reluarea de vânătoare pescuit pentru turiștii străini etc.

În transporturi căile principale de ridicare a eficienței economice sunt: modernizarea parcului; utilizarea a capacității mijloacelor de transport; reducerea curselor gol.

Reorientarea activității economice către sectorul terțiar, cadrul procesului de restructurare a economiei , poate profituri, pentru turismul pentru activitate a româniei.

În cadrul serviciilor, un rol industria turistică, care la rândul ei un ritm de dezvoltare foarte reprezentând pentru viitori ani o de profit.

=== oly2 ===

INTRODUCERE

Turismul reprezintă în prezent, prin conținutul și rolul său, un domeniu distinct de activitate, o componentă importantă a vieții economice și sociale pentru un număr tot mai mare de țări ale lumii. Acesta este o sursă multiplă de revitalizare (demografică, patrimonială și culturală).

Dinamismul, profunzimea și amploarea transformărilor din toate sectoarele vieții economico-sociale – ca trăsături definitorii ale evoluției contemporane – se reflectă, între altele, în modificarea structurilor economice, în reierarhizarea ramurilor componente în concordanță cu cerințele progresului tehnico-științific, cu exploatarea rațională a întregului potențial de resurse și sporirea eficienței, cu exigențele îmbunătățirii calității vieții.

Problema dezvoltării sectorului turistic în anumite zone ale județului nu vizează dezvoltarea unui sector necunoscut, ci transformarea unui sector existent și relativ modern, ce depinde însă foarte mult de posibilitățile de evoluție ale structurilor de primire, de resursele umane specializate, de luarea în considerație a problemelor de mediu, precum și de promovare a ofertei turistice autohtone, în țară și în străinătate.

Pentru județul Vâlcea, turismul este unul dintre sectoarele cu mare potențial de dezvoltare în cadrul economiei regionale și un excelent mijloc de afirmare a identității culturale.

Pornind de la patrimoniul cultural și natural, ținând cont de infrastructura existentă în acest moment în stațiunea Băile Olănești, această lucrare își propune să creeze o imagine de ansamblu asupra formelor de turism practicate la ora actuală și asupra noilor tendințe de dezvoltare existente atât pe piața turistică națională cât și internațională. Necesitatea dezvoltării unei infrastructuri moderne este cu atât mai impetuos necesară cu cât la nivelul Ministerului Turismului în ultima vreme s-au elaborat o serie de strategii și linii directoare ce urmăresc penetrarea pe cât mai multe piețe turistice în scopul revitalizării industriei turistice din România.

Elementul hotărâtor în plan științific și decizional îl constituie definirea unei concepții, ferme, realiste, privind valorificarea potențialului și obiectivele dezvoltării durabile a turismului, într-o perspectivă mai apropiată sau mai îndepărtată. Principalele trăsături definitorii ale acestor concepții sunt: autonomia agenților economici, pluritatea formelor de proprietate și integrarea în Uniunea Europeană.