Agrementul Turistic Parte Componenta a Ofertei Turistice
Introducere
În perioada actuală, când turismul a devenit o activitate de mare importanță socială, economică și, chiar politică, atât pe plan național cât și internațional, necesitatea cunoașterii potențialului turistic, a valorificării lui raționale se impune din ce în ce mai mult. Determinarea potențialului turistic prin metode cantitative a preocupat pe mulți specialiști, rezultatele fiind de un real ajutor acțiunilor de sistematizare turistică a teritoriului, de amenajări și dotări corespunzătoare valorii potențialului respectiv.
Oferta de agrement turistic reprezintă o componentă indispensabilă a sectorului turistic. Astfel, se impune ca un domeniu necesar de analizat, în lipsa căruia, percepția fenomenului de turism contemporan, ar fi nu numai incompletă, dar și deformată. Studierea acestei forme de turism precum și oferta actuală pe piața serviciilor, ne oferă posibilitatea de a ne crea o viziune mai clară și mai profundă despre particularitățile de evoluție, precum și despre calitatea serviciilor prestate în orașul Chișinău.Turismul de agrement în municipiul Chișinău fiind un domeniu nevalorificat încă, necesită o reorganizare și implimentare de strategii de promovare pe plan internațional, ceea ce denotă actualitatea temei.
Scopul principal al lucrării reprezintă studierea potențialului turistic al municipiului Chișinău și diversității de agrement turistic ce ar înlesni înțelegerea manierelor în care locuitorii capitalei concep sensul de a petrece timpul liber, dar și problemele care împiedică dezvoltarea și promovarea agrementului la nivelul țărilor modernizate care au reușit să atingă cele mai mari venituri din prestarea serviciilor turistice și a celor de agrement în special. Alte sarcini propuse spre cercetare sunt: studierea pieței turistice din municipiul Chișinău, analiza turismului receptor și emițător al capitalei, care sunt traseele turistice propuse de către agențiile de turism, precum și direcțiile de relansare a turismului.
Suportul teoretic în lucrare l-au constituit: lucrările fundamentale, publicațiile și studiile economiștilor autohtoni și străini, precum Adăscăliței, Belostecinic, Bran, Cosmescu, Cristireanu, Cătoiu, Glăvan, Nistureanu, Turcov și alții, anuare statistice, publicații periodice, legi și baza normativ-juridică în domeniul turismului, precum și sursele Internet.
Lucrarea cuprinde următoarele compartimente: introducere, 3 capitole, concluzii și recomandări, bibliografie și anexe.
Capitolul I – “Agrementul turistic – parte componentă a ofertei turistice”, conține două părți: prima parte este o introducere în noțiunile de servicii de agrement – funcții și tipologie. A doua parte reprezintă o argumentare a rolului agrementului în structura turismului național și internațional, cu exemple de organizare a ofertei de agrement în țările care au reușit să-și dezvolte acest domeniu al turismului.
Capitolul II – “Evaluarea diversității ofertei de agrement turistic în municipiul Chișinău” , conține trei părți: în prima parte este prezentată o evaluare a potențialului turistic al capitalei și a suburbiilor sale; a doua parte reflectă capacitatea structurilor de cazare din Chișinău și nivelul de confort al acestora; a treia parte cuprinde analiza pieței turistice – cererea și oferta de agrement.
Capitolul III – “Strategii și direcții de relansare a ofertei turistice în municipiul Chișinău” – cuprinde patru părți: în prima parte evidențiem organizațiile publice sau private de dezvoltare a turismului; a doua parte este o analiză a indicatorilor ce reflectă situația turismului receptor și cel emițător în municipiul Chișinău; partea a treia cuprinde itinerarii turistice oferite pentru promovarea obiectivelor de interes turistic; respectiv în ultima parte a capitolului, , sunt menționate direcțiile de dezvoltare și promovare a turismului în municipiul Chișinău.
Capitolul I
Agrementul turistic – parte componentă a ofertei turistice
1.1. Servicii de agrement – funcții și tipologie
În prezent timpul liber nu este apreciat ca un timp rezidual în raport cu timpul de muncă, ci acesta este folosit în scopul lărgirii orizontului de cunoaștere precum și de odihnă activă pentru reconfortare. Astfel, se poate constata că noile nevoi de consum și noile exigențe privind calitatea componentelor turistice aduc îmbunătățiri privind consumul timpului liber, stimulînd apariția și dezvoltarea unor servicii specifice – a celor de agrement.
Intensificarea preocupărilor pentru realizarea odihnei active a turiștilor – cerința actuală a vacanțelor – evidențiază rolul agrementului ca element fundamental pentru satisfacerea nevoilor turiștilor ceea ce îi conferă poziția de componentă de bază a prestației turistice.
Agrementul este o parte a produsului turistic și este definit ca fiind „ansamblul mijloacelor, echipamentelor, evenimentelor și formelor oferite de unități, stațiuni și zone turistice, capabile să asigure individului sau unei grupări sociale o stare de bună dispoziție, de plăcere, să dea senzația unei satisfacții, unei împliniri, să lase o impresie și o amintire favorabilă ” [29] .
Rolul agrementului este de a satisface nevoia oamenilor de a-și petrece timpul liber într-un mod cât mai plăcut. Agrementul presupune existența unor echipamente: puncte de închiriere, mijloace de transport pe cablu, piscine, centre de echitație, săli și terenuri de sport; programe: concursuri, expoziții, festivaluri, excursii.
Dezvoltarea și diversificarea structurilor de agrement determină creșterea activității orașelor turistice și totodată creșterea eficienței economice. În zilele noastre, agrementul constituie motivația de călătorie a oamenilor. Astfel, turiștii decid să accepte o ofertă turistică în funcție de scopul călătoriei lor, și anume:
Pentru a se odihni și reface din punct de vedere psihic, pentru a se elibera de tensiunile nervoase;
Pentru divertisment și distracție în discoteci și cluburi, în aer liber, pentru a face sport și diverse activități, pentru a descoperi obiceiurile și tradițiile locului;
Pentru a-și dezvolta personalitatea prin prisma programelor de agrement care să stimuleze capacitățile psihice și spirituale ale turiștilor.
Agrementul reușește astfel, să mențină produsul turistic pe o coordonată optimă, armonizează relațiile dintre cererea și oferta turistică, satisfăcând o multitudine de motivații turistice.
Serviciile de agrement fac parte din categoria de bază a produsului turistic deoarece asigură odihna activă a turiștilor prin satisfacerea nevoilor fizice și psihice ale turismului, creînd cadrul necesar petrecerii plăcute și instructive a timpului lier. Serviciile de agrement contribuie astfel direct la realizarea calității vieții.
Serviciile de agrement se grupează în funcție de locul unde se desfășoară, de nivelul de organizare și de forma de participare a turiștilor. Agrementul se constituie într-un factor cantitativ și calitativ al fenomenului turistic paralel cu calitatea sa de factor de dezvoltare al turismului.
Agrementul poate fi inclus în diverse categorii în funcție de mai multe criterii:
1.Spațiile de desfășurare:
– închise (hotel, teatru, discotecă);
– în aer liber (parcuri de distracții, stadioane, grădini publice);
2.Sezonul:
– agrement de iarna;
– agrement de vară;
– agrament permanent.
De regulă agrementul îndeplineste mai multe funcții între care:
– destinderea și reconfortarea fizică;
– se constituie ca mijloc principal de individualizare a ofertei turistice;
– agrementul se constituie într-o sursă importantă de încasări și de creștere a eficienței economice a activității turistice [35 , 28] .
Concomitent cu apariția serviciilor de agrement, ca urmare a satisfacerii nevolilor turiștilor legate de oferirea posibilității de a avea o viață de vacanță mai activă, să stabilească relații între ei, motivați de un imbold comun, divertismentul, se dezvoltă un alt concept la fel de important și anume animatorul turistic.
Animatorul treubie să fie abil astfel încît să motiveze turiștii să participe la diferite activități, cu unicul scop de a face acestora sejurul cît mai plăcut și mai amuzant și de a-i ajuta să-și recupereze forțele, nu doar fizice cît și cele psihice, înainte de a reveni la viața cotidiană.
Animatorul turistic este persoana care coordonează activitățile unui grup de turiști, misiunea sa fiind ca respectivul grup să-și îndeplinească obiectivele, favorizînd în același scop relațiile interumane.
Serviciilor de agrement le sunt specifice o serie de funcției care privesc atît pe turist cît și pe organizatorii de vacanțe care sunt stațiunile și agenții economici.
Din puctul de vedere al organizatorilor de turism, agrementul reprezintă un factor de competivitate, de creștere a atractivității orașelor turistice prin deversificarea și dezvoltarea mijloacelor de agrement. Prezența animației și varietatea formelor sale trezesc interesul turistului pentru o anumită zonă și asigură, de cele mai multe ori, revenirea acestuia.
Datorită competiției existente pe piață se stimulează cu ajutorul activităților de agrement procesul de dezvoltare, diversificare și individualizare a produselor turistice. Prin creșterea gradului de atractivitate, prin stimularea creșterii circulației turistice agrementul devine o importană sursă de încasări, de creștere a eficienței economice a activității de turism.
Agrementul poate să devină motivația principală de călătorie atragînd după sine apariția unor noi tipuri de vacanță cum ar fi: vacanță de schi, vînătoare, pesciuit, alpinism, echitație.
Activitățile de agrement deși sunt eterogene și dinamice, cu o multitudine de forme particulare se pot grupa în funcție de mai multe criterii și anume:
Cel mai frecvent organizarea agrementului se particularizează pe forme de turism: de litoral, montan (de vară și de iarnă), balnear și în orașe (pe trasee turistice). În cadrul turismului de litoral se remarcă forme specifice de agrement și anume: sporturi nautice, talazoterapia, sporturi de agrement și cluburi nautice, amenajarea plajelor pentru cura helio marină activă etc. Pentru agrementul montan se disting activități specifice pentru cele două sezoane – de vară: drumeții, alpinism, speologie, mountain bike etc., și de iarnă: sporturi de iarnă, schi, săniuțe, patinaj, etc. Pentru turismul balnear activitățile de agrement vor fi în concordanță cu nevoile specifice persoanelor de vîrsta a treia.
În funcție de spațiul de desfășurare se disting agrement închis (club, hotel, teatru, cineva, discoteca etc.) și agrement în aer liber (grădini publice, parcuri de distracții, stadioane, complexuri sportive etc).
După sezonul turistic se evidențiază agrement de iarnă (sporturi de iarnă), agrement de vară (sporturi nautice) și agrement permanent.
O altă modalitate de structurare a serviciilor de agrement are drept criteriu numărul de participanți și se remarcă agrement individual și animație de grup;
Prestațiile de agrement se grupează și după scopul avut în vedere în competitivi și ca scop în sine.
Un alt criteriu folosit este vîrsta și se evidențiază servicii de agrement pentru copii, pentru tineri, pentru adulți și pentru vîrsta a treia;
În funcție de preț serviciile de agrement se împart în servicii gratuite, cu preț unic, cu preț mediu și de lux.
La aceste modalități de clasificare a serviciilor de agrement se adaugă și următoarele:
După nivelul de organizare se disting servicii organizate de către unitățile de cazare și/sau alimentație, servicii organizate la nivelul stațiunilor și servicii organizate de către terți. Tipurile de animație proprii unităților de cazare sunt animația recreativă, îndreptată spre destinderea și petrecerea unui sejur agreabil (spectacole, concursuri), animație culturală, animație sportivă care are la bază interesul pentru cultura propriului corp (hotelurile își crează propriile săli de gimnastică), și animația infantivă, poate cea mai importantă, alcătuită dinpetitivi și ca scop în sine.
Un alt criteriu folosit este vîrsta și se evidențiază servicii de agrement pentru copii, pentru tineri, pentru adulți și pentru vîrsta a treia;
În funcție de preț serviciile de agrement se împart în servicii gratuite, cu preț unic, cu preț mediu și de lux.
La aceste modalități de clasificare a serviciilor de agrement se adaugă și următoarele:
După nivelul de organizare se disting servicii organizate de către unitățile de cazare și/sau alimentație, servicii organizate la nivelul stațiunilor și servicii organizate de către terți. Tipurile de animație proprii unităților de cazare sunt animația recreativă, îndreptată spre destinderea și petrecerea unui sejur agreabil (spectacole, concursuri), animație culturală, animație sportivă care are la bază interesul pentru cultura propriului corp (hotelurile își crează propriile săli de gimnastică), și animația infantivă, poate cea mai importantă, alcătuită dintr-o serie de activități plăcute prin care copiii pot să se joace, să conviețuiască și să participe la jocuri alături de alții de vîrsta lor, sub atenta supraveghere a personalului hotelului. Serviciile organizate la nivelul stațiunilor au un grad mai mare de complexitate și diversificare deoarece acestea sunt realizate cu ajutorul societăților comerciale turistice și cu administrațiile locale. Serviciile organizate la nivelul stațiunilor pot fi centre de echitație, centre sportive, cluburi de vacanță, etc. Printre serviciile organizate de către terți se numărăr parcuri de distracție, turnee ale ansamnblurilor teatrale, muzicale, de dansuri, etc.
În fucnție de modalitatea de participare a vizitatorilor prestațiile de agremens se grupează în active prin implicarea turistului în diferite programe de divertisment (sporturi, concursuri, jocuri) și pasive în care turistul se comportă ca un simplu spectator (vizitarea obiectivelor turistice, participarea la anumite evenimente culturale sportive).
Una dintre modalitățile de structurare cele mai expresive și complete împarte prestațiile turistice în funcție de conținutul acestora în: animație de pură deconectare, animație recreativă, animație comercială, animație orientată spre realizarea unei depline forme fizice, animație, culturală, animație spectacol, animație gastronomică și animație profesională. [19]
Animația de pură deconectare – se referă la acele activități prin care se evadează din cotidian iar în categoria acestora întră băile de soare și mare, plibmările prin natură, drumețiile, vizitarea diverselor obiective turistice, întîlniri cu rudele și prietenii etc.
Animația recreativă este practicată de un număr mare de turisști și nu de puține ori aceasta reprezintă chiar motivația principală a călătoriei. Animația recreativă se constituie din vizitarea parcurilor de loisir: generale (cu echipamente de distracție, cu personaje îndrăgie din benzi destinate, din povești etc), tematice (planetariu, zoologice), rezervații și cazinouri. Parcuri de distracție precum Disneyland, orașele cum Las Vegas, Atlantic City atrag un număr impresionant de vizitatori și formează un nou tip de vacanță.
Animația comercială presupune folosirea timpului liber pentru efectuarea unor cumpărături uzuale sau specifice. Aceasta necesită adoptarea unei strategii adecvate privind dezvoltarea unei rețele comerciale și asigurarea unei game sortimentale care să țină cont de cerințele și nevoiele turiștilor.
Animația orientată spre realizarea unei depline forme fizice se referă atît la posibilitatea efectuării de cure (balneare, de înfrumusețare, de slăbire, fitness etc) precum și la practicarea diferitelor sporturi (tenis, volei, golf, înot, schi etc.) și a unor activități mai deosebite cu un grad de risc mai ridicat și anumite: sărituri cu parașuta și deltaplanul, river rafting etc.
Animația culturală se referă la acele activități care presupun formarea, educarea și dezvoltarea anumitor cunoștințe ale turistului, care pune accent pe latura morală a persoanlității individului. Animația culturală se prezintă sub forma de vizite la muzee și case memoriale, participarea la evenimentele culturale, burse de studii, sejururi de învățare de limbi străine, vizitarea ediviciilor de natură religioasă, pelerinaje, vizitarea unor obiective istorice, etc.
Animația spectacol are o multitudine de forme de manifestare și privește diversitatea pesagistică, frumusețea florei și a faunei, spectacole de teatru, film, muzica, evenimente de artă, folclorice, competiții sportive, etc.
Animația gastronomică – care include prezența la expoziții sau concursuri de artă culinară, precum și circuite cu tematică specifică (bucătăria tradițională a unei zone, degustări de vinuri);
Animația profesioanlă – se adresează unui public specializat, avizat și se manifestă sub forma tîrgurilor și expozițiilor, congreselor, circuite cu tematică industrială, agricolă, etc.J.Ch.Holloway cosideră că putem identifica cel puțin trei categorii de atracții, clasificare care ne ajută să examinăm natura acestor prestații.
Atracții naturale și atracții antropice. În prima grupă includem parcuri naționale, cascade, lacuri sau alte fenomene geografice, iar în cea de-a doua grupă ne referim la clădiri de orice tip sau atracții precum Marele Zid Chinezesc. Atracțiile naturale pot fi subdivizate, la rîndul lor, în funcție de condițiile climatice și sezon.
Atracții nodale sau lineare sub aspectul caracterului acestora. Astfel, stațiunile litorale sau orașele-capitală invită turistul la o focalizare a vizitei întreprinse în limitele unei zone, arii bine delimitate, în timp ce atracția lineară implica deplasarea turistului dintr-un loc într-altul, cum ar fi, de exemplu, circuitul pe teritoriul unei țări sau în scopul vizitării unei coaste litorale, etc.
Atracții care implică existența unui amplasament și cele care implică prezența unui eveniment. O parte din evenimente sunt temporare, altele sunt de foarte scurtă durată; ambele pot fi naturale sau antropice; ceremonia de schimbare a gărzilor la Palatul Buckingham din Londra atrage cu certitudine numeroși turiști străini, în timp ce migrarea anuală a animalelor din Parcul Serengeți din Africa de Est sau erupția gheizerului Old Faithful din Parcul Național Yellowstone (SUA), sunt exemple de evenimente naturale care reprezintă o atracție și corespunzător, o motivație a deplasării turistice. Multe locuri, amplasamente, au devenit atracții datorită unor evenimente produse în trecut: orașul Liverpool a devenit un loc de pelerinaj în principal pentru că este orașul natal al grupului rock Beatles sau Lourdes în Franța este un loc de pelerinaj religios a cărui faimă este legată, în totalitate, de evenimentul care a avut loc în anul 1858, cînd o fetiță de 14 ani – Bernadette Soubirons – se spune că a văzut-o pe Fecioara Maria.
Prin rolul său de a aduce bună dispoziție și relaxare atît localnicilor, cît și turiștilor, agrementul este o componentă importantă a produsului turistic. De aceea, autoritățile locale din Chișinău au depus eforturi pentru a îmbunătăți și diversifica permanent baza de agrement în vederea atragerii unui număr important de turiști și reducerii sezonalității turismului.
În municipiul Chișinău, populația rezidentă, dar și cea care vizitează localitatea dispun de mijloace, amenajări și dotări pentru a-și petrece timpul liber într-un mod cît mai plăcut. Principalele structuri de agrement propuse aici sunt:
Muzee, galerii de artă;
Biserici, catedrale, mănăstiri;
Complexe subterane;
Grădini publice, scuare, parcuri, păduri-parc;
Grădini zoologice;
Patinoarele artificiale;
Saunele, piscinele acoperite;
Terenurile de fotbal, tenis, baschet și alte sporturi;
Stadioanele, cinematografele, bibliotecile;
Sălile de jocuri mecanice, bowling;
Biliardul, discotecile;
Unitățile de alimentație cu specific, barurile de noapte;
Cazinourile;
Cu toate acestea, agrementul din Chișinău rămîne a fi sărac, insuficient pentru a satisface cerințele turiștilor. Pentru ca oferta turistică a capitalei să devină mai atractivă, trebuie făcute investiții în agrement, investiții care să determine dezvoltarea turismului pentru tineret: turismul de aventură, turismul pentru sporturi extreme, turismul pentru echitație, turismul pentru pescuit.
1.2. Rolul agrementului în structura turismului național și internațional
Activitatea turistică este bine susținută de un valoros potențial turistic – natural antropic – diferențiat de la țară la țară, în funcție de care sunt organizate diferite tipuri de turism care asigură varietatea și prin aceasta, atracția turiștilor autohtoni și străini.
Într-o serie de țări cu vechi tradiții (Austria, Canada, Germania, Finlanda, Danemarca, Franța, S.U.A, Italia etc.), turismul este susținut de un patrimoniu natural și antropic de excepție, mai importante fiind parcurile și rezervațiile naturale sau alte zone cu peisaj deosebit (ex. Yellowstone, Grand Canyon, Cascada Niagara, Death Vally, precum și cele două mari regiuni turistice – California și Florida, în S.U.A; Alpii Francezi, Munții Pirinei, peisaje andine cu așezări ce urcă pînă la 5.000 m altitudine, etc.) se adaugă un bogat patrimoniu istoric constituit din elemente unicat ale culturii și civilizației universale, precum vestigiile antichității din Italia, Grecia și Egipt, cele ale vechilor civilizații din America Latină, monumentele istorice și de artă ale țărilor din vestul Europei, China, Japonia, Orientul Mijlociu și Apropiat ș.a., elementele ale culturii populare, etnografice și manifestări folclorice care personalizează modelele culturale naționale, făcînd din fiecare națiune a Terrei un unicat în timp și spațiu.
Preocupările chișinăuenilor pentru organizarea timpului liber și a activităților de agrement sunt prezentate în literatura de specialitate din sec.XIX, care cuprinde următoarele caracteristici: ”Modul de viață al locuitorilor orașului Chișinău în perioada anilor 1900-1918, cu toată complexitatea aspectelor lui, ar fi de neconceput fără perceperea modalităților de organizare a timpului liber și, prin urmare, a divertismentelor. Indiferent dacă ne referim la timpul de la sfârșitul orelor de lucru sau chiar de la sfârșit de săptămână, chișinăuenii își organizau individual, dar și în funcție de mediul social, după bunul lor plac orele de odihnă și de distracție. Acestea includeau activități destul de variate, de la cititul cărților, vizitele la teatru sau cinema, a muzeelor și a bibliotecilor, la plimbările prin parc, distracțiile în sălile de dans sau de muzică, servirea unei cafele într-un local cu prietenii sau o petrecere în toată regulă la restaurant.
Timpul liber putea fi „omorât”, de asemenea, prin intermediul plimbărilor în parc. Prin grija autorităților locale, parcurile și locurile de agrement, erau întreținute în bună ordine și curățenie. Este cunoscută, în acest sens, decizia conducerii orașului Chișinău, referitoare la reconstrucția și reamenajarea parcului central de odihnă, Grădina Publică, care este cel mai vechi parc din oraș, conceput și amenajat în manieră clasică. Aici, locuitorii orașului, istoviți după o zi de muncă, puteau merge la plimbare sau să se așeze pe o bancă, pentru a asculta muzica locală, și a pentru a da frîu liber imaginației. Prin urmare, concepute în sens larg, divertismentele atestate ca modalitate de petrecere a timpului liber de către locuitorii orașului Chișinău în perioada de la începutul secolului al XX-lea, sunt foarte complexe și comportă un conținut foarte divers. De la cele cu o tentă a dezvoltării intelectuale, cum ar fi, spectacolele de teatru și film, sau cititul cărților, vizitele la muzeu, ș.a., la cele care constituie o simplă relaxare, de tipul plimbărilor prin parc sau jocul de cărți, toate modalitățile de divertisment descrise reprezintă, de fapt, atitudini comportamente ale vieții cotidiene și ale mentalității chișinăuenilor în pragul unui nou secol” [22] .
Turismul în cadrul municipiului Chișinău este prezentat ca un factor de dezvoltare socio-economică a capitalei, suburbiilor și a zonei de influență. Acest lucru este argumentat prin faptul că:
• turismul poate eficient diversifica economia localităților municipiului și în zona de influență a Chișinăului;
• Chișinăul concentrează cea mai mare piață turistică națională, iar patrimoniul turistic nu este valorificat la nivelul potențialului pieței;
• pentru locuitorii și oaspeții capitalei există necesitatea creării unei oferte de agrement competitive;
• turismul îmbunătățește managementul terenurilor din suburbii;
• activitățile turistice atrag fonduri pentru conservarea potențialului turistic natural și antropic;
• deservirea unui număr mare de turiști și persoane aflate la odihnă creează oportunități pentru noi locuri de muncă;
• destinațiile turistice sunt dintre cele mai profitabile pentru plasamentele de investiții;
• turismul dezvoltă noi piețe de consum (alimentație publică, transport, producerea de bunuri și servicii);
• turismul are capacitate să dezvolte zonele subdezvoltate (ex: localitățile rurale din suburbie);
În bugetul municipal turismul contribuie sub forma taxelor locale precum și prin veniturile din arenda spațiilor pentru desfășurarea activităților turistice. În conformitate cu legislația națională în municipiul Chișinău se acumulează:
• taxa hotelieră plătită de unitățile de cazare în funcție de gradul de ocupare și categoria unității;
• taxa balneară plătită de unitățile de cazare în Vadul lui Vodă, dar inclusă în costul foii turistice achitate de către clienți [20, 37] .
Totodată la nivel de ramură turismul municipal are următoarele probleme și deficiențe:
– piață reală de consum turistic relativ mică care nu se ridică la nivelul valorii potențialului deținut de capitală,
– concentrația mare a turiștilor în puține localități suburbane,
– slaba echipare a teritoriului municipal pentru activități turistice,
– dezorganizarea sistemului turistic în zona suburbană,
– infrastructura excursionistă subdezvoltată,
– prețuri distorsionate pe piața hotelieră,
– nu sunt aplicate soluții practice de valorificare a potențialului turistic la nivelul cererii,
– infrastructură turistică și de acces la obiecte turistice învechită moral și fizi,c
– prestația slabă a personalului de deservire a turiștilor [36, 37] .
Atenția acordată turismului la nivel național se justifică prin faptul că, pe plan economic, el creează venit național, participă la echilibrarea balanței de plăți externe, iar pe plan social angajează noi salariați inclusiv sezonieri, contribuie la diminuarea șomajului. Turismul în municipiul Chișinău trebuie să se relanseze și să devină o destinație turistică internațională competitivă. Este vorba și de interesul investitorilor străini de care se vorbește foarte mult. În țările vecine au început să vină mai mulți turiști din momentul în care în aceste țări au intrat companii și întreprinderi străine pentru a face afaceri sau a desfășura activități. Acest lucru se întâmplă deja și în Republica Moldova. La managerii companiilor străine încep să vină prieteni, rude, care doresc să afle mai mult despre țara în care muncesc conaționalii lor. Cea mai eficientă și bună publicitate o fac anume aceste persoane, care vizitează Republica Moldova și descoperă ceva interesant și deosebit de alte țări. Am putea avea un avantaj competitiv prin faptul că în Republica Moldova produsele sunt foarte bune și ecologic pure. Acest lucru ar trebui să fie promovat prin ambasade, prin alte organisme în străinătate [22, 23] .
Pe plan mondial, avem drept exemplu multe țări care au reușit să-și promoveze ofertele de agrement turistic, devenind atracții majore pentru toți turiștii care sunt în căutare de locuri deosebite, cu posibilități de a satisface orice cerere competitivă din punctul de vedere a calității serviciilor prestate.
Față de celelalte regiuni turistice ale lumii, Europa se bucură de o situație deosebită. Aici se concentrează cel mai mare număr de țări puternic industrializate, care dețin și un valoros potențial turistic, axat îndeosebi pe bunurile culturale de mare valoare istorică, arhitecturală și artistică și peisaje naturale de excepție, renumite stațiuni turistice. Europa a fost și va rămîne zona cu cel mai dezvoltat turism din lume, statisticile O.M.T. atestînd acest fapt. În ceea ce privește agrementul, Belgia, Italia, Spania, Germania și Franța reprezintă doar cîteva destinații de top din Europa.
Parcurile lor de distracții sunt adevărate orașe de tocat banii turiștilor și sunt construite pe sute de kilometri patrați. Ele includ nu doar roller coaster-uri, tobogane, tuneluri ale groazei sau aparate zburătoare, ci și hoteluri, magazine, cinematografe și restaurante.
Invenție a anilor ’60, parcurile de distracție au devenit o adevărată industrie în Europa și SUA. Mai nou, țările din Asia și Orientul Mijlociu s-au orientat din ce în ce mai mult către construirea unor astfel de obiective, care, potrivit statisticilor, atrag milioane de turiști în fiecare an. Prin urmare, familiile care și-au planificat un buget mai generos pentru concediu pot merge cu copii întrunul dintre cele peste 90 de parcuri de acest gen existente în majoritatea țărilor europene.
Potrivit statisticilor, cele mai vizitate parcuri din Europa sunt Disneyland (Franța), Europa Park (Germania), Prater (Austria), Legoland și Port Aventura (Spania).
Potrivit unui studiu realizat de IAAPA (Asociația Internațională a Parcurilor de Distracție și Atracții), europenii preferă să-și petreacă din ce în ce mai mult din timpul liber în complexele de agrement, parcurile de distracții, carnavalurile, manifestările tradiționale, sărbătorile religioase constituind tot atîtea modalități de petrecerea a timpului liber în spațiul urban.
Preferințele vizitatorilor se îndreaptă, de cele mai multe ori către spectacolele cu caracter cultural și distractiv în aer liber, parcuri tematice, festivaluri, evenimente sportive, cafenele, restaurante, viața nocturnă, etc. De un interes deosebit se bucură spectacolele populare, desfășurate pe străzi, bulvarde sau în parcuri care, de cele ami multe ori sunt gratuite, permițînd astfel o largă accesibilitate și libertate de mișcare spectatorilor. Totodată, turiștii pot opta pentru spectacole de teatru, opera, muzica clasică, religioasă, circ, expoziții de artă, vizitarea unor muzee, case memoriale, ansambluri monahale, situri arheologice, unități economice, plimbări prin oraș cu mijloace de locomotie tradiționale sau de plimbări în importante parcuri și grădini ale orașelor, în cartierele originale pentru atmosferă și cumpărături. În ultimii ani de o largă audiență se bucură spectacolele de mini teatru și pantomimă în aer liber.
Amatorilor de activități de agrement în cursul sejurului în Câmpia de Sud a Ungariei au la îndemînă întinsele cîmpii, rîuri, lacuri, treseele pentru bicicliști, parcuri naționale și numeroase baze sportive. Aici se organizează o spectaculoasă prezentare a diferitelor rase de cai, festivaluri și concursuri, se servesc mîncăruri tradiționale gătite la ceaun pe foc sau la cuptor și degustări de vinuri locale. Turiștii pot practica vînătoria, pescuitul, zborul cu parapanta, călăritul sau excursia cu trăsura.
Orașele pentru turismul festivalier, consacrate pentru organizarea unor manifestări culturale și internaționale. Se pot cita în această categorie: Cannes, Monte Carlo, Veneția, Las Vegas, Londra, Sopot, Brașov etc.
Orașele pentru turismul sportiv s-au individualizat ca urmare a derulării marilor competiții sportive de anvergură care și-au pus amprenta asupra funcției unor orașe. Este cazul curselor automobilistice de Formula 1, raliuri, turnee tradiționale de tenis, Jocurilor Olimpice de Vară sau Caompionatelor Mondiale pe discipline sportive, handbal, gimnastică, prin care unele orașe din toate continentele s-au făcut cunoscute devenint în timp „gazde tradiționale”, evident, toate acestea respectînd criteriile impuse de organizare a unor asemenea activități.
Zone ale turismului inedit destinate agrementului-acestea cuprind parcurile naționale pentru protecția faunei și practicarea „turismului de senzații tari” de tip safari din Kenya și Tanyania, Nigeria, Camerun, Zambia și Africa de Sud. Aceste țări africane obțin profituri importante din practicarea acestui tip de turism, oferind programe complexe în care vînătoarea este îmbinată cu accesul la marile spectacole ale naturii (ex. Cascada Victoria) [20, 22, 23] .
Aceste exemple elocvente în organizarea agrementului turistic sunt doar cîteva din gama variată a destinațiilor turistice internaționale. Succesul acestor destinații constă în amenajarea specifică a obiectivelor turistice, promovarea acestora și calitatea serviciilor prestate.
Republica Moldova cu siguranță dispune de un potențial turistic bogat, care poate atrage turiștii străini la fel ca și alte țări, cu condiția că va fi instituit un management al resurselor turistice capabil să valorifice oferta de agrement turistic, avînd drept exemplu experiența internațională a statelor lumii.
Capitolul II
Evaluarea diversității ofertei de agrement turistic în municipiului Chișinău
Încă din 1959, cunoscutul specialist elvețian W. Hunzicker, arată că „oferta turistică este o combinație de elemente materiale și servicii“, combinație în care serviciile joacă rolul principal [20] .
Englezul H. Medlik consideră produsul turistic ca „un amalgan de elemente tangibile și intangibile, concentrate într-o activitate specifică și cu o destinație specifică“, iar profesorul elvețian J. Krippendorf înțelege prin ofertă turistică „un mănunchi de elemente materiale și imateriale oferite consumului și care ar trebui să aducă unele foloase cumpărătorului, adică să-l satisfacă“. El include în elementele politicii produsului turistic factorii naturali, factorii generali ai existenței activității umane, infrastructura generală, populația și așezările omenești, și alți factori ai infrastructurii.
Într-o accepțiune generală, potențialul turistic al unui teritoriu este definit ca ansamblul elementelor naturale economice și cultural-istorice, care reprezintă anumite posibilități de valorificare turistică, ce dau o anumită funcționalitate pentru turism și constituie o premisă pentru dezvoltarea activității de turism. Un teritoriu interesează sub aspectul potențialului turistic, în măsura în care acesta oferă resurse turistice naturale sau antropice, a căror valorificare, pe fondul unor amenajări complexe poate determina o activitate de turism și includerea acelui teritoriu în circuitul intern și internațional [28, 29] .
Deci, la capitolul dat, nu ne putem axa doar pe domeniul agrementului, deoarece acesta este o parte componentă a turismlui în general, ca urmare nu poate fi forba despre diversitatea de agrement turistic și posibilități de recreere într-o regiune fără potențial turistic bine dezvoltat și coordonat. Odată ce un turist se arată interesat de Republica Moldova și desigur capitala republicii – municipiul Chișinău, la dispoziția lui este pus orice tip de serviciu cum ar fi: cazare, alimentație și desigur agrement. Prin urmare, dezvoltarea diversității de agrement turistic în municipiul Chișinău este strict dependentă de valorificarea potențialului turistic și a ofertei de srevicii variate.
2.1. Potențialul turistic al municipiului Chișinău și a suburbiilor sale
Orașul Chișinău, capitala Republicii Moldova, centru politic, administrativ, economic și cultural al republicii este amplasat din punct de vedere geografic la 47º2´ latitudine nordică și 28º55´ longitudine estică de la meridianul Greenwich, în partea de Sud-Est a Podișului Moldovenesc, în zona de silvostepă [469, p.10, 260, 307, 310] . Clima Chișinăului este temperat continentală. Iarna este blândă și scurtă, în timp ce vara este călduroasă și de lungă durată.
Municipiul Chișinău este una dintre cele mai solicitate destinații turistice din regiune. Aceasta se explică prin poziția avantajoasă în mijlocul țării, propriul aeroport internațional, nod al căilor rutiere și ferate, numărul relativ mare a locurilor de cazare, cea mai diversificată ofertă turistică națională, patrimoniu variat, dependența relativ mică de fluctuațiile sezoniere, un grad mai înalt de exploatare a resurselor turistice decât media pe țară ș.a. Astfel 2/3 din totalul capacității de cazare al țării (17 hoteluri, 58 tabere estivale, 3 sanatorii ș.a.) și 215 agenții de turism naționale sunt concentrate în municipiul Chișinău, constituind cea mai mare aglomerație turistică a Republicii Moldova.
Tot aici se desfășoară cele mai importante evenimente culturale, sportive și activități de congrese în plan național. În suburbii se găsesc trei zone mari de odihnă – Vadul lui Vodă, Vatra și Condrița, iar în rază de influență a orașului Chișinău (circa 50 km) – destinațiile turistice de importanță națională Orheiul Vechi, Căpriana, Hâncu, Mileștii Mici, Cojușna, rezervația „Codrii” etc. Astfel Chișinăul concentrează cea mai mare piață turistică și excursionistă din Republica Moldova [33, 24] .
Posibilități de acces:
Capitala Chișinău este conectată prin rețeaua de transport internațional de principalele piețe turistice regionale (Germania, Italia, Rusia, Turcia, România, Ucraina ș.a.). Anual orașul este vizitat de turiști din circa 128 țări ale lumii. Pentru trecerea a frontierei Republicii Moldova actualmente funcționează 18 posturi vamale internaționale, inclusiv în aeroportul Chișinău.
Aeroport
Aeroportul Internațional Chișinău este recent modernizat și se găsește la 10 km din centrul orașului spre sud. Aici sunt prestate servicii de transportare a pasagerilor de către 12 companii aeriene, inclusiv 2 locale, care asigură săptămânal circa 100 curse regulate și charter și leagă Chișinăul cu 21 orașe din 14 țări ale lumii. Printre acestea pot fi menționate următoarele companii: Air Moldova, Air Moldova International, Moldavian Airlines, Tarom, Turkish Airlines, Tyrolean Airways, Transaero. În incinta aeroportului sunt amplasate vama, birouri ale unor agenții turistice, unități de comercializare a suvenirelor, etc. Zilnic prin Aeroportul Internațional Chișinău sunt deserviți cca. o mie de pasageri, inclusiv turiști străini.
Cale ferată
Transport feroviar este asigurat prin Gara feroviară Chișinău recent modernizată, care are curse directe și de tranzit spre și din Europa. Rețeaua de căi ferate constituie în Republica Moldova 2172 km, dintre care 1121 km aflat în exploatație. Programele naționale de modernizare prevăd diversificarea rețelei de linii ferate, precum și trecerea treptată a unor segmente la ecartament îngust – european. Transportul feroviar este utilizat pe distanțe mijlocii în traficul turistic regional, însă într-o proporție mai mică decât în țările vecine.
Drum național
În prezent orașul Chișinău este inclus în următoarele trasee europene:
– E 58: Vena–Bratislava–Ujgorod–Suceava–Iași–Chișinău–Odesa-Rostov pe Don
– E 577: Poltava – Kirovograd – Chișinău – Giurgiulești – Galați – Slobozia
– E 581: Mărășești – Albița – Leușeni – Chișinău – Odesa
Transportul auto este asigurat de cca.180 rute, peste 500 curse internaționale, care asigură legătura Republicii Moldova cu multe orașe din Europa. Fluxurile internaționale de pasageri sunt direcționate de Gara auto de nord spre Ucraina, Rusia și o parte din țările Europei centrale, iar prin intermediul Gării auto de sud călătorii din Chișinău ajung în România, Bulgaria, Turcia ș.a.
Orașul Chișinău are o ofertă turistică variată rezultată în urma atracțiilor sale: centru istoric,cultural, economic și administrativ, centru de congrese și întruniri, zonă de odihnă și agrement.Majoritatea grupurilor de turiști atât individuali cît și grupe organizate care ne vizitează țara, în primul rând vizitează municipiul Chișinău cu multiplele sale obiective turistice. Moștenirea istorică, aranjament stradal, spațiile verzi, corelația dintre clădirile monumentale și construcțiile de rând, spectrul dintre vechea urbă și noile cartiere înălțate în afara vechiului perimetru urban,amplasarea pe coline și raportul acestora cu natura și așezarea istorică, generează o cantitate importantă de imagini superbe și conferă Chișinăului un statut de centru turistic important.Diversitatea atracțiilor turistice precum și statutul de capitală determină polifuncționalitatea municipiului ca destinație solicitată pe piața turistică.
Analiza potențialului turistic în municipiu este axată pe examinarea avantajelor comparative oferite de componentele de bază (dispersate sau concentrate în locații turistice periurbane) care stau la formarea potențialului turistic:
• Componenta naturală reprezentată de spațiile naturale cu funcționalitate turistică, peisaje urbane și rustice spectaculoase, condițiile balneoclimatice favorabile .
• Componența antropică reprezentată prin monumente de cultură și civilizație, obiecte de artă, muzee, elemente de etnografie și folclor, spații urbane amenajate și soluții tehnologice de performanță.
• Infrastructură reprezentată de trasee turistice și excusioniste, stațiuni, complexe
hoteliere, unități de alimentație publică, transport, agrement.
Aceste componente într-o mare varietate de combinații formează oferta turistică municipală de o atracție specială.
Municipiul Chișinău este bogat în obiecte de patrimoniu antropic amplasate atît în orașul Chișinău (vatra orașului vechi, zona istorică, obiecte izolate), cît și în suburbii (situri arheologice, vetre medievale, complexe subterane, mănăstiri etc.). Astfel cu circa o mie de obiecte de cultură și civilizație protejate, municipiul reprezintă cea mai mare concentrație de obiecte de arhitectură din țară [24, 33] .
În orașul Chișinău în conformitate cu decizia Primăriei orașului nr.104/6366 din 18.08.1994 sunt ocrotite 977 monumente amplasate în intravilanul urban. Astfel avem următoarea delimitare a potențialului turistic al municipiului:
centrul istoric cu circa 900 edificii vechi aranjate după principiul cartierelor închise, printre care – Primăria municipală (fosta Dumă orășănească, 1901, proiect de M.Elladi, stil eclectic cu elemente gotice și renascentiste), fostul Gimnaziu de Fete “Principesa Dadiani” (1900,arh. A.Bernardazzi), fostul Gimnaziu de Fete de pe str. București (colț str. Pușchin), fostul Gimnaziu de Științe Reale de Băieți de pe str. M.Cogâlniceanu, fostul Gimnaziu privat de Fete a baronesei “fon Geiking”, fostul Gimnaziu Clasic №3 (apoi clădirea primului Parlament al Moldovei “Sfatul Țării” azi Universitatea de Arte), fosta Bancă Orășănească (sf.sec.XIX, proiect M.Cekeruli-Kus, azi Sală Națională cu Orgă), fosta Casă a Nobilimii (azi cinematograful “Patria”), fostul hotel Suisse (azi biblioteca “Bogdan P.Hasdeu”), fostul Muzeu Gubernial Zoologic (1906, arh. N.Țîganco, azi Muzeu Național de Etnografie și Istorie Naturală), Casa Herța (1903, stil “barocco vienez”, azi Muzeu Național de Arte Plastice), fostul Gimnaziu de Băieți (sec.XIX, azi Muzeu Național de Istorie), spitalul Toma Ciorbă, Gara de trenuri (arh. A.Șciusev), Castelul de Apă (sf. sec.XIX, arh. A.Bernardazzi,azi Muzeul or. Chișinău) ș.a.;
19 biserici vechi – “Nașterea Maicii Domnului” (Măzărache, 1752, stil vechi moldovenesc),“Sf. Împărați Constantin și Elena” (1777, stil vechi moldovenesc), “Buna Vestire”(sec.XVIII-XIX, stil vechi moldovenesc), Catedrala “Nașterea Maicii Domnului” (1830-1836, arh. A.Melnicov, stil neoclasic), “Sf. Panteleimon” (1891, arh. A.Bernardazzi, stil neobizantin), “Sf. Teodor Tiron” (Ciuflea, sfârșitul sec.XIX), “Sf. Gheorghe” (1819),“Înălțarea Domnului” (1830), “Sf. Treime” (mijl.sec.XIX), “Sf. Teodora de la Sihla”(sf.sec.XIX, arh A.Bernardazzi, stil neobizantin), Capela voluntarilor bulgari (1882), BisericaArmenească (sec.XIX), Biserica catolică “Sf. Providență” (1830-1841) ș.a.;
• monumente arhitecurale: Arcul de Triumf (1840), Ștefan cel Mare, Aleea clasicilor,Complex memorial (1975), S.Lazo, G.Kotovschi, A.S.Pușchin, “Lupoaica latină” etc.;
• edificii de cultură: teatre – Teatrul Național “Mihai Eminescu”, Teatrul “Luceafărul”, Teatrulde operă și balet, Teatrul dramatic rus “A.P.Cehov”, Teatrul municipal “Satiricus”, Teatrul“E. Ionescu” ș.a., Circul Național, etc.; Teatrele reprezintă un potențial mare de atracție a vizitatorilor țării. Acestea montează în scenă piese din dramaturgia universală și națională.După o perioadă de declin viața teatrală din republică se relansează, iar spectacolele devin atractive și pentru turiști.
• edificii administrative: Parlamentul R. Moldova, Președinția R. Moldova, Guvernul R.Moldova ș.a.;
• muzee: din 7 la nivel de țară – 11 sunt concentrate în Chișinău, inclusiv Muzeul Național deEtnografie și Istorie Naturală, Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Muzeul Național deArte Plastice, Muzeul de Arheologie și Etnografie al A.Ș. a Moldovei, Casa – muzeu “A.Pușkin”, Muzeul Armatei Naționale al Ministerului Apărării, Muzeul orașului (castelul de apă). Muzeele reprezintă importante atracții turistice locale datorită amplasării în edificii istorice (20306 m2 de spațiu expozițional, 8447 m.p. spațiu pentru depozitarea fondurilor), concentrează o colecție structurată de obiecte tematice (673141 piese de patrimoniu) și au o legătură cu evenimente însemnate sau personalități marcante. Primele muzee s-au fondat din mijloace private (Muzeul Nataliei Sicard, 1876; Muzeul Pontului scitic, 1880) sau organizate de comunitățile religioase (Muzeul bisericesc de arheologie). Muzeul Zemstvei din Chișinău (1889) este primul muzeu public din Basarabia.
Aceste structuri sunt dotate cu edificii, sunt prevăzute alocații din buget și sunt gestionate de un grup de personal muzeistic calificat. În cadrul acestor colective activează în state ghizi, inclusiv cunoscători de limbi de circulație internațională. În cazul muzeelor și colecțiilor, incluse într-un circuit turistic, principalele grupuri de vizitatori locali sunt: (a) elevii care studiază discipline școlare și au nevoie în mod obligatoriu să-și aprofundeze cunoștințele teoretice cu material factologic; (b) studenții pentru documentarea în probleme specifice domeniului în care se specializează; (c) tinerii în perioada practicilor de studii; (d) familiile pentru activitățile cognitive ale copiilor. De regulă,oferta unui muzeu constă dintr-o colecție între o mie și câteva sute de mii obiecte muzeale, grupate după tematică și prezentate de către un ghid instruit.
• săli de concerte: Palatul Republicii, Palatul Național, Sala cu orgă, Filarmonica Națională etc.
• zone de odihnă și agrement cu parcuri, scuaruri, păduri, lacuri, Grădina Botanică (105ha),Grădina dendrologică (83ha), Grădina Muzeului de Etnografie, Grădina Zoologică (20ha), plaje amenajate în preajma întinderilor de apă ș.a; Structuri sportive-activitatea sportivă este una motivatoare pentru turismul sportiv (participarea la evenimente sportive, practicarea unor sporturi, antrenarea unor performanțe etc.). Condițiile bioclimaterice ale Republicii Moldova oferă un cadru favorabil pentru practicarea majorității sporturilor de vară. Chiar dacă infrastructura sportului se relansează în ultimul timp, dotările sportive însă sunt puțin adaptate pentru deservirea turiștilor, cu excepția unor structuri sportive comerciale moderne (exemplu: Niagara, Atol, Alexia etc.). Acest fapt menține sportul la cota unei activități de lux.
În orașul Chișinău sunt mai multe terenuri care au o funcționalitate turistică și recreativă sporită. La acestea se referă:
A. spațiile verzi ale capitalei,
B. terenurile pe care sunt amplasate obiecte de patrimoniu cultural-istoric și zonele de protecție a acestora.
A. Spațiile verzi cu funcționalitate turistică și recreativă
În raport cu orașul Chișinău spațiile verzi formează patru niveluri:
• zonele de agrement din interiorul orașului accesibile în maxim 10 minute de mers pe jos (scuare, parcuri, pădure-parc) de la locuințe sau hoteluri;
• zonele de agrement de accesibilitate depărtată (pădurile și întinderile de apă suburbane),unde se poate ajunge în maxim 30 minute cu transportul urban;
• zona pentru odihna de o zi alcătuită din destinații turistice și recreative în raza de
influență a orașului de cca.50-60 km în jur.
Zonele de agrement în interiorul orașului sunt reprezentate de spațiile verzi, iar în spațiul periurban (suburbii) se mai adaogă bazinele acvatice și fondul forestier cu o suprafață totală de 6764 ha. Aceste terenuri acoperă un teritoriu de cca. 8,3% din suprafața municipiului (mai puțin decât media pe țară), ceea ce corespunde la 94,2 m2/locuitor.
Tabel 2.1 ;
Spații cu funcțiuni recreative în municipiul Chișinău
Sursa: Biroul Național de statistică, anul 2007
Zonele de agrement din interiorul orașului sunt destinate odihnei cotidiene, creează imaginea unei localități verzi și servește drept suport fizic pentru amplasarea multor unități de agrement,sport, alimentație publică și cazare a turiștilor. Pe teritoriul capitalei sunt determinate 5 tipuri de spații înverzite: păduri-parc, parcuri, grădini, scuaruri și spațiile înverzite de pe bulevarde. Cea mai mare pondere o au pădurile-parc și parcurile, care constituie cca. 60% și respectiv 35% din spațiile verzi ale capitalei. Unui orășean în Chișinău îi revine cca. 31,5 m2 de spații verzi, ceea ce se înscrie în norma generală de 20-50 m2/locuitor.
Tabel 2.2;
Spațiile verzi din orașul Chișinău gestionate de Asociația de Gospodărire a spațiilor verzi
Sursa: Biroul Național de statistică, anul 2007
Spațiile verzi compacte intraurbane sunt amplasate preponderent în partea de Nord și Vest a orașului, iar scuarele sunt dispersate în toate sectoarele capitalei – mai mult la Ciocana (17,6 ha) și Râșcani (11,5 ha), dar mai puțin la Buiucani (3,3 ha), Centru (6,2 ha), Botanica (6,8 ha). Spațiile verzi sunt exploatate în scopuri turistice pentru organizarea excursiilor, odihnei de week-end și relaxare (cafenele, terase, restaurante, centre de practicare a sporturilor). În majoritatea spațiilor verzi nu sunt amplasate pentru localnici și oaspeții capitalei indicatoare cu locații de recreare. Este însă necesar extinderea spațiilor verzi, prin împădurirea și amenajarea cu locuri speciale de odihnă a terenurilor degradate din intravilanul orașului, în baza unei concepții clare și cu facilități pentru antreprenorii care vor să dezvolte afaceri de diversificare a agrementului urban. Aceasta se referă în special la zona riverană rîului Bâc, care trebuie să întregească carcasa verde a capitalei.
Potrivit legislației naționale din 2002 pe teritoriul Republicii Moldova este instituit un sistem de zone de recreere aferente bazinelor acvatice de importanță națională în zonele de odihnă: Vadul lui Vodă și Vatra, în raza municipiului Chișinău și altele repartizate pe teritoriul republicii. Zonele de agrement sunt create tradițional în spații înverzite în locuri cu întinderi de apă. Începând cu anii 1960 asemeni zone de agrement erau constituite în majoritatea localităților de pe malul Nistrului și afluienților săi, precum și pe lângă lacurile artificiale. Astfel zonele de recreere aferente bazinelor acvatice sunt terenuri folosite pentru odihna populației,sunt amplasate în preajma întinderilor de apă cu cele mai avantajoase elemente naturale – păduri, relief favorabil, lipsa posibilităților alunecărilor de teren și a torentelor mari de apă, viteza cursului apei să nu depășească 0,5 m/sec, malul și fundul bazinului să dispună de relief inofensiv, prezența căilor de acces. Plajele reprezintă forma cea mai des utilizată a zonelor de recreere aferente bazinelor acvatice. Regulamentul prevede ca plajele să se conformeze următoarelor cerințe:
a) Să fie clar delimitată în 5 zone: zona de odihnă – 40 – 60%, zona de deservire (vestiare, clădiri de locație, bufet, chioșcuri) – 5-8%, zona sportivă (tenis, volei, stație de bărci, etc.) – 10%, zona verde – 20-40%, sector pentru copii – 5-7%.
b) Să respecte standardele naționale în vigoare: 4 m2 de plajă pentru o persoană, zona de scăldat marcată corespunzător, în jurul plajei cel puțin 50 de m de zonă de protecție în toate direcțiile, adâncimea de până la 0,5-0,7 m a bazinelor de scăldat pentru copii, cel puțin de 2 ori pe an să fie colectate și analizate probe sanitaro-epidemiologice.
c) Să fie prezente următoarele dotări minime: 1 instalație de alimentare cu apă potabilă pentru 100 locuri de odihnă, 1 instalație de duș pentru 50 locuri de odihnă, 1 cabină de schimb (suprafața minimă de 1,5 m2) pentru 50 locuri de odihnă, 1 wc public pentru 75 de locuri de odihnă, 1 pubelă pentru 250 m2 de plajă, spațiu pentru cabinet medical, stație de salvare, post de poliție non-stop (pentru zonele de importanță națională), parcările auto prevăzute cu spațiu de 25 m2/automobil amplasate la cel puțin 25 m de la hotarul zonei de recreere.
Situația actuală în acest domeniu este caracterizată de un flux mare de persoane la odihnă în perioada estivală, dar și de o gestionare insuficient de profitabilă a acestor terenuri și lipsa unei structuri de administrare locală. Acest fapt generează diminuarea atracției pentru investitori în aceste zone și drept rezultat prețuri înalte la servicii turistice cu un nivel calitativ jos.
Suburbia municipiului Chișinău
În suburbia municipiului în cele 10 localități, sunt mai multe valori ale culturii și civilizației umane. Au fost investigate 32 de obiecte sau grupuri de obiecte de importanță turistică, inclusiv:
• 21 situri arheologice (Cricova, Cruzești, Durlești, Vatra, Sângera, Vadul lui Vodă,Ghidighici);
• 3 complexe de clădiri reprezentative (Ciorescu, Codru, Vadul lui Vodă);
• 1 mănăstire (Condrița) ș 2 biserici vechi (Cruzești, Sângera);
• 1 complex subteran de păstrare a vinului (Cricova) etc.
Acestea însă nu sunt în mare parte marcate în teren, iar studiile științifice privind valoarea de patrimoniu a acestora nu sunt cunoscute cetățenilor din comunitățile care le dețin. Dintre acestea doar mănăstirea Condrița și subteranele de la Cricova sunt exploatate în scopuri turistice.
Structura atracțiilor turistice în suburbie se prezintă astfel:
s.Condrița (1657): rezervație naturală silvică (61ha), zonă de odihnă și agrement, mănăstirea “Sf.Nicolae” (sec.XIX);
or.Cricova (31.07.1431, Vadul Pietrei): renumit prin “orașul subteran” și vinăria (≈ 100km în subteran), sit arheologic (sec. II-IV);
or. Codru: complex de clădiri istorice a spitalului de psihiatrie cu parc (sf.sec XIX);
or. Durleșri: cetățuia de pământ (sec. IV-III î.e.n.), sit arheologic;
s.Sângera: 8 situri arheologice etc.
or. Vadul lui Vodă (1.09.1466, Mihuceni): pădure în lunca Nistrului, plajă, monument natural “Solurile fosile pe terasele nistrene” (44ha), izvor cu apă termală, parcul din Bălăbănești (5ha),zonă de odihnă și agrement a municipiului;
or.Vatra: lacul Ghidighici (supranumit “Marea Chișinăului”), 2 situri arheologice (sec. VIII-XVIII), 3 sectoare de vile;
2.2. Structurile de primire turistică din Chișinău și capacitatea lor de cazare
Capacitatea de cazare reprezintă suportul pentru desfășurarea diferitelor activități turistice. Pentru a avea o privire de ansamblu asupra activității turistice se impune analiza acestui indicator în contextul turismului moldovenesc.
Conform Normelor metodologice și criteriilor de clasificare a structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare stabilite de Legislația Republicii Moldova, în municipiul Chișinău și în suburbii funcționează: hotele de 5,4,3,2,1 stele; hotel-apartament de 5,4,3,2 stele; motel 3,2,1 stele; vilă turistică de 5,4,3,2,1 stele; bungalou de 3,2,1 stele; pensiune turistică de 4,3,2,1 stele; pensiune agroturistică de 3,2,1 stele; tabără de vacanță de 2,1 stele; apartament sau camere de închiriat în locuințele familiale de 3,2,1 stele.
În capitală sunt concentrate toate hotelurile de 3*,4*și 5* și 51,8% din numărul unităților de cazare estivale (sau 33,6% din fondul de cazare al structurilor de odihnă), precum și 29,8% din numărul de paturi din structurile sanatoriale. În Chișinău se resimte o insuficiență a motelurilor de-a lungul principalelor artere rutiere, structurilor de cazare de nivel modest (1*), precum și a structurilor de cazare în majoritatea localităților suburbane [7] .
După destrămarea sistemului turistic al ex-URSS o bună parte din unitățile de cazare din Republica Moldova s-au închis, li s-a schimbat activitatea sau au fost distruse. Insuficiența de turiști a dus la micșorarea drastică a atracției business-ului hotelier și scăderea rentabilității hotelurilor relativ mari. Coeficientul de utilizare a locurilor disponibile în hotele variază între 20-30%, fapt care a generat reorientarea structurilor hoteliere spre piața asigurărilor cu oficii a întreprinderilor din capitală. Tendința de micșorare a numărului de unități de cazare precum și a fondului de numere în municipiul Chișinău se păstrează și în ultimii ani. O parte însemnată din hotelurile de stat au fost privatizate, statul deținând totuși o parte din capitalul statutar al întreprinderii ("Jolly Alon", "Dacia" etc.). O altă parte a hotelurilor au fost scoase la licitație și vîndute (recent a fost vândută S.A. “Moldova-TUR” cu hotelul “Național” de către întreprinderea cu capital mixt „Alfa Engineering” SRL cu 2,15 mln. dolari SUA și obligativitatea unei investiții de 33 mln. dolari SUA în următorii 2 ani pentru construirea unui hotel de 5*). Statul este proprietar general al Complexului hotelier "Codru" aflat în prezent la autofinanțare. Totodată, în ultimii ani au apărut un șir de hotele mici private construite în stilul vilelor urbane, care corespund într-o mare măsură cerințelor de clasificare, și-au creat o clientelă proprie și promovează în prezent pe piața hotelieră a Moldovei oferte competitive ("Vila Verde", "VisPas" ș.a.). Cîteva dintre cele mai mari hotele din Chișinău („Dacia”, „Jolly Alon”, „Codru”, „Cosmos”, „Național” ș.a.) au fost parțial sau total renovate. Astfel este ridicat gradul de confort al camerelor, este lărgită considerabil gama serviciilor oferite clienților. Sunt create condiții pentru buna activitate a oamenilor de afaceri: săli de conferințe dotate cu echipament modern,business-centre cu acces la Internet, fax și calculatoare puse la dispoziția clientului. De asemenea există un șir de posibilități de relaxare și distracții cum sunt cazinourile, baruri de noapte, saune. Cîteva hotele dispun de piscină, fitness-centre și alte facilități. Însă în orașul Chișinău se dezvoltă o piață specifică de servicii de cazare care nu sunt clasificate și practică un nivel relativ scăzut al prețurilor. Lista unităților de cazare din municipiul Chișinău precum și nivelul de confort al acestora este reprezentată în Anexa 1. 1.
Biroul Național de Statistică precizează că în 2007 în structurile de cazare au sosit în total 314,6 mii turiști, dintre care 244,3 mii au fost din Republica Moldova (77,7% din total). Capacitatea de cazare turistică în funcțiune a structurilor de cazare colective a fost de 3 939,5 mii locuri-zile, fiind la nivelul anului precedent. Hotelurile și motelurile au deținut o pondere de 30,3% din totalul capacității de cazare turistică, vilele turistice – 18,3%, taberele de vacanță pentru elevi – 25,3%, structurile de întremare – 18%, pensiunile turistice și agroturistice – 3%. Cea mai mare parte a turiștilor străini cazați (80%) au provenit din țările europene. Ponderi semnificative au înregistrat turiștii străini sosiți din România (21%), urmată de Ucraina (11,3%), Rusia (9,4%), Italia (6,0%), Germania (4,6%), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (2,7%).
Durata medie a șederii pe totalul structurilor de cazare a fost de 6,5 zile, dintre care la hoteluri și moteluri -3,2 zile, tabere de vacanță pentru elevi – 10,2 zile, vile turistice – 4,2 zile, structuri de întremare – 16,3 zile.
Republica Moldova este membru al Organizației Mondiale a Turismului și, datorită cooperării cu acest organism internațional, a reușit să-și construiască propriul sistem de asigurare a calității serviciilor în hoteluri. A reușit să stabilească un program pentru pregătirea cadrelor în industria turismului și a reușit să elaboreze câteva planuri de afaceri pentru investiții strategice turistice la nivel național, dar și local.
Turismul național este dependent de sezonul estival când se înregistrează cel mai mare număr de turiști în special cu motivație de odihnă. La nivelul municipiului Chișinău acest fapt se resimte deoarece în suburbii sunt concentrate circa o jumătate din toate taberele estivale ale țării. Totuși fluxurile de oameni de afaceri în hotelurile din Chișinău sunt relativ constante pe parcursul întregului an, chiar cu o ușoară descreștere în perioada estivală. În capitală la dispoziția locuitorilor, turiștilor și oaspeților sunt puse mai multe săli de conferințe cu o capacitate de peste 2 mii de locuri în special în hotelurile mari și sălile edificiilor publice de importanță națională.
Tabelul 2.3;
Numărul și capacitatea sălilor de conferință
Sursa: Asociația Națională a Agențiilor de Turism, 2008
Unitățile de alimentație publică participă la fel la formarea pachetului turistic. Producția preparatelor culinare e comparabilă cu cea din sfera industriei alimentare, diferența fiind scara la care se desfășoară și faptul că preparatele sunt realizate de cele mai multe ori pe baza comenzii exprese a turiștilor. Sortimentul de bucate este determinat de tipul unității și de posibilitățile tehnice de realizare, de existența personalului calificat. Normele metodologice prevăd următoarele tipuri de structuri turistice cu funcțiuni de servirea mesei în Republica Moldova: 1. Restaurant clasic, specializat (pescăresc, vânătoresc, dietetic, lacto–vegetarian, rotiserie, zahană, restaurant familial sau pensiune), cu specific local sau național, cu program artistic, braserie, berărie, grădină/terasă de vară; 2. Bar de noapte, de zi, cafe-bar, disco-bar, bufet-bar; 3. Fastfood (restaurant, restaurant cu autoservire, bistrou, snack-bar); 4. Cofetărie, 5. Patiserie. De remarcat că, nu toate tipurile menționate de structuri sunt întâlnite pe teritoriul țării; toată lista de unități de alimentație din municipiul Chișinău este reprezentată în Anexa 1.2.
Din estimările specialiștilor în domeniul turistic, numai o mică parte a turiștilor preferă să cumpere un pachet turistic cu pensiune completă. Majoritatea doresc să-și aleagă singuri locul și timpul de servire a mesei, de aceea firma turistică care organizează sejurul, colaborează de obicei cu mai multe unități de alimentație, care se potrivesc mai bine gusturilor și bugetului clientelei.
Tabelul 2.4;
Unitățile de alimentație publică din Chișinău
Sursa:Institutul Național de Standardizare și Metrologie, 2008
Putem afirma cu siguranță ca varietatea structurilor de cazare turistică din municipiul Chișinău au capacitatea de a satisface orice segment de piata turistică, dar un moment important de menționat este nivelul prețurilor practicate de aceștia. Pentru a menține acest nivel al prețurilor e necesar de dezvoltat oferta turistică la nivelul așteptărilor turiștilor care ne vizitează țara.
2.3. Analiza pieței turistice – cererea și oferta de agrement turistic
În turism, piața poate fi privită ca suma produselor turistice oferite, fiecare piață a produsului turistic fiind reprezentată de cererea și oferta aferentă acestora.
Potrivit abordărilor specialiștilor din domeniu, cererea turistică include ansamblul persoanelor care își manifestă dorința de a se deplasa periodic și temporar în afara reședinței proprii pentru alte motive decît prestarea unei activități remunerate la locul de destinație [20] .
Oferta turistică este compusă din ansamblul elementelor care motivează deplasarea în scop turistic, incluzînd: resursele turistice naturale și antropice, echipamentele turistice, bunurile și serviciile destinate consumului turistic, forța de muncă, infrastructura, precum și condițiile de comercializare (prețuri și facilități) [29] .
Astfel, definirea ofertei turistice din Legea Turismului din Republica Moldova evidențiază serviciile prin care este valorificat patrimoniul turistic al țării, relevînd conținutul ofertei turistice reale (efective). Fundamentul ofertei turistice îl constituie totuși potențialul turistic, care îndeplinește rolul de de materie primă și care poate fi valorificat prin autoconsum turistic.
Cunoașterea cât mai aprofundată a cerințelor turiștilor față de diferitele categorii de servicii turistice și adaptarea cât mai rapidă a ofertei la aceste cerințe, constituie elemente esențiale pentru asigurarea competitivității pe piața internațională. O serie de studii și numeroase investigații sociologice va ajuta la desprinderea caracteristicilor de bază ale clientelei pentru turism în general și agrement în special. Verificarea periodică prin repetarea cercetărilor – au o mare valoare pentru ofertanți și touroperatori, care trebuie să alinieze permanent produsele și politica de promovare și valorizare la cerințele și particularitățile pieței cererii, ale fiecărui segment major.
Studierea literaturii de specialitate ne-a permis să identificăm o serie de particularități în formarea și manifestarea cererii pentru turismul de agrement :
Cererea turistică se formează la locul de reședință al turistului.
Consumul se realizează în cadrul granițelor economice ale țării de referință.
Economiile alocate pentru practicarea turismului intern sînt lunare.
Disponibilitatea de timp liber: sfîrșit de săptămînă, vacanțe calendaristice, concediu anual.
Cererea pentru turismul de agrement se manifestă la locul de reședință al turistului, unde se conturează aria cererii, care se paticularizează în funcție de criterii concrete, cum ar fi: caracteristicile economice, sociale, demografice ale teritoriului căruia îi parține.
Studiul realizat scoate în evidență cîteva trăsături specifice care vor determina dimensiunea, structura și forma de manifestare a cererii turistice, precum și așteptările de perspectivă ale consumatorilor turistici [14, 28, 29]:
Creșterea relevantă a cererii pentru turism intern, circa 80% din cererea turistică mondială se conturează și se satisface în interiorul granițelor naționale ale țărilor de referință, prin forma consumului turistic intern.
Etalarea vacanțelor, cel puțin de 2 ori pe an, ca rezultat al creșterii veniturilor la unele segmente de consumatori turistici, a timpului liber, creșterii dorinței de a practica mai multe forme de turism generate de diferite motivații etc.
Diversificarea comportamentului de consum, care se modifică prin creșterea experienței turistice (se solicită o gamă largă și diversificată de produse și servicii turistice).
Turiștii actuali doresc să viziteze zone noi, nepoluate și neexploatate, să practice noi forme de turism și să se familiarizeze cu culturile mai multor popoare,tendință accentuată, înregistrată în prezent pe plan mondial.
Apariția și dezvoltarea formelor specifice de turism, cum ar fi turismul ecologic (verde), etno-cultural, rural etc., care, treptat, vor reduce ponderea turismului de masă.
Creșterea ponderii turismului de week-end.
Fragmentarea familiilor, creșterea ponderii familiilor (bi-active, inactive, solo, familiilor reduse, creșterea ponderii divorțurilor etc.).
Emanciparea socio-economică a femeii, rolul decisiv al femeii în luarea deciziei de cumpărare.
Îmbătrînirea populației, din punct de vedere cantitativ (număr, venit, timp) și calitativ (valori, atitudini, grijă pentru sănătate).
Întroducerea monedei Euro: eliminarea fluctuațiilor monetare în zona Euro, dispariția cheltuielilor condiționate de schimb valutar, transparența ofertei turistice.
Urbanizarea societății – grupurile sociale cu modele de viață urbană au o mare înclinație spre călătorie. Urbanizarea se sprijină pe o anumită structură a economiei, generatoare de impulsuri motivaționale specifice și disponibilități financiare reflectate în cererea turistică. Cu cît gradul de urbanizare este mai înalt, cu atît crește proporția cererii turistice pe plan național.
Fragmentarea socială și noile forme de organizare a muncii (creșterea șomajului, creșterea nesiguranței, dezvoltarea muncii independente, scăderea duratei medii de muncă, creșterea ponderii timpului liber etc.).
Suprapunerea timpului liber și a celui de odihnă: dezvoltarea turismului nomad.
În sfera consumului de servicii, în general, și a celor turistice, în particular, segmentarea pieței este un instrument obligatoriu pentru atenuarea efectelor inseparabilității cererii turistice exprimate prin conflictele posibile dintre consumatorii cu diferite caractere și așteptări, care consumă concomitent servicii turistice similare.
Actualmente, prestatorii serviciilor turistice acordă o importanță mai mare tipului comportamental, decît criteriilor agregate de segmentare, deoarece tipul spre deosebire de segmentare care, (este, de regulă omogenă) poate avea structura eterogenă, ceea ce simplifică alegerea segmentelor-țintă, duce la o mai bună cunoaștere a consumatorilor turistici și, ca urmare, la adaptarea ofertei turistice la cererea actuală și potențială, ceea ce poate contribui la fidelizarea clientelei.
În literatura de specialitate atestăm o serie de modalități și criterii de clasificare a factorilor care determină manifestarea și evoluția cererii turistice, cum ar fi factorii endogeni și exogeni, raționali și motivaționali, în funcție de durata acțiunii sale etc.
Cererea pentru turism intern și internațional, în primul rînd, se regăsește într-un consum specific, pentru realizarea căruia urmează a fi satisfăcute trei condiții de bază: motivație, venit disponibil și posesia timpului liber [29] .
Considerînd factorii menționați esențiali pentru transformarea cererii turistice în consum turistic, îi vom supune în continuare unei analize mai profunde.
Venitul reprezintă baza materială a consumului în general. Astfel, nivelul ratei de consum turistic depinde atît de totalul veniturilor, adică de produsul național net, cît și de partea dedicată indivizilor, adică de venitul personal.Nivelul veniturilor se reflectă nu numai în gradul de participare a populației țării la turismul intern, dar și în nivelul și natura serviciilor turistice pentru care aceștia optează,deoarece prețul poate constitui un imbold de atracție în alegerea destinației turistice.
Disponibilitatea de timp liber – diminuarea zilei, săptămînii, anului, precum și a vieții de muncă, a dus la crearea timpului liber destinat recreerii și odihnei, creîndu-se condiția necesară pentru manifestarea cererii turistice potențiale mai mari.
Diminuarea timpului de muncă, consideră specialiștii, se manifestă simultant în mai multe direcții, respectiv:
diminuarea duratei zilei de muncă de 8 ore;
reducerea duratei săptămînii de muncă la 5 zile favorizează creșterea cererii turistice pentru pentru turismul de week-end, cu o durată de 1-2 zile, care presupune eforturi financiare reduse;
creșterea duratei concediilor anuale legale condiționează sporirea gradului de participare a populației țării la turism și etalarea vacanțelor, cel puțin de 2 ori pe an.
Cererea turistică este generată de motivația turistică, care este subiectivă, determinată de impulsuri endogene (educație, nevoi, interese, gusturi etc.) și exogene (influențate de factorii mediului înconjurător), care orientează activitatea unei persoane în realizarea unor acțiuni.
Motivațiile consumatorului turistic sînt atît de individualizate, încît, practic, nu există doi turiști care să solicite un produs turistic similar, o asemenea individualizare a produselor turistice devine tot mai obiectivă, reclamînd eforturi considerabile de adaptare a ofertei turistice la cererea actuală și potențială. Individualizarea este determinată atît de motivațiile, cît și de comportamentul diferit al turiștilor față de fiecare element al produsului turistic oferit.
Studierea literaturii de specialitate ne-a permis să generalizăm următoarea tipologie a motivațiilor turistice [14, 20, 29]:
motivația cognitiv formativă ce presupune descoperire, învățare, creație, lărgire a orizontului de cunoaștere pe multiple planuri: afaceri, congrese științifice, istorie,cultură, tradiție și meșteșuguri populare;
motivația socio-culturală, legată de dorința de recunoaștere și afirmare socială, de realizare și afirmare liberă și independentă a sinelui;
motivația fiziologică și socială, bazată pe repaos și reconfortare – mobil esențial pentru majoritatea turiștilor;
motivația afectivă și estetică, legată de atracția umană pentru frumos, artă, creație,cultură și civilizație, pentru obiective naturale și culturale de excepție.
Conform clasificărilor date în literatura de specialitate am realizat o clasificare a nevoilor satisfăcute prin practicarea turismului de agrement.
Tipologia nevoilor satisfăcute prin practicarea turismului de agrement:
Nevoia de destindere:
– Odihnă, recreere;
– Restabilirea potențialului fizic;
– Efecte terapeutice și profilactice;
– Dorința de evadare și de revenire la natură;
– Refacerea forței de muncă;
– Schimbarea temporară a mediului, condițiilor și a ritmului de viață;
– Atenuarea stresului și încordărilor psihice;
Nevoia de divertisment :
– Întreruperea monotoniei cotidiene;
– Plăcere, aventură,crearea unei bune dizpoziții;
– Apelarea la diferite forme de agrement;
– Descoperirea frumuseții naturii;
– Cunoașterea locurilor noi;
– Facilitarea contactelor reciproce;
– Evadarea socio-culturală;
3. Nevoia de dezvoltare:
– Satisfacerea nevoilor intelectuale și cognitive;
– Cunoașterea mediului ambiant;
– Plăcere și curiozitate, cunoaștere și învățare;
– Atracția umană pentru frumos;
– Creație;
– Artă, cultură, civilizație, muzica și folclor;
– Educație și creștere;
Activitatea de organizare a agrementului turiștilor este una esențială pentru agențiile de turism și constituie pentru unele pachete turistice până la 70% din valoarea exprimată în bani. De regulă agrementul este specific pentru diferite grupuri de călători: oameni de afaceri, vacanțieri, vizitatorii zonelor balneare, participanții la evenimente ș.a. Iar industria turistică oferă o gamă variată de servicii de petrecere a timpului liber sau activități specifice instituționalizate într-o diversitate mereu crescândă de forme: săli de conferințe, centre de afaceri, teatre, muzee, structuri de alimentare, centre sportive ș.a.
Agențiile de turism naționale sunt amplasate în marea lor parte în orașul Chișinău. Acestea sunt concentrate în special în încintele hotelurilor (Chișinău, Național, Cosmos), pe bd. Negruzzi, bd. Ștefan cel Mare, unele străzi ale zonei istorice. Agențiile sunt principalii formatori și organizatori ai cererii turistice pentru destinațiile naționale, in mare parte pentru cele amplasate in zona de influiență a capitalei. Produsul ре саге Agenția de turism îl oferă este pachetul de servicii format din servicii de transport, cazare în hotel, alimentație, agrement, transfer la aeroport și de la aeroport. Pe langă acestea, pachetul cuprinde și servicii de divertisment, plimbări, închirieri de inventar turistic și altele.
De regulă agenția de turism pentru promovarea pachetul turistic complex inclusiv cu oferta municipiului, furnizează partenerului următoarele informații: (1) ruta de parcurs, (2) mijloacele de transport utilizate, caracteristicile și categoria acestora, (3) tipul unităților de cazare, adresele și categoriile acestora, (4) serviciile de masă oferite și categoria unităților de alimentație, (5) durata programului, cu indicarea datei sosirii și plecării, (6) informații generale privind regimul pașapoartelor și a vizelor, formalitățile de sănătate necesare călătoriei și sejurului, (7) costurile, (8) numărul minim de persoane necesar pentru realizarea programului și termenii limită. Este o practică utilizată eficientă și in cazul altor destinații pe piața turistică internațională.
Activitățile turistice se realizează pe teritoriul municipiului Chișinău de către diverși agenți economici însă mai frecvent cu forma organizatorico-juridică SRL, SA. Agențiile de turism în Chișinău de regulă nu posedă bază materială de deservire și îndeplinesc funcția de intermediari între prestatorul de servicii turistice și cumpărătorul foii de călătorie. Comisionul agenției de turism practicat în Chișinău variază între 5-15 %.
Conform datelor statistice s-a constatat un interes constant pentru călătorii scurte pe trasee excursioniste în capitală precum și pe teritoriul țării în rază de până la 200 km. În Republica Moldova nu există un sistem de drumuire și marcare a traseelor turistice, decât sub formă de indicatoare locale învechite (spre casa-muzeu “A.Pușkin”, Chișinău), panouri cu publicitate socială (tema “Chișinău – cel mai frumos oraș din lume”, poze și amplasamentul pe hartă a unor edificii de valoare),un set de hărți turistice.
Principalele trasee turistice și excursioniste naționale în funcție de numărul de solicitări pot fi grupate în următoarele: (1) tur de oraș, (2) circuite muzeale, (3)trasee viti-vinicole, (4) vizite a mănăstirilor, (5)vizite în locuri istorice și comemorative, (6) trasee de recreere în zone de odihnă, (7) trasee combinate.
1. Turul de oraș este cel mai solicitat în condițiile imposibilității deplasărilor spre destinațiile rurale (distanțe mari, drumuri rele, lipsa facilităților turistice). Investigațiile atestă că cel mai comercializat traseu este “Chișinău. Tur de oraș”. Se cunosc mai multe variante de petrecere a acestuia cu un număr variabil de obiecte turistice incluse (de la 7 la 20 obiecte) precum și cu accente pe diferite teme.
2. Circuitele muzeale sunt tradiționale în oferta agențiilor de turism. De regulă, aceste trasee se împart în orășenești și la locurile legate de anumite personalități marcante (sau în variante combinate). În oferta agențiilor de turism naționale sunt 7 circuite muzeale, care includ în afară de Chișinău și 25 de localități rurale, 12 muzee, case muzeale și muzee sub cerul liber (19% din muzeele Moldovei), 7 mănăstiri și biserici importante precum și 27 de alte atracții turistice .
3. Trasee viti-vinicole. Republica Moldova este printre primele 10 țări exportatoare de vin în lume, cu aproximativ 3,1% din exportul mondial de vinuri și 2,3% din podgoriile mapamondului. Fiecare al patrulea dolar câștigat din exporturile țării se datorează vinului, ceea ce constituie aproximativ 9% din PIB, iar în structura veniturilor bugetului consolidat al țării – cca. 15%. Producția a cca. 180 întreprinderi vinicole moldovenești este comercializată pe piețele a 28 de țări ale lumii (Federația Rusă, Bielarusia, Ucraina, SUA, Canada, Germania, Marea Britanie dețin mai mult de 80% din exporturile de produse alcoolice moldovenești).Condițiile economiei de piață impune rigori severe de lansare a produselor turismului vitivinicol. Asemenea produse, care s-au lansat cu succes pe piețele turistice internaționale, pot fi și în Moldova: zone turistice vinicole (vinării, muzee,centre de degustație și asistență informativă, vinoteci), sate vinicole (după modelul satelor de vacanță), trasee vinicole (locale, naționale, practicarea activităților agricole), evenimente vitivinicole (festivaluri de vin, participarea la evenimente locale, spectacole tematice, concursuri) etc. Unele au o prezență recentă și pe piața turistică a Moldovei (Festivalul vinului, trasee naționale promovate de agențiile de turism etc.). Problemele specifice turismului vitivinicol însă sunt comune: reorientarea potențialului de marketing spre piețele turistice, formarea unei viziuni și strategii clare de atragere a fluxurilor turistice naționale și internaționale, crearea unui sistem atractiv de deservire a turiștilor la întreprindere, utilizarea potențialului gospodăriilor producătoare de struguri, elaborarea planurilor de afaceri eficiente pentru extinderea afacerilor vitivinicole în domeniul turismului.
4. Vizite în locuri istorice și comemorative. Excursiile cu caracter istoric sunt solicitate în perioada evenimentelor patriotico-militare sau în cazul vizitatorilor –participanți la acțiunile militare de pe teritoriul Republicii Moldova. Aceste destinații sunt tradițional incluse în oferta turistică a agențiilor pentru vizitatorii din spațiul ex-URSS, iar mai nou pentru persoanele de vârsta a treia din țările Europei de Vest.
Ca ofertă de agrement nouă pe piața serviciilor turistice din Moldova, din Chișinău în special, se conturează noi genuri de activități care ține mai mult de domeniul sporturilor exotice pentru țara noastră avînd în considerație condițiile naturale pentru practicarea acestora.
Unii le văd doar la televizor, alții le visează, iar o altă categorie le practică zi de zi, transformîndu-le într-un veritabil stil de viața. Ne referim la niște discipline sportive care au prins viață pe alte meleaguri și care, încetul cu încetul, sunt asimilate din ce în ce mai mult și de moldoveni, indiferent dacă le spunem exotice, extreme sau elitiste. Ultimul termen îl utilizăm pentru că disciplinele pe care le prezentăm sunt practicate de un cerc restrîns – elită, fapt care ne impune să contribuim la transformarea acestora în sporturi de masă.
1. Diving (scufundări)
Face parte din categoria sporturilor extreme. Este practicat din cele mai vechi timpuri, începînd cu plonjările căutătorilor de perle pînă la cele ale specialiștilor în plasarea minelor pe durata operațiunilor militare. În forma actuală, diving-ul este popular, cu precădere, în industria turismului, încluzînd vînătoarea subacvatică, deși există mulți entuziaști care pun accentul pe elementul sportiv. Diving-ul este un sport periculos, motiv din care se recomandă practicarea lui în echipă. Pentru evitarea accidentelor fatale nu se recomandă consumul de bauturi alcoolice. Cele mai populare stațiuni de diving accesibile și pentru concetățenii noștri se află pe litoralul mediteranean din Egipt, Tunisia si Turcia.
Specific moldovenesc
Practicarea scufundărilor în fosta URSS, inclusiv pe teritoriul Moldovei, ținea, în exclusivitate, de forțele armate. Promotorii diving-ului pe teritoriul republicii sunt instructori, reprezentanți ai Federației sportului subacvatic din Ucraina. Practicanții disciplinei beneficiază de tehnologii mult mai sofisticate și mai costisitoare față de perioada sovietică. Doritorii de a practica diving-ul pot urma cursuri teoretice (10-12 ore) și practice (3-4 ore) și susțin examenul la apă, absolvenților atribuindu-li-se certificatul Federației ucrainene. Avînd acest act la mînă, ei pot face plonjări în orice loc al lumii. Anual, 10-15 persoane urmează cursurile instructorilor de la Chișinău, contingentul audienților fiind constituit din persoane cuvîrste cuprinse între 16 și 35 ani. Locul fidel in care se scufundă acvalangiștii moldoveni este râul Nistru, dar aceștia, conform legislației republicii, nu au dreptul la vînatul subacvatic. Costul unui curs de instrucție variază între 150 si 250 USD, iar costul echipamentului complet pentru scufundare – între 1,5 mii și 4 mii USD – în funcție de calitate, grad de complexitate și producător.
2. Alpinism și escaladă
La fel ca și în cazul scufundărilor, alpinismul face parte din categoria sporturilor extreme și are la baza dorința omului de a-și depăși propria condiție și de a forța evenimentele. Este practicat în echipă și solitar. Include atît alpinismul clasic (cucerirea vîrfurilor muntoase), cît și alte probe derivate, practicate în mediul urban, precum escaladarea clădirilor fără echipament special. Este un sport al entuziaștilor, al romanticilor, al devoratorilor de adrenalină și, pe lîngă o pregătire minuțioasă, necesită eforturi financiare considerabile.
Specific moldovenesc
În pofida faptului că Republica Moldova nu are munți, echipa de alpinism activează încă de pe timpurile Uniunii Sovietice, cînd a devenit premiantă a competițiilor unionale de profil în munții Caucaz, Pamir sau Tian Shan. Actualmente, drept obiective principale de escapadă servesc stîncile de pe malurile Nistrului și Răutului. Activitatea alpiniștilor moldoveni este coordonată de Clubul alpin din Moldova și de Federatia moldovenească de alpinism și escaladă, care organizează cursuri de instruire, antrenamente și seminare.
3. Airsoft (strikeball – în Rusia)
Este un joc de echip, militar-sportiv, cu participarea a două sau mai multe echipe, care se derulează după un scenariu bine gîndit, ce poate fi similar cu luptele reale desfășurate în diferite perioade, pe un teritoriu deschis. Se acceptă armament pneumatic din material plastic, aliaje ușoare sau oțel, de producție industrială, care se află în regim de liberă vînzare și care sunt create special pentru tragerea cu bile de plastic. Apare în Japonia la mijlocul anilor '70. Airsoft-ul devine o alternativă a armelor de foc interzise civililor, este o copie fidelă a armei reale și iși găsește locul în colecțiile personale. Este răspîndit în China, Taiwan, Hong Kong, Filipine și Coreea. La mijlocul anilor '90, devine popular în SUA.
Specific moldovenesc
Prima întrunire de airsoft în Moldova a avut loc la 6 septembrie 2003, în zona lacului din "Valea Trandafirilor", la care au participat nouă persoane. Fondator – Oleg Brusov care, la ora actuală, locuiește în Rusia, cel care a și procurat primele 13 arme. În fiecare an, se desfășoară deschiderea și închiderea sezonului, eveniment la care participă peste 60 de persoane (cifra fiind în permanentă creștere). Echipamentul obligatoriu este uniforma în stil militar și ochelarii de protecție. La dorință, pot fi procurate cubitiere (mijloace de protecție pentru coate), genunchiere, cască, mănuși etc. Arma pentru primul joc poate fi cumpărată în magazine, bilele de plastic, de asemenea. De cele mai multe ori, acestea sunt aduse la comandă. Costul armelor automate japoneze de calitate inalta variaza intre 150 si 500 USD, iar cele exclusive fac mai mult de 1000 USD.
4. Hipism
Sport olimpic. Are la bază relația stabilită timp de milenii între om și cal în aspectul ei sportiv. Conține probele de dresaj, concours și curse, inclusiv cu echipaj. Este practicat ca sport de performanță și de masă.
Specific moldovenesc
Patronat de Federația Națională de profil. Istoria hipismului în Moldova datează de la sfîrșitul anilor '50. În afară de Școala republicană specializată de hipism și pentantlon modern (principala institutie de profil), în republică activează Clubul sportiv din Bălți, Clubul "Sparta" din Budesti și "Favorit" din Chisinău. În Republica Moldova sunt practicate doar probele de dresaj și concours. Din cauza legislației care interzice scoaterea animalelor în afara hotarelor țării, sportivii nu pot participa la competiții internaționale. Școala republicană de hipism și pentantlon modern din Chișinău este frecventată gratuit de peste 100 de copii cu vîrste de pînă la 15 ani. În curînd, la serviciul școlii va avea acces orice doritor, costul anual al abonamentului urmînd de a fi de aproximativ 1500 lei. Costul echipamentului specializat variază între 700-800 USD (fabricat in Belarus) și 1800 USD (de producție germană).
5. Squash
Este un sport dinamic ce stimulează rezistența și reacția organismului, antrenează mușchii picioarelor și ai abdomenului. Este recomandat drept eficient în eliminarea kilogramelor în plus. Se desfășoară intre doi sau patru jucători care utilizează cîte o rachetă mai ușoară și ceva mai alungită față de cea de tenis. Mingile din cauciuc sunt aproximativ cît o minge de ping-pong, fiind marcate cu un punct de vopsea, pentru a le diferenția între mai multe categorii (galben – super slow, alb sau verde – slow, rosu – medium, albastru – fast). Terenul este un poligon (9,75m x 6,4m), marginit de patru pereți. Pe peretele frontal al arenei, important în economia jocului, sunt trasate trei linii orizontale. Un joc se desfășoară pînă la nouă puncte, care pot fi obtinute doar pe serviciul propriu. A luat naștere, în formă actuală, cu 150 ani în urmă, în Anglia, ca forma derivată a tenisului, la "Harrow School". La sfîrșitul secolului XIX, au apărut primele cluburi de squash, sportul acumulînd tot mai multă popularitate în lume.
Specific moldovenesc
Este patronat de Federația de squash din Moldova, fiind practicat deopotrivă la nivel de amatori și de profesioniști. Primul club sportiv care a inaugurat sala de squash este "Kangaroo". În Chișinău, patru săli specializate sunt la dispoziția eventualilor practicanți. A prins rădăcini foarte curînd indeosebi în mediul oamenilor de afaceri în calitatea sa de sport de elită. Astfel se explică faptul că cele mai prestigioase centre de fitness din capitală pun la dispoziția clienților săli specializate de squash. "Niagara Orange" Fitness Club dispune de două săli specializate. O oră și 45 minute de antrenament costă de la 90 la 120 de lei, pentru serviciile antrenorului se percepe taxa de 50 de lei per lecție, iar pentru închirierea rachetei – 30 de lei. Deținătorii cartelelor speciale pentru zece antrenamente beneficiază de reduceri.
6. Yachting
Sport olimpic. Este divizat în două categorii (amatori și profesioniști), dar aceasta delimitare este, mai degrabă, convențională. Include diverse clase de ambarcațiuni: bărci cu vele, bărci cu motor, iahturi cu vele și motor (iahturile mari și scumpe sunt folosite doar pentru distracții), placa cu vela (windsurfing). Se organizează diverse competiții, printre cele mai populare fiind regatele de lungă distanță (vase cu vele) și cursele rapide (ambarcațiuni cu motor). Putem vorbi despre aspectul sportiv și de divertisment al yachting-ului. Necesită o pregătire teoretică și practică minuțioasă și de lungă durată. În pofida romantismului pe care îl emană, yachtingul a devenit un sport comercial, mai ales în ceea ce privește regatele mari. La nivel de amatori este mai puțin costisitor, iar vasele pot fi construite artizanal. Procentajul megavaselor costisitoare constituie doar 0,1 la suta din flota mondiala a iahturilor.
Specific moldovenesc
Patronată de Federația națională de profil, această disciplină sportivă este practicată în încinta yacht-clubului din zona bazinului Ghidighici (marea Chișinău). Se organizează cursuri de instruire pentru doritorii de a conduce bărcile cu vela sau windsurf-ul și care au, ulterior, posibilitatea de a se afirma pe valurile celor mai exotice mari.În mod regulat, au loc regate la diferite clase de ambarcațiuni. O oră de windsurfing pe valurile bazinului Ghidighici costă 100 de lei (cu placa clubului, închirierea acesteia costînd 50 de lei).
În Anexa 1.3. sunt reprezentate alte oferte de agrement turistic din municipiul Chișinău.
La capitolul dat, s-a analizat care este situația pe piața turistică a republicii, care este cererea și oferta de agrement al capitalei și calitatea serviciilor oferite.Pentru a face o sinteză a informației redate am elaborat analiza SWOT care presupune evaluarea avantajelor și dezavantajelor dezvoltării ramurii turismului, oportunități și constrîngeri.Această analiză este reprezentată în Tabelul 2.5.
Tabelul 2.5;
Analiza SWOT a sectorului turistic a municipiului Chișinău
Toate aceste aspecte denotă situația reală a turismului în municipiul Chișinău și servesc drept reper pentru organizațiile de stat precum și private de dezvoltare a turismului pentru a implimenta noi direcții de valorificare și promovare a obiectivelor turistice din municipiul Chișinău
Capitolul III
Strategii și direcții de relansare a ofertei turistice în municipiul Chișinău
3.1. Organizații publice sau private de dezvoltare a turismului
În municipiul Chișinău instituțiile care-și desfășoară activitatea în turism pot fi convențional împărțite în 5 categorii:
• structuri naționale (Ministerul Culturii și Turismului);
• departamente ale administrației locale (în Chișinău nu există);
• asociații profesionale: Asociația Națională a Agențiilor de Turism din Moldova (ANAT), Asociația Națională de Turism Rural, Ecologic și Cultural (ANTREC), Asociația Ghizilor din Moldova, Asociația muzeelor din Moldova, etc.
• Camera de Comerț și Industrie
• ONG-uri de încurajare a turismului: Asociația turismului sportiv „Curierul Păcii”, Clubul tinerilor turiști etc. [2,3,4] .
Trebuie de remarcat slaba prestație a acestor actori în promovarea turismului municipal. Totodată remarcăm faptul că de 11 ani pe teritoriul orașului funcționează catedre specializate în pregătirea cadrelor pentru turism și servicii hoteliere, iar din 2005 este instituit un Centru Național de Perfecționare a Cadrelor din Industria Turistică.
Politici locale existente privind dezvoltarea turismului. Statul și-a asumat responsabilitatea organizării sistemului național de turism pentru a stăvili fluxurile masive de emigranți spre țările UE, precum și pentru a oferi oportunități pentru diversificarea economiei locale. În acest scop, în 1999 a fost creată Autoritatea Națională de Turism (inițial, Agenția Națională de Turism, apoi Departamentul Dezvoltarea Turismului, în prezent fiind comasat în noul Minister al Culturii și Turismului), care este responsabilă de consolidarea sectorului turistic. Aceasta a venit cu mai multe inițiative legislative pentru restructurarea domeniului, astfel încît pentru moment legislația națională ce reglementează domeniul turismului să fi e cea mai avansată din țările CSI. Au fost semnate mai multe acorduri de cooperare în domeniul turismului cu țări-țintă pentru agenții economici naționali [30, 37] .
În prezent dispunem de o legislație ce permite desfășurarea activităților de turism, precum:
1. Legea cu privire la organizarea și desfășurarea activității turistice/352-XVI din 24.11.2006.
2. Concepția dezvoltării turismului în Republica Moldova/Hotărîrea de Guvern Nr. 912 din 8.10.1997.
3. Strategia de dezvoltare durabilă a turismului în Republica Moldova în anii 2003-2015/Hotărîrea de Guvern Nr.1065 din 02.09.2003.
4. Criterii pentru acordarea licenței de turism/Ordin ANT 28.05.2001.
5. Ordin cu privire la aprobarea și punerea în aplicare a Nomenclatorului funcțiilor în domeniul turismului, Criteriilor pentru acordarea brevetului de turism și Regulamentului cu privire la brevetarea activității turistice/Ordin ANT Nr. 51 din 1.11.2001.
6. Normele metodologice și criteriile de clasificare a structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare și de servire a mesei/Hotărîrea de Guvern Nr. 643 din 27.05.2003.
7. Regulamentul cu privire la modul de aplicare a vaucherului turistic/Ordin DDT din 1.04.2002.
8. Fondul special pentru promovarea și dezvoltarea turismului/Hotărîrea Guvernului Nr. 705 din 23.07.2001.
9. Legea privind abolirea regimului de vize pentru cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, Statelor Unite ale Americii, Canadei, Confederației Elvețiene și Japoniei/Nr. 151 din 8.06.2006.
În linii mari, legislația turistică corespunde necesităților domeniului și stabilește principiile juridice, aspectele social-economice ale activității turistice, criteriile de menținere a calității impuse structurilor de cazare și alimentare (precum și calificarea personalului). Odată cu obținerea statutului de membru cu drepturi depline în cadrul Organizației Mondiale a Turismului (11.10.2001), legislația turistică națională a beneficiat de un suport internațional profesionist la etapa elaborării și implementării și este în conformitate cu exigențele instituite în țările membre și asociate UE. Totodată, datorită restructurărilor nepotrivite din interiorul Autorității Naționale de Turism, după 2004 s-a redus considerabil capacitatea statului de a coordona procesul de dezvoltare a turismului național. Ca urmare a acestor acțiuni, au fost determinate competențele și cîmpul de manevră pentru principalii actori de pe piața turistică națională: Autoritatea Națională de Turism, deținătorii de atracții turistice și operatorii de turism.
3.2. Analiza turismului receptor și emițător în municipiul Chișinău
În acest domeniu avem o statistică nereprezentativă pentru că informațiile, care vin de la trei surse absolut diferite din păcate, nu sunt analizate la nivelul acoperirii fluxului turistic, în general. Suntem printre puținele țări ale lumii, cel puțin în Europa, care nu controlează exact fluxurile turistice pe teritoriul său național.
Operatorii de turism, adică intermediarii pe piață, ne dau o statistică foarte și foarte fragmentară, ce se referă doar la turiștii străini, excursioniști și turiști naționali, aratînd în ce măsură și cît timp acești turiști se află în Republica Moldova. O altă informație vine de la hoteluri și structurile de cazare, care este o statistică separată, ce ne arată doar cîți turiști sunt deserviți de structurile de cazare, care prezintă dările de seamă. O bună parte din structurile de cazare estivale, ca taberele de odihnă, practic nu oferă statistică. Astfel avem informații absolut distorsionate despre ceea ce se întâmplă pe piața turistică.
A treia sursă de informație sigură pe care o avem este Departamentul de grăniceri, potrivit căruia zilnic intră în Republica Moldova 3700 de cetățeni străini, ceea ce echivalează cu peste 1 milion anual. Statisticile arată că în 2007 toate structurile de cazare au deservit circa 70 de mii de cetățeni străini, ceea ce reprezintă doar 5 la sută din numărul total de cetățeni străini care au intrat în țară.
Dar statistica de frontieră nu ia în considerare fluxurile turistice interne. Fapt ce ne demonstrează încă o dată că statistica turistică a noastră este una fragmentară. Fluxul de turiști organizați și acei care vin pe cont propriu, înregistrează un consum turistic estimativ de zece ori mai mare. Este o cifră discutată chiar și de către agențiile de turism, care din păcate au o capacitate redusă de absorbție a acestui flux.
Numărul mare de turiști și mărimea efortului lor financiar au efecte considerabile și asupra ocupării forței de muncă, balanței de plăți, mediului și culturii zonelor de destinație.
Principalii indicatori ai activitatii turistice, înregistrați în Republica Moldova în ianuarie-iunie anul 2007, sunt prezentate astfel:
Numărul total al vizitatorilor incluși în circuitul intern și internațional a constituit 61153 persoane, ce reprezintă o majorare cu 15,8 % în comparație cu aceeași perioadă a anului precedent.
Încasările totale din activitatea de turism s-au cifrat cu 158362,6 mii lei, înregistrînd o creștere față de aceiași perioadă a anului precedent cu 48,1 %.
Numărul mediu scriptic al angajaților în activitatea turistică a Republicii Moldova a constituit 2011 persoane, ce reprezintă o majorare cu 3 % în comparație cu trimestrul I al anului 2006.
Beneficiul din realizări a constituit 24554,9 mii lei, înregistrînd o creștere cu 73,1 % în comparație cu trimestrul I al anului precedent.
TURISM INTERN
Numărul vizitatorilor interni a constituit 20923 persoane, iar încasările din activitatea de turism intern s-au cifrat la 41173,3 mii lei, sau cu 17,5 % mai mult în comparație cu trimestrul I al anului 2006.
TURISM INTERNATIONAL
Numărul vizitatorilor străini în Republica Moldova în trimestrul I, al anului 2007 a fost de 7977 persoane sau cu 15 % mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent.
Figura 3.1. Structura vizitatorilor străini în municipiul Chișinău
Sursa: Chișinău în cifre, anuar statistic, 2007
Cea mai mare pondere în numărul de sosiri o dețin vizitatorii din Romania – 23,1 %, fiind urmați de vizitatorii din Turcia – 12,3 % , din Rusia – 11,2 % , din Ucraina – 8,6 %, din Italia – 4,8 %, Marea Britanie – 2,9 %, SUA – 3,7 %, Germania – 5,5 %, Belarus – 2,6 %, alte state – 25,3 %.
Figura 3.2. Clasificarea sosirilor după scopul vizitei
Sursa :Chișinău în cifre, anuar statistic, 2007
În funcție de scopul vizitei, sosirile se structurează astfel: de agrement, recreare, odihnă – 38,2 %; de afeceri și profesional –60,3 %; tratament – 1,5 %.
Numărul vizitatorilor moldoveni care au plecat în străinătate, în I trimestru al anului 2007 s-a cifrat la 32253 persoane, majorîndu-se cu 42 % față de trimestrul I al anului 2006 – 33,9 % din totalul plecări au fost înregistrate spre Romania; 17,1 % – spre Ucraina; 15,2 % – spre Bulgaria; 6,1 % – spre Rusia; 3,2 % – spre Egipt; 3,1 % – spre Polonia; 1,4 % – spre Italia; 0,9% – spre Grecia. Din numărul total de moldoveni plecați în străinatate, 84,4 % au avut scopul de agrement, recreație, odihnă; 7,2 % – în scop de afaceri și profesional; 2,3 % – de tratament; 6,1 % – alte scopuri.
Încasările din activitatea de turism internațional au atins un nivel de 117189,3 mii lei, sau cu 63 % mai mult comparativ cu trimestrul I al anului 2006.
Numărul turiștilor cazați în structurile de cazare turistică în I trimestru al anului 2007, a constituit 133,6 mii persoane, majorîndu-se în comparație cu perioada de raport a anului precedent cu 2,8 %.
Numărul total de înnoptări în structurile de cazare a înregistrat cifra de 686,4 mii, din care 593,8 mii înnoptări ale cetățenilor moldoveni (86,5 %) și 92,6 mii – ale cetățenilor străini (13,5 %).
Republica Moldova este, în prezent, singura țară din Europa care nu poate să spună cu exactitate câți turiști sunt pe teritoriul ei. Republica Moldova este vizitată oricum de un număr important de persoane străine. Chiar dacă statisticile privind activitatea de turism arată altfel, statistica la frontieră este de circa 1,5 milioane de cetățeni străini care intră anual în Republica Moldova. Ei au nevoie de cazare și alimentare, ca urmare, într-un fel sau altul, participă la consumul turistic.Țara a pierdut capacitățile de găzduire a vacanțierilor din ex-URSS (circa 2 milioane persoane, pînă în 1989), și nici nu a creat facilități pentru turiștii europeni odată cu deschiderea frontierelor. Mai mult, aflarea persoanelor străine оn Moldova pentru afaceri și care, tradițional, sunt atribuite turiștilor (circa 60% din total) se datorează capitalei (unde pot fi cazați și deserviți relativ confortabil) și obișnuinței oamenilor de afaceri europeni de a apela la agențiile de turism. Totuși, motivația de petrecere a vacanței își recucerește în ultimul timp simpatia unor turiști europeni, datorită apariției noilor strategii de promovare al potențialului Republicii Moldova pe plan mondial. Un alt punct important în recunoașterea țării ar fi acela, de a prezenta o statistică reală și completă a datelor privind numărul de turiști care ne vizitează. În prezent, noi oferim o statistică foarte modestă, conform căreia țara noastră este vizitată anual de circa 20-30 mii de turiști străini, un lucru care nu reflectă nici pe departe realitatea. Numai prin aeroportul Chișinău trec zilnic peste o mie de călători, toate vămile noastre înregistrează zilnic un număr de peste 12 mii de vizitatori, dintre care 15-20% sunt străini. Pe de o parte, industria turismului din R. Moldova nu este organizată pentru a absorbi acest flux de călători și a-i reflecta în statistică, iar pe de altă parte statistica este preluată fragmentar, de la hoteluri, de la agenții de turism. În final, o țara care prezintă un asemenea număr de turiști nu este văzută în calitate de destinație turistică impunătoare pe piața turistică internațională.
Itinerarii turistice
Pentru a planifica sejurul turiștilor, precum și a tuturor celor ce doresc să cunoască mai multe despre potențialul turistic al Republii Moldova și al municipiului Chișinău, la agențiile de turism precum și la tour-operatorii prestatori de servicii turistice se stabilesc diferite itinerarii turistice cu includerea obiectivelor de importanță națională și care sunt considerate atracții majore pentru turiși. Există itinerarii concentrate doar spre vizitarea obiectivelor capitalei, dar sunt și itinerarii care includ deplasarea turiștilor spre alte regiuni ale țării, pentru a diversifica ofertele turistice.
Un exemplu de itinerar turistic propus de către agențiile de turism pentru perioada desfășurării “Festivalului Vinului” este prezentat în felul următor:
Festivalul vinului
„O tradiție veche moldovenească presupune că atunci cînd vinul nou termiă de fiert , gospodarul casei își invită rudele și prietenii pentru a gusta din acest vin…”
De această tradiție ne ținem și noi, învitîndu-vă să fiți alături de noi la festivalul național "Sărbătoarea Vinului".
1 zi
Preluarea turiștilor de la aeroport Chișinău;
Transfer și cazare la hotel 3 *;
Excursie + ghid, turul panoramic al orașului Chișinău;
Cina la restaurant;
Întoarcere la hotel.
2 zi
Mic dejun la hotel;
Excursie Orheiul Vechi: grote, caverne, valuri, situri, gradiști, necropole, calugări sihastri… Nu sunt doar niște cuvinte din manual de istorie. Toată istoria Moldovei e aici, la Orheiul Vechi – complex muzeistic sub cerul liber;
Excursie la orașul vinicol subteran Mileștii Mici: Strada Cabernet… strada Chardonnay… etc., etc. După care cotim spre Pinot. Încet-încet coborîm la adîncimea de 80 m. Ne plimbăm cu mașina în voie, pe străzile înguste, care au o lungime totală de circa 200 km;
Întoarcere la hotel.
3 zi
Mic dejun hotel;
Participarea la deschiderea festivalului național "Sărbătoarea Vinului";
Parada vinificatorilor;
Excursie la muzeul "Casa parintească". Aici luăm cunoștință cu tradițiile și obiceiurile de odinioară ale moldovenilor. Vom gusta din tradiționalele bucate țărănești, specifice satului Palanca și ceaiurile alese din colecția de flori adunate chiar din gradina casei;
"Călărași – Divin" excursie + degustare recunoscută departe de hotarele Moldovei prin minunatele sale brand-uri. Călărăși, Luceafarul, Stefan Voda, Noroc sînt doar cîteva denumiri pe care le puteți degusta alături de tradiționale bucate alese, servite cu drag, special pentru această ocazie, special pentru Dumneavoastră;
Întoarcere la hotel.
4 zi
Mic dejun hotel;
Excursie la biserica medievală din raionul Căuseni, Biserica este împovărată de vremuri, construită fiind în secolele 17-18. Pereții acoperiți în întregime cu fresca, poartă amprenta anului1763;
Excursie Vinăria "Purcari" – curtea castelului de stil francez,un alt monument extraordinar, numai că poarta amprenta sec.XXI. Purcari este cunoscut în lume prin legendarul vin Negru de Purcari, – elexir Dumnezeesc, despre care, se zice, este servit și la curtea reginei Elizabeta II;
Întoarcere la hotel.
5 zi – plecarea
Tarif persoana €
Prețul include:
Cazare în Double Room 4 nopți /Bed &Breakfast Hotel;
Transfer – aeroport – hotel – aeroport;
Excursii după program;
Cină festivă în prima și ultima seară;
Am încercat să elaborăm alt exemplu de itinerar turistic care poate fi inclus în oferta agențiilor de turism din Chișinău. Itinerarul este organizat pentru 4 zile, ce include vizitarea obiectivelor turistice din capitală, precum și posibilitatea practicării sporturilor, shoping, distracții în cluburile de noapte ale Chișinăului.
Itinerarul turistic ,, Randez-vous la Chișinău"- 4zile/3nopți
Ziua 1:
900-930 – Sosirea în Aeroportul Internațional Chișinău.
930-10°° – Transfer aeroport – hotel.
10°°-10 l5 – Procedura de cazare la hotel.
1020 -1300 – Turul de oraș, cu vizitarea muzeelor capitalei și a bisericilor .
1300-14 00 – Prînzul la restaurantul “La Taifas”.
1400-1700 – Continuarea turului de oraș, cu vizitarea Parlamentului, Primăriei, Catedrala, Clopotnița, Arca de triumf, Teatrul de Operă și Balet, Sala cu Orgă, ș.a.
17°°-1730- Vizitarea bulevardului Ștefan cel Mare, cu magazine și parcuri.
173O-1930 – Asistarea la un concert susținut de artiști ai scenei naționale cu acompanierea orchestrei de muzică populară.
20°° -21°°- Cina la restaurantul ”Basarabia”.
Ziua 2:
900-1000 – Micul dejun la hotel.
1000-14 00- Plecarea spre”Casa Vinului ”. Excursie, degustarea vinurilor.
1430- 15 30- Prînzul la restaurantul ”Roata Vremii ”.
1535-1800- Excursie la Grădina Botanica, Dendrariu, Grădina zoologică.
1800-1900- Shoping. Timp liber.
20°°-21°°- Cina la restaurantul ” Vatra Neamului ” .
Ziua3:
0830-0930 – Micul dejun la hotel.
0930-1030- Plecarea spre Vadul lui Vodă.
1100 -1630- Odihnă pe malul Nistrului, practicarea sporturilor, iachting. Picnic.
1630- 17 l5- Întoarcere la Chișinău.
17 l5-1900- Timp liber.
1900-20°°- Cina la restaurantul ” Dumbrava ”.
21°°- Distracții în clubul de noapte „People” și altele din Chișinău.
Ziua 4:
0900-0930 – Micul dejun la hotel .
0930-1230 – Timp liber de pregătirea pentru plecare .
1230- 1330 – Transfer hotel – aeroport.Decolarea .
Programul turistic “ Randez – vous la Chișinău ”- 4zile/3nopți
Ziua 1 :
900-930 – Sosirea în Aeroportul Internațional Chișinău.
930-10°° – Transfer aeroport – hotel.
10°°-10 l5 – Procedura de cazare la hotel.
1020 -1300 – Turul de oraș, cu vizitarea muzeelor capitalei și a bisericilor. Capitala Republicii Moldova – orașul Chișinău, este supranumit „oraș din piatră albă scăldat de o mare verde”. Din punct de vedere teritorial-administrativ Chișinăul este împărțit în 5 sectoare: Centru, Botanica, Buiucani, Ciocana, Rîșcani. Turul orașului începe din centru. Vom vizita unele muzee ale capitalei care sunt în total 10 la număr.
Muzeul Național de Arte Plastice al Republicii Moldova
La ora actuală în colecția muzeului au intrat peste 33 de mii de obiecte de artă. Aici sunt opere din pictura, grafică, sculptură, arta decorativă din evul mediu pînă în prezent. O atenție deosebită merită acordată colecției iconografilor moldoveni din evul mediu. Icoanele, cărțile și manuscrisele din această perioadă crează un tablou complet despre dinamica creștinismului pe teritoriul Moldovei și rolul acestuia în cultura autohtonă. În muzeu sunt expuse obiecte de artă plastică rusești, evreești și orientale. Astfel în muzeu pot fi găsite opere ale lui I. Ivanov, I. Repin, V. Perov, A. Savrasov, I. Sischin, I. Aivazovschi.
Nu mai putin atractivă este colecția de artă europeană din perioada XVII-XIII – P.Gober, Rembrandt, F. Baucer, P. Gavarni, O Renuar. De asemenea, există o expoziție de artă niponă din seculele XVII-XIX, Kitagava Utamaro, Ando Hirosighe, Utagava Kunisada.
Muzeul Național de Istorie
Muzeul Național de Istorie a fost inaugurat în 1987, în clădirea fostului Liceu regional, care se află în centrul istoric al Chișinăului. În fața lui este plasat monumental lupoaicei române cu Romulus și Remus, o copie exactă a monumentului român. În muzeu sunt 10 Săli de expoziții, dintre care trei acoperite de cupole, constituind o construcție arhitectorală excepțională. Muzeul este separat în cîteva secții, arheologica și antică, medievală, istoria Basarabiei, Istoria Modernă și comori.Muzeul are peste 300 de obiecte de artă, obiecte arhiologice, documente, fotografii, monede, etc.Peste 165 de exponate din muzeu sunt incluse în tezaurul Moldovei.Anual muzeul organizaează peste 15 mii de expoziții tematice, care sunt adevărate evenimente culturale ale orașului. Totodată, muzeul dispune de 5 filiale, memorialul din strada Sciusev, memorialul casa Stamati, Ocnita, Mosia familiei Lazo, satul Piatra, Casa muzeu Carol XII, satul Varnita.
Muzeul literaturii române “M.Cogâlniceanu” dispune de peste 90 de mii de obiecte laice și religioase, cărți (XVI – XXI), manuscrise, obiecte de artă, documente.Majoritatea cărților expuse sunt ediții ale clasicilor românesti, de la Dumitru Cantemir.
Muzeul Național de Arheologie și Etnografie
Prima expoziție în Moldova a fost organizată în 1958 în clădirea Academiei de Științe, În 1977 aproximativ 800 de mii exponate, din care peste 10 mii din fondul de baza au fost stocate în centrul istoric din strada Banulescu Bodoni, clădire proiectată de arhitectorul A. Bernardatti în XIX. Fiecare sală din muzeu este dedicată unei etape istorice de dezvoltare a teritoriului dintre Prut și Nistru: paleolitic, mozolitic, neolitic, bronz și fier. Cea mai puternică impresie o produc panoramele impresoinante construite pentru vizitatori.
Muzeul de Etnografie și Istorie Naturală
Muzeul de etnografie și istorie naturală – este primul în Moldova, creat în 1889 de baronul Stiuardom, pe parcursul secolului XX a devenit un laborator de creație pentru multe personalități remarcante F. Ostermann, S. Miller, F. Porucic, I. Suhova, B. Tarabuhin, M. Pocoara, etc. Clădirea a fost construită în 1905 și este unica clădire în stil oriental din Moldova. Pe parcursul întregii istorii muzeul a păstrat două tendințe de bază – studierea naturii și culturii Moldovei, de aceia a fost numit consecutive Muzeul Național de Istorie Naturală, muzeul regional al Basarabiei, Muzeul Republican pentru studierea plaiului. Muzeul este cunoscut grație bogatelor colecții arhiologice, geologice, paleontologice, zoologice, etnografice și numizmatice. Printre multele mii de exponate poate fi văzut scheletul unui Dinoterium Gigantisimus, precum și depozite arhiologice, covoare basarabene, XIX, etc. Colecțiile muzeului au fost expuse în Europa, America, Asia și Africa.
Casa muzeu A. S. Pușkin
Marele poet rus A. S. Puschin a fost exilat de administrația țaristă din capitala Rusiei pentru trei ani. La 21 septembrie 1820 el a ajuns în Chișinău și a rămas în casa generalului Inzov, unde astăzi se afla muzeul. După trei ani în Basarabia Pușchin a scris prima parte din romanul “Evghenii Oneghin”, “Gavriliada” și alte opere de referință. În Chișinău Pușchin a comunicat cu elita culturală – scriitorul C. Stamati, familia Donici și alți clasici români. În muzeu sunt etalate matriale care au constituit rutina pictorului, gravuri, tablouri, sculpturi, obiecte decorative de la sf. Sec. XVIII – XIX, precum și opere ale poetului scrise în Basarabia.
Casa muzeu A. Sciusev
Muzeul este situat în casa unde a trăit și s-a născut Scusev, autorul proiectelor de reconstrucție a Chișinăului după al doilea război mondial, precum și proiecte ale multor clădiri din afara Republicii. În muzeu sunt lucruri persoanele, fotografii și documente ale arhitecților. Exponatele muzeului sunt o demonstrație a vieții și activității unui alt arhitector moldovean Bernardatti, primul arhitector din Moldova care a creat peste 30 de clădiri de referință din oraș. Cele mai caracteristice clădiri construite după proiectul lui Bernardazzi (o combinare reușită dintre piatră șlefuită și cărămidă) sunt : Biserica Sfînta Teodora de la Sihla și Biserica Sfîntul Pantelemon, pe care le-am propus pentru a le vizita pe parcursul turului de oraș.
1300-14 00 – Prînzul va fi servit la restaurantul “La Taifas”. O locație foarte potrivită pentru a gusta din bucatele naționale moldovenești.
1400-1700 – După prînz vom continua turul de oraș, cu vizitarea Parlamentului, Primăriei capitalei, Catedralei, Clopotniței orașului, Arca de triumf, Teatrul de Operă și Balet, Sala cu Orgă, ș.a
17°°-1730- Traversarea arterei principale a Chișinăului – bulevardul Ștefan cel Mare, vizitarea Pieței Marii Adunări Naționale, clădirea Guvernului, Parlamentului, Universității de Medicină. Oprire la Parcul Ștefan cel Mare, se face o plimbare pe aleea clasicilor literaturii moldovenești, se traversează principalele masive ale orașului – Botanica și Rîșcani.
Arcul de Triumf
Acest monument are cîteva denumiri: “Porțile sfinte”, “Arcul victoriei”, “Arcul de triumf”. Arcul are înălțimea de 13 metri și a fost înălțat în 1840, devenind una din podoabele orașului. Baza arcului este constituită din două treceri pentru pietoni și executată în stil corianf. Partea superioară este decorată în stil clasic. Sub cupole atîrnă un clopot cu o greutate de 6,4 t, iar pe partea frontală este montat un ceas. Destul de curioasă este istoria creării arcii. General-gubernatorul Basarabiei M. Vorontov a solicitat imperatorului rus Nicolai I să toarne un clopot pentru Catedrală, pentru care a fost eliberate peste 1500 de tone de aramă. Țarul a donat în acest scop o parte din tunurile turcești, luate ca trofeu în războiul ruso-turc.
Tunurile se aflau în cetatea Izmail; pentru comoditate clopotul a fost turnat tot acolo de către maestrul Vasilii Losenco din Kiev, venit special pentru aceasta. El a turnat 5 clopote: unul gigant – 400 tone, altul – 200, al treilea – 100, patru – 50 și ultimul de 25 de tone. Între timp contele Vorontov a dispus ca drumurile care uneau Izmailul cu Chișinăul să fie reparate. Clopotele au fost transportate în Chișinău, dar atunci a devenit clar că ferestrele soborului sunt prea mici pentru clopotul gigant.Atunci a apărut ideia construcției unei colpotnițe pentru clopot și un ceas. S-a decis de a construi arca, care ar fi concomitent și clopotniță și arcă de triumf în cinstea victoriilor armatei ruse. Proiectul a fost elaborat de arhitectorul Luca Zauschevici, care a luat ca bază arca de triumf din Roma. Clopotul a fost fixat la 3 august 1839. Ceasul a fost executat în Austria, iar pentru întreținera lui se cheltuiau aproxiamativ 200 ruble anual. Acești bani se ofereau celui mai bun ceasornicar din oraș, care avea onoarea să aibă grijă de ceas.
Catedrala – principala biserică a orașului
Catedrala a fost construită în 1830 –36 din inițiativa Mitropolitului Basarabiei Gavriil Banulescu-Bodoni, după proiectul lui A. Melinicov (1784 – 1854). Confom planului de construcție a Chișinăului, Catedrala și clopotnița au fost plasate în scuarul central, în aceiași linie cu clădirea Mitropoliei situată în partea de Est de la strada principală. Clădirea a fost construită în stil classic rus, cu cvadrifațadă clasică și structură centristă. La cele 4 fațade se alipesc porticuri a cîte șase coloane. Inițial pereții Catedralei erau decorați cu fresce. În iunie 1941 clădirea a fost grav afectată de bombardamente, iar restaurarea ei a început în septembrie a aceluiași an sub conducerea lui G. Cupcea. În decembrie 1942 profesorul I. Ștefănescu și pictorul I. Steriadi, profesor la Academia de pictură din București, au început restaurarea primei părți a picturii murale a Soborului. În noaptea din 22 spre 23 decembrie 1962 la ordinul administrației orașului clopotnița din complexul Catedralei a fost demolată. Catedrala a fost închisă și transformată în centru expozițional al Ministerului de Cultură a URSS. Abia în 1989 –1991 clădirea a fost reîntoarsă bisericii. Iar în 1992 au început lucrările de reconstrucție.
Sala cu Orgă
Îngerul înaripat privește deasupra orașului de la înălțimea acestei clădiri, iar cîte o pereche de lei împietriți stau la intrarea principală și cea din spate. Orice chișinăuean va recunoaște, cu ușurință, din această descriere clădirea Sălii cu Orgă. Clădirea care acum găzduiește Sala cu Orgă (Bulevardul Stefan cel Mare, 126) nu întotdeauna a aparținut muzicii și artei. Mai mult ca atît, ea nici nu a fost proiectată în aceast scop. Începînd cu anul 1903 aici s-au instalat slujitorii bisericii. Inițial, în această clădire, activă așa numită “Casa de împrumut mutual” a preoților – organizație care acorda și repartiza ajutorul financiar slujitorilor bisericii aflați în dificultate, precum și le oferea unele facilități în diferite domenii ale vieții sociale. Însă “Casa de împrumut mutual” nu putea opera cu surse mari, activitatea ei financiară fiind limitată. Astfel, în 1922 Congresul Parohial a luat decizia de a reorganiza “Casa de împrumut mutual” în “Banca slujitorilor bisercicii ortodoxe din Basarabia”. Obținînd acest statut valoros “Casa de împrumut mutual”, iar acum “Banca slujitorilor bisercicii ortodoxe din Basarabia”, si-a dinamizat activitatea, devenind o instituție financiară importantă. Banca deasemenea primea depuneri bănești de la slujitorii bisericești și persoane particulare, reprezentanți ai bisericilor, mănăstirilor și altor instituții bisericești. Beneficiul Băncii era repartizat de către Adunarea Generală a Uniunii slujitorilor bisericești din Basarabia, orientîndu-l în scopuri culturale și filantropice. După cel de al doilea Război Mondial, în urma restaurării clădirii, soarta ei a fost decisă. În acest context e necesar de a menționa acustica ei deosebită care pîna în prezent nu a fost valorificată din plin. Actualmente, în clădirea în care au fost concentrate finanțele Bisericii ortodoxe din Basarabia, funcționează Sala cu Orgă, unică din Chișinău.
173O-1930 – După derularea turului de oraș vizitatorilor li se va oferi posibilitatea de a asista la un concert susținut de artiști ai scenei naționale cu acompanierea orchestrei de muzică populară.
20°° -21°°- Cina va fi servită la restaurantul ”Basarabia”, la fel cu specific național de pregătire a bucatelor.
Ziua 2:
900-1000 – Micul dejun servit la hotel.
1000-14 00- Plecarea spre ”Casa Vinului ”. Excursie, degustarea vinurilor. Acesta este un complex modern ce întrunește 4 săli de degustare specializate: «Crama», «Six Continents», «Via Moldovei», «Divin Club». Aici se programează o excursie prin «Cramă», degustarea a 8 denumiri de vin (vinuri de casă, țuică) gustări reci (brânză de oaie, nuci, salam de casă, murături, mere coapte, fructe uscate).
1430- 15 30- Prînzul la restaurantul ”Roata Vremii ”.
1535-1800- După prînz se preconizează o excursie la Grădina Botanica, Dendrariu, Grădina zoologică.
Gradina Botanica
Gradina Botanica este amplasată în partea de Sud-est a orașului Chișinău, sectorul Botanica și împărțit, aproape în părți egale, de Valea Crucii, pe care cîndva curgea un rîulet, ce își seca apele în arșița lui cuptor. Pe teritoriul Grădinii Botanice se întîlnesc peste 24 tipuri de sol, inclusiv soluri aluviale, cernoziomuri bogate cu un strat de 80-90 cm, pe alocuri la suprafața apar roci a diferitor tipuri de argilă, nisipuri, iar ăn luncă persistă soluri podzolice. Teritoriul Grădinii Botanice este străbătut de pîrăul "Valea Crucii", alimentat din izvoarele de coastă. Prin îndiguirea lui, s-au construit patru rezervoare acvatice, care, aflîndu-se la nivele diferite, formează o cascadă de lacuri. Apele subterane se află la diferite adîncimi între 1,5 – 7,0 m., mlaștini naturale lipsesc. Sub aspectul orografiei, hidrografiei, solului și subsolului este foarte variat, creîndu-se condiții de amplasare și cultivare a unui genofond foarte bogat și variat de plante indigene și exotice. Peisajul teritoriului Grădinii Botanice, reprezintă o enormă semi-cupă, unde sunt expuse, într-o anumită ordine zonele vegetale care în miniatură reprezintă teritoriul Republicii Moldova. La baza proiectării și construcției Grădinii Botanice a fost pus principiul ecologico-sistematic cu amplasarea grupurilor de plante în stil de landșaft, fapt ce facilitează orientarea pe teren în studierea vegetației și corespunde cerințelor compoziționale estetice și exigențelor ecologice ale speciilor de plante.
1800-1900- După sfîrșirea turului de oraș se oderă timp liber pentru shoping. Cumpărarea suvenirilor.
20°°-21°°- Cina la restaurantul ” Vatra Neamului ” .
Ziua3:
0830-0930 – Micul dejun la hotel
0930-1030- Plecarea spre Vadul lui Vodă. Aceasta este o localitate pe malul Nistrului care este amenajată special pentru petrecerea timpului liber ăn sănul naturii și departe de zona urbană. În Vadul-lui-Vodă se respiră cu pieptul plin. Cercetările efectuate în anii postbelici au demonstrat că în Vadul-lui-Vodă concentrația oxigenului în atmosferă este cu 20 la sută mai mare decât în alte zone ale Europei răsăritene, ceea ce-l face asemănător cu aerul din Alpi. Acesta este primul lucru pe care localnicii îl spun cu mândrie turiștilor: „Aerul la noi e ca în Munții Alpi”.
1100 -1630- Odihnă pe malul Nistrului,practicarea sporturilor , iachting. Picnic pe plajă.
1630- 17 l5- Întoarcere la Chișinău.
17 l5-1900- Timp liber
1900-20°°- Cina la restaurantul ” Dumbrava ”
21°°- Distracții în clubul de noapte People și altele din Chișinău.
Ziua 4:
0900-0930 – Micul dejun la hotel
0930-1230 – Timp liber de pregătirea pentru plecare .
1230- 1330 – Transfer hotel – aeroport.Decolarea.
Programul turistic include :
vizitarea obiectivelor turistice din Chișinău ;
participarea la un concert de muzică populară ;
evadarea pentru o zi la Vadul lui Vodă ;
transport la destinație cu microbuzul;
excursii cu ghid ;
plimbare cu șalupa pe Nistru ;
practicarea sporturilor ;
3.4. Direcții de dezvoltare și promovare a turismului în municipiul Chișinău
În linii mari turismul din teritoriul municipiului Chișinău are următoarele tendințe generale:
• municipiul Chișinău este și va rămâne principala destinație turistică a țării un timp îndelungat;
• creșterea numărului de turiști cu circa 6-8% anual;
• concentrarea mare a turiștilor străini în orașul Chișinău în detrimentul suburbiilor și razei de influență;
• creșterea numărului de turiști pe cont propriu și persoanelor la odihnă neorganizată în cazul neamenajării turistice a teritoriului municipiului;
• implementarea standardelor internaționale de calitate în structurile de cazare;
• predominarea turismului emițător față de cel receptor;
• grad scăzut de diversificare a ofertei turistice municipale;
• interesul scăzut al investitorilor locali pentru plasamente investiționale în zona suburbană.
Exploatarea cartierelor și străzilor din zona istorică a orașului în scopuri turistice este posibilă prin:
• amenajarea traseelor pietonale pe anumite străzi cu personalitate (ex: str.Mateevici cu primul Parlament al Moldovei, casele politicienilor de vază de la înc. sec XX, universități, intrarea în parcul Valea Morilor etc.);
• stabilirea oficiilor centrale ale agențiilor de turism și unor firme cu renume (cu condiția amplasării parcărilor în interiorul cartierelor);
• dezvoltarea unei rețele de restaurante, cafenele sau taverne cu respectarea elementelor din stilurile clădirilor istorice;
• crearea unor centre de agrement prin raționalizarea utilizării terenurilor în cartierele
istorice;
• dezvoltarea unor artere pietonale;
• ecologizarea spațiilor industriale sau evacuarea acestora din centrul istoric [12, 10, 37] .
Un alt punct important pentru dezvoltarea turismului constă în optimizarea capacităților unei țări de a fi ospitalieră, deoarece turismul este industria care scoate bani din ospitalitate. Fiecare țară are o serie de vizitatori – de la turiști simpli, la delegații și oameni de afaceri, care vin să investească și au nevoie de niște oportunități pentru a cunoaște țara în care vor să investească, au nevoie de un anumit confort pentru a-și petrece timpul în afara orelor de muncă. În țara noastră, însă, acest lucru este dezorganizat. Din acest motiv, un număr foarte mare de beneficii sunt ratate. Un exemplu elocvent ar putea fi suprafețele aflate în proximitatea municipiului Chișinău ce nu sunt valorificate. În această regiune se găsesc cel puțin 20 de locuri comparabile cu cel de la Vadul lui Vodă, unde vin cel puțin jumătate de milion de vizitatori în perioada estivală și care lasă acolo, numai din cazări, circa 5 mil. euro. Este o cifră comparabilă cu cea pe care o lasă moldovenii care pleacă la mare în Bulgaria sau Ucraina.
Cea mai eficientă modalitate de a influența decizia de cumpărare a consumatorului turistic este de a-l ajuta să raționalizeze alegerea sa, grație acțiunilor promoționale eficiente. Din motivul particularităților produsului turistic, condiționate de diversificarea vastă a lor, activitatea de informare turistică este importanță, pentru că contribuie la crearea, promovarea și consolidarea imaginii țării și a produsului turistic oferit,stimulează și atrage cererea turistică și intensifică consumul turistic. În acest context, în prezent nu poate fi eliminată o astfel de activitate ca oferirea unor informații sau consultații către clienți. Turiștii tind să fie bine informați, consultînd diferite surse înainte de călătorie. O cerință de bază a turiștilor este posesia informației despre destinația turistică selectată, despre atractivitățile locului ales, căile de acces, produsele și serviciile turistice. Lipsa informației sau accesul limitat la aceasta determină turiștii să renunțe la vizită. În țara noastră multe structuri ale industriei turistice, cum sunt unitățile de cazare, unitățile de restaurare și agrement, transporturi nu produc material informațional elementar, deficiențele sînt din motivul posibilităților financiare limitate, precum și lipsa rețelelor eficiente de distribuție și promovare. Calitatea scăzută a informării și promovării privind destinațiile turistice ale țării constituie un factor decisiv care împiedică dezvoltarea turismului [11, 12] .
În vederea cuceririi pieței turistice și pentru valorificarea ofertei pentru turism de agrement, propunem aplicarea strategiei promoționale ofensive, care se va axa prioritar pe următoarele direcții, după cum urmează:
1. Publicitatea: prestatorii serviciilor turistice ar putea opta preponderent pentru publicitatea prin mijloacele accesibile după preț, în special prin Internet, publicitatea televizată (promovează turismul de masă), publicitatea radiofonică (propune vacanțe adaptabile țintelor alese) destinate consumatorilor turistici și în publicații turistice comerciale (ziare, reviste) destinate operatorilor turistici etc., e rațional de utilizat informații laconice convingătoare, cu specificarea elementelor principale, cum ar fi prețuri, serviciile prestate.
2. Inițierea acțiunilor de facilitare a accesului turiștilor (semnalizări, înscripționări etc.) .
3. Instalarea afisajului stradal (panourilor publicitare), ca suport publicitar eficient adresat marelui public, plasat în zone cu consumatori potențiali de servicii turistice, inclusiv pe mijloace de transport.
4. Editarea cataloagelor, pliantelor, broșurilor, prospectelor, agendelor și calendarelor, mapelor etc.- drept suporturi publicitare eficiente de prezentare a produsului turistic, distribuirea lor către agențiile turistice, unitățile de cazare, restaurare și agrement, precum și consumatorilor turistici. Este important de atenționat, că cheltuielile de realizare a acestor suporturi publicitare sînt mari, dar necesitatea elaborării și distribuirii lor este evidentă, cu scopul informării potențialilor turiști cu specificul ofertei turistice a țării de referință.
În concluzie subliniem, că publicitatea se orientează spre consumatori turistici printr-o informare amplă, precisă și detaliată, susținută de argumente psihologice întrucît,în turism se vînd imagini, evenimente, atmosfera istorică și culturală și, de aceea, în jurul produsului turistic urmează să fie creată o atitudine și afectivitate specifică, care să-l diferențieze de celelalte produse, acordîndu-i plus valoare și semnificație necesară.
5. Promovarea vînzărilor orientată atît spre cerere, cît și spre membrii canalului de distribuție, acordînd unele înlesniri care duc la o ieftenire a produsului turistic, făcîndu-l accesibil segmentelor cu venituri modeste, astfel stimulînd cererea turistică internă și intensificînd consumul turistic, ceea ce contribuie la dezvoltarea turismului intern și consolidarea imaginii țării. La crearea imaginii produsului turistic al Republicii Moldova urmează să contribuie și canalele de distribuție, care pot influiența decizia de cumpărare a consumatorului prin intermediul surselor de informare comerciale, acești intermediari sînt considerați de consumatori drept experți, capabili să ofere informații ample, complete, actuale, veridice și detaliate. Relațiile publice directe cu publicul și prin intermediul presei, crează atmosfera de cunoaștere, înțelegere, un raport stabil și permanent atît pe plan informațional, cît și pe planul încrederii. Propunem următoarele mijloace de realizare:
pregătirea materialului audio-vizual (filme, vederi video, slaiduri), care pot fi utilizate la conferințe și seminare specializate în domeniul turistic etc.;
participarea la expoziții de turism naționale și internaționale;
participarea în cadrul conferințelor de presă, evenimentelor speciale asociate cu implicarea în sponsorizări și donații;
organizarea de work-shopuri pe destinații turistice ale țării, organizarea de vizite de informare pentru presa de specialitate.
6. Înființarea centrelor de informare turistică permanente (oficii sau birouri de informare turistică) și ocazionale (standuri, saloane, expoziții) în Chișinău. Este necesară inițierea campaniilor publicitare pe imaginea turistică a Republicii Moldova, în general, și pe produse specifice, în particular, promovarea serviciilor turistice și a site-urilor pe Internet pentru fiecare zonă în parte, cu toate informațiile necesare asupra destinației turistice selectate, atractivitățile locului ales, căile de acces, produsele și serviciile turistice oferite.
În municipiul Chișinău se difuzează un număr important de publicații, emisiuni radio și TV, inclusiv locale. Totodată trebuie de remarcat interesul scăzut al presei față de patrimoniul turistic și oportunitățile afacerilor de turism în municipiul Chișinău. Acestea se rezumă la prezentarea unor știri privind activitatea Ministerului Culturii și Turismului, prezentarea datelor statistice sezonier privind fluxurile turistice, impresii de călătorii. Mai avansat propune informații din domeniu revista „Turism și odihnă”, dar fiind o publicație a ANAT, aceasta se difuzează doar la agenții economici de turism. Nu există nici o emisiune de analiză a sectorului turistic.Principalele acțiuni de mediatizare a turismului în municipiul Chișinău se desfășoară de 2 ori pe an, unde cetățenii și oaspeții capitalei cunosc în deaproape oferta turistică a destinațiilor naționale, inclusiv din municipiu:
• Expoziția „Turism, odihnă, sport”, realizată anual la SA Moldexpo.
• Festivalul Vinului, anual în Piața Marii Adunări Naționale a orașului Chișinău.
Pe teritoriul municipiului Chișinău nu sunt puncte de informare a turiștilor care să lucreze eficient, și nici linie disponibilă de telefon pentru informarea călătorilor (exemplu în alte capitale numărul de telefon – 900).
Aceste direcții de dezvoltare și de promovare a turismului în municipiul Chișinău sunt realizabile în viitorul apropiat, avînd drept suport o legislație ce reglementează activitatea turismului, organizații ce coordonează orice domeniu turistic și investiții orientate în dezvoltarea sectorului de agrement. Turismul în municipiul Chișinău se află în faza de relansare și aceasta se explică prin interesul deosebit al investitorilor străini pentru acest domeniu de activitate care este la etapa actuală un sector încă neconcurențial. Municipiul Chișinău tinde să ajungă un oraș turistic recunoscut pe plan internațional, prin promovarea lui activă și prin oferirea serviciilor competitive din punctul de vedere al calității.
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI :
Investigațiile efectuate ne permit să concluzionăm:
1. În situația deficitului de timp liber și a veniturilor relativ modeste, cererea pentru turism la distanțe mari și în condiții de confort înalt este relativ redusă. În acest sens, turismul de agrement intern devine o ofertă atractivă pentru turiștii autohtoni. Turismul de agrement în Republica Moldova este subapreciat comparativ cu turismul de agrement pe plan internațional, mai bine conturat și organizat, este specific cererii turistice de masă, o caracteristică generală a secolului curent.
2. Direcțiile de promovare aplicate la faza decizională de implementere a strategiei de marketing include o serie de instrumente specifice: Produsul, Plasamentul, Prețul, Promovarea și Personalul, mai este numită și “regula celor 5 “P” al mixului de marketing turistic” ce determină direcțiile de dezvoltare și promovare a destinațiilor turistice.
3. Cercetările de ultimă oră, denotă că turismul de agrement are un impact considerabil asupra economiilor, societăților și culturilor diferitelor țări de referință. O consecință esențială a dezvoltării agrementului intern o reprezintă atragerea excedentului de forță de muncă din alte sectoare și, implicit, atenuarea șomajului, valorificîndu-se astfel rolul acestuia în economia națională. Pe lîngă impactul economic, turismul de agrement are și o profundă semnificație socio-culturală, efectele sale fiind resimțite pe diferite planuri: consumul, utilizarea timpului liber, instruirea și educația populației țării de referință, ridicării calității mediului înconjurător, conservarea tradițiilor și culturilor locale, contribuind, în același timp, la intensificarea toleranței și înțelegerii turistice. Importanța economică și socială a turismului de agrement,contribuția acestuia la cresterea calității vieții denotă actualitatea cercetării și necesitatea promovării sectorului turistic dat.
4. În Republica Moldova turismul de agrement se află la începutul afirmării sale ca sector al economiei naționale. Perioada respectivă se caracterizează prin tendința de devansare a numărului de plecări raportat la numărul de sosiri ale vizitatorilor în țară. Analiza circulației turiștilor și excursioniștilor participanți la acțiuni turistice interne denotă o creștere accentuată a ritmului mediu cu aproximativ 37% în perioada anilor 1999-2007.
5. În sfera consumului de servicii, la general, și a celor turistice, în particular, segmentarea pieței este un instrument obligatoriu pentru atenuarea efectelor inseparabilității cererii turistice exprimate prin conflictele posibile dintre consumatorii cu diferite caractere și așteptări, care consumă simultan aceleași servicii turistice. În vederea simplificării operațiunilor de identificare și dimensionare a cererii și ofertei de servicii turistice, de concepere a strategiilor mixului de marketing, precum și de eficientizare a cercetărilor de marketing în domeniu, este recomandată realizarea segmentării pieței, pentru evitarea conflictelor între segmente și pentru o conceptualizare eficientă a produsului turistic.
6. Realizarea analizei SWOT a situației turismului intern în municipiul Chișinău a permis identificarea următoarelor avantaje și oportunități de dezvoltare a turismului de agrement:
• Municipiul Chișinău reprezintă cea mai importantă destinație turistică a țării; există importante destinații turistice în raza de influență; facilități de organizare a agrementului; clima temperată este favorabilă practicării turismului de agrement pe parcursul anului; factorii naturali și resursele minerale sunt recomandate în cura balneară; diversitatea produselor agroalimentare ecologic pure și calitatea bună a gustărilor și a băuturilor propuse la prețuri accesibile; dispune de patrimoniu cultural-istoric atractiv (circa 977 monumente amplasate în intravialul urban; 32 de obiecte de cult în localitățile suburbane ale municipiului); există un numărul relativ mare a locurilor de cazare; varietatea folclorului, tradițiilor și evenimentelor pe parcursul anului crează atractivitate pentru turiști; diversificarea motivațiilor și preferințelor turiștilor; se observă o creșterea rapidă a cererii pe piața turistică a țării etc.
Cu toate acestea există un șir de deficiențe și constrîngeri, de diversă natură, care creează împedimente în dezvoltarea turismului de agrement în Chișinău:
• Nu există o diversitate a produsului turistic oferit; infrastructura învechită; prezentarea superficială a atracțiilor culturale; lipsa rețelei naționale de centre de informare și promovare a turismului; se constată accesul redus la informație (însemne pe drumuri, panouri stradale etc.); calitatea relativ joasă a deservirii în prestarea serviciilor turistice; influența negativă a factorilor de natură socio-economică (fonduri insuficiente pentru promovarea turismului de agrement, reducerea puterii de cumpărare a populației, care afectează cererea de servicii turistice etc.); zona periurbană se prezintă cu un potențial relativ limitat și cu dotări turistice modeste; gradul redus de împădurire a municipiului; birocrație în ceea ce privește accesul turiștilor spre Republica Moldova și municipiul Chișinău; reorientarea părții majore a cererii turistice interne către destinații turistice externe etc.
În baza concluziilor ce rezultă din conținutul tezei potem evidenția următoarele recomandări:
1. modernizarea infrastructurii tehnice (căi de comunicație, energie electrică, căldură, apă etc), precum și a unităților de cazare, de alimentație publică, transport, în ceea ce privește diversitatea, specificul, capacitatea și, nu în ultimul rînd, calitatea, care pot fi utilizate atît de populația locală, cît și de turiștii interni și străini;
2. constituirea, diversificarea, dezvoltarea și modernizarea bazei tehnico-materiale a ofertei turistice, precum și adaptarea ei la anumite segmente ale pieței turistice, ținînd cont de aria cererii turistice, precum și de direcționarea ei;
3. amplasarea adecvată și uniformă a unităților de cazare și de alimentație publică pe teritoriul suburbiilor, luînd în considerare potențialul turistic disponibil și aria cererii turistice;
4. creșterea ponderii serviciilor suplimentare în totalul serviciilor turistice prestate, rolul cărora sporește vizibil atît prin individualizarea ofertei turistice, cît și prin crearea produselor turistice specifice fiecărui segment de piață;
5. dezvoltarea și diversificarea serviciilor de agrement specifice diferitor motivații turistice.
6. strategiile de produs trebuie să abordeze o politică de dezvoltare a ofertei turistice în paralel cu îmbunatățirea celei existente. În situația în care oferta turistică este relativ rigidă, pachetul de servicii, combinația formelor de turism, precum și activitățile de animație (agrement, distracții, excursii ect.) pot fi adaptate și îmbunătățite conform exigențelor manifestate de segmentul țintă, crescînd ponderea serviciilor suplimentare în totalul serviciilor turistice prestate. În acest sens, recomandăm strategia de diversificare și de flexibilitate a produsului turistic, care să satisfacă nevoile fiecărui consumator, ținînd cont de individualizarea ofertei turistice.
7. În vederea intensificării dezvoltării turismului de agrement și pentru valorificarea eficientă a ofertei de agrement turistic, propunem aplicarea strategiei promoționale ofensive, care se va axa pe o gamă vastă de mijloace promoționale. O condiție inerentă în realizarea obiectivelor de piață este asigurarea accesibilității informației pe tot parcursul sejurului. Informația trebuie să susțină realizarea principiului flexibilității produsului turistic intern, să ofere ghidaj în alegerea obiectivelor turistice, în funcție de interese motivaționale, să asigure orientarea în spațiu și acces la produsele turistice, să contribuie la dezvoltarea relațiilor de fidelitate.
8. Pentru a putea face față exigențelor unui turism de calitate și în vederea fidelizării turiștilor, se impune organizarea unui proces adecvat de instruire și training al personalului care activează în sectorul turistic și nu deține calificarea necesară. În acest context, este nevoie de asigurarea necesarului de personal, conform evoluției previzibile a fluxurilor turistice, distribuirea lui în zone suburbane care prezintă interes sporit pentru consumatori, precum și pregatirea și perfectionarea profesională a forței de muncă încadrate în prestarea serviciilor turistice auxiliare.
Bibliografia:
Legi:
1. Concepția dezvoltării turismului în Republica Moldova/ Hotărârea de Guvern Nr.912 din 8-10-1997//Monitorul Oficial al Republicii Moldova. – 1997. – Nr. 74- 75. – (13 noiemb.).
2. Legea turismului a Republicii Moldova / Nr. 798-XIV din 11-02- 2000//Monitorul Oficial al Republicii Moldova. – 2000. – Nr. 54-56. – (12 mai).
3. Hotărâre cu privire la crearea Agenției Naționale de Turism / Hotărârea de Guvern Nr. 872 din 22-08-2000// Monitorul Oficial al Republicii Moldova. – 2000. – Nr. 109-111. – (31 aug.).
4. Criterii pentru acordarea licenței de turism / Ordin ANT 28-05- 2001// Monitorul Oficial al Republicii Moldova. – 2001. – Nr. 59-61. – (7 iulie).
5. Legea privind Fondul pentru promovarea și dezvoltarea turismului
6. Ordin cu privire la aprobarea și punerea în aplicare a Nomenclatorului funcțiilor în
domeniul turismului, Criteriilor pentru acordarea brevetului de turism și Regulamentului cu privire la brevetarea activității turistice / Ordin ANT Nr. 51 din 1-11-2001// Monitorul Oficial al Republicii Moldova. – 2001. – Nr. 133-135.– (8 noiemb.).
7. Despre aprobarea Regulilor de organizare a preparării și comercializării produselor și prestării serviciilor în alimentația publică și a Regulamentului de clasificare a întreprinderilor de alimentație publică pe categorii de încadrare după nivelul de servire./ Hotărârea de Guvern Nr. 770 din 17-11-95//Monitorul Oficial al Republicii Moldova. – 1996. – Nr. 17-18/112. – (21 martie).
8. Legea privind ocrotirea monumentelor / Nr. 1530-XII din 22-06-93// Monitorul Oficial al Republicii Moldova. – 1994. – Nr. 1/3. – (30 ianuarie).
9. Legea privind protecția mediului înconjurător / Nr. 1515-XII din 16-10-93 13. Legea cu privire la resursele naturale / Nr. 1102-XIII din 06-02-97
10. Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat/ Nr. 1539-XIII din 25-02-98
Monografii:
11. Adăscăliței V., Tehnici promoționale fundamentate, Ed.Universit. , Brașov, 1996
12. Belostecinic Gr., Concurență, marketing, competitivitate, Chișinău, 1999
13. Berbecaru I., Strategia promoțională în turism, Ed.Sport-Turism, București, 1976
14. Blyhte J., Comportamentul consumatorului, Ed. Teora, București, 1998
15. Bran, Florina. Economia turismului și mediul înconjurător/ Florina Bran, Dumitru Marin, Tamara Simon. – București: Editura Economică, 1998. – 247p
16. Cetină Iu., Marketingul competitiv în sectorul serviciilor, București, 2001
17. Cătoiu I.,Cercetări de marketing – probleme și studii de caz, Ed. Uranus, București, 1997
18. Cătoiu I., Teodorescu N., Comportamentul consumatorului. Teorie și practică, Ed. Economică, București, 1997
19. Cosmescu, Ioan. Turismul./Ioan Cosmescu. – București: Editura Economica, 1998. – 280p.
20. Cristireanu, Cristian. Economia și politica turismului internațional/ Cristian Cristireanu. – București: Ed.Abeona, 1992. – 237p.
21. Cristireanu, Cristian. Neacșu N., Băltărețu A. Turism internațional. Studii de caz.Legislație/ Cristian Cristireanu, Nicolae Neacșu, Andrei Băltărețu. – București: Editura “Oscar Print”, 2002. – 246p.
21. Eremia, A. “Chișinăul în vîltoarea secolelor”, //Cugetul, Chisinau 2000 p. 23-32
22. Glăvan, Vasile. Resursele turistice pe Terra./Vasile Glăvan. – București: Editura Economica, 2000. – 344 p.
23. Glăvan, Vasile. Geografia turismului/ Vasile Glăvan. – București: Editura Fundației „România de Mâine”, 2005. – 336 p.
24. Monumente de istorie și cultură din Republica Moldova / Nicolae Demcenco, I. Hâncu (ș.a.). – Chișinău: Știința, 1994. – 189p.
25. Nistoreanu, Puiu. Management în turism./Puiu Nistoreanu. – București: Editura ASE, 2002. – 284p.
26. Olteanu V., Cetină I., Marketingul serviciilor, Ed.Marketer , București, 1992
27. Paper presented at the WTO International Conference on Youth Tourism, New Delhi, India.
28. Stăncioiu, Aurelia-Felicia. Dicționar de terminologie turistică/ Aurelia-Felicia Stăncioiu. – București: Ed.Economica, 1999. – 245p.
29. Stănciulescu, Gabriela. Dicționar poliglot explicativ de termeni utilizați în turism/ Gabriela Stănculescu, Nicolae Lupu, Gabriela Țigu. – București: Ed. All Educational, 1998. – 327p.
30. Stănciulescu G., Managementul turismului durabil în centrele urbane, București, 2004
31. Stănciulescu G., Tehnica operațiunilor de turism, Ed. Educational, București,1998
32. Turcov, Elena. Coordonarea turismului./Elena Turcov. – Chișinău:. Editura ASEM, 2006. – 208 p
33. Moldova Turistică (revistă în rom., rus., engl.)./Agenția Națională de Turism a RM, PNUD-Moldova. – Chișinău, 2002. – 22 p.
34. Platon, Nicolae. Managementul dezvoltării durabile a turismului în Moldova.// Analele ASEM. – Chișinău. – Vol.2. – 2004. – P.192-203
35. Platon, Nicolae. Conținutul și caracteristicile serviciilor turistice.//Economica. Revista științifico-didactică. – Chișinău: Editura ASEM, 2001. – P.62-64
36. Turcov, Elena. Tendințe în dezvoltarea turismului în Republica Moldova.// Seminar internațional. Investițiile străine directe și dezvoltarea economiilor naționale. Universitatea Spiru Haret. – Brașov, România, 13-15 septembrie 2005.
37. Turcov, Elena. Problemele dezvoltării turismului în Republica Moldova.// Conferința Internațională „Dezvoltarea turismului la începutul sec. XXI”. – Chișinău: Editura ULIM, 2005 (27 septembrie)
38. Turcov, Elena. Evaluarea turismului pe plan global.//Analele ASEM. – Chișinău: Editura ASEM, 2006
Surse Internet:
39. www.turism.md
40. www.statistica.md
41. www.monument.md
42. www.world-tourism.org
43. www.antrec.md
ANEXE
Anexa1
Unitățile de cazare turistică din municipiul Chișinău:
Budapest – Chișinău, Timiș 19 tel. (+ 373 22) 24 51 23; 92 43 31;
Club Royal Park Hotel ***** – Chișinău, Trandafirilor 6/2 tel. 57 40 84
Codru Hotel **** – Chișinău, 31 August 1989 127 tel. (+373 22) 20 81 04
Flowers Hotel**** – Chișinău, Anestiade 7 tel. (+ 373 22) 26 02 02
Gloria Hotel – Chișinău, Petrăriei 9/1 tel. (+373 22) 44 76 25
IT-Relax – Chișinău, 31 August 1989 tel. (+ 373) 41 78 21; 41 77 80
Jolly Alon Hotel **** – Chișinău, M. Cebotari 37 tel. (+373 22) 23 22 33
Leogrand Hotel & Convention Center – Mitr. Varlaam 77 tel. 201 201
Luna Hotel*** – Chișinău, Petru Movilă 4 tel. (+ 372 22) 23 35 23
Mini 2 – Chișinău, Pușkin 47/1 tel. (+373 22) 22 95 21
Mini 3 – Chișinău, Poamei 17 tel. (+373 22) 55 00 31
Nobil Club Hotel **** – Chișinău, Ștefan cel Mare 132 tel. 22 85 80
Vila Iris*** – Chișinău, Dacia bd. 49/10 tel. (+ 373 22) 56 99 77
Villa Fortuna – Chișinău, Buiucani 13a tel. (+373 22) 75 54 54
Villa Natali*** – Chișinău, Sfatul Țării 15 tel. (+ 373 22) 23 36 63
VisPas Hotel **** – Chișinău, Lăpușneanu 26 tel. (+ 373 22) 24 21 29
Art Rustic Hotel – Chișinău, Hașdeu 79/1 tel. (+ 373 22) 23-41-59
Chisinau Hotel – Chișinău, Negruzzi bd. 7 tel. (+373 22) 57 85 01
Cosmos Hotel *** – Chișinău, Negruzzi bd. 2 tel. (+ 373 22) 54 27 70
Dacia Hotel **** – Chișinău, 31 August 1989 135 tel. (+ 373 22) 23 22 51
Hotel "Vila Verde" – Chișinău, Grenoble 110 tel. (+373 22) 28 80 03
Jazz Hotel*** – Chișinău, Vlaicu Pîrcălab 72 tel. (+ 373 22) 21 26 26
Malini Hotel – Chișinău, Arheolog Ion Suruceanu 17/2 tel. 28 62 66
Mesogios – Chișinău, Armeană 23 tel. (+373 22) 27 84 56, 27 84 98
Passepartout Hotel – Chișinău, Kogîlniceanu 62 tel. (+ 373 ) 27 94 82
Stella de lux / hotel – Chișinău, Bulgară 26 tel. (+373 22) 26 02 50
Turist Hotel ** – Chișinău, Renașterii bd. 13 tel. (+ 373 22) 22 06 37
Zarea Hotel – Chișinău, Anton Pann 4 tel. (+ 373 22) 22 76 25, 22 76 29
Zimbru Hotel *** – Chișinău, Dacia bd. 45 tel. /+373 22/ 20 08 95
Anexa 2
Unitățile de alimentație din municipiul Chișinău:
Restaurante, Baruri:
BoozTime – 117, 31 August str.
Cherry Cafe – 44, Albisoara str.
Cocktail Bar Avenue 12 – 12, Kiev str.
Deja-Vu cocktail-bar – 67, Bucuresti str.
Nostalgie cocktail-bar – 1/2, Moscovei bd.
Penthouse Cafe – 103/2, Stefan cel Mare bd.
V.I.P. Party Club "One thousand and one night" – 7, Kiev str.
Restaurante, Cafenele și Baruri:
Alaverdy – 1/2, Moscovei bd.
Beermania – 83, Alexandru cel Bun bd.
Big Deal – 69-A, Mitropolit Varlaam str.
Capitolis – 78, Mitropolit Varlaam str.
Coliseum – 39/1, Petru Rares str.
Dublin Irish Pub – 27, Bulgara str.
El Paso – 10, Armeneasca str.
Golonca – 1/1, Dimo str.
Green Hills Magic – 78, 31 August str.
Grill House – 24, Armeneasca str.
Hutoroc – 68, Vasile Alecsandri str.
La Boucherie – 1, Cogalniceanu str.
La Roma – 40/1, Albisoara str.
La Taifas – 67, Bucuresti str.
Leonardo da Vinci – 32, Pushkin str.
Metaxa – Greek Restaurant – 23, Decebal bd.
Nori – 32, Pushkin str.
Valentin & Valentina – 8, Vasile Alecsandri str.
Pizzerii și Fast Food:
Andy's pizza – 169, Stefan cel Mare bd.
A'Pizza – 3, Stefan cel Mare bd.
Bistro Funny – 113/1, 31 August str.
McDonald's – 134/1, Stefan cel Mare bd.
Napolis Pizza – 6, Renasterii bd.
Pizza Magic – 1/1, Neaga str.
Pizza Palermo – 22/1, Decebal bd.
Pizza Regal – 20/1, Banulescu-Bodoni bd.
Pizzeria Pizza de Italia – 21, Renasterii bd.
Pizzeria Villa Pizza – 12, Pushkin str.
Anexa 3
Posibilități de agrement în Chișinău:
Muzee:
Muzeul de Arheologie și Etnografie – 35, Bănulescu-Bodoni.
Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală – 82, Kogîlniceanu str.
Muzeul Național de Istorie a Moldovei – 121-A, 31 August str.
Muzeul Național de Arte Plastice – 115, 31 August str.
Casa-muzeu "A.S. Pușkin" – 19, Anton Pann str.
Casa muzeu “A. Sciusev” – str. Șciusev, nr.77
Muzeul Armatei – str. Tighina
Muzeul de Istorie a Orașului Chișinău – str. Mateevici 60-A
Muzeul Pedagogic Republican – str. Kogîlniceanu 60
Muzeul Satului – str. București 83
Teatre și săli de spectacole:
Filarmonica Națională – Mitropolit Varlaam 78
Ginta Latină – Sfatul Țării 18
Palatul Național – Pușkin 21
Palatul Republicii – Mesager 16
Sala cu Orgă – Stefan cel Mare 81
Teatrul "Eugene Ionesco" – Sfatul Țării 18
Teatrul Dramatic Rus de Stat "A.P. Cehov" – Vlaicu Pîrcăla 75
Teatrul Municipal "Satiricus Ion Luca Caragiale" – Eminescu 55
Teatrul Național "Mihai Eminescu" – Stefan cel Mare 79
Teatrul Național de Operă și Balet – Stefan cel Mare 152
Teatrul Republican "Luceafărul" – Veronica Micle 7
Teatrul Republican de papusi "Licurici" – 31 August 1989 121
Teatrul-studio or. Chișinău "Pe strada Trandafirilor" – Cuza Vodă 19/3
Teatrul “Alexei Mateevici”- Str. Sciusev, 93
Teatrul municipal de păpuși “Guguță”- Str Maria Drăgan, 1
Teatrul republican “Licurici” – str. Bucuresti,68
Teatrul epic și etnofolcloric “Ion Creangă”- Str. Ghioceilor, 1
Circuri:
Circul din Chișinău- bd. Renașterii 33
Galerii de artă:
"Expozitia Uniunii Artiștilor Plastici "Constantin Brîncuși"- bd. Ștefan cel Mare și Sfînt, 3
Art Salon "ALEXANDER"- str. Bănulescu Bodoni, 41
Artum Art Gallery- str. Mitropolit Varlaam 77
Galeria "Holti"- str. Columna, 128
Galeria "L"- str. București, 64
Cinematografe:
"Alliance Fransaise" (filme în limba franceză)- str. Sfatul Țării, 18 (et.3)
"Cumulus" cinema-club- str. Bănulescu-Bodoni, 8/1
Cinematograful "Odeon"- str. Mihai Eminescu, 55
Cinematograful "Patria-Centru"- bd. Ștefan cel Mare, 103
Cinematograful "Patria-Lukoil"- str. Studenților, 7/5
Cinematogrful "Patria-Flacara"- str. Ion Creangă 49
Moldcinema- șos. Muncești, 171
Cluburi de Bowling, Centre de Agrement:
Cosmic Bowling – 32, Pushkin str.
ICE bowling – 7/5, Studentilor str.
Plaza Clubz – 3, Brincusi str.
Game World – 2/4, Negruzzi bd.
Lukoil Center – 7/5, Studentilor str.
Razgulyaeff – 120, Burebista str.
Cluburi de Bowling, Centre de agrement, Casinouri:
"Broadway" Casino – 23, Decebal bd.
Cosmos Casino – 2, Negruzzi bd.
"Fortus" Casino – 11, Renasterii bd.
Napoleon Casino – 32, Pushkin str.
National Casino – 2, Stefan cel Mare bd.
Rio Casino – 7/5, Studentilor str.
Cluburi de Noapte:
44 – 44, Albisoara str.
Caligula – 2/4, Negruzzi bd.
City Club – 117, 31 August str.
Club "Flamingo" – 23, Tabacaria Veche str.
Club Z – 15, Zelinski str.
Dance Planet – 33/1, Renasterii bd.
Decadance Club – 40/1, Albisoara str.
Drive – 109, Calea Orheiului str.
Military Pub – 7, Kiev str.
People Club – 2/4, Negruzzi bd.
Red Club – 84/3, 3rd floor, Ismail str.
Star Track – 7, Kiev str.
Studio Club – 66, Bucuresti str.
Anexa 4
Obiective turistice din municipiul Chișinău – imagini
Muzeul Național de Etnografie din Chișinău
Biserica Sf.Pantelimon 1891
Parcul Ștefan cel Mare și Sfînt
Parcul "Valea Trandafirilor"
Sărbătoarea Națională a Vinului
Sărbătoarea Națională a Vinului
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Agrementul Turistic Parte Componenta a Ofertei Turistice (ID: 168108)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.