Locul Si Rolul Jocurilor Olimpice In Turismul Mondial

PLANUL LUCRĂRII

TURISMUL. PRODUSUL TURISTIC

CONCEPTUL DE TURISM. DEFINITII

PRODUSUL TURISTIC

MOTIVATIA PARTICIPARII LA JOCURILE OLIMPICE

JOCURILE OLIMPICE

SCURT ISTORIC AL EVENIMENTELOR OLIMPICE

JOCURILE OLIMPICE ANTICE

JOCURILE OLIMPICE MODERNE

COMITETUL INTERNATIONAL OLIMPIC

INFLUENTA JOCURILOR OLIMPICE ASUPRA DEZVOLTARII TURISMULUI MONDIAL

JOCURILE OLIMPICE BARCELONA 1992

JOCURILE OLIMPICE ATLANTA 1996

JOCURILE OLIMPICE SYDNEY 2000

JOCURILE OLIMPICE ATENA 2004

JOCURILE OLIMPICE BEIJING 2008

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL I

TURISMUL. PRODUSUL TURISTIC

Conceptul de turism. Definiții

Termenul turism își are originile lingvistice în semnificațiile următoarelor cuvinte latine: “tornare” – a se întoarce și “tornus” – mișcare circulară care nu presupune schimbarea rezidenței. Limbile europene moderne au reținut termenul din franțuzescul “tour” care înseamnă călătorie în circuit, deci cu revenirea la punctul de plecare, semnificație care stă la baza cuvintelor “tourisme” – la francezi, “tourismo” – la italieni, “tourismus” – la germani, “tourism” – la englezi sau “turism” – la români.

Ca orice activitate în plină evoluție și afirmare, turismul a fost obiect de cercetare pentru numeroși specialiști, care o dată cu semnalarea lui ca fenomen, au îmcercat să-i stabilească dimensiunile în timp și spațiu și conținutul, adică să-l definească.

În 1905, R. Guyer-Freuler arăta că “turismul, în sensul modern al cuvântului, este un fenomen al timpurilor noastre, bazat pe creșterea necesității de refacere a sănătății și schimbarea mediului de viață, pe nașterea și dezvoltarea sentimentului de receptivitate pentru frumusețile naturii”.

Profesorul elvețian W. Hunziker a elaborat, în 1940 o definiție a turismului, acceptată pe plan mondial: “Turismul este ansamblul de relații și fenomene care rezultă din deplasarea și sejurul persoanelor în afara domiciliului lor, atâta timp cât sejurul și deplasarea nu sunt motivate printr-o stabilire permanentă și o activitate lucrativă oarecare” . Această definiție a fost ulterior criticată, întrucât exclude călătoria de afaceri, ca și cele pentru congrese, conferințe, simpozioane și, de asemenea, ignoră latura psihologică a turismului.

Inițial, ea a fost totuși adoptată și de IASET (International Association of Scientific Experts in Tourism) până în 1981, când a fost modificată astfel : “Turismul poate fi definit în termeni de activități particulare, selectate prin alegere și desfășurate în afara mediului clasic. Turismul poate sau nu poate implica înnoptări departe de domiciliu”.

O altă definiție în care primează aspectul social este dată de Institutul Olandez de Cercetare în Turism: “Fenomenul turismului cuprinde toate formele de comportament axate în întregime sau parțial pe dorința de destindere și în care sejurul într-un anturaj diferit este esențial”.

În concluzie, prin turism se înțelege, în primul rând, ansamblul de activități prin care omul își petrece timpul liber călătorind în altă localitate sau țară pentru a vizita oameni și locuri, monumente și muzee, pentru a-și îmbogăți cunoștințele generale, pentru a se distra și a face sport, pentru odihnă sau tratament, etc., iar în al doilea rând, industria creată pentru satisfacerea tuturor bunurilor și serviciilor solicitate de turiși la locul de destinație, la un înalt nivel calitativ, și în condițiile protecției și conservării resurselor turistice, în special, și a mediului înconjurător, în general.

Turismul reprezintă un fenomen economico-social specific civilizației moderne, puternic influențat de evoluția societății. Acesta se caracterizează printr-un puternic dinamism, deoarece se adresează unor segmente sociale largi, răspunzând pe deplin nevoilor acestora. De asemenea, prin caracterul său de masă și conținutul complex, turismul antrenează un vast potențial material și uman, cu implicații importante asupra evoluției economiei și societății.

Produsul turistic

Majoritatea specialiștilor definesc produsul prin ceea ce oferă el unuia sau mai multor clienți. În această viziune, el cuprinde un ansamblu de elemente tangibile și intangibile, care procură anumite beneficii, căutate de unul sau mai mulți clienți bine precizați.

Această definiție este perfect adaptabilă și domeniului turistic.

În abordarea clasică a marketingului, produsul poate fi privit ca un ansamblu de trei nivele:

PRODUSUL ESENȚIAL PRODUSUL FORMAL PRODUSUL EXTINS

Produsul esențial se referă la ceea ce dorește efectiv clientul să obțină. Acest “scop” poate fi exprimat pe scurt într-un singur cuvânt: plajă, cazare, mâncare într-un restaurant, etc. În același timp, se recomandă mai ales în turism ca produsul esențial să nu fie definit printr-o componentă principală, ci în termeni de necesități satisfăcute.

Produsul formal se referă la toate elementele care permit produsului esențial să fie operaționalizat. În general, este vorba de elemente tangibile (suporturi materiale) și elemente intangibile (servicii propriu-zise), care fac produsul comercializabil și utilizabil. Dacă, de exemplu, produsul esențial este plaja, hotelurile, restaurantele și alte echipamente, împreună cu serviciile aferente, reprezintă produsul formal, care este oferit spre consum clienților.

Produsul în sens larg se referă la rezultatul final obținut în urma combinării tuturor elementelor tangibile și intangibile ale ofertei făcute turiștilor. El se traduce în final în satisfacțiile psihologice aduse de consumul produsului (destindere, divertisment), dar și în imaginea produsului care se formează, ținând cont de mecanismele perceptuale subiective ale turiștilor. Imaginea este constituită din elemente fizice legate de arhitectură, climat, relief, dar și psihologice: ambianță, estetică, atitudine față de clientelă, etc. În final, produsul în sens larg este un produs adaptat clientului.

Elementele componente ale produsului turistic sunt:

Patrimoniul resurselor naturale, culturale, artistice, istorice sau tehnologice care tind să atragă turistul și să-l incite să voiajeze;

Echipamentele, care prin ele însele nu sunt factori care să motiveze călătoria, dar care, lipsind, o inhibează: echipamente de cazare, de refacere, culturale, de distracții, sportive;

Facilități de acces, care sunt în relație directă cu modul de transport pe care-l va utiliza turistul pentru a ajunge la destinația aleasă. Aceste facilități țin mai mult de accesibilitatea lor economică decât de distanța fizică.

Acestor trei grupe de bază li se pot atașa serviciile prestate și, implicit, satisfacțiile create prin utilizarea și valorizarea lor.

Motivația participării la Jocurile Olimpice

Cercetări considerabile în domeniul călătoriilor și turismului au fost realizate cu ocazia Jocurilor Olimpice și altor evenimente de asemenea amploare.

Literatura de specialitate, din păcate neglijează rolul spectatorului olimpic. S-au scris și s-au realizat multe cercetări asupra organizațiilor olimpice, atleților și sponsorilor și s-a neglijat rolul spectatorului. Totuși, odată cu creșterea prețului biletelor competițiilor olimpice, includerea atleților profesioniști în aceste competiții și masiva comercializare a Jocurilor Olimpice, a făcut posibilă acordarea unei atenții sporite rolului spectatorului.

Jocurile Olimpice sunt exemplul perfect de eveniment sportiv grandios cu un impact mondial (cu o atracție mondială). 91% din spectatorii intervievați la Jocurile Olimpice din Atlanta 1996 au răspuns că au participat deoarece Olimpiada a reprezentat cel mai mare eveniment sportiv din lume. Nici un alt eveniment de acest fel de până atunci nu a avut atâtea bilete disponibile pentru spectatori. La Jocurile Olimpice din Atlanta 1996, mai mult de 11 milioane de bilete au fost vândute și mai mult de 2 milioane de oameni au vizitat Atlanta cu ocazia desfășurării competiției.

Jocurile Olimpice din Sydney 2000 au avut 5,5 milioane de bilete disponibile pentru spectatori.

Numărul mare de bilete disponibile pentru Jocurile Olimpice face posibilă hotărârea unui spectator motivat de a participa și de a duce la capăt planul de acțiune. Acest lucru fiind implementat, de ce aleg oamenii să participe la Jocurile Olimpice și ce motivează participarea lor ca spectatori? La această întrebare voi încerca să răspund folosind diferite cărți de specialitate și articole editate de Comitetul Internațional Olimpic.

Marketingul îndreptat asupra spectatorului în general nu a fost niciodată o prioritate pentru Comitetul Olimpic de Organizare. S-a presupus întotdeauna că biletele se vor vinde pe baza notorietății Jocurilor Olimpice și a eforturilor de marketing a sponsorilor și televiziunilor.

Pentru a concluziona de ce participă oamenii la Jocurile Olimpice s-a studiat mai întâi motivele pentru care călătoresc oamenii în general.

Lundberg (1971) a indicat o listă de 18 motivații care se crede că influențează călătoriile și le-a grupat în 4 grupe principale:

motive educaționale și culturale;

motive de relaxare și agrement;

motive etnice;

alte motive ( aici incluzându-se criterii de vreme, sănătate, sporturi și motive sociale).

Alți cercetători și-au fundamentat lucrările pe presupunerea implicită: consumatorii își aleg destinațiile de călătorie sau tipul de vacanță pentru a-și împlini nevoile, cerințele și dorințele.

Recent Moutinho (1987) a demonstrat că decizia de a călători este afectată / influențată de ocupația individului și a influenței familiei, a grupurilor de referință, a claselor sociale, și a culturii și subculturii acestuia. Tot el a arătat că deciziile turistice presupun interacții complexe a liderilor de opinie, a imaginii de sine a turistultui, a informațiilor deținute, a surselor de comunicații turistice, a motivatorilor călătoriei, a atitudinilor și a riscului perceput.

Literatura de specialitate a identificat categoriile generale ale factorilor motivaționali pentru spectatorii sportivi:

atmosfera de festival, de petrecere, culturală și rituală a evenimentului;

asocierea cu atleții sau cu evenimentul în sine;

patriotism sau naționalism.

Aceste motivații apar în special la spectatorii asociați marilor evenimente sportive cum ar fi Jocurile Olimpice.

Un studiu efectuat de călătorii japonezi a arătat că vârsta și educația sunt variabile semnificative în orice model motivațional de călătorie. Un alt studiu efectuat asupra călătorilor Jocurilor Olimpice din Atlanta 1996 a relevat 4 segmente de marketing a călătorilor:

cei care au participat deoarece atracția era aproape de ei;

cei care au considerat că participarea la Jocurile Olimpice reprezintă o șansă unică în viață;

cei care au fost interesați de dimensiunile globale, internaționale ale Jocurilor Olimpice;

cei care au fost intrigați de posibilitatea vederii de legende sportive.

Printr-o cercetare de piață efectuată pe un eșantion de spectatori, cărora le-au fost adresate o serie de întrebări în ceea ce privește procesul decizional și motivația participării la Jocurile Olimpice, s-a ajuns la o serie de rezultate care se intenționează a fi folosite pentru dezvoltarea unui cadru inițial pentru creșterea motivației spectatorilor în participarea la Jocurile Olimpice sau alte evenimente sportive de mare anvergură.

Acest studiu poate contribui la literatura de specialitate a călătoriilor și turismului în ceea ce privește motivația spectatorilor de a participa la Jocurile Olimpice.

Au fost identificate următoarele întrebări incluse în acest studiu, ca fiind centrale în a determina motivația spectatorilor:

Care este motivul principal al participării la Jocurile Olimpice?

Participarea la Jocurile Olimpice anterioare v-a influențat decizia de participare la Jocurile Olimpice curente?

Când v-ați decis să participați la Jocurile Olimpice?

Participarea la Jocurile Olimpice are legătură cu un nivel de activitate fizică?

Există o relație între istoria sportivă specifică a spectatorilor și comportamentul actual al consumatorilor în participarea la evenimente similare Jocurilor Olimpice?

st studiu, ca fiind centrale în a determina motivația spectatorilor:

Care este motivul principal al participării la Jocurile Olimpice?

Participarea la Jocurile Olimpice anterioare v-a influențat decizia de participare la Jocurile Olimpice curente?

Când v-ați decis să participați la Jocurile Olimpice?

Participarea la Jocurile Olimpice are legătură cu un nivel de activitate fizică?

Există o relație între istoria sportivă specifică a spectatorilor și comportamentul actual al consumatorilor în participarea la evenimente similare Jocurilor Olimpice?

Ce factori sunt considerați a avea cea mai mare influență în luarea deciziei de participare la Jocurile Olimpice?

Ce factori considerați a fi cei mai atractivi când se ia decizia de participare la Jocurile Olimpice?

Studiul s-a limitat la vorbitorii de limbă engleză prezenți la Jocurile Olimpice din 1992, 1996 și 2000. Datele obținute au fost analizate folosindu-se softul Statistical Package for the Social Science (SPSS) și au fost transmise analize descriptive. Statisticile au fost folosite pentru crearea unor profile ale respondenților în ceea ce privește motivația spectatorilor de participare la Jocurile Olimpice.

Rezultatele studiului au fost:

Aproximativ 78 % dintre spectatori au fost rezidenți ai țărilor în care s-au desfășurat Jocurile Olimpice;

52,9 % dintre spectatori au fost bărbați și doar 47,1 % au fost femei;

cei mai mulți chestionați s-au încadrat în segmantul de vârstă 18-44;

cel mai mare segment de vârstă a fost 25-34;

aproximativ 20 % dintre respondenți au fost din zonele apropiate sau chiar din orașele organizatoare.

Motivația olimpică s-a urmărit din următoarele puncte de vedere:

Principalul motiv de participare:

Motivul principal de participare a spectatorilor intervievați la Jocurile Olimpice a fost faptul că erau fani ai unor sporturi sau în general a Olimpiadei (51,3 %);

16,6 % dintre respondenți au fost simpli turiști.

Participare anterioară:

92,5 % nu au mai participat la Jocuri Olimpice, dintre aceștia 30 % au mai călătorit pentru alte evenimente sportive, în timp ce 68 % nu au mai făcut acest lucru;

7,5 % au mai participat la alte Jocuri Olimpice.

Perioada în care s-a luat decizia de participare:

30,9 % s-au hotărât să participe în perioada 6 luni-1 an;

18,1 % cu 4 ani înainte;

12,2 % cu 2-3 ani înainte;

18,4 5 în urmă cu câteva luni (<6 luni);

18,8 5 cu mai puțin de o lună înainte de începerea Jocurilor Olimpice.

Activitatea fizică:

79,2 % dintre respondenți practică un sport (cel puțin o dată sau de două ori pe săptămână);

21 % dintre respondenți practică ocazional un sport;

3,2 % dintre respondenți nu practică nici un sport.

Interesul spectatorului și comportamentul consumatorului:

Baschet-ul, gimnastica și atletismul s-au dovedit a fi în topul preferințelor spectatorilor.

Factorii principali care au influențat decizia de participare:

Ocazie unică în viață (29,7 %);

Disponibilități de cazare (11,3 %);

Disponibilitatea biletelor (8,4 %).

Factorii care atrag spectatorii după ce s-a luat decizia de participare la Jocurile Olimpice:

Competiția atletică de excepție (33,8 %);

Experiență culturală (10,6 %);

Semnificație istorică (10 %);

Atmosferă de petrecere internațională (14,1 %);

Ceremonii grandioase (4 %);

Întâlnirea cu celebrități (1 %);

Rețeaua de afaceri (4,7 %).

CAPITOLUL II

JOCURILE OLIMPICE

2.1. Scurt istoric al evenimentelor olimpice

De-a lungul timpului Jocurile Olimpice au cunoscut multe schimbări, lucru care a dus la o evoluție în timp a acestora. Pentru a evidenția faptul că istoria Jocurilor Olimpice prezintă multe momente importante, vă voi atrage atenția asupra unora dintre acestea:

1896 primele Jocuri Olimpice moderne care au avut loc în Atena; introducerea eliberării porumbeilor pentru a simboliza pacea;

1900 femeile au avut voie, pentru prima dată, să participe la Jocuri;

1906 s-a inovat primul sat olimpic;

1908 introducerea defilării atleților în timpul ceremoniei de deschidere a Jocurilor arborând steagul propriilor țări; prima încercare a Jocurilor Olimpice de iarnă;

1912 introducerea cronometrării electronice; introducerea purtării unui semn ce avea numele țării pe care o reprezenta atletul respectiv;

1920 steagul olimpic a fost arborat la Jocuri; a fost introdus jurământul olimpic;

1924 motto – ul olimpic a fost folosit pentru prima oară; primele transmisiuni radio în direct; prima ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă (Chamonix, Franța);

1928 prima flacără olimpică ce a fost aprinsă și a ars pe toată perioada Jocurilor Olimpice; prima participare a Greciei în fruntea defilării țărilor; prima ridicare a marelui tabel cu rezultate; femeile au avut voie să participe la probele de pistă și teren;

1932 utilizarea pentru prima dată a cronometrării automatice pentru probele de pistă; a fost cântat pentru prima dată imnul țării atletului învingător și steagurile țărilor medaliate au fost înălțate; primul logo olimpic;

1936 prima ediție a Jocurilor televizată; prima torță olimpică văzută ca ștafetă;

1956 primele Jocuri care s-au desfășurat în Emisfera Sudică (Melbourne); pentru prima dată atleții au intrat în masă pe teren, după terminarea jocurilor, pentru a demonstra prietenia ce unește aceste Jocuri Olimpice;

1959 imnul olimpic adoptat de IOC;

1960 prima transmisie TV în direct care să aibă acoperire pe întregul glob;

1964 au fost utilizate oficial reclamele cu sponsori;

1967 a fost introdus testul antidoping;

1968 prima femeie care a aprins flacăra olimpică (Norma Enriqueta Basilio); prima mascotă oficială a jocurilor (jaquarul roșu);

1972 a fost introdus jurământul pentru juriu;

1981 prima femeie care a ajuns membru IOC (d-na Pirjo Haggman, Finlanda).

Crezul olimpic

"Cel mai important lucru în Jocurile Olimpice nu este să câștigi ci să participi, așa cum cel mai important lucru în viață nu este triumful, ci lupta. Ideea principală nu este să cucerești, ci să fi luptat bine." Cuvintele crezului olimpic au fost atribuite baronului Pierre de Coubertin, fondatorul Jocurilor Olimpice Moderne.

Motto-ul olimpic

"Citius, Altius, Fortius" este varianta în latină la „cel mai rapid, cel mai înalt, cel mai curajos”, dar este universal acceptată traducerea „Mai iute, mai sus, mai puternic”.

Jurământul olimpic

Este un gest simbolic al sportivilor care își are originea în Jocurile Olimpice din 1920. Un atlet din țara gazdă spune jurământul la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice, în numele tuturor atleților.

Imnul olimpic

Este reprezentat de “Cantata”. Versurile au fost scrise de Costias Palamas din Grecia în 1896, muzica fiind compusă de Spirou Samara. Imnul a fost adoptat de CIO în 1958 la sesiunea de la Tokyo. Imnul este intonat ori de câte ori este ridicat steagul olimpic.

Spirit antic și nemuritor, adevărat părinte,

Al frumosului, al măreției și al adevărului,

Coboară, apari și dă acestui loc

Gloria pământului și cerului tău.

În curse, în lupte, la aruncări,

Aprinde flacăra în toate concursurile demne,

Dăruiește coroana permanentă,

Și modelează corpul demn și de oțel.

Dealuri, munți și mări strălucesc în prezența ta

Ca în fața unui altar minunat,

Și fiecare națiune se grăbește către templul tău

Pentru rugăciune, spirit antic și nemuritor!

Torța olimpică și flacăra

Unul dintre cele mai durabile simboluri ale Jocurilor Olimpice este flacăra olimpică. Flacăra a apărut pentru prima dată la Jocurile Olimpice de la Berlin în 1936 și de atunci aceasta a devenit un punct principal pentru fiecare ceremonie de deschidere a Jocurilor Olimpice. Ideea arderii flacărei pe toată durata Jocurilor Olimpice provine din Grecia Antică care a folosit o flacără aprinsă de razele soarelui la Olimpia – locul de origine a Jocurilor Olimpice. Torța olimpică este considerată element unic, cu valoare istorică.

Inelele olimpice

Inelele olimpice sunt acum singurul simbol care este sinonim cu Jocurile Olimpice. Proiectate în 1913 de către Pierre de Coubertin, inelele simbolizează cele 5 continente : Africa, America, Asia, Europa și Oceania, nu câte o culoare pentru fiecare continent. Inelele reprezintă uniunea celor cinci continente și semnifică întâlnirea sportivilor din întreaga lume la Jocurile Olimpice. Cele cinci culori ale cercurilor olimpice pot fi găsite în majoritatea steagurilor țărilor lumii și oficial ele nu au altă semnificație, deși mulți cred că fiecare culoare reprezintă un anumit continent.

Inelele olimpice sunt văzute ca cel mai puternic simbol de marketing dintre toate. Într-o cercetare condusă de Sponsorship Research International, în 1996, 78% din populația lumii recunoaște inelele olimpice și semnificația lor pentru evenimentele olimpice.

Drapelul olimpic

Este simbol al Mișcării Olimpice, fondul de culoare albă al steagului olimpic simbolizează pacea pe parcursul Jocurilor Olimpice.

Medaliile olimpice

Medaliile – aur, argint și bronz – reprezintă cel mai înalt nivel al realizărilor atletice din cadrul Jocurilor. Designul variază la fiecare olimpiadă și sunt în responsabilitatea Comitetului de Organizare din orașul gazdă. Medaliile olimpice trebuie să aibă cel puțin 60 mm în diametru și să fie de cel puțin 3 mm grosime. Cele din aur și argint trebuie să fie făcute 92.5 % din argint pur; medalia de aur trebuie aurită cu cel puțin 6 grame de aur.

2.2.Jocurile Olimpice antice

Originile Jocurilor Olimpice se regăsesc în numeroasele mituri la care fac referire sursele antice, dar în anii istorici de glorie se spune că fondatorul lor ar fi Oxylos a cărui descendent Ifitos a revigorat Jocurile.

Conform tradiției, Jocurile Olimpice și-au început activitatea (au început să fie practicate) în anul 776 î.e.n. când Ifitos a făcut un pact cu Lycourgos, regele și faimosul legislator al Spartei și Cleistene, regele Pissei. Textul tratatului a fost înscris pe un disc și păstrat în Heraion. Acest tratat, care a fost evenimentul decisiv al dezvoltării Jocurilor, a fost acceptat ca ”armistițiu sacru”.

Acesta se spune că ar fi fost pactul pentru încetarea luptelor în toată Grecia pe durata Jocurilor Olimpice.

Ca recompensă, premiu pentru victorie, se oferea o coroană, care era confecționată dintr-o ghirlandă din ramuri de măslin sălbatec care creștea lângă Templul lui Zeus, în sacrul Altis; coroana a fost introdusă ca premiu la sugestia Oracolului din Delphi.

Jocurile Olimpice se desfășurau o dată la patru ani în lunile iulie sau august. Perioada dintre două Jocuri Olimpice se numea Olimpiadă.

În antichitate Jocurile Olimpice se desfășurau într-o singură zi și cuprindeau doar o singură probă sportivă – alergarea pe stadion, dar treptat s-au adăugat și alte probe, ajungându-se ca în secolul al – V – lea e.n. Jocurile Olimpice să se desfășoare pe durata a cinci zile.

În total Jocurile Olimpice au fost alcătuite din zece probe:

alergare;

pentatlon;

sărituri;

aruncarea discului;

aruncarea suliței;

lupte corp la corp;

box;

pancration (lupte grecești, o combinație de box cu wrestling);

curse de care;

curse de cai.

Toți grecii care erau cetățeni liberi și care nu au comis crime sau erezii aveau dreptul să participe la Jocurile Olimpice. În acele vremuri femeile nu aveau dreptul de a participa, dar aveau dreptul de a fi proprietarii cailor din curse, deși nu li se permitea nici măcar să privească Jocurile Olimpice din tribune.

Atleții se prezentau cu o lună înainte de începerea Jocurilor Olimpice la Elis, orașul organizator, dar organizarea și supravegherea respectării legilor și regulilor competiției erau misiunea unui grup ales din cetățenii de vază din Elis, numiți Hellanodikes.

Două zile după începerea Jocurilor Olimpice, procesiunea atleților și a judecătorilor / arbitrilor începea din Elis și ajungea în Olimpia unde era întâmpinată de mulțimea care venise să privească Jocurile.

Ceremoniile începeau prin depunerea jurământului oficial de către atleți la altarul lui Zeus, jurând că vor concura cu onoare și că vor respecta regulile Jocurilor.

Învingătorii erau primiți cu bucurie și onoare în orașele lor natale, unde compatrioții lor dărâmau părți din zidurile cetăților pentru ca ei să intre în orașe. De asemenea li se acordau privilegii speciale și ranguri înalte.

Evenimentele istorice mari care s-au petrecut de-a lungul secolelor în teritoriul elen, și-au pus amprenta și asupra idealurilor atleților Jocurilor Olimpice, rezultând o degradare graduală a valorilor morale, valori care au decăzut și mai mult din anul 146 e.n. când majoritatea teritoriului grecesc căzuse sub dominația romană și elenii își pierduseră independența.

Instituția Jocurilor Olimpice a existat timp de 12 secole și a fost desființată în 393 e.n. (a 293 – a Olimpiadă) din ordinul lui Teodosiu I când s-a interzis venerarea tuturor idolilor, și a fost urmată de distrugerea monumentelor din Altia sub dominația lui Teodosiu II.

Unitatea națională, rasială și spirituală a Greciei a fost făurită datorită Jocurilor Olimpice. Acestea au combinat spiritul profund religios cu trecutul eroic al grecilor, astfel unind la cel mai înalt nivel trupul, mintea și sufletul conform cu valorile universale și filozofice, punând în valoare atât indivizii cât și orașele spre cele mai mari idealuri de libertate.

2.3. Jocurile Olimpice moderne

Eforturile pentru reînvierea Jocurilor Olimpice în timpurile moderne au atins punctul culminant la sfârșitul secolului al XIX- a, o dată cu contribuția adusă de baronul francez Pierre De Coubertin și a grecului Dimitrios Vikelas.

Primul Joc Olimpic contemporan s-a desfășurat cu mare strălucire în 1896 în Atena, pe Stadionul Panathenaic.

Sediul Academiei Internaționale Olimpice se găsește în Olimpia. Tot în Olimpia se găsește și Altarul Flacării, care se mută la fiecare patru ani în orașul gazdă al Jocurilor Olimpice. Aprinderea flăcării olimpice se face la Altarul Templului Hera și se realizează prin convergența luminii soarelui pe un metal refractar.

Acest proces este parte dintr-o combinație rituală care include ruga și imnul lui Apollo. Marea preoteasă intră pe stadion ținând torța pe care o înmânează mai apoi primului alergător care își începe lunga călătorie spre marginile pământului.

2.4. Comitetul Internațional Olimpic

Comitetul Olimpic Internațional (IOC) este grupul mondial care administrează mișcările olimpice, cu sediul în Lausanne, Elveția. Membrii deja cunoscuți ai IOC (din toate colțurile lumi) sunt responsabili de alegerea orașelor gazdă ale Jocurilor Olimpice, atât cele de vară cât și de iarnă. Organizația deține, de asemenea, multe proiecte comerciale, de educație și dezvoltare ce au legătură cu evenimentul olimpic.

CAPITOLUL III

INFLUENȚA JOCURILOR OLIMPICE

ASUPRA DEZVOLTĂRII TURISMULUI MONDIAL

3.1. Jocurile Olimpice de la Barcelona 1992

Participare:

169 de Comitete Internaționale Olimpice;

9.367 atleți (2.708 femei și 6.659 bărbați);

257 probe sportive;

34.548 voluntari.

În ceea ce privește organizarea Jocurilor Olimpice din Barcelona 1992, domnul Ignacio de Delas, managerul Organizației de Promovare a Turismului, a afirmat: “Doar nominalizarea Spaniei ca țară organizatoare a Jocurilor Olimpice, a adus-o în atenția mediilor internaționale. De-a lungul anilor Oficiul de Turism din Barcelona a oferit asistență la mai mult de 2.000 de jurnaliști și rețele de televiziune. Nimeni nu dispută impactul pe care l-au avut Jocurile Olimpice asupra orașului. Toată lumea este de acord că Jocurile Olimpice au plasat Barcelona între orașele de top ale lumii, deoarece Olimpiada a oferit o expunere masivă prin prisma marketingului și a relațiilor publice”.

Barcelona s-a bucurat atât de mult că a găzduit Olimpiada din 1992 încât 40.000 de oameni au venit pe Stadionul Montjuic în iulie, pentru a sărbători cea de-a 10-a aniversare a Jocurilor Olimpice de vară. Și au avut într-adevăr ce să sărbătorească: nu numai un triumf sportiv ( primele Jocuri Olimpice la care nu s-a înregistrat nici un boicot) dar și un succes social și economic durabil.

În ciuda recesiunii care a ținut până la mijlocul anilor ’90, Barcelona a fost capabilă să crească, să se reconstruiască pe fondul Olimpiadei. Orașul a folosit Jocurile Olimpice pentru a implementa un plan urban de reînnoire extins, care a transformat industria decadentă a orașului și l-a transformat într-un oraș de litoral iubit de turiști.

Aeroportul din Barcelona a fost folosit de 2,9 milioane de pasageri în 1991; anul 2001 înregistrând 21 milioane de pasageri. Turismul, care justifica doar 2 % din PIB-ul orașului în perioada pre-olimpică, acum justifică 12,5 % , cu o creștere a locurilor în hoteluri generată de Olimpiadă și cu realizarea 12.500 de noi slujbe.

Barcelona a construit infrastructură de 50 de ani în doar 8 ani, investind 8 miliarde dolari într-o șosea circulară, un aeroport nou, un sistem de telecomunicații și un sistem îmbunătățit de canalizare. Zona portului a fost transformată prin investirea a 2,4 miliarde dolari, efectuându-se curățirea apei, construirea celor mai înalte două turnuri din Spania, un hotel de lux și alte clădiri cu birouri.

Pasqual Maragall, fost primar al Barcelonei, care a fost reales pentru încă un mandat 4 ani după Jocurile Olimpice, le-a văzut ca pe un pretext pentru a realiza schimbări, altfel ar fi fost o ocazie pierdută.

Beneficii:

Înainte de Jocurile Olimpice din Barcelona 1992, orașul se afla pe locul 16 în topul celor mai populare destinații turistice din Europa; în 2009 se afla pe locul 2;

Olimpiada desfășurată în Barcelona 1992 a adus economiei spaniole 16,6 miliarde $ în perioada 1986-1993;

Din luna octombrie 1986 (luna în care Barcelona a câștigat cursa pentru organizarea Jocurilor Olimpice din 1992) până în iulie 1992, rata generală a șomajului în Barcelona a scăzut de la 18,4 % la 9,6% (o scădere de aproape 50 %);

Noi căi de acces și tunele au redus traficul în centrul orașului cu 15%.

3.2. Jocurile Olimpice Atlanta 1996

Participare:

197 națiuni;

10.318 atleți (3.512 femei și 6.806 bărbați);

271 evenimente sportive;

47.466 voluntari.

Deschiderea a fost oficiată de : președintele Bill Clinton.

Aprinderea flăcării olimpice a fost oficiată de: Muhammad Ali (box).

Jurământul olimpic a fost depus de către: Teresa Edwards (basketball).

Jurământul arbitrilor a fost depus de către: Hobie Billingsly (sărituri în apă).

Jocurile Olimpice din Atlanta 1996 au avut și ele un impact asupra economiei statului Georgia, precum și asupra întregii țări. Experiența trăită de Atlanta oferă importante informații necesare altor orașe care licitează pentru organizarea de Jocuri Olimpice sau a altor evenimente sportive de asemenea amploare, mai ales dacă scopul principal este de a încuraja creșterea economică.

Au fost inițiate diferite studii care să evidențieze scopurile diferite la care un oraș olimpic se poate aștepta să le îndeplinească în asocierea cu un asemenea eveniment sportiv și îndeosebi tipurile de țeluri ale dezvoltării care sunt mult mai greu de atins.

Astfel s-au sugerat 4 tipuri majore de beneficii asociate cu desfășurarea unui asemenea eveniment sportiv cum ar fi Jocurile Olimpice, acestea fiind:

stimuli economici de scurtă durată;

facilități sportive de durată;

oportunități de marketing superior;

redezvoltare urbană semnificativă.

Cu ocazia Jocurilor Olimpice din Atlanta 1996 s-au făcut investiții de 8,1 miliarde dolari americani în infrastructură și construirea de locuințe care au revitalizat semnificativ zona.

Înainte de a prezenta implicațiile dezvoltării împrejurimilor orașului Atlanta asociate desfășurării Jocurilor Olimpice din 1996, propunem sublinierea pașilor făcuți de către Consiliul orașului Atlanta și a organizatorilor în timpul procesului de câștigare a dreptului de organizare a Olimpiadei și de pregătire a facilităților sportive ale orașului (existente și noi) și a infrastructurii. Se evidențiază faptul că deși Jocurile Olimpice erau finanțate în principal din fonduri private, au fost cerute și fonduri publice pentru pregătirea orașului și găzduirea Olimpiadei, totuși nu au existat fonduri directe publice pentru facilitățile olimpice.

Organizatorii Jocurilor Olimpice din Atlanta 1996 au instituit o politică “fără noi taxe” pentru a nu împovăra populația cu alte noi cheltuieli.

S-a evidențiat faptul că sarcina cea mai dificilă de îndeplinit cu care s-a confruntat orașul a fost aceea de a folosi Jocurile Olimpice ca un catalizator pentru dezvoltarea unor împrejurimi mai sărace ale orașului.

Pentru a prelua proiectele de dezvoltare și progresele urbane, comunitatea orașului și cea de afaceri au format Corporația pentru Dezvoltarea Olimpică în Atlanta (Corporation for Olympic Development in Atlanta – CODA) o corporație publică non-profit.

Includerea oamenilor de afaceri în CODA, a fost ceea ce s-a dovedit a fi una din puținele oportunități de implicare a membrilor comunității în organizarea și planificarea Jocurilor Olimpice.

Misiunea CODA a fost de a răspândi beneficiile Jocurilor Olimpice și asupra împrejurimilor mai sărace și de a crea o îmbunătățire durabilă a infrastructurii. Dezvoltarea a fost încununată de succes în două din cele cinci zone înconjurătoare ale Atlantei. S-a sugerat că unul din obstacolele majore în implementarea cu succes a planurilor de dezvoltare CODA a fost separarea acestuia de departamentele orașului care se ocupau cu planificarea și construirea de locuințe.

Ca o concluzie, deși Jocurile Olimpice din 1996 au avut succes în crearea de stimuli economici de scurtă durată, facilități sportive durabile și locații noi de marketing turistic și de afaceri, s-a observat o dezvoltare minimală în zonele cu venituri relativ scăzute.

Jocurile Olimpice s-au dovedit a avea un impact imens asupra economiei statului Georgia, precum și a imaginii acestuia în întreaga lume. De asemenea acestea au adus o creștere de 4,34 miliarde de dolari americani orașului Atlanta, acesta ajungând o destinație turistică și un oraș mult mai recunoscut în întreaga lume.

Per ansamblu, cele trei săptămâni în care s-au desfășurat Jocurile Olimpice au adus 64.214 de slujbe permanente și o creștere de 1,43 miliarde dolari în veniturile rezidenților Atlantei. În acest fel banii vor fi reinvestiți și își vor aduce aportul la dezvoltarea pe termen lung a zonei. Mai mult chiar, Jocurile Olimpice vor aduce o sumă suplimentară de 939 milioane de dolari de la vizitatorii din afara orașului care altfel nu ar fi vizitat Atlanta.

Dar poate cel mai mare impact olimpic suportat de Atlanta este ceea ce se numește “efectul moștenirii”. Atenția mondială a oferit Atlantei beneficii pe o durată de mai mulți ani după terminarea Jocurilor Olimpice. Acestea au lăsat orașului o infrastructură nouă și îmbunătățită (parcuri, facilități sportive, etc.) – o recunoaștere internațională care va duce la creșterea turismului și mediului de afaceri.

Acest fenomen va aduce beneficii Atlantei ani de zile după terminarea Jocurilor Olimpice:

turismul se dezvoltă mai rapid decât în restul țării;

ratele de ocupare a hotelurilor rămân mai mari decât înainte de Jocurile Olimpice.

Jocurile Olimpice din Atlanta 1996 au adus o sumă de 756 milioane dolari zonei în următorul an desfășurării Jocurilor Olimpice.

Jocurile Olimpice din Atlanta 1996 a adus un venit de 5,1 miliarde $ economiei Statului Georgia;

ca rezultat al Jocurilor Olimpice din Atlanta 1996 cheltuielile realizate de vizitatorii din afara statului au adus 2,5 miliarde $ în economie.

3.3. Jocurile Olimpice Sydney 2000

Participare:

199 națiuni participante;

10.651 atleți (4.069 femei și 6.l582 bărbați);

300 evenimente sportive;

46.967 voluntari.

Pentru organizatorii Jocurilor Olimpice din 2000, acestea au fost considerate de departe o oportunitate de a prezenta orașul întregii lumi. Australia a mai fost gazda unor Jocuri Olimpice (Melbourne 1952) profitând de acest lucru pentru a se plasa pe harta turistică.

Unul din punctele forte de care are parte orice oraș sau țară care găzduiește Jocuri Olimpice este “moștenirea” care va fi lăsată generațiilor următoare. Pentru Australia unul dintre beneficiile cele mai importante care va fi lăsat este expansiunea turismului – nu doar în timpul Jocurilor Olimpice, dar și în anii anteriori și următori Olimpiadei. Ca rezultat Australia a pus în practică o arie substanțială de strategii și tactici proiectate pentru orientarea Jocurilor Olimpice spre turism. Turismul justifică 5 % din economia Australiei, iar numărul de vizitatori a crescut cu 11 % în 2000. Nu toți dintre aceștia au reprezentat turiști olimpici, deoarece cea mai populară lună a fost decembrie și nu septembrie, luna în care s-a desfășurat Olimpiada.

Este cel mai ambițios efort de promovare asociat cu un astfel de eveniment sportiv. Liderii australieni din domeniul turismului au acumulat cunoștințe importante – nu doar pentru viitorii organizatorii de Jocuri Olimpice, dar și pentru organizarea de evenimente sportive în general.

Prin urmare s-au făcut investiții substanțiale în examinarea și evaluarea eforturilor de dezvoltare impuse. Nu este de mirare că această preocupare pentru dezvoltarea durabilă s-a transformat într-un interes cu o semnificație importantă pentru organizatorii Jocurilor Olimpice (de aceea s-a și investit foarte mult în organizarea acestora).

Australia oferă câteva exemple bune în ceea ce privește avantajele prilejuite de organizarea unor Jocuri Olimpice. Pentru aceasta a fost implementat un program promoțional care a durat 10 ani. Faza de studiu s-a finalizat în decembrie 1999, iar programul a intrat în faza de implementare în 2000. În fiecare an în perioada 1997- 2000 a fost organizat câte un festival tematic, găzduite de aceleași orașe care au găzduit și Jocurile Olimpice.

În 1997 a avut loc “The Festival of Dreaming” (Festivalul Visurilor) și a fost dedicat culturii indigene din Australia.

În 1998 a avut loc festivalui “Sea of Change” (Marea Schimbării) care se focaliza pe migrația oamenilor pe mare. Scopul a fost de a onora imigranții și de a celebra identitatea multiculturală a societății australiene.

În 1999 în timpul activității “Reaching for the World” (Atingerea Lumii) spiritul Australiei a fost prezentat prin lucrările artiștilor australieni.

În 2000 un program care a durat 4 luni a prezentat arta nouă prin intermediul artiștilor australieni dar și străini.

Activitățile prezentate anterior au fost integrate într-o campanie promoțională a Consiliului Turistic Australian.

În timpul celor 10 ani premergători Jocurilor Olimpice din Sydney 2000 investițiile private australiene au fost de 1,2 miliarde dolari australieni iar investițiile publice au fost de 2,3 miliarde dolari australieni. Investițiile totale au reprezentat 0,6 % din PIB – o investiție uriașă pentru un eveniment care a durat doar 3 săptămâni. Deci este normal să ne întrebăm de rentabilitatea acestei investiții (beneficiile așteptate).

Cele mai notabile beneficii sunt facilitățile sportive de înaltă calitate care rămân generațiilor viitoare. Totuși multe echipamente sportive sunt sub utilizate sau trebuie să fie închise deoarece sunt prea costisitoare. În Barcelona, de exemplu, piscina olimpică și stadionul olimpic de baseball nu mai sunt operaționale.

Alte beneficii durabile ale infrastructurii sunt îmbunătățirile aduse orașului gazdă. În Sydney guvernatorul orașului a investit 115 milioane de dolari australieni în perioada 1998-1999 în înfrumusețarea orașului pentru Jocurile Olimpice din 2000. Pe lângă aceasta, străzile s-au intensificat și aeroportul din Sydney s-a mărit, aceste investiții publice fiind complementate de investiții private.

Din momentul în care Sydney a câștigat cursa pentru organizarea Jocurilor Olimpice până în momentul ceremoniei de deschidere, orașul și-a mărit capacitatea de cazare cu 25 %. Rezultatul așteptat a fost ca orașul să devină un loc atractiv și vizitat, precum și o locație de desfășurare și încheiere a unor afaceri.

În ceea ce privește construcția de clădiri a orașului, toate proiectele care trebuiau să se realizeze de-a lungul unei perioade lungi de timp au fost comprimate în câțiva ani. Rezultatul imediat este că avântul economic în domeniul construcțiilor va fi urmat de o perioadă de declin. O dată cu terminarea stadionului olimpic și a majorității hotelurilor s-a înregistrat o scădere de 18 % în costruirea de clădiri non-rezidențiale între 1999-2000 și se prevede încă o scădere de 13 % în 2000-2001.

Mai mult chiar, datorită faptului că s-au construit atât de multe elemente de infrastructură în același timp, se așteaptă ca această infrastructură se va degrada în același timp, ducând la o amenințare cu declinul pe termen lung.

Gradul de ocupare în Sydney în 2000 a fost puternic, ajungându-se aproape de 100 % în perioada Jocurilor Olimpice. Totuși, gradul de ocupare în 2001 a fost în jurul a 65 % – 70 %, prin urmare se așteaptă ca o parte din micii întreprinzători și operatorii independenți să ajungă la faliment. Astfel, micii întreprinzători pot avea de suferit în timp, pe când marile corporații își vor mări segmentul de piață.

Având în vedere aceste aspecte se pune întrebarea: se merită organizarea de Jocuri Olimpice? S-a estimat și s-a dovedit că Australia va câștiga 6,5 miliarde de dolari australieni de pe urma Jocurilor Olimpice, în perioada 1994 -2004, (5,1 miliarde se vor duce spre New South Wales, a cărui capitală este Sydney).

În concluzie, pentru fiecare 1 miliard de dolari australieni investiți se estimează o rentabilitate a investiției de la 3 la 86 miliarde dolari australieni.

Cu toate acestea rămâne întrebarea dacă acest eveniment a revigorat economia țării. Jocurile Olimpice din 2000 au fost considerate cele mai reușite din timpurile moderne și mulți australieni consideră că ele au marcat o perioadă de viitor a țării și o oportunitate de a demonstra încrederea unei economii și culturi reînnoite. S-a estimat că Jocurile Olimpice din Sydney 2000 va aduce Produsului Intern Brut Australian 6,5 miliarde $ și 100.000 de slujbe permanente pe o perioadă de 12 ani – din 1994-2006;

Australia a înregistrat o creștere de 11% în totalul vizitatorilor în 2000. Luna care a înregistrat cea mai mare creștere a numărului de vizitatori a fost în decembrie – 3 luni după încheierea Jocurilor Olimpice;

1,5 milioane de turiști internaționali se așteaptă să viziteze Australia până în 2006 datorită desfășurării Jocurilor Olimpice. Se estimează că acest lucru va aduce exporturilor turistice o sumă de 2,7 miliarde €.

3.4. Jocurile Olimpice Atena 2004

Grecia a fost locul nașterii Jocurilor Olimpice Antice. Primele Jocuri Olimpice s-au desfășurat în Atena în anul 1896. În 2004, Jocurile Olimpice se vor întoarce la originile lor, atunci când Atena va fi gazda celei de-a XXVIII-a Olimpiade. Atena a fost aleasă la cea de-a 106 a sesiune IOC în Lausanne, Elveția, pe 5 septembrie 1997 din cinci orașe finaliste : Atena, Buenos Aires, Cape Town, Roma și Stockholm.

Emblema Jocurilor Olimpice din Atena 2004 este reprezentată de o ghirlandă din ramuri de măslin – “kotinos”, cu care era încoronat învingătorul în vremurile antice. Este un simbol legat de idealurile olimpice, pace și orașul Atena, al cărui copac sfânt era considerat măslinul. Forma sa circulară proiectează înțelesuri universale a unității lumii, cercul vieții și legătura dintre trecut și prezent.

Date generale:

301 de ceremonii de premiere în 16 zile;

10.500 de atleți

5.500 de oficiali ai echipelor ;

201 de Comitete Naționale Olimpice au fost prezenți la Jocurile Olimpice de la Atena.

Serviciul Comercial din Grecia a identificat o varietate de noi oportunități pentru firmele grecești de a participa ca investitori, parteneri, consultanți, subcontractanți sau furnizori de echipamente și produse, de a-i atrage într-un program anunțat de Ministerul Dezvoltării ce s-a desfășurat în perioada 2001-2006.

Țintele programului de dezvoltare în turism sunt de a investi în modernizarea calitativă a utilităților și firmelor de turism, de a dezvolta turismul tematic, ca turismul cultural să ia amploare, de a promova elementele tradiționale ale țării și de a întări competitivitatea în firmele mici și mijlocii.

Programul mai include de asemenea construcția unor noi stațiuni de litoral, noi centre de conferință și centre de terapie marină.

Dezvoltării infrastructurii i se acordă o parte semnificativă din fonduri – proiectelor care sunt în directă legătură cu Jocurile Olimpice din Atena 2004.

O sumă suplimentară de aproape $ 24 miliarde a fost atribuită Greciei de Cadrul de Susținere a Sectorului Terțiar înainte de 2004 pentru susținerea Jocurilor Olimpice.

În 12 octombrie 2000, Ministrul Dezvoltării, domnul Nikos Christodoulakis a anunțat un nou program de dezvoltare a industriei turistice grecești în perioada 2001-2006 în valoare de $ 1,5 miliarde. Acest program a fost apărat de Cadrul de Susținere al Sectorului Terțiar.

În prezentarea priorităților în acest plan strategic de 6 ani, ministrul a accentuat necesitatea accelerării procedurilor de modernizare și îmbunătățirilor calitative ale turismului grec.

Primele 5 obiective ale acestui program au fost:

Schimbarea a 165.000 de paturi de hotel în hotelurile deja existente și susținerea a 12.500 de firme mijlocii de turism;

Îmbogățirea serviciilor turistice cu introducerea și dezvoltarea unor noi forme alternative de turism;

Realizarea cu succes a 12 luni de turism activ în Grecia;

Întărirea activităților de promovare a turismului grecesc în străinătate;

Reformarea programelor educaționale și de training pentru resursele umane ce vor fi implicate în industria turistică.

Ministrul Dezvoltării, Nikos Christodoulakis și Managerul ETA, Anastasios Homenidis, anunțau o investiție de $ 756 milioane care va fi realizată în perioada 2000-2004 și se așteaptă apariția a 6.500 de noi locuri de muncă.

Proiectul global presupune următoarele proiecte de infrastructură:

Extinderea stațiunilor de litoral existente în zona Atenei, cu accentuarea acestora în zonele Flisvos, Alimos, Zeas și Vouliagmeni, pentru a se ridica calitativ la standarde europene. Investiția a fost de $ 38 milioane.

Un parc tematic în Anavyssos, estul Atenei. Investiție estimată la $ 88 miliarde.

Un parc tehnologic în Voula (suburbia sudică a Atenei), care cuprinde un acvariu cu faună mediteraneană și un centru de cercetare marină, precum și un parc de distracții. Investiție estimată la $ 38 milioane.

Îmbunătățiri ale plajelor și coastelor marine cu eradicarea construirii ilegale de-a lungul coastelor. Investiție estimată la $ 12,6 milioane.

Lucrări de îmbunătățire a stațiunilor din Edipsos în Insula Evia, Kaiafa în Pelopones și Nigrita în nordul Greciei. Investiție estimată la $ 76 milioane.

Modernizarea și dezvoltarea cazinoului și hotelului de la Muntele Parnass. Investiție estimată la $ 1,8 miliarde.

Dezvoltarea utilităților din turism în regiunile Attica, Creta, Tracia, Rodos, Pelopones, Halkidiki, Komotini, Paernas și Pieria, incluzând lucrările de amenajare a terenurilor de camping din nordul Greciei în scopul atragerii turiștilor din estul Europei. Valoarea investiției este estimată la $ 504 milioane.

Infrastructura turistică existentă a Greciei

Popularitatea Greciei ca destinație de vacanță s-a bazat multă vreme pe frumusețea naturală a țării și a poziției sale geografice. Abundența siturilor istorice joacă rolul de atracție suplimentară pentru turist, care poate nu vizitează aceste situri ca prioritate.

Grecia are un climat care include cele patru anotimpuri ale anului, fiecare cu o frumusețe distinctă, dar cu o variație considerabilă în condiții meteorologice. Aceste variații fac ca țara să fie plăcută în a fi vizitată, dar de asemenea restricționează perioada de vară la trei sau patru luni. Acest lucru este important pentru că majoritatea investițiilor turistice din Grecia au fost construite pentru perioada de vară, ținându-se cont de faptul că majoritatea investițiilor vor fi recuperate în aceste trei –patru luni ale anului.

Elementele cheie ale infrastructurii turistice din Grecia au fost construite acum câteva decenii cu costuri foarte mari. Acum, Grecia are multe oportunități de expansiune, modernizare, reamenajare și în unele cazuri reconstruire a unor utilități incomplete sau inadecvate, care servesc industria turistică ca: aeroporturi, porturi, stațiuni litorale, terminale de autobuz, hoteluri, stațiuni montane, etc.

Sunt de asemenea și alte nevoi, ca de exemplu îmbunătățirea infrastructurii generale a țării.

O dată cu noul program de dezvoltare și cu Jocurilor Olimpice din Atena 2004, există o doză mare de optimism în industria turistică din Grecia.

Capacitățile de cazare oferite cu ocazia Jocurilor Olimpice 2004.

Grecia a fost dintotdeauna cunoscută pentru modalitatea sa de a primi vizitatorii din toate colțurile lumii. Organizatorii Jocurilor Olimpice, Comitetul Organizatoric al Jocurilor Olimpice din Atena 2004 (ATHOC – Athens 2004 Organising Committee for the Olympic Games), a continuat această tradiție a ospitalității prin contribuirea la dezvoltarea unei vaste rețele de hoteluri și facilități de cazare pregătite pentru întâmpinarea nevoilor oricărui turist.

ATHOC (Athens 2004 Organising Committee for the Olympic Games – Comitetul de Organizare al Jocurilor Olimpice Atena 2004) a semnat contracte cu hotelierii din capitală pentru construirea a 17.200 de camere disponibile în perioada 10 iulie – 10 septembrie 2004. Aceste camere vor găzdui membrii așa numitei “Familii Olimpice” și anume:

Oficiali ai Comitetului Internațional Olimpic;

Oficiali ai Comitetelor Naționale Olimpice;

Reprezentanți ai Federațiilor Sportive Naționale;

Sponsori și invitații lor.

Pe lângă acestea 11 nave de croazieră cu o capacitate de 6.000 locuri de cazare au fost “consemnate” în portul Pireu în perioada Jocurilor Olimpice.

De asemenea ATHOC va comanda 2.500 locuri de cazare cu toate facilitățile la bordul noii nave de croazieră de lux Queen Mary II, aflată încă în construcție în Franța la Chantiers, care va servi ca hotel plutitor în Grecia, înainte de a fi autorizat carierei ei de drept.

Capacitățile de cazare prezentate mai sus acoperă 48.700 de cereri din numărul total de vizitatori în Atena în anul desfășurării Jocurilor Olimpice 2004. Șapte sate de cazare medii au fost programate a accepta 10.000-11.000 de jurnaliști. Acestea cuprind apartamente și garsoniere care au fost folosite drept locuri de cazare pe perioada Jocurilor Olimpice, iar apoi au fost foferite pe piață spre vânzare.

Satul Olimpic a inclus și facilități de recreere și activități sportive (30.000 m2), holuri interioare (3.000 m2), clădiri publice (80.000 m2), dintre acestea amintim: școli, grădinițe, secție de pompieri și 310.000 m2 de șosele asfaltate care pot fi folosite atât pentru zona rezidențială cât și pentru zona internațională.

În Satul Olimpic organizatorii au construit 26 de centre de activități, Internet Café și un centru de transport intern.

ATHOC a lucrat într-o strânsă legătură cu Guvernul Greciei pentru a proiecta și implementa o strategie de transport capabilă să facă față fluxului turistic din timpul Jocurilor Olimpice. Planul combina capacitățile extinse ale rețelei de căi ferate, metrouri, extensii ale unei noi linii de metrou, un sistem de căi ferate suburbane și de iluminare subterană.

Pentru locuitorii Greciei, “moștenirea” lăsată de Jocurile Olimpice din 2004 va consta în beneficii economice, investițiilor în extinderea infrastructurii de transport, sistemelor de telecomunicații și a mediului. Aceste investiții vor aduce beneficii Greciei în anii care vor urma.

Beneficiile se referă la următoarele aspecte:

» 65.000 de noi slujbe permanente;

» 120 de kilometri de noi străzi ;

» 290.000 de copaci plantați; 11 milioane de arbuști;

» un nou aeroport internațional;

» un sistem extins de metrou;

» un nou Centru de Management al Traficului ultra-modern;

» o creștere în sectorul turismului;

» un venit de 1,22 miliarde € în sectoarele publice;

» o ameliorare cu 35% a calității mediului înconjurător.

Pe lângă acestea, specializarea și formarea forței de muncă existentă în Grecia în fiecare sector al economiei vor fi intensificate. Forța de muncă va fi mobilizată să administreze proiecte complexe pe scară mare care necesită planificare integrală și coordonare detaliată. Noile specializări și formări vor reprezenta bunuri valoroase care vor susține desfășurarea în bune condiții a Jocurilor Olimpice.

Sporirea mândriei cetățenești și a masei de voluntari și reîntoarcerea Jocurilor Olimpice la originile antice, toate vor contura “moștenirea” lăsată Greciei de Olimpiada din 2004.

3.5. Jocurile Olimpice de la Beijing 2008

Cel mai important eveniment sportiv de pe planetă, organizat o dată la fiecare 4 ani, a fost găzduit în vara lui 2008 de capitala Chinei – Beijing. Jocurile Olimpice de vară, ediția XXIX, au inclus în program 28 de discipline sportive. Aproximativ 10.500 de sportivi și peste 20.000 de reporteri acreditați au participat la cel mai mare spectacol sportiv existent.

Cifrele Olimpiadei de la Beijing 2008:

302 medalii de aur s-au acordat;

28 de sporturi;

205 țări (201 la JO 2004);

10.500 sportivi (10.625 în 2004);

45% sunt femei dintre sportivi (40,7% în 2004);

91.000 locuri are Stadionul Olimpic ''Cuib de pasăre'';

31 de arene din Beijing vor găzdui competiții;

6 arene din afara Beijing-ului vor găzdui competiții (Hong Kong, Qingdao, Tianjin, Shenyang, Shanghai, Qinhuangdao);

7.000.000 de bilete vândute;

5.000 yuani (661,4 euro), costul unui bilet la ceremonia de deschidere;

30 yuani (3,97 dolari), intrarea generală pentru preliminariile turneului de softball;

16.000 sportivi și oficiali în Satul Olimpic;

21.600 jurnaliști acreditați;

100.000 de voluntari oficiali pentru Jocurile Olimpice și Jocurile Paralimpice;

400.000 voluntari pentru servicii turistice, securitate;

1.000.000 voluntari sociali;

24,9 grade Celsius, temperatura medie la Beijing în luna august;

159,7 mm nivelul apei de ploaie care cade la Beijing în luna august;

50% șanse de ploaie vineri 8 august, ziua ceremoniei de deschidere;

8, numărul de furtuni așteptate pe perioada Jocurilor;

16.330.000 locuitori permanenți are orașul Beijing (2007);

6.210 dolari, PIB-ul pe cap de locuitor (2006) la Beijing;

19.978 yuani (2.641 dolari), venitul urban pe cap de locuitor (2006);

4.680.000 utilizatori de internet la Beijing (2006);

3.903.000 vizitatori la Beijing (2006);

2.500.000 vizitatori la Beijing pe perioada Jocurilor;

120 miliarde yuani (15,87 miliarde dolari), investiție în îmbunătățirea mediului între 1998 și 2006;

246 zile senine în 2007 (calitate a aerului satisfăcătoare, conform măsurătorilor oficiale);

256 zile senine așteptate pentru 2008;

123 zile senine în primele șase luni din 2008;

65.000 de autobuze vechi și taxiuri scoase din circulație înaintea Jocurilor;

5.850.000 tone de gunoi produse în 2006 la Beijing;

77.000 automobile la Beijing în 1978;

3.300.000 automobile la Beijing pe perioada Jocurilor;

1.060 automobile suplimentare la Beijing în fiecare zi;

198 km de linie de metrou la Beijing în 2008;

10.000.000 de biciclete în Beijing.

Agenția France Presse a realizat „ABECEDARUL JOCURILOR OLIMPICE” ce au avut loc la Beijing, care reflectă într-un fel ineditul acestui grandios eveniment:

A – de la sportivi (n.r. „athletes” în limba franceză). La Jocurile Olimpice de la Beijing vor participa 10.700 de sportivi, în 28 de discipline.

B – de la base-ball. Acest sport,ca și softball – ul, își va face la Beijing ultima apariție la Jocurile Olimpice. Începând de la Londra– 2012, cele două sporturi vor dispărea din programul Jocurilor Olimpice.

C – de la Cubul de apă. Acesta este supranumele centrului acvatic în care s-au desfășurat probele de natație de la Beijing. Clădirea cu pereți albaștri din teflon are o capacitate de 17.000 de spectatori.

D – de la dopaj. Comitetul Internațional Olimpic (CIO) și-a propus să efectueze peste 4.550 de controale antidoping în timpul Jocurilor Olimpice de la Beijing, adică mai multe cu un sfert decât la JO de la Atena din 2004 și cu 90 la sută mai numeroase decât la JO de la Sydney, din 2000.

E – de la echitație. Probele de echitație se vor desfășura integral la Hong Kong, din cauza riscurilor de epidemii cabaline la Beijing.

F – de la flacără. Simbolul olimpic care a stârnit numeroase controverse pe parcursul traseului său din Grecia până în China, provocate de militanții pentru drepturile omului.

G – de la vârstă înaintată (n.r. „grand age” în franceză). Comitetul de organizare a JO de la Beijing a recrutat 74.615 voluntari, printre care cel mai în vârstă are 87 de ani.

H – de la opt (n.r. „huit” în franceză). Opt este cifra magică în China, purtătoare de noroc. Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Beijing a început la ora 8.08, pe data de 8.08.2008.

I – de la incidente. Organizatorii au dorit să evite cu orice preț incidentele. De aceea au impus reguli prin care a fost interzis accesul în arene al spectatorilor dezbrăcați, în stare de ebrietate sau purtând banderole cu mesaje politice. De asemenea, spectatorii nu au avut voie să joace cărți pe stadioane.

J – de la jocurile interzise. CIO a pus la punct un dispozitiv de supraveghere a pariurilor sportive pe perioada Jocurilor Olimpice de la Beijing, cu scopul detectării eventualelor anomalii care ar putea duce la suspiciuni de înșelătorii.

K – de la Jason Kidd. Baschetbalistul de la Dallas Mavericks, campion olimpic în 2000, a absentat la JO din 2004, unde, pentru prima dată din 1992, „dream teamul” american nu a cucerit aurul olimpic.

L – de la Liu Xiang. Atletul chinez este erou național în țara sa, după ce, în 2004, la Atena, a cucerit titlul olimpic la 110 m garduri la vârsta de 19 ani. Peste un miliard de chinezi au sperat ca el să recidiveze la Beijing. Liu Xiang, din păcate nu a putut să-și apere titlul fiind în convalescență după o operație la tendonul lui Ahile de la piciorul drept.

M – de la metrou. Trei linii ultramoderne de metrou au fost inaugurate la Beijing, cu trei săptămâni înainte de debutul JO – 2008.

N – de la Cuibul de pasăre (n.r. „Nid d’oiseau” în franceză). Este numele dat stadionului olimpic, care seamănă cu un cuib de pasăre și a găzduit 90.000 de spectatori la deschiderea olimpiadei.

O – de la aur (n.r. „or” în franceză). La JO de la Beijing vor fi decernate 302 medalii de aur, câte una pentru fiecare probă (165 la masculin, 127 la feminin, 10 mixte).

P – de la poluare. Este una dintre cele mai mari probleme la Beijing, existând temeri chiar privind sănătatea sportivilor. La Beijing s-a limita circulația automobilelor și activitatea industrială pe durata Jocurilor Olimpice, pentru a îmbunătăți calitatea aerului.

Q – de la Qingdao. Orașul cu o capacitate de 7 milioane de locuitori, care a găzduit probele de yachting de la JO. Qingdao este situat pe țărmul Mării Galbene, la 550 km sud-est de Beijing.

R – de la Riner. Judoka francez de 19 ani, campion mondial și campion european, încearcă a încercat să câștige la Beijing singurul titlu care încă îi lipsește. Nu a reușit, a venit pe locul III.

S – de la sănătate. Etiopianul Haile Gebreselassie a renunțat să participe la maraton, temându-se sănătatea sa i-ar putea fi afectată de combinația căldură / umiditate / poluare.

T – de la Tibet. Militanții pentru drepturile omului au cerut sportivilor care susțin cauza tibetană să facă semnul T cu ambele mâini pentru a-și arăta solidaritatea.

U – de la SUA (n.r. USA), națiunea numărul 1 la ultimele trei ediții ale JO la numărul de medalii și titluri, care se teme că supremația îi va fi contestată de China. La Atena, în 2004, SUA a adunat 36 de medalii de aur, adică mai multe cu patru decât China. Și au avut dreptate, în clasamentul final pe medalii de aur China având 51 față de numai 36 Statele Unite.

V – de la carnea de câine (n.r. „viande” în franceză). Servită de obicei în anumite restaurante din Beijing, aceasta a fost interzisă în timpul JO pentru a evita problemele cu vizitatorii străini.

W – de la WC. Beijingul, reputat până în prezent pentru toaletele sale urât mirositoare, a promis să ofere hârtie igienică și săpun miilor de turiști care vor veni la JO.

X – de la Xinjiang. Autoritățile se tem de amenințarea teroristă a activiștilor din Xinjiang și prevăd un dispozitiv de securitate foarte puternic.

Y – de la Yao Ming, 2,29 metri, primul chinez care joacă în NBA, liga profesionistă nord – americană de baschet.

Z – de la Zhang Yimou, cineastul care va regiza ceremonia de deschidere

In contextul crizei economice internaționale și al creșterii preturilor la cote record, economia Chinei, care a crescut în mod constant în anii premergători Olimpiadei, nu pare sa fie afectată în sens negativ, cel puțin nu în prima jumătate a anului 2009. Ritmul de creștere de 10,4% din ultimele luni nu poate sa fie urmat decât de o perioada prosperă în cursul acestui an.

Experții internaționali sunt convinși ca Olimpiada de anul trecut a avut efecte pozitive asupra creșterii economice a Chinei și dovezile în acest sens nu întârzie să apară. Conform declarațiilor lui Lin Xianpeng, directorul departamentului de cercetare în economie și industrie din cadrul Institutului de Cultură și Educație Fizică din Beijing, Olimpiada de la Beijing a adus beneficii de aproximativ 600 de miliarde de yuani (56,3 mld. euro). Suma este cu 250 mld. yuani (23,4 mld. euro) mai mare decât cele 347 mld. yuani (32,6 mld. euro) investite direct și indirect prin intermediul economiei Olimpiadei.

Așadar, profiturile de pe urma JO au depășit estimările economiștilor. In plus, Olimpiada a ajutat economia Chinei și prin crearea de locuri de munca noi pentru populația țării. In același timp, infrastructura unor orașe legate într-un fel sau altul de Olimpiada a fost îmbunătățită sau modificată în avantajul locuitorilor. De asemenea, prețul activelor, acțiunilor si contractelor futures vor fi influențate în mod pozitiv de eveniment.

Numai in cazul Bejingului de exemplu, în perioada 2005-2008, rata de creștere a PIB-ului municipal a fost în medie de 11,8%, în creștere cu 0,8% fata de planul cincinal anterior. In perioada 2004 – 2008, PIB-ul Beijingului generat de apropierea Jocurilor Olimpice a însumat 105,5 mld. yuani (9,9 mld. euro).

Asociația Companiilor de Investiții (AIC) a realizat un studiu despre felul în care sunt percepute efectele Olimpiadei de la Beijing de către managerii companiilor care dețin active in China. Majoritatea managerilor chestionați au arătat un sentiment pozitiv în privința viitorului Chinei, mulți dintre aceștia considerând ca Jocurile Olimpice vor ajuta la promovarea țării și vor pune economia chineza într-o lumina favorabilă.

De asemenea, raportul AIC a arătat ca Olimpiada a influențat deja economia Chinei, în special în ceea ce privește infrastructura, transportul si turismul, toate aceste domenii atrăgând investiții noi în ultima perioadă.

"Jocurile Olimpice reprezintă un motor de dezvoltare economică pentru zona Beijingului", a declarat John Millar, manager la Martin Currie Pacific. "Olimpiada din 2008 reprezintă proiectul de lucrări publice numărul doi ca amploare din toata istoria Chinei", a adăugat el.

Yuanul, moneda naționala a Chinei, a fost de asemenea influențat pozitiv de Olimpiadei de Vara deoarece foarte mulți britanici intenționează să viziteze China în continuare. In plus, un mare val de turiști a luat cu asalt China la începutul lunii septembrie 2008, când au loc Jocurile Paraolimpice. Împreună, cele două evenimente au dus la o creștere de peste 25% a vânzării monedei naționale, yuanul.

"China a fost și în 2007 o destinație de mare notorietate, mai ales în urma lansării pachetelor de vacanță pentru stațiunile de pe coasta chineză.

Raportul a mai dezvăluit faptul ca Olimpiada de Vară a constituit pentru autoritățile chineze un motiv de mândrie. Primăria Beijingului a investit 34 mld. $ (21,8 mld. euro) în construirea satului olimpic, îmbunătățirea infrastructurii și a telecomunicațiilor. De asemenea, banii au fost folosiți la restaurarea siturilor istorice și la îmbunătățirea condițiilor de mediu prin reducerea poluării. Toate aceste modificări și îmbunătățiri vor atrage astfel mai mulți turiști, care vor ajuta la creșterea economica a tarii.

Companiile din IT&C nu au scăpat ocazia să iasă în evidență la Olimpiada de la Beijing.

Fie că e vorba de sponsorizări, de furnizare de echipamente si soluții, de gadgeturile folosite de sportivi sau antrenori sau de efectul retail – creșterea vânzărilor la anumite produse, Olimpiada de anul trecut a fost legată strâns de firmele din IT&C si nu lipsesc nici ofertele speciale cu această ocazie.
Desfășurarea Olimpiadei a făcut să crească în special vânzările de televizoare LCD și plasmă, proiectoare digitale, console de joc pentru care s-au dezvoltat accesorii și jocuri video cu diverse sporturi. De asemenea, pe lângă afacerile firmelor de turism, s-au vândut mult camerele video High Definition, camerele foto D-SLR și compacte premium, dar și alte gadgeturi precum playerele MP3 pentru sportivi si înotători sau echipamentele de buzunar care facilitează traducerile. Soluțiile GPS nu au lipsit nici ele din atenția spectatorilor si participanților la Jocurile Olimpice, iar cele mai multe dezbateri au fost pe tema libertății accesului la Internet si a noii tehnologii 3G folosite în China.

Furnizori oficiali de tehnologie. Compania chineză Lenovo, cea care a cumpărat divizia de PC-uri a IBM, devenind acum numărul patru mondial în industria computerelor, a fost atât sponsor, cât si furnizor de tehnologie pentru evenimentul de la Beijing. Lenovo a oferit notebook-uri IdeaPad si alte modele, plus camere video, pentru mai mult de 100 de atleți din peste 25 de țări, din 26 de discipline sportive, care au decis să participe într-un program de blogging în direct de la Olimpiadă. Blog-urile acestora sunt prezentate pe site-ul www.lenovo.com/voicesofthegames. Compania este Partener Mondial al Jocurilor Olimpice si furnizor de echipamente de calcul. Lenovo a pus la dispoziția Comitetului de Organizare a Jocurilor Olimpice de la Beijing mai mult de 30.000 de echipamente care vor susține infrastructura informatică a Jocurilor.

Alte servicii online. Google s-a implicat cu toate forțele în proiectul Olimpiadei, introducând servicii noi cu această ocazie. Compania a lansat un serviciu similar Google Calendar, spun cunoscătorii, dar care anunță utilizatorul, direct pe telefonul mobil, despre rezultatele si evenimentele de la Beijing. Căutările realizate pe celular în motorul de căutare Google, dacă vor avea termeni legați de Olimpiadă, vor avea ca rezultat informații si programul TV legat de evenimentul sportiv al anului.

Pe partea de căutare, Yahoo! a procedat la fel. Este practic un prim model de alterare a „rezultatelor automate“ returnate în mod normal din indexul motorului de căutare. Dar este una utilă pentru cei care caută astfel de informații. Google este implicată, de asemenea, în eveniment fiind furnizorul de reclame pentru site-ul NBC unde sunt transmise oficial evenimentele de la Beijing. NBC are si o versiune accesibilă direct pe telefonul mobil, dar ea este destinată privitorilor din Statele Unite.

Pe lângă Google, în tot evenimentul s-a implicat – evident – si YouTube. Pentru că au fost numeroase scandaluri legate de drepturile de trans-misie online a evenimentelor sportive, site-ul de video sharing a lansat un canal special, în parteneriat cu NBC, si care nu este accesibil tuturor utilizatorilor de Internet. Pentru a obține această transmisie, Google a trebuit să promită că toate clipurile de pe YouTube care vor încălca drepturile de autor ale Comitetului Olimpic vor fi șterse imediat. Mai mult, singura reclamă afișată poate să provină de la unul dintre cei 12 sponsori exclusivi ai Comitetului Olimpic Internațional, nu de la o altă companie.

Gadgeturi olimpice. Pentru a profita de mediatizarea legată de Olimpiadă, mai multe companii au lansat produse noi, care cu logo-ul Jocurilor Olimpice, care cu numele legat de evenimentul de la Beijing. Pe lângă modelul Samsung F480 Touchwiz, lansat la „Olimpiada Samsung“, în magazinele Say există, de asemenea, si un model de telefon „olimpic“ placat cu aur. Este prezent logo-ul olimpic, dar el nu este proeminent, ca la alte modele, ci doar gravat pe spatele aparatului. Telefonul a fost numit aparatul oficial al echipei olimpice a Rusiei.

Producătorul de aparate foto Kodak a lansat si el o cameră digitală dedicată evenimentului. Modelul M1033 are logo-ul Jocurilor Olimpice si se va vinde întâi în Asia.

Cu certitudine Jocurile Olimpice  vor  rămâne în memoria noastră ca și cea mai scumpă Olimpiadă de până acum deoarece chinezii nu au fost deloc zgârciți și au băgat mâna adânc în buzunar și au alocat un buget de 40 miliarde de dolari, adică de 2,5 ori mai mult decât cel alocat de Londra pentru Olimpiada următoare. Au fost construite în zona metropolitană Beijing 72 de stadioane și arene de antrenament, un întreg cartier sărac a fost demolat pentru a face loc “satului olimpic, s-au construit 59 de noi șosele, o nouă linie de metrou, un alt aeroport.

Numai pentru înălțare Stadionului Național, care a găzduit principalele festivități și întreceri, au lucrat, în ture de câte șase luni, câte 7.000 de oameni; peste 40.000 au fost la noul aeroport internațional.

Chinezii nu s-au uitat la cât costă și nici nu au avut orgolii naționaliste, apelând la cei mai mari arhitecți și designeri. Astfel, Stadionul Național, care a găzduit festivitățile de deschidere pe 8 august, numit deja de localnici“dart și de jurnaliști, Cuibul păsărilor, a fost proiectat de arhitecții elvețieni Herzog și de Menron, o structură futuristă cu rețele de coloane și grinzi de oțel. Noul centru al Televiziunii este opera arhitectului olandez Rem Koolhaus, numit ca un zgârie nori care îngenunchează. Aeroportul l-a proiectat un faimos arhitect englez (Norman Foster), iar clădirea nouă a Teatrului Național (arhitect Paul Andreu) a fost botezată oul.

O altă creație arhitectonică care impune prin îndrăzneala concepției este Centrul Național Acvatic, supranumit“Cubul de apă, care spun cei care l-au admirat că arată ca o“felie tăiată într-o cadă cu spumă de baie. Potrivit declarațiilor realizatorilor, un consorțiu australiano chinez, construcția se vrea corespondentul răcoros, feminin (Yin), al înfocatului Stadion Național aflat în apropiere și considerat ca element masculin (Yang), iar culoarea membranei de fluoro carbon care înconjoară clădirea se poate schimba instantaneu, de la albastru deschis la roșu aprins.

De ani de zile, Orașul Interzis și Marele Zid au fost printre cele mai mari atracții turistice din China. La noua luni de la Jocurile Olimpice de Vara de la Beijing, mii de turiști din toate colturile țării și lumii vin la celebrul stadion olimpic Bird’s Nest (Cuib de pasare) și plătesc 50 de yuan (aprox. 6 euro), taxe de intrare pentru a-l vizita și a-și face o fotografie.

Pentru oficialii chinezi tot acest aflux de turiști este o mare surpriza. Nu se așteptau ca acest stadion, oricât ar fi el de spectaculos, să devină atât de popular după Jocurile Olimpice. 20.000 – 30.000 de turiști intra pe porțile sale zilnic, iar veniturile obținute din biletele de intrare acoperă costurile de întreținere anuale precum si dobânzile anuale ce trebuie achitate. Așa ca, in pofida temerilor ca stadionul ar deveni o povara pentru capitala chineza, nefiind folosit de prea multe ori după Jocuri, se pare ca s-a transformat intr-o noua atracție turistica a Chinei.

Unii dintre turiști se îmbracă în echipamente ale echipei naționale, poartă medalii false și țin în mână replici ale torței Olimpice, toate pentru a fi fotografiați pe impresionantul stadion. Vizitatorii au luat astfel presiunea de pe umerii managementului stadionului care nu putea să găsească o utilitate pentru structura impunătoare.

Stadionul olimpic a costat 500 de milioane de dolari si este cea mai mare structura de otel din lume. El poate găzdui 80.000 de spectatori iar design-ul realizat de o firma de arhitectura elvețiana este deosebit, aducându-i si numele de “Cuib de pasare”.

IV. CONCLUZII

Cu privire la organizarea Jocurilor Olimpice

Organizarea Jocurilor Olimpice este încredințată de către Comitetul Internațional Olimpic (IOC), Comitetului Național Olimpic (CNO) a țării care găzduiește orașul în care au loc Jocurile Olimpice.

Comitetul Național Olimpic formează, în acest scop, un Comitet Organizatoric al Jocurilor Olimpice care din momentul în care este constituit comunică direct cu Comitetul Internațional Olimpic de la care primește instrucțiuni.

Comitetul Organizatoric Național al Jocurilor Olimpice include:

Un membru al CIO sau alți membri din țară;

Președintele și Secretarul General al Comitetului Național Olimpic;

Cel puțin un membru reprezentant și desemnat de orașul gazdă al Jocurilor Olimpice. Pe lângă aceștia, în general se includ reprezentanți ai autorităților locale și alte persoane lideri.

Din momentul constituirii și până în momentul lichidării, Comitetul de Organizare al Jocurilor Olimpice trebuie să se supună Cartei Olimpice; contractul se semnează de către Comitetul Internațional Olimpic, Comitetul Național Olimpic și orașul în care se desfășoară Jocurile Olimpice (Acordul Orașului Gazdă) și instrucțiunile Consiliului Executiv ale Comitetului Internațional Olimpic.

Mai recent însă, aceste Comitete Organizatorice s-au transformat în entități administrative enorme care au angajate sute de oameni.

Comitetul Organizatoric al Jocurilor Olimpice își începe munca cu o perioadă de planificare, urmată de o perioadă de organizare care culmină cu faza de implementare și operare.

Preocupări ale Comitetului de Organizare a Jocurilor Olimpice

De a acorda aceeași atenție fiecărui sport din program și să se asigure că întâlnirile competiționale se desfășoară conform regulilor Federațiilor Sportive Internaționale (IFS);

De a se asigura că nici o demonstrație sau miting politic nu se desfășoară în Orașul Olimpic sau în împrejurimi;

De a alege, și dacă este necesar, să creeze instalațiile necesare: situri competiționale, stadioane și săli de antrenamente;

De a găzdui atleții cu echipele lor, precum și oficialii;

De a pune la dispoziție servicii medicale;

De a rezolva problemele de transport;

De a lua la cunoștință necesitățile mass-mediei pentru a oferi publicului informații exacte legate de Jocurile Olimpice;

De a organiza evenimente culturale care sunt un element esențial a celebrării Jocurilor Olimpice;

De a scrie Raportul final al celebrării Jocurilor Olimpice în două limbi oficiale și să-l distribuie în doi ani de la încheierea Jocurilor Olimpice.

Cu privire la activitatea turistică

Organizatorii Jocurilor Olimpice îmbogățesc rețeaua care ar putea fi utilizată pentru repoziționarea produselor turistice. Țintele principale includ:

Organizarea de congrese și expoziții destinate creșterii sosirilor turiștilor;

Prezentarea artei și istoriei țării;

Organizarea de evenimente atletice cu legături în întreaga țară;

Organizarea de vizite în locuri de atractivitatea sportivă din timpurile antice.

Politica de preț trebuie constant să fie centrată pe conceptul de „valoare a banilor” pentru a se percepe destinația ca ofertantă a serviciilor de calitate. Mai târziu s-a optat pentru conceptul de „more money for more value” (mai mulți bani pentru mai multă calitate).

Rămâne totuși problema cine va fi responsabil pentru conceperea și implementarea strategiei de comunicare. De aceea s-a propus crearea unei companii care să se dedice promovării turismului. Existența unei asemenea companii este imperios necesară acum mai mult ca oricând.

Din punct de vedere al marketingului turistic, două ar fi obiectivele:

De a obține cele mai bune beneficii posibile în timpul pregătirii și desfășurării Jocurilor Olimpice;

De a munci pentru a capitaliza rezultatele obținute.

O altă problemă, care reiese din experiențele anterioare și din cercetările de piață, este aceea că există creșteri și scăderi ale interesului turistic. În anul olimpic, unii turiști văd orașul gazdă ca pe un loc rezervat Olimpiadei. De aceea există o diversiune în fluxul turistic pe tot cuprinsul anului olimpic, în ciuda faptului că Olimpiada se desfășoară doar pe o perioadă de 3 săptămâni (și se desfășoară de obicei într-un singur oraș). Mai mult chiar, experiențele olimpice anterioare au demonstrat că imediat după terminarea Jocurilor Olimpice se va înregistra un declin (o criză economică ) în domeniul turistic. Acest lucru va fi atribuit unei varietăți de cauze – cea mai obișnuită fiind lipsa unei campanii de marketing pentru imediata perioadă post olimpică (lunile imediate după competiție). Astfel trebuie să se înștiințeze angrosiștii, tour – operatorii și potențialii vizitatori că țara este disponibilă pentru turism (de agrement și de afaceri) pe toată durata anului olimpic.

Trei categorii de vizitatori sunt importanți:

Turiștii de agrement;

Turiștii de afaceri;

Turiștii MICE (meetings, incentives, conventions & exhibitions) – turiștii care au ca motivație a călătoriei : întâlnirile, convențiile, expoziții sau alte stimulente).

Impactul turiștilor de afaceri își dovedește utilitatea prin aducerea de afaceri în țară.

Autoritățile turismului de la nivel național și local colaborează cu diferiți furnizori din turism pentru a vinde produse turistice și în perioada anterioară și ulterioară Jocurilor Olimpice. Aceste produse turistice vor fi promovate prin broșuri, pliante, cataloage turiștilor care au achiziționat bilete pentru Jocurile Olimpice sau care se așteaptă să sosească în timpul Jocurilor Olimpice.

Intensificarea turismului este elementul cheie a beneficiilor Jocurilor Olimpice. Deschiderea Jocurilor Olimpice spre beneficiile turistice necesită o și mai puternică alianță organizațională – publică și privată, sportivă și turistică, organizatori în domeniul turismului și al evenimentelor, sponsori.

Expansiunea necesită o atenție sporită pentru relansarea și promovarea turismului în perioada Olimpiadei, utilizarea sistemelor media pentru poziționarea țării și a destinațiilor sale și folosirea strategică a relațiilor de afaceri.

Se ajunge la concluzia unanimă că examinarea și evaluarea acestor eforturi pentru a obține rezultate notabile, pot fi aplicate evenimentelor sportive viitoare.

Sponsorii oficiali ai Jocurilor Olimpice

În 1984, la Jocurile Olimpice de la Los Angeles, a început cea mai de succes perioadă pentru organizațiile de sponsorizare. Pentru prima dată, Comitetul de Organizare a stabilit trei categorii de sponsori :

„Sponsori Oficiali”,

„Furnizori Oficiali”,

„Licențiați Oficiali”.

Profitul de la această ediție a Jocurilor a fost de 215 milioane dolari USD. Sponsorizarea nu numai că oferă suportul financiar de care este nevoie pentru Jocurile Olimpice, ci sprijină, de asemenea, serviciile, cum ar fi producția, suportul tehnic și îmbunătățirea personalului. Mai mult, prin activitățile promoționale ale sponsorilor, conștiința publică și sprijinul pentru evenimentul olimpic sunt în creștere.

Deoarece rolul sponsorilor a crescut, este necesar să se asigure că Jocurile nu devin, în mod necontrolabil, comerciale. În acest scop, IOC este responsabilă pentru managementul de supraveghere a programelor de marketing olimpic din cadrul Jocurilor. Este bine de observat că Jocurile Olimpice este singurul eveniment sportiv de mare importanță acolo unde nu există reclamă a firmelor și a concurenților.

În 1985, IOC a creat Partenerul Olimpic (TOP), programat să diversifice veniturile de bază pentru Jocurile Olimpice și evenimentul olimpic. TOP este alcătuit din organizații multi – naționale. Partenerii TOP, în schimbul înțelegerii financiare, au garantată exclusivitatea și șansele marketingului în lumea întreagă, asupra unei categorii cum ar fi băuturile fine, echipamente de birou, TV și audio, etc. Acesta este un beneficiu unic pentru Partenerii care se asigură că rivalii lor nu se aliază cu echipa olimpică sau cu Jocurile Olimpice oriunde în lume. Categoria de exclusivitate este asigurată în lumea întreagă. În conformitate cu exclusivitatea care le aparține, partenerii TOP au posibilitatea de a utiliza toate simbolurile olimpice, ca și numele olimpice necesare pentru produsele lor, posibilități de cazare ospitaliere la Jocuri, accesul preferențial la reclamele TV sau radio.

De la începutul acestui program, din 1985 următoarele corporații alcătuiesc TOP-ul Jocurilor Olimpice: Coca-Cola, John Hancock, Kodak, McDonald's, Panasonic, Samsung, Schlumberger Sema, Swatch, Time International, Visa, Xerox. Acest sprijin global asigură continuitatea sărbătoririi Jocurilor Olimpice și propagarea idealurilor olimpice.

Sponsorizarea olimpică nu este doar la nivel internațional. Programe naționale sunt dirijate de Comisiile de Organizare de la fiecare ediție a Jocurilor și de Comitetele Olimpice Naționale din fiecare țară.

BIBLIOGRAFIE

Cosmescu, I., – “Turismul, fenomen complex contemporan”, Editura Economică, București, 1998

Cristureanu, C., – “Economia și politica turismului internațional”, Editura Abeona, București, 1998

Gherasim, T., – “Elemente de marketing”, Editura Moldovița, Iași, 1999.

Gherasim, T., Gherasim, D., – “Marketing turistic”, Editura Economică, București, 2000.

Minciu, R., – “Economia turismului”, Editura Uranus, București, 2000

Nedelea, Al., “Marketingul serviciilor”, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001, in print.

Oana Ovidiu – Marketing sportiv, București, 1995.

Oprișan V. – Marketing si comunicare în sport. Edit.Uanus, 2001.

Philip Kotler – Managementul Marketingului, Editura Teora, București, 1997.

Philip Kotler – Principiile marketingului, Editura Teora, București, 2004.

*** Marketing și administrație în sport, Editura C.I.O., 2005.

*** www.cor.ro

*** www.olympic.org – Official website of the Olympic Movement

*** www.onlinesport.ro

*** ro.wikipedia.org/wiki/Jocurile_Olimpice_de_vara_din_1992

*** ro.wikipedia.org/wiki/Jocurile_Olimpice_de_vara_din_1996

*** ro.wikipedia.org/wiki/Jocurile_Olimpice_de_vara_din_2000

*** ro.wikipedia.org/wiki/Jocurile_Olimpice_de_vara_din_2004

*** ro.wikipedia.org/wiki/Jocurile_Olimpice_de_vara_din_2008