Amenajarea Turistica a Municipiului Brasov

CUPRINS

1. Contextul natural și socio-economic al orașului Brașov

Localizare

Delimitare

Accesiblitate

Cadrul natural

Cadrul socio-economic al orașului Brașov

Resurse turistice

2.2. Resurse turistice naturale

2.3. Resurse turistice antropice

3. Analiza situației existente

3.1. Elemente de infrastructurǎ

3.2. Structuri turistice existente

3.3. Circulația turisticǎ

3.4. Factori naturali de risc

3.5. Starea mediului natural

4. Etnografie și folclor

4.1. Etnografia zonei

4.2. Folclorul din zonă

4.3. Portul popular

5. Obiceiuri și mituri în zonă

6. Oportunitatea realizării studiului

6.1. Trasee turistice

6.2. Harta turistică a zonei

6.3. Căile rutiere

6.4. Fonduri cinegetice, piscicole

7. Proiect de amenajare turistică

7.1. Puncte forte și puncte slabe al proiectului

7.2. Oportunitatea dezvoltării agrementului în zonă

7.3. Propuneri de amenajare turistică

7.4. Impactul socio-economic al proiectului

7.5. Riscuri potențiale privind implementarea proiectului

8. Evoluția previzibilă a activității turistice

8.1. Servicii turistice

8.2. Gradul de penetrare pe piață

8.3. Estimarea gradului de ocupare a capacității de cazare

8.4. Segmentele de clientelă

8.5. Politica tarifară

9. Analiza economico-financiara a proiectului

9.1. Evaluarea investițiilor

9.2. Venituri și cheltuieli din exploatarea structurilor turistice

9.3. Indicatori economici ai activității

9.4. Sinteza rezultatelor economice

10. Promovarea produsului turistic

10.1. Obiectivele acțiunii de promovare

10.2. Campania publicitară

11. Concluzii

12. Bibliografie

=== Amenajarea Turistica a Municipiului Brasov ===

CUPRINS

1. Contextul natural și socio-economic al orașului Brașov

Localizare

Delimitare

Accesiblitate

Cadrul natural

Cadrul socio-economic al orașului Brașov

Resurse turistice

2.2. Resurse turistice naturale

2.3. Resurse turistice antropice

3. Analiza situației existente

3.1. Elemente de infrastructurǎ

3.2. Structuri turistice existente

3.3. Circulația turisticǎ

3.4. Factori naturali de risc

3.5. Starea mediului natural

4. Etnografie și folclor

4.1. Etnografia zonei

4.2. Folclorul din zonă

4.3. Portul popular

5. Obiceiuri și mituri în zonă

6. Oportunitatea realizării studiului

6.1. Trasee turistice

6.2. Harta turistică a zonei

6.3. Căile rutiere

6.4. Fonduri cinegetice, piscicole

7. Proiect de amenajare turistică

7.1. Puncte forte și puncte slabe al proiectului

7.2. Oportunitatea dezvoltării agrementului în zonă

7.3. Propuneri de amenajare turistică

7.4. Impactul socio-economic al proiectului

7.5. Riscuri potențiale privind implementarea proiectului

8. Evoluția previzibilă a activității turistice

8.1. Servicii turistice

8.2. Gradul de penetrare pe piață

8.3. Estimarea gradului de ocupare a capacității de cazare

8.4. Segmentele de clientelă

8.5. Politica tarifară

9. Analiza economico-financiara a proiectului

9.1. Evaluarea investițiilor

9.2. Venituri și cheltuieli din exploatarea structurilor turistice

9.3. Indicatori economici ai activității

9.4. Sinteza rezultatelor economice

10. Promovarea produsului turistic

10.1. Obiectivele acțiunii de promovare

10.2. Campania publicitară

11. Concluzii

12. Bibliografie

1. CONTEXTUL NATURAL ȘI SOCIO-ECONOMIC AL ORAȘULUI BRAȘOV

1.1. Localizare

Brașov, capitala județului cu același nume, cu o populație de 311.059 de locuitori, este situat în partea central-estică a României, la poalele vârfului Tâmpa ( 967m), la 170 de kilometri de București, capitala României. Drumul străbate Valea Prahovei, trecătoarea Predeal, astfel încat Brașovul este un oraș situat la înalțime în România.

Teritoriul administrativ al orașului Brașov se încadrează în partea sudică a depresiunii Brașovului, la contact cu rama muntoasă, respectiv cu fluxul intern al Carpaților Orientali.

1.2. Delimitare

Situat între 45°23'13" – 46°12'12" latitudine nordicã și 24°6'11" longitudine estică. Întins pe o suprafața de 536.309 ha, județul Brașov reprezintă 2,3 % din suprafața României.

1.3. Accesibilitate

Municipiul Brașov este accesibil cu automobilul/autobuzul sau cu trenul.

Acces rutier:

– dinspre București pe E60 (168km);

– dinspre Pitești pe DN73 / E574 (136km);

– dinspre Sibiu pe E68 (143km);

– dinspre Târgu-Mureș pe E60 (171km);

– dinspre Bacǎu pe E574 (179km);

– dinspre Buzǎu pe DN10 (157km);

Acces feroviar:

Brașovul este un important nod feroviar, fiind situat într-o zona turistică și economică foarte dezvoltată, deci poate fi accesat din orice punct al țǎrii, pe calea feratǎ.

1.4. Cadrul natural

1.4.1. Relieful

Orașul Brașov este așezat într-o zonă de invidiat, la poalele Muntelui Tâmpa (denumit și orașul de la poalele Tâmpei), aflat la distanțe apropiate de trei trepte de relief:

Lanțul munților înalți care trec de 1750 m altitudine, și anume: M. Făgăraș, M. Piatra Craiului, M. Bucegi, M. Postăvaru, M. Piatra Mare si M. Ciucaș.

Lanțul munților scunzi, între 800 și 1750 m: cuprins de munții Întorsura Buzăului, Dârstelor, Tâmpa, Poiana Brașovului, Codlei și Perșani.

Lanțul depresiunilor și dealurilor, situat între 450 și 700 m.

Tâmpa (în maghiară Czenk, în germană Zinne, alternativ Kapellenberg) este un munte care aparține de masivul Postăvaru, localizat în sudul Carpaților Orientali (mai precis în Carpații de Curbură) și înconjurat aproape în totalitate de municipiul Brașov. Înălțimea: 960m (după unele surse 995m), la aproape 400m deasupra orașului.

Muntele este alcătuit în principal din formațiuni calcaroase, formându-se în urma procesului de încrețire a scoarței terestre.

Mare parte a sa (150 ha) este declarată rezervație naturală, datorită speciilor de animale (urși, râși, lupi, fluturi – 35% din totalul speciilor din țara noastră, păsări) și plante rare (crucea voinicului, obsiga bârsană) care se găsesc pe acest munte. Pe Tâmpa se poate ajunge pe mai multe căi: există cele 25 de serpentine, tăiate în 1837 de către Ocolul silvic al Brașovului, treptele lui Gabony, drumul Cavalerilor, vechi din vremea cetății Brașovia sau drumul pentru mașină de "la iepure".

Cei neobișnuiți cu drumețiile lungi pot lua telecabina, care face legătura între Cabana-restaurant Casa Pădurarului de la poale și Restaurantul Panoramic aflat pe coama muntelui în mai puțin de trei minute. Priveliștea din vârful Tâmpei oferă o splendidă panoramă asupra orașului, iar în zilele senine se poate observa întreaga țară a Bârsei.

Pietrele lui Solomon – în partea de vest a Brașovului pot fi văzuți doi munți denumiți « Pietrele lui Solomon », care reprezintă un punct de atracție turistică atât pentru localnici, cât și pentru cei veniți din alte orașe sau țări. Acești doi munți strǎjuiesc partea veche a Brașovului, fiind mărturia vie a vremurilor apuse care amintesc de istoria îndepărtată a Brașovului. Peisajul este copleșitor de frumos și plin de legendǎ și istorie. 
Valea dintre cei doi munți stâncoși este exploatată la maxim în sezonul cald de către turiștii sau localnicii dornici de peisaje spectaculoase de munte. Locul este amenajat cu grǎtare în piatră, mese și bănci din lemn masiv, chiar și pentru copii există un legănuș și un balansoar. Falezele de calcar sunt ideale pentru plimbări relaxante pentru amatori, precum și pentru escalade sportive pentru cei avizati, aici existand multe trasee de escalada amenajate.

Locul este situat la ieșirea din Șcheii Brașovului. Din Piața Unirii se poate ajunge pe un drum pietruit de aproximativ 2 km.

Legenda spune că un rege ungur numit Solomon a fost alungat de mama sa pentru că și-ar fi omorât fratele și ar fi fost blestemat de aceasta să moară de îndată ce va fi văzut de către un om de rând. Solomon a fugit călare pe calul său și s-a refugiat în această zonă a țării noastre. S-a urcat în galop cu calul până în vârful muntelui și, văzând un păstor, de frică să nu fie văzut de acesta și astfel riscând să moară, a bruscat calul dorind să facă cale întoarsă. Calul însă s-a dezechilibrat și a căzut în prăpastie. În locul în care a căzut, muntele s-a despicat în două și astfel au apărut aceste două stânci. Solomon s-a prins de un copac și, la rădăcinile acestui copac și-a așezat coroana de pe cap, pe care nu se mai considera demn să o poarte.

De aceea, se spune că vechea emblemă a Brașovului este coroana cu rǎdǎcini, pe care o puteți vedea pe clădirea Muzeului Județean din Piața Sfatului. Numele lui Solomon a rămas în conștiința populară pentru că se suprapune numelui biblic de Solomon, fiul lui David, însă nu este vorba de același personaj. În limba iudaică Solomon se traduce prin înțelepciune, astfel încât « Pietrele lui Solomon » se traduc prin « Pietrele Înțeleptului », înțelepciunea pe care Solomon din legendă a căpătat-o în ultimele clipe de viațǎ.

Vizitatorii pot observa cu ușurință urmele unei fortificații, mai exact baza unui turn dacic, precum și rămășițele unui val de apărare.

Chiar pe locul valului dacic este instalată acum masa lungă unde petrec junii la sărbători, iar la bazele turnului, unde abia se mai văd urmele fortificației, s-au turnat câteva trepte mici din beton. De asemenea, au fost găsite și mai multe obiecte de podoabă, fibule, oglinzi, monede și vase.

Tot despre Pietrele lui Solomon se spune că ar avea proprietăți balneocurative care vorbesc de un fenomen de lithoterapie, utilizat încă din antichitate, care ar fi fost utilizat și de locuitorii acestor zone.

Depresiunea Brașovului – inclusiv Țara Bârsei – este de origine tectonică formată prin fracturarea și scufundarea unui compatriment al masei montane centrale a Carpaților de Curbură, la sfârșitul Pliocenului; apele care au invadat această groapă au format un lac în care s-au colmatat depozite sedimentare pe grosimi de câteva sute de metri; prin defileul antecedent al Oltului de la Racoș, lacul comunica cu cel din bazinul Transilvaniei până la începutul cuaternarului când apele s-au retras spre acesta din urmă; după exondare, suprafața depresiunii a fost supusă modelării geomorfologice de către agenții externi (eroziune și acumulare torențială și fluviatilă etc.) până s-a ajuns la realizarea fizionomiei actuale.

În ansamblul ei, depresiunea Țării Bârsei constituie o unitate teritorială bine individualizată, intens umanizată și urbanizată (aici situându-se orașele Brașov, Săcele, Codlea și Râșnov).

Spre vest, Țara Bârsei este încadrată de o ramă muntoasă cu altitudine mai joasă (800-1300m) aparținând grupei vestice a Carpaților de curbură. Ea include munții Codlei și munții Perșani.

Condiții climatice

Clima orașului Brașov are un specific temperat-continental, mai umedă și mai răcoroasă, cu precipitații relativ reduse și temperaturi ușor scăzute în zonele mai joase.

Inversiunile de temperatură nu sunt numeroase; de aceea, temperaturile minime din timpul iernii nu se înscriu în valorile extreme. Cantitatea de precipitații este relativ mai ridicată.

Temperatura medie multianuală a aerului este de 7,6o C, temperatura maximă absolută fiind de 37o C în luna august. Numărul mediu al zilelor de vară este de aproximativ 50 pe an. Numărul mediu al zilelor de iarnă este de aproximativ 50 pe an.

Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%.

Precipitațiile atmosferice au valori de 600-700 mm/an. Vântul la sol are direcții predominante dinspre vest și nord-vest și viteze medii cuprinse intre 1,5 si 3,2 m/s.

Sub raport climatic teritorial, zona Brașovului se supune unor legi generale, dar și locale care generează o serie de caracteristici:

poziția geografică,

prezența lanturilor muntoase cu anumite orientări care închid formele depresionare,

fizionomia diferită a treptelor morfologice ce se desfășoară gradat de la cca. 450-500 m altitudine pâna la vârfurile alpine ce depasesc 2.500 m, toate exercita o influenta sensibilă asupra condițiilor climatice.

Luna cea mai rece a anului este februarie, pe culmile alpine, unde temperatura medie scade la -11.1°C, și ianuarie în munții mijlocii și în depresiuni, când se înregistrează -4.5°C și respectiv -5.3°C. De remarcat faptul că în această lună și în general în sezonul rece, fundul depresiunilor este la fel de rece ca și înălțimile de peste 1.000 m, temperaturile fiind mai moderate în zonele de relief de 700 – 1.000 m altitudine.

Vara, temperatura aerului este pozitivă; luna cea mai caldă este iulie, încălzirea aerului este mai intensă și temperatura depășește 18°C.

În anotimpurile de tranziție, primăvara și toamna, temperatura se menține la 10-12°C. Cele mai mari creșteri termice interlunare au loc primăvara, între lunile aprilie și mai (depășesc 5°C), iar cele mai mari scăderi se produc toamna, între octombrie și noiembrie (peste 6°C).

Rețeaua hidrografică

În alcătuirea resurselor de apă ale județului Brașov intră pe de o parte apele subterane – freatice și de adâncime, iar pe de altă parte, apele de suprafață, reprezentate de rețeaua de râuri care străbate teritoriul județului și de lacurile naturale și artificiale.

Întreg teritoriul județului se încadrează în bazinul hidrografic de ordin superior al Oltului care străbate județul pe o distanță de apromaximativ 210km de la confluența cu Râul Negru până la confluența cu râul Ucea. Cei mai importanți afluenți ai Oltului din județ sunt: Timiș, Ghimbășel, Bârsa, Homorodu Mare și Șercaia.

Tabloul apelor de suprafață este completat cu lacurile glaciare din Munții Făgărașului (Urlea și Podragu) și cu lacurile artificiale.

Prin municipiul Brașov trec pârâul Graft, (numit și Pietrele lui Solomon în partea lui superioară), pârâul Valea Tei, Valea Răcădău, Valea Popilor cu Valea Scurtă, Valea Florilor, Valea Gorganu, Râul Timișul Sec și Canalul Timiș.

Elemente pedobiogeografice

Marea diversitate a cadrului natural al județului Brașov, alături de modificările petrecute în decursul erelor geologice, a determinat perenitatea unor elemente de floră, vegetație și faună.

Flora municipiului nu diferă de cea a județului. Pe muntele Tâmpa se regăsesc totuși câteva specii de plante unice în lume.

Flora numara jumatate din speciile care cresc în România. În acestă zonă se realizează o interferență între speciile eurasiatice cu cele circumpolare, central-europene și în unele insule cu cele mediteraneene, sub-mediteraneene, pontice.

Depresiunile intramontane adăpostesc, grație unor topoclimate specifice numeroase specii vechi, numeroase relicte (specii vechi) sau specifice ( jimla Țării Bârsei, daria, ochii broaștei, roua cerului, etc).

Pe versanții însoriți ai Dealului Cetății sau Tâmpei se păstrează specii originale din stepele sau silvostepele care în terțiar ocupau zone mai mari (zambila sălbatică, colilia, pătlagina argintie, nemțisorul de stânca, migdalul pitic, cununița de calcar, vișinelul, etc).

Vegetația actuală reprezintă aspectele vegetației naturale, precum și ecosistemele fragmentare instalate în urma intervenției omului în timp . Aproape întreg teritoriul județului a aparținut în trecut zonei forestiere și alpine, mai puțin extinsă.

Zona forestieră este reprezentată, începând cu vegetația depresionară și terminând cu cea montană de:

– subzona stejarului, restrînsă astăzi, ocupa depresiunile, piemonturile și versanții până la 500 – 700 m. Alături de stejar întâlnim jugastrul, carpenul, frasinul, ulmul și alte specii arbustive și plante ierboase caracteristice;

– subzona gorunului localizată pe versanții însoriți până peste 700 – 800 m și izolat până la 1200 -1300 m, este caracterizată de amestecul dintre gorun și stejar (M-ții. Perșani, dealurile Târnavelor) și fag;

– subzona fagului este cea mai extinsă (500/600 m – 1000 m), fiind întâlnită sub forma făgetelor pure (M-ții. Perșani, Ciucaș) cât și sub formă de păduri de amestec fag, molid, brad (M-ții. Făgăraș, Bucegi, Postăvar, Piatra Craiului, Piatra Mare), paltinul de munte, arțarul, frasinul.

– subzona molidului.

Zona alpină este caracteristică prin jnepenisuri, afinișuri, ienupări, zmârdari, etc.

Fauna este foarte variată, grație multitudii biotopurilor întâlnite din V. Oltului până pe crestele muntoase. Dacă în mlaștinile eutrofe ale Țării Bârsei se întâlnesc numeroase specii interesante, unele relicte glaciare, ecosistemele xerofite de pe Tâmpa sau Dealul Cetății sunt populate de numeroase specii de ichneumonide, etc.

Apele de munte și de șes sunt populate de specii diferite de pești (păstravi, lipan, mreană, etc.) iar în sistemele cu exces de umezeală, ca și în păduri, abundă specii de amfibieni, reptile, păsări (șorecarul comun, șorecarul încălțat, barza albă, barza neagră, vânturei, hereți, potârnichi, acvile, cocoșul de munte, prundărișul de piatră) și mamifere (capra neagră, ursul, căpriorul, mistrețul, râsul, etc).

Din inițiativa Facultății de Silvicultură și a Filialei de vânătoare unele zone s-au populat cu fazani, muflon și iepurele de vizuină.

Animalele sălbatice sunt rare, trăind retrase în pădurile din împrejurimi. Turiștii care se aventurează în acestea sunt avertizați că pot întâlni urși, lupi sau vulpi.

1.5. Cadrul socio – economic al municipiului Brașov

Populația, fenomene demografice și forța de muncă

Populația stabila a Municipiului Brașov a fost la 01.07.2005 de 282.517 persoane.

În funcție de vârstă, populația Brașovului are componența de mai jos:

Structura populației stabile pe grupe de vârstă în Municipiul Brașov

Dinamica populației și evoluția forței de muncă în Municipiul Brașov sunt prezentate în tabelul următor:

* Date operative (determinate prin metode statistice)

** Nu deținem date

Starea economiei Municipiului Brașov la 31.12. 2005

1. Inflație

Rata inflației, determinată pe baza creșterii prețurilor de consum al populației, a fost în luna decembrie 2005 de 0,5% față de luna precedentă.

La total grupă mărfuri alimentare prețurile față de luna noiembrie 2005 au crescut cu 1,1%. În cadrul grupei creșteri mai mari de prețuri s-au înregistrat la: ouă (+20,5%), cartofi (+12,2%), legume și conserve de legume (exclusiv cartofi, fasole boabe și alte leguminoase) (+3,4%), brânză (+2,3%), fructe proaspete (+1,4%), lapte de vacă (+1,1%).

În luna decembrie 2005 față de luna noiembrie 2005 s-au înregistrat scăderi de preț la următoarele produse alimentare: citrice și alte fructe meridionale (-3,3%), produse de morărit (-2,1%), carne de pasăre (-1,9%), ulei comestibil (-0,3%).

Comparativ cu luna noiembrie 2005 la grupa de mărfuri nealimentare prețurile au crescut cu 0,2%. Creșteri mai mari de preț în cadrul acestei grupe s-au înregistrat la: cărți, ziare, reviste (+1,2%), confecții și încălțăminte (+0,5%), tricotaje, articole de galanterie, pasmanterie și mercerie (+0,4%).

Scăderi de prețuri au avut loc la combustibili (-0,2%).

În luna decembrie 2005 la grupa de servicii prețurile au crescut cu 0,3% față de luna precedentă. În cadrul acestei grupe menționăm creșterile prețurilor la: apă, canal, salubritate (+0,7%), confecționat și reparat îmbrăcăminte și încălțăminte (+0,7%), îngrijire medicală (+0,6%), reparații auto, electronice și lucrări foto (+0,5%), cinematografe, teatre, muzee, cheltuieli cu învățământul și turismul (+0,4%).

2. Salariați și câștigul salarial

Numărul salariaților la sfârșitul lunii decembrie 2005 a fost în județul Brașov de 164.792 persoane, fiind cu 0,8% mai mic decât cel înregistrat la sfârșitul lunii precedente și cu 0,1% față de luna decembrie 2004.

Câștigul salarial mediu nominal net a fost în luna decembrie 2005 la nivelul județului Brașov de 834 lei (RON), fiind cu 10,3% mai mare decât în luna precedentă.

În ramura industriei și construcțiilor câștigul salarial s-a situat peste media pe județ, respectiv 844 lei (RON). Câștiguri salariale sub medie s-au înregistrat în agricultură, silvicultură și piscicultură, 707 lei (RON) și în servicii, 828 lei (RON).

Față de luna decembrie 2004, câștigul salarial mediu nominal net lunar a crescut cu 10,5%, iar prețurile de consum au crescut în aceeași perioadă cu 8,6%, deci salariul real a crescut cu 1,7%.

Față de luna octombrie 1990, câștigul salarial mediu net lunar, prezintă o creștere de 2.388,3 ori, dar luând în considerare faptul că, în aceeași perioadă prețurile de consum al populației au crescut de 2.730,9 ori, rezultă că, de fapt, salariul real a scăzut cu 12,6%.

3. Pensionari și pensia medie

Numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat din județul Brașov a fost în trimestrul III 2005 de 128.599 persoane (mai mic cu 0,1% față de trimestrul II 2005 și cu 0,2% față de trimestrul III 2004), iar pensia medie a acestora a fost 323 lei (RON) (cu 3,5% mai mare decât în trimestrul II 2005 și cu 14,1% față de trimestrul III 2004).

4. Șomaj

Numărul șomerilor în evidențele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Brașov la data de 31.12.2005 a fost de 21.751 persoane din care 9.875 femei (45,3%).

Rata șomajului înregistrată la sfârșitul lunii decembrie 2005 a fost de 8,5%, calculată în raport cu populația activă civilă totală. În luna decembrie 2005 rata șomajului a fost mai mare cu 0,3 puncte procentuale decât cea din luna precedentă și mai mică cu 2,1 puncte procentuale față de luna decembrie 2004.

Repartizarea șomerilor în plată pe centre teritoriale se prezintă astfel: Agenția Brașov cu 4.942 șomeri (din care 50,2% femei), Agenția Făgăraș cu 460 șomeri (din care 50,6% femei), Agenția Râșnov cu 567 șomeri (din care 43,2% femei), Agenția Codlea cu 641 șomeri (din care 57,1% femei), Agenția Zărnești cu 1.341 șomeri (din care 48,9% femei), Agenția Rupea cu 215 șomeri (din care 39,1% femei), Agenția Săcele cu 465 șomeri (din care 47,7% femei) și Agenția Victoria cu 131 șomeri (din care 58,0% femei).

Dintr-un total de 8.762 șomeri în plată, 5.687 sunt fără studii medii (64,9%), 2.503 sunt cu studii medii (28,6%), iar 572 sunt cu studii superioare (6,5%). Se observă o scădere a ponderii șomerilor cu studii superioare de la 8,3% în luna decembrie 2004 la 6,5% în prezent și o creștere a ponderii șomerilor foarte tineri (sub 25 ani) de la 7,1% în decembrie 2004 la 9,6% în prezent.

5. Indicatori demografici

Din datele operative primite de la Oficiul Stării Civile reiese că în luna decembrie 2005, în județul Brașov s-au născut 446 copii, iar în aceeași lună s-au înregistrat 517 decese.

Numărul căsătoriilor încheiate în județul Brașov în luna decembrie 2005 a fost de 137, iar divorțurile au fost în număr de 57.

6. Cifra de afaceri în industrie

Volumul cifrei de afaceri în industrie a scăzut în luna decembrie 2005 cu 18,2% față de luna precedentă și cu 11,6% față de aceeași lună a anului 2004. În anul 2005 cifra de afaceri în industrie a scăzut cu 3,0% față de anul 2004.

7. Producție industrială

Producția industrială în luna decembrie 2005 a fost mai mică în volum absolut cu 16,0% față de cea realizată în luna precedentă și mai mare cu 22,8% față de cea realizată în luna corespunzătoare a anului precedent. În anul 2005 față de anul 2004 producția industrială a scăzut cu 2,1%.

La principalele produse industriale realizate în județul Brașov s-au obținut producții mai mari în luna decembrie 2005 față de luna decembrie 2004 la: preparate din carne cu 293,2%, confecții textile cu 132,1%, bere cu 140,0%, carne de bovine cu 48,1%, uleiuri minerale și unsori consistente cu 46,5%, încălțăminte cu fețe din piele cu 44,6%, piese de schimb pentru autovehicule rutiere cu 42,6%, produse cosmetice cu 35,1%, carne de pasăre cu 22,2%, var cu 20,8%, carne de porcine cu 9,6%, piese de schimb pentru autoturisme de oraș cu 9,0%.

Producții mai mici în luna decembrie 2005 față de luna decembrie 2004 s-au obținut la: autocamioane cu 91,1%, produse macromoleculare de bază cu 70,8%, brânzeturi cu 59,4%, energie termică cu 55,1%, țesături din lână și tip lână cu 54,2%, piese de schimb pentru tractoare cu 37,8%, tractoare cu 33,5%, echipament electric pentru autovehicule și tractoare cu 27,5%, lapte de consum cu 26,8%, motoare electrice de 0,25 KW și peste cu 20,5%, piese turnate din feroase și neferoase cu 16,0%, rulmenți cu 12,8%, produse lactate proaspete cu 1,5%.

Productivitatea muncii în industrie în luna decembrie 2005 estimăm că a fost cu 15,3% mai mică față de luna precedentă și cu 27,5% mai mare față de luna corespunzătoare a anului precedent. În anul 2005 față de anul 2004 productivitatea muncii în industrie a scăzut cu 1,3%.

Valoarea stocurilor de produse finite din industrie la 31.12.2005 a fost mai mică cu 28,3% față de decembrie 2004 și cu 7,0% față de noiembrie 2005.

8.Export și import

În luna decembrie 2005 s-au realizat exporturi în devize convertibile în valoare de 51.660 mii euro, reprezentând 119,5% față de volumul exporturilor realizat în luna decembrie 2004 și 81,5% față de cel realizat în luna precedentă. În anul 2005 s-au realizat exporturi în valoare de 644.245 mii euro (date provizorii), cu 11,5% mai mult față de anul 2004.

Balanța comerțului exterior este deficitară atât în luna decembrie 2005, cât și în anul 2005.

În luna decembrie 2005 s-au realizat importuri de mărfuri în valoare de 80.571 mii euro, reprezentând 101,5% față de volumul importurilor realizate în luna decembrie 2004 și 83,1% față de volumul realizat în luna precedentă. În anul 2005 s-au realizat importuri în valoare de 923.151 mii euro (date provizorii), cu 22,3% mai mult față de anul 2004.

9. Investiții și construcții

Activitatea de investiții în anul 2005 s-a concretizat într-un volum de 1.106,1 milioane lei (RON) fiind cu 64,3% mai mare decât în anul 2004. Pe elemente de structură, investițiile în construcții au crescut cu 100,8% iar în utilaje (cu și fără montaj) și mijloace de transport cu 46,1%.

În anul 2005 s-au finalizat și s-au dat în folosință 673 locuințe (357 în mediul urban și 316 în mediul rural), cu 67 locuințe mai puțin față de anul 2004 (cu 49 locuințe mai puțin în mediul urban și cu 116 locuințe mai mult în mediul rural). Toate cele 673 locuințe date în folosință în anul 2005 au fost construite din fondurile populației.

La 31.12.2005 se aflau în construcție 1.073 locuințe, din care pe stadii de execuție: 48 locuințe terminate și nerecepționate, 518 în stadiul de finisaj, 272 în faza de executare a structurilor, 235 în stadiul de executare a fundațiilor, iar pe lângă acestea se mai aflau în construcție prin Agenția Națională a Locuințelor un număr de 100 locuințe.

10. Turism

În urma unui studiu realizat pe un eșantion de 438 unități turistice, reiese că numărul de sosiri ale turiștilor în structurile de primire turistică, în luna decembrie 2005 a fost de 38.820 persoane, din care 35.260 turiști români (90,8%) și 3.560 turiști străini (9,2%). Comparativ cu luna decembrie 2004 numărul de turiști a crescut cu 0,5% (cu 1,8% la turiștii români și a scăzut cu 10,6% la turiștii străini).

Indicele de utilizare a capacității de cazare turistică în funcțiune în luna decembrie 2005 a fost de 28,2% la total structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică (37,8% la hoteluri, 27,5% la vile turistice, 23,9% la cabane turistice, 21,0% la pensiuni turistice urbane și 17,5% la pensiuni turistice rurale) față de 27,5% în aceeași lună a anului 2004.

Durata sejurului a fost în luna decembrie 2005 de 2,5 zile (2,5 zile la turiștii români și 2,9 zile la turiștii străini), față de 2,3 zile în luna decembrie 2004.

În anul 2005 numărul de sosiri ale turiștilor în structurile de primire turistică a crescut cu 6,3% față de anul 2004 (a crescut cu 9,0% la turiștii români și a scăzut cu 3,7% la turiștii străini). Indicele de utilizare a capacității de cazare turistică în funcțiune a scăzut de la 24,7% în 2004 la 23,9% în 2005 datorită reducerii duratei sejurului.

11. Agricultură

În agricultură, efectivele de animale din unitățile aparținând Societăților Comerciale din sectorul de stat, ca și din unitățile aparținând Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, au fost la 31.12.2005 de: 2.263 bovine, 1.024 porcine, 125 ovine și caprine și 91 mii capete păsări. În aceste unități s-au obținut în anul 2005, 23.596 hl lapte (fizic) de vacă și bivoliță și 11.017 mii bucăți ouă.

În sectorul privat al agriculturii, existau la 31.12.2005 următoarele efective de animale: bovine 60.025 capete (din care 88,6% aparținând fermelor familiale), porcine 94.435 capete (din care 52,8% în ferme familiale), ovine și caprine 268.695 capete (din care 94,2% în ferme familiale), păsări 2.112 mii capete (din care 26,8% în ferme familiale). În aceste unități s-au obținut în anul 2005, 1.109.768 hl lapte (fizic) de vacă și bivoliță și 110.921 mii bucăți ouă.

În sectorul producției vegetale s-au obținut în anul 2005 următoarele producții medii la hectar : 2.496 kg/ha la grâu și secară, 2.374 kg/ha la orz, 1.960 kg/ha la orzoaică, 1.356 kg/ha la ovăz, 11.491 kg/ha la cartofi, 20.700 kg/ha la sfeclă de zahăr.

Sectorul privat deține ponderi mari în producția vegetală totală: la grâu și secară 97,8%, la orz 100,0%, la orzoaică 98,1%, la ovăz 99,0%, la cartofi 96,8%, la sfeclă de zahăr 99,0%.

12. Societăți comerciale

La sfârșitul lunii decembrie 2005, erau înregistrate în județul Brașov, 16 regii autonome, 725 societăți pe acțiuni, 28.360 societăți cu răspundere limitată, 197 societăți în nume colectiv, 11 societăți în comandită simplă, 91 organizații cooperatiste. Numărul total al societăților care existau la 31.12.2005 în județul Brașov era de 29.400.

Structura unităților economice din Municipiul Brașov după forma de

proprietate și numărul de angajați ( Semestrul I 2005 )

Structura unităților din Municipiul Brașov

după obiectul de activitate și numărul de angajați

( Semestrul I 2005 )

2. RESURSE TURISTICE

2.1. Resurse turistice naturale

Tâmpa (în maghiară Czenk, în germană Zinne, alternativ Kapellenberg) este un munte care aparține de masivul Postăvaru, localizat în sudul Carpaților Orientali (mai precis în Carpații de Curbură) și înconjurat aproape în totalitate de municipiul Brașov. Înălțimea: 960m (după unele surse 995m), la aproape 400m deasupra orașului.

Muntele este alcătuit în principal din formațiuni calcaroase, formându-se în urma procesului de încrețire a scoarței terestre.

Mare parte a sa (150 ha) este declarată rezervație naturală, datorită speciilor de animale (urși, râși, lupi, fluturi – 35% din totalul speciilor din țara noastră, păsări) și plante rare (crucea voinicului, obsiga bârsană) care se găsesc pe acest munte. Pe Tâmpa se poate ajunge pe mai multe căi: există cele 25 de serpentine, tăiate în 1837 de către Ocolul silvic al Brașovului, treptele lui Gabony, drumul Cavalerilor, vechi din vremea cetății Brașovia sau drumul pentru mașină de "la iepure".

Pietrele lui Solomon – în partea de vest a Brașovului pot fi văzuți doi munți denumiți « Pietrele lui Solomon », care reprezintă un punct de atracție turistică atât pentru localnici, cât și pentru cei veniți din alte orașe sau tări. Acești doi munți străjuiesc partea veche a Brașovului, fiind mărturia vie a vremurilor apuse care amintesc de istoria îndepărtată a Brașovului. Peisajul este copleșitor de frumos și plin de legendă și istorie. 
Valea dintre cele doi munți stâncoși este exploatată la maxim în sezonul cald de către turiștii sau localnicii dornici de peisaje spectaculoase de munte. Locul este amenajat cu grătare în piatră, mese și bănci din lemn masiv, chiar și pentru copii există un legănuș și un balansoar. Falezele de calcar sunt ideale pentru plimbări relaxante pentru amatori, precum și pentru escalade sportive pentru cei avizați, aici existând multe trasee de escaladă amenajate.

Locul este situat la iesirea din Șcheii Brașovului. Din Piața Unirii se poate ajunge pe un drum pietruit de aproximativ 2 km.

Depresiunea Brașovului – inclusiv Țara Bârsei – este de origine tectonică formată prin fracturarea și scufundarea unui compatriment al masei montane centrale a Carpaților de Curbură, la sfârșitul Pliocenului; apele care au invadat această groapă au format un lac în care s-au colmatat depozite sedimentare pe grosimi de câteva sute de metri; prin defileul antecedent al Oltului de la Racoș, lacul comunica cu cel din bazinul Transilvaniei până la începutul cuaternarului când apele s-au retras spre acesta din urmă; după exondare, suprafața depresiunii a fost supusă modelării geomorfologice de către agenții externi (eroziune și acumulare torențială și fluviatilă etc.) până s-a ajuns la realizarea fizionomiei actuale.

În ansamblul ei, depresiunea Țării Bârsei constituie o unitate teritorială bine individualizată, intens umanizată și urbanizată (aici situându-se orașele Brașov, Săcele, Codlea și Râșnov).

Spre vest, Țara Bârsei este încadrată de o ramă muntoasă cu altitudine mai joasă (800-1300m) aparținând grupei vestice a Carpaților de curbură. Ea include munții Codlei și munții Perșani.

2.2. Resurse turistice antropice

Muzee

Muzeul de istorie

În veacul al XIV-lea, pe locul unde se află astăzi Muzeul de Istorie Brașov, exista un turn, situat pe atunci în afara cetății. Acesta își oglindea silueta în apele pârâului ce cobora dinspre Șchei spre Prundul Rozelor. În jur se afla o zonă părăginită care îngreuna accesul spre șanțurile de apărare ale cetății. Turnul răspundea la două necesități: una de pază, alta comercială. Pe atunci intrarea negustorilor străini în cetate era oprită, ei trebuind să-și desfacă mărfurile în jurul turnului.

În secolul al XV-lea cetatea își lărgește perimetrul, astfel în cuprinsul ei intrând și turnul ei de pază, precum și clădirea breslei cojocarilor, aflată în vecinătate. În 1420, acestei clădiri i se adaugă un etaj pentru ședințele sfatului și pentru procese. Clădirea capată atunci denumirea de "Casa Sfatului". Aici este prezentat, la 17 februarie 1550, spectacolul cu piesa de teatru "Abel vinde pe Cain".

Cojocarii își păstrează dreptul de proprietate asupra parterului până în 1872, când breselele sunt legal desființate. Între 1515-1526 se adaugă clădirii noi încăperi, destinate negustorilor de mărfuri fine (mătăsuri, bijuterii, etc.). Între 1525-1528 a fost construit turnul pentu observație, înalt de 58 m.

Turnul central este înconjurat de alte patru turnuri mai mici, având în vârf câte o sferă. Prezența acestora semnifica dreptul orașului de a da sentința cu moartea.
Prin 1523, în turnul Casei Sfatului este instalat un ceas, de către meșterul Georgius din Sighișoara.

Marele incendiu din 1689 provoacă distrugeri însemnate, iar acoperișul este distrus în intregime, reparațiile executându-se după opt decenii. După prima refacere, clădirea are un acoperiș simplu de șindrilă, pentru ca după 1774 să i se înalțe altul, în formă de bulb. Tot atunci i se adaugă loggia de la parter, în stilul renașterii, pe care este asezată stema orașului.

Din înalțimile turnului se vesteau diferite evenimente, de pildă incendiile. De aici denumirea de "Turnul Trompeților". O încăpere adăugată clădirii la parter era destinată pompierilor și instalațiilor de stingere a incendiilor. Aceasta a fost păstrată până în secolul al XVIII-lea.

În preajma clădirii cu turn se află piața, compartimentată după specificul produselor desfăcute: târgul grâului, șirul dogarilor, șirul inului, șirul florilor.

Monumentul și zona în care acesta este situat evocă și evenimente dramatice: în clădirea sfatului se aflau și încaperile închisorii, iar în apropiere se înălța spânzurătoarea. Aici a fost expus în 1688, după execuție, capul lui Ștefan Stenner, unul dintre cei patru conducători ai răscoalei împotriva stăpânirii orașului. În 1792 sinistra instalație pentru spânzurătoare este mutată în fața Porții Cetății.

Astăzi Casa Sfatului se prezintă într-o formă asemănătoare cu cea de după reconstrucția din 1770-1774. În ceea ce privește turnul, în forma sa actuală, datează din 1910.

În 1950 în Casa Sfatului este inaugurat Muzeul de Istorie al Județului Brașov.

Muzeul "Casa Mureșenilor"

Muzeul Casa Mureșenilor ( adăpostit de o clădire construită în secolul al XVI-lea în stil neoclasic, declarată monument istoric) s-a înființat în anul 1968, ca urmare a donației făcute de urmașii familiei Mureșianu. Ei puneau astfel în operă testamentul cultural al lui Iacob Mureșianu, oferind statului român, în vederea organizării unui muzeu, spațiul necesar, o foarte valoroasă colecție de mobilier, pictură, sculptură și mai ales o arhivă de o inestimabilă valoare culturală, numărând peste 25.000 de documente. Arhiva Mureșenilor este una dintre cele mai bogate și importante arhive de familie. Conducând timp de mai bine de o jumătate de secol un ziar politic, Mureșenii au corespondat cu toți fruntașii politici ai vremii lor, atât din Ardeal cât și din celelalte provincii locuite de români. Pe lângă corespondență politică, în Arhiva Mureșenilor se găsesc numeroase manuscrise ale Mureșenilor și ale corespondenților ziarelor conduse de ei. Muzeul este consacrat memoriei mai multor membri ai acestei familii cu mari merite în viața culturală și politica vremii lor.

Muzeul ilustrează în special viața și activitatea poetului Andrei Mureșanu, autorul imnului de stat al României, a publicistului Iacob Mureșianu (1812 – 1887), a fiului său Aurel Mureșianu (1847 – 1909), gazetar și publicist, continuatorul tatălui la conducerea "Gazetei de Transilvania", și a compozitorului Iacob Mureșianu jr. Cele patru încăperi ale muzeului cuprind exponate ce ilustrează viața culturală a Brașovului din a doua jumatate a secolului al XIX-lea. La intrarea în muzeu se află o sculptură în bronz reprezentându-l pe Iacob Mureșianu-tatăl. Colecția de artă decorativă și artă plastică cuprinde piese de mobilier Biedermayer aparținând familiei, tablouri aparținând pictoriței Elena Mureșianu, prima pictoriță româncă din Brașov și sculpturi lucrate de Traian Mureșianu.

Muzeul deține și o colecție de instrumente muzicale. În aceeași clădire este amenajat și muzeul memorial Gheorghe Dima cuprinzând obiecte, fotografii și documente aparținând compozitorului."
Andrei Mureșianu (1816-1863), la absolvirea Facultății de Teologie din Blaj este adus la Brașov de vărul său, Iacob Mureșianu, pentru a lucra împreună la formarea Liceului latino-german și pentru a redacta revista "Foaie pentru minte, inimă și literatură". Poet al Revoluției de la 1848, în luna mai a acelui an compune poezia "Un răsunet" pentru care va alege o melodie foarte mult cântată în toate provincinciile românești, "Din sânul maicii mele". Lua astfel naștere "Deșteaptă-te Române", imnul Revoluției de la 1848 și actualul imn de stat al României.

Muzeul Primei Școli Românești

Muzeul primei școli românești este adăpostit în clădirea vechii școli românești. Aici s-a predat pentru prima dată în limba română în anul 1559 – a fost prima școala românească din țară. Complexul muzeal păstrează istoria tiparului românesc, cărți vechi de mare valoare, tablouri; găzduiește o secțiune care include diverse expoziții din istoria tipăriturii (manuscrise vechi, ediții princeps, lucrările tipărite de Coresi). În această clădire există sala de clasă a Primei școli românești din Transilvania.

Muzeul de Artă

Înființat inițial în Casa Sfatului, este reorganizat, în 1970, într-o clădire de la începutul secolului al XX-lea. Sunt expuse lucrări de pictură pe lemn și sticlă, portrete de epocă, opere din secolul al XIX-lea (Gheorghe Tăttărescu, Theodor Aman, Sava Hentia, Constantin Lecca, Nicolae Grigorescu), 36 de lucrări de Ioan Andreescu, sculpturi de Cornel Medrea, Ion Jalea, Ion Irimescu, Dimitrie Paciurea, artă decorativă universală.

Muzeul de Etnografie

Muzeul de Etnografie din Brașov este consacrat etnologiei regionale din sud-estul Transilvaniei, ilustrând prin patrimoniul său valoros de peste 10.000 de piese, civilizația comunităților rurale din zona Bran, zona Rupea, Țara Oltului și Țara Bârsei.

Cea din urmă zonă vădește un puternic caracter urban datorită prezenței Brașovului, renumit oraș comercial și meșteșugăresc, cunoscut în istoria Transilvaniei încă din evul mediu timpuriu.

Cu o structură administrativă Muzeul de Etnografie funcționează în trei localități: Brașov, Săcele și Rupea.

În pavilionul central din Brașov este organizată o amplă expoziție permanentă care cuprinde, într-o tratare succintă, o problematică comună tuturor zonelor etnografice, anume meșteșugul țesutului și aplicarea lui funcțională în organizarea interiorului și a costumului popular. Prezentarea are un pronunțat caracter documentar-pedagogic, cu accent pe reconstituirea autenticității contextului rural: unelte, tehnologii, produse finite specifice.

De asemenea, la Brașov se amenajează în prezent Muzeul Civilizației Medievale, pus în evidență într-un important monument istoric reprezentativ pentru arhitectura urbană transilvăneană din sec. XVI-XVIII. Se urmărește într-o formulă contextuală de ilustrare sugestivă, reconstituirea vieții urbane a Brașovului, a structurilor sale cotidiene prin amenajarea vechii farmacii a orașului, a unui han de Brașov, prăvălii de meșteșugari, postăvari, blănari și cojocari, un interior urban specific patriciatului săsesc.

La Săcele și Rupea funcționează cele două filiale ale muzeului brașovean, muzee cu caracter local, concepute monografic, care și-au propus să ilustreze cu precădere viața păstorală specifică săcelenilor cât și meșteșuguri ca olăritul, pictarea mobilierului țărănesc renumite în zona Rupea.

Muzeul Turnul Negru

Situat la mică distanță de Bastionul Fierarilor, pe o stâncă a dealului Warthe, Turnul Negru din Brașov domina Șcheii cu dimensiunile sale, el trebuind să împiedice apropierea dușmanilor de zidurile orașului, care aici erau la mai puțin de 5 m de stâncă (abia în 1819 – 1820 trecerea a fost lărgită). Ocupând o suprafață de 50 mp, turnul are 11 m în înălțime, iar zidurile sale măsoară la bază 2 m grosime.

Prezintă șase goluri de tragere pe fiecare față a sa, dispuse pe trei rânduri de atac. În interior are trei galerii etajate și, mai demult, turnul poseda un sistem de legătură cu Cetatea printr-un pod mobil ce se lăsa până la Bastionul Fierarilor. Turnul datează din secolul XV, fiind construit concomitent cu Turnul Alb. Totuși, prima mențiune documentară a turnului datează din 1541. Acoperișul inițial nu se mai păstrează, fiind distrus de trăznet, la 23 iulie 1559, și de incendiul din 1689 – care au înegrit zidurile turnului și i-a dat denumirea de azi.

A mai fost distrus de trăznet în 1696, dar a fost refăcut, așa cum ne arată o stampă din 1735. În timpul epidemiei de ciumă din 1756, se pare că Turnul Negru a fost folosit ultima dată ca adăpost și punct de pază pentru paznicii cordonului sanitar din jurul orașului. În caz de primejdie, un lanț gros de fier între stâncă și bastion oprea comunicația cu Dupăzidurile de Jos.

Acoperișul, existent încă la 1796, datorită vitregiilor timpului, a făcut la 1827 obiectul unei cereri de restaurare, dar, întrucât nu aducea venituri orașului, cererea nu a fost aprobată. Abia în 1900 s-a pus problema restaurării monumentului, efectuându-se o consolidare a zidurilor la partea lor superioară în anul 1901. În noaptea de 3 spre 4 iulie 1991, zidul sudic al turnului s-a prăbușit după o ploaie torențială. Restaurarea a avut loc însă de abia în 1996. Astăzi deține un punct muzeal. Expozitie permanenta: "Arme albe și de foc".

Muzeul Bastionul Graft

Situat la mijlocul incintei fortificate dinspre Dealul Straja (Warthe), bastionul prezintă particularitatea construirii ” în arcadă”, cu o latură sprijinită pe zidul de apărare și cu cealaltă situată pe un pinten stâncos.

De plan dreptunghiular, cu două nivele, este prevăzut cu guri de tragere și guri de aruncare a materialelor fierbinți. Prin ieșirea din aliniamentul zidului de incintă, controla și apăra întreaga porțiune plasată între Bastionul Fierarilor și Bastionul Curelarilor.

Intrarea în bastion se făcea din interiorul Zwingerului Mănușarilor și permitea accesul rapid și direct la Turnul Alb, aflat în imediata apropiere.

Edificat, probabil, în prima jumătate a secolului al XIV – lea, va fi afectat, împreună cu zidul de incintă, de inundația produsă în ziua de 24 August 1809. Ulterior, în anul 1822, întreaga zonă va fi refăcută, când se vor construi și arce de sprijin din care se păstrează astăzi numai unul, celelalte două fiind demolate în anul 1902.

Turnul Alb, legat de Bastionul Graft, a fost construit, potrivit cronicilor, în 1460 sau 1494 cu o formă de semicerc închis înalt de 18 – 20m. A fost repartizat spre apărare breslelor cositorarilor și arămarilor.

Bastionul Graft avea un dublu rol: asigura legătura dintre oraș și Turnul Alb și intarea pe latura de nord a orașului. Bastionul care străpungea zidurile și părea ca un pod peste râul Spurcata, avea baza ridicată dintr-un perete lat de circa 4 metri și era compus din două etaje și un pod prevăzute cu guri de tragere și guri pentru smoală clocotită. Accesul spre Turnul Alb era asigurat printr-un pod care urca panta până în dreptul intrării în Turnul Alb de unde apărătorii coborau o scară pentru a permite intrarea în turn. Între anii 2003-2004 bastionul Graft a suferit lucrări ample de restaurare fiind redat vizitării publicului. În prezent, în Bastionul Graft este găzduită o secție a Muzeului Județean de Istorie Brașov. Expoziția de la Graft are ca tematică “Meșteșugarii din Brașov, apărători ai cetății”.

Expoziția se întinde pe spațiul unei singure săli aflată la etajul bastionul Graft și cuprinde arme utilizate la apărarea cetății precum și panouri cu imagini
ale fortificațiilor din Brașovul medieval, forticații care erau ridicate, întreținute și apărate de către membrii breslelor din cetate.

Case memoriale

Casa Andrei Mureșianu și Constantin Secăreanu

Clădire din secolul al XIX-lea, unde și-a trăit ultimii ani de viață poetul și ziaristul Andrei Mureșianu (1816-1863), autorul imnului național "Deșteptă-te române". Tot aici a locuit, o parte a vieții, Constantin I. Secăreanu (1820-1852), cunoscut fruntaș național, fost viceprefect al Legiunii române din Țara Bârsei în timpul revoluției de la 1848. 

Casa Cincinat Pavelescu

Locuința poetului și epigramistului Cincinat Pavelescu (1872-1934), directorul revistei "Brașovul literar și artistic" (1931-1935).

Casa Gheorghe Dima

Clădirea în care a locuit o perioadă de timp compozitorul Gheorghe Dima (1847-1925), director al Conservatorului de muzică din Cluj, animator al vieții muzicale din Trasilvania.

Casa Johannes Honterus

Clădirea existentă se află pe locul casei natale a umanistului trasilvănean Johannes Honterus, marcantă personalitate a culturii sașilor din Ardeal. De numele lui se leagă aducerea la Brașov a tiparului și a Reformei, transformarea vechii școli din Cetate în gimnaziu (1541-1544), editarea a numeroase manuale în limba latină, greacă și germană, precum și tipărirea valoroasei lucrări de geografie și astronomie "Cosmographia" (1542).

Casa Ioan Barac

A fost locuința cărturarului Ioan Barac (1776-1848), dascăl la școala românească din cartierul Șchei, traslator la primăria orașului, traducător în limba româna a unor importante lucrări din opera lui Shakespeare, Gessner, etc. A editat în anul 1937 primul periodic românesc din Trasilvania – "Foaia Duminicii".

Casa Paul Richter

În această clădire s-a născut compozitorul și pianistul Paul Richter (1875-1950).

Casa St. O. Iosif

Aici s-a născut poetul St.O.Iosif (1875-1913), remarcabil pastelist, autorul celebrelor "Icoane din Carpați".

Casa Valentin Hirscher

În locul actualei clădiri se afla în secolul al XVI-lea casa lui Valentin Hirscher, judele orașului Brașov, unde a fost oaspete de onoare, în perioada 6-16 martie 1600, infăptuitorul primei Uniri a Țărilor Române, marele voievod Mihai Viteazul.

Monumente de cult

Biserica Neagra

"Numele acesta i s-ar potrivi și fără să fi fost pradă flăcărilor, căci piatra din care e zidită, nisipoasă și ușor de cioplit, are o față întunecoasă. Nu seamănă nici cu marmora albă a Domului din Milano, nici cu piatra trandafirie care dă catedralei din Freiburg im Breisgau acel unic aspect desfătat"

(Sextil Puscariu,"Brașovul de altădată",1977).

Construită în stil gotic, începând din anul 1388 pe locul unei vechi biserici în stil romanic din prima jumătate a veacului al XIII-lea, cu hramul Sfânta Maria, biserica cunoscută de mai multe veacuri sub renumele de "Biserica Neagră" avea să fie victima repetatelor prădăciuni. La prima invazie a turcilor din anul 1421, deși lucrările de construcție nu erau încă finalizate, a fost distrusă în mare parte. Abia în anul 1477 se încheie lucrările de reconstrucție a bisericii. În turnul sudic, cu înălțime de 65 m. au fost așezate trei clopote, dintre care unul, numit de români "boancanul", este cel mai mare din România (6.300kg).

Având o lungime de 89m, biserica se dovedește a fi cel mai mare edificiu religios între Viena și Istambul. Fiind de tip "hală", caracterizată prin înălțimea egală a navei centrale și a navelor laterale, spre deosebire de tipul bazilica, la care nava centrală este mai înaltă decât celelalte, biserica da în interior imaginea monumentalității. "Corul" bisericii este construit în stilul goticului târziu, și el având forma de "hală" structurată în trei nave. Lumina pătrunde prin vitralii înalte, frumos profilate, conferind corului o luminozitate deosebită. O notă originală oferă bisericii cele șase portaluri cu ancadramente sculpturale, cu ornamente de o bogăție remarcabilă. Pridvorul sudic al edificiului are canate de lemn de stejar purtând o inscripție de la anul 1477.

Pe peretele estic al navei laterale sudice se află un impresionant tablou (ulei pe pânză) al pictorului Fritz Schulerus (1866-1898), reprezentând "jurământul sfatului orășenesc" pe "Cartea Reformei" a lui Johanes Honterus din anul 1543. Marele incendiu din anul 1689, provocat de austrieci, ca răzbunare pentru că judele brașovean a îngăduit lui Șerban Cantacuzino să ierneze cu trupele în cetatea Brașov, a distrus îndeosebi acoperișul și interiorul edificiului. Noua renovare a durat aproape un secol, răstimp în care a fost ridicat acoperișul (înălțime – 20m) în forma în care se păstrează și astăzi. Ca urmare a renovării bisericii din veacul al XVIII-lea, interiorul și-a pierdut parțial aspectul gotic, pentru că bolțile gotice inițiale au fost înlocuite cu bolți semicirculare, iar între anii 1710 și 1720 în navele laterale s-au contruit galerii în stil baroc.

În interiorul bisericii se păstrează astăzi unele piese de mobilier și obiecte de cult remarcabile, între care și cristelnița din bronz donată de parohul Johanes Reudel în anul 1472, căreia, în anul 1761 fierarul Mesen Hannes i-a confecționat un grilaj ornamentat din fier forjat. Din perioada marelui incendiu s-a păstrat pictura murală din pridvorul sudic, executată după anul 1476 , reprezentând pe Fecioara Maria cu Pruncul (hramul fostei biserici catolice), așezată între Sf. Ecaterina și Sf. Varvara. Tot aici se mai păstrează și trei candele cu cinci tablouri provenite de la altarul din Feldioara (sfârșitul veacului al XV-lea), unul din cele mai valoroase altare poliptice în stilul goticului târziu, actualul altar, fiind construit la 1866 în stil neogotic. Se remarcă pe peretele frontal al navei laterale de nord o pictură în ulei a brașoveanului Hans Eder (1833-1955), reprezentând "Nunta din Cana".

Amvonul este construit în stil baroc și datează din anul 1696, pe stâlpul din fața lui afându-se în relief stema Brașovului și a lui Matei Corvin. Stranele din navele laterale sunt tot din anul 1696 ca și amvonul, iar picturile pe lemn de pe stranele fostelor bresle de meșteșugari prezintă motive folcloristice interesante. În spațiile laterale ale antreului dinspre vest s-au zidit vechile pietre funerare ale unor personalități brașovene din veacurile XVI-XVII (înmormântați în interiorul bisericii), asupra cărora s-au păstrat numeroase legende.

Orga, una din cele mai mari din sud-estul Europei, are 4000 de tuburi și 36 de registe fiind construită între anii 1836 și 1839 de berlinezul Pucholz. Un tezaur deosebit al bisericii îl constituie colecția de covoare datând din veacurile XVII-XVIII, provenite din regiunile: Brusse, Usek și Ghiordes din Asia Mica.

Biserica Ortodoxă „Sf. Nicolae”

Socotită pe bună dreptate catedrala românilor din Țara Bârsei, își identifică începuturile în negura vremurilor. "La anul 1292" – scriau cronicile din Șcheii Brașovului semnate de David Cepescu și Ioan Jipa – "au făcut o cruce de lemn în Șchei, acoperită cu șindrilă și după mulți ani, atunci, în locul crucei, au ridicat biserica de lemn cătră anul de la Hristos 1513 cu hramul arhiereului Nicola, iar cătră anul 1518 de la Hs. fost-au pe aceeași vreme un preot Petru, om vestit și îndrăznind aceasta cu mai mulți oameni din Șchei s-au dus la Țara Românească la omul țarei, adică la Ioan Neagoe Basarab Voevod, feciorul lui Basaraba și l-au rugat să le ridice o biserică de piatră în Schei".

Astfel cronicile locale, în limita acestor informații, redau începuturile așezământului bisericesc din Șcheii Brașovului. Cu un veac înainte de această atestare, la 15 decembrie 1399, Papa Bonifaciu al IX-lea emite un edict papal prin care cere și poruncește episcopului de Strigoniu să convertească pe ,,infidelii'' din Șchei, "deoarece, după cum am înțeles" – scria papa – "au o biserică pentru folosul lor și slujirea zeilor".

Cercetări recente au confirmat existența succesivă a trei edificii de cult, începând cu secolul al XIV-lea. Mai întâi o biserică de lemn, din care s-a păstrat doar absida altarului cu planul poligonal în partea de vest a bisericii actuale, la care – conform documentelor – au slujit între alții, preoții Costea (+1477) și Petru cel Bătrân (+1541). În amintirea acestei biseici, în veacul al XVIII-lea s-a ridicat un aghiasmatar, folosit și astăzi de Bobotează. În secolul al XV-lea se construia o biserică de zid cu o navă dreptunghiulară și absidă cu patru laturi, cu particularitatea unei muchii în ax, despre care amintesc și cronicile.

Dacă până la mijlocul veacului al XVIII-lea bisericuța din lemn nu cunoștea prefaceri, în schimb, biserica din piatră se bucura de aportul ctitoricesc al numeroșilor voievozi și boieri. Lui Neagoe Basarab îi urmează Petru Cercel, care, îndemnat de inimoșii protopopi Iane și Mihai din Șchei "au ridicat" – spune cronica lui Radu Tempea – "tinda bisericii de piatră și au înfrumusețat oltariul și besereca cea veche cu toate chipurile sfinților și cu podoabe în anul 7092 (1583)”. La 1651 sunt terminate construcțiile paraclisului din turn, cu hramul Sfântului Ioan Botezatorul, paraclis care îmbracă turnul pe trei laturi cu trei încăperi sprijinite pe zidurile pridvorului. Azi paraclisul de taină mai păstrează doar fragmentar pictura originală, dispărând între timp iconostasul, masa altarului și alte componente.
Interiorul bisericii Sf. Nicolae este îmbrăcat în frescă de Costin Petrescu în deceniul al V-lea al secolului XX. Tinda a fost decorată în întregime tot de Costin Petrescu, prezentând în stil realist, în genul picturii de șevalet pe Mihai Viteazul intrând în Brașov; protopopii Iane și Mihai în postura de copiști de manuscrise; tiparul coresian; patru voievozi ctitori, liceul Andrei Șaguna; o procesiune a junilor și încoronarea lui Ferdinand la Alba Iulia (1922).

Veacul al XIX-lea cunoaște contribuția deosebită a protopopului Ioan Popazu, de numele căruia se leagă ridicarea primului gimnaziu românesc, pentru ca veacul următor să înscrie în șirul protopopilor pe Vasile Saftu, unul din cei mai mari luptători pentru Marea Unire a românilor de la 1918.

Mărturie în timp stau azi documentele și cărțile păstrate în cadrul arhivei complexului muzeal din Șcheii Brașovului.

Catedrala Ortodoxă „ Sfânta Adormire a Maicii Domnului”

În secolul al XIX-lea românii ortodocși din Cetate nu aveau o biserică și o parohie proprie. Protopul Bartholomeu Baiulescu a obținut dreptul de a ridica într-o curte din zona Șirului Grâului (Piața Sfatului) o biserică parohială. Inițial a funcționat o capelă mică. Românii din cetatea Brașov erau lipsiți de biserică datorită faptului că singura biserică ortodoxă din centru, cea de la Târgul Cailor aparținea grecilor din cetate, care o obținuseră în urma unui proces în Viena la care, interpretându-se abuziv testamentul lui Constantin Brâncoveanu li s-a acordat întreaga avere deținută de acesta în sudul Transilvaniei. Un prim pas în soluționarea problemei lăcașului de cult pentru românii din cetate a fost ridicarea capelei din Groaveri în anul 1876 de către același protopop Bartolomeu Baiulescu prin subscripție publică la care au contribuit credincioșii români greco-ortodocși din Cetate. Abia în 1896 este ridicată biserica parohială a românilor ortodocși din Cetate.
Ca și alte lăcașuri de cult ortodoxe din centru, Biserica se află ascunsă într-o curte, nu are fațadă la stradă. Planul bisericii amintește mai curând de biserica de tip sală specifică stilului baroc decât de planul triconc ori treflat al bisericilor ortodoxe. În același an mitropolitul ortodocșilor români din Ungaria și Transilvania arhiepiscopul de Sibiu Miron Românul și-a dat acordul ca noua biserică sa fie utilizată de credincioși pentru serviciul divin în locul celei din Groaveri care era prea îndepărtată.

Biserica „Sf. Bartolomeu”

Fosta biserică catolică, din veacul al XVI-lea, luterană, biserica Sf. Bartolomeu este cel mai vechi monument de arhitectură păstat la Brașov. Se atribuie vechimea ei pentru anul 1220. Ridicată în stil romanic de tanziție, cu ferestre în arc frânt, cu bolți pe ogive și motive decorative ale artei gotice realizate din gresie fină.

Intermediarul acestei construcții a fost conducătorul ordinului cavalerilor germani, Herman von Salza din Veneția, care trimite aici meșteri de școală burgundă, fapt care se remarcă în arhitectura bisericii. Cu o lungime interioară de 55m și exterioară de 60m, diagonala interioară de 24,6m, se dovedește a fi una din cele mai importante clădiri ale timpului. De-o parte și alta a bisericii coloanele sunt sprijinite de socluri puternice fiind terminate de capitelurile în stil pre-gotic. Pictura care apare pe pereții bisericii impresionează prin motivele zoomorfe, romanice din punct de vedere al formei, dar prin nota expresivă duc la ornamentații gotice. Deși între 1819-1821 s-au făcut lucrări prin care s-a consolidat clădirea, cutremurul din 1833 a afectat o bună parte a construcției. Ulterior s-a refăcut altarul în stil clasicist, iar în locul orgii din 1751 s-a instalat o orgă nouă în 1923 cu 25 de registre, primită de la firma Wegenstein din Germania. Cu această ocazie se instalează ceasul din turn primit de la firma Schiling din Apold (Sibiu).

Biserica „Sf. Martin”

Pe Dealul de Jos există încă din secolul al XIV-lea (1395) o capelă. În acea perioadă Brașovul se mută între Tâmpa și Warthe, la adăpost de navalitori. Locuitorii Brașovechiului (majoritatea sași) au transformat capela în biserică luterană. Mai târziu au refăcut-o, iar aspectul contemporan îl datorează restaurarii din 1796. De aici începe Ulița de Mijloc (Strada de Mijloc) din Brașovechi. Pe vremuri aceasta avea două porți ce închideau spre sud și spre nord intrarea în Brașovechi.

Biserica Ortodoxă „Sf. Treime”

A fost construită în secolul al XVIII-lea prin contribuția ortodocșilor greci, români și a familiei princiare Brâncoveanu. Din cauza sistemului religiilor recepte, ortodocșii nu beneficiau de dreptul de a construi edificii de cult în cetatea Brașovului, de aceea această biserică a fost construită într-o curte de pe strada Târgul Cailor. O inscripție de pe clădirea din fața bisericii menționează ca an al fondării 1768. În spatele Bisericii se află un mic cimitir în care sunt îngropați membrii ai familiei princiare Brâncoveanu, mitropolitul Ungrovlahiei Dosoftei și membri ai comunității grecești din Brașov.

Biserica Romano-Catolică „Sf. Petru și Pavel”

Pe locul vechii mănăstiri dominicane menționată documentar în secolul XIV s-a construit, la sfârșitul secolului al XVIII-lea (1782), actuala biserică. Se remarcă frumoasa decorație în stil baroc.

Sinagoga

Sinagoga construită în anul 1899 după planurile arhitectului Leopod Baumhorn, format la Școala Vienează. Sinagoga a fost inaugurată la 20 august 1901. În cadrul Comunității funcționează un restaurant ritual, un cabinet medical și un serviciu de asistență.

Sinagoga de rit ortodox

În 1877 s-a constituit o nouă comunitate de rit ortodox (tradiționalistă) și care și-a dezvoltat instituții proprii: sinagoga din str. Castelului cu baie rituală și un cimitir central.
Sinagoga a fost distrusă și devastată de către legionari în perioada celui de-al doilea război mondial.

Bastioanele Brașovului

Bastionul Graft

Bastionul apăra latura dinspre dealul Straja și asigura comunicarea cu Turnul Alb, dispunând de un pod și o poartă mobilă. Distrus în parte de ploile torențiale din 1809, a fost consolidat prin cele trei arcuri de sprijin în 1822 (din care s-a mai păstrat doar unul, celelalte două fiind demolate în 1902). Cuvântul Graft, în traducere din limba germană înseamnă sanț.

Bastionul Țesătorilor

Ridicat la poalele Tâmpei, în cel mai sudic punct al vechilor zidiri ale burgului de altădată, între anii 1421-1436 și 1570-1573, dar refăcut în 1750, în formă hexagonală pe o suprafață de 1.616 m2 și protejat de ziduri de 1,5 – 3 m. grosime (la baza și 4 m.), avea misiunea de a apăra colțul de sud-vest al cetății, fiind prevăzut și cu un turn al porții și alte două turnuri de observație, dar și ca depozite pentru documentele breslei, pentru întruniri, pentru instrucție militară, precum și pentru formarea ucenicilor în tainele tesătoriei.

În 1750 (an marcat pe turn) s-a refăcut și consolidat turnul de nord – est. În interior, zidurile sunt placate cu galerii pe trei și patru nivele, cu guri de tragere, atât la partea interioară, cât și la cea superioară. Tot în interior, între 1800 și 1807, s-au clădit două spații locuibile pentru familia paznicului și respectiv, sala de ceremoniale (nunți), dar și pentru festivitățile breslei țesătorilor.

În 1950 devine muzeu, iar cu câteva decenii în urmă aici s-a amenajat expoziția permanentă "Cetatea Brașovului și fortificațiile din Țara Bârsei", unde sunt expuse obiecte medievale de apărare, iar în sala armelor se află o machetă a Brașovului medieval, realizată de profesorul Friedrich Hermann la 1896, căreia cu câteva decenii în urmă i s-a adăugat și macheta Șcheiului.

Bastionul Postăvarilor

Atestat documentar la 1521, ridicat în colțul estic al cetății, în formă eliptică (circulară), cu diametru de 16 m și o înălțime de 12,7 m. Având zidurile groase de doi metri, cu galerii din lemn și guri de tragere, dotat cu 10 bombarde și 16 archebuze, comandate la Praga și trei tunuri mici, bastionul s-a dovedit a fi unul din cele mai bine fortificate bastioane.

Bastionul Aurarilor

Este construit în anul 1632 de autoritatea Brașovului, între poarta străzilor Vămii (azi Mureșenilor) și Poarta Porții (azi Republicii) în formă de hexagon neregulat, de către locuiorii din Șchei, Dumbrăvița (fosta Țânțari), Zărnești și Tohan, în colțul sud-estic al Cetății. Construirea a durat până în 1639 datorită unei epidemii de ciumă. În 20 octombrie 1646 magistratul orașului cedează bastionul breslei Aurarilor. Afectat de incendiul din 1728, bastionul pierde din fastul de altădată (aurarii sărăcesc și ei) fapt care îi determină ca în 1871 să vândă bastionul înapoi orașului. În 1886 bastionul este demolat în parte pentru a se începe construcția școlii superioare reale de stat. Aici a funcționat un timp, în perioada interbelică Liceul Meșotă, acum găzduind Corpul "T" al Universității Transilvania Brașov.

Bastionul Curelarilor

Este menționat în documente la 1525, situat la colțul de nord al fortificațiilor Brașovului, în formă de "U", între Bastionul Graft și Strada Vămii (azi Mureșenilor), având 40m lungime, între 14 – 17m lățime și 15m înălțime cu o grosime a zidurilor până la 4m. Avea destinația expresă de apărare, motiv pentru care la 1562 se aflau aici 31 puști grele, 5 puști de mână, un tun mic, și jumatate de chintal de praf de pușcă. În 1881 se începe a se construi pe fundația acestuia clădirea Institutului general de pensii din Brașov, devenit apoi sediul Prefecturii și chiar al Sfatului, astăzi găzduind Rectoratului Universității Transilvania.

O altă zonă a bastionului a fost vândută de curelari cunoscutului cărturar brașovean Diamandi Manole (președintele Camerei de Comerț și Industrie, al Casinei Române și al primului comitet flantropic pentru sprijinirea Războiului pentru Independență), care o demolează și construiește actuala vilă, pe care o cedează ginerelui său doctorul Gheorghe Băiulescu (1855-1935) primul primar român al Brașovului în 1916 și primul prefect român al județului Brașov (1919).

Ulterior, aici este găzduit Muzeul Astrei, apoi Biblioteca regională, apoi Secția pentru perfecționare a cadrelor de conducere a P.C.R. și Comitetul județean de Cultură și Educație Socialistă. După renovarea clădirii din 1998 clădirea, cunoscută sub numele de "Casa Băiulescu" devine secție a Bibliotecii județene "George Barițiu".

O altă zonă a Bastionului a devenit sediul Liceului "Aprily Lajos" și al Școlii generale nr. 6.

Porțile Brașovului

Fiind unul din cele mai bine fortificate orașe transilvănene, Brașovul a avut și cele mai multe porți, ale căror construcții începeau odată cu construirea și refacerea treptată a cetății. Din numărul mare al acestora, până astăzi s-au mai păstrat doar două dintre porți: poarta Ecaterinei și poarta Mureșenilor (poarta Șchei).

Poarta Ecaterina

Ridicată la 1559, în partea de vest a cetății, pe locul unei vechi porți din veacul al XIV-lea sau al XV-lea, distrusă de inundația din 24 august 1526, cât și în urma năvălirilor turcești. Prevăzută cu un turn pătrat încoronat de cele patru turnulețe ca simbol al legii medievale "Jus Gladii" (dreptul paloșului), cu guri de tragere, pod mobil pe lanțuri peste șanțul de apă, era una din cele mai bine fortificate porți. Prin această poartă a trecut și Mihai Viteazul în timpul celor trei popasuri brașovene. În decursul timpului a suferit numeroase avarii: incendiul din 1689, cutremurul din 1738. Devenind neîncăpătoare, în 1820 se deschide poarta din Târgul Cailor (str.Barițiu) și după opt ani (1828) Poarta Șcheilor (a Mureșenilor), fiindu-i sortit să devină magazie. Restaurată în 1971 aici se amenajează sediul Uniunii Arhitecților.

Poarta Șcheilor (a Mureșenilor)

A fost ridicată între anii 1827 – 1828 cu rolul de a suplini accesul în Cetate în imediata vecinătate a porții Ecaterina. Construită în stil architectural clasic, poarta are trei deschideri – două laterale pentru accesul pietonal și una centrală pentru accesul vehiculelor. Inscripția în grafie latină (vizibilă și astăzi) marchează momentul ridicării porții cât și faptul că această poartă a fost ridicată în urma vizitei împăratului Francisc I la Brașov în anul 1817.

Poarta Porții

Construită ca fortificație la capătul actualei străzi Republicii (fostă strada Porții) în a doua jumătate a secolului al XIV-lea. Incendiul din 1519 distruge o parte a clădirii, reconstruindu-se între anii 1522-1524 ca bastion sub formă de potcoavă, adaugându-se la 1537 un turn cu ceas. Pe această poartă aveau acces în mod special negustorii moldoveni, care de altfel erau cazați pe această stradă, în timp ce negustorii munteni se cazau pe strada Vămii. În 1613 poarta este refăcută și după câțiva ani – în 1650 se reconstruiește și tunul. Poarta este afectată de incendiile din 1689 și 1718 iar în 1802 devine victimă a unui cutremur, motiv pentru care în 1857 poarta este demolată, nemaifiind practicabilă, pe locul ei construindu-se Vila Kertsch și Primăria orașului (azi Agenția de Voiaj CFR) și Scoala de meserii (azi Regionala CFR). Cu ocazia pavării străzii Republicii în 1977 s-au marcat contururile fostei porți.

Poarta Mânăstirii

Situată la capul străzii Mureșenilor, fostă 7 Noiembrie și în perioada medievală Strada Vămii. Fiecare numire își are explicația sa. Se știe că în veacul al XIV-lea aici era o mânăstire dominicană, demolată pentru a se ridica biserica romano-catolică de azi. De asemenea se știe că pe locul unde azi își are sediul Aro Palace (fostul O.N.T.Carpati) era vama Brașovului. Poarta era împrejmuită cu ziduri și apărată de un "căpitan de poartă" cu opt slujitori înarmați. În 1562 deținea 33 de puști, 10 puști pragheze și 7 tunuri mici, fiind prevăzută cu galerii pe mai multe nivele și cu guri de tragere. Pe această poartă a intrat în Brașov Mihai Viteazul la 1 martie 1600. Cutremurul din 1738 a avariat-o, iar la 1835, devenind impracticabilă este demolată, pentru ca în 1838 să fie construită o altă poartă în stil clasicist de către meșterul constructor Andreas Dieners (demolată la rândul ei în 1891 pentru a favoriza introducerea tramvaiului).

Poarta de pe Târgul Cailor (str. G. Barițiu)

Ridicată în stil clasicist în dreptul Bastionului Fierarilor la 1819 cu banii negustorilor din Șchei de către meșterul constructor Joseph Jani cu o trecere pentru pietoni și alta pentru vehicule. În anul 1874 a fost demolată pentru că incomoda pătrunderea carelor cu coliviltir ale negustorilor.

Turnurile Brașovului

Suplinind rolul porților și al bastioanelor turnurile slujeau atât ca puncte de observație, dar și ca fortificații menite să preîntâmpine vreun atac. Din cele 32 de turnuri s-au mai păstrat doar două (cel Alb și cel Negru) pe dealul Straja.

Turnul Alb

A fost ridicat în anul 1494, pe cinci niveluri, în formă de potcoavă (semicerc închis), având 14m înălțime, cca. 4m grosime a zidurilor și un diametru de 19m, prevăzut cu galerii etajate în interior și cu găuri de tragere. Era destinat breslelor de cositori și arămari. Incendiul din 1689 îl afectează dar este restaurat în 1723. O noua inițiativă de resturare are loc în 1902 și ultima în 2003.

Turnul Negru

Datând din veacul al XIV-lea în formă pătrată, având latura de 7m și înălțimea de 11m, prevăzut cu galerii etajate, cu trei rânduri de guri de foc, legat cu cetatea printr-un tunel subteran și pod mobil. Incendiul din 23 iulie 1559 provocat de un trăznet i-a atras denumirea actuală. În 1696 a fost din nou lovit de trăznet. O nouă restaurare a fost făcuta în 1900, ultima fiind făcută în 2003.

În preajma turnurilor, îmbrățisând parcă Turnul Negru și întinzându-se la dreapta până la Turnul Alb, erau Romurile, (de la germanicul "Rahmen" = rame), niște pervaze uriașe, pe care femeile din Șchei întindeau la uscat postavurile sau lâna oilor adusă aici de ciobanii de la Bran și Săcele.

Piata Sfatului

Atestată documentar în 1520 ca piață, numită în documente "forum" sau "Markplatz", sute de ani acest loc a fost socotit centrul orașului cetate. Aici se desfășurau principalele târguri la care participau meșteșugari și negustori din cele trei ținuturi românești și chiar din îndepărtatele ținuturi ale Orientului și Occidentului, Brașovul având din 1364 dreptul de a ține târg anual, iar din 1369 dreptul de etapă și depozit. După produsele care se vindeau pe laturile pieței, acestea au căpătat denumirea de: târgul grâului (latura de sud-est), târgul florilor, sau șirul pânzei (latura de est), târgul butnarilor (latura de sud) și târgul inului (latura de nord), șirul bumbacului (tot latura de vest).

Porțiunea din Strada Hirscher de la Strada Mureșenilor până în Strada Castelului se numea "târgul straielor", căci aici, ne spune Sextil Pușcariu se vindeau plocadele mitoase ale șcheienilor. Înconjurată de case în stil renaștere, baroc, provincial și neoclasic, cu frumoase arcade, piața adăpostea mari prăvălii și depozite de mărfuri. În incinta pieței se afla "stâlpul infamiei", la bifucarea celor două fire de apă venite de la înălțimea Șcheiului – "un stâlp solid de piatră" – spunea Sextil Pușcariu – care, însă nu urmărea scopuri artistice, avea menirea să pedepsească în văzul tuturor pe cei vinovați de fapte infame. El era așezat între podul Batuselor și Sfat. La acest loc de frunte a căzut în 1688 capul lui Ștefan Stener, căpetenia breslei cizmarilor, care se împotivea austriecilor să intre în oraș. Aici se judecau și vrăjitoarele și se aplicau public pedepse corporale pentru vicii (la 1601 Radu Murgan din Șchei primea 40 de toiage "pe pod în mijlocul târgului" pentru că a încălcat legătura de a "nu mai bea vin și că va duce muierii lucru în casă și bucate ce va putea".

Sextil Pușcariu considera etimologic cuvântul "batus" cu sensul de "cizmă", sub motivația că aici se vindeau cizmele meșterilor brașoveni încă din veacul al XVI-lea. Tot aici, în 1814 erau două fântâni "care nu erau nici tâpuri cu albii, nici puțuri cu ciutură, amândouă aveau un fel de colivie mare cu fier forjat". Au fost desființate în 1892 pentru a favoriza staționarea tramvaiului în piață.

În clădirea dintre Biserica neagră și Cerbul Carpatin (Piața Sfatului nr.16) se află clădirea în care a funcționat prima farmacie din Brașov, atestată documentar în secolul al XVI-lea. Un inventar al farmaciei de la 1576 confirmă prezența aici a 235 de vase, 114 vase mijlocii și 83 mici, apoi 31 vase și 18 căni de cositor, 1 mojar mare, 1 mojar mic, 1 cazan, 3 cântare cu greutăți etc. Sunt consemnate câteva cărți de specialitate. Primul farmacist brașovean cunscut până acum a fost un oarecare Andreas pe la 1570. Clădirea este închiriată de municipalitate cetățeanului Mathz, dar administrată de soția lui Andreas după moartea acestuia. Primele reparații se fac între 1605-1635. În spatele clădirii era o curte interioară cu grădină, unde se cultivau plante medicinale pentru farmacie. Se conservă stâlpii porticului, sistemul de boltire a subsolului, precum și mai multe picturi "in fresco". De mai mulți ani se găsește în faza de restaurare.

La nr.1, funcționa la 1920 farmacia "Sfânta Maria". Pe lințoiul ușii principale din gangul de acces, partea superioară a portalului de piatră, scrie anul 1587, iar pe ancadramentul unei ferestre de la nivelul superior, anul 1772. Pe Șirul florilor la 1733 se înființează farmacia "La arap" a doctorului Georg Boltosch, căreia românii îi ziceau "La dracu". Ea a funcționat până în 1949, când a fost desființată prin naționalizare.

În Târgul grâului, la nr. 5 era magazinul "E.& A.Orendi" cu mărfuri de galanterie și de lux, articole de călătorie și jucării pentru copii, fondat în 1896, iar la nr.9 magazinul lui "H.Ostersetzer" – ceasornicar, giuvaergiu și optician.

3. ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE

3.1. Elemente de infrastructură

3.1.1. Căi de comunicație și transport

Brașovul are peste 550 de străzi nominalizate, însumând mai mult de 260 km în lungime. Construcția unor noi cartiere de case și blocuri modifică aceste cifre de la an la an. Rețeaua stradală este puternic dezvoltată, fiind asigurate iluminatul public, semaforizarea intersecțiilor importante sau realizarea de sensuri giratorii, canalizarea și salubrizarea lor. În municipiul Brașov există o rețea vastă de transport, călătorii putând opta pentru autobuz, troleibuz sau taxi.

În Brașov sunt 46 de linii de autobuz și troleibuz. De asemenea, exista, până de curând, o linie de tramvai, dată în folosință la 23 august 1987 (pe linia 101). Datorită problemelor ce le ridică acest mijloc de transport (poluare fonică, cheltuieli însemnate pentru întreținerea infrastructurii) acesta a fost înlocuit cu troleibuze (linia 8), din 18 noiembrie 2006.

Biletul pentru autobuz/troleibuz costă 1,25 lei / călătorie, cu excepția liniei 20 (3 lei / călătorie). Se oferă posibilitatea procurării de abonamente pe una / două / toate liniile, pe un interval de 1 / 7 / 30 zile.

În Brașov există 7 mari companii de taxi. Tariful, în oraș, este în general de 1 leu/km. Pentru cursele în afara orașului, tariful este dublu.

Din Brașov se pot închiria mașini prin intermediul firmelor specializate.

În Brașov, transportul pe cablu este bine reprezentat. Există o telecabină care leagă poalele de culmea Tâmpei și două în Poiana Brașov: Kanzel și Capra Neagră, care merg până pe masivul Postăvaru. Tot în Poiana Brașov mai funcționează o telegondolă și 6 teleskiuri. În vederea municipalității se are realizarea unei telegondole care va parcurge traseul Gara Centrală – Centrul Vechi – Pietrele lui Solomon – Poiana Brașov.

Municipiul Brașov are unul dintre cele mai importante noduri de cale ferată. Există patru gări în raza sa: Centrală, Bartolomeu, Triaj, Dârste. Iată căile feroviare care trec prin municipiu:

Tronsonul Brașov – Predeal – București

Tronsonul Brașov – Sfântu Gheorghe – Gheorgheni

Tronsonul Brașov – Rupea – Sighișoara – Oradea

Tronsonul Brașov – Făgăraș – Sibiu – Teiuș

Tronsonul Brașov – Hărman – Întorsura Buzăului

Tronsonul Brașov – Zărnești – linie concesionată

Brașovul este străbătut de Coridorul 4 European, drumul european E60 și de drumul național DN1; are trei autogări cu microbuze și autobuze care fac legătura cu aproape toată țara. Prin municipiu trec următoarele căi rutiere:

Șosele internaționale:

E60 Hamburg – Praga – Budapesta – Oradea – Cluj Napoca – Târgu Mureș – Brașov – București – Constanța

Drumuri naționale:

DN 1 Oradea – Sibiu – Făgăraș – Brașov – București

DN 1A Brașov – Săcele – pasul Bratocea – Vălenii de Munte – Ploiești

DN 10 Brașov – Hărman – pasul Buzău – Buzău

DN 11 Brașov – Hărman – pasul Oituz – Onești

DN 73 Brașov – Bran – Câmpulung – Pitești

În 2004 au început lucrările la Autostrada Transilvania, pe ruta București – Brașov – Cluj-Napoca – Oradea – Budapesta, care va prelua mare parte din traficul auto desfășurat în estul Uniunii Europene. În preajma municipiului, autostrada va urmări traseul Predeal – Râșnov – Cristian – Ghimbav – Codlea. De asemenea, au fost terminate primele tronsoane din Ocolitoarea municipiului, cu traseul aproximativ Dârste – Hărman – Sânpetru – Ghimbav, unde va face joncțiune cu autostrada.

În 2008 va fi finalizat, la Ghimbav, un aeroport internațional care va deservi Brașovul. În situații de urgență se folosește o pistă pentru avionete existentă deja acolo.

În perioada celui de-al doilea război mondial a existat la Brașov un aeroport militar, lângă fabrica IAR, desființat însă de către autoritățile de ocupație ruse. Toate utilajele și avioanele au fost trimise în Uniunea Sovietică, în cadrul despăgubirilor de război. Pe locul pistelor de aterizare se află astăzi Gara Centrală, din vechiul aeroport nemaiexistând decât turnul de control.

3.1.2. Alimentarea cu apă și canalizare

Una din preocupările majore pentru Compania APA R.A. Brașov, este asigurarea apei potabile de cea mai bună calitate pentru toți consumatorii, prin servicii prompte, de o factură civilizată, bazate pe respect reciproc și în conformitate cu reglementarile legale în domeniu. Paralel cu aceasta, Compania APA R.A. Brasov acordă o deosebită atenție bunei funcționari a sistemului de canalizare pentru a asigura colectarea, transportul, evacuarea și epurarea apelor uzate descărcate în rețeaua publică, cu respectarea condițiilor impuse de normativele în vigoare (NTPA 002/1997).

Compania Apa R.A. Brașov, cu sediul în Brașov, 500092, str. Vlad Țepes nr. 13, s-a înființat conform Deciziei nr. 31/30.03.1995 a Consiliului Județean Brașov , funcționând sub autoritatea CJ Brașov în baza Regulamentului de Organizare și Funcționare aprobat de către aceeași autoritate publică locală.

Obiectul de activitate:

– captarea, tratarea, transportul și distribuția apei potabile;

– colectarea și epurarea apelor uzate;

– proiectare lucrări specifice apă-canal;

– analize apă potabilă și ape uzate.

De asemenea, se află în construcție stația de pompare Lupan, stația de pompare Tâmpa, executând-se și reabilitarea stației de pompare Dealul Melcilor.
Vechimea conductelor din zona Șchei a impus înlocuirea a 47 km de conductă existentă, cu conducte din polietilenă, fontă ductilă și poliesteri armați cu fibră de sticlă (HOBAS).

În cursul anului 1998 s-au demarat și lucrările de modernizare și retehnologizare a stației de epurare cu finalizare la sfârșitul anului 1999.

La Uzina de apă – Târlung se retehnologizează hala de filtre nr. 1 înlocuindu-se instalații cu o vechime de peste 50 de ani.

Înzestrarea surselor cu aparate de măsură constituie o altă lucrare care a fost începută în anul 1998, cu definitivare în anul 1999.

3.1.3. Alimentarea cu energie electrică

Centrala Electrică de Termoficare Brașov este situată în vecinătatea municipiului Brașov, pe direcția E-NE, pe malul drept al pârâului Timișul Sec. Din punct de vedere geografic, centrala este amplasată în Podișul Transilvaniei, în depresiunea Țara Bârsei, la poalele Tâmpei, la o altitudine de aproximativ 550 m. În est, se învecinează cu stația CF Timiș – Triaj a Regionalei Căi Ferate Brașov, iar la sud cu terenuri agricole, aparținând unor locuitori din orașul Săcele.

Definitivarea sistemului de 400 kV din zona Brașovului a continuat cu trecerea la 400 kV, în anul 1983, a liniei Brașov-Dârste și a stației Dârste, cu un transformator de 250 MVA, 400/110 kV, iar în 1984 a liniei Domnești-Dârste (din 1989, prin apariția stației 400 kV Brazi, linia este numită LEA 400 kV Brazi Vest-Dârste). Tensiunea de 220 kV s-a desființat în anul 1985, prin înlocuirea auotransformatoarelor de 400/220 kV și 220/110 kV din stația Brașov, cu două transformatoare 400/110 kV, 250 MVA.

Printre evenimentele legate de dezvoltarea sistemului energetic de 400-100 kV din zona de activitate a F.R.E. Brașov în configurația actuală mai trebuie amintite:

punerea în funcțiune în anul 1989 a hidrocentralelor de pe râul Olt: C.H.E. Voila și C.H.E. Viștea, având fiecare câte două generatoare de câte 7,1 MW, 6 kV, acționate de turbine Kaplan;

punerea în funcțiune, la sfârșitul anului 1990, a celei mai mari unități de producere din zonă, C.E.T. Brașov, cu prima unitate de 50 MW, cel de al doilea grup, de aceeași putere, fiind dat în exploatare în mai 1995. CET Brașov cu capacitatea de 2×50 MW constituie în prezent a doua unitate RENEL din Brașov sub titulatura de Filiala de Electrocentrale Brașov.

Volumul de instalații CE Brașov 01.01.2002

Stații de transformare existente în zona de activitate a CE Brașov

3.1.4 Alimentarea cu energie termică

Centrala Electrică de Termoficare oferă, în prezent, servicii la o mare parte a locuitorilor Brașovului, ale căror apartamente se află încă în sistemul centralizat.

3.2. Structuri turistice existente

Municipiul Brașov dispune de o mulțime de hoteluri și pensiuni de diferite categorii care însumează un număr de peste 5.000 de locuri de cazare. Dintre cele mai importante hoteluri, amintim: „Aro Palace” (de cinci stele), „Piatra Mare”, „Ruia”, „Alpin”, „Acasă la Dracula” și „Edelweiss” din Poiană (de patru stele), „Capitol”, „Ambient”, „City Center”, „Brașov”, „Coroana” și „Postăvarul” (de trei stele), iar ca pensiuni sunt de menționat „Bielmann” și „Heraldic Club” (de cinci margarete), „Casa Jasmine”, „La Residenza”, „Casa Cranța”, „Casa Țepeș” și „Curtea Brașoveană” (de patru margarete) și „Leo”, „Stejeriș” și „Memo” (de trei margarete).

3.3. Circulația turistică

Analiza circulației turistice înregistrată în municipiul Brașov este realizată pe principalii indicatori: număr turiști, număr înnoptări și durata medie a sejurului.

Municipiul Brașov oferă un profil turistic caracterizat pe de o parte de cadrul natural, fiind înconjurat de munți, iar pe de altă parte de cadrul istoric, oferind vizitatorilor unul din cele mai bine păstrate situri medievale din țară. Majoritatea turiștilor vin din București, în timp ce turiștii străini reprezintă mai puțin de 15 % din nopțile de cazare. Conform datelor Direcției Județene de Statistică, în anul 2006, la nivelul municipiului Brașov existau 99 de unități de cazare turistică dintre care: 32 de hoteluri, 46 de pensiuni turistice, 13 bungalow-uri, 8 vile turistice. Turiștii care sosesc în zona municipiului au la dispoziție și un camping.

În semestrul I 2006 numărul de sosiri ale turiștilor în total structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică a crescut cu 10,7% față de semestrul I 2005, creșteri înregistrându-se în: pensiuni turistice urbane (+28,2), hoteluri (+14,0%), cabane turistice (+10,6%). Cea mai semnificativa scadere a numărului de turiști sosiți s-a înregistrat în pensiunile turistice rurale (-19,5%), conform declarațiilor pe propria răspundere a agenților economici ce întocmesc rapoarte statistice.

În semestrul I 2006 numărul de înnoptari ale turiștilor în total structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică a crescut cu 7,6% față de semestrul I 2005, creșteri înregistrându-se în: pensiuni turistice urbane (+40,3), cabane turistice (+10,5%), hoteluri (+6,0%), coroborat cu numărul de sosiri.

Deși numărul turiștilor sosiți în vile turistice a scăzut în semestrul I 2006 față de semestrul I 2005 cu 4%, înnoptările în aceste structuri de cazare au crescut cu 6,5%, de unde rezultă că a crescut durata sejurului în aceste tipuri de structuri turistice. Insuficient insa! Dacă în semestrul I 2006 la nivel național durata sejurului a fost de 2,7 zile, în județul Brașov aceasta a fost de numai 2,2 zile, fiind cunoscut faptul că structurile turistice din județul Brașov sunt utilizate în special pentru weekend turistic sau în scopuri de afaceri și conferințe.

3.4. Factori naturali de risc

Zona nu este afectată de factori naturali de risc major. Acest fenomen meteorologic poate fi prevenit prin amestecul pădurilor de rășinoase cu arbori din familia foioase, care au rădăcini mult mai puternice și rezistente la vijelii. Pentru înlăturarea efectelor inundațiilor produse de torenți și pâraie sunt necesare lucrări de regularizare și stabilizare a cursurilor acestora.

3.5. Starea mediului natural

Starea mediului include starea factorilor de mediu, precum și a unor componente ale acestuia, și este caracterizată, în special, prin calitate, dar și prin date de ordin cantitativ.

Factorii de mediu, aerul, apa, solul, flora, fauna care intră în componența capitalului natural, au suferit sub impactul activității omului modificări cantitative și calitative importante, mai ales în ultimele decenii, ca urmare a valorificării intensive a resurselor naturale ale Terrei, a dezvoltării explozive a industriei, a transporturilor, a centrelor populate etc. Prezintă gravitate impactul negativ care se manifestă în degradarea ecosistemelor și în înrăutățirea stării de sănătate a omului. Prin urmare, Strategia protecției mediului trebuie să pornească de la starea factorilor de mediu, gradul de afectare a calității lor de către poluanți pentru ca, asigurând o valorificare rațională a resurselor țării, să se realizeze acea dezvoltare durabilă de care să beneficiieze atât generația actuală cât și generațiile viitoare.

Ca și în alte țări, calitatea factorilor de mediu este afectată de aproape toate activitățile economice, precum și de poluarea transfrontieră.

Supravegherea calității factorilor de mediu revine în principal Ministerului Apelor și Protecției Mediului, precum și Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, Ministerului Sănătății și Familiei, pe profil de specialitate.

La nivel național este organizată activitatea de monitorizare incluzând o rețea de supraveghere a calității factorilor de mediu și de colectare a datelor la imisie, transmiterea, prelucrarea și stocarea lor, în flux lent și în flux rapid la Dispeceratul ce funcționează în cadrul Ministerului Apelor și Protecției Mediului . Rețeaua Națională de Supraveghere se va îmbunătăți prin realizarea sistemului de monitoring integrat, iar activitatea de dispecerat va prelua numai urgențele de mediu.

3.5.1. Calitatea aerului

Din datele de calitate a aerului obținute din rețeaua de monitorizare aparținând Ministerului Apelor și Protecției Mediului rezultă o ușoară îmbunătățire a calității aerului datorată diminuarii activităților economice și programelor de retehnologizare și modernizare realizate la nivelul unor unități industriale, precum și activității Inspectoratelor de Protecția Mediului (creșterea numărului de inspecții la agenții economici a căror activitate produce impact asupra calității aerului). Supravegherea calității aerului a înregistrat o îmbunătățire în perioada 1997 -– 2000, prin creșterea numărului de stații de supraveghere (tabelul 3.1), pe de o parte, și prin creșterea numărului de indicatori monitorizați la o singură stație, pe de altă parte.

Datorită slabei dezvoltări a industriei, arealul Brașov nu este afectat de poluare. Prin reducerea suprafeței de pădure de pe versanții înconjurători a fost ușor influențat nivelul aeroionizării și aerosolilor de rășinoase. Devierea traficului de tranzit din oraș, pe o șosea de centură, măsură propusă și prin Planul de Urbanism General al localității se va reduce nivelul poluării sonore și cea produsă de arderile de combustibil, din aer.

4. ETNOGRAFIE ȘI FOLCLOR

4.1. Etnografia municipiului Brașov

Muzeul de Etnografie din Brașov este consacrat etnologiei regionale din sud-estul Transilvaniei, ilustrând prin patrimoniul sau valoros de peste 10.000 de piese, civilizația comunităților rurale din zona Bran, zona Rupea, Țara Oltului și Țara Bârsei.

Cea din urma zonă vădește un puternic caracter urban datoritș prezenței Brașovului, renumit oraș comercial și meșteșugăresc, cunoscut în istoria Transilvaniei încă din evul mediu timpuriu.

Cu o structură administrativă Muzeul de Etnografie funcționează în trei localități: Brașov, Săcele și Rupea.

În pavilionul central din Brașov este organizată o amplă expoziție permanentă care cuprinde, într-o tratare succintă, o problematică comună tuturor zonelor etnografice, anume meșteșugul țesutului și aplicarea lui funcțională în organizarea interiorului și a costumului popular. Prezentarea are un pronunțat caracter documentar-pedagogic, cu accent pe reconstituirea autenticității contextului rural: unelte, tehnologii, produse finite specifice.

De asemenea, la Brașov se amenajează în prezent Muzeul Civilizației Medievale, pus în evidență într-un important monument istoric reprezentativ pentru arhitectura urbană transilvăneană din sec. XVI-XVIII. Se urmărește într-o formulă contextuală de ilustrare sugestivă, reconstituirea vieții urbane a Brașovului, a structurilor sale cotidiene prin amenajarea vechii farmacii a orașului, a unui han de Brașov, prăvălii de meșteșugari, postăvari, blănari și cojocari, un interior urban specific patriciatului săsesc.

La Săcele și Rupea funcționeaza cele două filiale ale muzeului brașovean, muzee cu caracter local, concepute monografic, care și-au propus sa ilustreze cu precădere viața pastorală specifică săcelenilor cât și meșteșuguri ca olăritul, pictarea mobilierului țărănesc renumite în zona Rupea.

4.2. Folclorul municipiului Brașov

Obiceiuri tradiționale de peste an păstrate în municipiul Brașov

Obiceiul junilor din Șcheii Brașovului

Românii din Șcheii Brașovului practică în legătură cu sărbătorile Paștelui obiceiul Junilor. El este legat de Săptămâna Luminată, de la Duminica Paștilor la Duminica Tomii.

Documentele atestă că în anul 1931 existau șapte organizații ale junilor, cea mai veche fiind cea a ,,Junilor Tineri”. Ultimul grup înființat este cel din 1924 ,,grupul junilor Brașovecheni”, format numai din bărbați căsătoriți.

Sat, la început, Șcheiul avea o organizare socială bine determinată în cadrul acestei comunități ca și în altele europene. Grupurile de bărbați cuprindeau: copii, feciori și bărbați neînsurați. Trecerea dintr-un grup în altul se face prin anumite rituri de trecere, de primire, probe ale maturității și bărbăției.

Obiceiul junilor îl considerăm ca unul din riturile de inițiere în rândul feciorilor, el fiind inclus în ciclul ,,cetelor ”. Înțelesul termenului de ,,june” în Transilvania este cel de ,,tânăr fecior neînsurat”.

Feciorimea reglementează trei forme ale vieții sociale a tinerilor – participarea la horă cu fetele, raportul de cult și purtarea de arme.

În sprijinul acestor afirmații găsim statutul junilor care deși apare în secolul al XIX – lea, prevedea intrarea în organizația junilor doar a tinerilor între 16 și 18 ani. La data căsătoriei aceștia vor trebui să părăsească această companie.

Studierea aprofundată a acestui obicei ne dă posibilitatea de a lega obiceiul junilor cu ceata de feciori din comunitatea sătească tradițională. În ambele situații feciorii își aleg conducătorii: vătaful și armașul. Astăzi întreg ceremonialul își schimbă semnificația. Puțini sunt cei care își mai amintesc de unele momente ale ceremonialului.

La început rit de primire în rândul feciorilor, aruncarea junilor în cergă, constituie astăzi un joc distractiv. Acest obicei îl întâlnim și în cetele de feciori din Țara Oltului.

Astăzi și-a pierdut semnificația mersul junilor dupa ouă roșii, zi dedicată fetelor în vechiul ceremonial și obiceiul udatului, semn al măritișului în anul respectiv.

În vechiul ceremonial, junii apar ca și în alte cete de feciori conservatori ai obiceiurilor în legătură cu cultul naturii – serbările împodobirea cailor și a brazilor, muzica, venirea primăverii.

Punerea brazilor la porțile fetelor amintește de ,,armindeni”, obicei practicat în toate satele românești. Astăzi brazi se pun doar la cruci și troițe.

Împodobirea cailor de către feciori are o semnificație deosebită. Ghirlandele de flori erau aruncate pe casă la întoarcere anunțând solstițiul de vară.

Ceea ce s-a mai păstrat astăzi în totalitate în obiceiul junilor este urcarea la Pietrele lui Solomon și aruncarea buzduganului, care astăzi constituie un joc distractiv. În trecut aruncarea buzduganului era o întrecere voinicească a feciorilor – o ocazie cu care puteau să-și arate dibăcia.

Costumul tradițional al junilor era costumul de sărbătoare de fecior șcheian.

Dezvoltarea Brașovului ca puternic centru comercial în secolul trecut și includerea Șcheiului în structurile administrative ale Brașovului a dus la pierderea semnificației acestui obicei.

Zilele Brașovului

Cu scopul de a renaște tradiția și de a reda cetățenilor orașului atmosfera de centru comercial puternic, în anul 2002 Primăria Municipiului Brașov a luat inițiativa organizării unui proiect unic pentru orașul Brașov – Zilele Brașovului. Evenimentul se desfășoara în preajma Sfintelor Sărbători ale Paștelui, dorindu-se legarea acestuia de altă Sărbătoare tradițională a Brașovului, cea a Junilor. Pe toată durata derulării evenimentului, instituțiile de cultură pun la dispoziția organizatorilor spațiile necesare organizării de spectacole, expoziții, lansări de carte, etc. în cadrul Zilelor Brașovului are loc Târgul Meșterilor Populari din România.

Manifestări artistice și culturale, târguri, spectacole

Târgul meșterilor populari

Brașov – Livada Poștei

În cadrul Zilelor Brașovului în fiecare an are loc Târgul meșterilor populari din România .

Acest târg, organizat timp de trei zile atrage meșteri populari din țară care își prezintă spre vânzare creațiile, aducând la Brașov specificul zonelor din care provin.

Scopul acestui târg îl constituie încercarea de revitalizare a meșteșugurilor populare tradiționale, de aducere în fața publicului urban a acelor obiecte care prin valoarea lor și respectarea canoanelor culturii populare sunt departe de ceea ce numim kitch și care din păcate invadează zonele urbane.

Târgul este un prilej de întâlnire a meșterilor populari din diverse domenii de activitate, sursa unor schimburi de opinii și experiențe, de promovare a adevăratelor valori, roade ale meșteșugurilor tradiționale.

Organizarea unui asemenea eveniment a urmărit crearea unui cadru specific în care munca, talentul și maiestria meșteșugarilor sunt recunoscute, prețuite, atât de meșterii din aceeași breaslă, de specialiști și nu în ultimul rând de public.

Varietatea și frumusețea produselor meșteșugărești au alcătuit un adevărat ,,muzeu viu”.

Festivalul concurs pentru tineri interpreți de muzică populară “Flori în Țara Bârsei”

În perioada 18-19 martie are loc Festivalul Concurs "Flori în Țara Bârsei".

Acest festival a devenit deja o tradiție în viața culturală brașoveană, acesta adresându-se în special tinerilor interpreți de muzică popularã cu vârste cuprinse între 17-24 ani.

Concurenții interpretează piese specifice zonei etnofolclorice din care provin: una fãrã acompaniament orchestral (doinã, baladã, cântec doinit) și cealaltã cu acompaniament orchestral (cântec de joc).

Festivalul se desfãșoară pe durata a douã zile: în prima zi concurenții prezintă repertoriul în cadrul concursului, urmând ca în încheierea acesteia sã evolueze în recital diferiți interpreți.

Expoziția "Sărbătoarea Paștelui"

Cu prilejul sărbătorii pascale, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Brașov organizează expoziția de ouă încondeiate, icoane pe sticlă și crestături în lemn, "Sărbătoarea Paștelui".

Scopul este acela de a aduce în fața publicului creații a căror valoare este dată – pe lângă maniera artistică deosebită în care au fost realizate – de autenticitatea lor. Exponatele sunt create respectându-se canoanele tradiționale, toate la un loc reușind să reproducă o mică parte din universul sătesc tradițional.

Decembrie – Bucătărie tradițională în ajun de sărbători

1 Decembrie – Ziua Națională a României

Consiliul Județean Brașov, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Brașov, va invită de 1 Decembrie să luați parte la sărbătoarea tuturor românilor, prilejuită de ziua națională a României. Și cum românii se exprimă de veacuri prin cântec și joc, veselia și voia bună nu lipsesc din programul acestei seri omagiale dedicată tuturor celor ce simt românește.

8-9 Decembrie – Festivalul Național al Obiceiurilor de Crăciun și Anul Nou „Deschide Ușa Creștine!”

Este un festival care se desfășoară pe parcursul a două zile și al cărui scop este aducerea în fața publicului larg a obiceiurilor tradiționale specifice sărbătorilor de iarnă. Se dorește a fi cel mai important eveniment cultural al Brașovului din perioada sfârșitului de an. Programul celor două seri de festival cuprinde evoluția mai multor ansambluri folclorice și a unor interpreți foarte cunoscuți de muzică populară, care aduc în fața publicului în special colinde tradiționale autentice. Toate aceste obiceiuri puse în scenă, constituie punctele de maximă intensitate ale evenimentului, deoarece personajele care apar pe scenă sunt mascate, ei colindând cu  “Ursul”, “Capra” sau “Țurca”.

Meșteșuguri tradiționale

– Icoane pe sticlă;

– Arta lemnului;

În galeria meșterilor populari consacrați în arta crestătorilor în lemn, la loc de cinste se înscrie numele creatorului Nicolae Purcărea, născut în 1923 în Șcheii Brașovului. Acesta s-a impus ca reprezentant de seamă al creației plastice tărănești contemporane.
Întreaga sa operă vorbește despre vitalitatea unei minunate tradiții, străveche și modernă în același timp.

Stăpânind ca nimeni altul meșteșugul crestăturilor în lemn având un deosebit simț estetic și respectând canoanele populare ale simetriei, alternanței și ritmului, meșterul Nicoale Purcărea a reușit să realizeze obiecte ce impresionează prin frumusețea lor simplă neostentativă.

Gama obiectelor este extrem de diversă, de la cele cu caracter funcțional odinioară, decorative astăzi – cuiere, furci de tors, căuce, linguri , blidare, până la obiecte de cult – troițe, cruci pecetare.

Pornind de la cele mai simple motive și ajungând la combinații complexe, de natură strict geometrică, urmând legile nescrise ale artei populare, Nicolae Purcărea reușește să imprime obiectelor create ceva din frumusețea sufletului sau.

Rozeta, pomul vieții, triunghiurile, pătratele, romburile care astăzi și-au pierdut semnificația arhaică inițială, alcătuiesc un decor complex armonios, amplasat în registre orizontale și verticale.

– Crestături în lemn;

Puțini sunt tinerii din Brașov care încearcă să descifreze tainele meșteșugului artistic al prelucrării lemnului. Tânăra și talentata Zina Burloiu se numără printre aceștia. Ucenică a meșterului Nicolae Purcărea din Șcheii Brașovului, cu talent și dragoste pentru tot ceea ce înseamnă frumos în arta populară tradițională, ea reușește să îmbine delicatețea cu rigorile acesteia.

Descifrând valențele plastice ale lemnului Zina Burloiu reușește să imprime fiecărui obiect acel ceva din ființa sa, care o detașează de ceilalți creatori. Gama variată de obiecte ca formă și ornament, respectarea tehnicilor tradiționale în realizarea decorului, ne oferă posibilitatea încadrării acesteia între cei mai reprezentativi creatori populari.

După cum ne spune însăși creatoarea, "domnul Purcărea a știut să-mi insufle această dragoste pentru arta populară, să sensibilizeze sufletul pentru ceea ce înseamnă tradiție".
Sunt prezente în colecție linguri, cauce, pecetare, blidare, toate cu funcții estetice și decorative funcția utilitară pierzându-se în timp.

Decorul organizat în compoziții bazate pe succesiunea și alternanța motivelor, ocupă partea expusă vederii, fiind realizat în tehnici tradiționale: sculptură, crestatură, decupaj.
Decorul geometrizant, realizarea liniilor drepte, și-a pierdut din semnificațiile multiple de altădată, rămânând doar frumusețea lui. Rozeta, care apare pe piesele realizate, reprezintă o supraviețuire a cultului solar, simbol al vieții și al belșugului.

Admirând aceste frumoase obiecte, relevante pentru cultura populară contemporană, nutrim speranța că timpul va certifica adevăratele valori.

– Cojocărit;

În Țara Oltului, cojocăritul constituie un străvechi meșteșug artistic care, prin frumusețea și măiestria execuției, vorbește despre vitalitatea unei tradiții păstrate de veacuri.
Dintre cei care au dus mai departe cu sfințenie acest meșteșug se remarcă Dumitru Sofonea, a lu’ Trasu, născut în 1935 în satul Drăguș, descendent al unei familii cu tradiții în cojocărit. Tatăl său, Dumitru Sofonea zis Trasu a fost ucenicul lui Petru Lazăr, meșter din Galați – Făgăraș.

Înzestrat fiind cu o deosebită iscusință și vioiciune a spiritului, creațiile sale se caracterizează prin originalitatea câmpilor ornamentali și frumusețea cusăturii. Filonul străvechi al acestui meșteșug se face simțit în toate etapele realizării pieselor: argăsit, ,,cârnuit”, ,,ghipsuit”, croit, ,,înflorat”.

Utilizând instrumente simple, Dumitru Sofonea lucrează ,,cheptare înfundate”, ,,cheptăruțe”, cojoace fără guler, cojoace ,,ciobănești” și piese mai noi, precum ,,cheptarele crepate” și ,,bondițele”, toate sub același semn al unei estetici desăvârșite.

Folosind motive tradiționale, florale – ,,floarea cheptarului”, ,,lipar”, ,,tifra”, trandafir – și geometrice – cercul, valul spirala, punctul – , meșterul drăgușan obține câmpi ornamentali noi, diferiți de la o piesă la alta, fără a uita caracteristicile definitorii generale ale portului din Drăguș.

Suprafețele decorate alternează ritmic cu cele albe reliefând valoarea estetică a ornamentului și a piesei în ansamblul ei.

Creațiile cojocarului Dumitru Sofonea, prin originalitatea lor, prin echilibrul și armonia motivelor și culorilor, au îmbogățit patrimoniul artei noastre populare purtându-i numele peste timp.

– Încondeierea ouălor;

Obiceiurile și credințele legate de ouăle încondeiate sau înroșite sunt practic nelimitate ca semnificație și varietate zonală. În mentalitatea arhaică ouăle de Paște sau cojile acestora pot aduce frumusețe și sănătate, belșug și rod bogat, să lege și să îndepărteze oameni, sa grăbească căsătoria fetelor.

Izvoarele istorice și arheologice certe atestă cu multe secole înainte de Hristos obiceiul de a face cadou ouă colorate la marile sărbători sezoniere, în special la Anul Nou.

Apariția fregventă a oului, în special a oului colorat în ceremoniile antice de renovare a timpului, se bazează pe concepțiile lor cosmogonice care compară Universul cu oul generator de viață.

Prezent la toate popoarele antice imaginea arhetipală a oului a fost preluată ulterior de creștinism, oul colorat și împodobit fiind simbolul Mântuitorului care părășește mormântul și se întoarce la viață.

Referindu-se la semnificația oului de Paște și la legătură mistică cu natura, Mircea Eliade aprecia: ,,Pentru creștinismul arhaic Cosmosul participa la drama divină, ca întocmai după cum sufletul omului este însetat de mântuire, tot așa și natura întreaga geme și suspină așteptând Învierea”.

E de ajuns să se observe ceremonialul pascal pentru a întelege cât de solidară e natura cu misterul cristologic, cu Răstignirea, cu moartea, cu Învierea. Natura întreagă renaște triumfătoare prin Învierea lui Isus.

După milenii de evoluție a credințelor și ideilor religioase românii înroșesc și încondeiază ouă primăvara la sărbătoarea centrală a calendarului festiv: Paștele. Înrositul și încondeiatul ouălor, meșteșuguri populare de un rar rafinament artistic, se îmbină cu numeroase credințe și obiceiuri precreștine.

Substitut al divinității primordiale, oul este înfrumusețat prin vopsire și încondeiere în săptămâna patimilor.

Pentru a juca rolul de substitut ritual al personajului sacru, oul este ales la miezul Părăsimilor, ziua de miercuri din mijlocul postului mare, este gătit în săptămâna patimilor pentru a fi ucis prin lovire violentă în cap și mâncat sacramental în ziua de Paști. Prin acest scenariu ritual, cei vechi credeau că timpul și spațiul înconjurător mor și renasc împreună cu divinitatea adorată, an de an.

Cunoscând cea mai mare dezvoltare în sec. al XIX-lea, astăzi încondeierea sau împistrirea ouălor, termen folosit în zona etnografică Bran, mai este realizată de către Nina Ghinea și Adriana Grecu, care au învățat acest meșteșug de la bunica lor.
Din multiplele procedee tehnice astăzi se mai practică cel al scrierii cu ceară a motivelor decorative, cu ajutorul condeiului. Condeiul se realizează dintr-un bețisor plat la capătul căruia se fixează într-o măciulie de ață sau cânepă un vârf ascuțit din tablă subțire de aramă.
Tehnica de încondeiere a ouălor sau împistrire cum spun localnicii, este cea tradițională cu mențiunea că astăzi pentru păstrarea lor pentru o perioadă cât mai lungă, ouăle sunt golite de conținut prin găuri realizate cu acul la ambele capete și prin suflare. Aceste găuri, la sfârșitul operațiunilor de încondeiere sunt astupate cu ceară.

Modelul se alege în funcție de mărimea oului, apoi se scrie cu condeiul înmuiat în ceară caldă. Liniile trasate cu ceară rămân albe după introducerea oului în prima culoare, galbenă. În a doua fază, după uscare se completează oul cu alte motive desenate cu ceară, după care se introduce în culoarea roșie.

A treia fază este cea a completării modelului prin desenare și introducere în culoarea neagră. După aplicarea ultimei culori, oul se așează pe o plită încălzită pentru a se topi ceara cu care au fost desenate modelele.

Decorarea se caracterizează printr-o deosebită simetrie în compoziția ornamentală în dispoziția motivelor și în raporturile dintre suprafețele decorate și cele lăsate albe. Din punct de vedere al ornamenticii ouăle împistrite reprezintă o unitate impresionantă de semne și simboluri cu semnificații multiple.

La început ouăle se vopseau cu plante în galben, culoarea soarelui pe bolta cerului și în roșu culoarea discului solar la răsărit și apus. Astăzi culorile predominante sunt roșu, galben, alb pe fond negru. Ulterior ele au fost decorate cu chipul lui Hristos, cu motive geometrice specifice artei populare românești care respectă cele două principii fundamentale: simetria și alternanța.

Frecvent apare motivul solar sub forma unui disc cu sau fără raze, oul și reprezentarea soarelui fiind în strânsă legătură cu străvechile sărbători ale echinocțiului de primăvară specifice civilizațiilor agrare. În gama decorativă a acestora o pondere de seama o deține și motivul ,,pomul vieții”, reprezentat în varianta glastrei cu flori, a bradului sau a ramurei de brad. Motivul antropomorf apare fie central, fie în cadrul unor compoziții în care sunt figurate și motive zoomorfe, cum ar fi ciobanul cu oile.

Pentru ca frumusețea acestor obiecte de artă populară nu poate fi redată prin cuvinte vi le prezentăm prin imagini.

– Pictura pe dosul sticlei;

Materiile prime folosite sunt: sticla, vopselele tempera. Pensula este confecționată din păr de iepure. Icoanele se zugrăvesc după niște modele numite “izvoade”, acestea fiind cópii realizate prin decalcare, făcute cu creionul sau cu o culoare după cărți bisericești vechi. Contururile se trasează cu ajutorul pensulei sau al condeiului. Se aștern apoi culorile în suprafețele delimitate și se trece la inscripții cu litere latine, chirilice sau grecești. Tematicele zugrăvite sunt specifice Țării Oltului.

Câmpurile principale sunt reprezentate de scene religioase: Maica Domnului, Îngropăciunea lui Isus, Sf. Ilie sau scene laice: zestrea miresei, sezătoarea, obiceiuri de peste an. În plan secundar pot apărea: trandafirul sălbatic, strugurii, cerul cu stele, soarele și luna, îngerii. Elementele cromatice dominante sunt roșu, cărămiziu, albastru și ocru, mai puțin frecvente fiind verdele și auriul.

– Olărit;

Vasele sunt decorate prin tehnica "jirăvirii", care consta în aplicarea și întinderea culorilor cu ajutorul unei pensule speciale, numită "gaiță". Ornamentarea se realizează și cu ajutorul cornului. Forma finală este dată prin procedeul de smălțuire. Prezența smalțului nu este însă obligatorie pe piesele cu destinație decorativă.

O mare parte din compozițiile ornamentale, în special cele de pe "taiere" și străchini, sunt dispuse circular, în două registre, pe fundul vasului și pe pereți. Decorarea ulcioarelor este realizată prin aplicarea culorilor pe umerii vasului sau sub forma unui brâu.
Motivele decorative sunt cele tradiționale: geometrice – spirală, vălul, "varga" (cercul), "sarul" (zig-zag-ul), liniile drepte; fitomorfe – boboci, frunze, spice de grâu; zoomorfe – peștele; avimorfe – cocoșul și alte păsări.

– Icoane pe lemn.

Materialele folosite sunt culorile tempera, rășinile, prime, materiale: ceara de albine, băiturile și lacurile aplicate pe lemn de diferite culori și esențe.

Pictura este realizată dupa modelul neo-bizantin, iar izvoarele de inspirație se regăsesc în școala rusă și în cea greacă. În ceea ce privește motivele și elementele cromatice, atât icoanele, cât și crucifixele respectă canoanele picturii tradiționale.

4.3. Portul popular

În afara cetății Brașovului existau așezări cu caractar cvasiurban, târguri și sate, ai căror locuitori, pe lângă meșteșuguri, aveau și ocupații păstorale și agricole. În aceste sate s-a păstrat de-a lungul timpului o cultură materială specifică civilizației rurale, fapt oglindit cel mai bine în persistența costumelor populare ale românilor, sașilor și ceangăilor.

Portul Românesc

În complexul artei populare, portul ocupă un loc aparte prin structura morfologică, ornamentație și colorit.

De-a lungul secolelor, s-a cristalizat un tip specific de port cu puternice influențe urbane pentru Țara Bârsei, în timp ce fondul străvechi s-a păstrat și perpetuat cu mai multă acuratețe în Țara Făgărașului și satele de pe Târnave.

Semnele distinctive ale costumului șcheienilor și săcelenilor denotă apropierea de mediul urban al Brașovului, o trăsătură particulară a acestora constituind-o fastuozitatea, sporită de strălucire și bogăția podoabelor.

În Gazeta Transilvaniei din 28 aprilie 1929 portul șcheiencelor este prezentat ca: "o minunată podoabă cu rochiile largi și dimbrocate de mătăsuri grele, cu veste gătite cu bumbi prețioși, cu brânele minunat încheiate în paftale de metal și semănate cu pietre scumpe, cu salbe legate la gât, cu mantale de atlasuri grele, gătite cu blănuri, așa-numite malotele".
Costumul bărbătesc din aceleași localități păstrează, în raport cu cel femeiesc, elementul tradițional prin zeghea albă și căciula păstrată mare, prin cioarecii din dimie albă, ca și prin croiul cămășii din pânză țesută.

Originalitatea portului de Bran se manifestă în 3 tipuri de costum femeiesc care păstrează simultan atât elemente ale celui mai vechi tip – fota roșie, învărgate pe verticală cu galben și negru și ie cu manecă răsucită, – specific zonelor pastorale cât și forme mai noi ca fota cu pulpene, cămașa cu pumni, precum și costumul de influență musceleană.

Portul Săsesc

Țesăturile și alesăturile săsești lucrate în casă sunt de o mare frumusețe și diversitate: fețe de masă, perne, prosoape, draperii, fețe de plapumă, perdele etc. O mare parte din acestea sunt executate în vrasta (Koper), altele sunt decorate cu alesături sau broderii. Predomină motivele zoomorfe (Hălchiu, Măeruș, Codlea) și florale, liber desenate sau geometrice.

Mai menționăm și perdelele poroase din Ghimbav și săculețele de pânză atârnate de perete, frecvente în Vulcan.

Pentru complexul vestimentar săsesc din Țara Bârsei sunt caracteristice piesele: cilindrul (Borten) din catifea neagră, purtat pe cap de fete, scos în evidență de panglicile roșii ce atârnă pe spate până la tivul rochiei; scufița neagră din catifea cu dantele fie ce împodobeste capul femeii măritate dându-i o notă de distincție, completată de panglicile din spate și de cele de sub bărbie. Peste fustele largi din stofe de diferite culori se poartă șorțul cu valoroase ornamente realizate în tehnica brodatului; atât fetele, cât și femeile poartă vara o manta neagră, creață, din postav (Kroner Mantel), variantă a piesei tradiționale în formă de pelerină. În Prejmer și Hălchiu bărbații poartă mantaua albastră (Rok) din postav, iar în Ghimbav, Râșnov și Sâmpetru pieptare din blană de miel (Pelzwesta), cu deschidere laterală, brodat cu motive florale stilizate.

5. OBICEIURI ȘI MITURI ÎN ZONĂ

PIETRELE LUI SOLOMON

Cheile râului Solomon din Șcheii Brașovului sunt cunoscute drept Pietrele lui Solomon, iar râul poartă numele aceluiași personaj. Solomon ar fi, după legendă, un rege maghiar care ar fi sărit cu calul său, peste prăpastia dintre stâncile care mărginesc defileul. Urmăritorii săi păgâni (turci sau tătari) au căzut în prăpastie și astfel regele a scăpat de dușmani. Amintirea acestei întâmplări a fost păstrată în tradiția orală românească.

STATUETA ZIDARULUI

Pe latura de nord a Bisericii Negre se află o statuie enigmatică înfățișând un tânăr zidar care se apleacă spre baza contrafortului pe care este amplasat. În afară de această statuie, pe contraforții de pe latura de nord a Bisericii Negre se mai aflau și alte statui: o femeie, un leu și un războinic cruciat. Astăzi nu se mai păstrează în exteriorul Bisericii decât statuia tânărului zidar. Această statuie reprezintă omagiul adus de colegii săi pietrari tânărului care și-a găsit sfârșitul în timpul lucrărilor de construcție a Bisericii (sec. XV). Personajul reprezentat de statuie a fost victima invidiei unui confrate mai în vârsta care i-ar fi cerut să ridice ceva de pe cornișa zidului și când tânărul s-a aplecat l-a îmbrâncit și a căzut în gol. Probabil ca tânărul și-a găsit sfârșitul chiar la baza contrafortului pe care astăzi se află statueta sa.

STRADA SFORII

Strada Sforii constituie cea mai îngusta uliță din Cetatea Brașovului. Deși unii susțin că este o stradă veche și că ar fi cea mai îngustă din Europa, totuși, adevărul este că Strada Sforii a fost creată în sec. al XIX-lea ca un gang de acces pentru pompieri.

STATUIA LUI ARPAD

În anul 1896, pe Dealul Tâmpa s-a ridicat o coloană având așezat pe capitel un personaj înfățișând un arcaș din timpul dinastiei arpadiene. Pentru majoritatea cetățenilor Brașovului, această statuie a rămas ca fiind statuia lui Arpad, ducele care a condus triburile maghiare în Pannonia. Ajuns în Pannonia, Arpad a primit jurământul de credință al conducătorilor celor șapte triburi maghiare și a pus bazele viitorului regat maghiar. Aniversarea unui mileniu de la așezarea ungurilor în Pannonia a prilejuit ridicarea a numeroase monumente dedicate acestui eveniment în întreaga Ungarie. Între acestea se înscrie și statuia nobilului maghiar de pe Tâmpa. Această statuie face parte dintr-un ansamblu statuar extins pe teritoriile mai multor țări (Ungaria, Croația, Italia, Slovacia, România și Ucraina) proiectat și realizat de Gyorgy Zala și Albert Schikedanz. Statuia lui Arpad îl reprezintă de fapt Tuhutum (Teteny), unul dintre voievozii lui Arpad, cel care a cucerit ducatul lui Gelu Românul și a devenit primul voievod maghiar al Transilvaniei. În 1916, statuia a fost aruncată în aer de persoane neidentificate. Capul acestei statui se află astăzi în Casa Parohiei Reformate din Brașov.

CASA NEGUSTORILOR

Soția lui Valentin Hirscher, Apollonia Hirscher, a ridicat în Piața Casei Sfatului de astăzi o clădire dedicată comerțului, numită Casa Negustorilor sau Podul Batușilor. Batușii erau micii negustori care se ocupau de comerțul cu amănuntul. La parter erau mici ateliere și dughene în care meșterii și comercianții își prezentau produsele. Clădirea a fost construită în urma unei promisiuni făcută de Apollonia Hirscher ca mulțumire pentru faptul că fiica sa a fost salvată de la moarte. Se pare că micuța intrase în moarte clinică și și-ar fi revenit după funerarii în mormânt, fiind descoperită de către un gropar sărman care a încercat să-i ia bijuteriile. Această întâmplare este ilustrată într-o frescă pe clădirea Hirscher de pe strada Armata Română colț cu strada Republicii.

LACUL VRAJITOARELOR

La ieșirea din Cetatea Brașovului pe poarta din capătul Străzii Porții (Republicii – Modarom) se află un lac în care vrăjitoarele sau femeile bănuite a fi vrăjitoare erau supuse ordaliilor (apelului la judecata divină). Nefericitele erau aruncate în apă cu greutăți legate de picioare și mulțimea aștepta să vadă dacă se înnecau sau nu. Exista mentalitatea ca vrăjitoarele, fiind servitoarele satanei, nu se pot înneca. Prin urmare, femeile care erau vrăjitoare ar fi supraviețuit acestui supliciu. Nu avem nici o atestare a vreunei vrăjitoare care să fi supraviețuit. Dacă s-ar fi menținut asupra apei ar fi fost luate din apă și arse pe rug. Lacul a fost asanat la începutul sec. al XIX-lea și astăzi este străbătut de bulevardul Eroilor.

LACUL DE SUB TÂMPA

Bătrânii povestesc că sub Dealul Tâmpa se află o pesteră de mari dimensiuni în interiorul căreia s-ar afla un lac. Părerile despre natura acestui lac sunt diverse. Astfel, unii susțin că ar fi un lac de apă sărată (un ochi de mare), în timp ce alții susțin că ar fi un lac de apă dulce și aducând ca argument faptul ca pe Tâmpa se aflau izvoare de apă dulce care între timp au secat.

FECIOARA DE FIER

Cetatea Făgărașului a fost reședintă a principilor Transilvaniei (sec. XVII) și a fost transformată de către austrieci în cazarmă și închisoare. Unii susțin că în Evul Mediu exista în temnițele cetății un instrument de tortură denumit Fecioara de Fier. Acesta ar fi fost constituit dintr-o cutie de lemn de forma unui corp uman prevăzută în interior cu lame și piroane din fier. Condamnatul era așezat în respectiva cutie care, în momentul închiderii capacului, îi provoca răni adânci prin zecile de piroane care se înfigeau în trupul lui. În dreptul gurii exista o mică iconiță înfățișând-o pe Fecioara Maria pe care, în momentul morții, condamnații o sărutau.

PRICULICII

Miturile populare susțin că fii din flori ai unor fii din flori devin după moarte priculici, adică un fel de strigoi. "Priculiciul este același lucru ca la francezi 'Loup garou'; se crede că oamenii se pot schimba în lupi și că își însușesc într-atât firea acestora, încât se reped și sfâșie atât oamenii, cât și dobitoacele", spunea în 1711 Dimitrie Cantemir.

6. OPORTUNITATEA REALIZĂRII STUDIULUI

6.1. Trasee turistice

6.2. Harta turistică a municipiului Brașov ( vezi Anexa 2)

6.3. Căile rutiere

Transporturi interne

Brașovul are peste 550 de străzi nominalizate, însumând mai mult de 260 km în lungime. Construcția unor noi cartiere de case și blocuri modifică aceste cifre de la an la an. Rețeaua stradală este puternic dezvoltată, fiind asigurate iluminatul public, semaforizarea intersecțiilor importante sau realizarea de sensuri giratorii, canalizarea și salubrizarea lor. În municipiul Brașov există o rețea vastă de transport, călătorii putând opta pentru autobuz, troleibuz sau taxi.

În Brașov sunt 46 de linii de autobuz și troleibuz. De asemenea, exista, până de curând, o linie de tramvai, dată în folosință la 23 august 1987 (pe linia 101). Datorită problemelor ce le ridică acest mijloc de transport (poluare fonică, cheltuieli însemnate pentru întreținerea infrastructurii) acesta a fost înlocuit cu troleibuze (linia 8), din 18 noiembrie 2006.

Biletul pentru autobuz/troleibuz costă 1,20 lei / călătorie, cu excepția liniei 20 (3 lei / călătorie). Se oferă posibilitatea procurării de abonamente pe una / două / toate liniile, pe un interval de 1 / 7 / 30 zile.

În Brașov există 7 mari companii de taxi. Tariful, în oraș, este în general de 1 leu/km. Pentru cursele în afara orașului, tariful este dublu.

Din Brașov se pot închiria mașini prin intermediul firmelor specializate.

În Brașov, transportul pe cablu este bine reprezentat. Există o telecabină care leagă poalele de culmea Tâmpei și două în Poiana Brașov: Kanzel și Capra Neagră, care merg până pe masivul Postăvaru. Tot în Poiana Brașov mai funcționează o telegondolă și 6 teleskiuri. În vederea municipalității se are realizarea unei telegondole care va parcurge traseul Gara Centrală – Centrul Vechi – Pietrele lui Solomon – Poiana Brașov

Transporturi externe

Brașovul este străbătut de Coridorul 4 European, drumul european E60 și de drumul național DN1; are trei autogări cu microbuze și autobuze care fac legătura cu aproape toată țara. Prin municipiu trec următoarele căi rutiere:

Șosele internaționale:

E60 Hamburg – Praga – Budapesta – Oradea – Cluj Napoca – Târgu Mureș – Brașov – București – Constanța

Drumuri naționale:

DN 1 Oradea – Sibiu – Făgăraș – Brașov – București

DN 1A Brașov – Săcele – pasul Bratocea – Vălenii de Munte – Ploiești

DN 10 Brașov – Hărman – pasul Buzău – Buzău

DN 11 Brașov – Hărman – pasul Oituz – Onești

DN 73 Brașov – Bran – Câmpulung – Pitești

6.4. Fondul cinegetic, piscicol

6.4.1. Piscicultura

Datorită condițiilor pedo-climatice și de relief, pe lângă pescuitul amator și sportiv practicat pe râurile și bălțile neamenajate, s-au dezvoltat cinci mari societăți piscicole cu producții remarcabile de pește de calitate superioară. Specii precum păstrăv, crap, crap fitofag, știucă, somn și caras sunt valorificate atât ca proaspete, cât și sub formă de preparate specifice.

6.4.2. Silvicultură și vânătoare

Fondul forestier și componentele sale principale – pădurile și alte terenuri acoperite cu vegetație forestieră, precum și fondul cinegetic – reprezintă o resursă naturală importantă a județului Brașov, atât din punct de vedere economic, social și cât și al turismului. (vezi Harta ilustrativă a pădurilor de pe teritoriul județului Brașov)

Brașovul ocupă locul al 13-lea în ierarhia județelor în ceea ce privește gradul de acoperire cu păduri, fondul forestier având o suprafață de aproximativ 200.000 de hectare, adică aproape 37% din suprafața județului. Suprafața medie a pădurilor și a altor terenuri forestiere ce revin unui locuitor este de 0,315 hectare, valoare superioară mediei pe țară (0,294 ha). Suprafața de fond forestier care revine la 100 de hectare este de 37,2 hectare, având totodată o valoare superioară mediei pe țară (28 ha).

Compoziția pădurilor este dată de predominanța foioaselor – în special a fagului – și a

rășinoaselor, în proporție de 65,6% respectiv 34,4%. Accesibilitatea fondului forestier este asigurată printr-o rețea de drumuri forestiere în lungime totală de 1.122 de kilometri, cu o densitate medie de 6,9 m/ha, superioară celei naționale (5,4 m/ha).

Fauna județului cuprinde o mare diversitate a speciilor : vulpe, pisică sălbatică, jder, lup, râs, mistreț, capra neagră, urs, precum și specii variate de pești (păstrăv, lipan, mreană). Fondurile de vânătoare sunt administrate de Direcția Silvică Brașov care deține un complex de creștere intensivă a vânatului și 10 astfel de fonduri cu o suprafață de 10.000 de hectare, dar și de Asociația generală a Vânătorilor Sportivi și alte asociații private de vânătoare.

7. PROPUNERE DE AMENAJARE TURISTICĂ

7.1. Puncte forte și puncte slabe ale proiectului

Puncte forte:

– diversitatea potențialului turistic natural, a reliefului, florei și faunei;

– existența unui patrimoniu cultural-istoric bogat (monumente istorice și de artă medievală, tradiții și obiceiuri ale diferitelor naționalități, structuri sătești istorice bine păstrate, urme vestigii din istoria Transilvaniei: cetăți, biserici, muzee);

– tradiția zonei în industria turistică;

– capacitate mare de cazare în diverse structuri de primire a turiștilor, inclusiv pensiuni rurale;

– capacitatea de cazare poate fi utilizată pe tot parcursul anului;

– domeniul schiabil relativ bine dezvoltat și specializat;

– se organizează evenimente sportive în reședința de județ;

– existența unor cluburi și asociații sportive cu tradiție;

– cadru natural adecvat unei diversități extraordinare în domeniul sportului.

Pe langă aceste puncte forte ale proiectului, putem sa enumerăm diferite oportunități care i se oferă stațiunii turistice Brașov, inclusiv populației acesteia:

– dezvoltarea unor servicii care să asigure o creștere a calității activităților din turism;

– accesarea de fonduri externe pentru reabiltarea monumentelor și ansamblurilor istorice și de arhitectură din județ, precum și pentru creșterea capacității de cazare și diversificării serviciilor;

– dezvoltarea evenimentelor și a festivalurilor;

– dezvoltarea pachetelor turistice: ecoturism, agroturism, sporturi montane etc.;

– lărgirea bazelor de agrement;

– dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii de transport pentru facilitarea accesului spre zonele turistice;

– definirea unor clustere economice prioritare pentru dezvoltarea sectorială a industriei;

– creșterea valorii adăugate produse local prin stimularea dezvoltării producției de noi tehnologii etc.;

– creșterea productivității și a potențialului de inovare în rândul companiilor locale;

– dezvoltare a pieței investițiilor imobiliare și construcții peste media pe țară datorită atractivității turistice și rezidențiale a județului;

– poziționare geografică potrivită pentru dezvoltarea de facilități logistice;

– poziționare avantajoasă din punct de vedere logistic a Țării Făgărașului;

– crearea de noi investiții în zonele dezavantajate ale județului;

– disponibilitatea unor resurse atractive pentru investitori (resurse umane, resurse naturale);

– atragerea de capital uman din județele limitrofe (CV, PH, HG) datorită ofertei de locuri de muncă mai atractive mai ales în zona metropolitană a municipiului Brașov;

– întărirea infrastructurii de afaceri – centre de conferințe, centru expozițional, infrastructură tehnologică și informațională ;

– extinderea infrastructurii de promovare a noilor afaceri (incubatoare, parcuri industriale etc);

– introducerea celor mai bune tehnologii disponibile în infrastructura de mediu, în conformitate cu legislația în vigoare;

– creșterea eficienției utilizării resurselor naturale și a energiei;

– introducerea surselor regenerabile de energie;

– utilzarea indicatorului “ciclu de viață al produsului” în conceptul managementului integrat al deșeurilor;

– dezvoltarea pieței de reciclare a deșeurilor/materiei prime rezultate din procesarea deșeurilor;

– implementarea sistemului de management de mediu la nivelul agenților economici, din punct de vedere legislativ, structural și organizatoric;

– dezvoltarea de parteneriate public-private pentru sectorul de mediu;

– dezvoltarea turismului ecologic, turismului cultural și turismui balneoclimateric;

– posibilitate de finantare prin programe de la Uniunea Europeană;

– dezvoltarea sistemului privat de sănătate prin crearea unor spitale și clinici private;

– crearea unor unități medicale în concordanță cu zona montană : sanatorii pentru TBC, unități pentru medicină respiratorie;

– utilizarea tuturor posibilităților de finanțare pentru proiecte de infrastructură și proiecte sociale prioritare din bugetul de stat pentru servicii de asistență socială, din fonduri structurale europene precum și din alte surse de finanțare externe;

– dezvoltarea sistemelor de pensii private, asigurări private,etc.;

– evenimente culturale de nivel internațional (Cerbul de Aur, Zilele Brașovului, Festivalul Dramaturgiei, Festival de Lied, Festivalul Muzicii de Cameră, Festivalul de Jazz);

– implicarea Centrului Județean pentru Conservarea și Păstrarea Culturii Tradiționale Brașov, a Muzeului de Etnografie și a Muzeului de Istorie în conservarea culturii tradiționale autentice în toate zonele etno-folclorice ale județului;

– creșterea interesului la nivel european și național pentru elementele culturale și istorice, având ca efect repunerea în valoare a monumentelor istorice, a evenimentelor tradiționale și a valorilor locale;

– restaurarea și renovarea monumentelor istorice și a instituțiilor de cultură;

– accesarea programelor de finanțare internă și externă;

– promovarea cetățeniei europene bazată pe principiul unității prin diversitate.

Puncte slabe:

– infrastructura de transport inadecvată (drumuri nemodernizate, lipsa aeroportului, lipsa autostrăzii);

– gradul de ocupare scăzut în sezonul estival și extrasezon;

– starea de conservare în continuă degradare a unor obiective protejate (în special a bisericilor țărănești de la Drăușeni, Bunești, Homorod, Merchiașa);

– prezența redusă a operatorilor de turism din județul Brașov la târgurile naționale și internaționale;

– rețeaua de infomare turistică nu răspunde cerințelor turiștilor;

– implicarea scăzută a administrațiilor locale în promovarea activităților turistice;

– numărul redus al programelor de instruire pentru turism și neadaptarea celor existente la nișele de piață;

– lipsa studiilor de marketing specifice zonelor turistice din județ, necesare promovării unor pachete turistice;

– controlul calității serviciilor de turism nu acoperă totalitatea unităților turistice;

– nerespectarea normelor de construcție în unele zone turistice, în special în perimetrul parcurilor și ariilor protejate;

– în unele zone, în special cea nordică, serviciile de alimentație publică sunt slab dezvoltate;

– inexistența serviciilor de pompieri, ambulanță, asigurare, service, ghizi etc. în multe din zonele județului;

– nivelul scăzut de integrare socială/culturală (nivel redus de păstrare a tradițiilor din cauza migrației populației, impactului audiovizualului, comunicare insuficientă între generații);

– funcționalitate redusă a așezămintelor culturale (centre culturale, case de cultură, cămine culturale);

– promovare, interactivitate și cunoaștere insuficiente ale istoriei și valorilor locale în rândul cetățenilor brașoveni;

– număr redus de centre culturale studențești.

7.2. Oportunitatea dezvoltării agrementului în zonă

Prin factorii de relief și de mediu, prin diversitatea și frumusețea peisajului, prin dezvoltarea industrială și culturală, Brașovul poate prezenta turiștilor o multitudine de oferte, dar acestea sunt resimțite în primul rând de către localnici, acei brașoveni născuți în acest minunat județ, sau așa zișii “venetici” – oameni din diferite zone ale țării sau chiar din străinătate, care odată ajunsi în Țara Bârsei s-au îndrăgostit iremediabil de aceste locuri.

Locuri minunate, de un pitoresc rar întâlnit, uimesc pe oricine are îndrăzneala de a pătrunde în lumea fantastică care sălășluiește între munți, așternută la poalele celui care o patronează: Tâmpa – centrul acestui univers. Astfel am ajuns la prima opțiune a rezidenților, zona de care nu te poți sătura oricât ai privi-o sau oricât de des ai vizita-o. Drumul, parcurs fie cu telecabina, fie pe unul dintre traseele montane are ca finalitate locul cunoscut sub numele de Panoramic, entitatea supremă a acestor locuri, întrucât de aici toată depresiunea Bârsei se află la picioarele privitorilor – peisaj grandios prin însăși splendoarea lui…

De ce ar căuta oamenii refugiu în altă parte când pot avea parte de tot ce este mai bun chiar acolo unde locuiesc în general, brașovenii își petrec weekend-urile în interiorul județului sau, deseori, chiar în oraș, găsindu-se și aici destule puncte de atracție turistică.

Centrul Vechi al municipiului Brașov este, probabil, cel mai cunoscut loc din întregul județ și, în același timp, cel mai vizitat, datorită tuturor obiectivelor istorice ce pot fi vizitate aici, dar și datorită aspectului fastuos, păstrat parcă din timpuri străvechi, conservat pentru a atrage atenția asupra timpurilor de mult trecute…

Un alt loc preferat al brașovenilor, loc nemuritor pe care îl vizitează cu orice prilej îl constituie formațiunea muntoasă cunoscută sub numele de “Pietrele lui Solomon”, refugiu păstrat de către locuitori de-a lungul secolelor și care, probabil, va dăinui cel puțin în inimile brașovenilor… Aceasta este răsplata naturii pentru oamenii care au știut să o prețuiască și să o țină la loc de cinste de-a lungul timpului…

Un peisaj ca acesta merită admirat de la o înălțime cât mai mare, poate asa privirea va putea cuprinde întreaga unicitate și minunăție a acestei regiuni… și ce motiv mai bun ar exista pentru a profita de un asemenea prilej: de a face parapantism în ceea ce noi numim “Hollywood-ul din Carpati”…

Un alt loc de promenadă poartă denumirea generică “după ziduri” și asta deoarece se află la exteriorul vechii cetăți a Brașovului… tot de aici se poate urca spre cele două turnuri de apărare care s-au păstrat până azi: Turnul Alb și Turnul Negru, ambele având azi rol dublu: de monumente istorice și muzee… loc preferat de tinerii îndrăgostiți, dar și de cei trecuți de prima tinerețe…

La poalele muntelui Tâmpa a fost creată o serie de baze sportive, alei, foișoare, locuri de joacă pentru copii și terase pentru cei mai mari, toate acestea având ca scop crearea unui loc de relaxare, de evadare din stress-ul cotidian…

Podoaba iernii nu are aici efectul deprimant cu care ne-a obișnuit, Brașovul renaște sub omătul cel pur, dătător de viață și regenerator… sezon important pentru iubitorii sporturilor de iarnă: schi, patinaj, săniuș… dar și pentru copii căci, dacă au fost cuminți de-a lungul anului, vor fi vizitați de Moș Crăciun…

La polul opus al Centrului Vechi se află Centrul Civic, alcătuit în totalitate din clădiri noi, inovatoare… aici se află și cele mai importante instituții: Camera de Comerț și Industrie, Primăria Nouă, Judecătoria.

Pentru prima dată în țara noastră, schiul, turismul și alpinismul au fost practicate în munții din preajma Brașovului. Amatorii sporturilor extreme – alpinism, parapantă, deltaplanorism și biking cât și cei amatori de vânătoare și pescuit, dispun de condiții dintre cele mai favorabile.

Stațiunile turistice din zona Brașovului sunt apreciate pe plan intern și internațional, prin posibilitățile pe care le oferă pentru practicarea sporturilor de iarnă sau vară.
Rețeaua hotelieră de vile și cabane, de restaurante, discoteci, cafenele, baruri, piscine și alte utilități fac ca aceste stațiuni să fie căutate în toate anotimpurile.
Orașul poate fi și un punct de pornire pentru vizitarea unor obiective turistice sau culturale din localități situate la mică distanță, cu potențial natural și recreativ.
Brașovul dispune de un potențial remarcabil de dezvoltare turistică, datorită elementelor de atractivitate cu care este înzestrat: topografie diversificată, peisaj pitoresc, tradiții locale puternice și un patrimoniu cultural original; capacitate de cazare seminificativă și diversificarea ofertei turistice.

Activități sportive

Paint Ball

Str.Zizin nr.69, tel: 0722 293 402

Patinaj: – patinoarul din parcul Tractorul
– patinoarul din Răcădău
– baza sportivă Olimpia

Bowling

Tequila Bowling, Str. Avram Iancu nr. 32, tel: 0268 477896

Zbor

– Eco-s Paragliding, Str. Nicolae Bălcescu nr. 6, tel: 0368 401560
– Închirieri elicoptere, Str. Paul Richter nr. 4, tel: 0722 928301

Minifotbal

– Str. Murelor nr. 17, tel: 0724 000 220

Tenis

– baza sportivă Olimpia
– Sala Sporturilor, b-dul Gării, tel: 0720 761230

Inot

– Sala Sporturilor Brașov, B-dul Gării nr.21, tel: 0268 412685

Basket: – Sala Sporturilor
– Sala TAGCM

Skateboard: – Parcul Titulescu
– Parcul din Centrul Civic
– Liceul Sportiv
– Aleea Pietonală Răcădău

Partii sky: – Lupului (2860 m)
– Sulinar (2440 m)
– Kanzel (350 m)
– Ruia (540 m)
– Subteleferic (1000 m)
– Drumul Roșu (3821 m)
– Bradul (458 m).

Cultura

Teatrul Sică Alexandrescu Brașov a luat ființă în 1946. În timp, denumirea lui a fost Teatrul de Stat, Teatrul Dramatic (modificare adusă de regizorul Sică Alexandrescu din 1968). în prezent, începând din 1994, el se numește Teatrul Sică Alexandrescu, în memoria marelui regizor și mentor.

Teatrul Sică Alexandrescu este un teatru de repertoriu unde au loc 6-8 premiere pe an. Aici s-au montat peste 360 de piese din dramaturgia clasică și contemporană, românească și străină. Teatrul dispune de o sală mare de 750 de locuri și o sală mică Studio‚ cu o capacitate de max. 60 de locuri.

Opera Brasov a fost înființată în anul 1953 sub numele de Teatru Muzical Brașov. Pe parcursul unei jumătăți de veac și-a adus o contribuție importantă la dezvoltarea vieții culturale a Brașovului.

Pe scena Operei din Brașov au fost montate peste 100 de titluri – ceea ce relevă diversitatea și bogăția repertoriului abordat. Creșterea valorică a colectivului și a spectacolelor, ca și succesele naționale și internaționale au dus la conferirea titlului de Operă în iunie 2001.

În iunie-iulie 2003 a fost organizată prima ediție a Festivalului Internațional de operă, operetă și balet, ce a reunit nume prestigioase din România dar și din întreaga Europă. Această manifestare va deveni anuală.

Cinematografe

Din ‘89 încoace, orașul a pierdut multe săli de cinema însa a câștigat ceva mai multă calitate în servicii, astfel încât numărul cinematografelor din Brașov este foarte mic. Probabil dezinteresul cinefililor, interesul celor care dețineau vechile cinematografe sau poate apariția DVD-ului, motive care stau la baza dispariției multor săli de cinema din oraș.
Începând cu data de 28 mai 2004 Brașovul are un nou centru cinematografic. Complexul Go Multiplex, din cadrul Eliana Mall, este una dintre cele mai importante atracții ale orașului de la poalele Tâmpei.

Go Multiplex este un complex de trei săli, dotate cu cele mai moderne tehnologii de proiecție, cu un sistem de sunet Dolby Surond și oferă, în fiecare zi, tuturor cinefililor, șansa de a viziona filme de calitate, în condiții excelente.

Numărul de fotolii este dispus pe cele trei săli după cum urmează: Sala1- 91 de locuri, Sala 2-81 de locuri, iar Sala 3-91 de locuri (fiecare fotoliu are suport separat pentru pahar).

Barul din incinta Complexului este la dispoziția tuturor clienilor de-alungul întregului program, cu o ofertă variată de băuturi răcoritoare, popcorn sau snacks-uri.
Go Multiplex înseamnă cinematografie la cel mai înalt nivel tehnologic, înseamnă ultimele premiere mondiale, înseamnă distracție de calitate.

Distracție – cluburi, baruri, restaurante

Privilege Club

Un club deosebit în care vă asteaptă muzică excelentă și distracții pe masură. Iubitorii muzicii clubbing sunt invitați la Privilege Club în fiecare seară, începând cu ora 22:00.

Capacitate 150 locuri la canapele, capacitate totală 350 persoane.

Personal super calificat. Program after hour!

Show-uri pe bar-working flair și alte distractii vă așteaptă aici!

Tequila Bowling

Odată cu apariția complexului Tequila Bowling, lumea a învățat să se distreze și în cursul săptămânii, să danseze pe ritmuri latino sau oldies până la răsăritul soarelui, chiar dacă a doua zi se merge la muncă. Prin urmare, împreună cu shooturile de tequila au curs și cele mai fierbinți petreceri din orașul de la poalele Tâmpei.

6 piste de bowling… amenajate cu aparatură de ultimă generație. Un personal specializat, capabil în a oferi informații despre bowling începătorilor, dar și cunoscătorilor, căci trebuiesc respectate anumite reguli. Spre exemplu, nu ai voie să joci bowling decât cu șosete de unică folosință și papuci speciali oferiți de locație.

Theatre Club

Theatre Club este cel mai select club din oraș, și cel mai bun loc pentru a ține evenimente speciale.
Zona unde se situează clubul este una foarte bună, în centrul vechi al orașului. Theatre îți poate satisface orice dorință indiferent dacă ești un clubber înrăit, sau dacă vrei să ții un eveniment privat, sau pur și simplu vrei o seară memorabilă și de neuitat.
Theatre este un club de standarde înalte, personal calificat, și un loc prin care trec DJ de nume mondiale. Sistemul de sonorizare și de luminare sunt de ultimă generație; în afară de asta mai poți găsi și două zone VIP. În Theatre găsești showuri live, și muzică de DJ în fiecare vineri și sâmbăta.
Clădirea în care se află clubul a fost primul teatru din brașov în anul 1901. În interiorul clubului găsiți un design de genul Art Nouveau, care a fost proiectat de dl Raiu Ionuț. Spațiul din interior este unul de 460 m2 și poate găzdui aproximativ 1000 de oameni.
Locația este una ideală pentru mai multe genuri de evenimente, ca recepții, petreceri de binefacere, prezentări de modă, petreceri private, conferințe de presă.

Theatre înseamna stil, eleganță, lux, atenție la detaliu, inovație. Personalul vă poate ajuta în orice pentru ca fiecare eveniment să iasă cu succes.

Aquarium

Complex Aquarium, restaurant, terasă și club vă oferă:
– preparate din bucătăria internațională la prețuri moderate;
– program manele;
– muzică live cu invitați de excepție;
– mese festive;
– vizionari evenimente microbiste la proiector.

Club huSH HUSH

Cea mai în vogă locație a super distracției… clubul este întotdeauna plin datorită multor petreceri care au loc aici în fiecare weekend, dar și datorită atmosferei încinse… Invitați din țara și de peste hotare vă vor oferi show-uri unice în România…

Bricks – Mangiare a l`italiano

Lasă-te cuprins de atmosfera italiană atunci când savurezi preparate italienești la Bricks. Pentru că, așa cum te vor învăța cei de la Bricks, bucătăria italiană nu se rezumă doar la pizza. Ai la dispoziție un sortiment foarte variat de foccacia, salate…, toate preparate după rețete și cu ingrediente aduse din Italia, pe care nu le găsești altundeva în Brașov.
Fanii bucătăriei italienești ar putea să ajungă cu ochii închiși aici. Pentru amatorii de petreceri, Bricks a devenit deja un loc familiar. Este un spațiu larg, îți permite să te desfășori împreună cu prietenii dar să faci asta într-un spațiu care creează sentimentul de intimitate.

Café Tabu

Situat în centrul orașului, într-o zonă de mare trafic, localul este un punct de atracție pentru cei care iubesc muzica house. Într-un decor cu stil și rafinament puteți savura băuturi alese, răcoritoare, cafele și cocktailuri.

Opium

Stil și rafinament, într-o ambianță plăcută.

Dacă doriți să vă simțiți bine, Opium este locul ideal în petrecerea unei seri plăcute.

Program: 09 – ultimul client.

Turabo Café

Din noiembrie 2004, Centrul Istoric al Brașovului a căpătat o notă de eleganță în plus, prin deschiderea locației cu numărul 3, din lantul de cafenele Turabo Café. Aflată într-o zonă de mare tranzit, această cafenea aduce la Brașov calitățile școlite în exigenta clientelă și concurența acerbă din București.

Rotmans Bar

Localul Rotmans s-a înființat în 1992. De atunci și până azi localul a atras tot mai mulți clienți deoarece prezintă un punct de atracție prin originalitatea și serviciile oferite. Situat aproape de centrul Brașovului, localul îți oferă o mică oază de liniște într-o atmosferă rustică. Localul se distinge, prin arhitectura inspirată din arta și tradiția românească.
Restaurantul îți oferă posibilitatea pentru a organiza orice fel de întâlniri, petreceri, nunți, botezuri…etc. Cu o capacitate de 100 de locuri pentru restaurant și 220 de locuri în salonul de nunți, Rotmans te scapă de problema căutării unui spațiu încăpător.

Barul are o capacitate de 60 de locuri și este ideal atât pentru o întâlnire de afaceri, cât și pentru o ieșire cu prietenii sau o întâlnire romantică. Barul beneficiază de aer condiționat, atmosferă liniștită, eliminatoare de fum.

Western Bar – La Diligența

Nu există om pe lumea asta să nu fi citit măcar odată o carte de Karl May, să nu fi auzit poveștile lui Winnetou și aventurile fratelui său de sânge, Old Shatterhand, să nu fi visat să pornească în galop cu Hatatitla prin preerie și să nu fi dorit să se oprească însetat, într-un saloon.Visele copilăriei mai au o șansă de a se îndeplini.

Acum, la Western Bar – La Diligența, ai o ocazie să vezi cu proprii tăi ochi cum se simte omul ca-n vestul sălbatic.

Pornit ca o poveste personală, localul te face să te desprinzi un pic mai mult de cotidian și să te simți ca un personaj din cărți.

Decorul este plin de detalii cu apropo: mobilier din roți de căruța și saci, scaune de bar cu șei și harnașamente, pălării de cowboy, capete de bizoni, diligențe, cactuși. În meniu, aceiași indici, de la cocktail-uri, Față Palidă, Route 66, Winnetou, la cafele, Arizona Coffee, Texas Coffee. Totul pe ritmuri country, ca să fie clar pentru tine că un loc mai american ca acesta nu mai găsești. Iar la ofertele casei, nu se poate mai specific de atât: popcorn la discreție, pe toate mesele, și cafea servită cu pahar de apă, ciocolată și cel mai bun tutun american, pe care chelnerița ți-l trage pe loc în foiță.

Butoiul Sasului

În burgul medieval așezat la poalele Tâmpei, cu vechea denumire de KRONSTADT – ORAȘUL COROANEI, pe cea mai veche stradă comercială a acestuia, strada VĂMII, actualmente strada Republicii, amplasat într-o clădire cu o arhitectură specifică, medievală, la nr. 55, într-o fostă cramă,vei găsi un restaurant cu specific săsesc și ardelenesc.
Aici sunt servite preparate tradiționale săsești, la grătar, la frigare, ciorbițe și multe alte delicatese, servite pe talere de lemn, însoțite de vinuri și băuturi din podgoria Târnavelor.

Restaurantul BUTOIUL SASULUI păstrează specificul cramei, abordând un stil rustic, trecând printr-un periplu gastronomic internațional unde pot fi satisfăcute cele mai rafinate gusturi.

Locul ideal pentru o întrunire de afaceri, seri festive, având o capacitate de 90 de locuri.

Old Europe Inn

Amplasat în zona istorică a Brașovului, într-o veche casă săsească, Restaurantul Old Europe este locul în care serviciile de calitate și rețetele cu tradiție în Europa, pregătite de un maestru în artă culinară laureat la concursuri naționale și internaționale, vă vor face să petreceți clipe de neuitat în compania familiei, a prietenilor sau a partenerilor de afaceri.
La prețuri accesibile, într-o ambianță deosebită, sunteți invitați pentru a vă delecta cu savoarea preparatelor culinare, atât pentru un prânz copios cât și pentru o cina în cadru intim.
Cu o capacitate de 80 de locuri, structurat pe două nivele, cu locuri de parcare rezervate pentru clienții noștri, Restaurantul Old Europe vă așteaptă pentru a vă convinge să reveniți.

Restaurant Casa Tudor

Meniul restaurantului Casa Tudor este o carte de bucate mai mult sau mai puțin povestite, cu gusturi, arome și farfurii presărate printre personaje din basme, balade sau alte specii orale tipărite cândva.

Toate poveștile încep la fel: ”A fost odată un cutare…”. Meniurile au alt model! Debutul este o…gustare. Puteți alege oricare dintre cele 16 astfel de introduceri. Sugestii pentru continuări veți primi de la Albă ca Zapada, Prințul ș-un pitic, care vă vor propune un Polonic – de supe, ciorbe și încântătoare borșuri.

Știți cu toții că Fata de Pescar avea pești și-n buzunar! Ei bine, bucătaru-n farfurie a golit o…pescărie. Dacă nu v-atrage tot ce-nnoată, aduceți-vă aminte că Scufița Roșie, se vorbește în popor, a avut noroc cu un Vânător, iar Bunica ei, fiind gospodină, gătea porc, vită, găină. Și câte-un berbec!

Nu cumva să uitați că Flămânzilă și Setilă, ca să facă treabă bună, sunt, în basme, împreună. Și beau, ce vor!

Restaurant Ceasu’ Rau

Grupul Sergiana a demonstrat că un restaurant ca la mama acasă este, la Brașov, sinonim cu rețeta succesului. Exemplul se numește Ceasu’ Rău, terasa fără anotimp, primul pas făcut de grupul Sergiana în domeniul alimentației publice.

Ceasu’ Rău pariază, zi de zi, pe faptul că există brașoveni care își doresc un loc unde să mănânce bine și s-au săturat de amenințarea farfuriilor triste ascunse sub denumiri pompoase cu aere de import.

Atributele concurențiale care susțin această provocare sunt bucătarii pricepuți și calitatea deja recunoscută a produselor care poartă marca Sergiana Poiana Mărului.
Ceasu’ Rău este o demonstrație perpetuă a credinței că SUCCESUL devine TRADIȚIE, doar atunci când marca proprie înseamnă, pentru toți ceilalți CALITATE.

Restaurant chinezesc Marele Zid

Restaurantul Marele Zid este un local cu specific chinezesc, categoria lux, situat în centrul istoric al Brașovului, în Piața Sfatului nr. 10.

Localul prezintă un punct de atracție prin originalitatea și serviciile oferite.
Interiorul se distinge cu arhitectura inspirată din arta asiatică, motivele murale dantelate cu dragoni, simboluri ale mitologiei chinezești, fiind îmbinate armonios cu scene din plastica orientală.
Ca unitate reprezentativă a turismului, având un salon de 100 de locuri și o terasă cu 24 de scaune, în local se pot savura peste 180 de preparate pregătite după bucătăria chineză coordonată de către maestrul în artă culinară Nicolae Urs deținător al brevetului de specialist în bucătăria tradițională chineză conferit de ministerul Turismului din R.P. Chineză unde a efectuat o perioadă de specializare de șase luni.

Trattoria Del Chianti

O imagine renumită în domeniul celor mai bune vinuri italienești, simbolul cocoșului negru, specific regiunii viticole Del Chianti, s-a născut în veacurile întunecate ale Evului Mediu. Legenda spune că, în incursiunile de acaparare de noi teritorii, un cocoș negru i-a ajutat pe fiorentini să câștige regiunea Del Chianti, în defavoarea sienezilor și, tot un cocoș negru le-a asigurat localnicilor o influență importantă, în cadrul viitoarei republici fiorentine.

Spații verzi

Parcul Nicolae Titulescu

Dotări: locuri de joacă pentru copii (leagăne, tobogane, groapă cu nisip, etc.), bănci, pietre statuare (Nicolae Titulescu) și o fântână arteziană.

Amplasament: centrul orașului, pe Bulevardul Eroilor. Este înconjurat de Biserica Sf. Treime (sec XVII – XIX), clădirea Primăriei, Muzeul de Artă, Casa Armatei. În aproierea parcului se află hotelurile Capitol și Aro Palace.

Grădina Zoologică

Situată în cartierul Noua, aflat în marginea de sud-est a Brașovului, grădina zoologică se află în mijlocul unei păduri. Desi amenajarea nu este una la un standard foarte înalt animalele par bine îngrijite iar locul este liniștit și potrivit pentru plimbare, citit sau meditat. Intrarea costă numai 10000 lei! O sumă infimă pentru orice turist occidental. Dacă vizitatorii ar fi mai numeroși poate s-ar putea strânge fondurile necesare reabilitării acestui parc zoologic.

7.3. Propuneri de amenajare turistică

Amenajarea turistică pentru vizitare reprezintă un proces de intervenție care implică localizarea circulației, a structurilor și a utilităților și punerea în valoare pentru vizitatori a valorilor naturale și culturale locale.

Propuneri de amenajare turistică:

– dezvoltarea unor servicii care să asigure o creștere a calității activităților din turism;

– accesarea de fonduri externe pentru reabiltarea monumentelor și ansamblurilor istorice și de arhitectură din județ, precum și pentru creșterea capacității de cazare și diversificării serviciilor;

– dezvoltarea evenimentelor și a festivalurilor;

– dezvoltarea pachetelor turistice: ecoturism, agroturism, sporturi montane etc.;

– lărgirea bazelor de agrement;

– dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii de transport pentru facilitarea accesului spre zonele turistice;

– mentinerea structurilor de cazare existente;

– modernizarea și ridicarea gradului de confort al unelor pensiuni;

– realizarea de noi structuri de primire, cazare, alimentatie, tratament;

– refacerea marcajelor turistice pe traseele din zonă spre principalele destinații de interes turistic;

– amplasarea de indicatoare vizibile și explicite la intersecții, cu presemnalizări la 1 km și 500 m;

– amplasarea de panouri informative.

7.4. Impactul socio-economic al proiectului

Abordarea problemelor de impact pune în evidență în ce măsură investițiile și amenajările propuse pot conduce la apariția unor influențe benefice sau dimpotrivă pot conduce la apariția unor forme de poluare.

Asupra zonei stațiunii montane Brasov, amenajările turistice existente și cele care se vor realiza în perioada următoare vor determina dezvoltarea funcției turistice și o mai bună valorificare a resurselor naturale, umane, economice existente. Acestea se pot exprima prin:

Impactul fizic care se reflectă în modul de utilizare a terenurilor, mai ales a celor din zona limitrofă stațiunii. În acest context, amenajările turistice se vor realiza în perimetrul stațiunii.

Impactul vizual – estetic se va ameliora prin îmbogățirea peisajului antropic cu noi construcții a căror arhitectură vor aduce un plus de originalitate stațiunii. În acest sens realizarea oricărui tip de amenajare în arealul stațiunii, care va avea un impact vizual negativ va fi interzisă cu desăvârșire, având în vedere și situarea acesteia într-o zona naturală protejată.

Impactul social este reprezentat de influența pe care o vor exercita noile activități turistice asupra populației locale. Rata de activitate a acesteia este foarte scăzută fapt ce arată că veniturile sunt limitate. Gradul de sărăcie determină după sine distrugerea fondului forestier din zonele limitrofe stațiunii.

Realizarea a noi locuri de muncă în domeniul turismului și sectoarele adiacente, oferă șansa creșterii pregătirii profesionale de a derula și alte activități productive și de servicii.

În plus, în turism există posibilitatea de a se desfășura unele activități cu caracter sezonier care conferă venituri suplimentare localnicilor. Resursele agricole locale rezultate din cultura creșterea animalelor, recoltarea fructelor de pădure etc. pot deveni materii prime care să fie prelucrate primar în unitățile de alimentație, sau comercializate direct turiștilor.

Locurile de muncă în turism pot oferi șansa specializării tinerilor în noi profesii, fapt ce poate determina reducerea semnificativă a șomajului existent în zona stațiunii și a migrației forței de muncă spre alte țări (în special spre Ungaria) și zone.

Impactul economic are în vedere diversificarea ramurilor economice, și amplificarea celor existente. Prin susținerea dezvoltării turismului în stațiunea Brasov se pun în valoare și alte resurse existente.

Noile amenajări turistice propuse în stațiune pot determina îmbunătățirea dotărilor de infrastructură tehnico-edilitară, de ameliorare a calității vieții. De asemenea, se pot dezvolta mici unități economice care să realizeze produse de artizanat, să prelucreze produsele agricole, în plus s-ar putea dezvolta foarte mult industria prelucrării artistice a lemnului.

Valorificarea durabilă a resurselor existente, exclusiv a celor turistice, va întări stabilitatea economică a comunităților rurale și va ridica nivelul dotărilor urbane din zonele locuite apropiate.

Toate aceste aspecte pozitive vor fi consecințe directe ale amenajărilor turistice existente și viitoare dar nu sunt lipsite și de apariția în timp și spațiu a unor probleme incipiente de poluare a mediului. În acest sens trebuie analizate succint principalele componente de mediu natural și antropic care pot fi afectate de activitățile și amenajările turistice care se vor realiza în viitor.

Astfel impactul de mediu se va traduce prin:

Poluarea aerului – reprezintă un fenomen care nu are frontiere și care este legat de circulația maselor de aer, de direcția dominantă a vânturilor, de viteza acestora.

Aceasta va înregistra valori minime, deoarece activitățile turistice propuse (hotelărie, alimentație, agrement, transport turistic, instalații de transport pe cablu) nu vor produce noxe cu impact grav asupra calității aerului.

Realizarea unor centrale termice proprii alimentate cu butan-gaz, va permite arderea completă a gazelor fără a produce substanțe secundare poluante, singura problemă este o ușoară poluare termică prin procesul de încălzire a structurilor hoteliere, alimentație, agrement, tratament. Controlul riguros al valorilor de temperatură din spațiile interioare, eliminarea pierderilor, a risipei energetice va conduce la limitarea poluării aerului și a celei termice. Folosirea în continuare a centralelor termice existente alimentate cu combustibil lichid sau solid impune montarea unor filtre de recuperare a noxelor.

În plin sezon turistic, o circulație turistică mai intensă a autoturismelor private poate determina o creștere ușoară a poluării aerului, prin eliminarea gazelor de eșapament; acest fapt va apare și datorită platformelor de parcare propuse.

În echiparea spațiilor de bucătărie se vor utiliza aparate frigorifice de medie și mare capacitate care în procesul de refrigerare, precum și în instalațiile de producere a aerului condiționat nu folosesc CFC (cloruro-fluoro-carbonați). Eliminarea mirosurilor din bucătării și spălătorii va cere instalarea unor hote cu filtru de cărbuni, astfel încât activitatea turistică din stațiune să nu fie afectată.

La o privire de ansamblu poluarea aerului nu este semnificativă, având în vedere capacitatea naturală de autoepurare, de prezența unei zone forestiere capabile să asigure un aport esențial de aer curat, lipsit de orice noxe.

Poluarea solurilor – este mult mai redusă și se referă la nivelul, tipul scurgerilor de combustibil (benzină, motorină, detergenți) la depozitarea directă a gunoaielor.

Potecile turistice, aleile pietonale vor trebui dotate cu coșuri de gunoi, iar depozitarea deșeurilor se va face pe platforme betonate. Atenuarea poluării presupune achiziționarea de produse în vrac, mai puțin împachetate, alimente și băuturi cu ambalaj returnabil, degradabil. Se impune, de asemenea, amenajarea unei gropi de gunoi ecologice care să deservească întreaga stațiune.

Poluarea florei și faunei (impactul asupra biodiversității)– se manifestă diferit și efectele sunt măsurabile pe termen lung prin distrugerea habitatelor naturale ale unor specii floristice și faunistice valoroase. Activitățile turistice trebuie atent monitorizate, conduse de ghizi locali specializați și supravegheată prin patrulă ecologică (rangeri). Practicarea pescuitului sportiv, a vânătorii trebuie să se facă prin evaluarea anuală a fondului piscicol și cinegetic existent prin respectarea perioadelor de prohibiție și numai în zonele în care aceste activități sunt permise.

Spațiile de agrement și parcare trebuie să fie la distanțe apreciabile pentru a nu afecta viața faunei sălbatice, în plus turiștii care vin însoțiți de animale de companie vor trebui să aibă locuri speciale de plimbare.

Poluarea fonică include toate resursele de zgomot care depășesc 60 -70 decibeli, și care devin factori de stres. Sursele de poluare fonică se găsesc în hoteluri (aparate de aer condiționat), echipamente frigorifice, pompare a apei, la mașinile de aprovizionare. Toate aceste echipamente, instalații trebuie să respecte un orar de funcționare.

Spațiile de parcare, de joacă pentru copii trebuie să se găsească la cel puțin 50-100 m de unitățile de cazare, cluburile, discotecile trebuie să aibă o bună izolare fonică pentru a atenua sursele de zgomot.

Poluarea estetico-ambientală are în vedere modul de gospodărire a stațiunii, prin care drumurile principale, secundare vor trebui bine întreținute, fațadele clădirilor, șanțurile și rigolele de scurgere funcționabile, existența unor spații verzi.

Noile construcții din stațiune vor trebui să respecte reglementările prevăzute în Planul de Urbanism General, reglementările de urbanism, regimul privind calitatea construcțiilor.

Amenajările turistice propuse prin caracteristicile lor exterioare nu vor face notĂ discordantă cu peisajul natural existent și nici cu fondul construit prezent.

Realizarea unui control asupra formelor de poluare, a nivelurilor pe care le poate înregistra va impune evitarea consumurilor exagerate, a risipei. Acest proces va presupune și o serie de măsuri care să asigure o exploatare durabilă a resurselor turistice.

7.5. Riscuri potentiale privind implementarea proiectului

– supraaglomerarea zonelor turistice prin construcții fără autorizații sau care nu respectă mediul înconjurător;

– concurența internațională, precum și cea din partea județelor înconjurătoare;

– promovarea unor servicii de turism neadecvate și slabe din punct de vedere calitativ;

– încălzirea climatică riscă să efecteze derularea activităților turistice de iarnă;

– lipsa intervenției urgente poate duce la degradarea iremediabilă a unor monumente istorice;

– diminuarea valorii istorice, arhitecturale și ambientale a obiectivelor protejate prin folosirea unor materiale necorespunzătoare în momentul reabilitării lor;

– tendința ca falsul istoric și kitsch-ul să ia locul valorilor autentice.

8. EVOLUȚIA PREVIZIBILĂ A ACTIVITĂȚII TURISTICE

8.1. Servicii turistice

În proiectarea și amenajarea stațiunii montane Brașov, cu funcțiuni complexe, pe lângă structurile turistice existente, se va concepe un ansamblu multifuncțional care se adresează mai multor segmente de piață și care poate satisface o gamă largă de motivații de călătorie, atât pentru turiștii potențiali autohtoni, cât și pentru turiștii străini.

1. Cazare

Oferta de cazare a stațiunii include mai multe tipuri de structuri ( 4805 locuri)

Hotel – 3442 locuri

Vile – 239 locuri

Bungalow – 78 locuri

Pensiuni – 1046 locuri

2. Alimentație

A. Aferente unităților de cazare

B. Unități independente:

– Restaurant

– Fast-food

– Pizzerie – Spagheterie

– Cofetărie – Patiserie – Cafenea

3. Agrement

4. Alte servicii:

– spații comerciale;

– centru pentru informare și documentare turistică;

– cabinete medicale;

– farmacie;

– complexuri comerciale și de prestări servicii;

– postă + CEC;

– centre închirieri materiale sportive.

8.2. Gradul de penetrare pe piață

Elaborarea unor strategii care să includă politici de produs, prețuri, promovare și distribuție, bine fundamentate, adaptate la specificul cererii, are ca finalitate introducerea și includerea pe piața turistică a unui nou produs turistic.

8.2.1. Politica produsului turistic

Scopul politicii de produs, după studierea pieței trebuie să asigure adaptarea sa la mediul intern și extern. Faza de concepere și de pregătire a lansării pe piață se poate realiza prin proiectarea unui produs care să se adreseze și să penetreze o piață-țintă căreia îi poate satisface cu succes nevoile și motivațiile de călătorie a segmentelor respective de turiști.

Ofertantul are posibilitatea să adopte anumite strategii și politici de produs ca urmare a impactului produsului asupra cererii potențiale. De aceea managementul stațiunii trebuie să-și stabilească o atitudine clară și consecventă față de produsele pe care le realizează.

În acest sens, în cazul stațiunii turistice montane Brașov se poate lua în considerare într-o primă etapă, strategia stabilirii gamei de servicii preconizate pentru atragerea segmentului țintă a cererii și, odată câștigat acest segment, să asigure competitivitate și prestigiu produsului proiectat.

Odată implementat produsul, se poate adopta strategia diversificării gamei de servicii care urmărește să nuanțeze mobilitățile de satisfacere a cererii căreia i se adresează produsul și să ducă, pe această cale, la lărgirea pieței acestuia.

Aceste strategii pot fi completate pe parcurs cu strategia perfecționării produsului prin îmbunătățirea periodică a calității și a componentelor acestuia.

În concluzie, se poate afirma că asigurarea succesului penetrării unui produs pe piața turistică constă în depistarea și selectarea acelor segmente specifice de piață, cărora serviciilor oferite le pot face față în cât mai bune condiții economice și pentru o perioadă de timp cât mai îndelungată.

8.2.2. Politica de distribuție a produsului turistic

Distribuția produsului turistic, facilitează în primul rând achiziționarea și consumarea serviciilor turistice de către clientelă, iar în al doilea rând face posibilă compararea și alegerea acelor combinații care convin cel mai mult clientelei.

Managementul stațiunii poate opta între diferite tipuri de canale de distribuție:

– distribuția prin canale directe, respectiv vânzarea serviciilor oferite de unitățile de turism din stațiune nemijlocit clienților, este mai operativă, preîntâmpinând încărcarea tarifelor cu adaosurile pretinse de intermediari;

– distribuția prin canale indirecte, prin intermediul principalilor intermediari de pe piața turistică cum sunt: turoperatorii și agențiile de voiaj.

Rolul turoperatorilor este acela de a asambla diferite componente ale produselor turistice (servici de transport, cazare, alimentație agrement, închirieri) și de a le oferi potențialilor turiști prin intermediul agențiilor de voiaj.

Realizarea unui produs turistic de către un turoperator este un proces care presupune următoarele activități: analiza pieței, elaborarea strategiilor de marketing, vizite în viitoarea stațiune pentru stabilirea principalelor puncte de atracție turistică, negocierea contractelor cu viitorii investitori,etc. Organizatorii de voiaje plătesc anticipat capacitățile închiriate, lucru avantajos pentru firmele prestatoare de servicii, acestea asigurându-și astfel veniturile, indiferent de gradul în care capacitățile vor fi folosite.

Agențiile de voiaj prin rolul lor de detailiști distribuie consumatorilor finali produsul propus de turoperatori și fac astfel cunoscută oferta turistică a stațiunii.

8.2.3. Politica de promovare a produsului turistic

Una din sarcinile cele mai importante asumate de marketingul mix este activitatea de promovare, care reprezintă înainte de toate o activitate comunicațională de informare a clientelei în legătură cu produsul pe care-l furnizează fiind unul din obiectivele ei de primă importanță.

Promovarea viitoarei stațiuni montane Brașov are la bază în primul rând operațiunea de selectare a segmentelor de piață vizate pentru acest produs comparativ cu ofertele concurente pentru o dozare rațională a eforturilor promoționale și de publicitate.

Comunicarea între produsul turistic oferit și piață se poate realiza pe căile obișnuite care se află la dispoziția oricărui întreprinzător. Varietatea acestora fiind foarte mare, s-a impus necesitatea sistematizărilor în așa fel încât să se creeze posibilitatea selectării celor mai adecvate forme de promovare: publicitate, promovarea vânzărilor, relațiile publice, forța de vânzare, marketing direct, promovarea prin marcă, sponsorizarea, etc.

Pentru a-și atinge obiectivele, promovarea turistică trebuie realizată combinând cât mai multe din aceste forme, nefiind excluse nici cazurile în care se folosesc toate aceste forme.

Gradul de penetrare se estimează prin analiza următorilor factori:

– obiectivele propuse în cadrul structurilor turistice;

– valoarea resurselor naturale și antropice ale zonei, unele dintre ele cu valoare de unicat în Romania;

– amplasament,amenajări și dotări;

– prețul real și valoarea ofertei.

8.3. Estimarea gradului de ocupare a capacității de cazare

În aprecierea gradului de ocupare al capacității de cazare s-a pornit de la urmatoarele aspecte: valorile acestui indicator înregistrate în anii precedenți în stațiunile montane din țară cu profil asemănător;

– circulația turistică înregistrată în județul Brașov și stațiunea Brașov;

– concurența și tendințele sectorului de activitate;

– calitatea de unicat a ofertei turistice reprezentată de viitoarea stațiune în întreaga zonă studiată;

– intensificarea prognozată a circulației turistice interne și internaționale odată cu tendințele de dezvoltare economică.

8.4. Segmentele de clientelă

Destinațiile principale ale structurilor turistice propuse sunt:

– turism montan – valorifică factorii naturali existenți în zonă reprezentați prin: domeniu pentru practicarea alpinismului, drumeției montane, domeniu schiabil;

– turism de odihnă și recreere – legat de existența unui cadru natural atractiv, reconfortant, cu aspecte peisagistice de mare pitoresc, cu un bioclimat tonic-stimulent cu o aeroionizare negativă favorabilă climatoterapiei profilactice sau curative;

– turism științific;

– turism de tranzit – valorifică poziția geografică;

– turism de agrement – sunt prevazute multiple dotări de agrement: pârtii pentru schi alpin, transport pe cablu, saune, piscine, fitness, biliard, jocuri mecanice și electronice, discoteci, terenuri de sport, patinoar,etc;

– turismul cultural-istoric, bazat pe reteaua de muzee, case memoriale, Castelul Bran, biserici fortificate, cetati taranesti și urme de cetati dacice, care pun la dispozitia vizitatorului un adevarat tezaur cultural și spiritual al comunitatii zonei;

– turismul de sejur, pentru odihna și recreere (statiunile Poiana Brașov, Predeal);

– turismul de circulatie, practicat în ambele forme, turism de tranzit și itinerant;

– turismul la sfârsit de saptamâna, practicabil în zonele montane și subcarpatice;

– turismul religios, sustinut de existenta bisericilor declarate monumente istorice;

– turismul balnear.

– turism de aventură – se bazează pe realizarea de dotări pentru practicarea lansărilor cu deltaplanul și parapanta;

– turism de vânătoare și pescuit sportiv – se bazează pe existența unui important fond cinegetic cât și piscicol;

– ecoturism.

8.5. Politica tarifară

Managementul hotelier dispune, pentru evaluarea activității de o serie de indicatori de măsurare a performanțelor unităților turistice. Tehnica cea mai adecvată pentru garantarea succesului financiar al unui hotel o furnizează „Yield management”-ul care combină doi principali indicatori ai activității hoteliere: gradul de ocupare și tariful mediu zilnic.

În industria hotelieră, modificarea tarifelor are cu totul alt impact asupra deciziei de cumpărare a clienților potențiali față de piața bunurilor și serviciilor unde, creșterea sau reducerea prețurilor și tarifelor acestora generează o diminuare și respectiv o creștere a vânzărilor. Dacă o unitate hotelieră de lux își reduce tarifele în mod substanțial s-ar crea suspiciuni în rândul clientelei tradiționale privind apariția unor nereguli în calitatea serviciilor prestate.

Diferențierea tarifelor după anumite criterii cum ar fi: tipul de cameră, regim de ocupare, categorii de clientelă (pe cont propriu sau prin intermediari, din care individual sau grupuri) și sezonalitate (sezon, extrasezon, week-end), generează un sistem de tarife. În literatura de specialitate se face precizarea că, în perioadele de week-end, reducerea medie aplicată tarifului afișat este de 29,2% la scară mondială și de 28,2% în Europa.

9.ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A PROIECTULUI

9.1. Evaluarea investițiilor

Evaluarea structurilor turistice propuse s-a făcut prin metoda costului de reconstrucție actualizat (metodologia MLPTL privind conținutul cadru al Studiilor de Fezabilitate și evaluare a investițiilor publice noi pe bază de indici – similară calculului economic al Proiectelor de Execuție înainte de 1992).

Estimarea valorii prin metoda costului se bazează pe comparație și anume: costul de construire a unei proprietăți este comparat cu valoarea unei proprietăți existente. Evaluatorul estimează costul de a construi o reproducere (sau un înlocuitor), pentru o structură existentă (construcții, instalații și montaj).

9.2. Venituri și cheltuieli din exploatarea structurilor turistice

Indicatorii calculați în scopul aprecierii fiabilității obiectivelor propuse sunt în concordanță cu cerințele studiilor de fezabilitate stabilite prin acte normative și cu standardele internaționale în materie.

În cazul de față indicatorii calculați sunt:

– volumul și proveniența categoriilor de venituri și cheltuieli;

– profitul obținut în urma exploatării structurilor turistice;

– cash-flow-ul activității structurilor turistice.

Cheltuielile estimate pentru costul vânzărilor au fost determinate pe baza informațiilor culese de la unități comparabile ca nivel al serviciilor oferite, precum și pe baza rapoartelor de pe piața hotelieră europeană elaborate de firme independente de consulting.

a. Venituri / cheltuieli din exploatarea spațiilor de cazare

Veniturile obținute din vânzarea camerelor au fost obținute în funcție de tarifele preconizate pe zi, pe cameră, gradul de ocupare estimat și de sezonalitate.

Cheltuielile directe ocazionate de exploatarea spațiilor de cazare se estimează ca procent din încasările pe cameră.

Procentul este mic, dar important pentru rentabilitatea economică. Acest nivel este obținut prin utilizarea în special a salariaților români, cu salarii de cel puțin 10 ori mai mici decât ale personalului occidental.

b. Venituri / cheltuieli din exploatarea spațiilor pentru alimentație

Veniturile din exploatarea spațiilor pentru alimentație au fost analizate în comparație cu unitățile de alimentație similare din stațiuni montane comparabile atât românești cât și europene. Aceste încasări sunt estimate a fi generate, în cea mai mare parte, de clienții unităților, cât și de alte persoane ce folosesc dotările pentru agrement ale acestora.

În aceste condiții, valoarea încasărilor brute din alimentație și băuturi s-a apreciat în funcție de veniturile totale ale unităților.

c. Venituri / cheltuieli din agrement

S-au prevăzut multiple dotări de agrement: fitness, terenuri de sport, saune, piscine, discotecă, biliard, jocuri mecanice, electronice și de club, etc. Veniturile sunt estimate ca procent din încasările totale aferente unităților.

Costurile și celelalte cheltuieli aferente acestor venituri sunt estimate procentual din totalul volumului veniturilor obținute din aceste activități.

d. Cheltuieli generale și administrative

Reprezintă cheltuielile aferente pentru management și diverse probleme administrative, inclusiv cheltuielile cu salariile personalului, cu excepția personalului operativ; acestea sunt estimate la 8% din volumul total al veniturilor.

e. Marketing

Aici sunt incluse cheltuielile pentru publicitate și promovare a structurilor turistice. Acestea se estimează a fi de circa 3% în primii trei ani și de 2% din veniturile totale în următorii ani de exploatare.

9.3. Indicatori economici ai activității

Toți indicatorii economico – financiari determinați în scopul analizei proiectului de investiții sunt indicatori ai activității efective a obiectivelor.

Principalii indicatori economico-financiari ai activității structurilor turistice sunt:

– venituri totale: 120.010.450 EURO.

– profit net anual: 15.722.645 EURO;

– rata profitului: 35 %;

– cash – flow – ul (fluxul de numerar generat de activitatea obiectivelor): 8.093.444 EURO.

9.4. Sinteza rezultatelor economice

Profitul obținut este determinat în concordanță cu normativele legislației românești în materie, respectiv prin diminuarea veniturilor totale din exploatare cu toate categoriile de cheltuieli admise a fi deduse.

Cash-flow-ul (fluxul de numerar) activității se situează la valori ce conferă o stabilitate financiară și o lichiditate permanentă. Acest indicator a fost determinat prin însumarea profitului net aferent fiecărui an de exploatare și a amortizării aferente clădirilor și dotărilor.

Termenul de recuperare a investiției reprezintă capacitatea obiectivelor proiectate de a restitui capitalul investit prin venitul net obținut (fluxul de încasări și plăți). Termenul de recuperare exprimă numărul de ani în care venitul net (fluxul de încasări și plăți) egalează valoarea investiției.

10. PROPUNEREA PRODUSULUI TURISTIC

10.1. Obiectivele acțiunii de promovare

Promovarea ofertei turistice a Municipiului Brașov și dezvoltarea serviciilor de informare turistică urmareste urmatoarele obiective:

– Dezvoltarea sistemului de promovare turistică la standarde europene a municipiului și a stațiunii Poiana Brașov;

– Promovarea Municipiului Brașov prin intermediul turismului;

– Creșterea calității informării turiștilor care vizitează Brașovul atât prin intermediul Centrelor de Informare Turistică cât și al materialelor de prezentare (broșuri, hărți, pliante etc.), mai exact:

– informarea completă a turiștilor cu privire la atracțiile turistice ale Municipiului Brașov și ale stațiunii turistice Poiana Brașov;

– editarea și distribuirea de materiale de promovare turistică ale Municipiului Brașov și ale stațiunii turistice Poiana Brașov;

– distribuirea materialelor de promovare turistică și a informațiilor cu privire la alte puncte de atracție turistică din țară prin intermediul Centrelor de Informare Turistică din Piața Sfatului și din fața Gării C.F.R. Călători precum și a unităților de cazare și de alimentație publică;

– extinderea rețelei C.I.T.

– Elaborarea strategiei de dezvoltare durabilă a turismului pe termen mediu și lung;

– Crearea și promovarea de noi evenimente și manifestări de anvergură în municipiul Brașov

– Stimularea parteneriatelor public-private în dezvoltarea și promovarea sectorului turistic;

– Crearea de programe și acțiuni care contribuie la dezvoltarea sectorului turistic și a calității serviciilor.

10.2. Campania publicitară

Brașov este o marcă puternică bazată pe înțelegerea consumatorului și pe exprimarea sensului emoțional al produsului incluzând elemente execuționale – mijloace și instrumente de lucru ale politicii promoționale. Programul creat este eficient în domeniul comunicării integrate și este construit pe idei creative, elementul central al acestei comunicări, fiind „marca”. O politică de marcă înțelept construită aduce avantaje:

• oferă siguranță și încredere în această marcă cu o atitudine favorabilă;

• crește prestigiul stațiunii;

• ajută la segmentarea pieței și la construirea unei imagini distincte pentru stațiune;

• asigură loialitatea publicului.

Promovarea Brașovului trebuie adaptată în sensul transmiterii de mesaje menite să informeze publicul țintă asupra punctelor de atracție din zona, să le dezvolte o atitudine pozitivă despre imaginea acestei zone turistice. Conceptul de publicitate privind Brașovul este fondat pe personalitatea mărcii Brașov.

Campania de promovare a Brașovului lansează practic obiectivul media principal: publicitatea de informare și de reamintire a produsului – în scopul păstrării interesului pentru acest produs în rândul publicului.

A. Publicitate neconvențională: relații publice, new media, materiale promoționale, manifestări promoționale, pachete/oferte speciale.

a) Relații publice

În ideea promovării stațiunii montane Lacu Roșu se va organiza un eveniment special „BRAȘOV – O DESTINAȚIE DE NEUITAT” cu o durată de 3 zile la care vor fi invitați reprezentanți ai unor importante agenții de turism, personalități ai presei politice și culturale, cât și reprezentanți ai presei interne și internaționale.

• • Conferință și declarații de presă. Pentru a marca evenimentul vor fi invitați reporteri de la canalele naționale de televiziune românești și posturile locale pentru a lua interviuri factorilor de conducere și decizie implicați în realizarea proiectului;

• • Întâlnirea tour – operatorilor și agenților de turism (dornici să includă acest nou produs în oferta lor) – se vor purta dezbateri pe teme de interes turistic;

• • Cocktail după conferință;

• • Cadouri promoționale – ghidul stațiunii, hărți detaliate ale traseelor turistice, albumul promoțional cu seturi de fotografii.

b) New Media

Internet

În cazul Internetului, principalul mijloc de promovare este site-ul. Acesta practic

oferă o imagine virtuală, pe “rețea”, a produsului.

CD-ROM – stațiunea montană Brașov – pe suport magnetic, distribuit prin agenții de turism, recepțiile hotelurilor, punctele de informare turistică, rețeaua de librării). CD-ROM-ul va include detalii despre obiectivele turistice naturale și antropice, forme de turism practicabile în această zonă, obiceiuri și tradiții, cazare și alimentație.

Informații generale despre Brașov pe afișajul teletextului.

c) Materiale promoționale

• produse personalizate – agende, pixuri, fulare, căciuli, tricouri;

• ambalaje, felicitări, cărți poștale;

• diapozitive cu imagini din stațiune și din împrejurimi.

d) Manifestări promoționale – participarea la manifestări cu caracter expozițional se realizează prin organizarea de pavilioane sau standuri proprii la târguri de turism, expoziții de fotografii, saloane naționale și internaționale. Afișele, broșurile, pliantele se vor distribui în agențiile de turism, hoteluri și cu ocazia manifestărilor promoționale.

e) Pachete/oferte speciale

Având ca punct de plecare stațiunea montană Brașov se pot organiza trasee turistice.

B. Publicitate clasică: televiziune, presă, radio, panotaj

a) Televiziune

Mesajul va fi expus pe toată perioada campaniei TV, dar frecvența de inserarea a spoturilor va varia. Posturile TV care vor insera spoturile sunt: TV România, PROTV, Antena1 și PrimaTV. Reclamele vor fi plasate în orele de maximă audiență pentru publicul țintă (17.00 – 21.00), precum și în programele ce tratează ca subiect turismul. Pe lângă inserarea spoturilor se vor realiza și prezentări ale acestui produs în emisiuni ca Atlas Magazin, Magazin Turistic, Teleenciclopedia, emisiuni matinale și emisiuni cu audiență mare, prin aceasta urmărindu-se informarea detaliată asupra Brașovului.

Se poate realiza un show televizat în perioada sărbătorilor de iarnă, intitulat „Crăciunul în Brașov ”, cu participarea unor actori de reputație națională, spectacolul fiind vizionat de mulți telespectatori din România.

b) Presă

Ca suport de susținere a campaniei TV recomandăm folosirea presei.

C. Publicitate exterioară – prezentarea stațiunii prin panouri, bannere, panouri mobile amplasate pe principalele drumuri naționale și europene din țară.

D. Publicitate interioară

Postere, afișe, pliante de prezentare – se vor expune în capitalele județelor din țară și municipiul București (în unități culturale, hoteluri, în interiorul mijloacelor de transport urban, stațiilor de metrou, gări și aeroport, cabinelor telefonice), care trebuie să conțină ilustrații (peisaje și unități turistice din stațiune), iar textul să fie concis și informativ. Este necesara diversificarea publicațiilor turistice editate în mai multe limbi de circulație internațională și distribuirea lor.

11. CONCLUZII

Studiul de față, își propune fundamentarea programului de reproiectare și dezvoltare a stațiunii montane Brașov, zonă ce se remarcă prin resurse naturale de mare valoare peisagistică, științifică și practică.

Acest potențial turistic important pentru turismul românesc, poate fi pus în valoare printr-o serie de amenajări, care să asigure o creștere semnificativă a activității turistice în condițiile protecției mediului și a unei dezvoltări durabile.

În scopul conservării și protejării naturii și stabilirii cadrului de desfășurare a anumitor activități economice s-au identificat oportunitățile, disfuncționalitățile limitele și zonele funcționale ale teritoriului stațiunii montane Brașov, în funcție de o serie de criterii de delimitare.

Dezvoltarea activității turistice în cadrul stațiunii montane Brașov impune elaborarea unui plan de management care va avea în vedere planificarea integrată a acțiunilor care trebuie întreprinse pentru conservarea biodiversității și peisajului natural.

Propunerile din prezentul studiu vizează punerea în valoare a peisajelor montane pitorești.

Activitățile desfășurate în structurile turistice propuse determină crearea unui număr important de locuri de muncă. Ținând cont de implicațiile pe care le vor avea activitățile turistice asupra comunității locale, se vor dezvolta și alte activități conexe (comerț, meșteșuguri tradiționale, transporturi, servicii, etc.) care vor conduce la crearea altor locuri de muncă suplimentare, atrase în cea mai mare parte din zonă.

Amenajarea complexă a stațiunii prin dotările propuse va direcționa fluxuri importante de turiști în zonă.

Ținând cont de toate aspectele prezentate pe larg în cadrul studiului și sintetizate mai sus, este evidentă oportunitatea creării stațiunii montane Brașov, și valorificarea resurselor naturale ale zonei prin turism, atât din punct de vedere economic și social, cât și prin prisma conservării biodiversității și crearea cadrului dezvoltării durabile a zonei.

12. BIBLIOGRAFIE

www.brasov.ro

www.brasovcity.ro

www.judbrasov.ro

www.bun-venit.ro

www.ghidbrasov.ro

www.brasovtravelguide.ro

www.ibrasov.ro

www.brasov-visitor.ro

www.iubescbrasovul.ro

www.aroundromania.lx.ro

www.prefecturabrasov.ro

www.muzeulmuresenilor.ro

www.wikipedia.org

www.best.rdsbv.ro

www.brasovcounty.ro

www.ici.ro

www.romanianvoice.com

www.cimec.ro

www.etnobrasov.ro

www.turistinfo.ro