Importanta Educatiei Religios Morale

III.2 ORGANIZAREA CERCETĂRII

III.2.1 Motivarea alegerii temei

În efectuarea cercetării privind importanța educației religios-morale în activitățile extrașcolare prin conlucrarea factorilor educaționali (familie, Școală, Biserică), în vederea formării religios-morale a elevilor, s-a plecat de la următoarele argumente cu valoare de premise ale cercetării efectuate:

– nu se poate realiza în plan informativ și formativ educația religios-morală dacă

pe lângă utilizarea la clasă a lecției, forma de organizare principală, nu se desfășoară și alte forme de organizare a educației religioase, activitățile extrașcolare, care accentuează mai mult latura formativă;

-valorificarea activităților extrașcolare în plan comportamental dă posibilitatea conștientizării faptelor bune;

-prin participarea la aceste activități se oferă posibilitatea elevilor de a pune în practică aspecte din plan teoretic în cel practic, precum și îmbinarea acestora în scopul realizării educației religioase;

-realizarea educației religios-morale de calitate este posibilă prin conlucrarea factorilor educaționali care pot susține și încuraja desfășurarea activităților extrașcolare;

-constatarea în plan profesional că elevii sunt deschiși să participe la tipul acesta de activități, dar întâmpină dificultăți materiale, financiare sau din partea părinților.

III.2.2 Scopul cercetării

Cercetarea are drept scop evidențierea importanței educației religios-morale prin familie, Școală, Biserică pentru societatea românească prin activitățile extrașcolare.

Cercetarea pedagogică desemnează unul dintre modurile care pot aduce o îmbunătățire a calității învățământului la disciplina Religie. Funcția ameliorativă va urmări îmbunătățirea practicii educaționale religioase și a calității actului educativ în procesul de formare religios-morală a personalității elevului.

III.2.3 Formularea obiectivelor cercetării

Cercetarea de față și-a propus în plan empiric-metodic următoarele obiective:

O1 – să identifice la nivel perceptiv atitudinea elevilor față de prezența Religiei

în școală;

O2 – să identifice gradul de implicare a factorilor educaționali privind educația religios-morală;

O3 – să evidențieze însemnătatea factorilor educaționali privind formarea de conduite în școală și în societate;

O4 – să identifice importanța formelor de organizare a educației religioase în școală și în afara ei;

O5 – să valorifice caracterul formativ al activităților religioase extrașcolare în societate prin activitățile desfășurate.

III.2.4 Formularea ipotezei cercetării

Privind formularea ipotezei cercetării am plecat de la constatarea făcută de-a lungul activității didactice, efectuate ca profesor, precum și de la experiențele colegilor de catedră. Pornind de la faptul că lecția de Religie nu este suficientă în aplicarea învățăturilor de credință în viața de zi cu zi, am anticipat faptul că activitățile religioase extrașcolare susținute de factorii educaționali mai sus amintiți contribuie la formarea de atitudini, deprinderi morale ale elevilor în plan comportamental.

Ipoteza cercetării a fost formulată astfel:

Inițierea și antrenarea elevilor în activități religioase extrașcolare în urma cărora aceștia să manifeste un comportament de bun creștin, prin implicarea factorilor educaționali în desfășurarea acestor activități, determină o creștere a prezenței elevilor la acestea, astfel încât ele să devină atractive și sustenabile.

Educația religios-morală prin activități extrașcolare, susținute de factorii educaționali, familie, Școală, Biserică, este importantă pentru societatea românească, întrucât inițierea și antrenarea elevilor în acest tip de activități îi determină să manifeste un comportament de bun creștin.

III.2.5 Locul și perioada desfășurării cercetării

Cercetarea pedagogică s-a desfășurat în cadrul școlii Gimnaziale Pitulușa, din Comuna Broșteni, Județul Vrancea.

Proiectul de cercetare a început în anul școlar 2013-2014 prin aplicarea chestionarului T0 și s-a finalizat în anul școlar 2014-2015 prin aplicarea chestionarului T2. În luna iunie 2014 a fost administrat chestionarul T1 în etapa de control.

III.2.6 Eșantionul de subiecți și eșantionul de control

Pentru a se putea constitui eșantionul de subiecți s-a administrat un chestionar inițial T0 (Anexa 1), în data de 23 octombrie 2013, la clasa a VI-a, ce cuprindea un număr de 30 de elevi. Începerea testării ipotezei de lucru a prezentei cercetări s-a realizat prin analize cantitativ-calitative ale răspunsurilor elevilor date la acest chestionar. Acesta s-a aplicat în vederea evidențierii comportamentelor religios-morale în viața elevilor, a implicării factorilor educaționali și a dorinței lor de a participa la activități. În urma analizei chestionarului s-a ales un grup experimental de 18 elevi care au optat la itemul 10 din chestionarul T0 pentru varianta ,,b. Proiecte de educație religioasă”.

Eșantionul de control, asupra căruia nu se va interveni în timpul experimentului, acesta fiind martor în observarea deosebirilor aduse de factorii experimentali în eșantionul experimental.

III.3 Desfășurarea cercetării

III.3.1 Etapa constatativă

În această etapă s-a realizat studierea bibliografiei privind importanța educației religios-morale prin familie, Școală, Biserică în societatea românească, atât din punct de vedere metodic, cât și teoretic. Această subetapă s-a realizat prin metoda cercetarea documentelor. Ulterior, a fost selectat eșantionul de subiecți și s-a urmărit nivelul de formare religios-morală al elevilor în urma administrării chestionarului T0, prin metoda anchetei pe bază de chestionar. S-au analizat și interpretat datele culese, folosindu-se metode de măsurare și metode de prelucrare a datelor.

Prin urmare, după aplicarea chestionarului și după analiza datelor culese s-au constatat următoarele:

– adresând subiecților întrebarea 1 ,,Prezența orei de Religie în viața dumneavoastră vă ajută?”, din totalul lor au răspuns ,,Da” 24 de elevi, reprezentând 80%, iar 6 elevi, adică 20% ,,Nu”. Acest lucru denotă faptul că elevii acordă o mare importanță orei de Religie în viața lor pentru că alături de celelalte discipline îi ajută să-și dezvolte personalitatea.

– la întrebarea 2 ,,Considerați utilă ora de Religie pentru formarea dumnneavoastră?”, 25 elevi (83,4 %) au răspuns ,,Da”, iar 5 elevi (16,6%) au răspuns ,,Nu” ceea ce arată un interes din partea subiecților pentru participarea la orele de Religie în vederea formării lor. Utilitatea orei de Religie prin conținuturile prezentate de către profesorul de Religie în școală la ora de curs este considerată de elevi ca fiind necesară pentru formarea lor, în devenirea lor ca și cetățeni în comunitatea din care fac parte.

Concluzionând, în urma analizei răspunsurilor la întrebările 1 și 2 putem afirma că atitudinea elevilor față de prezența disciplinei în școală este una pozitivă, fiind utilă formării lor.

– când li s-a solicitat să răspundă la întrebarea 3 ,,În afară de lecția propriu-zisă, ați participat la alte activități specifice educației religios-morale?”, 9 elevi (30%) au răspuns ,,Da”, iar 21 elevi (70%), au răspuns ,,Nu”, acest fapt arătând că ei nu au participat la activități religioase extrașcolare.

– la întrebarea 4 ,,Bifați activitățile religioase extrașcolare prin care considerați că ați fost ajutați să vă formați moral-religios.”, 3 elevi (10%) au ales vizita la biserică, 6 elevi (20%) expoziția de icoane, 3 elevi (10%) serbări pe teme religioase și 18 elevi (60%) nu au ales nici o variantă de răspuns.

– atunci când li s-a adresat întrebarea 5 ,,Considerați că aceste activități v-au ajutat în viața de zi cu zi?”, au răspuns în proporție de 9 elevi (30%) ,,Da”, 18 elevi (60%) ,,Nu” și 3 elevi (10%) ,,Nu știu”. Procentajul mare răspunsurilor negative se datorează faptului că ei nu au participat la activități religioase extrașcolare.

– atunci când li s-a cerut să-și aleagă activitatea religioasă la care doresc să participe, prin întrebarea 10 ,,La care dintre următoarele activități religioase ați dori să participați?”, 3 elevi (10%) excursii tematice, 18 elevi (60%) au ales proiecte de educație religioasă, filme cu subiect religios 6 elevi (20%) iar 3 elevi (10%) nu doresc să participe la activități. Se poate observa dorința elevilor de a lua parte la activități religioase extrașcolare, în special proiecte de educație religioasă. Modificat grafic: scris și procentaj

Deci, din răspunsurile lor se deduce faptul că elevii consideră importante formele de organizare a activității religioase în școală și în afara ei, mai ales opțiunea de a lua parte la proiecte de educație religioasă.

– când li s-a cerut să răspundă la întrebarea 6 ,,Ați participat împreună cu profesorul de Religie la activități organizate în cadrul Bisericii?”, 6 elevi (20%) ,,Da”, iar 24 elevi (80%) au răspuns ,,Nu” ceea ce demonstrează că nu au participat la activități organizate în cadrul Bisericii.

– atunci când li s-a solicitat să răspundă la întrebarea 8 ,,V-au încurajat părinții în participarea la activități religioase?”, 3 elevi (10%) au răspuns ,,Da”, iar 27 elevi (90%) au răspuns ,,Nu”. Acest procentaj negativ mare arată că părinții nu susțin copiii să participe la activitățile extrașcolare, dar nu pentru că nu vor, ci nu s-au organizat acestea împreună cu profesorul de Religie.

Putem conchide că elevii nu au fost antrenați în activități extrașcolare organizate în cadrul bisericii de profesorul de Religie și, de aici, reiese lipsa susținerii din partea părinților.

– la întrebarea 7 ,,Considerați importante învățăturile transmise de preotul paroh în cadrul activităților religioase organizate în școală?”, 24 elevi (80%) au răspuns ,,Da”, iar 6 elevi (20%) ,,Nu”, ceea ce evidențiază faptul că elevii consideră importante învățăturile transmise de preotul paroh în cadrul activităților religioase organizate în școală întrucât preotul este reprezentantul Bisericii, iar cunoștințele transmise sunt necesare mântuirii.

– când li s-a cerut să ordoneze după importanță factorii care le-au influențat comportamentul religios-moral prin întrebarea 9, aceștia i-au ierarhizat astfel: 6 elevi (20%) Școala, 18 elevi (60%) familia și 6 elevi (20%) Biserica. Putem afirma că elevii consideră importante învățăturile de credință în formarea lor religios-morală prin autoritatea Bisericii, însă ordinea importanței factorilor este familia, Școala și Biserica, de aici rezultând că ei sunt atașați de familia lor, iar ceilalți factori continuă educația începută de părinți.

– întrebarea 11 a fost adresată ca să aflu care este frecvența cu care participă elevii la slujbe pe parcursul unui an, astfel 1 elev reprezentând (3,33%) a răspuns săptămânal, 11 elevi (36,67%) au răspuns o dată pe lună, 15 elevi (50%) o dată pe an, iar 3 elevi (10%) de mai multe ori pe an și s-a constatat că elevii nu merg cu regularitate la Sfânta Liturghie, unii merg o dată pe lună atunci când simt nevoia, cel care merge săptămânal este băiat de altar, restul care merg de mai multe ori pe an merg la marile sărbători religioase.

Grafic pentru ca este folosit si mai departe la fel si 15 individual

– adresând întrebarea 12 ,,Țineți post?”, din totalul elevilor 3 elevi (10%) au răspuns frecvent, 9 elevi (30%) rareori și 18 elevi (60%) deloc, de unde putem stabili că ei nu sunt obișnuiți cu practicarea postului, fie că nu au fost învățați, fie că nu doresc acest lucru.

– atunci când au fost solicitați să răspundă dacă săvârșesc fapte bune prin întrebarea 13, 6 elevi (20%) au răspuns frecvent, 21 elevi (70%) rareori și 3 elevi (10%) deloc, ceea ce denotă faptul că ei nu săvârșesc fapte bune mereu, ci rareori. Putem afirma că fie nu conștientizează fapta lor, fie nu cunosc ce însemnă să faci fapte bune pentru aproapele.

– la întrebarea 14 referitoare la spovedirea lor, din totalul subiecților 15 elevi (50%) au răspuns că se spovedesc o dată pe an, 3 elevi (10%) se spovedesc în cele 4 posturi de peste an, iar 12 elevi (40%) niciodată. Putem constata că Sfânta Taină a Spovedaniei nu este pusă în practică decât de jumătate din totalul lor, cei mai mulți nu se spovedesc, iar restul se spovedesc cu regularitate.

-atunci când li s-a adresat întrebarea 15 ,,Primiți Sfânta Împărtășanie?”, prin care am vrut să aflu frecvența cu care se împărtășesc, 15 elevi (50%) au răspuns o dată pe an, 3 elevi (10%) de patru ori pe an, 12 elevi (40%) nu se împărtășesc niciodată.

Din cele analizate, la întrebările 11, 12, 13, 14, 15 elevii nu au atitudini, deprinderi în viața Bisericii, nu valorifică aceste Taine ale lui Hristos pentru sufletele lor, nu au un comportament religios-moral bine dezvoltat. Modificat la itemul 15 a.50% b. 10% c. 40%

III.3.2 Etapa experimentală

Prin realizarea etapei constatative s-au desprins anumite concluzii referitoare la nivelul formării religios-morale a elevilor, implicării factorilor educativi și importanței educației religios-morale în stilul lor viață, utile pentru realizarea experimentului formativ.

Astfel, etapa experimentală s-a desfășurat pe parcursul semestrului al II-lea al anului școlar 2013-2014, prin proiectarea și derularea Proiectului de educație misionar- filantropică ,,Sfânta Liturghie-unirea cerului cu pământul”.

Grupul experimental a fost introdus în realizarea experimentului fără a neglija desfășurarea orelor la disciplina Religie și fără a perturba celelalte ore, activitățile proiectului având loc în afara orelor de curs. În cadrul grupului experimental desfășurarea acestora s-a caracterizat prin adăugarea unei variabile independente în desfășurarea proiectului de educație religioasă, și anume realizarea de activități cu caracter religios care să valorifice activitățile extrașcolare în comportamentul religios-moral necesar în societate. Așadar, ele au fost proiectate și realizate cu mare grijă astfel încât să-și atingă ținta pe care și-au propus-o.

Prezentarea generală a experimentului:

1.Proiectul de educație misionar- filantropică ,,Sfânta Liturghie-unirea cerului cu pământul”. ( Anexa )

Proiectul s-a desfășurat în perioada 27 februarie – 23 martie 2014 și a avut ca obiectiv fundamental formarea conduitei și conștiinței elevilor în spiritul dezvoltării unor activități filantropice, înțelegerii Tradiției, apropierii față de Biserică și de Sfintele Taine. Activitățile s-au desfășurat la Biserica ,,Sfântul Nicolae”, Parohia Căpătanu, Comuna Broșteni, Județul Vrancea și în alte spații impuse de programul activităților.

Proiectul s-a desfășurat în parteneriat cu Parohia Căpătanu, S.C. VIOSEB CONF. SRL Broșteni și Primăria Comunei Broșteni, aceștia având rol de sponsori. La activitățile desfășurate preotul paroh a avut rolul de consilier în ceea ce privește activitățile religioase derulate. Întrucât a fost un proiect derulat în afara orelor de curs, prezența copiilor s-a făcut în urma acordului scris al părinților, prin aceasta ei consimțind participarea și susținerea activităților. Activitățile experimentale au fost:

Proscomidia și Sfânta Liturghie

Activitatea teoretico-practică s-a desfășurat în perioada 27 februarie- 02 martie 2014, la Sfânta Biserică și a debutat cu rugăciunea ,,Împărate ceresc”. Părintele a prezentat și explicat rânduiala și simbolismul Proscomidiei și Sfintei Liturghii pentru o mai bună înțelegere a acestora, cu ajutorul catehezei, formă de organizare a educației religioase, respectâdu-se momentele acesteia. Astfel, în pregătirea aperceptivă părintele a arătat felurile rugăciunii, particulară și publică, cea din urmă fiind făcută în cadrul cultului divin. Se anunță tema, specificându-se că Sfânta Liturghie este cea mai importantă slujbă a Bisericii.

În cadrul tratării temei, preotul paroh a explicat elevilor faptul că la Cina cea de Taină, Mântuitorul Hristos a instituit Sfânta Taină a Euharistiei și a dat poruncă Sfinților Apostoli ,,Aceasta să faceți spre pomenirea Mea” (Luca 22, 19). Prin urmare, Sfinții Apostoli, arhiereii și preoții hirotoniți până în zilele noastre au primit misiunea de a săvârși jertfa liturgică spre aducerea aminte de dragostea lui Hristos pentru omenire și de Jertfa lui pe Cruce.

Există trei Sfinte Liturghii în cultul ortodox: Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, cea mai utilizată, a Sfântului Grigorie Dialogul sau a Darurilor mai înainte sfințite, săvârșită numai în perioada Postului Paștelui și a Sfântului Vasile cel Mare doar de zece ori pe an. Părintele le-a explicat și demonstrat elevilor cum se săvârșește Proscomidia și a făcut precizarea că slujba propriu-zisă a Sfintei Liturghii are două pârți, Liturghia catehumenilor și Liturghia credincioșilor. El a menționat toate momentele slujbei și a adaptat la nivelul de înțelege al elevilor simbolismul acestora. Recapitularea s-a realizat prin completarea următoarei fișe de lucru: mmmmmm

Aceasta a fost completată corect de către elevi ceea ce dovedește faptul că și-au însușit corect cunoștințele expuse de preotul paroh. La asociere, el a spus că ,,Jertfa din Liturghie este o reproducere, o formă de prelungire în timp în mijlocul nostru, a prezenței lui Hristos, Cel junghiat odată pentru totdeauna; este o multiplicare în timp și spațiu a unicei jertfe de pe Golgota”. Pr. Prof Dr. Ene Braniște, Liturgica specială, IBM al BOR, București, 1980, pp.291-292 La momentul generalizării a fost amintit elevilor faptul că Sfânta Liturghie este partea centrală a cultului divin public ce va fi săvârșită până la a doua venire a Mântuitorului Hristos. În aplicare, elevii au îndrumați să participe ce regularitate la Sfânta Liturghie, să se spovedească și să se împărtășească în cele patru posturi din anul bisericesc.

Activitatea s-a încheiat prin rostirea rugăciunii ,,Cuvine-se cu adevărat”.

Rugăciunea, pregătirea prescurilor și a mucenicilor

Activitățile practice, culinare s-au realizat practic în perioada 03-09 martie 2014, la casa parohială pentru a deprinde tehnica pregătirii prescurilor pentru Proscomidie, a mucenicilor, respectând tradițiile strămoșești și pentru a înțelege importanța rugăciunii de obște prin participarea la Sfânta Liturghie.

La începutul activității a fost rostită rugăciunea ,,Tatăl nostru”. Pentru a păstra tradiția pregătirii prescurilor au fost utilizate covată și pristolnicul. În timp ce coca a fost lăsată la dospit, pentru a înțelege importanța rugăciunii și folosul acesteia din cadrul cultului divin, elevii au realizat un lanț confecționat din zale de hârtie pe care fiecare a scris câte o rugăciune. S-a dovedit că rugăciunea în comun este mai puternică decât cea practicată individual ,,Că unde sunt doi sau trei, adunați în numele Meu, acolo sunt și Eu în mijlocul lor” (Matei 18, 20).

După coacerea prescurilor, elevii au pregătit mucenici moldovenești pe care i-au savurat cu plăcere, mai ales pentru că erau munca lor. Activitatea s-a încheiat prin rostirea rugăciunii ,,Cuvine-se”.

Postul, faptele bune și Sfânta Taină a Spovedaniei – călăuze către unirea cu Hristos

Activitățile teoretico– practice și filantropice desfășurate între 10-16 martie 2014. Prima parte a acestora a avut loc la sfânta biserică unde elevii împreună cu preotul paroh și doamna profesoară de Religie au făcut rugăciunea ,,Împărate ceresc”. Și pentru că trebuie să-i respectăm pe înaintașii noștri, elevii au îngrijit mormintele rudelor mutate la Domnul, le-au aprins lumânări și au făcut rugăciuni pentru iertarea păcatelor. În a doua parte, elevii s-au spovedit pentru a-și curăța haina sufletului și pentru a se pregăti de unirea cu Hristos. După aceea, având sprijinul material al părinților, au participat la acțiuni de ajutorare a semenilor aflați în nevoie la nivelul Parohiei Căpătanu, au dăruit din puținul lor pentru a simți bucuria săvârșirii faptelor bune. A fost ajutat un tânăr orfan de tată care, de la patru ani, suferă de probleme la rinichi, în prezent făcând dializă peritoneală. De asemenea li s-au oferit alimente și mai multor văduve de la nivelul parohiei.

Sfânta Împărtășanie – unirea cu Hristos și întâlnirea cu veșnicia

Locul ,,întâlnirii” cu Hristos a fost la Mănăstirea Brazi, în perioada 17-23 martie 2014, unde cu acceptul Maicii Starețe, elevii s-au închinat la Sfintele Moaște ale Sfântului Ierarh Mucenic Teodosie și s-au unit cu Hristos prin Sfânta Împărtășanie, calea spre desăvârșire și sfințenie, model de sfințenie fiind însuși Sfântul Ierarh. Forma de organizare a acestei activități religioase a fost excursia tematică. La Mănăstirea Brazi din Județul Vrancea, elevii și-au îmbogățit cunoștințele istorice privind războaiele purtate cu tătarii, din artă despre stilul arhitectural al bisericii mănăstirii, despre viața și activitatea Sfântului Ierarh Mucenic Teodosie ale cărui sfinte moaște se află acolo. Activitatea a fost una formativă, care a avut drept scop formarea religios-morală a copiilor, având caracter interdisciplinar.

În realizarea activităților proiectului, elevii au îmbinat aspectele teoretice cu cele practice, aplicative, pentru ca în timp să-și formeze deprinderi religios-morale și atitudini creștine față de cei aflați în suferință, să practice virtuțile care să-i conducă la formarea unor comportamente religios-morale în vederea desăvârșirii.

III.3.3 Etapa de control

În această etapă a cercetării, după terminarea experimentului, a fost administrat un chestionar de evaluare T1 identic pentru ambele grupuri, experimental și de control. În urma comparării răspunsurilor oferite de elevi cu cele prezentate la chestionarul T0 s-a identificat evoluția fiecărui grup și au fost cuantificate diferențele dintre răspunsuri de la itemi și s-a determinat relevanța lor. În etapa de control, s-a verificat nivelul de formare religios-morală prin care grupul experimental s-a remarcat semnificativ față de cel de control. Datele culese au fost analizate și interpretate, folosindu-se metode de măsurare și metode de prelucrare a datelor.

Așadar, după aplicarea chestionarului și după analiza datelor culese s-au constatat următoarele:

După desfăsurarea acestor activități, a fost aplicat chestionarul T1 atât asupra grupului experimental, cât și asupra grupului de control în urma căruia s-a văzut deschiderea elevilor din primul grup față de activitățile desfășurate în proiect, modalitățile de manifestare a atitudinilor, deprinderilor religios-morale în formarea lor, precum și implicarea Bisericii și a familiei în susținerea activităților. Din analiza chestionarului T1 s-a putut constata că la nivelul grupului de control nu a intervenit nici o schimbare la nivel comportamental din punct de vedere religios-moral.