Principii Pedagogice Aplicabile In Lectiile de Schi
CUPRINS
Introducere
Schiul alpin este un sport recent apărut în competițiile sportive (mai puțin de un secol), dar fiind un sport atractiv, devine tot mai popular cu fiecare an ce trece atât la nivel de masă, cât și la cel de performanță. Schiul alpin de agrement constă în parcurgerea în condiții de siguranță a unor terenuri înclinate, acoperite cu zăpadă (pârtii), prin șerpuiri succesive (ocoliri) și folosind echipament sportiv specific: clăpari, schiuri, bețe, cască, ochelari de schi etc.
Lucrarea de față tratează modalități de abordare a însușirii elementelor specifice schiului alpin și condițiile înființării unei școli de schi de agrement (S.R.L.).
Capitolul I cuprinde fundamentarea teoretică a lucrării fiind rezultatul studiului literaturii de specialitate. Prima parte a acestui capitol cuprinde oportunitățile și etapele înființării unei firme cu profil sportiv. Iar, a doua parte conține principalele teme care au legătură cu experimentul cercetării: obiectivele, principiile și metodele pedagogice aplicate în lecție de schi pentru a îmbunătăți comportamentul motric al copiilor. Tot aici se regăsesc particularitățile generale ale copiilor din aceeași grupă de vârstă cu subiecții cercetării și particularitățile lecțiilor de schi de agrement. Capitolul al II-lea cuprinde conținutul și organizarea cercetării. Cercetarea a fost efectuată pe o grupă de 14 copii timp de 14 zile. În acest capitol regăsim principalele etape ale cercetării, linia metodică și proiectele didactice, testările și baremele de notare, dar și chestionarele aplicate copiilor participanți și părinților acestora pentru a oferi un feed-back în legătură cu activitatea desfășurată. În capitolul al III-lea sunt prezentate, prelucrate și interpretate datele reieșite în urma testărilor inițiale, intermediare și finale din cadrul cercetării. Prezentarea datelor o regăsim sub formă de tabele și grafice de evoluție, iar prelucrarea lor și interpretarea s-a făcut pe baza rezultatelor unor operații statistico-matematice. Ultimul capitol al lucrării sintetizează întreaga lucrare scoțând în evidență concluziile acesteia și încheind cu câteva propuneri pentru profesorii și instructorii de schi.
Motivul alegerii temei
Lucrând ca și monitor de schi am învățat să-mi adaptez stilul de predare la diferitele situații întâlnite și care necesită rezolvare/adaptare imediată: condiții de vreme, personalitatea copiilor și părinților, dificultăți de învățare și atenție, lucrul cu echipamente, materiale și instalații specifice ș.a. Toate acestea se regăsesc în lucrare împreună cu forma de organizare a activității de predare-învățare a schiului alpin recreativ. Organizarea sau managementul activităților se realizează în cadrul unei societăți comerciale create fictiv printr-o succesiune de pași, prezentați, de asemenea în lucrare. Un alt motiv este contribuția ce o oferă la îmbogățirea metodelor de predare a schiului de agrement prin propunerea unei linii metodice alternative celei din curriculumul școlar.
Actualitatea temei
Județul Brașov, în general, și Poiana Brașov, în particular, au înregistrat în ultimii 15 ani un trend ascendent al numărului de turiști. De asemenea, numărul locurilor de cazare a crescut în raport cu cererea. O mare parte dintre turiști vin iarna în Poiana Brașov pentru a schia, astfel și trendul celor care își doresc să practice schiul recreativ, a crescut în ultimii ani.
Grafic 1. Evoluția nr. turiștilor în jud. Brașov între 2005-2013
Grafic 2. Distribuția nr. locurilor de cazare în jud. Brașov între 2005-2014
Sursa: Institutul Național de Statistică
Afluxul mare de turiști din țară sau din străinătate se poate explica și datorită faptului că Poiana Brașov deține cea mai densă și mai modernă dotare turistică din toate stațiunile montane din țară fiind totodată cea mai renumită stațiune pentru sporturile de iarnă din România. Astfel, lecțiile de schi turistic se bazează pe o rețea diversă de transport pe cablu și pârtii cu lungimi și dificultăți variate.
Scopul și sarcinile cercetării
Scopul cercetării este acela de a demonstra că linia metodică propusă de mine este eficientă și poate fi pusă în practică atunci când un instructor trebuie să predea unor grupe de copii de diferite vârste și niveluri de pregătire (începător / avansat).
Sarcinile cercetării evidențiază prin metode științifice eficiența procesului de predare-învățare propus, măsurând în același timp și gradul de satisfacție al familiei copiilor.
Ipoteza cercetării
Aplicarea diferențiată a actului de predare-învățare în schiul alpin de agrement determină ameliorarea comportamentului motric al copiilor și satisfacerea așteptărilor familiilor.
I. Fundamentarea teoretică a lucrării
Organizarea activității (managementul societății) cu profil sportiv împreună cu modalitățile și caracteristicile predării schiului alpin de agrement, vor fi prezentate în subcapitolele ce urmează.
1.1. înființarea unei firme cu caracter sportiv
Acest subcapitol simulează pașii necesari pentru a înființa o societate (S.R.L.) cu profil sportiv: o școală de schi recreativ pentru începători și avansați în Poiana Brașov.
În contextul nevoii de antreprenori tineri în România, în anul 2011, Guvernul a adoptat o măsură pentru a face mediul de afaceri mai accesibil pentru aceștia. Astfel, au fost introduse o serie de facilități pentru microîntreprinderile nou înființate de cei cu vârsta minimă 18 ani și care nu au mai avut niciodată acțiuni/părți sociale la nicio întreprindere din spațiul economic european. Agenția pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru IMM (AIPPIMM) derulează din 2011 acest program sprijinind apariția unor noi afaceri în economia noastră cu titlul de Societăți cu Răspundere Limitată – Debutant (S.R.L. – D). Programul S.R.L.-D este un program multi-anual care se va aplica până în anul 2020. Așadar, pentru deschiderea unei școli de schi (lecții de schi, tabere de schi etc.) m-am gândit să abordez pașii pentru deschiderea unui tip de societate mențonat anterior. Programul S.R.L.-D prezintă o serie de facilități care stimulează și ușurează apariția de noi microîntreprinderi în țara noastră. [http://www.capital.ro/ce-inseamna-srl-d-167888.html]
1.1.1. Facilitățile înființării unui S.R.L.-D
Dumitru Nancu, explica în 2012, la un an de la lansarea acestui program, care sunt facilitățile deschiderii unui S.R.L.-D:
“1. acordarea unui ajutor financiar nerambursabil reprezentând cel mult 50%, dar nu mai mult de 10.000 euro sau echivalentul în lei, din valoarea proiectului aferent planului de afaceri, pentru care face dovada surselor de cofinanțare;
2. garanții acordate de FNGCIMM (Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii) pentru creditele contractate de beneficiari în vederea realizării planurilor de afaceri acceptate de AIPPIMM, în limita sumei de 80.000 euro sau echivalentul în lei;
3. scutirea de la plata contribuțiilor de asigurări sociale datorate de angajatori (pensii – 15.8%, șomaj – 0,5%, sănătate – 5,2%), potrivit legii, pentru veniturile aferente timpului lucrat de cel mult patru salariați, angajați pe perioadă nedeterminată.
4. scutirea de la plata taxelor pentru operațiunile de înmatriculare efectuate la oficiile registrului comerțului pentru înregistrarea microîntreprinderii și de la plata tarifului pentru publicarea în Monitorul Oficial, Partea a IV-a;
5. consiliere, instruire și sprijin.” [http://www.capital.ro/ce-inseamna-srl-d-167888.html; http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_39469/Contributii-sociale-2015-Cat-platim-la-stat-in-acest-an-pentru-CAS-CASS-si-somaj.html]
Pe lângă facilități, există anumite condiții stricte pe care fondatorii firmei trebuie să le respecte pentru a se menține în acest program.
1.1.2. Obligațiile înființării unui S.R.L.-D
Microîntreprinderea nou înființată va trebui să își reinvestească 50% din profit, dar și să păstreze cel puțin doi angajați pe o perioadă de minimum trei ani (condiție aplicată doar dacă este accesată finanțarea de la stat). [http://www.planul-de-afaceri.ro/infiintare-firma-srl-sau-srl-d/]
1.1.3. Finanțarea firmei
Statul român oferă un ajutor financiar nerambursabil de 10.000 de euro, S.R.L.-D.-urilor ce respectă procedură de obținere a acestora. Însă, cei 10.000 de euro trebuie să reprezinte maximum 50% din valoarea întregului proiect pentru care se accesează finanțarea. Asta înseamnă că cel puțin 50% din restul proiectului, trebuie să fie furnizat din alte surse:
– surse proprii: economii personale, contribuție proprie, veniturile generate de afacere pe timpul implementării proiectului
– credit bancar.
Condiții de investiție a celor 10.000 de euro
Pe site-ul planul-de-afaceri.ro, găsim un articol (Plan de afacere SRL-D) care explică cum poate fi cheltuit fondul nerambursabil primit de la stat. Condițiile sunt următoarele:
“-Minimum 40% trebuie investiți, adică se pot cumpăra: active corporale (terenuri, construcții, mobilier, echipament tehnologic, mijloace de transport marfă doar în directă legătură cu activitățile codului CAEN cu care se accesează programul ) și active necorporale (brevete, licențe, francize), dar și realizare site (maximum 10.000 lei).
-Maximum 60% – cheltuieli operaționale: materii prime, stocuri, salarii (inclusiv asigurări sociale), chirie, utilități, publicitate, consultanță realizare plan de afacere (singura cheltuială eligibilă ce poate fi efectuată înaintea obținerii finanțării).”
[http://www.planul-de-afaceri.ro/plan-de-afacere-finantare-stat/plan-de-afacere-srl-d/]
1.1.4. Pașii pentru autorizarea societății
Înființarea unui SRL-D este similară cu înființarea unui SRL obișnuit și, de obicei, nu durează mai mult de 3 zile. Subcapitolul 1.1.5. urmărește, pe zile, pașii de urmat pentru înființarea firmei.
Etapele deschiderii firmei prin “Programul pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor de către tinerii întreprinzători” sunt următoarele:
1.1.4.1. Înscrierea în program
Aceasta se face on-line în sesiuni de 15 zile, până la epuizarea bugetului. După înscrierea cu user și parolă a solicitanților, aceștia vor completa și trimite on-line planul de afaceri în maxim 15 zile de la demararea înscrierii în Program, cu posibilitatea de deschidere a unei noi sesiuni de înscriere până la epuizarea bugetului. Microîntreprinderile SRL-D pot beneficia de finanțare în cadrul programului o singură dată. [http://www.adivisa.com/programul-srl-d-2015-aproape-de-lansare/]
1.1.4.2. Identificarea și obținerea documentelor necesare
Actele necesare înființării unui SRL-D sunt:
– acte doveditoare pentru sediu: după caz, copie act de proprietate sau contract de comodat / contract de închiriere / extras din cartea funciară sau altele echivalente;
– copii acte de identitate fondatori;
– cazier fiscal al fiecăruia dintre asociații și administratorii firmei
– formular de cerere O.N.R.C (Oficiul Național al Registrului Comerțului);
– rezervare nume (de la Registrul Comerțului);
– act constitutiv (autentificat de catre avocat sau notar public): obiect principal și secundar de denumire firmei (cu numărul rezervării eliberate de către O.N.R.C.), asociații / administratorii firmei, aportul la capitalul social al fiecăruia dintre asociați;
– chitanță depunere capital social (minimum 200 de lei);
– acordul asociației de proprietari / locatari;
– acordul vecinilor (riveranii);
– specimen de semnătură al administratorului (administratorilor) firmei;
– declarații ale asociaților firmei (autentificate);
– vectorul Fiscal – Anexa 1 (referitor la înregistrarea fiscală);
– alte formulare și documente. [http://www.infiintarifirmenoi.ro/identificarea.html]
1.1.4.3. Stabilirea obiectelor de activitate
Date Firmă – Snowvirus
Nume: Snowvirus SRL-D
CUI: (…)
Registrul Comerțului: (…)/(…)/2015
Înființată în anul: 2015
Img. 1.1. Logo-ul școlii de schi
Obiect principal de activitate
CAEN: 8551
Descriere CAEN: învățământ în domeniul sportiv și recreațional.
Obiect secundar de activitate
CAEN: 7721
Descriere CAEN: activități de închiriere și leasing de bunuri recreaționale și echipament sportiv.
Img. 1.2. Lecție de schi din cadrul cercetării Img.1.3. Echipament sportiv de închiriat al școlii de schi
1.1.4.4. Alegerea formei juridice: S.R.L.-D
Societatea cu răspundere limitată este, conform site-ului infiintarifirmenoi.ro, „acea societate care ale cărei obligațiuni sunt garantate cu patrimoniul social, iar asociații sunt obligați numai în limita capitalului social subscris.” Specialiștii acestui site enumeră și caracteristicile acestui tip de societate: „Asocierea se bazeaza pe încrederea asociaților, capitalul social este divizat în părți sociale, reprezentate pe titluri nenegociabile, asociații răspund pentru obligațiunile sociale numai în limita aportului lor.”
După 3 ani de activitate de la înregistrare S.R.L.-D.-urile trebuie să se transforme în S.R.L.-uri. Astfel, societățile sunt obligate să depună documentele necesare pentru schimbarea denumirii din S.R.L.-D în S.R.L. [http://www.infiintarifirmenoi.ro/formajuridica.html]
1.1.4.5. Alegerea numelui și a emblemei societății
Numele societății este denumirea prin care se deosebește de celelalte societăți deja existente, sub care un comerciant își desfășoară activitatea și prin care se semnează. Denumirea și, respectiv, emblema sunt stabilite împreună de către asociați și trebuie să fie distincte față de cele ale societăți. Pentru alegerea numelui firmei, există posibilitatea verificării disponibilității lui pe portalul online al ONRC (Oficiul Național al Registrului Comerțului). Img. 1.4. Logo-ul școlii de schi
Oficial, verificarea disponibilității firmei și a siglei se face de către Oficiul Registrului Comerțului înainte de întocmirea actelor constitutive. Modificarea numelui sau a emblemei se face tot la Oficiul Registrului Comerțului. [http://www.infiintarifirmenoi.ro/nume.html]
1.1.5. Simularea înființării firmei în 3 zile
Pașii de urmat pentru înființarea unui SRL-D sunt enumerați pe site-ul planul-de-afaceri.ro/infiintare-srl-d-acte-si-documente-pasi-costuri pentru a veni în ajutor celor care vor să deschidă o astfel de firmă. Pașii vor fi prezentați în continuare.
1.1.5.1. Alegerea și rezervarea denumirii firmei
În prima zi, fondatorul firmei trebuie să meargă la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul județului unde va fi sediul social al firmei, pentru rezervarea numelui firmei. Sunt necesare 5-10 variante de nume în cazul în care unele dintre ele pot exista deja. Rezervarea denumirii se obține pe loc, în cele mai multe cazuri.
1.1.5.2. Stabilirea obiectului(lor) de activitate
Apoi, fondatorul firmei completează și încheie contractul de comodat și actul constitutiv (se vor alege coduri CAEN din maximim 5 grupe CAEN, din cele cu 3 cifre).
1.1.5.3. Depunerea capitalului social la bancă
Urmează depunerea capitalului social (minimum 200 de lei) la orice bancă, cu actul doveditor al rezervării denumirii.
1.1.5.4. Stabilirea sediului social și redactarea actului constitutiv
Tot în aceeași zi, fondatorul se întoarce la Registrul Comerțului cu chitanța plății capitalului social și cu celelalte documente (act constitutiv, contract de comodat și act de proprietate al comodatului) pentru a completa și depune formularele necesare dosarului de înființare.
1.1.5.5. Înființarea oficială a firmei
A doua zi se derulează înființarea firmei, iar fondatorul nu are niciun demers de făcut.
1.1.5.6. Stabilirea contabilului și îndeplinirea obligațiilor față de ANAF
A treia zi, firma există deja oficial în acte și se poate ridica Certificatul de Înregistrare de la Registrul Comerțului. În acest moment se poate realiza prima ștampilă și se va căuta un contabil pentru îndeplinirea obligațiilor față de ANAF (Agenția Națională pentru Administrarea Finanțelor).
1.1.5.7. Înștiințarea DIPPIMM
Fondatorul unui S.R.L.-D trebuie, apoi, să informeze Direcția pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru IMM, printr-un e-mail către Oficiul teritorial de care aparține firma. Emailul trebuie să conțină: copie după CI a întreprinzătorului, copie a Certificatului de Înregistrare și o notificare scrisă, de înștiințare, semnată și stampilată.
Durata de înființare a noii firme se poate extinde pe mai multe zile dacă apar diverse evenimente neprevăzute. [http://www.planul-de-afaceri.ro/infiintare-srl-d-acte-si-documente-pasi-costuri/]
1.1.6. Organigrama firmei cu profil sportiv
Organigrama este structura grafică ce prezintă modul de organizare în business-ul nou creat.
Schema 1.1. Organigrama firmei S.C. Snowvirus S.R.L.-D
1.1.7. Metode de promovare a activității firmei
Pentru școala de schi nou înființată, aleg următoarele forme de promovare:
– promovare directă: pe pârtie prin activitatea instructorilor (ei poartă geci cu sigla firmei), prin sigla firmei afișată pe ușa sediului din Poiana Brașov, steaguri cu sigla firmei amplasate în curtea sediului, abțibild cu sigla și numele firmei pe automobilul/microbuzul firmei, prezentări ale activităților în școli și grădinițe, organizări evenimente gratuite (lecții demonstrative ale instructorilor, lecții pentru copii și începători, concursuri pentru copii și schiori amatori);
– promovare scrisă: ziare locale, flyere (împărțite în școli, grădinițe), poze (pe site-ul oficial și pe rețele de socializare), afișe (în școli, grădinițe, la sediu, în magazine cu echipament de schi), panouri – în locuri frecventate de copii/părinți care ar putea intra în activitatea clubului nostru (de exemplu, în magazine de echipament de schi);
– promovare prin intermediul media: TV și radio (posturi locale), rețele de socializare;
– promovare prin viu grai: „clienții mulțumiți aduc alți clienți.” Această formă de promovare este deosebit de eficientă și este gratuită.
Am conceput un afiș de promovare a taberei de schi pentru a reprezenta una din modalitățile de promovare a serviciilor firmei.
Img.1.5. Afiș de promovare a taberei de schi – metodă de promovare a serviciior firmei.
1.2. Procesul de predare în cadrul școlii de schi
Acest proces este demilitat de obiectivele pe care școala și profesorii de schi le urmăresc de-a lungul perioadei de învățare. Obiectivele care urmează, indiferent de grupa de vârstă, se aplică și în procesul de predare-învățare al adulților.
1.2.1. Obiective de predare a schiului alpin copiilor 5-12 ani
1.2.1.1. Obiective de predare pentru grupele de începători
– Obiective de predare a schiului alpin copiilor de 5-7 ani (grupa mare / clasa zero) în tabere organizate de 14 zile
Am extras și adaptat o serie de obiective din programa școlară sau care au fost identificate de anumiți autori (Bompa, Epuran, Balint ș.a.). În continuare, ele vor împărțite pe și pe criteriul grupei de vârstă.
Obiective:
Întărirea sănătății: – Îmbunătățirea stării de sănătate prin călirea organismului și întărirea sănătății.
Fizice: – Dezvoltarea armonioasă și multilaterală a organismului copilului;
– Dezvoltarea psihomotricității;
– Educarea unor calități motrice de bază cu accent pe echilibru și îndemânare;
– Creșterea capacității de efort.
Tehnice: – Îmbogățirea bagajului de deprinderi motrice în condițiile alunecării pe schiuri.
Cognitive, intelectuale: – Îmbogățirea cunoștințelor teoretice despre sport și mișcare;
– Creșterea capacității de concentrare și atenție;
– Stimularea motivației și a interesului pentru practicarea schiului alpin.
Sociale:
– Încurajarea explorărilor și încercărilor, ca experiențe autonome de învățare;
– Sprijinirea copilului în achiziționarea de cunoștințe, capacități, deprinderi și atitudini necesare acestuia în practicarea schiului alpin;
– Dezvoltarea capacităților sociale prin interacțiunea cu instructorii și ceilalți copii.
De asemenea, programa școlară stabilește competențe și exemple de activități pentru grupa de vârstă 5-6 ani.
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
– Capacitatea de valorificare a achizițiilor psiho-motrice în menținerea sănătății și a dezvoltării fizice armonioase
– Recunoașterea influenței soarelui și a temperaturii asupra sănătății
Activități de învățare: -expunerea organismului la factorii naturali benefici pentru sănătate: aer, soare, zăpadă, vânt.
– Utilizarea și recunoașterea componentelor echipamentului necesar în schiul alpin.
– Identificarea principalelor caracteristici ale posturii corporale corecte pe schiuri
Activitate de învățare: – adoptarea posturii corecte în pozițiile de bază și derivate
– Respectarea regulilor de igienă personală
Activități de învățare: – Efectuarea procedurilor minimale de igienă după efort
– Întreținerea și depozitarea în condiții de igienă a echipamentului sportiv.
– Participarea la jocurile și activitățile motrice organizate sau spontane
– Acceptarea și respectarea regulilor jocurilor organizate.
– Adoptarea unui comportament adecvat în cadrul relațiilor interpersonale și de grup.
– Obiective de predare a schiului alpin copiilor de 7-8 ani (cls. I / a II-a) în tabere organizate de 14 zile
Din programa școlară și aceiași autori menționați mai sus (Bompa, Epuran, Balint ș.a), am identificat următoarele obiective:
Întărirea sănătății: – Călirea organismului și întărirea sănătății.
Fizice: – Dezvoltarea armonioasă și multilaterală a organismului copilului;
– Stimularea creșterii și dezvoltării, perfecționarea funcțională treptată a organismului prin angrenarea într-o activitate fizică complexă;
– Dezvoltarea psihomotricității;
– Educarea unor calități motrice de bază cu accent pe echilibru și îndemânare;
– Creșterea capacității de efort.
Tehnice: – Formarea unui bagaj cât mai larg de deprinderi de deplasare pe schiuri.
Cognitive, intelectuale: – Îmbogățirea cunoștințelor teoretice despre sport și mișcare
– Creșterea capacității de concentrare și atenție
– Stimularea motivației și a interesului pentru practicarea schiului alpin
Sociale:
– Încurajarea explorărilor, încercărilor și experimentărilor, ca experiențe autonome de învățare.
– Sprijinirea copilului în achiziționarea de cunoștințe, capacități, deprinderi și atitudini necesare acestuia în practicarea schiului alpin.
– Dezvoltarea capacităților sociale prin interacțiunea cu instructorii și ceilalți copii.
Competențe specifice și exemple de activități de învățare pentru clasele I și a II-a
Competențele aferente obiectivelor de predare, stabilite în programa școlară pentru această grupă de vârstă, sunt următoarele:
– Valorificarea potențialului bio-psiho-motric specific disciplinei sportive practicate, în activitățile de pregătire și de întrecere
Activități de învățare:
– Exersarea fragmentată sau globală a mecanismelor de bază ale deprinderilor / a procedeelor tehnice
– Aplicarea deprinderilor însușite în întreceri, parcursuri aplicative sau condiții variate (înclinația pârtiei, starea zăpezii, ceață, vânt etc)
– Utilizarea și recunoașterea componentelor echipamentului necesar în schiul alpin.
– Identificarea principalelor caracteristici ale posturii corporale corecte pe schiuri
Activitate de învățare: – adoptarea posturii corecte în pozițiile de bază și derivate
– Participarea la jocurile și activitățile motrice organizate sau spontane
– Acceptarea și respectarea regulilor jocurilor organizate.
– Adoptarea unui comportament adecvat în cadrul relațiilor interpersonale și de grup.
– Obiective de predare a schiului alpin copiilor de 9-12 ani (cls. a III-a – a VI-a) în tabere organizate de 14 zile
În plus față de grupa de vârstă anterioară (5-8 ani), din programa școlară și aceiași autori menționați mai sus (Bompa, Epuran, Balint ș.a), am identificat următoarele obiective:
Fizice: – Consolidarea capacității de stăpânire a aparatului locomotor, dezvoltarea percepțiilor de spațiu și timp, însușirea unor noi sensibilități: simțul alunecării, al echilibrului, simțul muscular specific;
– Influențarea formativă multilaterală: calități motrice, deprinderi specifice, deprinderea de practicare independentă a unui sport, etc.
Tehnice: – Însușirea tehnicii de bază.
Cognitive, intelectuale: – Îmbogățirea cunoștințelor teoretice de schi alpin
Sociale: – Îmbunătățirea capacităților de comunicare în relație cu profesorii și colegii
Competențe specifice și exemple de activități de învățare pentru cls. a III-a – a VI-a
Se mențin competențele specifice și activitățile de învățare stabilite pentru grupa 5-8 ani, la acestea adăugându-se:
– Capacitatea de a aplica procedeele tehnice în funcție de condițiile variabile (starea zăpezii și a pârtiei, înclinația pantei, vânt, ceață, ninsoare sau în întreceri/parcursuri aplicative)
– Receptarea și respectarea în întreceri și concursuri a regulilor stabilite
Exemple de activități de învățare:
– Integrarea în grupe, în funcție de cerințele activității
– Îndeplinirea unor sarcini specifice unor activități, prin comportament proactiv față de ceilalți membri ai grupei
1.2.1.2. Obiective de predare pentru grupele de avansați
– Obiective de predare a schiului alpin copiilor de 9-12 ani (cls. a III-a – a VI-a) în tabere organizate de 14 zile
Întărirea sănătății: – Îmbunătățirea stării de sănătate prin călirea organismului și întărirea sănătății.
Fizice: – Creșterea capacității de efort;
– Creșterea rezistenței specifice;
– Dezvoltarea psihomotricității.
Tehnice: – Consolidarea deprinderilor specifice;
– Însușirea unor elemente de bază din stilul carve;
– Solicitarea resurselor adaptative la condiții variate de schi: înclinație mare a pantei,
viteză crescută etc.
Cognitive, intelectuale: – Îmbogățirea cunoștințelor teoretice despre sport și mișcare;
– Creșterea capacității de concentrare și atenție;
– Stimularea motivației și a interesului pentru practicarea schiului alpin.
Sociale:
– Încurajarea explorărilor și încercărilor, ca experiențe autonome de învățare;
– Sprijinirea copilului în achiziționarea de cunoștințe, capacități, deprinderi și atitudini necesare acestuia în practicarea schiului alpin;
– Dezvoltarea capacităților sociale prin interacțiunea cu instructorii și ceilalți copii.
Competențe specifice și exemple de activități de învățare pentru cls. a III-a – a VI-a
– Capacitatea de a compara reacțiilor organismului, în eforturi de diferite tipuri
– Capacitatea de a aplica procedeele tehnice în funcție de condițiile variabile (starea zăpezii și a pârtiei, înclinația pantei, vânt, ceață, ninsoare sau în întreceri/parcursuri aplicative)
– Receptarea și respectarea în întreceri și concursuri a regulilor stabilite
Exemple de activități de învățare:
– Integrarea în grupe, în funcție de cerințele activității
– Îndeplinirea unor sarcini specifice unor activități, prin comportament proactiv față de ceilalți membri ai grupei
– Efectuarea procedurilor minimale de igienă după efort
– Întreținerea și depozitarea în condiții de igienă a echipamentului sportiv.
1.2.2. Principii pedagogice generale aplicate în lecțiile de schi – grupa de vârstă 5-12 ani
Pentru realizarea obiectivelor propuse, procesul de instruire și educare, trebuie să respecte anumite cerințe. Aceste cerințe sunt principiile de învățământ pe care pedagogia le consideră drept teze de bază ale organizării și dirijării activității didactice.
Principiile de învățământ (didactice, pedagogice) sunt, conform lui Balint L., modurile generale în care se organizează și desfășoară activitatea didactică. Ele „trasează orientativ liniile normative necesare pentru acțiunea corelată a tuturor laturilor prezente în procesul didactic, asigurând prin respectarea lor, eficiența modelării personalității elevului, în conformitate cu scopurile educative formulate de comanda socială.” [BALINT, 2008, pag. 4].
Mai multi autori au sintetizat că principiile pedagogice generale ar fi următoarele:
1. Principiul integrării teoriei cu practica
2. Principiul accesibilității
3. Principiul sistematizării și continuității
4. Principiul intuiției
5. Principiul participării conștiente și active
6. Principiul însușirii temeinice
1. Principiul integrării teoriei cu practica
Încă din numele principiului se poate extrage cu ușurință esența acestui principiu. Învățarea prin practică ori exersarea practică nu se pot despărți de teorie. Teoria nu are sens fără a fi pusă în practică – altminteri nu este fondată și deci, riscă să fie doar o ipoteză. Cele două se sprijină una pe alta, cu mențiunea că, uneori, practica ar fi bine să depășească proporția teoriei; argumentul este simplu, și anume: procesul de a pune în practică ceva teoretic implică mai multe resurse și un mai mare efort decât procesul de însușire sau înțelegere a noțiunilor teoretice.
Rolul practicii este acela „de a finaliza procesul concretizării … ea exprimând exteriorizarea sau trecerea de la forma condensată și internă a operațiilor intelectuale, la forma desfășurată și exterioară” [NICOLA, 1996, pag.356]
Ambele contribuie la formarea și consolidarea deprinderilor, la formarea capacităților și competențelor acționale, la dezvoltarea motivației pentru învățare și activitatea productivă, la dezvoltarea aptitudinilor generale și speciale, la structurarea atitudinilor și a trăsăturilor pozitive caracteriale. Acest principiu este aplicat în cadrul lecției de schi cu precădere copiilor mai mari. Se sintetizează prin acțiunea de a împleti explicațiile (metoda explicației) cu demonstrațiile (metoda demonstrației, a repetării) și exercițiile practice (metoda exersării).
2. Principiul accesibilității („al tratării diferențiate” sau principiul respectării particularităților de vârstă)
Procesul de predare-învățare ar fi bine să se realizeze în concordanță cu posibilitățile reale ale elevilor/studenților/sportivilor, potrivit acestui principiu. Altfel, am fi puși în fața insuccesului. Totuși, măiestria profesorului este aceea de a identifica pașii imediat următori pe care elevii săi i-ar putea face, dar care în prezent nu îi pot îndeplini. Copiii au nevoie să asimileze informațiile primite și să interiorizeze ce au primit din exterior acomodându-se la situațiile noi în care a fost pus. Materialul predat să fie accesibil, dar stimulativ. Accesibilitate nu înseamnă absența dificultăților, „scutirea” elevului de efort, ci oferirea de sarcini cu grad de dificultate ce poate fi depășit prin mobilizarea resurselor elevului/studentului/sportivului și cu îndrumarea profesorului.
Acest principiu este unul de bază în lecția de schi, profesorul fiind nevoit să se adapteze la vârsta, nivelul de pregătire, personalitatea și motivația copiilor. De asemenea, accesibilitatea înseamnă și:
– echipament adaptat vârstei (schiuri scurte și ușoară pentru copiii mici)
– teren plat pentru primele lecții ale începătorilor
– înclinație a pantei adecvată nivelului tehnic și fizic
– condiții de alunecare ușurate (profesorul schiază cu fața spre copii, cu spatele spre vale)
3. Principiul sistematizării și continuității
Din perspectivă psihologică, sistematizarea și continuitatea se bazează pe principiul transferului (specific și nespecific), pe realizarea unor conexiuni intra- și interdisciplinare [NICOLA, 1996, pag. 355-356].
Toate conținuturile transmise prin procesul de învățământ necesită a fi organizate și proiectate încât să reprezinte o continuare logică a celor însușite anterior, în care să se integreze, asigurând o înaintare progresivă în învățare. Lipsa discontinuităților aduce cu sine plăcerea de a învăța, menținerea atenției și concentrării pe termen lung, pe scurt, eficiență/performanță.
În cele 14 zile ale stagiului de pregătire (taberei), este absolut necesar ca linia metodică să fie sistematică și, mai ales, să nu prezinte discontinuități pentru a favoriza o învățare solidă (principiul însușirii temeinice) și, implicit, ameliorarea comportamentului motric (vezi ipoteza cercetării).
4. Principiul intuiției
În opinia mai multor autori, acest principiu reprezintă relația dintre senzorial și rațional, dintre concret și abstract în cadrul procesului de predare-învățare.
Multă vreme s-a considerat că singura cale de cunoaștere a adevărului este calea inductivă, de la concret la abstract. Însă, psihologia a stabilit teza conform căreia cunoașterea umană se realizează atât prin inducție, prin simțuri (de la concret la abstract), cât și prin deducție, prin intelect (de la abstract la concret).
În psihologie, conceptul de intuiție are înțelesul de cunoaștere directă a obiectelor și fenomenelor, prin intermediul analizatorilor. Percepțiile stau la baza formării reprezentărilor, iar acestea la rândul lor, pregătesc și ușurează generalizările din gândire.
Profesorul are posibilitatea de a pune în practică acest principiu folosind rațional materialului didactic selectând părțile care favorizează intuiția. Astfel, solicitarea elevului/sportivului să observe, analizeze, sintetizeze, compare și verbalizeze fenomene, situații etc., vor dezvolta capacitățile intuitive.
În procesul de învățare a schiului, din experiența proprie, pot spune că principiul intuiției se aplică cel mai mult copiilor mici (mai mici de 8 ani) când procesele cognitive nu sunt foarte dezvoltate, iar învățarea se face prin joc, prin imitare și descoperire.
5. Principiul participării conștiente și active a elevului în activitatea de predare, învățare și evaluare
Ca latură funcțională a gândirii, înțelegerea favorizează asocierea datelor, ideilor, articularea datelor noi și vechi, integrarea cunoștințelor noi în structurile anterioare și restructurarea acestora potrivit noilor asimilări. Trecând de la o învățare cu un singur sens (informația transmisă de la profesor la învățăcel), la una cu dublu sens, apare în plus, participarea activă a învățăcelului în procesul de predare. Conștientizarea situației în care se află, a importanței învățării, a dedicării atenției și a interesului, aduce învățăcelul în postura de a fi un factor activ în propria formare. Astfel, creativitatea, imaginația și inovația copiilor/studenților/sportivilor se dezvoltă și pune în valoare. Motivația de a practica schi, de exemplu, devine mai mult intrinsecă decât extrinsecă. Mai mult decât atât, profesorul are posibilitatea de a accesa feed-backul imediat venit de la învățăcel deoarece procesul de învățare arată ca o colaborare.
Față de principiul anterior, cel al participării active și conștiente, se aplică mai mult copiilor mai mari (peste 8, uneori chiar 10 ani, din experiența proprie). Copilul inclus în sistemul educațional formal este deprins cu modalitățile de predare și evaluare din școală, astfel că, îi este mai ușor să fie prezent în lecția de schi. De asemenea, diferențierea cognitivă îl ajută pe copil să înțeleagă conștient sarcinile și limbajul profesorului. Totuși, copiii mai mici sunt mai implicați în lecția de schi atunci când aceștia îl simpatizează pe profesor și este dispus să se joace, să glumească sau să facă exerciții interesante cu ei.
6. Principiul însușirii temeinice (principiul „durabilității”)
Principiul însușirii temeinice a cunoștințelor, priceperilor, deprinderilor se referă la trăinicia celor asimilate. Reactualizarea lor fidelă depind de respectarea legilor memoriei privind particularitățile materialului studiat (natura sa – intuitiv, abstract -, organizarea și omogenitatea, volumul, modul de prezentare, gradul de familiarizare ș.a.), locul ocupat de acest material în structura activității elevului/sportivului, de mediul în care se realizează învățarea, de starea mentală a subiectului. Însă, pentru a construi ceva durabil, e necesar să existe repetiție. Repetarea unui exercițiu, a unui fragment dintr-un traseu, rememorarea indicațiilor primite – toate acestea sedimentează și organizează noile informații facilitând exprimarea deprinderilor și priceperilor. În schi, întărirea deprinderilor nou formate se poate crea, de exemplu, prin: repetarea aceluiași procedeu tehnic în condiții variate- grad mai mare de înclinare a pantei, schimbare traseu, cu bețe în mâini, cu accent pe mișcările anumitor segmente ș.a.
Pentru a evita formarea unui „roboțel pe schiuri” și pentru a forma deprinderi „durabile”, se recomandă diversificarea exercițiilor și a condițiilor de alunecare pe schiuri.
1.2.3. Metode pedagogice generale aplicabile în lecțiile de schi – grupa de vârstă 5-12 ani
Formarea deprinderilor motrice, transmiterea cunoștințelor (profesor→elev), dezvoltarea calităților fizice sunt aspecte esențiale ale realizării obiectivelor educației fizice și sportului școlar. Principiile pedagogice trebuie să fie transpuse în practică într-un anume fel. Astfel, apar metodele pedagogice care aplică principiile pedagogice în procesul instructiv-educativ. Acest lucru se traduce prin drumul elevilor în acest proces. Drumul este un logic, cursiv, iar sarcinile sunt de tip practic care le stimulează capacitatea de a descoperi și experimenta.
Folosind principiile pedagogice și cele ale educației fizice, autorul „Metodicii predării educației fizice”, Mitra., a stabilit următoarea clasificare a metodelor de predare:
a. metode verbale (explicației, expunerii, conversației)
b. metode practice (demonstrației, exersării, repetării, jocului, învățării prin imitare, învățării prin problematizare, învățării prin descoperire)
c. metoda observației
d. metoda aprecierii activității și progresului realizat de elevi.
Pentru ușurarea însușiri active și conștiente a cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor motrice fiecare metodă dispune de nenumărate procedee. „Prin procedeee înțelegem aspectul particular de aplicare a metodei, determinat de anumite particularități ale conținutului procesului de instruire, ale condițiilor de lucru pe care educatorul îl adoptă pentru a ușura realizarea obiectivelor”. [MITRA, 1972, pag.39].
1.2.3.1. Metode verbale
a. Metoda explicației
Mitra definește metoda explicației ca fiind „expunerea logică și argumentată a părților componente ale acțiunii motrice ce urmează a fi executată, a succesiunii lor, a influenței asupra organismului. În acest fel se contribuie la formarea unor reprezentări clare, la însușirea conștientă a noțiunilor, termenilor, acțiunilor motrice ce trebuie învățate. Explicația este una din metodele cele mai importante și mai frecvent folosite în predarea educației fizice.” [MITRA, 1972, pag.40]
Utilizarea eficientă a metodei se poate face astfel:
Explicația acțiunii motrice să fie la nivelul capacității de înțelegere a elevilor cărora li se adresează. Ea va avea efecte pozitive doar dacă grupul de elevi este optim atent. Ea trebuie să fie prezentată într-un limbaj corect terminologic și gramatical și pe înțelesul elevilor. Același autor spune că aceasta trebuie să stimuleze interesul, deci trebuie să fie plastică pentru a putea releva laturile și momentele esențiale ale exercițiului respectiv. De asemenea, trebuie să fie exactă și folosită cu precădere la predarea exercițiilor care o necesită. [MITRA, 1972, pag.40-42].
În schi, descrierea fiecărei poziții și mișcări, ca și în gimnastică, se face pornind de la sprijin, adică de la schiuri în sus. Descrierea amplitudinii, a ritmului și a direcției mișcării poate fi însoțită în același timp de demonstrație. [IVĂNESCU, 2008, pag. 42]
b. Metoda expunerii
Tot Mitra prezintă în „Metodica predării educației fizice” că această metodă constă în „prezentarea verbală a unor cunoștințe, noțiuni, fapte pe care elevii să și le însușească, urmând ca pe baza lor să se treacă la generalizări și să se realizeze înțelegerea unor fenomene mai complexe.” [MITRA, 1972 pag.43]. Expunerea se poate folosi mai ales în primele lecții când se urmărește ca elevii să înțeleagă conținutul activității, valorea și influența ei asupra dezvoltării lor. Totodată, prin această metodă, profesorul poate pune în evidență obiectivele pe termen lung pe care și le-a stabilit cu elevii săi. În lecția de schi, această metodă se folosește pentru a explica procese complexe din cadrul schiului, iar în primele lecții se pot descrie sumar obiectivele cuplului de lecții viitoare.
c. Metoda conversației
Unii autori definesc conversația ca „o expunere cu întreruperi”. Această metodă are o mare influență în stimularea și dezvoltarea gândirii elevilor. Motivul este unul extrem de simplu: clarifică aspectele neînțelese sau înțelese parțial și implică elevul la o participare activă și conștientă la procesul de instruire (Principiul participării active și conștiente a elevului în activitate de predare, învățare și evaluare). Conversația verifică corectitudinea însușirii noțiunilor teoretice, le sistematizează și aprofundează.
Este normal ca procesul instructiv-educativ, din moment ce implică două părți (profesorul și elevii), să fie ambilateral (transmitere de informații pe două sensuri). De aceea, metoda explicației/expunerii este completată de metoda conversației. Această metodă nu trebuie confundată cu indicațiile scurte ce se dau elevilor în timpul executării acțiunilor motrice.
În lecția de schi, conversația ajută la înțelegerea și fixarea unor detalii tehnice specifice, la identificarea greșelilor, la stimularea elevului sau depășirea unui moment de teamă contribuind la crearea unei atmosfere relaxate și plăcute.
1.2.3.2. Metode practice
d. Metoda demonstrației
Conform lui Mitra „a demonstra înseamnă a prezenta elevilor excuția concretă a acțiunii motrice care se cere a fi însușită”. [MITRA, 1972, pag.45].
Iar, după Balint L., această metodă este încadrată în categoria metodelor intuitive. El precizează că acțiunile motrice complexe s-ar învăța, consolida sau perfecționa mult mai greu „fără formarea reprezentării clare și corecte a structurilor motrice” care compun acțiunea. [BALINT, L., 2008, pag.22]
Demonstrația trebuie să fie corectă, să redea fidel și să constituie modelul de urmat. Ea trebuie să fie efectuată în funcție de nivelul de înțelegere și de pregătire al elevilor subliniind momentele cheie ale structurii motrice. Uneori este necesar să se demonstreze din mai multe planuri pentru ca elevii să își formeze o reprezentare corectă. Demonstrația va fi precedată, însoțită sau urmată de explicații complete sau parțiale în funcție de dificultate și nivelul de pregătire al colectivului. [MITRA, 1972, pag.45-46].
În lecția de schi, demonstrația trebuie să poată fi urmărită în întregime de către întreg grupul, să aibă același ritm (sau mai lent) cu cel al mișcării și să fie făcută de un bun demonstrator scoțând în evidență momentele cheie ale mișcării. Execuția va urma imediat demonstrației pentru ca elevii să nu uite indicațiile primite și se va efectua pe un teren corespunzător nivelului grupei.
e. Metoda exersării
Această metodă este cea mai importantă dintre toate, ea aplicând principiul participării active și conștiente. Metoda ameliorează comportamentul motric prin punerea în practică a elementelor tehnice învățate, înțelese rațional ori prin imitare. În schi, la fel ca în toate celelalte sporturi, exersarea face ca subiectul să treacă de la faza mișcărilor inutile și cu multă cheltuială de energia la cea de consolidare. Deprinderile nu se pot forma altfel decât prin exersare.
f. Metoda jocului
Poate cea mai importantă metodă folosită în procesul de învățare al copiilor, este cea a jocului. Cu cât copilul este mai mic, cu atât lecția de schi trebuie să fie mai plină de elemente ludice. Însă, chiar și copiii mai mari răspund mai bine în condiții de joc. De fapt, pentru grupa de vârstă 5-12 ani, un profesor de schi ar trebui să aibă în vedere permanent metoda jocului și să o aplice creativ în lecții pentru a motiva copiii și pentru a combate frica de alunecare și pantă.
g. Metoda învățării prin imitare („învățarea prin model”)
Metodă aplicată cu precădere copiilor până la 8 ani, învățarea prin imitare se bazează pe calitatea demonstrației (metoda demonstrației) profesorului de schi. Acesta trebuie să adopte un ritm de execuție care poate fi urmărit de copii și, eventual, să o însoțească cu anumite explicații (cuvinte-cheie, asociate). Copiii își însușesc noile deprinderi imitând execuțiile profesorului, acesta fiind nevoit să demonstreze fie fragmente din mișcarea globală, fie actul motric în întregime. Din experiența mea, copiii vor imita doar elementele cele mai evidente pe care le-au observat (metoda observației) asta datorită capacității incomplete de procesare a informațiilor recepționate vizual. Astfel, ei învață intuitiv și prin descoperire.
h. Metoda învățării prin problematizare
Față de cei mai mici, copiii de peste 8-9 ani învață eficient rezolvând probleme, ducând la îndeplinire sarcini cu diferite grade de dificultate. În schi, această metodă se poate aplica astfel: copilului i se dă sarcina să execute elementele însușite anterior, dar pe o pantă mai înclinată, cu denivelări sau pe o distanță mai lungă decât anterior.
i. Metoda învățării prin descoperire
Această metodă se aseamănă cu cea anterior prezentată, însă, descperirea nu se referă doar la rezolvarea unei anumite probleme, ci poate să însemne o cunoaștere generală sau multiplă: „Ce poate copilul să descopere prin acest exercițiu sau făcând un anumit lucru?”. Descoperirea nu are o țintă atât de precisă precum problematizarea. Descoperirea se referă la explorare, pe când rezolvarea problemelor dezvoltă capacitatea de a găsi drumul optim spre îndeplinirea obiectivului.
j. Metoda repetării
Tot Mitra menționat le primele metode explică și conținutul metodei repetări: „această metodă concretizează tot ceea ce s-a explicat și demonstrat, lucru ce ne permite să o considerăm ca metodă de bază în predarea educației fizice.” [MITRA, 1972 pag.47]. Repetarea se utilizează fie cu scopul însușirii conștiente și a consolidării deprinderilor motrice, fie pentru dezvoltarea calităților motrice.
Metoda este aplicată corect atunci când:
– repetarea se efectuează cu prezența activă și conștientă a elevilor, mai ales în faza de formare a deprinderilor motrice. De asemenea, repetarea gândită (concentrată, atentă) scurtează timpul de însușire a exercițiului și previne greșelile.
– repetarea oricărei mișcări se va face de la început corect, utilizându-se ritmuri și amplitudini convenabile fiecăre faze de formare a deprinderii motrice.
– se vor asigura un număr optim de repetări în relație cu dificultatea exercițiilor și nivelul de prgătire al subiecților pentru a se obține efectul scontat
– repetării unui exercițiu să i se asigure continuitate în lecția curentă cât și în lecțiile care urmează
– în faza consolidării deprinderilor, repetarea trebuie făcută în condiții cât mai variate (schimbarea mijloacelor materiale, a ritmului, a amplitudinii, a terenului etc.)
În schiul de agrement, la fel ca în toate procesele de învățare, se pune accentul pe repetarea execuțiilor pentru fixarea deprinderilor. Deplasarea și alunecarea pe schiuri sunt mișcări nenaturale. Deci, schiorul are nevoie să repete tehnica pe cât mai mulți km de pârtie și în condiții cât mai variate pentru o însușire durabilă (principiul însușirii temeinice).
Demonstrarea sau repetarea globală este „indicată în cazul exercițiilor ușoare, simple, care au la bază mișcări naturale de tip ciclic (alergări, sărituri, unele aruncări) și care nu solicită eforturi deosebite. […] Repetarea globală a exercițiilor prezintă avantajul că asigură un număr mare de execuții, lucru important în dezvoltarea elevilor.” [MITRA, 1972, pag.48].
Demonstrarea sau repetarea fragmentată este „indicată în cazul exercițiilor mai complexe, oferind posibilitatea repetării și consolidării separate a diferitelor părți componente” conform autorilor Mitra și Balint L.
Procedee ale metodei repetării (sporesc eficiența metodei repetării):
prevenirea greșelilor
identificarea și corectarea greșelilor
întrecerea
comanda
Prevenirea greșelilor
Folosirea unei metodici corecte în procesul de instruire a deprinderilor motrice creează. Greșelile pot apărea datorită înțelegerii insuficiente a acțiunii motrice, a pregătirii fizice insuficiente, a fricii sau neîncrederii în reușită, interferenței deprinderilor motrice, oboselii, dar și datorită tratării nediferențiate a colectivului.
Autorul Mitra împarte greșelile în patru categorii după cum urmează:
– greșeli simple: influență neînsemnată asupra structurii întregului exercițiu.
– greșeli complicate: aduce modificări în structura acțiunii motrice, execuție defectuoasă.
– greșeli neautomatizate: nu au consecințe însemnate dacă sunt sesizate și corectate imediat.
– greșeli automatizate: urmate repetării multiple și eronate a mișcărilor.
– greșeli generale: comise de majoritatea elevilor unui grup.
Corectarea greșelilor
Erorile apărute în execuție sunt analizate de profesor sau instructor pentru a le determina gradul de importanță, cauzele apariției și sunt, apoi, corectate printr-o acțiune optimă. Acțiunile corective sunt diverse. Greșelile simple și neautomatizate se pot corecta imedat sau într-un timp scurt, oprind execuția sau prin aprecieri ale profesorului în timpul lucrului. Greșelile complexe și automatizate necesită oprirea efectuării exercițiului, sublinierea cauzei care o determină, repetarea exercițiului fragmentat, iar uneori chiar „întreruperea pe o perioadă de timp a execuției respective pentru a obținea stingerea relativă a legăturilor temporar greșit instalate, astfel ca la reluare să se încerce formarea unui stereotip dinamic corect.” [MITRA, 1972, pag.51].
Întrecerea
Repetarea acțiunilor motrice învățate sunt excelent repetate în condiții de întrecere, cât mai variate, cu condiția să fi fost deprinse corect.
Comanda
Reprezintă începerea execuției, dirijare, precizarea ritmului, marcarea unor timpi, creștera stimulilor și, implicit, a participării active și conștiente a executanților. Poate fi vizuală sau auditivă.
1.2.3.3. Metoda observației
În predarea educației fizice și a sportului, observația se folosește în timpul lecțiilor urmărind modul de execuție a unei acțiuni motrice, dar și în afara lor, cu ocazia participării elevilor, direct sau ca spectatori la diferite competiții.
Specialiștii apreciază această metodă ca fiind o „veritabilă gimnastică a minții” datorită obiectivului său de a dezvolta spiritul de observare, de apreciere a particularităților execuției model și a propriilor execuții. Obiectul observației, după Mogoș, îl reprezintă „acțiunile segmentelor corpului, a materialelor utilizate, înlănțuirea fazelor acțiunii, raportul lor de ordonare etc. În timpul observației un rol foarte important îl are posibilitatea de a concentra atenția asupra ceea ce trebuie observat. Astfel observația se poate efectua numai în condițiile unei atenții stabile.” [Mogoș, 1972, pag.53].
Copiii sunt observați de către profesorul de schi, iar aceștia la rândul lor urmăresc execuțiile profesorului, colegilor sau ale altor schiori de pe pârtie.
1.2.3.4. Metoda aprecierii activității și progresului realizat de elevi
Despre această metodă, Mitra precizează: „cunoașterea permanentă a activității și a progresului realizat de elevi în diferite momente ale lecției sau ale perioadei instructiv educative reprezintă o preocupare esențială a profesorului. […] În timpul lecției profesorul trebuie să observe cum urmăresc elevii explicația, demonstrația, execuția modelelor, respectiv dacă participă activ, dacă manifestă sau nu interes pentru ceea ce li se cere să execute etc. […] Concluziile îl vor ajuta atât în luarea măsurilor necesare îmbunătățirii activității elevilor, cât și la aprecierea generală, finală a acestora.” [MITRA, 1972, pag.54].
Tolstoi scria: „Cel mai bun profesor este acela care va avea imediat la îndemână explicația cauzei pentru care elevul s-a oprit din execuție”. Așadar, pentru a fi un bun profesor nu este suficientă aplicarea unor metode pedagogice, ci găsirea soluțiilor atunci când acestea nu mai funcționează.
1.2.4. Particularitățile copiilor pe grupe de vârste 5-12 ani
Corpul uman prezintă transformări de-a lungul existenței sale. Aceste transformări reprezintă dezvoltarea sa (creșterea și diferențierea) și, deși variațiile individuale sunt marcante, se acceptă unanim etapizarea după vârsta cronologică.
După Epuran (1976), perioadele cronologice sunt împărțite după particularitățile anatomofuncționale. Astfel, putem vorbi despre:
– Faza intrauterină
– Faza extrauterină
– copilăria: 0 – 12 ani
– nou-născut: 1 – 30 de zile
– sugar: 30 zile – 1 an
– antepreșcolar (prima copilărie): 1 – 3 ani
– preșcolar (a doua copilărie): 3 – 7 ani
(preșcolar mic: 3-4 ani, preșcolar mijlociu: 4-5 ani, preșcolar mare: 5 – 6/7 ani)
– școlar: 6/7 ani – 18/19 ani
– școlar mic: 6/7 – 10/11 ani
– școlar mijlociu, pubertatea: 10/12 – 14/15 ani
– școlar mare, adolescența: 14/15 – 18/19 ani
– tinerețea: 18/19 – 25 ani
– maturitatea: 25 – 55 ani
– senescența: > 55 ani.
Și Stanciu (1974), ca și Epuran, spune că periodizarea după criteriul cronologic „se face în baza unor rațiuni de ordin practic, ea necorespunzând întru totul „vârstei biologice”.” Deși unitățile convenționale de măsurare a timpului fizic sunt acceptate și recunoscute de către oameni, „unitatea de timp numită secundă […], la nivelul organismului reprezintă intervalul în care se realizează mai multe sau mai puține respirații, cicluri cardiace etc. Astfel, același interval de timp fizic este resimțit în mod diferit la nivel biologic”. Din experiența socială, putem observa că nu toți indivizii îmbătrânesc în aceeași măsură în 10 ani, nu toți copiii ating pubertatea la aceeași vârstă cronologică. Așadar, „particularitățile de vârstă trebuie cunoscute și recunoscute individual.” [STANCIU, 1974, pag. 395]
1.2.5. Cunoașterea subiecților
1.2.5.1. Particularități anatomo-funcționale între 4 și 7 ani
a. Particularități fizice, motorii (abilități de mișcare și coordonare)
Conform autorului Stanciu, în această perioadă lungimea corpului crește cu aproximativ 6-7 cm pe an, înălțimea fiind cuprinsă între 107 și 118 cm. Copilul preșcolar este firav, slăbuț, iar procesele de consolidare corporală sunt în desfășurare. Scheletul își intensifică procesele de osificare, păstrând, încă, o elasticitate mare. Curburile coloanei vertebrale se definesc și mai mult sub acțiunea sarcinilor mecanice. Musculatura își accentuează diferențierea, mai ales la nivelul mușchilor mari, de unde și manifestarea mai accentuată a forței și amplitudinii în raport cu precizia mișcărilor. Nevoia mare de mișcare se datorează arderilor generatoare de energie și a sintezei proteinelor sub influența accentuată a glandei tiroide. Capacitatea de efort este încă redusă, mușchiul cardiac fiind încă în dezvoltare. În timpul efortului fizic sau în emoții, tahicardia nu este însoțită de hipertensiune datorită elasticității vaselor sanguine și parcursului redus al circulației. [STANCIU, 1974, pag. 397-398].
b. Particularități cognitive (abilități de gândire, ascultare, înțelegere, comunicare)
Gândire. Piaget a denumit stadiu al gândirii al acestei vârste, „preoperator”, adică al gândirii intuitive, înainte de a se forma gândirea logică care organizează, echilibrează și concretizează. Gândirea preșcolarului este „practic-concretă, legată foarte strâns de experiența personală, globală, nediferențiată.” [EPURAN, 1976, pag.58)
În această perioadă, autorul precizează că sistemul nervos se dezvoltă marcant, cel mai mult pe partea calitativă, funcțională. Noi legături interneuronale se formează stabilindu-se scheme reflexe de bază, precum și cele specific individuale. Astfel, se explică dezvoltarea psihică a copilului preșcolar. Printre mijloacele folosite în activitatea cu copilul, jucăria ocupă un loc important, ea fiind necesară pentru a face acțiunile copiilor reale. Toate acestea sunt legate de o particularitate psihologică interesantă: aceea ca trăirile celor antrenați în joc sunt întotdeauna adevărate, sincere.
Comunicare. Copiii trec de la propoziții simple (cuvântul are rol de propoziție) la vorbire complexă, contextuală destul de rapid: 4 ani, apx. 1400 cuvinte – 7 ani, apx. 3200 cuvinte. [STANCIU, 1974]
De aceea, ei vorbesc mult, limbajul având funcție de comunicare și de fixare a experienței cognitive și de organizare a activității. Însă, vorbitul excesiv și întrebările necontenite se datorează și „stării de uimire față de lume” pe care copilul o trăiește. [RAYNER, 2012, pag. 185]
c. Particularități psihologice, sociale și emoționale (abilități de interacționare cu lumea din jur și trăire emoții, sentimente adecvate).
Vârsta preșcolară să împarte în: preșcolară mică (3-4 ani), preșcolară mijlocie (4-5 ani) și preșcolară mare (5 – 6/7 ani). Orientativ, acestea delimitează și „grupele” în care se organizează clasele de copii la grădiniță. Această împărțire aduce cu sine particularități psihice similare ale copiilor din cadrul aceleiași grupe care se pretează necesităților instructiv-educative corespunzătoare lor.
Dintre cele 3 categorii, în această lucrare, ne interesează doar ultimele două.
„Copiii de 4-5 ani au traversat puseul de creștere și au dobândit un echilibru psiho-comportamental mai mare decât cei dinaintea lor. ei sunt vioi și atenți la cele din jur, manifestă o curiozitate crescută, exprimată prin mulțimea întrebărilor pe care le adresează adulților. Participă cu dăruire la jocurile cu subiect, sunt pasionați de povestiri, ei înșiși putând povesti nuanțat. Sunt capabili de activități de autoservire, fiind foarte atașați de persoanele care-i îngrijesc.” [EPURAN, 1976, pag.57] Spre deosebire de cei de dinainte, copiii de 5-6 ani trec printr-un moment de fragilitate fizică și o ușoară inadaptare la situațiile prin care trec. Acest lucru se manifestă prin obrăznicie ori încăpățânare.
Emoții, sentimente. Afectivitatea copilului este agitată insuficient diferențiată, caracterizată de sensibilitate și impulsivitate. Acestea sunt exteriorizate prin reacții vizibile fără posibilitate de inhibare a reacțiilor. Așadar, pe un fond instabil afectic, emotivitatea lui apare care o reacție a neconcordanței dintre ceea ce ar dori să facă și ceea ce poate face sau îi este permis.
Spre sfârșitul perioadei este capabil de stări afective complexe, sentimente social-morale (atașament, simpatie). În jurul vârstei de 6 ani, copilul trece printr-o perioadă de perturbații emoționale pe care adulții ar fi bine să le trateze cu răbdare.
Particularități psihologice. Începând cu vârsta de 3 ani (vârsta preșcolară mică), copilul este deja capabil să interacționeze cu persoane adulte având o comportare complexă.
Interesele lor sunt orientate în special spre joc, spre activități care satisfac nevoile senzori-motrice și intelectuale. Apar trăsăturile temperamentale și de caracter prin convingerile și atitudinile la care este supus în mediile în care se mișcă.
Voința. Provenite din instabilitatea emoțională și ritmul lent de dezvoltare a mișcărilor, actele voluntare prezintă fluctuații și nesincronizări. Impulsivitatea, capriciile, încăpățânarea, negativismul, nehotărârea, lipsa de perseverență, inconstanța motivației sunt educabile. Factorii educaționali ajută copiii să fie capabili de a-și urmări un obiectiv de acțiune, de a se stăpâni pe sine, de a ierarhiza motivele. Comportamentul copiilor este generat, cu precădere, de satisfacerea trebuințelor imediate.
Particularități sociale. Conform lui Rayner deja în jurul vârstei de 3 ani apar primele jocuri în grup, fie într-un cadru organizat de educație (grădiniță), fie sub alte forme. Astfel, copilul începe să manifeste simpatie, empatie, grijă și camaraderie față de alți copii, acest lucru fiind „o manifestare a începutului unei atitudini prietenoase durabile între copiii de aceeași vârstă”. Copiii sunt sensibili față de principiile de justiție și dreptate, jocurile trebuie să fie cinstite, cu reguli respectate de toți. [RAYNER, 2012, pag. 185]
Până la finalul acestei perioade (6-7 ani) psihicul copilului se va dezvolta extrem de mult. Astfel, cresc capacitățile adaptative la mediu și la relațiile cu semenii.
O mică concluzie a lui Erikson (1993) spune că „profesorul trebuie să găsească calea dificilă între a se bucura de ideile vitale și pline de culoare ale elevului și a controla în același timp fantezia sălbatică”, adică a-l disciplina.
1.2.5.2. Particularități anatomo-funcționale ale vârstei școlare 6 – 12 ani
a. Particularități fizice, motorii (abilități de mișcare și coordonare)
Procesul de creștere continuă. Înălțimea coporală în această perioadă trece de la aproximativ 118 cm la 142, cu diferențe în funcție de sex.
Perioada 6-10 ani. Mușchii mici sunt mai slab dezvoltați decât cei mari, acest lucru explică diferența mare între forța și precizia mișcărilor. De aceea, copiii preferă mișcările de forță și amplitudine în detrimentul celor de finețe și precizie, care îi obosesc repede. Deja încep procesele de diferențiere anatomică pe sexe.
Perioada 10-12 ani. Diferențierea pe sexe este mai accentuată. Spre sfârșitul intervalului se încheie osificarea falangelor și a carpienelor. Curburile coloanei vertebrale se definitivează. Componentele osoase ale membrelor cresc în grosime și se consolidează structural. Musculatura își continuă dezvoltarea și ea, în special, prin creșterea volumului muscular; implicit, crește forța. Tipului de respirație se diferențiează în funcție de sex. Capacitatea adaptativă a inimii crește prin dezvoltarea mecanismelor integrative generale. [STANCIU, 1974, pag. 399-400].
b. Particularități cognitive (abilități de gândire, ascultare, înțelegere, comunicare)
Sistemul nervos își accentuează activitatea. Acest lucru se traduce prin creșterea calității coordonării și reglajului funcțional. Astfel, crește promptitudinea și finețea. Din punct de vedere psihologic, se conturează trăsăturile personalității și apar mecanismele autocontrolului și autoeducării.
Gândirea. Procesul de gândire este abstract și foarte critic datorat și noilor cerințe școlare. Memoria este logică (dorință de a reține esențialul) și capacitatea de asimilare crește. Senzorial-perceptiv: cresc capacitățile discriminative vizuale și auditive, dezvoltându-se concomitent și orientarea spațio-temporală. Spiritul de observație are un trend ascendent cu accent pe interese și curiozități. Apare independența gândirii și simțul responsabilității care se asociază cu moralitatea și echitatea.
c. Particularități socio-emoționale (abilități de interacționare cu lumea din jur și trăire emoții, sentimente adecvate).
Emoții, sentimente. Apare atitudinea față de sexul opus. Preadolescentul este tulburat de noua sa stare, dar curios în același timp. Emotivitatea este sincopată trecând de la exteriorizare la închidere în sine.
Social. Preadolescentul manifestă un caracterul instabil al sentimentelor tradus prin conflicte, proteste, abandonări sau retrageri din grup. Totuși, preadolescentul este sensibil la manifestările de afectivitate ale familiei și prietenilor, fiind capabil la rândul său de sacrificii. Apar primele orientări spontane spre activități de interes social. [EPURAN, 1976, pag.68]
Sensibilitățile, aspirațiile și spiritul critic al puberilor sunt „cărămizi” pe care profesorii și instructorii pot „construi”, dar este exclus ca acest lucru să se facă prin brutalitate ori autoritate. Ei încă manifestă o curiozitate față de diversitate, o curiozitate naturală, spontană, care poate fi direcționată astfel încât să fie exploatată optim în folosul copiilor și al integrării lor sociale.
1.2.6. Particularitățile metodice ale schiului de agrement pentru copii cu vârste cuprinse între 5 și 12 ani
Pentru a preda eficient acest sport, instructorii și profesorii trebuie să țină cont de mai mulți factori: mediu, vârsta și nivelul de pregătire al elevilor, echipamentul corespunzător ș.a. Ivănescu M. (2008) stabilește câteva date privitoare la acești factori.
1.2.6.1. Particularitățile elevilor
– nivele de pregătire: începători, inițiați, intermediari, avansați
– elevi bine pregătiți fizic, curajoși, dinamici / slab pregătiți fizic, fricoși, lenți
– dorința de a învăța elemente de siguranță pe orice tip de teren / de a învăța tehnici moderne sau eficiente
1.2.6.2. Particularități ale mediului
Particularitățile mediului sunt:
– schiul alpin este o activitate în aer liber așadar, mediul se caracterizează prin altitudine, frig, mari diferențe de temperatură, schimbări bruște meteorologice, de vizibilitate etc.;
– zăpada poate avea consistențe diferite, implicit, alunecarea impune dificultăți mai mici sau mai mari schiorilor;
– terenul de lucru are grad de înclinație, este o pantă; alunecarea pe pantă scoate în atenție două dintre cele mai importante elemente: viteza și echilibrul din timpul deplasării – ele, fie produc teamă, fie euforie.
1.2.6.3. Particularități ale sportului
Particularitățile sportului sunt:
– mișcările sunt nenaturale și necesită mai multe sezoane de alunecare pe schiuri până la perfecționarea tehnicii
– activitatea schiorului pe pantă este un program memorat
– echipamentul necesită îngrijire specială și are un cost ridicat
1.2.6.4. Particularitățile schiului de agrement
Particularitățile schiului de agrement față de schiul de performanță:
– organizarea instruirii: lecții ocazionale / perioade comasate de instruire de 7-10 zile.
– un număr mare de persoane îl practică, iar cel mai mulți dintre ei nu au aptitudini sau pregătire fizică corespunzătoare
– fiind practicat în perioada vacanțelor/la sfârșit de săptămână, practicarea schiului presupune luarea unor măsuri de siguranță în lucrul cu începătorii
– echipamentul pentru copii trebuie să fie adecvat: schiuri scurte, ușoare și elastice, legături ușor de manevrat, îmbrăcăminte călduroasă, dar ușoară.
[IVĂNESCU, 2008, pag. 38, 40, 44]
1.2.6.5. Particularitățile liniei metodice
Particularitățile liniei metodice în schiul de agrement sunt prezentate în continuare.
Obiectivul principal al lecțiilor de schi, conform autoarei Ivănescu M. (2008), este „însușirea procedeelor care conferă siguranță pe orice teren”.
Linia metodică generală este inspirată din școala austriacă și conține:
– acomodarea cu echipamentul
– variante de mers și întoarceri pe plat
– coborâri directe și opriri pe plat/în contrapantă
– frânări în plug
– ocoliri prin plug și jumătate plug
– coborâri oblice
Linia metodică propusă de mine este inspirată din antrenamentul sportiv și se bazează pe influențele factorilor ce se regăsesc și în antrenamentului sportiv.
Tendințele metodologice actuale se datorează evoluției teoriei și practicii domeniului determinate de avansarea științei, tehnologiilor și tehnicii schiului alpin. Predarea schiului alpin copiilor ar trebui să fie bazată predominant pe metode de tip euristic (în greacă „heurisken” = a afla, a descoperi). Astfel, evităm învățarea „robotică”, stereotipă de către copii a deprinderilor din schiul alpin. Asta înseamnă că, copiii își vor putea folosi deprinderile nou învățate în situații diverse (care sunt numeroase în practicarea acestui sport) și nu doar în cele standard. Situațiile diverse cuprind: – condiții meteorologice dificile: vânt, ceață, ninsoare, frig excesiv
– condiții dificile ale pârtiei: movile, zăpadă nebătătorită, gheață
– condiții de schi: pârtie aglomerată, prezența schiorilor neglijenți pe pârtie
– înclinații mari ale pantei
Autoarea Cătănescu A. (2013) propune profesorilor și antrenorilor de schi ca, la nivelul inițierii, aceștia să insiste pe antrenarea echilibrului care generează controlul și simțul schiurilor și muchiilor, simțul zăpezii și controlul mișcărilor fine. De asemenea, trebuie să se țină cont de factorii perturbatori care pot limita buna desfășurare a procesului instructiv – educativ, cum ar fi: „starea de spirit a fiecărui copil, anxietatea și nervozitatea, incapacitatea de a controla schiul într-un timp scurt, lipsa unui punct de sprijin, teama de accidente, incapacitatea din punct de vedere psihomotric a exersării mecanismelor tehnice, toate însumând o serie de mișcări grosiere și necontrolate, în timpul execuțiilor”. [CĂTĂNESCU, 2013, pag. 4]
Pe lângă factori perturbatori, autoarea menționată anterior consideră că, începătorii sunt supuși și unor factori inhibitori, de exemplu: imposibilitatea păstrării echilibrului în plan antero-posterior și lateral în timpul alunecării (incapacitatea de a folosi forța gravitațională în favoarea execuțiilor), coordonare generală și segmentară precară, ritm de execuție scăzut etc. [CĂTĂNESCU, 2013, pag. 4]
În metodica propusă de programa școlară nu apare la începutul primei lecții de schi, mersul în clăpari în zăpadă printre jaloane sau într-un traseu aplicativ. Pentru copiii foarte mici (de 5 ani, spre exemplu), dar nu numai, este foarte dificilă adaptarea la atâtea elemente noi: clăparii și schiurile – prelungiri ale picioarelor, senzația de alunecare și pierdere a controlului/echilibrului corpului, poziția pe schiuri este greoaie etc. Așadar, consider că mersul în clăpari, prin zăpadă, înainte de luarea schiurilor este foarte importantă pentru influențarea în sens pozitiv a noului schior: să-și dorească să schieze și a doua oară, să se simtă confortabil în postura de schior reușind să-și mențină echilibrul pe schiuri, să efectueze mers, alunecări, frânări și ocoliri controlate, să-și dezvolte rezistența la efortul specific.
II. conținutul și Organizarea cercetării
2.1. Data, locul și subiecții cercetării
Data experimentului/taberei: 9-21 februarie 2015.
Datele testărilor: – testare inițială: luni, 9 februarie
– testare intermediară: sâmbătă, 14 februarie
– testare finală: sâmbătă 21 februarie.
Locul: Poiana Brașov
Pârtii (locații):
– teren plat: baza pârtiei Bradul, pârtie lângă telegondolă, ieșirea de pe Drumul Albastru;
– pantă ușor înclinată: Stadion, Bradul;
– pantă de dificultate medie: Drumul Roșu, Sulinar.
Subiecții: copii cu vârste cuprinse între 5 și 12 ani; nivel: începători 1 și 2, avansați 1.
Nivel începători 1 reprezintă copiii care nu au mai schiat niciodată. Începători 2 sunt cei care au mai pus schiurile în picioare, dar încă nu stăpânesc elementele de bază (opriri, ocoliri, întoarceri). Avansați 1 sunt acei copii care au mai multe sezoane în care au schiat și care sunt în faza de consolidare.
Numărul total de subiecți: 14 copii cu vârste cuprinse între 5 și 12 ani.
– Începători 1: 4 copii cu vârste cuprinse între 4 și 6 ani.
– Începători 2: 5 copii cu vârste cuprinse între 7 și 10 ani.
– Avansați 1: 5 copii cu vârste cuprinse între 8 și 12 ani.
Caracteristicile generale ale copiilor încadrați în grupa de vârstă 5-12 ani sunt prezentate în subcapitolul 1.2.6 (Cunoașterea subiecților).
Img. 2.1. Poze cu subiecții împărțiți pe grupe valorice
2.2. instalații și materiale
Instalații utilizate: baby carpet (bandă pentru copii), teleschi, telescaun, telegondolă, telecabină;
Materiale: prindere vârf schi – wedgease (denumit pentru copii „rățușcă”), bețe de schi, jaloane, stegulețe, măturici, tuneluri de spumă, cronometre, stații de comunicare, aparate de fotografiat și filmat.
2.3. Planul cercetării
Pe parcursul celor două săptămâni, cercetarea am efectuat-o pe același grup de subiecți.
Numărul total de subiecți: 14 de copii cu vârste cuprinse între 5 și 12 ani.
Prin studierea materialului bibliografic am cules date necesare fundamentării teoretice a lucrării și date ajutătoare pentru studiul experimental. Astfel, am parcurs următoarele etape:
– Decembrie 2014 – Februarie 2015: culegerea de date și reținerea datelor necesare alcătuirii studiului experimental și fundamentării teoretice a lucrării;
– 9 – 22 februarie 2015: desfășurarea studiului experimental;
– Martie 2015: centralizarea datelor obținute în urma studiului experimental;
– Aprilie 2015 – Iunie 2006: redactarea lucrării;
Materialul informațional a fost prelucrat, analizat și interpretat în scopul desprinderii concluziilor și pentru infirmarea sau confirmarea ipotezei.
2.4. Metode folosite în cercetare
2.4.1. Metoda documentării
În legatură cu tema am studiat o serie de materiale care pot fi sistematizate astfel:
– Materiale cu caracter general din domeniul educației fizice și sportului:
Mitra, Gh., Mogoș, A., Metodica predării educației fizice, Editura Stadion, București, 1972
Balint, L., Metodica educației fizice și sportului – curs pentru Învățământ cu Frecvență Redusă, Reprografia Universității „Transilvania”, Brașov, 2008-2009.
Cârstea, Gh., Educație fizică – fundamente teoretice și metodice, Casa de Editură Petru Maior, București, 1999,
Epuran, M., Psihologia educației fizice, Editura Sport-Turism, București, 1976;
Turcu, I., Metodologia cercetării în educație fizică și sport, Editura Universității Transilvania, Brașov, 2007.
– Materiale cu specific din schiul alpin:
Balint, Gh., Bazele teoretice și metodice ale predării schiului, Editura Tehnopress, Iași, 2005.
Cătănescu, A., Schi alpin. Tehnică și metodică, Editura Universitaria, Craiova, 2013;
Ivănescu,M., Ivănescu, P., Metodica disciplinelor sportive montane – schi alpin, Curs IFR, Editura Universității Transilvania, Brașov, 2008,
Matei, I., Schi alpin modern, Editura Sport-Turism, București, 1988;
– Materiale din domeniile complementare:
Popescu Neveanu, P., Tratat de psihologie generală, Editura Trei, București, 2013.
Rayner, E., Joyce, A., Rose, J., Psihodinamica dezvoltării umane. Creștere, maturitate, senectute, Editura Trei, București, 2012.
Stanciu, C., Anatomia funcțională, Editura Stadion, București, 1974.
– Materiale cu specific de management și înființări societăți comerciale:
http://www.capital.ro/ce-inseamna-srl-d-167888.html
http://www.infiintarifirmenoi.ro
http://www.infiintarifirmenoi.ro/formajuridica.html
http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_39469/Contributii-sociale-2015-Cat-platim- la-stat-in-acest-an-pentru-CAS-CASS-si-somaj.html
http://www.adivisa.com/programul-srl-d-2015-aproape-de-lansare
http://www.coltuc.ro/blog/infiintare-srl-d-acte-si-documente-pasi-costuri
2.4.2. Metoda experimentală
Conform definiției date de Turcu I. (2007) în „Metodologia cercetării în educație fizică și sport”, experimentală presupune „o stare activă a subiectului unei cercetări implicând o activitate metodică și orientată spre scopul precis de verificare a unei ipoteze”. Astfel, metoda experimentală implică o desfășurare logică a unor acțiuni care urmăresc „producerea unui fenomen în condițiile dorite de cercetător”. [TURCU, 2008, pag. 112-113]
Scopul acestui experiment a fost acela de a investiga progresul/performanțele (ameliorarea comportamentului motric) pe care copiii le-au realizat pe parcursul celor două săptămâni în urma desfășurării procesului de predare-învățare.
Studiul experimental pe care l-am efectuat a fost unul de tip pedagogic care are a avut ca obiect de studiu un grup de 14 de copii împărțiți în trei subgrupuri pe nivele de pregătire: începători 1, începători 2 și avansați 1.
Img.2.2. Grupa Începători 2 împreună cu mine la începutul traseului din Postăvaru (Lecția 10).
2.4.3. Metoda testelor
Metoda testelor este conform lui Neveanu P.P., citat de Turcu I (2007), „o probă standardizată în ceea ce privește adminstrarea, interpretarea și cotarea ei și care furnizează date asupra anumitor caracteristici psihofiziologice sau psihice ale anumitor sarcini.” [Turcu, 2007, pag. 136]. Completând definiția anterioară putem spune că, în cazul testelor aplicate în cadrul cercetării, acestea se referă și la caracteristicile fizice și tehnice specifice schiului alpin.
Copiii au participat la lecții de schi pe parcursul celor două săptămâni, în fiecare zi câte două ore, iar testările s-au făcut astfel:
– testare inițială (exceptând Începători 1): luni, 9 februarie
– testare intermediară: sâmbătă, 14 februarie
– testare finală: sâmbătă 21 februarie.
Testele aplicate au urmărit gradul de execuție corectă a tehnicii schiului alpin în condiții standard (trasee care implică șerpuiri printre stegulețe sau jaloane) și în condiții de teren variat (movile, taluzuri etc.).
2.4.4. Metoda chestionarului
Chestionarul face parte din metodele anchetei care urmăresc „studiul opiniilor, motivelor, atitudinilor și obiceiurilor de a lua decizii și de a se comporta a indivizilor sau a grupurilor specifice”. [Epuran citat de TURCU, 2007, pag. 88]
Am folosit această metodă pentru a confirma satisfacerea așteptărilor familiilor copiilor participanți în tabăra de schi de 14 zile.
Am conceput două chestionare pe care le-am înmânat copiilor participanți la tabără și părinților acestora. Ele au fost completate la finele perioadei de 2 săptămâni, sâmbătă, 21 februarie 2015. În continuare, voi prezenta formatul exact al chestionarelor.
CHESTIONAR PENTRU PĂRINȚI
Vă mulțumim că ați ales taberele organizate de Școala de Schi Snowvirus! Vă rugăm să completați acest chestionar apreciind gradul dvs. de satisfacție referitor la serviciile oferite de noi. Completarea chestionarului durează aproximativ 5 minute și, astfel, ne ajutați să îmbunătățim calitatea serviciilor noastre. Răspunsurile dvs. vor rămâne anonime și vor fi utilizate doar în scop statistic.
Pe o scară de la 1 la 5, notați gradul dvs. de satisfacție în legătură cu progresul realizat de copilul dvs. în cele 14 zile petrecute în tabăra de schi. 1 – total nesatisfăcut, 2 – nesatisfăcut, 3 – nici nesatisfăcut, nici satisfăcut, 4 – satisfăcut, 5 – total satisfăcut.
_______
Veți mai apela la serviciile școlii noastre de schi? Alegeți un singur răspuns.
a. Da b. Probabil c. Nu.
Cum apreciați părerea copilului dvs. în legătură cu tabăra de schi pe parcursul celor 14 zile? Puteți alege una sau mai multe variante de răspuns.
a. I-a plăcut întreaga experiență b. S-a distrat c. A învățat să schieze bine
d. Socializarea, și-a făcut noi prieteni
4. Care din următoarele elemente i-au plăcut cel mai mult?
a. atmosfera și programul taberei b. faptul că a învățat să schieze
c. jocurile d. colegii e. profesoara de schi
5. Care din următoarele elemente i s-au părut prea dificile?
a. alunecarea spre vale, înclinația pantei b. învățarea opririlor
c. învățarea ocolirilor d. urcarea cu teleschiul
6. Care din următoarele elemente i s-au părut plictisitoare?
a. exercițiile de încălzire b. exercițiile de mobilitate
c. exercițiile cu viteză redusă d. prea multe exerciții
7. Pe o scară de la 1 la 5, apreciați capacitatea de lucru cu copii a profesorului. 1 – capacitate redusă de lucru cu copiii, 5 – foarte bune capacități de lucru cu copiii.
_______
8. Cum credeți că am putea îmbunătăți serviciile școlii noastre de schi?
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
9. Cum vi se par costurile unei tabere de schi de 14 zile în cadrul firmei noastre?
a. Mici b. Medii c. Mari
10. Veți recomanda serviciile școlii noastre unei persoane cunoscute?
a. Da b. Nu știu c. Nu
11. Ce credeți că au alte școli de schi în plus față de școala noastră?
a. profesori mai bine pregătiți b. metode de predare mai eficiente
c. prețuri mai accesibile d. echipament sportiv mai bun
e. servicii complementare
12. Cu ce credeți că se diferențiază școala noastră față de alte școli din stațiune?
a. profesori mai bine pregătiți b. metode de predare mai eficiente
c. prețuri mai accesibile d. echipament sportiv mai bun
e. servicii complementare
13. Pe ce criteriu ați ales taberele noastre pentru copilul dvs.?
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
14. Genul dvs este: a. F b. M
15. Data de astăzi: ____________.
CHESTIONAR PENTRU COPII
Îți mulțumim că ai schiat și te-ai distrat împreună cu noi. Sperăm că ți-a plăcut în tabăra Snowvirus. Te rugăm să completezi acest chestionar singur sau împreună cu părinții tăi pentru a ne spune ce ți-a plăcut sau ce activități nu te-au atras în tabăra de schi.
1. Cât de mulțumit ești de progresul pe care l-ai făcut în aceste 2 săptămâni în tabără?
a. Foarte mulțumit b. Puteam să progresez mai mult c. Sunt dezamăgit de progresul meu
2. Ți-ar plăcea să mergi și altădată într-o tabără de schi?
a. Da b. Nu
3. Care din următoarele ți-au plăcut cel mai mult?
a. toată tabăra b. că am învățat să schiez c. jocurile
4. Ce ți s-a părut cel mai dificil?
a. alunecarea spre vale, înclinația pantei b. învățarea opririlor
c. învățarea ocolirilor d. urcarea cu telechiul
e. schiul pe distanțe lungi f. traseul evaluării finale
5. Ce anume ți s-a părut plictisitor?
a. nu a fost ceva anume care să mă plictisească b. exercițiile de încălzire
c. exercițiile de mobilitate d. exercițiile cu viteză redusă
e. prea multe exerciții
6. Cum ți s-a părut profesorul de schi?
a. hazliu b. sever c. jucăuș d. nu știu
7. Genul tău este: a. F b. M
8. Data de astăzi: ____________.
2.4.5. Metoda măsurării
Pentru obiectivizarea fenomenelor am folosit în cercetare, metoda măsurării în puncte/note. Notele au fost utilizate pentru:
– prelucrarea datelor cercetării prin metode statistico- matematice ;
– analiza datelor efectuată pe bază de corelații;
– interpretarea datelor: tabele, reprezentații grafice și interpretări scrise.
2.4.6. Metoda statistico-matematică
Această metodă este una dintre cele mai importante metode deoarece servește la prelucrarea și sintetizarea datelor recoltate. Operații utilizate: media aritmetică (media notelor obținute de o anumită grupă de copii de același nivel valoric), modulul, coeficientul de progresie,amplitudinea și semnificația statistică (Testul T).
2.4.7. Metoda grafică
Reprezentarea grafică ajută cercetătorul să înțeleagă relațiile dintre date sau serii de date. Din aceste reprezentări se pot face analize și se pot trage concluzii cu privire la datele recoltate și fenomenele studiate în cercetare.
2.4.8. METODA TABELARĂ
metoda tabelară se utilizează pentru centralizarea, prelucrarea ori analizarea datelor. Tabelele oferă o imagine eficientă și clară a informațiilor datorită aranjării datelor pe linii și coloane. În Capitolul al III-lea voi utiliza tabelele pentru a lucra asupra rezultatelor cercetării.
2.5. modul de organizare și desfășurare a cercetării
Principalele etape ale cercetării au fost:
– Testarea inițială în prima zi, grupelor de Începători 2 și Avansați (luni, 09.02.2015);
– Desfășurarea lecțiilor (marți până vineri, 10-13.02.2015);
– Testarea intermediară (sâmbătă, 14.02.2015);
– Desfășurarea lecțiilor (duminică până vineri, 15-20.02.2015);
– Testarea finală (sâmbătă, 21.02.2015);
– Aplicarea chestionarelor copiilor participanți la tabără și părinților (sâmbătă, 21.02.2015).
2.5.1. Aplicarea diferențiată a procesului de predare-învățare
Aplicarea diferențiată a procesului de predare-învățare reprezintă lucrul pe grupe restrânse de copii cu același nivel de deprinderi. Tratarea diferențiată strâns legată de principiul accesibilității, dar și cel al participării active și conștiente. Pentru că, un lucru, o dată devenit accesibil, devine interesant și motivează elevii spre a-l practica și îndrăgi.
[CÂRSTEA, 1999, pag.158-159]
Tratarea diferențiată s-a făcut pe următoarele grupe:
– Începători 1: 4 copii cu vârste cuprinse între 4 și 6 ani.
– Începători 2: 5 copii cu vârste cuprinse între 7 și 10 ani.
– Avansați 1: 5 copii cu vârste cuprinse între 8 și 12 ani.
Tabelul următor cuprinde repartizarea lecțiilor de schi în activitatea desfășurată pe parcurul cercetării.
Tabel 2.1. Repartizarea lecțiilor de schi în activitatea desfășurată pe parcurul cercetării
Legendă: Î1 = Începători 1; Î2 = Începători 2; A1 = Avansați 1;
Ti = Testare inițială; Tint = Testare intermediară; Tf = Testare finală.
L = Lecția
2.5.1.1. Proiectele didactice
Acest subcapitol prezintă toate proiectele didactice utilizate pe parcursul celor 14 zile din cadrul experimentului pedagogic.
Planurile lecțiilor
Profesor: Stan Teodora Cristina
* Pentru grupa Începători 1 – toate lecțiile sunt, mai mult sau mai puțin sub formă de joc.
Lecția 1
Grupa: Începători 1
Locația: baza pârtiei Bradul (teren plat)
Obiective: 1. Acomodarea cu echipamentul specific schiului alpin
2. Acomodarea cu alunecarea pe zăpadă
Partea introductivă – 10 min.
Exerciții în clăpari
Tipuri de mers: mers liber, mers șerpuit printre jaloane, mers cu spatele pe distanțe scurte (echilibru și orientare în spațiu), mers cu ridicarea alternativă a picioarelor (obișnuirea cu greutatea clăparului), mers cu pas încrucișat, mers cu balansarea unui picior antero-posterior.
Partea fundamentală – 40 min.
Tipuri de alergări și sărituri: alergare șerpuită printre jaloane, sărituri pe loc, cu impulsie verticală, sărituri cu desprindere pe verticală și amortizare la aterizare, sărituri pe ambele picioare cu deplasare în linie dreaptă, apoi prin șerpuire printre jaloane, sărituri laterale pe loc și cu deplasare înainte.
Exerciții pe un schi
Alunecare pe un schi („trotineta”) în linie dreaptă, apoi șerpuit printre jaloane.
Exerciții cu ambele schiuri
Tipuri de mers: mers cu alunecare alternativă, mers „în trepte”, mers cu trecere pe sub tunel format din bețe, mers cu efectuarea câtorva sărituri cu desprindere simultană.
Întoarceri: întoarceri prin pași succesivi.
Partea de încheiere – 40 min.
Construirea unui om de zăpadă. Img.2.3. Construirea omului de zăpadă în încheierea primei lecții cu începătorii 1.
Lecția 2 (L2)
Grupa: Începători 1
Locația: baza pârtiei Bradul (teren plat)
Obiectiv: 1. Acomodarea cu echipamentul specific schiului alpin;
2. Acomodarea cu alunecarea pe zăpadă;
3. Învățarea mersurilor.
Partea introductivă – 15 min.
Exerciții în clăpari
Tipuri de mers: mers liber, mers șerpuit printre jaloane.
Exerciții de mobilitate articulară.
Partea fundamentală – 40 min.
Exerciții pe un schi: trotineta.
Exerciții cu ambele schiuri: mers cu alunecare alternativă, mers „în trepte”, mers cu trecere pe sub tunel format din bețe
Traseu aplicativ: mers șerpuit printre jaloane, mers pe sub tunel de bețe, sărituri pe ambele schiuri.
Partea de încheiere – 40 min.
Construirea unei cetăți din zăpadă.
Img.2.4. Construirea cetății de zăpadă în încheierea celei de-a doua lecții cu începătorii 1.
Lecția 3 (L3)
Grupa: Începători 1
Locația: baza pârtiei Bradul (teren plat, teren ușor înclinat și contrapantă)
Obiective: 1. Învățarea coborârii directe;
2. Învățarea căderilor și ridicărilor.
3. Învățarea plugului alunecat.
Partea introductivă – 10 min.
Exerciții pe un schi: trotineta.
Exerciții cu ambele schiuri: mers cu alunecare alternativă, mers „în trepte”, mers cu trecere pe sub tunel format din bețe
Învățarea căderilor și ridicărilor.
Partea fundamentală – 45 min.
Oprire în contrapantă: coborâre directă, cu ridicarea câte unui schi de pe zăpadă, coborâre directă cu ușoare sărituri pe ambele schiuri, plug alunecat, coborâre directă urmată de plug alunecat, coborâre directă cu trecere pe sub tunel de bețe.
Partea de încheiere – 20 min.
Traseu aplicativ în clăpari: mers printre jaloane, trecere pe sub tunel, sărituri pe ambele picioare.
Lecția 4 (L4)
Grupa: Începători 1
Locația: baza pârtiei Bradul (teren plat și teren ușor înclinat)
Obiective: 1. Consolidarea coborârii directe;
2. Învățarea opririi în plug.
Partea introductivă – 15 min.
Exerciții pe un schi: trotineta.
Exerciții de mobilitate articulară.
Consolidarea căderilor și ridicărilor.
Partea fundamentală – 45 min.
Oprire în plug pe teren plat sau ușor înclinat: coborâre directă, coborâre directă cu ridicarea câte unui schi de pe zăpadă, coborâre directă cu ușoare sărituri pe ambele schiuri, plug alunecat, coborâre directă urmată de plug alunecat, coborâre directă cu trecere pe sub tunel de bețe.
Partea de încheiere – 30 min.
Îngerași în zăpadă, bătaie cu bulgări.
Lecția 5 (L5)
Grupa: Începători 1
Locația: baza pârtiei Bradul (teren ușor înclinat)
Obiective: 1. Consolidarea opririi în plug;
2. Învățarea ocolirilor prin plug.
Partea introductivă – 10 min.
Exerciții pe un schi: trotineta sub formă de întrecere.
Partea fundamentală – 50 min.
Oprire în plug: coborâre directă, coborâre directă cu ușoare sărituri pe ambele schiuri, plug alunecat, coborâre directă cu trecere pe sub tunel de bețe.
Ocoliri prin plug și oprire în plug: o ocolire spre stânga, apoi una spre dreapta, două ocoliri sucesive (st, dr), patru ocoliri succesive printre măturici.
Partea de încheiere – 30 min.
Joc pe teren plat, în clăpari: aruncare la țintă cu mingi de spumă sub formă de concurs.
Lecția 6 (L6)
Grupa: Începători 1; Locația: Pârtia Stadion
Grupa: Începători 2; Locația: Pârtia Bradul
Obiective: 1. Învățarea coborârii oblice
2. Consolidarea ocolirilor prin plug.
Partea introductivă – 20 min.
Exerciții de mobilitate articulară
Urcarea cu teleschiul
Partea fundamentală – 45 min
Oprire în plug: coborâre directă, plug alunecat.
Coborâre oblică, coborâre oblică cu trecere pe sub tunel de bețe.
Ocoliri prin plug: ocoliri sucesive printre măturici, patru ocoliri succesive printre măturici, 8 ocoliri succesive printre măturici
Partea de încheiere – 20 min.
Traseu aplicativ: o combinație dintre exercițiile anterioare – trecere pe sub tunel din bețe, ocoliri printre măturici/jaloane, sărituri peste benzile colorate întinse pe zăpadă.
Lecția 7 (L7)
Grupa: Începători 1; Locația: Pârtia Stadion;
Grupa: Începători 2, Avansați 1; Locația: Pârtia Bradul;
Obiective Începători 1 și 2: 1. Consolidarea coborârii oblice
2. Consolidarea ocolirilor prin plug
Obiective Începători 2: 3. Învățarea ocolirilor prin jumătate plug
Partea introductivă – 15 min.
Exerciții de mobilitate articulară
Partea fundamentală – 45 min.
Din coborâre oblică: ridicarea câte unui schi de pe zăpadă, ușoare sărituri pe ambele schiuri, trecere pe sub tunelul din bețe.
Ocoliri prin plug: ocoliri sucesive printre măturici, patru ocoliri succesive printre măturici, 8 ocoliri succesive printre măturici.
Între ocolirile prin plug, schiurile se pun paralele (coborâre oblică).
Începători 2, Avansați 1: învățarea ocolirilor prin jumătate plug.
Partea de încheiere – 30 min.
Începători 1: Jocuri libere în zăpadă,
Începători 2, Avansați 1: Concurs cu cronometrarea timpului parcurgerii unui traseu cu 10 măturici, ocoliri prin plug sau jumătate plug.
Img.2.5. Grupa Începători 2 pe Pârtia Bradul
Lecția 8 (L8)
Grupa: Începători 1; Locația: Pârtia Stadion;
Grupa: Începători 2, Avansați 1; Locația: Pârtia Bradul;
Obiective: 1. Consolidarea coborârii oblice
2. Consolidarea ocolirilor prin jumătate plug
Partea introductivă – 15 min.
Exerciții de mobilitate articulară, „trotineta” (alunecare pe un schi).
Urcări în trepte și în foarfecă
Partea fundamentală – 45 min.
Ocoliri prin jumătate plug: Între ocolirile prin plug, schiurile se pun paralele (coborâre oblică), ocoliri sucesive printre măturici, patru ocoliri succesive printre măturici, 8 ocoliri succesive printre măturici.
Partea de încheiere – 20 min.
Concurs: parcurgerea paralelă, simultană a doi copii, a unui traseu cu 8 măturici (Începători 1), 10 măturici (Începători 2, Avansați 1).
Lecția 9 (L9)
Grupa: Începători 1; Locația: Pârtia Stadion;
Grupa: Începători 2, Avansați1; Locația: Pârtia Bradul;
Obiective: 1. Consolidarea urcărilor în trepte și în foarfecă
2. Consolidarea întoarcerilor prin pași succesivi
3. Învățarea derapajului lateral
Partea introductivă – 20 min.
Prinselea pe un schi – „trotineta”
Urcări în trepte și în foarfecă, întoarceri prin pași succesivi.
Partea fundamentală – 40 min.
Derapajul lateral.
Coborârea oblică.
Partea de încheiere – 20 min.
Întreceri sau parcursuri aplicative la alegerea copiilor.
Lecția 10 (L10)
Grupa: Începători 1; Locația: jumătatea inferioară a pârtiei Bradul;
Grupa: Începători 2, Avansați1; Locația: Drumul Roșu.
Obiective: 1. Consolidarea virajelor prin jumătate plug
2. Consolidarea derapajului lateral
3. Consolidarea coborârii oblice
Partea introductivă – 20 min.
Urcare cu telechiul pe pârtia Bradul (Începători 1), urcare cu telegondola (Începători 2, Avansați 1).
Mobilitate articulară.
Partea fundamentală (Începători 1 – 45 min; Începători 2, Avansați 1 – 60 min)
Partea de încheiere – 20 min.
Jocuri în zăpadă.
Lecția 11 (L11)
Grupa: Începători 2, Avansați 1; Locația: Pârtia Bradul;
Obiective: 1. Învățarea punctării
2. Învățarea balansului vertical
3. Consolidarea virajelor prin jumătate plug
Partea introductivă – 20 min.
Mobilitate articulară.
Partea fundamentală (Începători 2 – 60 min., Avansați 1 – 80 min.).
Învățarea balansului vertical și a punctării: exersarea balansului vertical și a punctării pe loc, executarea balansului vertical și a punctării de mai multe ori succesiv pe o coborâre oblică, coborâre oblică și o ocolire prin jumătate plug, coborâre oblică și două ocoliri legate executate prin jumătate plug, mai multe ocoliri legate executate prin jumătate plug cu punctare.
Partea de încheiere – 20 min.
Jocuri în zăpadă.
Lecția 12 (L12)
Grupa: Avansați 1; Locația: Pârtia Drumul Roșu
Obiective: 1. Consolidarea punctării
2. Consolidarea ocolirilor prin cristianie cu rotație
3. Învățarea aplicării procedeelor învățate în condiții variate (denivelări, gheață, ceață, ninsoare); amortizarea.
Partea introductivă – 20 min.
Urcare cu urcare cu telegondola.
Mobilitate articulară.
Partea fundamentală – 80 min.
Exersarea balansului vertical și a punctării pe loc, mai multe ocoliri legate executate prin jumătate plug cu punctare. Învățarea amortizării – treceri peste denivelări. Schi pe denivelări și gheață.
Exersarea punctării, a balansului vertical și a cristianiei cu rotație pe distanțe lungi: 500m. Pauză 3 min. între ele.
Partea de încheiere – 10 min.
Coborâre la liber ultimele 10 min. din lecție.
Lecția 13 (L13)
Grupa: Avansați 1; Locația: Pârtia Sulinar
Obiective: 1. Consolidarea ocolirilor prin cristianie cu rotație
2. Consolidarea aplicării procedeelor învățate în condiții variate
3. Dezvoltarea rezistenței specifice
Partea introductivă – 20 min.
Urcare cu urcare cu telegondola.
Mobilitate articulară.
Partea fundamentală – 80 min.
Exersarea punctării, a balansului vertical și a cristianiei cu rotație pe distanțe lungi: 800m. Pauză 3 min. între ele. Schi pe denivelări și gheață. Consolidarea amortizării.
Partea de încheiere – 15 min.
Coborâre la liber ultimele 15 min. din lecție.
2.5.1.2. Testările și baremele
Testele aplicate în cadrul cerccetării (inițială, intermediară, finală) au fost concepute în acord cu nivelul de deprinderi al copiilor pe care l-au avut inițial (testare inițială) sau pe care l-au dobândit după lecțiile de schi (testări intermediare și finale). Testările au servit pentru culegerea de date relevante pentru cercetarea de față și au fost probe standard: un traseu cu stegulețe sau măturici. Subiecții grupei Începători 1 nu aveau deprinderi din schiul alpin, astfel că au participat doar la testările intermediară și finală. În cadrul testării inițială, elementul fizic era greu de apreciat într-un traseu standard, iar cel tactic, de asemenea, am considerat că nu era relevant. Așadar testarea inițială a cuprins doar elemente tehnice și psihice pe care le-am notat în Fișa de Evaluare (vezi subcapitolul 2.5.1.3.).
În continuare voi descrie probele tehnice pe grupe valorice la care au participat subiecții.
a. Testarea inițială
Începători 2: Efectuarea unui traseu montat pe pârtia Stadion (dificultate mică) format din 6 stegulețe. Procedeul folosit este ocolirea prin plug. Se notează cea mai bună coborâre din punct de vedere tehnic din 3 încercări. Cei care nu pot executa ocoliri: se va nota calitatea opririlor în plug la punct fix, din 3 încercări.
Avansați 1: Efectuarea unui traseu montat pe pârtia Bradul (dificultate medie) format din 8 stegulețe. Procedeul folosit este ocolirea prin plug sau jumătate plug. Se notează cea mai bună coborâre din punct de vedere tehnic din 3 încercări.
b. Testarea intermediară
Începători 1: Efectuarea unui traseu montat pe pârtia Stadion (dificultate mică) format din 4 stegulețe. Procedeul tehnic folosit este ocolirea prin plug. Se notează cea mai bună coborâre din punct de vedere tehnic din 3 încercări. Cei care nu pot executa ocoliri: se va nota calitatea opririlor în plug la punct fix, din 3 încercări.
Începători 2: Efectuarea traseului din Baby Park de pe Pârtia Bradul (6 stegulețe). Procedeul tehnic folosit este ocolirea prin plug. Se notează cea mai bună coborâre din punct de vedere tehnic din 3 încercări.
Avansați 1: Efectuarea unui traseu montat pe pârtia Lupului (dificultate medie) format din 10 stegulețe. Procedeul tehnic folosit este ocolirea prin jumătate plug sau cristiania cu rotație. Se notează cea mai bună coborâre din punct de vedere tehnic din 3 încercări.
c. Testare finală
Începători 1: Efectuarea traseului din Baby Park de pe Pârtia Bradul (6 stegulețe). Procedeul tehnic folosit este ocolirea prin plug. Se notează cea mai bună coborâre din punct de vedere tehnic din 3 încercări.
Începători 2: Efectuarea unui traseu montat pe pârtia Bradul (dificultate medie) format din 8 stegulețe. Procedeul tehnic folosit este ocolirea prin jumătate plug. Se notează cea mai bună coborâre din punct de vedere tehnic din 3 încercări.
Avansați 1: Efectuarea unui traseu montat pe pârtia Lupului (dificultate medie) format din 16 stegulețe. Procedeul tehnic folosit este cristiania cu rotație. Se notează cea mai bună coborâre din punct de vedere tehnic din 2 încercări.
Baremele pentru acordarea notelor sunt prezentate în tabelele de mai jos. Ele conțin elementele cheie urmărite sau greșelile pentru care au fost depunctați subiecții în cadrul testărilor.
A. Factorul fizic (rezistență specifică)
Am ales rezistența specifică în schi fiind cea mai relevantă și ușor de măsurat calitate motrică dintre toate. Nota pentru rezistență am acordat-o evaluând prestațiile copiilor din ultimele lecții înainte de testări. Această notă a fost acordată prin apreciere.
Tab.2.1. Baremul de acordare a notei pentru rezistența deplasării pe schiuri
B. Factorul tehnic (elemente și procedee tehnice specifice)
Notarea fiecărui copil a început din nota 10 și am scăzut câte un punct pentru fiecare greșeală. Notele pentru tehnică le-am acordat la finalul execuției fiecărei traseu. Copiii au avut trei încercări. Nota finală a constat în execuția cea mai bună din cele trei încercări.
Tab. 2.2. Baremul cu penalizări acordate pentru greșelile tehnice
C. Factorul „tactic” (adaptare la condițiile traseului)
În timpul efectuării traseului cu stegulețe sau măturici, am notat și adaptarea la condițiile traseului, per general în timpul celor trei încercări. Am acordat o singură notă care a reflectat abordarea traseului și comportamentul adaptativ la condițiile acestuia pe parcursul celor trei încercări.
Tab. 2.3. Baremul cu penalizări acordate pentru neadaptare la condițiile traseului
D. Factorul psihic
În timpul efectuării traseului cu stegulețe sau măturici, am notat și influența psihică asupra execuției tehnice, per general în timpul celor trei încercări. Am acordat o singură notă care a reflectat starea psiho-emoțională a subiecților pe parcursul celor trei încercări.
Tab. 2.4. Baremul cu penalizări acordate pentru neadaptare la condițiile traseului
2.5.1.3. Fișa de evaluare
Aceasta este fișa pe care am utilizat-o pentru a nota rezultatele concrete ale subiecților pe parcursul cercetării.
Tab. 2.5. Tabel centralizator al notelor obținute de subiecți pe parcursul celor trei testări.
Tab. 2.6. Baremele cu penalizările subiecților în urma efectuării traseelor de testare.
III. Prezentarea, prelucrarea și interpretarea statistică a rezultatelor cercetării
Ipoteza cercetării: Aplicarea diferențiată a actului de predare-învățare în schiul alpin de agrement determină ameliorarea comportamentului motric (testare prin experiment pedagogic) al copiilor și satisfacerea așteptărilor familiilor (testare prin metoda chestionarului).
3.1. Experimentul pedagogic
3.1.1. Prezentarea, prelucrarea și interpretarea rezultatelor
Pentru lucrul cu rezultatele cercetării am atașat pe pagina următoare un tabel care centralizează toate datele obținute în cadrul experimentului pedagogic – testările inițiale, intermediare și finale – pe grupe valorice și separat pentru fiecare element (fizic, tehnic, „tactic”, psihic).
De asemenea, pentru interpretarea rezultatelor voi folosi următoarele operații statistico-matematice: media aritmetică, modulul, coeficientul de progresie, corelația statistică, amplitudinea și testul t.
Media aritmetică este un indice de grupare a datelor având semnificația de centralitate pentru un anumit șir, în cazul nostru, șirul notelor obținute de subiecți la testări. Eu am calculat-o în Excel cu ajutorul funcției Average( ).
Modulul, la fel ca și media artimetică, este un indice de grupare a datelor și reprezintă „valoarea măsurată sau observată care apare cu frecvența cea mai mare în cadrul unui șir de date”. [TURCU, 2007, pag. 143] În cazul acestei cercetări, modulul reprezintă nota care au primit-o cei mai mulți subiecți din aceeași grupă valorică la una din testări, pe un anumit factor. Am calculat modulul în Excel cu ajutorul funcției Mode( ).
Amplitudinea reprezintă „diferența dintre valoarea maximă și valoarea minimă a unui șir de date obținute de un eșantion de subiecți”. [TURCU, 2007, pag. 155] Am calculat amplitudinea în cadrul aceleiași grupe valorice calculând intervalul dintre cea mai mică și cea mai mare notă din toate testările efectuate. Formula amplitudinii: Amplitudinea = Xmax – Xmin.
Coeficientul de progresie arată în ce proporție s-au modificat valorile unor șiruri de date. În cercetarea de față, coeficientul de progresie este foarte util arătând cu cât % au progresat subiecții în urma procesului de predare-învățare pe parcursul celor două săptămâni. Astfel, acest coeficient poate confirma sau infirma ipoteza conform căreia subiecții și-au îmbunătățit comportamentul motric. Acest coeficient se măsoară în procente și se calculează după următoarea formulă: Formula 3.1. Coeficientul de progresie
Testul T l-am utilizat pentru a evidenția semnificația dintre medii de la testările inițiale și finale în cadrul aceleiași grupe valorice (variabile corelate) și între grupele valorice (variabile necorelate). Pragul de semnificație utilizat de obicei pentru activitățile sportive este de 5%. Astfel, în proporție de 95%, experimentul a condus la obținerea unor rezultate valide și semnificative, confirmând ipoteza de la care am plecat. Comportamentul motric al copiilor s-a ameliorat prin adoptarea liniei metodice propuse și aplicate de mine, o linie metodică diferită de cea din programa școlară, completată, adaptată și inspirată din antrenamentul sportiv.
Pentru a calcula dacă rezultatele sunt valide și semnificative am utilizat funcția Ttest( ) din Excel și am comparat-o cu pragul de semnificație, 0.05.
Tab.3.1. Tabel centralizator al rezultatelor obținute în urma testelor aplicate în experimentul pedagogic.
Calculul Mediei, modulului, coeficientulului de progresie, minimului, maximului și amplitudinii.
Conform tabelului anterior, media ne ajută să analizăm situația după fiecare testare. Mediile îl ajută pe profesor să înțeleagă unde se situează grupa din punct de vedere fizic, tehnic, tactic, psihic și își poate reajusta obiectivele pentru îmbunătățirea punctelor slabe (unde mediile aritmetice sunt mici). Calcularea mediilor este foarte utilă pentru a determina coeficientul de progresie (progresul înregistrat de subiecți) care este parte din testarea ipotezei cercetării. Variațiile mediilor până la finalul taberei le voi prezenta în graficele următoare.
Graficul următor demonstrează că grupa de Avansați 1 înregistrează cele mai mari medii pe toți factorii datorită deprinderilor specifice pe care le aveau anterior taberei și datorită vârstei.
– Începători 1: vârste cuprinse între 4 și 6 ani.
– Începători 2: vârste cuprinse între 7 și 10 ani.
– Avansați 1: vârste cuprinse între 8 și 12 ani.
Un alt trend pe care-l observăm în grafic este evoluția generală, pe toți factorii, în fiecare grupă valorică, în cadrul testării finale față de testarea intermediară. Așadar, ipoteza cercetării, ameliorarea comportamentului motric în urma procesului de predare-învățare în cele 14 zile, cu linia metodică propusă de mine, se confirmă.
Fig. 3.1. Evoluția mediilor obținute la testările intermediare și finale, grupate pe niveluri valorice
Amplitudinea oferă profesorului de schi oportunitatea de a afla întinderea variației notelor subiecților. Această întindere dă posibilitatea profesorului să își adapteze mijloacele didactice la diversitatea pe care o întâlnește în cadrul aceleiași grupe valorice. Din Tab.3.1. observăm că variațiile cele mai mari de amplitudine se găsesc la grupele de începători, în timp ce în majoritatea cazurilor la avansați, amplitudinea este 1. Acest lucru înseamnă că, cu cât sunt mai neexperimentați și mai mici, cu atât copiii sunt mai inegal valoric.
Corelația statistică extrasă din Tabelul 3.1. ne ajută să interpretăm rezultatele. Se observă îmbunătățiri la toate cele 3 grupe valorice ceea ce, încă o dată confirmă ipoteza cercetării: ameliorarea comportamentului motric al subiecților.
Tab.3.2. Progresul realizat de subiecții cercetării (%)
Progresul realizat de cei 14 subiecți ai cercetării a fost măsurat în procente. Începătorii 1 au progresat cel mai mult la rezistența pe schiuri (20%) și cel mai puțin psihic (12.9%).
La această vârstă (vezi subcapitolul 1.2.4. Particularitățile copiilor cu vârste cuprinse între 5 și 12 ani) procesele cognitive sunt puțin dezvoltate, copiii au nevoie să simtă că se joacă cât mai mult și, în general, nu le plac sarcinile obositoare sau plicisitoare. Din punct de vedere psihic, la această vârstă au fost mai greu de modelat decât din punct de vedere fizic. Tehnic și „tactic”, copiii care nu schiaseră niciodată înainte de această tabără, au progresat cu 15.15% la testarea finală față de cea intermediară. Elementele tehnice și cele de abordare a traseelor de testare nu au ridicat mari probleme, ei progresând vizibil în doar câteva lecții, prin multă joacă pe schiuri.
Începătorii 2 aveau deja însușite o parte din elementele tehnice, iar progresul între prima testare și cea finală a fost de 25.64%. Începătorii 2, puțin mai mari decât ceilalți, au înțeles mai bine că pot depune și efort psihic ca să devină mai buni schori. Progresul psihic a fost de 24.39%. Însă, și fizic (18.92%) și „tactic” (15.79%), Începătorii 2 au răspuns pozitiv pregătirii după 14 zile.
Grupa de Avansați 1 au progresat cel mai mult tehnic (20.93%), ei fiind cei mai mari și mai experimentați dintre toți. Alunecarea pe distanțe lungi, în condiții variate, i-a ajutat să progreseze tehnic, dar și fizic, rezistența lor crescând cu 17.5%. Psihic – movilele, gheața, ceața, ninsoarea – i-a călit pe avansați, înregistrând o creștere de 16.7%. Singurul capitol la care au crescut mai puțin, „tacticul” (9.3%), poate avea o explicație. Avansații aveau deja experiență în adaptarea la condițiile traseelor impuse și se descurcau bine încă dinainte de experiment.
Testul T (Student)
Ipoteza nulă este cea care afirmă că diferențele dintre valorile calculate (progresul realizat de la o testare la alta) se datorează întâmplării și nu datorită liniei metodice eficiente aplicate în cele 14 zile. Cu ajutorul ipotezei nule decidem dacă valorile calculate sunt semnificative, apreciindu-se încă de la început că ele pot apărea datorită întâmplării. Pentru a respinge ipoteza nulă sau pentru a o admite, folosim Testul T (Testul Student), calculat cu ajutorul funcției Ttest() din Excel. În urma calculării Testului T, acesta are valori mai mici decât pragul de semnificație 0.05, în ambele cazuri (Testări inițiale și Finale, Începători 2 și Avansați 1).
Tab. 3.3. Valorile Testului T
Astfel, în proporție de 95%, experimentul a condus la obținerea unor rezultate valide și semnificative, respingând ipoteza nulă. Rezultatele obținute nu se datorează întâmplării. Comportamentul motric al copiilor s-a ameliorat prin adoptarea liniei metodice propuse și aplicate de mine, o linie metodică diferită de cea din programa școlară, completată, adaptată și inspirată din antrenamentul sportiv.
3.2. Chestionarele
3.2.1. Prezentarea statistică a rezultatelor chestionarelor
În continuare, prezint tabelul centralizator cu răspunsurile părinților.
Tabel 3.4. Centralizarea răspunsurilor chestionarelor copiilor
De asemenea, și copiii participanți la tabără au răspuns la întrebările chestionarului.
Tabel 3.5. Centralizarea răspunsurilor chestionarelor copiilor
3.2.2. prelucrarea și interpretarea statistică a rezultatelor chestionarelor
După cum se poate observa în tabelul 3.4., satisfacția părinților s-a confirmat conform ipotezei, aceștia răspunzând că sunt foarte satisfăcuți de progresul realizat de copil, în proporție de 42.85%. Totuși, 35.71% dintre ei (5 din cei 14 părinți) s-au declarat satisfăcuți și mulțumiți de evoluția copilului după cele 14 zile de tabără. Nu am înregistrat niciun răspuns de insatisfacție dintre toate cele 14 chestionare. De asemenea, 28.57% au spus că vor mai apela cu siguranță la serviciile școlii noastre de schi, iar 57.14% au răspuns că este probabil să se mai întoarcă la sediul școlii noastre și altă dată.
Chiar și copiii, prin completarea chestionarelor, mai mult de jumătate dintre ei s-au declarat foarte mulțumiți de progresul făcut în cele două săptămâni (57.14%). Ceilalți, au fost mulțumiți de evoluția lor, însă ar fi vrut să progreseze și mai mult (28.57). Mai mult decât atât, 12 din 14 copii au răspuns că le-ar plăcea să participe și altădată la o tabără de schi.
IV. Concluzii și propuneri
4.1. Concluzii
În urma analizei datelor strânse din studiul bilbliografic și a rezultatelor cercetării desfășurate pentru confirmarea ipotezei lucrării de față, putem să formulăm câteva concluzii:
– Ipoteza cercetării, ameliorarea comportamentului motric în urma procesului de predare-învățare în cele 14 zile, cu linia metodică propusă de mine, s-a confirmat prin rezultatele Testului T, prin evoluția pe toți factorii, în fiecare grupă valorică, în cadrul testării finale față de testarea intermediară (vezi Fig. 3.1.) și prin răspunsurile la chestionarul aplicat părinților (42.85% – foarte satisfăcuți, 35.71% – mulțumiți de progresul copiilor lor).
– Mijloacele de acționare (metodele pedagogice aplicate în lecțiile de schi alpin) utilizate au determinat progrese în rândul subiecților confirmând ipoteza cercetării.
– Pe parcursul celor două săptămâni, subiecții nu au dobândit / îmbunătățit numai deprinderi specifice schiului alpin, ci au înregistrat valori mai bune și pe factorii „Fizic”, „Tactic”, „Psihic”. Începătorii 1 au progresat 20% pe fizic, 15.15% pe tehnic, 15.15% pe tactic și 12.9% pe componenta psihică la testarea finală față de cea intermediară. Începătorii 2 au progresat 18.92% pe fizic, 25.64% pe tehnic, 15.79% pe tactic și 24.39% pe componenta psihică în două săptămâni de la testarea inițială până la cea finală. Subiecții din grupa de Avansați 1 a crescut cu 17.5% pe componenta fizică, 20.93 pe cea tehnică, 9.3% pe cea tactică și 16.67% pe cea psihică.
– Din răspunsurile completate, copiii au demonstrat că au apreciat întreaga activitate a taberei, cu câteva excepții (exercițiile de încălzire și mobilitate sau exercițiile cu viteză redusă – subiecții mai experimentați), iar 12 din 14 au afirmat că și-ar dori să mai meargă într-o tabără de schi alpin.
– Profesorul de schi își poate adapta oricând mijloacele didactice la diversitatea pe care o întâlnește în cadrul aceleiași grupe valorice, iar pentru verificarea îndeplinirii obiectivelor poate să apeleze oricând la operații statistice (medie, modul, coeficient de progresie, semnificație statistică), testări (trasee standard și variate, teste fizice sau de atenție) și măsurări ale unor parametri relevanți pentru activitatea proprie.
– Înregistrarea și interpretarea datelor adunate în urma experimentelor ajută la îmbogățirea literaturii de specialitate a unui domeniu (în cazul de față metodica schiului alpin).
– Lucrul cu date rezultate din teste și experimente dezvoltă deprinderile specialiștilor în domeniul sportului ajutând la eficientizarea lecțiilor și liniilor metodice, a pregătirii sportivilor sau a descoperirii unor concluzii noi.
4.2. Propuneri
Propuneri metodice:
– Indiferent de vârstă, copiii au nevoie de o abordare cât mai complexă a lecțiilor de schi: jocuri adaptate vârste, scăderea nivelului de tehnicitate a exercițiilor în detrimentul creării unor lecții plăcute și stimulante, urmărirea metodelor și principiilor pedagogice nu ar trebui pierdută din vedere de către profesorul de schi deoarece acestea conduc la îndeplinirea obiectivelor și la un progres firesc al copiilor;
– Profesorul de schi ar trebui să urmărească, în special, înlăturarea senzației de frică de alunecare și de înclinație a pantei a copiilor, prin diferite mijloace;
– În metodica propusă de programa școlară nu apare la începutul primei lecții de schi, mersul în clăpari în zăpadă printre jaloane sau într-un traseu aplicativ. Pentru copiii foarte mici (de 5 ani, spre exemplu), dar nu numai, este foarte dificilă adaptarea la atâtea elemente noi: clăparii și schiurile – prelungiri ale picioarelor, senzația de alunecare și pierdere a controlului/echilibrului corpului, poziția pe schiuri este greoaie etc. Așadar, consider că mersul în clăpari, prin zăpadă, înainte de luarea schiurilor este foarte importantă pentru influențarea în sens pozitiv a noului schior.
Propuneri pentru îmbunătățirea locațiilor unde se practică schiul alpin, a pârtiilor (în Poiana Brașov):
– Pentru a facilita și îmbunătăți procesul de învățare (lucru care se traduce indirect și în creșterea numărului de schiori de agrement) ar fi de dorit crearea mai multor spații amenajate pentru copii foarte mici și care nu au mai schiat niciodată – de exemplu, baby park. Parcurile pentru copii restricționează accesul altor schiori prin delimitarea acestora cu plasă de protecție. De asemenea, aceste tipuri de parcuri dispun de materiale atractive copiilor care le-ar capta atenția și i-ar atrage spre practicarea schiului alpin: porți colorate, mascote, jaloane etc.
– Diversificarea profilurilor terenurilor unde se poate practica schiul alpin (de exemplu: denivelări, movile etc.) ar favoriza procesul de învățare și ar crește numărul celor care practică acest sport (nu numai de agrement, ci și e performanță).
Bibliografie
Balint, Gh., Bazele teoretice și metodice ale predării schiului, Editura Tehnopress, Iași, 2005.
Balint, L., Metodica educației fizice și sportului – curs pentru Învățământ cu Frecvență Redusă, Reprografia Universității „Transilvania”, Brașov, 2008-2009.
Cătănescu, A., Schi alpin. Tehnică și metodică, Editura Universitaria, Craiova, 2013;
Cârstea, Gh., Educație fizică – fundamente teoretice și metodice, Casa de Editură Petru Maior, București, 1999, pag. 158-159.
Epuran, M., Psihologia educației fizice, Editura Sport-Turism, București, 1976.
Ghid de bune practici pentru educația timpurie a copiilor între 3 și 6/7 ani, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, Unitatea de Management al Proiectelor pentru Învățământul Preuniversitar, 2008.
Ivănescu,M., Ivănescu, P., Metodica disciplinelor sportive montane – schi alpin, Curs IFR, Editura Universității Transilvania, Brașov, 2008, pag.
Matei, I., Schi alpin modern, Editura Sport-Turism, București, 1988;
Mitra, Gh., Mogoș, A., Metodica predării educației fizice, Editura Stadion, București, 1972.
Popescu Neveanu, P., Tratat de psihologie generală, Editura Trei, București, 2013.
Programa școlară pentru schi alpin, cls. I-VI, 2011.
Rayner, E., Joyce, A., Rose, J., Psihodinamica dezvoltării umane. Creștere, maturitate, senectute, Editura Trei, București, 2012.
Stanciu, C., Anatomia funcțională, Editura Stadion, București, 1974.
Turcu, I., Metodologia cercetării în educație fizică și sport, Editura Universității Transilvania, Brașov, 2007;
http://www.capital.ro/ce-inseamna-srl-d-167888.html accesat 15.04.2015
http://www.infiintarifirmenoi.ro accesat 15.04.2015
http://www.infiintarifirmenoi.ro/formajuridica.html accesat 16.04.2015
http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_39469/Contributii-sociale-2015-Cat-platim-la-stat-in-acest-an-pentru-CAS-CASS-si-somaj.html accesat 16.04.2015
http://www.adivisa.com/programul-srl-d-2015-aproape-de-lansare accesat 16.04.2015
http://www.coltuc.ro/blog/infiintare-srl-d-acte-si-documente-pasi-costuri accesat 16.04.2015
http://www.planul-de-afaceri.ro/infiintare-firma-srl-sau-srl-d/ accesat 17.04.2015
http://www.planul-de-afaceri.ro/plan-de-afacere-finantare-stat/plan-de-afacere-srl-d/ accesat 18.04.2015
http://web-projects.freehostia.com/ski&snow/sch_alpin-capI.html accesat 12.06.2015
http://www.scoala-romana-schi.ro/Sistemul%20metodic%20oficial%20pentru%20predarea%20schiului%20alpin,%20in%20Romania%20%28SCOALA%20ROMANA%20DE%20SCHI%29.pdf accesat 05.06.2015
http://www.rasfoiesc.com/hobby/sport/METODICA-PREDARII-TEHNICII-DE-11.php accesat 07.06.2015
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Principii Pedagogice Aplicabile In Lectiile de Schi (ID: 166859)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
