Globalizarea In Sport

CUPRINS

INTRODUCERE…………………………………………………………………………………………………..3

CAUZE ALE MIGRAȚIEI SPORTIVILO….……………………………………………..3

PRO/CONTRA GLOBALIZĂRII ÎN SPORT……………………………………………………………6

GLOBALIZAREA ȘI FINANȚAREA SPORTULUI…………………………………………………7

CONCLUZII …………………………………………………………………………………………………….8

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………………………….9

INTRODUCERE

Globalizarea în sport este un fenomen real, care atinge cote din ce în ce mai alarmante. Dacă în urmă cu câțiva ani numărul de jucători străini dintr-o anumită ligă nu putea depăși un prag, în decurs de câțiva ani aceste bariere au fost înlăturate, echipe cu tradiție într-un anumit domeniu dintr-o țară au ajuns să fie alcătuite doar din jucători străini.

Globalizarea este termenul modern folosit la descrierea schimbărilor în societăți și în economia mondială care rezultă din comerțul internațional extrem de crescut și din schimburi culturale. Descrie creșterea comerțului și a investițiilor datorită căderii barierelor și interdependenței dintre state. În context economic, este des întâlnită referirea aproape exclusivă la efectele comerțului și în particular la liberalizarea comerțului sau la liberul schimb.

Globalizarea este un proces amplu prin care lumea tinde să devină un spațiu unic de manifestare a societății umane, aceasta fiind nu de multe ori contestată de către conservatori, fie promovată cu curaj de către liberali, considerate ca o măsură inevitabilă a prosperității umane, păcii si libertății universale, fie tratată ca pericol din punctul de vedere al suprateritorialității și dimensiuni planetare a relatiilor sociale.

Prin globalizare se înțelege practic o manifestare profundă a interdependenței multiple dintre state, a liberalizării fluxurilor de informații, servicii, mărfuri și capital. Apar o multitudine de organizații transnationale în diverse domenii cum ar fi cel economic, social, politic, militar, etc.

CAUZE ALE MIGRAȚIEI SPORTIVILOR

În contextul unei economii globale, libera circulație a lucrătorilor între țări

nu este un lucru neobișnuit. De fapt, în multe cazuri, aceasta este încurajată. În sport, migrația

sportivilor se referă, la fel ca și în alte domenii, la mișcarea liberă a forței de muncă dintr-o țară în alta , datorată în general de resursele avute la dispoziție, de compensația financiară,de un antrenor mai bun, echipamente mai bune pentru susținerea performanței, mai multă recunoaștere pentru rezultatele obținute. Migrația poate, de asemenea, surveni și pentru a facilita realizarea scopului suprem al sportivului dornic de performanță și anume să fie

selectat în echipa olimpică a unei țări sau semnarea unui contract într-un campionat profesionist. În privința recrutării de sportivi cu altă naționalitate în cadrul Asociației Naționale de Atletism a Colegiilor ( NCAA ), Weston scrie: “Mișcare jucătorilor în atletismul internațional este, în esență, versiunea sportivă a comerțului liber. Conexiunea stabilită la nivel global prin sport și prezența tot mai mare de sportivi internaționali este în general binevenită și benefică. Extinderea bazei de selecție crește calitatea competiției pentru fani și nu numai”.

Deși migrația este favorabilă pentru atlet, antrenor, echipe, ligi, organizații și națiuni beneficiare de accesul la sportivi mai talentați, de asemenea a fost identificată ca fiind și problematică. Spre exemplu îngrijorarea față de exodul masiv de sportivi din Kenya în alte țări și astfel de lipsa valorilor care să reprezinte această țară la cel mai înalt nivel a fost ridicată de către oficialii din Kenya, atunci când opt Kenyeni au migrat "la bogatele națiuni din Golful Persic, Qatar și Bahrain. . .Qatar și Bahrain au ademenit sportivii cu promisiuni de beneficii generoase și rentă viageră". Când investițiile unei țări în curs de dezvoltare în sport sunt culese de alte țări(de cele mai multe ori națiuni bogate, dezvoltate), este descurajant. Deși sportivii kenyeni care au migrat au beneficiat personal de oportunitățile oferite de Qatar și Bahrain, sistemul sportiv din Kenya a avut de suferit.

Din ce în ce mai mult, liderii sportivi ai țărilor par să fie implicați în recrutarea

de sportivi din alte țări, în scopul de a fi competitivi în sportul internațional. De ​​exemplu, înainte de Jocurile Olimpice de Iarnă din anul 2006 de la Torino, liderii din Fosta Republică Iugoslavă au recrutat un sportiv canadian(cu bunici macedoneni) pentru echipa olimpică.

Cetățenie și afilierea sunt, se pare, cu ușurință schimbate în sport pentru competențe și abilități. După cum sa menționat de către Weston (2006), Comitetul Internațional Olimpic are ca regulă de naționalitate ca sportivii să fie cetățeni ai țării pe care o reprezintă la Jocurile Olimpice. Aplicarea normelor de naționalitate devine dubiosă atunci când țările acordă cetățenie sportivilor străini în ajunul Jocurilor. De-a lungul aceleași linii, Nafziger, identifică ca fiind problematică, practica tot mai deasă a statelor de a acorda" rapid "cetățenie sportivilor talentați străini. Migrația sportivilor a condus, în unele cazuri, după cum precizează Maguire și Bale, la descalificarea unor țări și transformarea acestora în țări donatoare. Aceștia susțin că "țările latine și America Centrală. . . sunt supuse în mod regulat la pierderea de jucători, mai ales de baseball și fotbal spre SUA și Europa ". Aceștia explică mai departe că țările mai puțin dezvoltate investesc în cultivarea talentelor sportive, dacă acest talent ajunge la maturitate, mai multe ligi dezvoltate economic, plătesc bani buni pentru ca acesta să evolueze la ei. Astfel publicului nativ îi este negat accesul direct la talentul născut și dezvoltat în țările lor .

Ca o dovada în plus a impactului migrației atleților, echipele olimpice grecești de softball și de baseball, participante la Jocurile Olimpice din 2004 echipe olimpice aveau în componență, majoritară, sportivi care s-au născut în Statele Unite ale Americii. Chiar dacă Statele Unite nu s-au calificat la baseball pentru Jocurile Olimpice din 2004, jucătorii americani de baseball au fost bine reprezentați. Douăzeci erau americani(cu rădăcini grecești), unul a fost Canadian (cu rădăcini greacești), și doi au fost greci. Pentru softball, situația a fost similară. Paisprezece sportivii au fost americani în timp ce doi au fost greci. Acești sportivi au devenit toți cetățenii greci la timp pentru Jocurile Olimpice și au fost scutiți și de 2 ani serviciul militar. Deși acest lucru le-a oferit, celor selectați, oportunitatea de a participa la Jocurile Olimpice, sportivii născuți greci au fost trecuți cu vederea, atunci când au fost selectați membrii echipei.

În cazul ligiilor profesioniste de baseball, Major League Baseball în special, se ridică întrebări asupra invaziei de talente din afara țării, acest lucru fiind adesea numit "braconaj" , datorită modului în care se recrutează jucători din America Centrală și de Sud. Aceștia sunt preferați în detrimentul sportivilor americani datorită faptului că sunt mult mai ieftini. De exemplu, Miguel Tejada , care a jucat inițial pentru Oakland Athletics, a venit dintr-un mediu foarte sărac din Republica Dominicană. Știind că acesta nu avea alte alternative, Oakland Athletics l-a achiziționat pe Miguel Tejada, un talent considerabil pentru 2.000 de dolari. Prin comparație, colegul american al lui Tejada, Ben Grieve, a primit un bonus de 1.2 milioane dolari la semnarea contractului. În mod similar, Texas Rangers a achiziționat serviciile lui Sammy Sosa în 1986, pentru 3500 dolari, exact suma pe care Brooklyn Dodgers a plătit-o să semneze Jackie Robinson în 1946. În plus, sed poate da ca exemplu următoarea declarație făcută de Dick Balderson, vice – presedinte al Colorado Rockies în anul 2000, "în loc de a semna cu patru tipi [americani] la 25.000 dolari fiecare, semnați cu 20 de dominicani pentru 5000 dolari" . Ca și în cazul problemelor care apar în industria bunurilor, achiziționarea unui sportiv din țările în curs de dezvoltate este mai ieftină decât unul de aceeași valoare din țările dezvoltate.

Adevărata valoarea de achiziție nu este pe deplin recunoscută. Schimbul echitabil al resurselor nu apare. Deși sportivii pot obține personal mai multe beneficii, beneficiarii reali sunt de obicei ligile profesioniste și echipele din țările dezvoltate . Dintr-o perspectivă globală, achiziționarea de sportivi din campionatele țărilor sărace reprezintă o pierdere a resurselor investite în sportivul respectiv. Vinderea unui sportiv cu talent promițător din țările aflate în curs de dezvoltare este rar completată cu aducerea unui jucător cu același talent. Sportivii din țările sărace sunt pregătiți pentru a îmbunătăți calitatea sportului, echipei și ligilor din țările bogate.

PRO/CONTRA GLOBALIZĂRII ÎN SPORT

În alte cazuri, internaționalizarea campionatelor cum ar fi NBA sau ligiile de fotbal din Europa, îmbunătățesc profilul echipelor în aceste ligi pentru fani, media, sponsori, și agenții de publicitate din întreaga lume , cu toate că acest lucru duce la o scăderea a popularității campionatelor interne, de exemplu din cadrul ligii chineze de baschet – Yao Ming- și Liga de Fotbal din Brazilia, Argentina și alte țări sud-americane ( Ronaldo Luís Nazário de Lima, Leo Messi etc. ). Legat de baschetul profesionist, Wertheim explică faptul că, deși internaționalizarea NBA a îmbunătățit foarte mult importanță în piața mondială a ligii, acest lucru nu s-a întâmplat și cu alte ligi de baschet profesioniste. Foarte multe persoane susțin faptul că extinderea la nivel mondial a NBA este o binecuvântare pentru ligile din alte țări pentru simplul motiv că transmisia la nivel mondial atrage foarte mulți fani, care își vor îndrepta atenția și asupra ligilor naționale. În ceea ce privește ligile de fotbal profesionist, la momentul actual există aproximativ 5.000 de brazilieni care au contracte cu echipe din afara Braziliei. La nivel mondial se susține că Brazilia este cel mai mare producător de talente fotbalistice din lume , dar acest lucru se explică prin faptul că ligile europene, având la dispoziție bugete colosale și profitând de sărăcia în care se scaldă fotbalul din America de Sud, pot oricând să plătească milioane de euro pentru un jucător care va face senzație printre fanii unei echipe europene în timp ce fanii brazilieni urmăresc meciuri de mâna a doua.

La nivelul Statelor Unite ale Americii au existat creșteri importante ale nivelului de participare ale studenților – sportivi în competiții universitare. În anul 2005 , în cadrul competițiilor universitare de tenis, 63 de primii 100 jucători bărbați și 47 din primele 100 de femei jucătoare nu erau americani. Acest lucru a generat îngrijorare în rândul americanilor, deoarece universitățile pentru a-și susține performanța ofereau burse sportive studenților străini, acest lucru generând o teama față de rezultatele la nivel de națională.

GLOBALIZAREA ȘI FINANȚAREA SPORTULUI

Când Malcolm Glazer originar din Statele Unite ale Americii a luat controlul la Manchester United în 2005, mai mulți fani fideli l-au așteptat cu furci și vase de ulei într-o încercare zadarnică de a salva puritatea fotbalului britanic. Cu toate acestea, investitorii străini au continuat să sosească aducând cu ei dolari, ruble, thai sau coroana islandeză lucru care a dus la înflorirea Premier League, ajungând cea mai puternică ligă de fotbal din lume. Fanii au fost foarte vehemenți cu privire la aceste investiții, deoarece au crezut că intrarea cluburilor de fotbal în proprietatea unor străini ar compromite identitatea culturală și socială a acestora, a

sportului și a ligilor de fotbal. Există mai multe exemple în care echipele participante într-o ligă națională sunt deținute de către cetățeni ai altor state, Seattle Mariners (baseball), a fost achiziționată de către japonezul Hiroshi Yamauchi în 1992; LA Dodgers (basebal), a fost achiziționată de către australianul Rupert Murdoch în 1998; Montreal Canadiens (hochei)

a fost achiziționată de către americanul George Gillett în 2001; Chelsea Football Club

(Premier League-fotbal) a fost achiziționat de către rusul Roman Abramovici, în 2003;

Manchester United (Premier League – fotbal) a fost achiziționată de către americanul

Malcolm Glazer în 2005; și atunci când Liverpool FC (Premier League – fotbal) a fost

achiziționată de către americanii George Gillett și Tom Hicks în 2007; întotdeauna la aceste schimbări, o parte a fanilor și-au exprimat îngrijorări cu privire la pierderea identității.

CONCLUZII

La fel ca și în alte domenii de activitate, globalizarea a atins și sportul. Cauzele pentru care se întâmplă acest lucru sunt multiple, începând cu dorința jucătorilor de a evolua în campionate puternice, circulația capitalului, dorința televiziunilor și presiunea care o pune asupra echipelor de a oferi spectacole dacă doresc să obțină bani, presiunea dată de obținerea unui contract de sponsorizare puternic, câștigarea de faimă la nivel internațional, lucru care duce inclusiv la vinderea de materiale promoționale.

În concluzie globalizarea în sport este foarte prezentă, determinând de cele mai multe pierderea identității naționale și culturale ale unei echipe sau sportiv.

BIBLIOGRAFIE

Carlson, P. (2004, August 8). Flag relay. For Olympians in training, flexibility is everything. Especially when it comes to citizenship. Washington Post, November 2, 2004, from http://www.washingtonpost.com/wp-dyn/articles/A48948-2004Aug7.html

Foer, F. (2004). How soccer explains the world. An {unlikely} theory of globalization. New York: Harper Perennial.

Kingston, G. (2005, February 10). ‘Poacher’ countries take aim at Canadian athletes.The Vancouver Sun.

Milanovic, B. (2005). Globalization and goals: Does soccer show the way. Review of International Political Economy,

Maguire, J., & Bale, J. (1994). Postscript: An agenda for research on sports labour migration. In J. Bale & J. Maguire (Eds.), The global sports arena. Athletic talent migration in an interdependent world . London: Frank Cass.

Nafziger, J. A. R. (1988). International sports law. Dobbs Ferry, NY: Transnational,

The San Diego Union-Tribune. (2004, August 10). Greek Olympic baseball team. The San Diego Union-Tribune. Bretón, M. (2000). Fields of broken dreams. Latinos and baseball. ColorLines,

Softball West Magazine. (2004, August). The Greek Olympic team has a U.S. flavor. Softball West Magazine http://softballwest.com/articles/51/ Steenveld, L., & Strelitz

Weston, M. (2006). Internationalization in college sports: Issues in recruiting, amateurism, and scope. Willamette Law Review.

Wertheim, L.J. (2004, Iunie 14). The whole world is watching. Sports Illustrated, 100

Vecsey, G. (2007, October 26). N.F.L. tries to turn globalization into a team sport. The New York Times.

http://www.signonsandiego.com/uniontrib/20040810/news_1s10greekbox.html