. Practicarea Baschetului In Scoala In Cadrul Lectiei DE Educatie Fizica LA Clasa A Vi a

P L A N U L L U C R Ă R I I.

Capitolul I. Introducere.

Actualitatea problemei

Motivarea alegerii temei

Ipotezele lucrării

Capitolul II. Metode folosite în elaborarea lucrării

Documentația de investigație

Documentele de planificare

Observarea și testele

Capitolul III. Fundamentarea teoretică a lucrării

3.1. Particularitățile morfologice, funcționale și psihice

ale copiilor de clasa a VI-a

Caracterul efortului în jocului de baschet

Obiectivele educației fizice școlare

Capitolul IV. Conținutul și metodica pregătirii

Pregătirea fizică

Pregătirea tehnică

Pregătirea tactică

Pregătirea teoretică

Capitolul V. Organizarea și desfășurarea experimentului

Durata și locul experimentului

Bateria de teste cuprinsă în experiment

Prezentarea rezultatelor obținute

Interpretarea rezultatelor

Capitolul VI. Concluzii și propuneri

Capitolul VII. Bibliografie și anexe.

Actualitatea problemei.

Baschetul este unul din jocurile sportive cele mai răspândite și mai apreciate pentru satisfacțiile pe care le oferă celor care îl practică și ca spectacol atractiv pentru cei care-l privesc din tribune.

Popularitatea minibaschetului pornește de la ideea, că acest joc are ca obiective principale atragerea unui număr cât mai mare de copii. Numărul mare de practicanți ai acestui joc asigură o bază de masă corespunzătoare și stimulează permanent interesul pentru baschet, asigurând astfel o pepinieră de jucători capabili să ofere continuu baschetului de performanță elemente bine instruite.

În ultimii ani pregătirea copiilor începând de la vârsta de 8-9 ani, a căpătat în toate țările o mare amploare. Așa se explică faptul că la competițiile organizate pentru juniori se întâlnesc echipe foarte bine pregătite.

Datorită multiplelor influențe pozitive asupra organismului elevilor, jocurile sportive constituie unul din mijloacele de bază ale educației fizice. Educatorii consideră jocul ca principala activitate prin intermediul căreia copilul ia contact cu complexitatea mediului înconjurător, lucru care îi facilitează lărgirea sistemului de cunoștințe, priceperi și deprinderi, formarea și dezvoltarea unor aptitudini psihomotrice, perfecționarea reprezentărilor, spiritului de observație, inițiativei și a modului de a gândi.

În procesul educației fizice organizat la nivelul școlii, jocul de baschet ocupă un loc important, constituind activități globale prin interme-diul cărora se acționează pentru realizarea obiectivelor educației fizice.

Foarte importantă este influența pozitivă pe care jocul de baschet o are asupra motricității. El influențează dezvoltarea aptitudinilor psihomotrice atât sub aspectul general cât și sun aspect specific. Remar-cabilă este în special dezvoltarea îndemânării tehnice și tactice, atât în regim de viteză cât și în regim de rezistență – anduranță.

În privința calităților psihice, acestea aduc o influență deosebită asupra formării personalității multilaterale a omului și anume:

Dezvoltarea spiritului de echipă, de colaborare și de întrajutorare reciprocă;

Spiritul de organizare, disciplină conștientă și liber consimțită. Ele-vii când joacă baschet independent în timpul liber respectă regulamentul.

Dezvoltarea inițiativei, a combativității, a voinței necesare învingerii greutăților

Dezvoltarea gândirii creatoare.

Jocul de baschet constituie pentru cel ce îl practică și un mijloc de recreere, deconectare din preocupările și stresurile cotidiene.

Având în față obiectivele jocului de baschet, comitetul internațional de minibaschet a elaborat o serie de reguli principale care trebuie cunoscute de toți cei care practică sau predau baschetul în școală la nivel de copii. Aceste reguli sunt:

Echipa reprezintă o familie al cărei membru ești

Scopul jocului nu este de a câștiga, ci de a te iniția și de a te perfecționa în tainele jocului

Trebuie să învățăm atât din înfrângeri cât și din victorii

Înainte de a stăpâni mingea învață să te stăpânești pe tine însuți

Jucătorul din echipa adversă nu-ți este inamic, ci partener de joacă

În sport și la învățătură primele locuri sunt ocupate de cei care muncesc mai mult

Victoriile, dar și înfrângerile, sunt necesare, ne obișnuiesc să avansăm în viață

Un corp fortificat are o gândire sănătoasă

Cel care nu a simțit oboseala, nu va ajunge departe

Regulamentul reprezintă o acceptare a regulilor de joc, cunoaște-le, acceptă-le, aplică-le.

Pornind de la aceste premise, pregătirea copiilor ar trebui direcționată astfel:

Pregătirea fizică – urmărește dezvoltarea multilaterală a calităților motrice și anume:

8. precizia

7.coordonarea

6. echilibrul

5. îndemânarea

4. rezistența

3. detenta

2. viteza

forța

Fig.1

Paralel cu dezvoltarea completă a copilului, se creează baza pentru tehnică și tactică și formarea personalității bazate pe cunoașterea capacității de muncă, asimilare și creație a copilului. Exercițiile vor fi simple și ușoare, asigurându-le maximum de eficiență. Se vor evita exercițiile grele care supun organismul copiilor la solicitări intense.

Pregătirea tehnică – formarea deprinderii de a practica singur jocul. Are ca scop inițierea copiilor în tainele procedeelor de bază. Ea se realizează pornind de la însușirea acelor elemente care permit desfășurarea jocurilor în condiții cât mai apropiate de prevederile regulamentului.

Elementele de bază vor fi executate în regim de viteză și durată, impuse de condițiile de joc din atac și apărare. Tehnica însușită corect va permite copiilor mai târziu și o perfecționare care să rezolve situațiile noi și numeroase pe care jocul le pune în față.

Pe această temelie se pot preda apoi elementele de tactică individuale simple și acțiunile de tactică colectivă.

Pregătirea tactică – formează deprinderea de a gândi în funcție de condițiile existente. Nu poate constitui la această vârstă decât o familiarizare a copiilor cu noțiunile elementare despre jocul colectiv, educând deprinderea de a gândi în funcție de condițiile existente:

copii vor fi obișnuiți să se orienteze rapid și constructiv în funcție de poziția mingii în teren

copii vor fi inițiați asupra sistemelor de apărare presing și apărare om la om pe jumătate de teren

în atac se vor preda de asemenea procedee simple cum ar fi combinația “dă și dute” și contraatacul

Pregătirea psihologică – urmărește educarea jucătorilor în spiritul unei concepții sănătoase și reprezintă un mijloc eficient în stabilirea unei atitudini corecte față de colectivul de muncă, în scopul asigurării disciplinei și activității creatoare desfășurate în joc. Gândirea, tenacitatea, curajul, dârzenia și combativitatea sunt calități prețioase, determinante în formarea unui colectiv cu o conștiință înaltă – fig. 2.

Voința de a învinge

Curajul Dârzenia

Disciplina Tenacitate

Gândire Activitate creatoare

Combativitate

Fig. 2.

1.2. Motivarea alegerii temei.

Pornind de la amploarea pe care a căpătat-o în zilele noastre sportul de masă și sportul de performanță atât pe plan internațional cât și pe plan național, este bine ca una dintre disciplinele care să se ocupe cu inițierea copiilor în practica unei ramuri de sport să fie educația fizică școlară. Lecția de educație fizică trebuie să constituie baza de masă pentru practicarea sportului de performanță.

Jocul de baschet, care în trecut se situa ca și număr de practicanți în urma multor jocuri sportive, datorită unei popularizări intense de care a beneficiat, a reușit să facă un salt spectaculos pe scara preferințelor, ajungând să ocupe astăzi un loc de frunte la nivelul jocurilor sportive.

Pornind de la aceste premize am considerat că este necesară acordarea unei atenții sporite practicării jocului de baschet în cadrul lecției de educație fizică, prin intermediul căreia elevii să dobândească cunoștințele necesare practicării jocului de baschet. De asemenea prin înzestrarea copiilor cu aceste cunoștințe de bază se poate spune că se realizează un prim pas (inițierea) în procesul de selecție, ușurând astfel munca antrenorului, al cărui rol devine doar de a continua această activitate începută de profesor în cadrul lecției de educație fizică.

3.1. Ipotezele lucrării.

1.Dacă prin practicarea baschetului în cadrul lecției de educație fizică se contribuie la realizarea sarcinilor și obiectivelor educației fizice și sportului școlar.

Dacă după practicarea jocului de baschet timp de un an școlar, copii știu sau nu știu să organizeze și să practice independent jocul.

Din rândul elevilor clasei cu care s-a lucrat au fost sau nu selecționate elemente pentru practicarea jocului de baschet în cadrul unei echipe de performanță școlare.

2.1. Documentația esențială de investigație.-

În vederea aprofundării subiectului de față au fost parcurse următoarele materiale bibliografice:

Cu referință la metodica elaborării lucrării am studiat programele de educație fizică, “Metodica educației fizice”, “Teoria și metodica educației fizice școlare”

Privitor la caracterul efortului am studiat “Conținutul și metodica antrenamentului sportiv”.

În vederea abordării conținutului pregătirii elevilor la baschet am parcurs ”Baschetul la copii și juniori” și “Baschetul în școală”.

Referitor la interpretarea rezultatelor am studiat “Metodologia cercetării activităților corporale”, “Selecția în sport” și “Fiziologia și psihologia vârstei de 10-12 ani”.

De asemenea am purtat discuții cu profesorul care predă baschetul la clasele respective, ca și cu profesorii care antrenează echipele de performanță de juniori.

2.2. Documentele de planificare.

Programa de educație fizică – este elaborată de Ministerul Educației, programa cu caracter unic prevede pentru lecția de educație fizică două ore pe săptămână. Conform acestei programe în cele 3 trimestre ale anului școlar se prevede:

trimestrul I ≈ atletism + jocuri

trimestrul II ≈ gimnastică + jocuri

trimestrul III ≈ atletism + jocuri

Programa studiată se referă la ciclul gimnazial, în speță la clasa a VI-a, clasă în care conform programei începe procesul de instruire al copiilor în vederea practicării unui joc sportiv.

Planul tematic anual – pregătit pentru anul de studii 2004-2005, la clasa a VI-a mixtă plan care datorită condițiilor existente în școală de a practica baschetul atât în aer liber cât și în sală, a alocat spații în lecția de educație fizică pentru practicarea baschetului pe toată durata anului școlar.

Planul calendaristic trimestrial – care se prezintă în lucrarea de față cu referire la ceea ce s-a lucrat în lecții privitor la disciplina baschet(tab.1).

Documentele esențiale de evidență:

evidența preliminară – nivelul de pregătire al elevilor

evidența curentă – fișe individuale ale elevilor observați

evidența bilanț –efectuată la sfârșitul trimestrului I și III.

2.3. Observarea și testele.

Observarea – în procesul de observare ca metodă subiectivă s-a urmărit comportamentul și atitudinea colectivului față de lecția de educație fizică în general și față de jocul de baschet în special.

Într-un cadru mai restrâns procesul de observare a avut în vedere urmărirea elevilor cu calități și deprinderi motrice mai dezvoltate și cu tentă spre practicarea baschetului de performanță.

Testele – în procesul de evaluare și testare a colectivului clasei în vederea stabilirii nivelului de pregătire fizică generală și pregătire specială s-au utilizat:

“Standard fitness testul”

Probe și norme de control privind pregătirea specifică la baschet.

Ca și criterii de comparație în privința rezultatelor obținute s-au utilizat tabelele din “Selecția în sport”.

3.1. Particularitățile morfologice, funcționale și psihice ale elevilor de 11-12 ani

La baza întregii activități de educație fizică stă munca complexă, minuțios elaborată și condusă, care se bazează pe particularitățile morfo-funcționale și psihice ale vârstei de creștere. De aceea este absolut necesară cunoașterea profundă a legilor dezvoltării biologice și psihice ale școlarilor, eal.

Într-un cadru mai restrâns procesul de observare a avut în vedere urmărirea elevilor cu calități și deprinderi motrice mai dezvoltate și cu tentă spre practicarea baschetului de performanță.

Testele – în procesul de evaluare și testare a colectivului clasei în vederea stabilirii nivelului de pregătire fizică generală și pregătire specială s-au utilizat:

“Standard fitness testul”

Probe și norme de control privind pregătirea specifică la baschet.

Ca și criterii de comparație în privința rezultatelor obținute s-au utilizat tabelele din “Selecția în sport”.

3.1. Particularitățile morfologice, funcționale și psihice ale elevilor de 11-12 ani

La baza întregii activități de educație fizică stă munca complexă, minuțios elaborată și condusă, care se bazează pe particularitățile morfo-funcționale și psihice ale vârstei de creștere. De aceea este absolut necesară cunoașterea profundă a legilor dezvoltării biologice și psihice ale școlarilor, educația fizică intervenind în modul el mai favorabil asigurând întărirea continuă a sănătății și creșterea capacității de efort fizic și intelectual.

Caracteristica principală a creșterii și dezvoltării organismului elevilor din ciclul gimnazial constă în parcurgerea unei etape de mari modificări morfologice și funcționale care își lasă pregnant amprenta asupra întregii personalități viitoare a elevului.

La vârsta școlară mijlocie se înregistrează progrese deosebit de mari în ce privește dezvoltarea aptitudinilor motrice. Justificat această perioadă este cea mai indicată pentru învățare, fiind denumită și vârsta specifică pentru realizarea primelor performanțe. De asemenea capacitatea de învățare a mișcărilor atinge un nivel ridicat. La vârsta școlară mijlocie noile forme de mișcare se însușesc cu ușurință după demonstrația și explicația respectivă sau după câteva încercări însoțite de corectările necesare.

Această perioadă este marcată de un interes deosebit pentru sport și pentru a învăța cât mai mult și a prelucra informațiile, devenind astfel o participare conștientă și activă în vederea obținerii performanțelor.

Copii la această vârstă doresc să realizeze ceva, să fie solicitați, să fie puși la încercare. Aceste particularități sunt:

1. Din punct de vedere morfologic – structura oaselor se apropie de cea a adultului. Una din caracteristici este creșterea în greutate, dar mai ales în înălțime pe seama lungirii membrelor, în timp ce toracele și bazinul rămân în urmă. De aici rezultă înfățișarea nearmonioasă a preadolescentului – mâini și picioare lungi, pieptul îngust.

Sistemul osos deși tinde spre solidificare, mai prezintă pericolul deformării și în special al deformării coloanei vertebrale, ca efect al unor poziții incorecte în bancă, la masă, sau din cauza unui efort unilateral.

Mușchii se dezvoltă mai ales prin lungirea fibrelor și nu în grosime, ca atare forța lor este mică. Tonusul muscular scăzut predispune la deformări ale coloanei vertebrale, a apariției sau accentuarea piciorului plat. Datorită faptului că la fete pubertatea se instalează mai repede decât la băieți ele prezintă la aceleași vârste cu ale băieților valori superioare ale creșterii în înălțime și greutate, aceasta fiind singura etapă în ortogeneza când fetele ating valori motrice superioare băieților.

2. Din punct de vedere funcțional – în concordanță cu particularitățile dezvoltării morfologice menționate, se constată o capacitate scăzută de adaptare și rezistență funcțională a aparatului cardiovascular și respirator la efortul fizic intens. Se constată că deși masa și volumul inimii cresc, mușchiul cardiac nu se dezvoltă în același ritm. Aparatul respirator face față cu greu nevoilor organismului (capacitatea vitală în jurul vârstei de 12 ani se situează la cca 2000 cm3), plămânii sunt mai puțin rezistenți fiind astfel supuși mai ușor infecțiilor.

Privind sistemul nervos se constată o creștere redusă a volumului creierului , însă se adâncesc circumvalațiunile, iar prin înmulțirea fibrelor de asociație se sporesc conexiunile funcționale dintre diferite zone. Celulele corticale se dezvoltă încontinuu, perfecționându-se, crescând astfel baza funcțională a activității de preluare a informației.

Un loc important îl ocupă începutul maturizării sexuale, hormonii sexuali influențează activitatea tuturor organelor și sistemelor organismului, inclusiv sistemul nervos.

Astfel echilibrul dintre excitație și inhibiție este dereglat, excitabilitatea la nivelul scoarței este crescută, copii devin susceptibili, neastâmpărați, uneori impulsivi, trec rapid de la o stare la alta.

Acest proces este însoțit de apariția caracterelor secundare:

-schimbarea vocii și apariția pilozității pe față(băieții)

dezvoltarea glandelor mamare(fetele)

3.Din punct de vedere psihic – dezvoltarea este subordonată creșterii impetuoase a dezvoltării organismului.

“La 11-12 ani apare o a patra și ultima perioadă al cărei palier de echilibru se situează la nivelul adolescenței. Caracterul ei general constă în cucerirea unui nou mod de a reacționa, care nu se mai referă exclusiv la obiecte sau relații directe responsabile ci la “ipoteze” adică la propoziții din care pot fi trase consecințele necesare fără ca subiectul să se pronunțe asupra veridicității sau falsității lor înainte de a examina rezultatul acestor implicații"(1).

Fetele sunt mai precoce și privesc de sus băieții, în timp ce aceștia se fac că nu le acordă atenție.

Intelectual gândirea devine abstractă și foarte critică, memoria este acum logică și în general capacitatea de asimilare crește.

Emotivitatea preadolescentului se manifestă viu în expresiile exterioare ale mimicii și pantomimicii, prin treceri de la stări de excitație mare, la închidere în sine.

(1). E. Firea – “Metodica educației fizice” – după Jean Piaget (“Psihologie și pedagogie).

Este perioada descoperirii de sine, a trezirii interesului pentru propria persoană și a grijii pentru ținută. Cunoașterea aprofundată a particularităților morfo-funcționale și psihologice a fiecărui copil cu care lucrăm este singura care permite evitarea suprasolicitării organismului prin eforturi exagerate sau excesul de prudență, copilul fiind solicitat la un nivel inferior posibilităților.

Din punct de vedere motric – datorită dezvoltării organismului pe multiple planuri se sporesc și posibilitățile de dezvoltare a tuturor calităților motrice și în special a vitezei. La 12 ani viteza fetelor este mai mare decât cea a băieților, urmând ca aceștia să-și sporească treptat indicii de viteză depășindu-le pe fete.

Ca urmare a dezvoltării aparatului locomotor, concomitent cu viteza

Îndemânarea progresează evident. Prin îmbunătățirea calităților mușchilor și mai ales a laturii funcționale care condiționează viteza, sporește capacitatea de forță în regim de viteză sub forma detentei.

Ca o consecință a posibilităților funcționale reduse, capacitatea de rezistență este scăzută mai ales sub forma ei de rezistență cardiovasculară.

La fete rezistența este mai scăzută decât la băieți. În ceea ce privește motricitatea la vârstele învățământului gimnazial, aceasta nu prezintă deosebiri esențiale între fete și băieți, ci numai unele particularități. Aceste particularități se referă la gradul de maturitate al mișcărilor, economicitatea acestora, cursivitatea, tempoul, expresivitatea.

Din cercetările întreprinse de unii autori rezultă că alergarea este deprinderea cel mai larg aplicată. Volumul alergării scade însă o dată cu înaintarea în vârstă.

În privința aruncărilor, acestea sunt accesibile în mod deosebit băieților care spre sfârșitul ciclului deprind bine mișcarea de azvârlire. La vârsta ciclului gimnazial există mari disponibilități în ceea ce privește însușirea unor procedee specifice ramurilor de sport și mai ales a jocurilor sportive.

3.2. Caracterul efortului în jocul de baschet.

Practicarea jocului de baschet prin caracterul său atletic reclamă o activitate intensă din partea organismului jucătorului prin cele mai variate mișcări, deplasări rapide și scurte, opriri bruște, întoarceri, sărituri, toate combinate cu o mânuire rapidă și precisă a mingii. Pentru a face față jucătorii trebuie să aibă calitățile care să-i facă capabili să suporte eforturile mari ale jocului(rezistența în regimul celorlalte calități fizice – viteza, îndemânarea, detenta).

Din punct de vedere fizic efortul are un caracter complex fiind necesare:

– viteza sub toate formele sale de manifestare (reacție, execuție, deplasare)

forța + viteza(detenta) în sărituri pentru aruncări și recuperări

forța în picioare pentru realizarea opririlor și pornirilor bruște

îndemânarea în forma ei cea mai complexă

suplețea localizată mai ales la nivelul articulației pumnului și șoldului

În baschet efortul se manifestă cu întreruperi variabile ca durată, intensitatea fiind submaximală alternând cu numeroase faze de intensitate maximală(efort mixt – aerob cu momente anaerobe).

3.3.Obiectivele educației fizice școlare.

În etapa actuală educația fizică a elevilor are sarcini și obiective clare, prevăzute în programele școlare elaborate de Ministerul Educației și valabile pe întregul teritoriu, la a căror îndeplinire este delegat să contribuie profesorul de educație fizică. Felul cum realizează aceste obiective și mijloacele prin care le duce la îndeplinire cad în sarcina profesorului și rezultatul obținut prin utilizarea lor vor atesta măiestria lui pedagogică. Să vedem care ar fi principalele obiective de realizat în cadrul ciclului gimnazial:

Să contribuie la menținerea unei stări de sănătate optimă și să asigure capacități ridicate de randament școlar, pe plan fizic și intelectual al elevilor

Să favorizeze dezvoltarea corectă și armonioasă a organismului elevilor, prin prevenirea instalării unor atitudini corporale deficiente și să asigure un nivel corespunzător de tonicitate și troficitate musculară

Însușirea și consolidarea unor priceperi și deprinderi motrice de bază și utilitar aplicative

Dezvoltarea multilaterală a aptitudinilor psihomotrice, cu accent pe îndemânare, viteză și putere

Însușirea principalelor priceperi și deprinderi motrice din ramurile sportive și probele prevăzute în programa școlară

Formarea la elevi a obișnuinței de practicare independentă și sistematică a exercițiilor fizice și a unor ramuri sportive, în timpul zilei de școală și în timpul liber

Educarea esteticii corporale și a ținutei întregului corp

Contribuții la educarea unor trăsături pozitive de caracter, a ordinii și a disciplinei.

In conformitate cu obiectivele de realizat prezentate mai sus, planul calendaristic trimestrial al claselor cu program de baschet este următorul:

Plan calendaristic trimestrial Tabelul 1.

Nr.L. Săptămâna Tema lecției .

Trimestrul I

1-2 16-22 sept. – ora la dispoziția profesorului

– teste inițiale din “Standard fitnes test”

3-4 23-29 sept. – teste inițiale din “Standard fitnes test”

5-6 30 s -6 oct – învățarea ținerii, prinderii și pasării mingii

– învățarea poziției fundamentale în apărare,

deplasare cu pași adăugați înainte, înapoi, lateral

7-8 7 – 13 oct – învățarea aruncării la coș de pe loc

– repetarea pasării mingii, poziției fundamentale

și a deplasărilor

– învățarea driblingului

9-10 14 – 20 oct – învățarea opririi într-un timp și pivotării prin pășire

– învățarea aruncării la coș din dribling

11-12 20 – 27 oct. – repetarea aruncării la coș din dribling

– inițierea în practicarea jocului de baschet

13-14 28o.-3 nov. – repetarea aruncării la coș de pe loc

– joc bilateral

15-16 4-10 nov – repetarea aruncării la coș din dribling

în complexe tehnice

17-18 11-17 nov – repetarea opririi, pivotării și aruncării la coș

de pe loc

19-20 18-24 nov. – repetarea temelor din ultimele două săptămâni

în complexe tehnice

21-22 25-30 nov. – alte complexe tehnice cu acțiunile învățate

– principalele reguli de joc

– joc bilateral

23-24 1-8 dec. – joc bilateral cu temă

25-26 9-15 dec. – Auto organizare cu joc bilateral

27-28 16-22 dec. – Test inițial – probe specifice pentru baschet

Trimestrul II

1-2 13-19 ian. – joc bilateral

– repetare și consolidare complex din lecția 21-22

3-4 20-26 ian – repetare și consolidare complex din lecția 23-24

– joc bilateral

5-6 27i-2 feb. – învățarea relației 1×1 pe ½ teren

– joc bilateral

7-8 3-10 feb. – învățarea apărării jucătorului fără minge

– joc “ține mingea”

9-10 10-16 feb. – relația 1×1 pe tot terenul

– joc bilateral

11-12 17-23 feb. – complexe tehnice

– joc bilateral

13-14 24f.-5 mar. – joc bilateral – auto organizare

15-16 5 – 16 mar. – Teste din alte ramuri sportive

– joc bilateral cu temă

17-18 17-23 mar. – teste alte ramuri sportive

Trimestrul III

1-2 7-13 Apr. -” test final “Standard fitnes test

– joc bilateral cu auto organizare

3-4 14-20 apr. – test final “Standard fitness test

5-6 21-27 apr. – test final – probe specifice jocului de

baschet – începători

– joc bilateral cu auto organizare

4.1.Pregătirea fizică.

Viteza:

alergare în tempou 4/4 pe 10,15, 20 m.

alergare cu genunchii sus pe loc și în deplasare

alergare cu pendularea gambelor înapoi – 2 x 10 m

alergare laterală 2 x 10 m

Alergare pe 5-10 m cu start din diverse poziții

Deplasare laterală în linie, triunghi, patrat

Jocuri dinamice în grupe de 5-6 pe spațiu limitat

Stafete de alergare pe 15-20 m.

Stafete de dribling pe 10 – 15 m.

Viteza – forța

mers cu fandare în ghemuit

sărituri pe loc cu întoarcere în aer

pas săltat , sărit

săritură în lungime de pe loc

sărituri peste diferite obstacole

sărituri cu îngreuiere

genoflexiuni cu ridicări pe vârfuri cu îngreuiere

flotări

pase cu mingea medicinală

exerciții cu gantere mici pentru brațe și trunchi

jocuri, ștafete și parcursuri aplicative cu aruncări, împingeri și transport de obiecte, tracțiuni, etc.

cursa într-un picior

mingea prin tunel și peste pod(minge medicinală)

lupta cocoșilor într-un picior sau în genunchi

Îndemânare și suplețe

– exerciții de gimnastică pentru articulațiile coxofemurală, scapulo-humerală și a genunchiului

exerciții acrobatice, mânuiri de minge

ambidextrie în pase, dribling și aruncări la coș din dribling și din alergare

transportul simultan al mai multor mingi

ștafete combinate cu mingi și obiecte, cu treceri pe lângă, peste și pe sub obstacole

Rezistența

alergare în tempou uniform, pe distanțe și intervale de timp diferite și stabilite progresiv

alergare în tempouri variate

circuite fizice

circuite fizico-tehnice

jocuri de mișcare și ștafete desfășurate pe intervale de 3,4,5 minute

Circuitul 1

sprint 10 m.

pase în doi o lungime de teren

leapșa în doi cu atingerea gleznei 30”

schimbări de direcție printre jaloane așezate de-a lungul terenului

Circuitul 2

dribling cu schimbare de direcție printre jaloane o lungime

aruncări la coș din dribling 30

sărituri cu atingerea unui reper 5-10 x

Circuitul 3

– sărituri cu coarda 30”

pase la perete 30”

pase în doi cu o mână de la umăr 20 pase

pase în doi din voleibalare 30”

sărituri pe perechi cu lovirea palmelor 30”

Circuitul 4

flotări 10-12 x

sărituri în lungime de pe loc – 4 – 6 x

pase cu mingea medicinală 20 pase

aruncări la coș din săritură 6-8.

4.2. Pregătirea tehnică.

Prinderea și ținerea mingii.

alunecarea palmelor și degetelor pe mingea aflată pe sol

ridicarea mingii de pe sol, controlul prizei corecte

preluarea mingii din mâinile partenerului și ținerea ei

prinderea și controlul prizei corecte la mingea aruncată în sus

idem după ricoșarea de pe sol

Exercițiile de mai sus vor fi executate la început individual, pe perechi, în formație de două linii față în față la distanță de 2-3 m., insis-tându-se pe lucrul pentru învățarea ținerii corecte a mingii în priză simetrică. Apoi aceleași exerciții vor fi însoțite de trimiterea mingii către partener, care urmează să învețe prinderea mingii.

Exerciții pregătitoare.

jocuri, concursuri sau ștafete cu transportul a 1,2,3 mingi folosind ca elemente de deplasare alergarea sărită pe un picior sau ambele picioare

exerciții de aruncări și prinderi de minge din mers și alergare însoțite de întoarceri și sărituri

exerciții de jonglerie cu mingea, treceri în jurul capului, printre picioare, în jurul șoldului, combinate

ștafete cu mingea rostogolită pe sol, cu semănarea și culegerea mingiilor, mingea peste pod, prin tunel, etc.

pasarea mingii cu două mîini de la piept și cu o mână de la umăr, normale și cu pământul, de pe loc și apoi din alergare.

Exerciții imitative

fără minge: de pe loc imitarea pasei cu două mâini de la piept, insistând asupra mișcării de biciuire din articulația pumnilor

din mers și apoi din ușoară alergare săritură imitând prinderea mingii, aterizarea pe ambele picioare, pasă.

Cu minge: executarea pasei în formații cu căpitan(fig.1,2,3)

În linie în semicerc în cerc

O O O O O

Fig. 1 Fig. 2 Fig. 3

-Executarea pasei în formație fără căpitan: pe perechi, în triunghi, două linii față în față(fig 4,5)

O O O O

O O O O O O

O O O O

Fig.4. Fig. 5 Fig. 6.

Circulația mingii spre dreapta, stânga (fig.6)

Pasa din alergare.

Exerciții imitative

din mers și apoi din ușoară alergare, pășire mai lungă pe dreptul cu imitarea prinderii mingii, pășire pe stângul, imitarea pasei și continuarea deplasării

Exerciții și formații pentru învățarea pasei din deplasare

pe perechi la distanță de 3 m. unul de altul își pasează mingea de pe loc

jucătorii așezați în șir câte unul, alergare pe rând către antrenor, primirea mingii pasă înapoi și deplasare prin ocolirea antrenorului la coada șirului (fig.7)

O O O

Fig. 7

jucătorii în șir pasează mingea din alergare succesiv stânga – dreapta, reprimind mingea se întorc în dribling la coada șirului(Fig. 8)

Fig.8

Fig. 9.

pase în doi, apoi în trei jucători care se deplasează înainte – din mers și apoi din alergare(fig. 9 și 10)

Fig.10

suveică simplă – fig. 11.

O O O. O O O

Fig. 11.

Driblingul.

Driblingul pe loc.

cu mâna dreaptă, cu mâna stângă

înalt, mediu, jos, din mers și ușoară alergare

spre înainte, spre înapoi, cu ocolire de obstacole

Formații:

suveică cu dribling, oprire, pasă și deplasare la coada șirului opus(fig. 12).

O O O O O O

Fig. 12

pe lungimea terenului, încrucișare în dribling și pasă din alergare(fig. 13),

Fig. 13

pe două șiruri, cu două mingi, dribling, oprire, pivotare, pasă, deplasare la coada șirului unde a pasat(fig.14).

Fig. 14.

Opririle.

Exerciții imitative.

deplasare, săritură, oprire

combinații de deplasări(alergare normală, cu spatele, cu pași adăugați, sprint) intercalate cu opriri.

Exerciții cu minge

aruncarea mingii în sus înainte, alergare, prindere, oprire

idem cu lăsarea mingii să cadă pe sol, prindere, oprire

alergare, prindere, oprire, pasă(fig 15).

O O O

dribling, oprire, pasă (fig. 16)

O O O O O O

Fig. 16

– alergare, prindere, oprire, aruncare la coș de pe loc, urmărire pentru recuperare (fig. 17).

Fig, 17.

dribling, oprire, aruncare la coș de pe loc, recuperare(fig.18)

Fig. 18.

Exerciții pregătitoare:

deplasări cu sărituri pe ambele picioare – cu fața, cu spatele, cu minge, fără minge.

Cu elen redus săritură peste banca de gimnastică (desprindere simultană pe ambele picioare

-alergare dus-întors între 4 linii trase pe teren, cu oprire la fiecare linie

Pivotarea.

Exerciții imitative.

pășire înainte, înapoi, lateral, cu revenirea în poziție fundamentală

întoarceri repetate prin pășire pe piciorul de impulsie înainte, înapoi, în poziție fundamentală

ștafetă – alergare cu oprire și pivotare în dreptul diferitelor semne sau la semnal.

Exerciții cu mingea:

de pe loc din poziție fundamentală – prindere, pivotare prin pășire înainte, înapoi, pasă

idem cu pivotare prin întoarcere 90-180o

idem cu schimbarea locului de ținere a mingii(su, jos, lateral) în timpul pivotării

aruncarea mingii în sus și înainte, alergare, oprire, pivotare, pasă

O O O Fig. 19

dribling, oprire, pivotare, pasă(fig. 20)

O O O Fig. 20

alergare, prindere, oprire, pivotare, deplasare(fig. 21,22,23 a,b)

O O O O O O Fig. 21

Fig. 22 Fig.23 a. Fig. 23 b.

Exerciții pregătitoare

din mers și alergare, la semnal, alternând partea și piciorul de execuție, întoarceri de 180-3600

din alergare, bătaie pe un picior și săritură peste banca de gimnastică sau stachetă și aterizare cu întoarcere de 90-1800

pe perechi, unul execută pivotare și protecție de minge, iar celălalt caută să-l dezechilibreze prin împingere

Aruncări la coș de pe loc

Exerciții imitative fără minge:

imitarea lucrului din brațe și palme

imitarea lucrului de coordonare dintre brațe și picioare

imitarea integrală a procedeului de aruncare

Învățarea aruncării la coș:

aruncare la coș din apropiere(1m), unghi de 450 stânga, dreapta și din față

mărirea distanței de aruncare la 2-3m

execuția aruncării fără panou

În paralel se instruiește deprinderea de urmărire a mingii la panou

Foirmații:

– un șir – se trasează pe sol sol distanța de execuție, cel care aruncă își urmărește

mingea și pasează la coada

șirului(fig. 24)

Fig. 24 Fig. 25.

două șiruri cu câte o minge la fiecare; după aruncare jucătorul își urmărește mingea și o pasează, trecând la coada șirului(fig. 25).

Formație pe două șiruri, unul care recuperează și celălalt care aruncă la coș(fig. 26)

Formație pe trei șiruri, unul care aruncă la coș, altul recuperează și al treilea pasează(fig. 27).

Două șiruri cu două mingi: dribling, oprire, pivotare, aruncare la coș(fig. 28)

Fig. 26. Fig. 27. Fig. 28

-două șiruri cu două mingi:

alergare, prindere, oprire, pivo-

tare, aruncare la coș de pe loc

(Fig. 29)

Fig. 29.

Aruncările la coș din dribling

Exerciții imitative fără minge:

alergare, desprindere pe un picior, lovire cu palma a unui obiect suspendat(panou, plasa coșului, etc)

alergare, desprindere, aterizare pe ambele picioare

– imitarea tehnicii de execuție a aruncării la coș din alergare(cele două pășiri, desprindere în săritură, imitarea mișcării de aruncare la coș, aterizare pe ambele picioare)

Exerciții cu mingea:

din apropierea coșului(1,5 m), unghi de 450, cu mingea ținută în priză asimetrică cu două mâini, se execută pășire pe piciorul stâng(pentru dreptaci), desprindere în săritură și aruncare la coș.

Același lucru plecând la o distanță de 2,5m de coș cu pășire pe piciorul drept, apoi pe piciorul stâng, desprindere în săritură, aruncare la coș și aterizare pe ambele picioare

se mărește distanța de la care se pleacă la 3 m. de coș; pășire pe piciorul stâng, se execută o singură bătaie a mingii în dribling, după care pășirea pe piciorul drept, se prinde mingea, pășire pe piciorul stâng, desprindere în săritură și aruncare la coș

idem cu execuția înainte a mai multor driblinguri, din unghi de 45o stânga – dreapta, apoi perpendicular pe panou.

Un șir, fiecare jucător cu câte o minge; se execută dribling și aruncare din apropierea coșului. După aruncare fiecare jucător își urmărește mingea cu care revine în dribling la coada șirului(fig 30).

Un șir cu o minge; primul jucător de la șir pleacă în dribling, aruncă la coș, recuperează mingea pe care o pasează următorului de la șir. După pasă revine la coada șirului.(Fig. 31).

Fig.30 Fig. 31

-două șiruri; fiecare jucător al șirului din dreapta(1) cu câte o minge.

Se execută dribling și aruncare din apropierea coșului; după aruncare, deplasare la coada șirului opus.(2). Fiecare jucător din acest șir după recuperare trece în dribling la șirul din dreapta.(fig. 32).

Două șiruri; fiecare jucător de la șirul 2 cu câte o minge pe care o va pasa la 1, care aleargă spre coș.. După aruncare acesta recuperează mingea cu care în dribling trece la coada șirului (Fig 33).

idem, cu pase de la colțul zonei de restricție(fig 34)

dribling, oprire, pivotare, pasă, alergare, prindere și aruncare la coș din dribling(Fig. 35)

două șiruri așezate în colțurile opuse ale terenului: primul din fiecare șir pleacă în dribling, aruncă la coș, recuperează, pasează la următorul din șir și trece la coada șirului (Fig. 36).

Două șiruri în colțurile opuse ale terenului, relația 1×1 pe toată lungimea terenului, apărătorul recuperează și trece la coada șirului exterior, iar atacntul după aruncare la coada șirului interior (Fig. 37).

Fig. 37

Procedeele tehnice folosite în jocul defensiv.

Poziția fundamentală în apărare, deplasările cu pași adăugați înainte, înapoi și lateral, lucrul de brațe șu jocul de picioare al apărătorului.

Din linie pe unul sau două rânduri pe linia de fund se execută următoarele exerciții pe lungimea terenului:

alergare cu pași adăugați lateral

deplasare cu pas adăugat oblic, înainte, lateral, cu schimbarea direcției de deplasare

deplasare cu pas adăugat înainte, piruetă cu schimbare de direcție, retragere cu pas adăugat înapoi

Poziție fundamentală cu piciorul drept în față, retragere cu pas adăugat înapoi

Piruetă pe piciorul stâng, deplasare cu pas adăugat oblic înainte cu piciorul stâng în față

Exerciții pentru perfecționarea jocului de picioare:

alergare cu pași adăugați lateral, schimbare de direcție, cinci sărituri la panou

alergare cu pași adăugați lateral, oblic înapoi cu schimbări de direcție, încheiate cu cinci sărituri la panou

leapșa în doi cu schimbarea urmăritorului la semnalul profesorului, fiecare pereche se deplasează pe culoarul ei

4.3. Pregătirea tactică.

Acțiuni tactice individuale ofensive

Depășirea.

circulație imaginară pe jumătate de teren, demarcaj de voie

un grp de 3-5 jucători se deplasează în terenul de atac simulând acțiuni de desprindere de lângă adversar, ieșire la minge, plecări false, schimbări de direcție, fente înșelătoare

jucătorii sunt grupați pe perechi de atacant-apărător. Fiecare dintre ei primește sarcini:

sarcini pentru atacanți sarcini pentru apărători

– alergare cu desprindere pentru sur- – marcaj semi activ

prinderea apărătorului

– alergare cu schimbarea direcției la – idem

plecare

– alergări cu plecări false și schim- – idem

bare de direcție

– sprinturi și schimbări de ritm – idem

Demarcaj în funcție de jucătorul cu minge

pe grupe de trei jucători. Un jucător aflat în posesia mingii și un atacant cu apărătorul direct. Jucătorul cu mingea se deplasează în teren în dribling.

Ori de câte ori atacantul este demarcat va pasa mingea acestuia urmând să o reprimească. Jucătorul din atac se demarcă prin circulație în teren, încercând să se desprindă de adversarul direct. Apărătorul va efectua marcajul jucătorului fără minge și marcajul jucătorului cu minge.

Variante:

același exercițiu cu 2-4 perechi. Se va pasa celui mai liber

același cu 2 pasatori la patru perechi

jocuri u temă pe ½ teren și tot terenul 2×2;3×3;4×4.

Acțiuni tactice individuale defensive

Marcajul normal.

deplasare în grup cu joc de picioare la început mai lent și apoi din ce în ce mai repede cu multe schimbări de direcție

pe ½ de teren un grup de 5-6 jucători se deplasează pe toată suprafața zonei de apărare, efectuând marcajul unui atacant imaginar

jucătorii sunt împărțiți în atacanți și apărători, cu sarcini specifice:

Sarcini pentru atacanți Sarcini pentru apărători

– din mers circulație în zona de atac -marcaj cu plasament între adver-

pe toată jumătatea terenului sar și coș pe linia imaginară ce

unește adversarul cu coșul

– același lucru din alergare cu creș- – aceiași acțiune

terea treptată a vitezei de deplasare

– aceiași acțiune – plasament în funcție de depăr-

tarea față de coș

– demarcaj cu circulație individuală – marcaj cu circulație individuală

în atac în apărare

Jocuri cu temă.

joc 2 x 1, se poate executa la un panou cu aruncare la coș. Apărătorul are sarcina de a marca atacanții

joc 2 x 2, 3 X 3, se execută atac pe ½ teren fără sau cu aruncare la coș

joc 4 x 4 sa 5 x 5 pe ½ teren sau tot terenul

Pregătirea teoretică.

Noțiuni cu privire la regulamentul de baschet:

regula pașilor

regula driblingului

repunerile mingii din afara terenului

greșelile personale

regulile de 3,5,10 și 30 secunde

regula terenului.

5.1. Durata și locul experimentului.

Experimentul s-a desfășurat pe parcursul anului școlar 12004-2005 cu finalitate la sfârșitul anului cu o clasă a VI-a compusă din 31 subiecți, clasa numărând 16 băieți și 15 fete.

Bateria de teste a fost efectuată astfel: “Standard Fitness testul inițial în perioada 15-20 septembrie 2004 și cel final în perioada 10-15 mai 2005, pe când testele specifice inițiale au avut loc inițial în 15-20 decembrie 2004 și finale în 20-25 mai 2005.

Studiul își propune să demonstreze în ce măsură baschetul contribuie la realizarea obiectivelor educației fizice cu ajutorul testelor “Standard fitness” iar cu ajutorul testelor specifice de baschet dacă după practicarea baschetului pe parcursul unui an școlar elevii reușesc să-și însușească jocul și în ce măsură.

5.2. Bateria de teste cuprinsă în experiment.

“Standard fitness test:

Viteza 5o m. – proba se efectuează prin cronometraj din momentul mișcării, cu două încercări cu pauză de 15 secunde între ele, înregistrând timpul cel mai bun, nu este permisă folosirea pantofilor cu cuie, rezultatele se înregistrează în secunde și zecimi.

Săritura în lungime de pe loc – se permite o singură pendulare a brațelor pentru elan fără posibilitatea rulării vârf-călcâi, distanța se măsoară în centimetri de la vârfuri pentru poziția de plecare și la călcâie pentru poziția de aterizare, din două încercări se va înregistra cea mai bună, suprafața să fie netedă și ne alunecoasă.

Alergarea de rezistență – se aleargă pe o distanță de 600 metri pe teren plat contra cronometru, se permite o singură încercare, cu rezultatul exprimat în minute și secunde.

Aruncarea mingii de oină – se execută aruncarea de pe loc, mingea trebuind să plece din mână pe deasupra capului, se acordă două încercări și se înregistrează cea mai bună, rezultatul în metri și centimetri..

Atârnarea la bara fixă cu brațele îndoite – bara se apucă cu palmele privind spre corp, brațele îndoite din coate, bărbia deasupra barei, picioarele inițial sprijinite. Se îndepărtează sprijinul o dată cu pornirea cronometrului, care va fi oprit o dată cu atingerea bărbiei de bară sau trecerea acesteia sub nivelul ei. Corpul nu trebuie să se atingă cu nimic în timpul execuției, acordându-se o singură încercare cu timpul exprimat în minute și secunde.

Naveta – se trasează pe pământ două linii paralele, la distanța de 10 m., în spatele fiecărei linii se trasează două cercuri cu diametrul de 50 cm.. În cercurile situate în spatele uneia din linii se așează câte un cub sau minge de oină, executantul găsindu-se inițial în celelalte două cercuri cu picioarele. La semnal se pleacă în viteză și se aduce un obiect într-unul din cercuri apoi la fel pe celălalt, fără a fi permisă aruncarea. Cronometrul se oprește când cel de-al doilea obiect a fost plasat corect în cerc, rezultatul exprimându-se în secunde și zecimi, cu dreptul la o singură încercare.

Ridicări de trunchi din culcat în șezând – executantul se află culcat pe spate cu mâinile încleștate la ceafă, coatele pe saltea, genunchii îndoiți, tălpile pe saltea, vârfurile picioarelor find sprijinite sub scara fixă. La semnal executantul își ridică trunchiul la verticală în poziție șezând, atingând genunchii cu coatele, cu revenire în poziție inițială, rezultatul fiind exprimat în număr de execuții pe durata de 30 secunde.

Mobilitate coxo-femurală în plan anterior – executantul stând în picioare pe un scaun înalt de 50 cm cu vârfurile picioarelor la marginea scaunului. O riglă gradată se fixează cu gradația 50 cm la nivelul suprafeței scaunului. Executantul îndoaie trunchiul înainte, cu genunchii perfect întinși, alunecând cu vârfurile degetelor întinse în jos pe riglă, încercând să depășească cât mai mult gradația 50, rămânând în poziție 3 secunde. Se acordă două încercări, notând rezultatul cel mai bun.

Probele de control privind pregătirea specifică.

Viteza cu schimbarea direcției – executantul se află inițial în punctul 1. La semnal acesta pleacă spre punctele 2,3,4 etc. revenind la punctul de plecare cât mai repede, unde o dată ajuns face o pivotare la dreapta până ajunge cu fața la punctul 8 și reia imediat alergarea în sens invers, cronometrând întregul parcurs dus-întors, cu o singură încercare.

5

6 4

7 3

8 2

1

Detenta pe verticală – executantul își udă mai întâi degetul mijlociu de la mâna preferată în apă și apoi în poziția “ușor ghemuit.” La o lungime de talpă distanță de zid, sare în sus atingând peretele cu degetul ud. După aterizare se lipește de zid cu pieptul și întinde mâna sus făcând al doilea semn, măsurându-se în centimetrii distanța între cele două semne. Se acordă două încercări notând rezultatul cel mai bun.

Aruncarea la coș – la această categorie

de vârstă se execută un număr de 10

aruncări, câte două din fiecare poziție

menționată în diagrama alăturată. Dis-

tanța de aruncare este de 4,5 m.

5,3. Prezentarea rezultatelor.

Rezultatele obținute la testele descrise mai sus sunt prezentate în tabelele care urmează și anume:

Test de pregătire fizică generală inițial fete – Tabel nr.2

Test de pregătire fizică generală inițial băieți – Tabel nr. 3

Test de pregătire fizică generală final fete – Tabel nr. 4

Test de pregătire fizică generală final băieți – Tabel nr. 5

Test specific de baschet fete inițial – Tabel nr. 6

Test specific de baschet băieți inițial – Tabel nr. 7

Test specific de baschet fete final – Tabel nr 8

Test specific de baschet băieți final – Tabel Nr. 9

Progresele realizate de cele două grupe de lucru la probele testului de pregătire fizică generală și la probele testului specific pentru jocul de baschet sunt cuprinse:

Progresul realizat de grupele de fete – Tabel nr. 10

Progresul realizat de grupele de băieți – Tabel nr. 11

Rezultatele obținute la testul de pregătire fizică generală Tabel nr. 2

FETE – TEST INIȚIAL

Rezultatele obținute la testul de pregătire fizică generală Tabel nr. 3

BĂIEȚI – TEST INIȚIAL

Rezultatele obținute la testul de pregătire fizică generală Tabel nr 4

FETE – TEST FINAL

Rezultatele obținute la testul de pregătire fizică generală Tabel nr. 5

BĂIEȚI – TEST FINAL

Tabel nr. 6

Rezultatele obținute la testele specifice pentru baschet

FETE – TESTE INIȚIALE

Tabel nr. 7

Rezultatele obținute la testele specifice pentru baschet

BĂIEȚI – TEST INIȚIAL

Tabel nr. 8

Rezultatele obținute la testele specifice pentru baschet

FETE TEST FINAL

Tabel nr.9

Rezultatele obținute la testele specifice pentru baschet

BĂIEȚI – TEST FINAL

Tabel nr. 10

Progresul realizat de fete la testele de

pregătire fizică generală și specifice

Tabel nr. 11

Progresul realizat de băieți la testele de

pregătire fizică generală și specifice

Interpretarea rezultatelor.

Pornind de la studiul rezultatelor obținute la testele inițiale și finale în probele testului de pregătire generală și testului specific jocului de baschet rezultă o analiză precisă a evoluției celor două ateliere de lucru – băieți și fete pe decursul anului școlar unde M = media aritmetică. A.S. = abaterea standard și C.V. = coeficientul de variabilitarte.

Testul de pregătire fizică generală.

Alergare de viteză 50 m.

Fete – Inițial M=8,9 sec, A.S.= ±0,87, C.V.= 10,46%; Final 8,1 sec; A.S.= ±0,62, C.V= 7,6%proges 0,8 sec.

Băieți – Inițial 8,7 sec; A.S.= ±0,99, C.V. =11,44% Final 8,0 sec; A.S.=±0,62,C.V.=7,8%,progres 0,7 sec.

Rezultatele de mai sus denotă la această vârstă o evoluție constant crescândă atât pentru băieți cât și pentru fete la viteza pe distanțe scurte plecând de la valori foarte apropiate și realizând progrese asemănătoare, colectivele manifestă o împrăștiere mică.

Săritura în lungime de pe loc.

Fete – inițial 149,2cm; A:S.=±13,3,C.V.= 8,8%Final 161 cm; A.S. = ±13,4, C.C.=8,2%progres11,9 cm

Băieți – inițial 158,4 cm;A.S.=±16,5,C.V.=10,4% Final 171,2 cm; A.S.=±18,5, C.V.=10,8%progres 12,8 cm

Atât la fete cât și la băieți, pe parcursul anului progresul realizat la această probă este asemănător și considerabil, cu mențiunea că la această vârstă băieții au un avantaj de aproape 10 cm. Împrăștierea c colectivului este mică.

3. Aruncarea mingii de oină.

Fete – inițial 14,73 m, A.S.=±3,6, C.V. =25,1%; final 16,45 m; A.S. =±3,7, C.V. = 23%, progres 1,72 m.

Băieți – inițial 26,40 m; A.S. = ±3,6, C.V. = 15,28% final 27,35 m; A.S. =±3,6, C.V.= 13,8%, progres 0,95 m.

La această probă de forță în brațe și coordonare a mișcării de azvârlire avantajul inițial este net de partea băieților la o diferență apreciabilă (10 m.), iar pe parcursul anului școlar fetele realizează un progres mai susținut, fără însă a se apropia de nivelul rezultatelor obținute de băieți. La fete împrăștierea colectivului este mare iar la băieți moderată.

4.Atârnat la bară cu brațele îndoite.

Fete inițial – 20,5 sec; A.S. =± 11,4,C.V. =55,8 final 23,6 sec; A.S.=± 8,4, C.V. = 43,5%, progres 3,1 sec.

Băieți – inițial 35 sec; A.S. = ±17,38, C.V. =63,4%, final 38,6 sec; A.S. =±17,2, C.V. =64,1%progres 3,6 sec.

Și în cadrul acestei probe băieții au inițial un avantaj de 15 secunde față de fete, avantaj care comportă încă o ușoară mărire pe parcursul anului, cu toate că progresul realizat de ambele grupe este substanțial și aproape identic. La această probă împrăștierea atât la băieți cât și la fete este foarte mare.

Alergare de rezistență 600 m.

Fete – inițial 3,26 min; A.S.=±18,2, C.V. = 10,8%final 3,10min, A.S.=±12,7, C.V. = 7,3%, progres 16 sec.

Băieți – inițial 3.07 min; A.S. =±19,33, C.V. =11,4% final 2,51 A.S. =± 20,6, C.V. = 12,6%min.progres 16 sec.

Cu toate că progresul realizat de ambele grupe pe parcursul anului școlar este identic, de la început valorile realizate de băieți sunt superioare cu 19 secunde, diferență care se menține până în final. Împrăștierile c colectivelor sunt mici.

6. Forța abdominală.

Fete – inițial 18; A.S. =± 0,4, C.V. = 3,6%final 22,2; progres 4,2 rep. A.S. = ±0,3, C.V. = 3,1%

Băieți – inițial 17,3; A.S. = ± 0,5, C.V. = 5,1%,final 21,2; A.S. =±0,5, C.V. =4,9%,progres 3,8 rep.

La vârsta de 11-12 ani unele probe sunt în avantajul fetelor, ca de exemplu în cazul de față, unde ele pornesc de la valori ușor superioare față de băieți și progresul realizat de ele este de asemenea mai mare, reușind un număr de repetări superior față de băieți. Împrăștierea la ambele colective este mică.

7.Naveta.

Fete – inițial 11,2 sec; A.S. = ±4,8, C.V. = 26,9, final 10,4 sec; A.S. =±4,5 , C.V. = 20,4%,progres 0,8 sec.

Băieți – inițial 11,3 sec; A.S. = ±3, C.V. =17,3% final 10,1sec; A.S. =±3,1, C.V. = 14,8%,progres 1,2 sec.

Rezultatele obținute de cele două grupe la testul inițial și cel final sunt destul de apropiate, în privința progresului realizat se poate observa o creștere mai accentuată a performanței la grupa băieților, forța mai mare în membrele inferioare la schimbările de direcție având rol determinant. La acest test împrăștierea este mare la fete și moderată la băieți.

8. Mobilitatea coxo-femurală.

Fete – inițial 53,4 cm; A.S. = ±3,6, C.V. = 6,8% final 58,4 cm; A.S. =±4,3, C.V.= 7,4% progres 5 cm.

Băieți – inițial 47,7 cm; A.S. = ± 5, C.V. = 11,4%final 50,4 cm; A.S. = ±5,7, C.V. = 11,3%progres 4,7 cm.

La probele ce solicită cu preponderență forța avantajul era de partea băieților, de această dată fetele sunt cele cu rezultat mai bun inițial, de asemenea având și o îmbunătățire a rezultatului ușor mai crescută decât la băieți, lucru normal și în conformitate cu particularitățile motrice ale vârstei. Colectivele se încadrează în ansamblu la o împrăștiere mică a rezultatelor.

B. Testele specifice pentru baschet.

1. Detenta pe verticală.

Fete – inițial 26,4 cm; A.S. =±6,6, C.V. = 25,8%,final 33,3 cm; A.S. = ± 6,9, C.V. = 22,4%,progres 6,9 cm

Băieți – inițial 27,7 cm; A.S. = ±7,3, C.V. = 26,4% final 30,7 cm; A.S. = ± 16,8, C.V. = 48,2%,progres 3 cm.

La această probă deși s-a plecat de la rezultate apropiate, contrar așteptărilor în final grupa de fete realizează progrese mult mai bune decât grupa de băieți, mai ales că la proba de săritură în lungime situația a fost cu totul invers. Toate colectivele prezintă o împrăștiere mare a rezultatelor.

Proba de viteză specifică.

Fete – inițial 31,9 sec; A.S. =±1,2, C.V. = 3,9%, final 30,8 sec; A.S. =±2,5, C.V. = 8,4%, progres 1,1 sec;

Băieți – inițial 30,1 sec; final 28,8 sec; progres 1,3 sec.

Viteza specifică are unele asemănări cu proba de navetă în privința schimbărilor de direcție în alergare, iar rezultatele la fel inițial sunt mai bune la grupa de băieți, care pe parcurs realizează și un salt mai mare. Rezultatele prezintă o împrăștiere mică a colectivului.

3. Aruncarea la coș

Fete – inițial 1,66 reușite; A.S. = ±0,9, C.V. = 56,3%, final 3,2 reușite; A.S. = ±1,5, C.V. = 45,5,progres 1,54 reușite

Băieți – inițial 2,37 reușite; A.S. =±1,2, C.V. = 52,6% final 2,96 reușite; A.S. =±1,8, C.V. =52,1%, progres 0,59 reușite.

Rezultatele obținute arată inițial rezultate mai bune pentru băieți, însă rezultatele finale demonstrează un salt mult mai bun pentru grupa de fete, ca urmare a unei puteri mai mari de concentrare în momente statice ale acestora față de băieți. Împrăștierea tuturor colectivelor este exagerată.

Făcând un studiu asupra progresului realizat de colectivul clasei la probele testelor din “Standard fitness test” și a probelor specifice jocului de baschet se observă că jocul de baschet predat în cadrul orelor de educație fizică la clasa a VI-a își aduce o substanțială contribuție la realizarea obiectivelor educației fizice școlare.

În acest sens se constată o dezvoltare bună, în multe cazuri foarte bună a calităților motrice de bază, ca și a deprinderilor motrice, elevii (unii dintre ei) făcând primii pași spre inițierea în lumea sportului de performanță

2.Fără să fi făcut măsurători în acest sens părerea subiectivă a profesorului și a subsemnatului este că prin practicarea jocului s-a realizat și o dezvoltare somatică corespunzătoare, mai ales privind creșterea în înălțime a subiecților.

Deci se poate spune că rolul jocului de baschet ca sport de bază ca mijloc al educației fizice și sportive a elevilor a fost îndeplinit.

3.Propunerea este de a continua nemijlocit practicarea baschetului în cadrul lecției de educație fizică, popularizarea lui în școlile în care este mai puțin cunoscut și practicat, organizarea de cât mai multe competiții școlare, pentru a stimula caracterul competitiv al copiilor, crearea unor condiții minimale de practicarea jocului în toate școlile cu clase gimnaziale.

4. Din rândul clasei o serie de elevi și-au format deprinderea de a juca singuri baschet în pauze și în timpul liber, iar un număr de 3 băieți și o fată au hotărât la îndrumarea profesorului să participe în cadrul echipei clubului sportiv școlar la practicarea baschetului de performanță.

Scarlat E. – Educația fizică a copiilor de vârstă școlară. Editura pentru tineret și sport București 1993

Dragnea A. Antrenamentul sportiv. Editura didactică și pedagogică București 1996

Herczeg L. Teoria și metodica educației fizice școlare vol. I și II. Tipografia Universității de Vest Timișoara

Predescu T, Teodorescu L.Vasilescu L. – Baschet. Editura sport –turism București 1979

Bachner L. Grădinaru C.- Baschet Metodică – Tipografia Universității de Vest Timișoara 1996

Bachner L. – Obiectivizarea jocului de Baschet – Ed. Mirton 1998

Bachner L. Ionescu D. – Baschet – tehnica, tactica și metodica – Editura Politehnica 2003

Vasilescu L. – Baschet. Bazele tacticii. Editura sport- turism. București 1983

Hrișcă A. Negulescu C. Baschet. Tehnica și tactica individuală. Metodica învățării. Editura Sport. Turism București 1981

Epuran M. Metodologia cercetării activităților corporale vol. I și II Editura IEFS București 1977

11. *** Programa de educație fizică pentru învățământul gimnazial, liceal profesional, complementar și postliceal. M.Î. 1991

Anexa 1

Anexa 2

.

Anexa 3

.

Anexa 4

.

Anexa 5

.

Anexa 6.

.

Anexa 7.

.

Anexa 8

.

Anexa 9.

.

Anexa 10

.

Anexa 11