. Studiu Privind Modelul DE Selectie Primara In Karate

Cuprins

Cuprins: 1

CAPITOLUL.1 2

Scurt istoric al dezvoltării și evoluției practicării Karate Do, pe plan intern și internațional 2

Antrenamentele să fie dinamice 6

Antrenamentele trebuie să fie distractive 7

Trebuie să vorbiți limba lor 7

Folosiți stimulente pozitive 8

Tratați-vă elevii cu respect 9

Motivația alegerii temei 10

CAPITOLUL.II 12

Sarcinile și ipotezele lucrării 12

CAPITOLULUI 13

Fundamentarea teoretică a problemei 13

A. Criteriile medico-biologice 14

B. Date privind creșterea somatică 15

C. Date privind dezvoltarea motricitatii 15

D. Date privind dezvoltarea psihică 16

Probe și norme de control 17

A. Pentru pregătirea fizică generală 18

B. Pentru pregătire fizică specifică 19

Modelul sportivului de performanță 20

Modelul de selecție în Karate Do 23

I. Criterii de selecție 23

1.Criterii medico-biologice 23

2.Criterii somatice 24

3.Criterii motrice 24

4.Criterii psihice 27

A. Clasificarea sportivilor în funcție de vârstă și nivel tehnic 30

B. Obiective de instruire pentru începători 31

CAPITOLUL VI 34

Organizarea cercetării 34

Observații cu privire la procesul de selecție actual 34

Modelul de pregătire 35

Metode de cercetare folosite 40

CAPITOLUL V 41

Concluzii 41

Bibliografie 42

=== 20 ===

s-a vorbit și s-a scris mult despre aceste programe care ar fi stresante din punct de vedere fizic și psihologic. Legat de stresul psihologic la care ar fi supuși sportivii juniori s-au manifestat numeroase preocupări. In acest sens s-au efectuat două studii de către doi cercetători americani: Dale Hanson și Julie Simon, care au confruntat stările de anxietate la copii care practicau 7 activități sportive diferite: baseball, fotbal american, hochei, baschet, înot, gimnastică artistică și sporturi de luptă. Rezultatele au arătat că sporturile cele mai stresante sunt gimnastica și luptele, ambele sporturi individuale.

Ca atare antrenorul de Karate trebuie să fie un foarte bun psiholog, Karate-ul făcând parte și el din categoria sporturilor de luptă. El trebuie să aibă o bună capacitate empatică deoarece de felul cum își tratează colectivul de copii depind performanțele lor și implicit ale sale.

Probe și norme de control

Pentru a controla și dirija în permanență procesul de selecție și pregătire a tinerilor karateka, se folosesc probele și normele de control, prin care se apreciază capacitatea fizică generală, precum și probe și norme de testare a pregătirii specifice Karate-ului.

17

=== 25 ===

– pe plan psihic se pot remarca următoarele caracteristici:

reactivitate psihică generală foarte bună;

dorința de competiție și combativitate la un nivel ridicat;

inteligență la nivel superior;

capacitate de concentrare maximă;

calități euristice deosebite;

calități estetice peste medie(ritm, tempo);

– din punct de vedere tehnico-tactic sportivii de mare performanță sunt
posesori ai unui bagaj de cunoștințe impresionant, existența tehnicilor
favorite neconstituind o limitare tehnică ci, dimpotrivă, o rafinare extremă
care se manifestă în confruntarea cu adversarii de nivel foarte înalt și în
situații tactice de dificultate extremă

=== 30 ===

4. Criterii psihice.

In funcție de nivelul și vârsta sportivului, selecția operează, în primul rând, în scopul de a stabili dacă subiectul supus selecției suportă pregătirea, mai ales la nivel de copii, juniori și tineret. Indiferent de nivelul calităților motrice și a tipului somatic, elementul definitoriu al sportivului karateka de mare performanță este dorința acestuia de a practica arta marțială și de a participa în competiție. Obținerea de performanțe notabile în Karate Do, nu neapărat în competiția sportivă, este imposibilă dacă sunt absente dorința și capacitatea de supunere la rigorile extreme ale antrenamentului de tip tradițional; de altfel un principiu fundamental al practicării Karate Do este "principiul porții strâmte", care statuează dependența obținerii unor rezultate notabile de depășirea barierelor convenționale, fizice sau mentale. Principalele calități psihice testate vor fi perseverența și rezistența psihică, ambele trebuind să fie la un nivel foarte înalt.

Odată stabilită existența unui nivel corespunzător al capacității subiectului testat de a suporta pregătirea, generală și specifică, se va trece obligatoriu la testarea acelor caracteristici care permit încadrarea acestuia în ceea ce literatura de specialitate denumește prin sintagma "tip de concurs". Caracteristicile de bază ale "tipului de concurs", în Karate Do, necesare a fi situate la nivele superioare, sunt următoarele:

27

=== 31 ===

dorința și motivația competițională;

stabilitatea emoțională – fudoshin;

calitatea și promptitudinea deciziei;

rezistența la emoții și stres;

calitatea coordonării, în timp, spațiu și a segmentelor.

Aprecierea acestor calități se va constitui într-un element esențial al selecției "la vârf, destinate să asigure coincidența dintre subiectul supus antrenamentului și conținutul acestui antrenament. Este, cu certitudine, pierdere de timp antrenarea la vârf a unor sportivi care nu doresc să facă, sau nu sunt capabili să facă mare performanță. Selecția psihologică în Karate Do, având ca destinație competiția sportivă, se va aplica numai asupra subiecților catalogați ca suportând bine și foarte bine pregătirea, încadrându-se, în același timp, în "tipul de concurs".

Plecând de la premiza îndeplinirii acestor cerințe, selecția psihologică operează în continuare, cu următoarele criterii:

=== 47 ===

Anexa

Tabel scalar selecție primară Băieți 8-10 ani

Tabel scalar selecție primară Fete 8-10 ani

=== 7 ===

A

In mod logic deci, competiția sportivă de Karate Do apare ca o necesitate dar nu este privită și nici acceptată "per se"(prin sine însăși, ca scop final).

Scopul principal al competiției de Karate Do este acela de verificare, de testare a nivelului atins de practicantul sportiv de performanță; în competiție și prin competiție au loc elaborarea și verificarea modelelor optime, atât pentru antrenori și sportivi cât și pentru metodele de antrenament propuse și folosite de aceștia.

Artele marțiale și tinerii

Copii între 6 și 12 ani formează majoritatea celor ce se înscriu în cadrul cluburilor de arte marțiale. Filme precum seria Karate Kid, Țestoasele Ninja sau Power Rangers trezesc interesul copiilor pentru artele marțiale asiatice și este unul dintre motivele pentru care ei se înscriu într-un club de karate, judo, kung fu, taekwondo sau de ju jutsu. Instructorii sau antrenorii de arte marțiale cred în sufletul lor că sunt și alte motive ce fac ca artele marțiale să trezească interesul tinerilor, cum ar fi învățarea unor tehnici de autoapărare, încrederea în forțele proprii, respect față de tot ce îi înconjoară.

Publicitatea care există în momentul de față vis-a-vis de artele marțiale va atrage în continuare mulți tineri care, seduși fiind de acuratețea mișcărilor,

4