. Studiu Privind Folosirea Mijloacelor Pentru Dezvoltarea Fortei DE Apucare Si Ridicare In Vederea

PLANUL LUCRĂRII

CAPITOLUL T INTRODUCERE

SCURT ISTORIC

MOTIVAREA ALEGERII TEMEI

REFLECTAREA TEMEI ÎN LITERATURA DE
SPECIALITATE

CAPITOLUL II FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A TEMEI

CAPITOLUL III IPOTEZE ȘI SARCINILE STUDIULUI

III.l IPOTEZA STUDIULUI IH.2 SARCINIILE STUDIULUI

CAPITOLUL IV ORGANIZAREA STUDIULUI

IV.l SUBIECȚI

IV.2 METODE

IV.3 SELECȚIONAREA IJLOACELOR PENTRU

EXPERIMENT

IV.4 LOCUL DE DESFĂȚURARE AL EXPERIMENTULUI IV.5 SPORTIVI GRUPEI ȚI EXPERIMENT

CAPITOLUL V CONCLUZII CAPITOLUL IV BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL I. INTRODUCERE 1.1 Scurt istoric

In ultimul timp Federația internațională a Asociațiilor de Lupte Amatori, a adus o serie de modificări în .regulamentul concursurilor. Aceste modificări i-a determinat pe specialiștii în domeniu luptelor să se pronunțe asupra faptului că investigația căilor de îmbunătățire a rezultatelor trebuie îndreptată spre creșterea măiestriei tehnice. O tehnică perfectă , dublată de o diversitate tehnică, este ceea ce a caracterizat îotdeanna școala românească de lupte, căreia îi este propriu stilul incisiv de luptă,

Dacă se compară luptele din domeniu trecut cu cele de acum se va observa că o parte din mijloacele tehnice și tactice se folosesc mai rar sau chiar deloc. Acest lucru s-a produs pentru ca in general asemenea mijloace sunt neeficiente față de noul mod de abordare a întâlnirii impus de modificările de regulament. Astfel

și-au pierdut importanța multe procedee~cle~luptă la pafîerT desfășurarea luptei Ia distanță etc.

Schimbările regulamentului de concurs în sensul micșorării timpului de luptă, creșterii numărului de întâlniri pe zi au impus o evaluare a eficienței acțiunilor tehnico-tactice, deoarece în condițiile date folosirea unui arsenal mare de procedee mai puțin

eficiente nu va fi justificată.

La baza analizei bio-mecanice a tehnicii în lupte stă analiza procedeelor de pe pozițiile mecanicii elementare. Au fost

examinate în special modificările produse de situarea într-un anumit punct al centrului de greutate a unui luptător, în condițiile deplasării corespunzătoare a centrului de greutate a altui luptător.

In acest fel, din punct de vedere al conținutului, o acțiune tehnico-tactică a luptătorului poate fi împărțită în porțiuni de timp corespunzătoare unei operații logice necesare pentru atingerea rezultatelor: aprecierea rezultatelor favorabile, ducerea propriului sprijin sub centrul de greutate, faza de încheiere.

în alte lucrări de cercetare sunt prezentate legăturile reciproce ale tehnicii cu diferite ioturi de pregătire ale sportivului. Metodele de cercetare devin complete dacă se bazează pe folosirea platformei dinamografice.

Autorii scot în evidență structura rațională a acțiunilor de atac a luptătorilor și o iau drept baza în timpul determinării diferitelor laturi ale pregătirii sportivilor. Dar, structura rațională a acțiunilor de atac prin ea însăși nu constituie un factor determinant a măiestriei sportivilor. Istoria luptelor înregistrează un număr relativ mare de luptători cu bune sau chiar foarte bune rezultate pe plan internațional care în timpul concursurilor efectuau unul și același procedeu în moduri total diferite,

Deci studierea tehnicii acțiunilor de atac necesită o abordare individuală profundă pentru a determina modul în care vizează elementele de bază ale structurii dinamice, care aii o influență covârșitoare asupra caracterului acțiunii motrice.

Acest stadiu e făcut pentru depistarea particularităților în tehnica acțiunilor de atac și a modului în care acestea influențează eficiența acestei tehnici.

Tehnica luptătorilor ar putea fi definită ca un ansamblu de acțiuni motrice îndreptate către dobândirea unei aprecieri pozitive reglementate de deplasarea relativă în spatio a corpului adversarului, Această tehnică este studiată de luptător în timpul întregii sale cariere sportive și chiar după sfârșitul acesteia, dacă e! continuă să lucreze în domeniul luptelor,

Pregătirea tehnică este una din operațiile esențiale în pregătirea generală a luptătorilor. Concluziile trase pe cale experimentală utilizate cu un grad cât mai înalt de obiectivitate, reprezintă un punct de sprijin pentru buna desfășurare a procesului de antrenament.

Perfecționarea continuă a procesului de instruire și antrenament trebuie să meargă pe calea creșterii coeficientului de folosire a altor mijloace și metode eficiente de antrenament sportiv.

1.2 Motivarea alegerii temei

Luptele libere constituie un sport aciclic, care se caracterizează prin intensitatea variabilă a efortului și modificarea rapidă a situațiilor de luptă.

Pregătirea tehnică ocupă un loc central în cadrul procesului de antrenament al luptătorilor. Dinamismul luptei de concurs și

spectaculozitatea ei în continuă creștere sunt corelate cu 'folosirea unui număr cât mai mare de exerciții tehnico-iactice pe toată durata luptei, Acest fapt impune însușirea de către flecare luptător a unui arsenal tehnic bogat și variat, care să corespundă solicitărilor și orientărilor regulamentului de concurs privind jn același timp pe o capacitate metrică adecvată.

Tehnica luptelor libere este compusă dintr-un ansamblu larg de mișcări naturale proprii omului, structurate și adaptate corespunzător regulilor specifice acestei ramuri, vizând trântirea adversarului în poziții din care să poată realiza fișarea iui cu spatele pe saltea, prin acțiuni asupra trunchiului, membrelor superioare și inferioare.

Elementul tehnic reprezintă o structură motrică fundamentală, cu un grad mai mare sau mai mic de abstractizare, care își găsește exprimarea în modalitățile concrete de execuție, prin care se realizează în fapt trântirea adversarului, folosind apucări și mișcări ( acte motrice) precise, îmbinate rațional ( contituindu-se astfe! în mecanisme tehnice de bază) în raport cu scopul acțiunii. Aceste modalități de aplicare a elementului tehnic poartă denumirea de procedee tehnice,

Toate elementele tehnice se pot aplica în timpul luptei prin intermediiil unei game foarte largi de procedee tehnice. Numărul acestora este în continuare creștere, confirmându-se în acest fel caracterul evolutiv ai tehnicii luptelor.

Pregătirea tehnică se realizează în bună măsură prin însușirea și perfecționarea unui număr cât mai mare de procedee tehnice specifice și prin exersarea unora până la virtuozitate.

Mecanismele de execuție a procedeelor tehnice și a variantelor acestora sunt compuse din mișcări ale segmentelor corpului cu grade diferite de încordare, de viteză de coordonare ori mobilitate care înlănțuie în mod rațional, se constituie în mecanism eficient și economicos.

Toate celelalte mișcări care îe execută luptătorii în timpul angajării ( care nu pot fi socotite procedee tehnice) poartă numele de manevre.

Tehnica Suptelor libere s-a îmbogățit odată cu trecerea timpului, Perfecționarea regulamentului de concurs a condus permanent Ia îmbogățirea și diversificarea conținutului său.

în cadrul încercărilor de trântire a adversarului, luptătorul trebuie să învingă rezistența mecanică opusă de adversar prin intermediu! segmentelor corpului asupra cărora se acționează, precum și rezistența determinată de masa corporală a acestuia ( aflată în repaus sau mișcare) și, de cele mai multe ori, învingerea rezistenței adversarului din îmbinarea acestor două forțe.

Trebuie menționat faptul că în cadrul Suptelor libere( spre deosebire de alte ramuri de sport bazate pe trântirea adversarului: sambo, judo, etc.) luptătorul care execută trântirea adversarului este obligat să cadă odată cu acesta ( menținând apucarea utilizată). Inițierea oricărei acțiuni de trântire a

adversarului este condiționată de o siguranță apucării adversarului. Aceasta ( apucarea) se realizează direct pe oricare dintre segmentele corpului adversarului în conformitate cu regulile desfășurării luptei,

Este caracteristic faptul că, m timpul luptei, cei doi luptători execută, în același timp, mișcări diferite căutând fiecare să-și impună superioritatea. Aceasta rezidă în învingerea rezistenței unor segmente ale adversarului cât și în manevrarea întregului corp, trecându-I prin diferite poziții.

Utiîizarea diferitelor execuții tehnice în timpul luptei este condiționată de mai mulți factori, între care enumerăm: momentul execuției, starea tegumentelor adversarului, locul pe saltea în care se desfășoară acțiunea. Dintre aceștia momentul declanșării execuției condiționează în mare măsură reușita acțiunii. Acesta cu atât mai mult cu cât poziția luptătorului este mereu schimbată, diferită de la o fază de luptă la alta. Astfel, fiecare luptător care se poate afla cu fața, cu latura sau cu spatele spre adversar, determinând în felu! acesta modalități diferite de acționare.

In desfășurarea sa, Supta este o succesiune de poziții corporale mereu schimbate, determinate de scopul Suptei și de facilitatea ei:

-starea echilibrului individului, ai echilibrului cuplului și acțiune forței gravitaționale;

-acțiunile reciproce a!e luptătorilor.

Desfășurarea luptei se evidențiază prin pierderea continuă a echilibrului de către unul sau ambii luptători și restabilirea acestuia. Reușita oricărei execuții tehnice este mai sigură atunci când adversarul este scos din starea de dezechilibru. Provocarea dezechilibrului adversarului este o preocupare permanentă a fiecărui luptător în timpul luptei. Această preocupare merge până acolo încât luptătorul își pierde în mod voit echilibrul pentru a realiza în acest fel dezechilibrul adversarului și beneficiind de o apucare favorabilă, pentru a valorifica această situație în favoarea sa.

Refacerea echilibrului este condiționată, în primul rând, de menținerea contactului cu salteau. Gradul de stabilitate a! luptătorului depinde de poziția corpurilor acestora ( care determină înălțimea centrului lor de greutate, mărimea suprafeței de sprijin, locul unde se proiectează centrul de greutate pe suprafața de sprijin, precum și de particularitățile sistemului neuro-rauscula r).

în poziția verticală a corpului aman, centrul de greutate se află plasat aproximativ între prima și a cincia vertebră.

întreg ansamblu de mișcări ce alcătuiesc conținuții! tehnic specific luptelor este împărțit în mai multe moduri, după criterii diferite.

Astfel, din punct de vedere tactic se utilizează împărțirea conținutului tehnic în mai multe grape de procedee:

-procedee tehnice de atac;

io

-procedee tehnice de contraatac;

-procedee tehnice de apărare.

Având în vedere o serie de considerente de ordin didactic, metodic { care permite o identificare corectă și explicită a acțiunilor tehnice specifice, făcând posibilă o apreciere riguroasă a mecanismului tehnic), se consideră mai judicioasă împărțirea conținutului tehnicii luptelor greco-romane în următoarele grupe de eiemente tehnice fundamentale

-conținut tehnic specific podului (tehnica podului);

-tehnica luptei la sol;

-tehnica luptei în picioare.

In concluzie, se poate aprecia că pe cât de clar și simpiu este scopul luptei, pe atât de complexă și diversificată este tehnica prin carp <îft nnate realiza.

CAPITOLUL II FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A TEMEI

în ansamblu disciplinelor sportive existente la ora actuală, luptele, ca formă de întrecere, se disting prin faptul că au fost prezente pe tot parcursul desfășurării Jocurilor Olimpice, atât antice cât și moderne.

De la constituirea sa ca disciplină olimpică, lupta a cunoscut o evoluție continuă în ceea ce privește conținutul tehnic și regulile de desfășurare.

Luptele libere din țara noastră au obținut de-a lungul timpului un număr mare de medalii în marile competiții internaționale, contribuind astfel la prestigiul sportiv al României în lume.

Din păcate însă, luptătorii noștri prin rezultatele slabe obținute la ultimele două ale Jocurilor Olimpice , ne arată că și-au epuizat rezervele de moment, astfel că luptele s-au desprins de plutonul fruntaș din care au făcut parte peste 30 ani.

Căutând cauzele eșecului ne îndreptăm atenția, în primul rând, cum e firesc, asupra proește conținutul tehnic și regulile de desfășurare.

Luptele libere din țara noastră au obținut de-a lungul timpului un număr mare de medalii în marile competiții internaționale, contribuind astfel la prestigiul sportiv al României în lume.

Din păcate însă, luptătorii noștri prin rezultatele slabe obținute la ultimele două ale Jocurilor Olimpice , ne arată că și-au epuizat rezervele de moment, astfel că luptele s-au desprins de plutonul fruntaș din care au făcut parte peste 30 ani.

Căutând cauzele eșecului ne îndreptăm atenția, în primul rând, cum e firesc, asupra procesului de pregătire dar, putem adăuga și alte cauze care au dus la scăderea nivelului performanței în lupte printre care enumerăm:

-destrămarea C.S.I ( Comunității Statelor independente) a adus îp. competițiile continentale și mondiale an număr foarte mare de sportivi valoroși;

12

-la ora actuala! există o arie mult mai mare de răspândire a practicii Suptelor pe plan mondial;

-scăderea posibilităților materiale Ia nivelul secțiilor și în special, Ia nivelul loturilor naționale;

-multitudinea de sportivi valoroși, in fiecare categorie de greutate dau peste cap orice caicul al hârtiei, producandu-se răsturnarea valorilor de la o competiție la alta , ex. Polonia, care Ia CE. din 1996 a obținut o singura medalie de bronz, iar îa J.O de la Atlanta, deci numai după câteva luni, a reușit sa obtina 5 medalii, dintre care 3 de aur.

Pornind de îa aceste realități, lucrarea noastră vrea sa investigheze lupta de concurs la nivelul luptătorilor juniori de Ia stilul lupte libere.

Importanta lucrării noastre rezida tocmai din Încercarea de cunoaștere obiectiva a luptei de concurs, In condițiile actuale, in care gradul de complexitate a! luptelor creste de la un an la altul, trebuie sa se facă eforturi deosebite, continue in perfecționarea metodologiei de pregătire a îuptatoriior. Obținerea rezultatelor bune este condiționată de cunoașterea obiectiva de către antrenori a luptei de concurs si orientarea pregătirii in concordanta eu cerințele ei.

Tema ce face obiectul cercetării in lucrarea noastră, prin specificul ei, se circumscrie in sfera complexa a luptelor de performanta, ca particularizarea Ia nivelul jocurilor de Ia stilul lupte libere.

13

Literatura de specialitate aferenta domeniului Suptelor na este foarte vasta. Totuși, iucrarile consultate ne-au oferit o buna sursa de informare privind natura si specificul efortului in lupte, cu date de referința deosebit de utile pentru teza noastră.

Observând si analizând ceea ce se petrece in domeniul luptelor de performanta, am constatat ca, deși foarte mulți copii incep sa practice sportul luptelor in mod organizat, putin ajung sa aibă rezultate bune la nivelul juniorilor si seniorilor. La im moment dat, nemaiputand face fata solicitărilor, luptătorii juniori renunța la practicarea activității de performanta. In acest sens, in lucrarea de fata încercam sa realizam o analiza specifica a luptei de concurs, pentru a pune in evidenta necesitatea unei activități de instruire desfășurata in concordanta cu principiile de baza ale antrenamentului sportiv.

Lucrarea noastră prezintă noutate prin problematica legata de alura actuala a luptei de concurs la nivelul luptătorilor juniori de la stilul lupte libere, destul de putin tratata in literatura de specialitate.

Concluzionând, toate cele de mai sus caracterizează in mod suficient de clar, după părerea noastră, situația, actualitatea si necesitatea investigării luptei de concurs la nivelul juniorilor de lupte libere.

14

CAPITOLUL III IPOTEZE SI SARCINILE STUDIULUI IILI. ipoteza studiului

Prezenta lucrare constituie dorința si încercarea de a valorifica si sintetiza o experiența de 20 ani ca antrenor in cadrai C.S.S. Timișoara.

în ultima perioada de timp asistam la o coborâre a valorii performantelor obținute de luptătorii noștri, in special ia niveîuS seniorilor. Subliniem fapta! ca in ultima vreme au apărut luptători de valoare chiar si in tari fara tradiție in acest sport, si poziția luptătorilor noștri a fost depășita. Chiar, daca ,m mod sporadic s-au obținut unele performante, luptele actuale din tara noastră raman la distanta de performantele de vârf si, ne referim aici la Jocurile Olimpice, unde la stilul lupte libere nu s-a mai obținut o medalie din 1988 "medalie de aur-Vasîle Puscasu. Acest fapt ne-a determinat sa căutam cauzele eșecului si am ajuns la concluzia ca trebuie schimbat ceva in metodica de pregătirea si promovarea juniorilor către eșalonul superior.

In planificarea si analiza pregătirii se pleacă de Ia studiul competiției. Prin cercetări asupra competiției se pot elabora modele specifice pentru respectiva competiție, creandti-se astfel posibilitatea de a realiza o prognoza sufîeient de realista asupra rezultatelor. Cunoașterea fizionomiei luptei de concurs este esențiala pentru planificarea ulterioara a pregătirii luptătorilor, acesta fiind si motivul pentru care am realizat cercetarea de fata.

Tinaîid cent de faptul ca regulile desfășurării întrecerilor de lupte s-au modificat destul de mult, in ultima perioada de timp, am inceract sa aruncam o privire asupra modului in care s-au schimbat aspectele cantitative si calitative ale comportamentului combativ aî luptătorilor.

Evoluția regulilor privind organizarea si desfășurarea concursului de lupte a contribuit la evoluția tehnicii si tacticii luptelor. In scopul modernizării întrecerilor de lupte, F.I.L.A a adus de-a lungul timpului o serie de modificări regulamentului de concurs care au încercat sa ridice nivelul de tehnicitate, dinamismul si spectaculozitatea luptei de concurs.

In toate domeniile sportive este necesara creșterea performantelor si scurtarea perioadelor de pregătire. Optimizarea pregătirii luptătorilor juniori implica investigarea factorilor care limitează performanta. In acest sens, cunoașterea fizionomiei luptei de concurs actuale poate fi unul dintre acești factori.

III.2. Sarcinile studiului

Cercetarea urmărește sa desprindă si sa stabilească raportul dintre procedeele tehnice regulamentare specifice luptei in picioare si la sol, utilizate in timpul concursurilor de către luptătorii juniori, in ideea unei planificări mai obiective a pregătirii.

16

Metoda documentării- este metoda prin care cercetătorul Intră în posesia datelor privitoare ia rezultatele obținute de alți cercetători în domeniul ternei respective. Aceasta presupune căutarea surselor bibliografice de specialitate, consultarea și selecționarea lor, prelucrarea și interpretarea informațiilor. Se întocmesc fișe de semnalare și fișe de conținut în care sunt consemnate: rezumate, citate și unele reprezentări grafice originale.

Documentarea pentru © cercetare științifică se face prin consultarea bibliografiei de specialitate autohtone, a caietelor antrenorilor, a documentelor de evidență a cabinetelor metodico-sportive și, bineînțeles, de literatura de specialitate mondială.

Prin utilizarea acestei metode am reușit să asigurăm lucrării o temeinică fundamentare științifică cu scopul înțelegerii cât mai exacte a fenomenelor întâlnite în problematica lucrării. S-a folosit această metodă de cercetare în vederea sintetizării noțiunilor teoretice necesare cercetării noastre.

Metoda observației – presupune urmărirea conștientă a procesului instructiv, a influențelor exercitate asupra sportivului și comportarea Iui sub aceste Influențe. Ea trebuie desfășurată conform unui plan tematic șî cu ajutorul unor mijloace tehnice menite să surprindă fenomenele și procesele urmărite.

Observațiile ssinî înregistrate sub formă de protocoale. Observația poate fi făcută din interiorul procesului urmărit, atunci când cercetătorul participă afectiv șî efectiv la conducerea

17

acestui proces. în acest caz cercetătorul poate pătrunde în esența fenomenului și chiar să influențeze evoluția în sensul impus de cercetare, dar observația făcută de el poate fi denaturată datorită influențelor niediuiuî și trăirilor personale, în calitate de participant activ.

în cazul în care observația este făcută din afara procesului studiat, observatorul este numit cercetător, iar observația are calitatea de a fi obiectivă și de a nu exercita nici un fel de influență asupra desfășurării procesului sau fenomenului respectiv.

Dificultatea cea mai mare în folosirea acestei metode este determinată de complexitatea fenomenelor specifice antrenamentului sportiv și al relațiilor dintre acestea.

Pe baza propriei experiențe și pe baza convorbirii cu diferiți specialiști, am reușit să realizez o observație cât mai obiectivă a problemelor ce privesc alura ( fizionomia) luptei de concurs, a particularităților pregătirii fizice și, în mod special, a pregătirii de forță viteză. Observația pedagogică, efectuată asupra colectivelor selecționate a făcut posibilă reținerea unor factori favorizanți-perturbanți ai instruirii luptătorilor juniori ( greco-romane).

Metoda convorbirii – reprezintă o discuție angajată între cercetător și subiectul investigat. Aceasta implică o relație directă între cercetător și subiect, o sinceritate deplină a subiectului precum și schimbarea locului și rotarilor partenerilor.

18

Cercetătorul trebuie sa aibă pregătite întrebările și să aibă Informații despre subiect pentru a-! putea motiva și angrana in convorbire,

Convorbirea a fost efectuată Ia nivelul profesorilor șî antrenorilor de lupte eare se ocupă cu instruirea luptătorilor, și care au avut rezultate deosebite în performanță, reușind ca printr-o instruire științifică să scoată luptători valoroși.

Prin această metodă ara reușit să rețin uneîe aspecte particulare privind dezvoltarea capacității motrice a luptătorilor, Prin intermediul convorbirilor dirijate spre problematica temei supuse studiului nostru s-au creat posibilități de cunoaștere a realității actuale de ordin tehnico- tactic, biologie, motric și psihic, precum și posibilitățile de îmbunătățire a nivelului de pregătire a luptătorilor juniori.

Ca orice metodă și convorbirea are avantaje și dezavantaje. Prin metoda convorbirii se pot recolta un număr mare de informații variate, în mod direct, dar acestea pot fi subiective și, de asemenea se poate întâlni o lipsă de receptivitate a subiectului.

Metoda matematică – permite realizarea unui studiu cantitativ ai lucrurilor și fenomenelor cuprinse în cercetare.

Matematizarea este etapa ( faza) de abstractizare superioară a unei științe. Științe exacte ca matematica, ( fizica, astronomia ș.a.) se bucură de o conjuctură mai favorabilă decât didactica. Această metodică are avantajul că oferă posibilitatea unei deducții

19

riguroase a cunoștiințeior, o precizare reală a semnificațiilor precum și posibilitatea axiomatizării.

Metoda grafică – constituie o prezentare intuitivă a dateloi de cercetare prin care se poate evidenția esențialul, permițând ( evaluare corectă a datelor.

Specialiști au definit graficul ca fiind o imagine spațială ci caracter convențional, care prin diferite mijloace plastice, scoat< în evidență ceea ce este caracteristic și esențial în evoluțis fenomenelor, in schimbările structurale, în ceea ce privești proporțiile și corelațiile cu alte fenomene de aceeași natură sai calitativ diferite.

Metoda grafică are avantajul incontestabil al reprezentări sintetice a fenomenelor studiate.

Metoda statică de prelucrare a datelor – presupune o munci de mare dificultate, care implică și o mare responsabilitate a ceSu care o realizează.

Cercetarea în domeniul activităților corporale ou mai est< considerată ca având documentare științifică fără prelucrare; statică. De importanță mai mare decât calcularea parametriioi statici este cunoașterea exactă a seminifîcației rezultatelor ș interpretarea corectă a datelor.

capitoij.il iv.organizarea studiului

Creșterea doniței efective de lupta si împărțirea acesteia in doua secvențe, precum si alte modificări ale regulilor de întrecere din ultimii ani, ne-au determinat sa urmărim evoluția luptătorilor juniori in cadrful Campionatelor Naționale de lupte libere in scopul edificării, din punct de vedere tehnic, a conținutului luptei de concurs.

Investigația s-a efectuat asupra fizionomiei luptei de concurs <i juniorilor, pe plan internațional. In mod concret, am înregistrat un număr de 28 de meciuri disputate in cadru! Campionatului internațional de juniori 20(S3, care nu inclus semifinalele si finalele la fiecare categorie de greutate. Astfel am înregistrat ponderea privind procedeele tehnice tehnice executate din lupta la sol si la lupta din picioare, de către luptătorii învingători si învinși.

înregistrarea s-a făcut manual prin consemnarea pe fișe specia! alcătuite a procedeelor tehnice efectuate, după care s-a realizat prelucrarea si întabelarca datelor.

Rezultatele obținute în urma înregistrărilor efectuate se pot observa in paginile următoare:

21

CATEGORIA 54 KG

LUPTA IN PICIOARE

Duceri la soi cu atac Ia un picior

Duceri îa soî cu fixarea coapselor

Doborâri cu fixarea coapselor

Doborâri cu atac ia un picior și ridicare

Aruncări peste șold cu împiedicare

Aruncări peste piept cu împiedicare

Aruncări peste piept cu cârlig

Răsturnări cu fixarea brațului și a coapsei opuse

NR.DE EXECU1

4 4 3 8 3 2 3 5

LUPTA LA SOL

Rostogoliri prin centurare cu ambele brațe

Rostogoliri prin încrucișarea picioarelor { fusul) \

1

Rostogoliri cu cheie simplă Sa picior Rostogoliri cu agățarea piciorului opus Rostogoliri cu chei combinate Răsturnări cu fixarea coapsei opuse Răsturnări cu fixarea umărului și glezna opuse Rulări din față cu fixarea ambelor antebrațe

4 3 5 2 4 3 2 1

22

CATEGORIA_54_KG

LUPTA ÎN PICIOARE

Duceri ia soi cu atac Ia un picior

Duceri Ia soi cu fixarea coapselor

Doborâri cu fixarea coapselor

Doborâri cu atac Ia uiî picior șl ridicare

Aruncări peste șold cu împiedicare

Aruncări peste piept cu împiedicare

Aruncări peste piept cu cârlig

Răsturnări cu fixarea brațului și a coapsei opuse

NR.DE EXECUȚI 5 6 3 7 2 2 3 4

| LUPTA LA SOL

| Rostogoliri prin centurare cu ambele brațe

! Rostogoliri prin încrucișarea picioarelor ( fusul)

| Rostogoliri cu cheie simplă la picior

! Rostogoliri cu agățarea piciorului opus

i Rostogoliri cu chei combinate

j Răsturnări cu fixarea coapsei opuse

! Răsturnări cu fixarea umărului și glezna opuse

j Rulări din față cu fixarea arabelor antebrațe

3 4

3 3 3

4 2

2

CATEGORIA 63 KG

! LUPTA IN PICIOARE Duceri la sol ca atac Ia un picior

| Duceri ia soi eu fixarea coapselor

i

j Doborâri cu fișarea coapselor

Doborâri cu atac Ia un picior și ridicare

j Aruncări peste șoîd cu împiedicare

| Aruncări peste piept ca împiedicare I Aruncări peste piept ca cârlig

Răsturnări cu fixarea brațului și a coapsei opuse

NR.DE EXEC 4 2 6

5 2 î

2

4

LUPTA LA SOL

Rostogoliri prin eenturare cu ambele brațe Rostogoliri prin încrucișarea picioarelor ( fusul) Rostogoliri cu cheie simplă ia picior Rostogoliri cu agățarea piciorului opus Rostogoliri cu chei combinate Răsturnări cu fixarea coapsei opuse Răsturnări cu fixarea umărului și glezna opuse Rulări din fată cu fixarea ambelor antebrațe

3 7 6 7 2 2 1 2

24

CATEGORIA 69 KG

LUPTA ÎN PICIOARE

Duceri Ia sol cu atac la un picior Duceri la sol cu fixarea coapselor Doborâri cu fixarea coapselor

Doborâri cu atac la un picior și ridicare

j

Aruncări peste șold cu împiedicare Aruncări peste piept cu împiedicare | Aruncări peste piept cu cârlig Răsturnări cu fixarea brațului și a coapsei opuse

EXECUȚI 2 3 5 7 1 1 2 3

LUPTA LA SOL

Rostogoliri prin centurare cu ambele brațe Rostogoliri prin încrucișarea picioarelor ( fusul) Rostogoliri cu cheie simplă la picior Rostogoliri cu agățarea piciorului opus Rostogoliri cu chei combinate Răsturnări cu fixarea coapsei opuse Răsturnări cu fixarea umărului și glezna opuse Rulări din față cu fixarea ambelor antebrațe

2 6 4

5 3

2

2 1

25

CATEGORIA 76 KG

LUPTA ÎN PICIOARE

Duceri ia sol cu atac Ia un picior

Duceri la sol cu fixarea coapselor

Doborâri cu fixarea coapselor

Doborâri cu atac Sa un picior și ridicare

Aruncări peste șold cu împiedicare

Aruncări peste piept cm împiedicare

Aruncări peste piept cu cârlig

Răsturnări cu fixarea brațului și a coapsei opuse

NR.DE EXECUT! 3 4 2 8 1 1 2 5

LUPTA LA SOL

Rostogoliri prin centura re cu ambele brațe Rostogoliri prin încrucișarea picioarelor ( fusul) Rostogoliri cu cheie simplă Ia picior

Rostogoliri cu agățarea piciorului opus Rostogoliri cu chei combinate Răsturnări cu fixarea coapsei opuse Răsturnări cu fixarea umărului și glezna opuse Rulări din față cu fixarea ambelor antebrațe

13

4

4

3

2 1

2 2

26

CATEGORIA 85 KG

| LUPTA IN PICIOARE

I Duceri Ia sol cu atac la un picior

j

I Duceri la sol cu fixarea coapselor

Doborâri cu fixarea coapselor

Doborâri cu atac la un picior și ridicare | Aruncări peste șold cu împiedicare | Aruncări peste piept ca împiedicare

Aruncări peste piept cu cârlig

Răsturnări cu fixarea brațului și a coapsei opuse

NR.DE EXECUȚI 2 2 3 6 2 1 3 4

LUPTA LA SOL

27

CATEGORIA 97 KG

| LUPTA ÎN PICIOARE I Duceri Ia sol cu atac ia un picior | Duceri ia sol cu fixarea coapselor ] Doborâri cu fixarea coapselor

Doborâri cu atac Sa un picior și ridicare

Aruncări peste șold cu împiedicare

| Aruncări peste piept cu împiedicare
i I

I Aruncări peste piept cu cârlig |

i \

1 Răsturnări cu fixarea brațului și a coapsei opuse i

NR.DE EXECUȚI 2 3 2 9 1 2 2 1

LUPTA LA SOL

Rostogoliri prin centura re cu ambele brațe |

Rostogoliri prin încrucișarea picioarelor ( fusul) |

Rostogoliri cu cheie simplă Ia picior Rostogoliri cu agățarea piciorului opus Rostogoliri cu chei combinate Răsturnări cu fixarea coapsei opuse Răsturnări cu fixarea umărului și glezna opuse Rulări din fată cu fixarea ambelor antebrațe

3

5 5 3 3 4 2 2

28

CATEGORIA 130 KG

LUPTA SN PICIOARE

Duceri Ia sol cu atac la un picior

Duceri ia sol cu fixarea coapselor

Doborâri cu fixarea coapselor

Doborâri cu atac Ia un picior și ridicare

Aruncări peste șold cu împiedicare

Aruncări peste piept cu împiedicare

Aruncări peste piept cu cârlig

Răsturnări cu fixarea brațului și a coapsei opuse

1

NR.DE EXECUȚI j
4 !

2 |

2

9

1 |

i

1 1 1

j LUPTA LA SOL

! Rostogoliri prin centurare cu ambele brațe Rostogoliri prin încrucișarea picioarelor ( fusul)

j Rostogoliri cu cheie simpla îa picior

| Rostogoliri cu agățarea piciorului opus

j Rostogoliri cu chei combinate Răsturnări cu fixarea coapsei opuse Răsturnări cu fixarea umărului și glezna opuse Rulări dia fată cu fixarea ambelor antebrațe

3

6 4

1 2 1

2

2

29

în tabelul nr.l se poate constata că poaderea procedeelor

tehnice executate este mai mare în prima repriză decât în cea de-a doua și, de asemenea, mai mare în lupta la soî față de lupta în picioare. După cum se vede, ponderea procentuală a procedeelor specifice luptei ia sol, se situează în jurul valorii 60%, sar cea a luptei în picioare, în jurul valorii 40%.

TABEL nr.l. Ponderea procentuală a procedeelor tehnice executate, la lupta în picioare și ta sol, pe reprize de luptă { C.N. de lupte libere juniori, 2003 ).

Deci lupta la so! are o pondere mai mare față de lupta în picioare, în ceea ce privește numărul procedeelor tehnice executate. Este evidentă tendința luptătorilor noștri juniori către

30

o luptă de uzură în picioare șl preferința acestora de a acumula puncte prin exerciții din lupta la sol.

Media procedeelor tehnice executate pe categorii de greutate și pe minute de luptă poate fi observată în tabekle următoare. Din meciurile înregistrate de noi se remarcă categoria 54 kg tinde, spre exemplu, în minutul trei s-au efectuat 3 procedee în medie, față de categoria 76 kg unde s-au efectuat în medie doar 1,6 procente, restul categoriilor situându-se sub aceste valori ( tabel nr.2 ).

Tabel nr.2. Media procedeelor tehnice executate ( în picioare și la sol), pe categorii de greutate și pe minute de luptă ( C.N. de lupte libere, juniori, 2003).

Tabel nr.3. Media procedeelor tehnice executate ( la lupta în picioare ), pe categorii de greutate și pe minute de luptă ( CN.de lupte libere, juniori, 2003)

Tabel nr.4. Media procedeelor tehnice executate { în lupta la sol), pe categorii de greutate și pe minute de luptă ( C/V. de lupte libere, juniori, 2003).

Centralizând datele referitoare Ia procedeele tehnice exeeutate, am reușit să desprindem minut-modelul Suptei de concurs, adică maniera de abordare a luptei de către juniorii de lupte libere. Astfel, urmărind tabelul nr.5 și respectiv graficul nr.l, se observă că în prima repriză se execută cel mai mare număr de execuții tehnico-tactice.

33

Ta bel ui ni; 5. Media procedeelor tehnice executate pe minute de luptă la C.N. individual de lupte libere, juniori, 2003 Preced j

tehnice i 1

0,3 ' ©,27 ! 0,18

L. la ! 0,34 So!

0,56

0,74 ! 0,12 | 0,39

0,1

0,06

0,66

0,9

1,04 | 0,39 ! 6,57

0,18

0,08

Graficii! nr.l Numărul mediu al procedeelor tehnice

executate pe minute de luptă la CN-2003.

Dintr-o privire ( grafic nr.l) ne putem da seama că repriza a doua este semnificativ mai scăzută în conținut, în ceea ce privește ponderea procedeelor tehnice executate. Se evidențiază faptul că în prima repriză luptătorii caută să obțină un avantaj dar, pentru ca în repriza a doua să încerce să-1 mențină, fără a mai risca inutil De asemenea, intervine oboseaia și transpirația tegumentelor care nu mai permite efectuarea prizelor pe adversar, fapt care permite a apărare mai bună.

Privind tehnica folosită în timpul luptei { tabel nr.6), se remarcă procedeele din grupa clucerilor la sol ( 38%) la lupta în picioare iar, în iupta la sol, ponderea cea mai mare o au procedeele de rostogolire ( 72%). Această constatare ne dă motive serioase de reflecție asupra modului de abordare a luptei de către luptătorii juniori, Ținând cont de faptul că miza unui campionat național de juniori este relativ mare, am putea aprecia oarecum motivată această luptă pentru victorie, Ură riscuri, mai ales în meciurile cu adversari de valori apropiate.

35

Tabel nr.6 Ponderea procentuală a grupelor de procedee specifice luptei în picioare și la sol.

Nu trebuie să uităm însă scopui final al pregătirii juniorilor este obținerea marilor performanțe Ia nivelul seniorilor. Maturizarea precoce a juniorilor, d.p.d.v, tehnico/tactic, și forțarea performanțelor ia acest nivel, ar putea avea efecte negative ( și definite ) asupra prestației acestora la nivelul seniorilor.

In cele ce urmează ne-am propus să analizăm frecvența procedeelor tehnice executate de către luptătorii învingători în

36

raport cu cea a luptătorilor învinși, Âstfei. in tabelul nr,7 se poate observa media procedeelor tehnice executate de către luptătorii învingători și învinși, atât din lupta Ia sol cât și la lupta în picioare.

Tabel nr. 7, Media procedeelor tehnice executate pe minute de luptă de către juniorii învingători și învinși ( lupta în picioare și la sol)

37

GRAFIC.nr.2 Raportul dintre media procedeelor tehnice obținute ( de către luptătorii învingători +îrrvinșl ), ia lupta în picioare și în lupta la sol.

Seria I -lupta în picioare (învingători +învinși) Seria 2-iupta la soi (învingători + învinși)

Din graficele nr.3 și 4 se poate observa că, atât în cazul luptătorilor învingători cât și, mai ales, a celor învinși, predomină procedeele din lupta la so!.

GRAFICUL nr.3. Raportul dintre media procedeelor tehnice obținute de către luptătorii învingători în lupta la sol și la lupta în picioare.

Serie 1.-lupta în picioare (învingători) Serie 2.-luDta la sol ^învingători)

GRAFIC nr.4 Raportul dintre media procedeelor tehnice

obținute de către luptătorii învinși Ia Sepia în picioare și ia lupta îa

Seria l-lupta în picioare (învinși) Seria 2-lupta Ia sol (învinși)

GRAFICUL nr.5 Raportul dintre media procedeelor tehnice obținute de către luptătorii învingători și învinși Ia lupta în picioare

40

GRAFICUL nr.6 Raportul "dintre media procedeelor tehnice obținute de către luptătorii învingători și învinși în lupta Ia sol.

Seria 1- învingători (lupta la sol) Seria 2-învinși ( lupta la sol)

în ceea ce privește lupta Ia sol, atât luptătorii învingători cât

și cei învinși execută mai frecvent procedee tehnice de rostogolire (

în special rostogolirile cu împletirea gambelor și rostogolirile cu

cheie simplă Ia picior). Acest fapt își are însă explicația în miza mare a competiției ( C.N.), luptătorii juniori preferând procedeele sigure, nu foarte eficiente dar lipsite de risc (grafic nr.7).

41

GRAFIC nr.7 Raportul dintre media procedeelor tehnice executate în Supta îa sol de către luptătorii învingători și învinși.

Seria I-învingători Seria 2-învinși

La lupta din picioare am remarcat la luptătorii învingători o medie mai mare a procedeelor de aruncare peste piept, (procedee cu punctaj superior), precum și a procedeelor de doborâre și răsturnare (grafic nr.8).

Se menține însă și în lupta Ia sol o pondere foarte mare a procedeelor lipsite de rise (ducerile Ia sol), aspect care este în contradicție eu concepția modernă de luptă (totală, universală, cu riscuri, spectaculoasă, creatoare și virtuoasă).

42

GRAFIC nr.8 Raportul dintre media procedeelor tehnice executate din lupta în picioare de către luptătorii învingători șl învinși.

Seria 1-învingători Seria 2-învinși

43

CONCLUZII

Prin prelucrarea și interpretarea datelor culese am reușit să aflu informații cu privire Ia o serie de parametrii necesari formării unei imaginii obiective asupra, conținutului tehnico-tactic ai îuptei de concurs desfășurată pe pian național de către luptătorii juniori de ia stilul lupte iibere.

Analiza, și pe această bază aprecierea luptei de concurs actuale desfășurate în țara noastră ao pus în evidență noi orinetări privind pregătirea luptătorilor juniori, în perspectivă.

în urma cercetării noastre, a reeșit un "tablou transparent a Suptei de concurs actuale la nivelul juniorilor. Astfel, antrenorii au o imagine de ansamblu asupra fizionomiei luptei de concurs cu o importanță deosebită în colaborarea strategiei de instruire a luptătorilor.

In cadrul C.N. factorul decisiv în obținerea victoriilor la constituit lupta la sol, executându-se mai multe procedee din lupta la sol față de iypta din picioare.

Lupta complexă, cu acțiune asupra picioarelor combinată cu acțiuni asupra trunchiului și membrelor superioare,este factorul decisiv în stabilirea luptătorului învingător, faptul care necesită corecții în metodica de pregătire a juniorilor nostrii.

44

BOTA, C. – Fiziologia educației fizice și sportului. București, M.T.5., 1993

CÂRSTEA, GH. – Educația fizică. Teoria și bazele metodice. București, A.N.E.F.S., 1997

CISMAȘ, GH. – Lupte greco-romane. Elemente de teorie și metodica de

antrenament București, Editura Sport-Turism, 1987

CISMAȘ, GH, – Concepția privind pregătirea luptătorilor în Ciclul Olimpic 1993-1996, București, M.T.S., 1993

COLELLA, D. – Tehnica în cadrul pregătirii sportive la copii și juniori, în „Sportul la copiiși'juniorf' 1989, voi. 77

DAHNOVSCHI,V.C. LESCENKO, S.S. – Pregătirea luptătorilor de mare performanță. în: Sportul de performanță nr. 306- 307. București, C.C.P.S., 1990

DRAGNEA, A. – Antrenamentul sportiv. Teorie și metodică. București, Editura Didactică și Pedagogică, 1996

EPURAM, M. – Metodologia cercetării activităților corporale. Voi. își II. București, A.N.E.F.S., 1992

HANTAU, T.. – Manual de judo. București, Editura Didactică și Pedagogică, R.A., 1996

HANȚĂ U, I. BOCIOACĂ, L. – Antrenamentulîn judo. Pregătirea fizică și tehnică. Editura Universității din Pitești 1QQR

tARRt, O. – feeria antrenamentului'sportiv. București, cetit. Stadion, 1971

UCU. A. ~ Antrenamentul sportiv modern, București, Edit Ediiis, 1993

JICULfcSCU, M. – Metodologia cercetări/'șuHiificsîn eduoție fizică și ■ ::-?rî: București A.N-E.F.S… 2001

\