Studiul Privind Dinamica Vitezei DE Deplasare In Proba DE 400 Meti Garduri Masculin

PLAN CUPRINS

INTRODUCERE…………………………………………………………………………………….pag 4

1.1. Importanța, actualitatea și motivarea alegerii temei……..……………..pag 4

1.2. Scurt istoric al probei…………………………………………………….pag 5

1.2.1. Evolutia tehnicii……………………………………………………pag 12

1.2.1.1 Tactica, ritmul și timpii intermediari

la alergarea de 400 m garduri……………………………………………pag 14

1.2.2. Evoluția regulamentului, a materialelor

și a terenului……………………………………………………………..pag 17

1.2.2.1. Cerințe privind normele tehnice de securitate…………………pag 17

1.2.2.2 Materiale, Obiecte, Echipament…………………………….pag 17

1.2.2.3. Regulament I.A.A.F…………………………………………….pag 17

1.3. Tehnica probei de 400 m.g………………………………………………………….pag 19

1.3.1 Startul de jos și lansarea de la start………………………………………pag 19

1.3.2. Pasul peste gard………………………………………………………………..pag 20

1.3.3 Alergarea între garduri……………………………………………………….pag 21

1.3.4 Finișul și sosirea………………………………………………………………..pag 22

1.4. Caracterizarea probei…………………………………………………………………pag 23

1.4.1 Natura activității………………………………………………………………..pag 23

1.4.2. Caracterizarea din punct de vedere fiziologic……………………….pag 24

1.4.3. Caracterizarea din punct de vedere psihologic……………………..pag 27

1.4.4. Cerinte necesare practicării probei………………………………………pag 28

1.4.4.1 Cerințe ale selecției și orientării………………………………pag 28

1.4.4.2. Cerințe ale pregătirii……………………………………………..pag 30

ORGANIZAREA CERCETĂRII………………………………………………………………pag 33

2.1. Etape……………………………………………………………………………………….pag 33

2.2. Subiecti……………………………………………………………………………………pag 33

2.3. Direcții și conținutul lucrării……………………………………………………….pag 35

REZULTATE, INTERPRETARE, CONCLUZII SI PROPUNERI………………..pag36

3.1. Rezultate obținute…………………………………………………………………….pag 36

3.2. Interpretarea datelor…………………………………………………………………..pag 58

3.2.1.Timpul pe întreaga cursă și pe distanțe intermediare……………..pag 58

3.2.2. Viteza de deplasare pe întreaga cursă și pe

distanțe intermediare…………………………………………………………pag 60

3.2.3. Timpul pe unitați ritmice intermediare………………………………..pag 62

3.2.4. Viteza medie de deplasare pe unități ritmice intermediare……..pag 63

3.2.5 Modelul posibil de record mondial………………………………………pag 66

3.3. Concluzii și propuneri………………………………………………………………..pag 69

ANEXE…………………………………………………………………………………………….pag 71

Bibliografie selectivă…………………………………………………………………………..pag 75

=== 1 ===

INTRODUCERE

1.1. Importanța, actualitatea și motivarea alegerii temei

Această temă în care ne-am propus să studiem dinamica alergării în proba de 400 metrii garduri masculin, a fost și va fi studiată de-a lungul timpului întrucat rămane mereu actuală și de mare importanță practică deoarece pentru înbunătățirea performanței trebuie să:

analizezi mereu tehnica sportivului, caracteristicile de spațiu și timp ale probei, mișcarile ce alcătuiesc tehnica probei, succesiunea și viteza fiecărei miscări;

evaluezi motricitatea după modelul probei;

compari tehnica atletului cu modelul probei;

elaborezi modelul pe baza informațiilor obținute de la atleții de înaltă performanță(informații care sunt din ce în ce mai numeroase datorită mijloacelor moderne de investigare: -analize video, -imagini, -etc)

„Asezand față-n față modelul existent, sau creat al probei, somatic, motric, psihic, cu datele sportivului se poate stabili:

asemănarile și deosebirile în ceea ce privește tehnica, calitățile motrice și psihice.

etapele de pregătire în vederea apropierii de model.

mijloacele și metodele de înbunătățire a tehnicii și calităților motrice pentru fiecare etapă.”

În cazul alergării de 400 m.g., la fel ca și în alte probe, informațiile pe care trebuie să le avem, din punct de vedere al tehnicii, al caracteristicilor de spațiu și timp ale probei, ar fi cele referitoare la:

cursivitatea și fluența alergării;

modul de crștere a vitezei, a lungimiiși frecvenței pașilor;

pasul peste gard, timpul de trecere a gardului;

lungimea pasului peste gard, fazele pasului peste gard;

menținerea lungimii pașilor pe întreaga cursă;

viteza între garduri;

durata sprijinuluisi și a zborului ,implicit durata trecerii remorcii;

oscilatiile corpului în alergare

Hotărator pentru obținerea rezultatelor de valoare în aceast probă este viteza de deplasare și mentinerea ei, și cea de parcurgere a distantei alcătuită din suma vitezei de alergare:

pană la primul gard (inclusiv pasul peste gard ≈1.5m)

intre garduri (inclusiv pasul peste gard ≈1.5m)

intre ultimul gard, după aterizare și sosire.

„Modul de alergare a probei, de doborare și menținere a vitevei optime de deplasare este propriu fiecărui atlet, dar cu cat acestia se vor apropia de modelul inaltei performanțe , șansele de obținere a unui rezultat bun sint mari.” 

Obiectivele cercetării

Lucrarea își propune să:

analizeze timpii înregistrații de:

– primii 4 clasați la C.E. de la GOTEBORG, ediția 2006;

– primii 6 clasați la C.M. de la OSAKA, editia 2007

– primii 3 clasați la J.O. de la ATENA, ediția 2004

Să scoată în evidență viteza de deplasare si oscilatiile ei la cei 13 alergători;

Ipoteza cercetării

S-a presupus că folosirea diferențiată a mijloacelor și metodelor de antrenament duc la variații ale vitezie de deplasare, astfel prin această ipoteză s-a observat o optimisare a vitezei atat pe unități ritmice cat și pe distanțe intermediare. Ipoteza se confirmă prin cercetarea de față .

Scopul cercetării

Să formeze un model de alergare a probei din combinarea celor mai bune performanțe intermediare ale celor 13 atleți studiați.

Să scoată în evidență viteza de deplasare si oscilatiile ei la cei 13 alergători

Motivarea alegerii temei o reprezintă practicarea la nivel de performanță a acestei probe

(400 m.g) și nevoia de a cerceta și studia diferitele ei aspecte tratate cu superficialitate în literatura de specialitate sau cel puțin nu îndeajuns exploatate.

Metodele cercetării:

Pentru realizarea sarcinilor cercetăriI au fost folosite următoarele metode științifice de cercetare:

– metoda observației pe baza probelor video;

– analiza literaturii științifico-metodice;

1.2. Scurt istoric al probei

„Pană cand s-a ajuns la performanțele de astăzi obținute de alergătorii de garduri, regulamentul probei, tehnica specifică și metodele de pregătire au suferit în decursul timpului continue înbunătățiri. Mari iubitori ai curselor de cai , englezii au început să organizeze la începutul secolului al XIX-lea întreceri pedestre pe aceleași trasee pe care se desfășurau cursele de cai. Așa au luat naștere primele concursuri de alergări peste obstacole, desfașurate pe distanțe mai lungi, de cateva mile, și mai scurte, de cateva sute de yarzi. Regulile de alergare nu erau bine precizate și probele erau organizate pentru amuzamentul spectatorilor.” 

Succesul și popularitatea acestor întreceri au reținut atenția unori promotori ai atletismului din acea vreme. Stabilindu-li-se cateva reguli de bază, alergările peste obstacole au fost introduse apoi în programul de pregătire sportivă din universitătile engleze.

„Proba de 400 m.g este o disciplina olimpică încă din 1900 pentru babați, urmand ca femeile sa participe începand din 1984. . Cei mai buni atleți la această proba de 400 m.g. au rezultate de 47 de secunde (WR: 46.78”) , ce echivaleaza cu 8.51 m/s sau cu 30.63 Km/h.

Primele premii în proba de 400 m.g. au fost acordate în anul 1860 în Oxford,Anglia, probă desfașurată pe un teren ce avea distanța totală de 440 de yarzi , adica 402 m. Participanții erau nevoiți să treaca cele 12 garduri (obstacole) ce aveau o înălțime de 100 cm fiind confecționate din material lemnos și asezate la intervale egale.

Pentru a reduce riscul accidentărilor, în 1895 obstacolele erau construite din materiale usoare, prilej cu care alergătorii au profitat de ocazie, preferand să inpinga obstacolele cu mana ; astfel că incepand cu 1935 alergătorii erau descalificații dacă înpingeau cu mana mai mult de 3 garduri

într-o cursă.” 

„La Jocurile Olimpice de vara din 1900 (Paris) proba de 400 mg a devenit un eveniment olimpic.Cu acest prilej cursa de 400 m.g. a fost standardizată , distanța oficială fiind fixată la exact 400m, sau o tură de pista, numărul de garduri fiind redus la 10. Înălțime gardurilor fiind standardizată la 91.4 cm la bărbați și 76.2 la femei. Tot odata au fost stabilite și intervalele intre garduri. Mulți demnitari ale acelor timpuri erau de părere ca înălțimea gardurilor la femei sa fie identică cu cea a barbaților.Problematizarea a fost pusă pe baza îndemanării mai scazute la femei; antrenorul Norbert Stein fiind un susținător al micșorării gardurilor la femei.” 

În alergarea de 400 m garduri, cu înalțimea gardului de 91,4 cm, atleții s-au întrecutr aproape la toate J.O. Sportivii din S.U.A. au fost de nenumarate ori învingători ai Olimpiadelor și recordmani mondiali pe aceasta distanță .

Inainte de J.O. din 1968 de la Mexico recordul apartinea lui G. Vanderstock (48,8”).

Începand cu Olimpiada din Mexico(1968), recordul de alergare pe 400 m garduri a trecut în posesia reprezentanților altor continente. La început el a fost înbunătățit de englezul D. Hemery (48,1”), iar apoi, la Munchen, de alergătorul din Uganda John Akii-Bua (47,82”), urmand ca pana în prezent recordurile mondiale sa fie „doborate” frecvent de la o competiție la alta, în prezent ajungandu-se la un record mondial de 46,78” , aflandu-se în posesia lui Kevin Young – record stabilit la Olimpiada de la Barcelona din 1992.

Barierele marielor performanțe 

Primul record mondila înregistrat official de IAAF: 55.0 secunde , Charles Bacon (USA), 1908

Primul rezultat sub 54 de secunde: 53.8 secunde, Sten Pettersson (SWE), 1925

Primul rezultat sub 53 de secunde: 52.6 secunde , John Gibson (USA), 1927

Primul rezultat sub 52 de secunde: 51.7 secunde , Bob Tisdall (IRL), 1932

Primul rezultat sub 51 de secunde: 50.6 secunde , Glenn Hardin (USA), 1934

Primul rezultat sub 50 de secunde: 49.5 secunde , Glenn Davis (USA), 1956

Primul rezultat sub 49 de secunde: 48.8 secunde , Geoff Vanderstock (USA), 1968

Primul rezultat sub 48 de secunde: 47.82 secunde , John Akii-Bua (UGA), 1972

Primul rezultat sub 47 de secunde: 46.78 secunde , Kevin Young (USA), 1992 (singurul rezultat sub 47 de secunde)

Cei mai de success atleți

Două titluri olimpice:

Glenn Davis (USA), 1956 și 1960

Edwin Moses (USA), 1976 și 1984 ( Bronz in 1988)

Două titluri de campion mondial:

Edwin Moses (USA), 1983 și 1987

Félix Sánchez (DOM), 2001 și 2003 (argint in 2007)

Nezha Bidouane (MAR), 1997 și 2001 (argint in 1999)

Cea mai mare surpriza din partea unui începător:

Glenn Davis (USA) La prima sa cursa în aprilie 1956 a alergat în 54.4”. Doua luni mai tarziu a înregistrat un nou record mondial cu 49.5

Americanul Edwin Moses castigator a 122 de curse intre 1977 și 1987 plus două medalii de aur la Olimpiada de la Montreal din 1976 și cea din Los Angeles din 1984, considerat una din emblemele acestei probe.

Medaliații ultimelor 11 ediții Campionatelor Mondiale în proba de 400 m.g.

Tabelul 1.1.

Recorduri Mondiale

Cronometraj electronic

Tabelul 1.2.

Cronometraj manual

Tabelul 1.3.

Top 25 all-time  Tabelul 1.4

Medaliații cu aur de la Campionatele europene de atletism 

Tabelul nr.1.5

Medaliații Jocurilor Olimpice

Tabelul 1.5*.

Ascensiunea și evoluția recordurilor de la cele mai importante competitii și corelația dintre ele

Grafic 1.1

1.2.1. Evoluția tehnicii

La proba de 400 m garduri un rol important il au viteza și rezistența sportivului. Perfectionarea complexă a vitezei, rezistenței și tehnicii a stat întodeauna la temelia pregătirii atleților care se specializează în alergarea de 400 m garduri.

La aceeași structură a mișcării ca la 110 m, alergatorul pe 400 m garduri ridică piciorul de atac mult mai puțin , înclinarea trunchiului este mai mică, miscările brațelor și a picioarelor se aseamănă cu cele ale alergătorului pe teren plat. Intr-un cuvant, ritmul alergării în timpul trecerii peste gard aproape că nu se modifică, iar centrul de greutate se înalța foarte puțin deasupra gardului.

Img 1: Edwin Mose

Img:2 James Carter ATENA 2004 Img:3 400 m.g.

Problemele tehncii alergarii pe 400 m garduri e un fenomen complex ce poate evidentia mai multe nuanțe. O însemnătate deosebită o are ritmul și fuleul alergării între garduri. In prima etapă a dezvoltării alergării de garduri cresterea rezultatelor s-a facut pe seama dezvoltării tehnicii de „pășire” peste garduri, ulterior însă sportivii au mers pe linia maririi vitezei de alergare și a modificării ritmului ei între garduri.

Pană nu demult specialiștii făceau următorul calcul: la cel mai bun timp de alergare pe 400 m plat adaugau 3 secunde și obțineau rezultatul sportivului respectiv la alergarea de 400 m garduri. Prin urmare se consideră că sportivul cheltuiește pentru trecerea gardurilor cel puțin 3 secunde. In ultumul timp, însă, alergătorii cei mai buni au demonstrat ca acest consum de timp poate fi considerabil redus . Astfel ca atleții cu cele mai bune rezultate (recordmani mondiali) au ajuns sa caheltuiască pentru trecerea gardurilor doar 1,3- 1,5 s .

Cu o si mai mare perspectivă a devenit marirea vitezei generale a alergarii. Asaltul recordurilor l-au declanșat atleții care aleargă 400 m plat, sub 46.

Perfecționarea alergării de 400 m gardurii a mers și pe calea reducerii numărului de pași între garduri. Ritmul de 17 pași a cedat locul celui de 15 pași. Apoi sportivii au încercat să alerge distanta intre garduri în 14 pași și , în sfarșit, in 13 pași. La acestea a contribuit apariția pistelor sintetice, care a permis lungirea pasului. G. Davis a încercat să alerge în ritm de 13 pași pe proma porțiune și în ritm de 15 pași între garduri pe a doua jumatate a distenței. Dar ulterior el a renunțat la acest ritm. La J.O. dim Mexic ritmul de 13 pași a fost demonstrat de D. Hemery . Este adevărat ca el a alergat o parte a distanței in ritm de 15 pași (începand cu al șaselea gard). Dar aceasta i-a permis să dezvolte o asemenea viteză incat să stabileasca un record mondial 48,1- considerat fenomenal la vremea respectivă. In ceea ce proveste campionul J.O. de la Munchen și recordmanul mondial Akii-Bau, el arcurge distanța într-un ritm de 13, 14, 15 pași, efectuand atacul gardului alternativ cu un picior și cu celălalt.

„Sportivii iau startul de jos la 400 m garduri, la fel ca la alergarea pe teren plat, dar amplasarea picioarelor depinde de numărul de pași pană la primul gard. In cazul unei lansări din blokstart-uri de 22 pași, în față se plasează piciorul de bătaie. La o lansare din blokstart-uri de 21 sau 23 pași – piciorul de atac. Atacul gardului se sxecută aproximativ la 225-250 cm. La alergarea de garduri așa-zisă lungă o mare insemnătate o are lungimea standard a pașilor. Numai asta poate asigura trecerea rațională a gardurilor și menținerea ritmului de alergare. De obicei sunt avantajați sportivii care execută bătaia cu piciorul drept. In turnantă ei pot să alerge mai aproape de bordură mentinand inclinarea necesară spre stanga (înclinare necesara din perspectiva contracarării fortei centrifuge). In schimb alergătorii de gardurii care executau bătaia cu piciorul stang sunt nevoiți să alerge pe mijlocul culoarului, lungind distanța cu cativa metri.” 

În legătură cu aceasta, antrenorul american G. O`Cooners scrie: „La actualul nivel ridicat al tehnicii, o importanța foarte mare le capătă anumite detalii, s-ar părea lipsite de însemnătate. Așa, de exemplu, Whitney atacă gardul cu piciorul drept, iar Johnston cu cel stang. La alergarea de 110 m garduri acest amănunt nu are însemnătate prea mare. Dar la alergarea de 400 m garduri – aceasta este părerea a numeroși antrenori- alergătorii care atacă gardul cu piciorul stang capătă un anumit avantaj, îndeosebi în turnantă . In timpul concursurilor de selecție ale atleților din S.U.A. pentru J.O. din 1968 , Whitney a alergat 400 m garduri în 49,4. Dacă el ar fi atacat gardul cu piciorul stang, ca Johnston, ar fi înbunătățit rezultatul său cu cateva zecimi de secundă.” 

Tactica, ritmul și timpii intermediari la alergarea de 400 m garduri

Începutul prea rapid sau prea lent al alergării poate anihila toate eforturile ulterioare ale sportivului. Pe baza experienței celor mai buni alergători de garduri din lume, antrenorii de peste hotare au formulat o serie de reguli și au întocmit tabele cu viteza alergării pe diferite porțiuni ale probei. Principala problemă care interesează este viteza de parcurgere a primei și a celei de a doua jumătăți a distantei.

„Tactica alergării la 400 m garduri este aproape identică cu tactica alergării pe 400 m plat, scrie T. Nett. Prima jumătate a distanței trebuie alergată cu 2-3 secunde mai rapid decat a doua. Cu o diferență de 2 „ aleargă, de obicei, atleții care dispun de o rezistența specială, iar de 3„ – sprinterii buni. Tempoul de alergare pe primii 200 m este corect atunci cand sprtivul îi parcurge cu aproximativ 2„ mai slab decat cel mai bun timp al său la alergarea pe 200 m plat” 

O însemnătate la fel de mare o are repartizarea corectă a timpului de alergare între garduri. In prezent, pentru evidența acestui timp se obișnuiește sa se inregistreze rezultatele alergătorilor în momentul atingerii, de către ei, a solului după depășirea gardului. Iată cum a fost timpul respectiv la unii dintre cei mai buni alergători pe 400 m garduri pană în 1972 (tabelui nr. 1.6 )

Rezultatele realizate pe porțiuni de distanta de 400 m garduri de cei mai

buni alergători ai lumii la aceasăt probă pană în 1972 

Tableul 1.6.

Judecand după acest tabel, cei mai buni alergători de garduri ai lumii știu să mențină o viteză uniformă pe parcursul întregii distanțe. Desigur, aceasta scade, intr-o anumită masură, spre sfarșitul cusei. De exemplu, Morale, la stabilirea recordului mondial(49,2”)a alergat distanta dintre primul și cel deal doilea gard în 3,9” Intre al doilea si al treilea in 4,1” apoi în 4,0” 4,1” 4,3” 4,4” 4,4” 4,3” 4,6”.

Prin aceasta analiza deducem ca pentru un rezultat de 48,0” – 49,0”, fiecare 35 de metri tre alergați în medie de 3,8 s

În legatură cu aceasta prezintă interes tabelele elaborate de antrenorii straini privind alergarea distanței de 400 m garduri cu intentia obtinerii unui rezultat. Prezentăm aici tabelul cu tempoul inițial al alergării(prma jumatate a distantei)propus de antrenorii RFG

Tempoul aproximativ al alergării pe prima

jumătate a distanței de 400 m garduri 

(după datele din R.F. Germania) Tabel 1.7

1.2.2. Evoluția regulamentului, a materialelor

și a terenului

1.2.2.1. Cerințe privind normele tehnice de securitate

Pentu lucrul de tehnică: trecerea peste gard se face din partea în care este talpa gardului, ca la lovire acesta să se rostogolească; gardul să fie mobil și cu contragreutate corespunzatoare; stinghia să fie mobilă și cu marginile rotunjite; terenul de alergare să fie orizontal și fară denivelări; blocstarturile să se poată fixa bine pe sol.

Pentrul lucrul de dezvoltare a calităților motrice aparatele și instalațiile să fie în perfectă stare de funcționare.

Materiale, Obiecte, Echipament

Pentru efectuarea probei de concurs sant necesare următoarele:

pistă de alergare cu o distanță totală de 400 m, orizontală și fară denivelări;

garduri (10 bucăți pentru fiecare culoar)

blocstarturi;

echipamentul compus din: pantofi cu cuie, chilot, maiou.;

Pentru desfășurarea activitații în antrenament, pe langa cele enunțate, mai sunt necesare următoarele:

instalații și aparate speciale;

haltere, hantele etc.

1.2.2.3. Regulament I.A.A.F

1. Categoriile de clasificare sunt următoarele

“Fiecare gard trebuie sa fie situate pe pista in asa fel incat marginea sa sa fie situate alaturi de locul unde se afla atletul. Gardul trebuie sa fie situat in asa fel incat marginea barei sa fie mai aproape de atlet care acostand gardul sa coincide cu marcajul de pe pista cel mai aproape de atlet.

Construcția

2.Gardurile vor fi făcute din metal sau din un alt fel de material apropiat cu bara superioara din lemn sau din un alt fel de material apropiat. Ele constituie doua baze si două suporturi montate intr-un cadru rectangular consolidat de una sau mai multe transversale, suporturile sa fie fixate la extrema fiecarei baze.

Fig.1.A Exemplu de gard Fig 1.B Exemplu de gard> vizualizat din profil

Gardul va fi aranjat in asa fel incat sa exercite o crestere orizontala, care sa corespunda greutatii mai mici de 3.6 kg aplicate marginii superioare de la bara superioare pentru a se rasturna. Gardul trebuie sa aiba inaltimea reglata pentru fiecare lucrare.

Contragreutatile sunt reglate in asa fel incat fiecare inaltime să corespundă cerințelor, pentru a rasturna gardul, sa incerce o crestere care sa corespunda greutatii de cel putin 3,6 si cel mult 4 kg.

Dimensiunile

3. Inaltimea gardului sa fie urmatoarea:

Pentru a nota diferentele din fabricatie vom accepta din toate cazurile o toleranta de 3 mm deasupra si dedesupt din inaltimea standard.

– Latimea gardurilor va fi cuprinsa intre 1,18 si 1,20 m.

– Lungimea maxima de la baza va fi de 70 cm.

– Greutatea totala a gardului nu trebuie sa fie sub 10 kg.

4 . Inaltimea barei superioare va fi de 7 cm. Grosimea acestei bare va fi intre 1 cm si 2,5 cm si marginea superioara trebuie sa fie rotunjita. Bara trebuie sa fie ferm fixata la extremitatile sale.

5. Marginea superioara trebuie sa fie vopsita cu benzi negre si albe sau de orice alta culoare care este in contrast in asa fel benzile mai clare sa se gaseasca la extremitatea fiecarui gard si ele sa masoare mai putin de 22,5 cm fiecare.

6. Toate cursele se alearga in culuoare si fiecare atlet trebuie sa aiba culuoarul sau de la un capta la altul din cursa exceptand circumstantele privind regula 163.4.

7. Fiecare atlet trebuie sa treaca peste fiecare gard. Netrecerea unui gard duce la descalificare. Un atlet va fi la fel descalificat in urmatoarele cazuri:

a) daca va trece piciorul su gamba mai sus de planul orizontal al inaltimii din oricare gard in momentul trecerii

b) trecerea unui gard care nu este in culuoarul sau

c) daca dupa parerea arbitrului prinipal el rasoarna un gard deliberat

8. Exceptia dispozitiilor prevazute in regulamentul 168.7(c), rasturnarea gardurilor nu trage la descalificare si nu impiedica la stabilirea unui record.

9. Pentru a stabili un recor mondial, toate gardurile trebuie sa fie conform cu specifiarile din prezentul regulament.” 

1.3. Tehnica probei de 400 m.g

Proba de 400 m garduri are aceleași faze ca și alergare similară ce se disputa in linie dreapta și anume, care trebuie sa aibă în vedere următoarele aspecte:

startul de jos și lansarea de la start;

pasul peste gard;

alergarea intre garduri;

sosirea

1.3.1 Startul de jos și lansarea de la start

Pentru efectuarea acestor actiuni, deci a tuturor fazelor startului de jos cat și a alergării pană la primul gard, se cere un efort cosiderabil din partea urmatoarelor grupe musculare:

mușchii picioarelor, brațelor și a bazinului pentru efectuarea pozitiei “pe locuri”;

mușchii labeii piciorului, gemenilor, bicepsului femoral, bazinului, mușchilor lombari, cervicali și muschii brațului pentru luarea poziției “gata”;

Pornirea in alergare, marcată de pocnetul pistolului este realizată de următoarele grupe musculare: lantul triplei extensii pentru efectuarea înpingerii în blocstarturi și lanțul triplei flexi pentru ducerea piciorului înainte în vederea efectuării primului pas de alergare;

În continuare, pentru realizarea lansării de la start lucrează aceleași lanțuri musculare;

lucrul brațelor este realizat de către musculature centurii scapulohumerale: deltoid, pectoral, dorsal ca și de biceps și triceps.

Distanța de la linia de plecare pană la primul gard este parcursă în mod obișnuit în 17 pași deși sunt atleți cu calități de viteză și talie mai înaltă care o pot parcurge și în 15-16 pași. In funcție de numărul de pași parcurși se instalează și blocurile de plecare.

Cand alergătorul parcurge distanța în 16 pași atunci iciorul de impulsie (bătaie) se va așeza pe blocul anterior. In cazul parcurgerii în număr impari de pași (15-17)atunci piciorul de impulsie se va aseza pe blocul posterior.

Alergarea se face pe pingea, cu impulsii relativ puternice sub un unghi mai deschis decat în alergarea de plat. Lansarea pană la primul gard trebuie să se fac într-un anumit ritm, cu o creștere progresivă a lungimii pașilor pentru a pune alergătorul într-o poziție favorabilă executării pasului peste gard.

1.3.2. Pasul peste gard

La efectuarea impulsiei acționează lantul muscular al triplei extensii printr-o contracție puternică “de învingere”.

Acțiunea de trecere a gardului prezintă, în cadrul general al probei, veriga tehnică de bază, conditionand într-o masură apreciabliă rezultatul final al cursei.

„Ridicarea membrului inferior, în vederea evectuării atacului, este efectuată de către contracția flexorilor pe bazin printr-o acțiune dinamică “de învingere” iar extindrea piciorului și pendularea gambei, efectuate în același scop o realizeaza cvadricepsul femural.

Trecerea piciorului de remorcă peste gard este efectuată de lanțul triplei flexi, de abductor și rotatorii laterali ai coapsei.

Timpul de zbor limitat este dat de o lungime a pasului peste gard de o marime potrivită, care reese din raportul direct dintre lungimea distanței la atac și cea de la aterizare. In cadrul pasului peste gard (de o lungime variind între 3,40 și 3,60 cm), distanță la care va fi atacat gardul reprezinta ≈60% (210-225 cm) din lungimea totală a pasului peste gard, rămanand deci 40% pentru distanța de aterizare.

Un raport corect între lungimea distantei de atac și lungimea distanței de aterizare va avea, drept consecință, o axare corectă a gardului sub varful traiectoriei de zbor a centrului de greutate al corpului, în ciuda faptului că distanța de atac este mai mare decat cea de la aterizare.In ciuda unității mișcărilor efectuate de catre alergător în pasul peste gard, o considerare separată a anumitor faze evidente sunt necesare:”

Atacul gardului

Acțiunea de atac al gardului este în cea mai mare parte determinată de impulsia- „bătaia” și de distanța acesteia față de gard. Distanța de 1,90 m față de gard este considerată minima și depinde de talia și viteza alergătorului. O „bătaie” corect ezecutată permite trecerea gardului cu eficiență maximă.

Ultimul pas înaintea „batăi” se scurtează, se reduce astfel faza de amortizare și contribuie prin aceasta la creșterea vitezei.

Contactul cu solul se face pe pingea cu varful pe direcția de deplasare. Așezarea pe toată talpa ar duce la o săritură, iar varful orientat înafara la o pierdere a forței de impulsie și dezechilibru.

„Bătaia”- impulsia se termină într-o poziție de pas săltat , asemănatoare a săritorului în lungime cu deosebirea că trunchiul este orientat înainte , unghiul de impulsie mai mic, înprimand mișcării o direcție mai mult orizontală decat verticală.

Astfel alergătorul termină impulsia pe varful piciorului, întins, din articulația genunchiului, cu trunchiul înclinat înainte in continuarea piciorului de impulsie. Articulațiea gleznei, genunchiului, șldului și umărului formează o linie dreaptă, oblică și înainte.

Piciorul de atac este ridicat cu coapsa puțin deasupra orizontalei, gamba flexată pe coapsă aproare perpendiculară pe sol, cu depărtarea în plan sagital între coapse.

Brațul opus piciorului de ataceste iusor flexat, cu mana la înălțimea umărului și cu palma orientată în jos.

Axa umerilor este paralelă cu stinghia gardului, iar cea a bazinului oblică.

Atacul propriu-zis începe prin avantarea energică a coapsei puțin inaintea desprinderii de pe sol a piciorului de „bătaie” –impulsie. După dfesprinderea de pe sol, gamba piciorului de atacse extinde inainte, în prelungirea coapsei cu laba piciorului în flexie dorsală, întreg piciorul fiind perpendicular pe gard și puțin mai sus decat acesta.In acest moment între coapse este o depărtare maximă în plan sagital.

Concomitent cu acțiunea piciorului ce atacă are loc o flexie activă a trunchiului pe coapsă, astfel încat între coapsă și trunchi să fie un unghi cat mai mic, umerii se duc înainte, capul urmează mișcarea trunchiului, dar nu flexat ci în ușoară extensie, bărbia depășește ușor nivelul genunchilor, iar privirea alergătorului este ațintită deasupra stinghiei urmărorului gard.

Brațul opus este paralel cu piciorul de ataca cu palma aproape de nivelul labei piciorului; celălalt este îndoit , dar înapoi și lateral de trunchi.

După părăsirea solului, în urma unei inpulsii energice, piciorul de „bătaie” –impulsie, ușor abdus și îndoit din articulația genunchiului este remorcat pasiv.

Faza de atac se termină în momentul cand laba piciorului de atac atinge planul vertical al gardului.

Trecerea gardului

Această fază a pasului peste gard durează din momentul cand laba piciorului de atac a atins planul vertical al gardului și pană în momentul aterizării pe acest picior.

Piciorul de atac întins își continuă mișcarea spre înainte în timp ce trunchiul își accentuează flexia pe coapsă. Piciorul de „bătaie”- impulsie intră în acțiune cel mai devreme după ce laba piciorului de atac trece peste gard și cel mai tarziu cand spațiul popliteu este deasupra stinghiei. El este tras rapid înainte-sus prin lateral și razant cu gardul.

Acțiunea de tragere înainte și dezacsarea laterală a piciorului de „bătaie”-impulsie este ușurată de coborarea piciorului de atac dincolo de gard. Intreaga fază de trecere a gardului se bazează pe interacțiunea mișcărilor piciorului de atac cu a celui de remorcă. Pe măsură ce piciorul de atac coboară dincolo de gard piciorul de remorcă va trece activ, fără grabă și paralel cu gardul.Coborarea piciorului de atac se face activ reducand prin acțiunea sa timpul de zbor. Inainte contactului cu solul piciorul de atac se flectează ușor din genunchi favorizand prin aceasta amortizarea șocului la aterizare.

Aterizarea

Contactul cu solul se face pe pingea cu varful pe direcția de înaintare. In momentul luării contactului cu solul poziția trunchiulu nu este încă dreaptă, coapsa piciorului de remorcă se află la orizontală, genunchiul pe direcția de alergare, cu gamba aproape perpendiculară pe sol gata pentru a executa primul pas de alergare între garduri.

Aterizarea deși are loc puțin înaintea verticalei pe sol a centrului de greutate, trebuie să permită continuarea lină a alergării după trecerea gardului.

1.3.3 Alergarea între garduri

Aceasta este o alergare cu pas lansat, fiind realizată de către aceleași lanțuri musculare care acționează la pasul lansat în alergarea de viteză și anume:

lanțul triplei extensii pentru perioada de sprijin;

lanțul triplei flexi pentru perioada de oscilație;

musculature centurii scapulohumerale pentru balansarea brațelor înainte și inapoi;

bicepsul pentru îndoirea brațului.

1.3.4 Finișul și sosirea

Se consideră ca începutul finișului are loc după aterizarea atletului în urma trecerii peste ultimul gard, iar sfarșitul a re loc în momentul în care atletul atinge planul imaginar vertical al liniei de sosire. In proba de 400 m.g. distanța de la ultimul gard pană la linia de sosire este de 40 metri.

Obiectivul finișului trebuie să fie o continuare lină a alergării dintre garduri, lucru posibil numai dacă aterizarea după ultimul gard va fi echilibrată fără grăbirea reluării contactului cu solul. Atacul liniei de sosire este asemănător cu cel al alergătorilor de viteză, obesrvandu-se doar o aplecare ceva mai pronunțată.

Img:foto-finis> C.M. Osaka 2007>Finala 400 m.g.

1.4. Caracterizarea probei

1.4.1 Natura activității

Obiectul activității alergătorului de 400 m gardurii îl constituie parcurgerea unui tur de stadion (400 m) cu trecerea peste cele 10 garduri ce sânt amplasate în acest spațiu și activitatea se însușire și perfecționare a tehnicii trecerii peste gard și alergarea intre garduri cat și activitatea de dezvoltare a calităților motrice..

Proba de 400 m garduri este de viteză în regim de rezistență și se desfasoară în linie dreaptă și pe turnantă cu gardurile amplasate astfel:

– primul gard este poziționat la 45 m fața de linia de plecare, distanța intre garduri este de 35 m, ultimul gard se afla la 40 m de linia de sosire, iar inaltimea gardului este de 91,4 cm. Pentru parcurgerea acestei distanțe atletul întreprinde urmatoarele actiuni:

– din poziția “startului de jos” pleacă in alergare în turnantă cca 43 m și trece peste primul gard continuand cu alergarea în turnantă și în linie dreaptă, din nou turnanta si linie dreaptă, pe toată această distanță trecand peste gardurile dispuse din 35 în 35 m; în final dupa trecerea ultimului gard aleargă pe plat inca 40 m.

Scopul principal al alergatorului de 400 m garduri este acela de a parcurge turul de stadion într-un timp cat mai scurt, de aceea el se straduieste sa-și dezvolte calitățile motrice la un nivel cat mai înalt, să-și perfecționeze tehnica trecerii peste gardurii în asa maniera să fie capabil să parcurga spațiul dintre garduri în plină fiteză și in 13 pași.

Pentru realizarea acestora atletul depune o muncă foarte intensă, orientată către:

dezvoltarea calităților motrice;

perfecționarea tehnicii trecerii peste garduri și a ritmului de alergare între ele ;

perfecționarea alergarii în turnantă cu trecerea peste garduri.

Condițiile de desfașurare a activității de concurs și de antrenament sant dintre cele mai diferite. Se alearga în aer liber (și în sală), pe căldură, frig, ploaie, pe suprafețe din zgură sau material sintetic.

Încadrarea probei de 400 m.g. între celelalte probe de alergariîn funcție de viteza medie înregistrata în curse de record mondial

Tabel 1.8

Figura nr:1.1 Reprezentarea grafică a viteza medie înregistrata în

curse de record mondial

1.4.2. Caracterizarea din punct de vedere fiziologic și motrice

efortul este anaerob lactacid;

necesarul de oxygen la 400 m garduri este de 25-30 l din care 10% se asigură prin ventilație pulmonară, iar 90% reprezintă datoria de oxygen.

„Imediat dupa terminarea cursei atletul realizează un debit respirator foarte ridicat (80-100 l/ minut) dimp de 2-3 minute, ca apoi incetul cu încetul, ventilația pulmonată să scadă, iar după aproximativ 20 – 30 min nivelul respirației externe să se apropie de cel de repaus.

modificările circulației tind să atingă un nivel maximal. Fc depășește de obicei cifra 180-200/40-60 mmHg. Revenirea la normal a circulației după acest gen de efort se realizează în 15-30 minute.

solicitarea sistemului nervos central și neuromuscular este mare. Proba de 400 m garduri reclamă o coordonare neuromusculară foarte bună și un echilibru depă aterizare, mai ales în turnante.

Sistemul neuroendocrin este într-o stare de activitate susținută în vederea mobilizării resurselor interne. La sportivii insuficienți pregatiții sau în condiții grele de concurs, apare uneori simptomul de supraîncordare a sistemului nervos, manifestat sub forma migrenei de efort.

Excreția renală și cea extrarenală sunt ceva mai intense: diureza crește datorită presiunii de filtrare glomerulară mai mare și de durată ceva mai lungă. Secreția sudorală este mai abundentă.

Producerea acidului lactic la atletii fruntașii poate fi deosebit de masivă, ajungand la 3 g /secundă.” 

Activitatea aparatului cardiovascular este marcată printr-o intensificare considerabilă. Frecvența cardiacă și tensiunea arterială cresc în timpul efortului sub influența catecholaminelor revărsate in preajma plecării, precum și datorită efectului de “pompă a circulației” reprezentată de contracțiile și relaxările unor grupe musculare mari participante la efort.

Sistemul nervos și cel neuromuscular precum și glandele de secreție internă sunt intens solicitate înainte și în timpul alergării. Frecvența și lungime pașilor în timpul probei realizate de sistemul neuromuscular, “ amenajările” prealabile ale sistemelor vegetative ale organismului asigurate de către secreția hormonală, în special chatecolamine, sunt factori fiziologici de importanță capitală.

Proba de 400 m.g. este o probă complexă, care necesită îmbinarea tuturor calităților motrice, fiind diferită doar ponderea lor.

Viteza fiind o calitate importantă . Presupune din partea sportivului, o viteză mare a mișcării membrelor inferioare in special dar și a membrelor superioare; frecvența succesiunii pașilor fiind o calitate a modelului unui performer de record mondial.

Viteză-rezistență: frecvența miscarii picioarelor și mainilor; timp de refacere foarte scurt, promptitudine și rapiditate la semnale ; funcționarea optimă a aparatului respirator și cardiovascular și rezistența lor la efort; rezistența la efort și la oboseală.

Indemanarea este o calitate motrică importantă în această probă deoarece trebuie trecute 10 obstacole și deci însusită tehnica specifică trecerii acestor obstacole.Indemanarea este caracterizată printr-o bună coordonare a mișcărilor trunchiului, brațelor și picioarelor, o bună motricitate generală. De asemenea este necesară o bună precizie și siguranță.

Indemanare: îndemanare motorize caracterizată printr-o coordonare a mușchilor trunchiului, brațelor și picioarelor, o bună motricitate generală; precizie, siguranță, coordonare.

Forța este și ea o calitate motrică importantă, între ea și viteză fiind o stransă legătură. Forța presupune robustețe , o musculatură bine dezvoltată, în special membrelor inferioare și a trunchiului, abdomenului și spatelui.

Forță: forță fizică – robustețe

Rezistența generala la eforturi repetate și intense s-ar putea spune ca domina calitătile motrice ale acestei probe(dar nu cu mult).

Din punct de vedere al intensității efortului și a sursei de furnizare a energiei necesare contracției musculare, alergările de viteză se impart în:

probe de sprint, propriu-zise, de intensitate maximă, anaerobe alactacite, cu durată de la 1 – 10 secunde;

probe de sprint de intensitate maximală sau foarte mare, anaerobe lactacide, cu durata între 10 – 35 secunde;

probe de sprint prelungit sau de anduranță scurtă (A.S) cu durata între

35”- 2`(minute).

Tabelul nr:1.9 Aspecte fiziologice

1.4.3. Caracterizarea din punct de vedere psihologic

Motivația performanței: nivel de aspirație; nevoia de performanță; dorința de afirmare; dorința de a concura, de a se întrece, de a întalnii adversarul; disponibilitate pentru effort; sentimental amorului propriu; sentimental datoriei; respectful față de colectiv; partiotismul.

„Manifestări ale voinței: perseverență și ambiție; tenacitate în depășirea situațiilor critice; combativitate; spirit de luptă; capacitatea de a manifesta efort maxim la anumite intervale de timp; orinetarea privind starea adversarului.

Calități intelectuale: flexibilitatea gandirii; cunoștințe de anatomie, fiziologie, biomecanică, psigologie, tehnică-metodică, etc.; capacitate de învățare.

Percepții specializate: simțul tempoului; simțul ritmului; simțul distanței.

Acuitatea auditivă bună care să asigure reacții promte și un comportament dinamic.

Insușiri de caracter: interesul și atracția pentru probă; devotamentul în muncă si în însușirea deprinderilor; conștiinciozitatea; dragostea și respectul pentru muncă; punctualitatea; spirit de disciplină.” 

Cel mai esențial lucru este ca sportivii să prezinte o mare disponibilitate pentru efort și un profound sentiment al dorinței. Aceste lucruri colaborate cu dorinta de a concura , de a se întrece, de a întalni adversarul si alături de respect față de colectivitate și patriotism pot alcătui o retetă a succesului.

Manifestări ale vointei, cum ar fi perseverența, ambiția, spiritual de luptă, combativitate, capacitatea de amanifesta efort maxim la anumite intervale , sunt esențiale și de o mare importanță în intreaga carieră a unui atlet. Aceste manifestări ale voinței educate de-a lungul timpului în zeci de ore de antrenamente pot duce, în momente de “foc” ale luptei din cadrul unei competiții, pană întracolo incat să fie hotăratoare în disputarea unui titluîntr-o mare competiție.

Atleții nu trebuie să fei niște “roboți”, ci să fie niște personae înzestrate cu calități intelectuale cum ar fi flexibilitatea gandirii, cunoștințele de anatomie, fiziologie, biomecanică, psihologie, tehnică, metodică, toate acestea pentru a putea învăța mai ușor și mai bine tehnica probei și pentru a putea analiza mai profound proba de 400 m.g. cu toate componentele ei.

Datorită faptului că cele 10 obstacole trebuie trecute cat mai rapid, este necesar caatleții să-și învingă frica față de obstacole.

1.4.4. Cerințe necesare practicării probei

1.4.4.1 Cerințe ale selecției și orientării

Selecția primară

Varsta la care se face este de 9-12 ani îndeplinindu-se următoarele cerințe:

Somatice: tip longilin cu membrele inferioare lungi, raport optim între greutate și inalțime.

Calități motrice. Pentru depistarea calităților motrice se folosesc urmatoarele norme și probe.

Tabel 1.10.

„Calități psihice și intelectuale: ambitie, combativitate, dorința de a se întrece, de a caștica, curajul, gandirea, memoria, imaginația sant calități reclamate de practicarea probelor atletice care trebuie depistete cu ocazia selecției prin observarea comportării celui ce urmează a fi selecționat și prin discuție purtate cu profesorii și parinții ca și prin verificarea situatiei la învațătură și a lucrărilor personale.”

Selesția secundară

Se realizează la varsta de 15 ani și urmărim ca cel ce va fi selecționat să dispună de calități care să concvorde cu cerințele de practicare a probei și realizare de performanțe valoroase, astfel:

„Somatice: talie medie și înaltă (1,75-1,85m), membrele inferioare lungi, raportl optim între greutate și înălțime (cu 10-12 kg mai puțindecat numărul centimetrilorce depăseste 1metru).

Calități motrice: alergătorul de 400 m garduri I se cere să posede viteză, forță, indemînare și funcționarea optimă a aparatelor respirator și cardiovascular ca și rezistența lor la efort.

Pentru depăsirea acestor calitați se vor cere următoarele norme: Tabel 1.11.

Calități psihice și intelectuale: nivelul de aspirație; dorința de afirmare; simțul

tempoului; simțul ritmului; simțul distanței; interes și atracție pentru probă;

interes pentru problemele teoretice.”

1.4.4.2. Cerințe ale pregătirii

a. Stadiul de inițiere

Sarcini:

pregatire fizică multilaterală;

dezvoltarea calităților motrice: viteză îndemanare;

familiarizarea copiilor cu alergarea de viteză prelungită;

însușirea tehnicii elementelor scolii alergării și săriturii; însușirea ritmului alergării între obstacolo;

însușirea cunoștințelor teoretice necesare.

Mijloace necesare:

Exercitii pentru pregătirea fizică multilaterală: exerciții de gimnastică liberă, la aparate, cu obiecte etc.; exerciții acrobatice, exerciții pentru învățarea tehnicii elementelor școlii alergării și săriturii; joc de gleznă executat pe loc, sprijin la perete, în deplasare; alergare cu pendularea gambelor înapoi, cu aruncarea gambelor înainte, lateral cu pași adăugați, cu pași încrucișați, cu genunchi sus, accelerată, lansată, cu schimbare de ritm; alergare cu pas lansat în tempo 2/4, ¾ și 4/4. Toate aceste exerciții se efectuează liber și cu folosirea diferitelor aparate și obiecte.

Exerciții pentru dezvoltarea calităților motrice: pas săltat, pas sărit, săritură pe un picior; desprindere pe un picior și pe amandouă cu atingerea unor obiecte suspendate; săritura în lungime; săritura in înălțime; săritura în adancime etc.; toate executate liber, peste obiecte si la aparate;

Exerciții pentru familiarizarea copiilor cu alergarea de viteză prelungită:

alergare de la un punct la altul; alergare în tempo stability, alergare cu ghicirea tempoului; alergare de ștafetă:nX40,60, 100, 150m ; alergare cu handicap; alergare cu întrecere: în doi, trei, sau mai mulți copii de valori apropiate; cine ajunge primul în punctual indicat, alergare în directia indicată; alergare invers decat se comandă etc., toate acestea executate pe distanțe de 80-150-300 m în tempo susținut și cu pause mici între repetări; jocuri de miscare axate pe alergare; jocuri sportive practicate întrun ritm alert.

Exerciții prntru dezvoltarea vitezei și îndemanării: de pe loc, la semnal se executăalergarea, intoarcere și alergere; trecere dintr-o poziție in alta la semnalele auditive sau vizuale; execuție simetrică: unul din parteneri execută o acțiune iar ceilalți trebuie să-l imite cat mai repede; pornire în alergare în tempo 4/4 din diferite poziții; la semnal: alergare pe distanțe scurte în tempo 4/4, cronometrare, în doi, pe grupe, cu handicap; din alergare accelerate, menținerea vitezei maxime 10-30 m; alergare în ritm impus.

Exerciții pentru însușirea ritmului de alergare între obstacole: alergare peste 2-5 obstacole: mingi umplute, linii trasate, benzi etc. dispuse în asa fel incat distanta dintre elesă fie parcursă in 3-5-7 pași de alergare; alergare cu desprinderi repetate pe un picior; cu pășire pe obstacole înalte de 30-50 m ; alergare cu ritm de 5-7 pași peste garduri joase folosind șipci ușoare și mobile.

Însușirea cunoștințelor teoretice: noțiuni de tehnica alergarii între garduri, tehnica trecerii peste garduri, tehnica trecerii peste gard; noțiuni de igienă personală, igiena antrenamentului etc.

b. Stadiul de perfecționare

Sarcini:

pregatire fizică multilaterală și polivalentă;

dezvoltarea calităților motrice: viteză, rezistență, forță și îndemanare

însușirea și perfecționarea tehnicii alergării de garduri;

perfecționarea cunoștințelor teoretice necesare.

Mijloace de realizare:

exerciții pentru rezolvarea sarcinii de pregătire multilaterală si polivalentă: exerciții de gimnastică, libere și cu obiecte ; exerciții acrobatice; exerciții la aparate; exerciții cu partener; exerciții cu tarare; exerciții de cățărare și escaladare; exerciții de ridicare și transport de greutății; exerciții de echilibru; exerciții cu mingi umplute; jocuri sportive, practicarea probelor atletice, alergarea de viteză, săritura în lungime, triplusalt.

exerciții pentru dezvoltarea calităților motrice:

„Dezvoltarea vitezei: stand, imitarea repetată a acțiunii de atac al gardului, în viteză maximă; stand, imitarea repetată a acțiunii de remorcă, în viteză maximă; alergare cu start din picioare peste un gard jos; alergare cu start de jos peste un gard jos (cca 70 cm); alergare peste mai multe garduri cu plecare din start de jos și din start din picioare; alergare în tempo4/4 cu trecerea piciorului de atac peste gard, idem cu trecerea picioarului de bătaie peste gard; alergare cu genunchii sus în tempo 4/4; alergare cu start de jos; alergare cu start lansat; alergare la vale; alergare de ștafetă; alergare cu ritm dirijat; alergare cu pornire din diferite pozitii; joc de miscare axate pe alergare în tempo 4/4; alergare cronometrată; alergare de întrecere în grup, cu handicap etc.

Dezvoltarea forței: exerciții libere și cu îngereuieri; sărituri pe verticală; pas saltat; pas sarit; sărituri pe un picior; triplusalt de pe loc si cu élan; triplusalt pe un picior;

genuflexiuni; semigenuflexiuni; fandare înainte; fandare laterală; alergari cu săriturăîn zapada sau în nisip; exercitii cu partener; exerciții la aparate, cu aparate și cu obiecte; exercitii cu mingii umplute(medicinale): înpingeri, lansări, azvarliri.

Dezvoltarea îndemanării: alergare peste garduri și obsacole; sărituri; exerciții de gimnastică acrobatică; jocuri de miscare; jocuri sportive; trasee aplicative, ștafete.

Dezvoltarea rezistenței: alergare pe teren variat; alergare repetată pe diferite distanțe peste garduri; alergare pe plat continuata cu alergare peste garduri; alergare peste garduri continuată cu alergare pe plat.”

exerciții pentru însușirea și perfecționarea tehhnicii alergării de garduri: imitarea atacului liber, dim mers; atac la perete, atacul gardului cu trecerea piciorului de bataie pe langă gard; din mers, din joc de gleznă, din alergare; alergare peste 1-10 garduri cu plecare dinn start din picioare și din start de jos.

Însușirea cunoștințelot teoretice:studiul tehnicii trecerii peste garduri si alergarii între garduri prin citirea lucrarilor de specialitate, studiul filmelor etc.; insusirea cunostintelor de metodica invățării și metodica antrenamentului, noțiunilor de anatomie, fiziologie, psihologie și biomecanică legate de specificul probei.

c. Stadiul de înaltă performanță

Sarcinii:

realizarea marilor performanțe

perfecționarea dezvoltării calităților motrice;

perfecționarea tehnicii alergarii de garduri;

perfecționarea pregatirii multilaterale;

perfecționareacunostințelor teoretice

pregătirea psihologică si intelectuală.

Mijloace de realizare:

Exerciții pentru perfecționarea dezvoltării calităților motrice:

pentru lanțul triplei extensii, exerciții libere și cu îngreueri; pas săltat; pas sărit; alergare sărită la deal; alergare la deal; alergare și săriruri pe treptele stadiunului; combinații de pași săltați și săriții; sărituri din ghemuit în ghemuit cu întinderea picioarelor; ridicări pe vărfuri, fandare înainte și revenire; genuflexiuni ; semigenuflexiuni; ridicare la bancă pe un picior; alergare în tempo 4/4; mers cu învingerea rezistentei partenerului; idem cu alergare; alergare în tempo 4/4 cu trecere peste garduri

pentru lanțul triplei flexii exerciții libere și cu îngreuieri; trecerea peste garduri din alergare în tempo 4/4; alergare cu genunchi sus; alergare cu genunchii sus și cu pendularea gambelor înainte; atarnat la bară, ridicarea altergatiovă a picioarelor; atarnat la scara fixa cu un picior sprijinit deo sipcă cu greutatea atarnată de laba celuilalt picior; stand cu spatele la helcometru prins de gleznă; ducerea energică a piciorului inainte și revenire; stand, legat de glezne cu cablu elastic, mers pe loc cu pasi mari si ridicarea energică a coapsei;

pentru musculatura labei piciorului, gemenilor, bicepsului femural, bazinului și mușchilor lombari, exerciții libere si cu îngreuieri; start de jos cu alergare peste garduri în tempo 4/4; saritura în lungime cu ddesprindere din poziția „gata”; lucru izometric la poziția startului de jos.

Pentru musculatura abdominală și a spatelui, exerciții libere și cu îngreuieri; atarnat, ridicarea picioarelor la orizontală, ridicarea lor la punctul de sprijin, ridicarea și coborarea lor simultană și alternativă.

Exercitii pentru perfecționarea tehnicii alergării de garduri:

alergare pe distante scurte și medii(60-150-200 m) în tempouri diferite, în linie dreaptă, în turnantă, cu intrare in turnantă, cu iesire din turnantă fară garduri și cu garduri.

Sunt foarte utile și la acest nivel mijloacele recomandate la stadiul de perfecționare.

Perfecționarea cunoștințelor teoretice: aprofundarea cunoștințelor de tehnică, metodica învățării și antrenamentului, de anatomie, fiziologie, biomecanică, psihologie etc.; studiul comparativ al tehnicii si metodicii antrenamentului celor mai buni alergători.

Mijloace ale refacerii:

In timpul antrenamentului și concursului: exerciții de expiratie profundă; oxigenare; relaxare; automasajul.După antrenament și concurs: rehidratare cu lichide căldute; glucoză; vitaminizare; bai de cadă cu bicarbonat; lichide bicarbonate.

Pregatirea psihologica și intelectuală: educarea curajului prin folosirea mijloacelor care formează iluziile vizual-motrice și a contrastelor.

2. ORGANIZAREA CERCETĂRII

2.1. Etape:

1. Studiul materialului bibliografhic;

2. Inregistrarea video a finalei de 400 m.g. din cadrul Olimliadei – ediția ATENA, 2004;

3. Inregistrarea video a finalei de 400 m.g. din cadrul C.E. – ediția GOTEBORG, 2006;

4. Inregistrarea video a finalei de 400 m.g. din cadrul C.M. – ediția OSAKA, 2007;

5. Consultarea “site”-ului I.A.A.F. de pe internet;

6. Determinarea timpilor pe secvențe, astfel:

Am oprit caseta video în momentul reluării contactului cu solul după trecerea fiecărui gard și am citit timpul indicat pe cronometrul electronic de pe ecran;

Diferența dintre doi timpi succesivi fiind chear timpul înregistrat de atlet pe secvența respectivă;

Diferența dintre rezultatul final și timpul înregistrat la aterizarea după al cincilea gard fiind timpul pe ultima secvență;

7. Calcularea vitezelor de deplasare în metri pe secunda (m/s) pentru fiecare secvență, introducerea lor în tabele și alcătuirea graficului variației vitezei de deplasare pe întreaga probă;

8. Analiza și interpretarea datelor;

9. Alcatuirea unui model posibil de alergare a probei, cu stabilirea unui record mondial.

Subiecții:

Pentru a întreprinde această lucrare am folosit înregistrările effectuate la trei importante competiții:

Olimpiada de la ATENA în perioada 13 – 29 August 2004;

Campionatele Europene – desfasurate la GOTEBORG, 2006;

Campionatele Mondiale – desfășurate la OSAKA in perioada 25 August – 2 Septembrie 2007;

In analza noastră ne-am oprit asupra datelor înregistrate, în cele trei concursuri, la un număr de 13 atleți, astfel:

Primii 3 clasați la Olimpiada de la ATENA, ediția 2004.

Primii 4 clasați la C.E. de la GOTEBORG, ediția 2006;

Primii 6 clasați la C.M. de la OSAKA, editia 2007;

Acestia și rezultatele înregistrate de ei sunt:

C.E. de la GOTEBORG, ediția 2006;

1. Periklis IAKOVAKIS   GRE  48.46

2. Marek PLAWGO  POL  48.71

3. Rhys WILLIAMS   GBR  49.12

4. Naman KEITA   FRA  49.13

C.M. de la OSAKA, editia 2007;

Olimpiada de la ATENA, ediția 2004

2.3. Direcții și conținutul cercetării

Din literature de specialitate și din cercetările biomecanice ale probelor de atletism , analiza probei de 400 m.g. presupune luarea în considerație a următoarelor secvențe motrice:

Lansarea de la start, care începe din momentul pocnetului pistolului și se termină în clipa aterizării după trecerea primului gard, efectuandu-se pe distanța de 46,50 m și cuprinde:

distanța pană la primul gard, 45 m

pasun de aterizare după gard 1,50 m

Realizarea unui timp intermediar optim, care să-i permită atletului să obțină cea mai bună performanță a sa, este necesară pentru a-i creea toate condițiile unei treceri peste garduri cat mai razantă și lină.

Alergarea pe parcurs, este alcătuită din nouă unități ritmice de alergare între garduri. Inceputul unității ritmice are loc din momentul aterizării după gard și se termină în momentul aterizării după următorul gard. Se va urmării realizarea unui timp cat mai scurt posibil în cadrul unutăților de ritm dar și o medie cat mai rapidă a tuturor unutăților de ritm.

Finisul, începe după trecerea ultimului gard, de la locul aterizării – dincolo de gard- și pana cand atletul trece linia de sosire. Acest interval are lungimea de 38,50 (40 m distanța de la ultimul gard pană la sosire minus 1,50 m pasul peste gard).

Lucrarea are la bază, rezultatele tehnice de la următoarele trei importante competiții:

Campionatele Europene – desfasurate la GOTEBORG, 2006;

Campionatele Mondiale – desfășurate la OSAKA in perioada 25 August – 2 Septembrie 2007;

Olimpiada de la ATENA în perioada 13 – 29 August 2004;

Porninde de la aceste date am calculat:

– viteza medie de deplasare (m/s) atinsă pe distanțele intermediare adică în momentul aterizării după fiecare gard prin împărțirea distanței parcurse cu timpul realizat;

viteza medie de deplasare pa parcursul probei;

– timpul în secunde, între garduri, a fiecărei secvențe în parte (inclusive pasul peste gard) prin scăderea timpului intermediar inferior din timpul intermediar superior și anume:

Lansarea de la start, de la plecare pană la aterizarea dincolo de primul gard – 46,5 (45 m distanța pană la primul gard plus 1,50 m distanța de aterizare după gard);

Intervalul între garduri, distanța între două garduri, 35,00 m inclusive pasul peste gard (între două aterizări);

Finișul, distanța de la aterizar pană la linia de sosire, (38,50 m)

Viteza în m/s pentru fiecare secvență, împărțind distanța pană la gardul respective la timpul realizat pe secvența respectivă;

Viteza în metri pe secundă pe fiecare unitate ritmică intermediară, împărțind distanța (35,00m) la timpul necesar parcurgerii ei.

Variația vitezei în secunde și în m/s între garduri;

Rezultatele obținute, interpretare, concluzii și propuneri

3.1. Rezultate obținute

Rezultatele obținute în urma cercetarilor efectuate sunt prezentate în tabelele și graficele ce urmează:

Tabel nr: 3.1. Timpii intermediari înregistrați la primii 4 clasați la C.E. de la

GOTEBORG, ediția 2006

Tabel nr: 3.2. Vitezele înregistrate pe distanțe intermediare la primii 4 clasații

la C.E. de la GOTEBORG, ediția 2006

=== 2 ===

Interpretarea datelor

În această lucrare am abordat analiza probei de 400 m.g. din mai multe puncte de vedere:

Timpul pe întreaga cursă și pe distanțe intermediare

Viteza de deplasare pe întreaga cursă și pe distante intermediare

Timpul pe unități ritmice intermediare

Viteza de deplazare pe unități ritmice intermediare

Modelul posibil de record mondial.

Din datele culese și sintetizate (prezentate anterior în tabele și grafice) rezultă următoarele:

Timpul pe întreaga cursă și pe distanțe intermediare

Pe întreaga cursă. Timpii înregistrati pe cei 400 m.g. de cei 13 concurenți studiați sunt cuprinși între 49,25” (locul 6 la C.M. de la OSAKA, ediția 2007) și 47,61” (locul 1 la C.M. de la OSAKA, ediția 2007), iar media obținută de concurenții studiți în cele 3 concursuri este de 48,85”(C.E.), 48,33” (C.M.), respectiv 48,00” (J.O.)

De la plecare la primul gard timpii sunt cuprinși între 5,5” și 5,9”, iar media realizată de de finaliști cuprinși în cercetare este de 5,72” (C.E.), 5,80” (C.M.) și 5,63” (J.O.)

De la plecare pană la gardul 2 timpii sunt cuprinși între 9,10” și 9,70” , iar media timpilor realizați la cele trei concursuri este de 9,52”(C.E.) 9,51”(C.M.) și 9,33”(J.O.)

De la plecare la gardul 3 timpii sunt cuprinsi între 12,90” și 13,50” iar media timpilor realizati de finaliștii cuprinși în cercetare de la cele 3 concursuri este de 13,12”(C.E.), 13,33”(C.M.) și 13,16” (J.O.).

De la plecare la gardul 4 timpii sunt cuprinși între16,75” și 17,70” iar media timpilor realizații la cele 3 concursuri este de 17,16” (C.E.), 17,15” (C.M.) și 17,00” (J.O.).

De la plecare la gardul 5 timpii sunt cuprinși între 20,55” și 21,80” iar media timpilor realizați la cele 3 conpetiții este de 20,96”(C.E.), 21,13”(C.M.) și 21,1”(J.O.).

De la plecare pană la gardul 6 timpii sunt cuprinși între 24,60” și 25,80” iar media timpilor este de 25,33”(C.E.), 25,08”(C.M.) și 25,16”(J.O.).

De la plecare pană la gardul 7 timpii sunt cuprinși între 28,60” și 30,20” iar media timpilor este de 29,57”(C.E.), 29,41”(C.M.), și 29,03”(J.O.)

De la plecare pană la gardul 8 timpii sunt cuprinși între 32,90” și 34,60” iar media timpilor realizații la cele 3 competiții este de 33,97”(C.E.), 33,71”(C.M.) și 33,16”(J.O.)

De la plecare pană la gardul 9 timpii sunt cuprinși între 37,30” și 39,10” iar media timpilor este de 38,47”(C.E.), 38,15”(C.M.) și 37,6”(J.O.)

De la plecare pană la gardul 10 timpii sunt cuprinși între 41,8” și 43,7” iar media timpilor realizații la cele 3 competiții este de 43,17”(C.E.), 42,83”(C.M.) și 42,13”(J.O.)

Toate aceste date au fost sintetizate in talelul 3.13

Viteza de deplasare pe întreaga cursă și pe distanțe intermediare

Pe întreaga cursă vitezele medii înregistrate de cei 13 concurenți studiați, în proba de 400 m.g. sunt cuprinse intre 8.01m/s și 9.01 m/s. Media vitezelor medii realizate de finaliști studiații la cele 3 competiții este de 8.18m/s(C.E.), 8.27m/s(C.M.) și 8.33m/s (J.O.)

De la plecare la primul gard viteza înregistrată de la plecare pană la primul gard este cuprinsă între 7.88m/s și 8.35m/s , iar media vitezelor realizate în fiecare din cele 3 competiții este de 8.12m/s (C.E.), 8.01m/s (C.M.), și 8.23m/s (J.O.).

De la plecare pană la gardul 2 viteza înregistrată de la plecare pană la gardul 2 cuprinsă între 8.01m/s și 8.45m/s, iar media vitezelor realizate în fiecare din cele 3 competiții este de 8.55m/s(C.E), 8.55m/s(C.M.) și 8.61m/s(J.O.)

De la plecare la gardul 3 vitezele înregistrate de cei 13 concurenți sunt cuprinse între 8.62m/s și 9.03m/s, iar media vitezelor înregistrate la fiecare din cele 3 competiții este de 8.87m/s(C.E.), 8.73m/s(C.M) și 8.84m/s(J.O.)

De la plecare la gardul 4 înregistrate de cei 13 concurenți sunt cuprinse între 8.55m/s și 9.04m/s, iar media vitezelor înregistrate la fiecare din cele 3 competiții este de 8.82m/s(C.E), 8.83m/s(C.M) și 8.90m/s(J.O.)

De la plecare la gardul 5 înregistrate de cei 13 concurenți sunt cuprinse între 8.55m/s și 9.06m/s, iar media vitezelor înregistrate la fiecare din cele 3 competiții este de 8.89m/s(C.E.), 8.81m/s(C.M.) și 8.83m/s(J.O.)

De la plecare la gardul 6 vitezele înregistrate de cei 13 concurenți sunt cuprinse între 8.58m/s și 9.00m/s, iar media vitezelor înregistrate la fiecare din cele 3 competiții este de 8.74m/s(C.E.), 8.83m/s(C.M.) și 8.80m/s(J.O.)

De la plecare la gardul 7 vitezele înregistrate de cei 13 concurenți sunt cuprinse între 8.49m/s și 8.96m/s, iar media vitezelor înregistrate la fiecare din cele 3 competiții este de 8.67m/s(C.E.), 8.71m/s(C.M.) și 8.83m/s(J.O.)

De la plecare la gardul 8 vitezele înregistrate de cei 13 concurenți sunt cuprinse între 8.42m/s și 8.86m/s, iar media vitezelor înregistrate la fiecare din cele 3 competiții este de 8.57m/s(C.E.), 8.64m/s(C.M.) și 8.78m/s(J.O.)

De la plecare la gardul 9 vitezele înregistrate de cei 13 concurenți sunt cuprinse între 8.35m/s și 8.68m/s, iar media vitezelor înregistrate la fiecare din cele 3 competiții este de 8.46m/s(C.E.), 8.55m/s(C.M) și 8.68m/s(J.O)

De la plecare la gardul 10 vitezele înregistrate de cei 13 concurenți sunt cuprinse între 8.27m/s și 8.64m/s, iar media vitezelor înregistrate la fiecare din cele 3 competiții este de 8.36m/s(C.E.), 8.43m/s(C.M.) și 8.57m/s(J.O)

Timpul pe unitați ritmice intermediare

De la plecare la primul gard timpi sunt cuprinși între 5.5” și 5.9”, iar media realizată de finaliștii cuprinși în cercetare la cele 3 competiții este de 5.72”(C.E), 5.7”(C.M.) și 5.63”(J.O.)

Pe parcursul celor 9 unități ritmice a cate 35 metri la C.E timpii pe unități ritmice intermediare sunt cuprinși intre 3.3” (KEITA N. între gardurile 2 și 3{G2-G3}) și 4.7” (KEITA N. între G8-G9)

La C.M. timpii pe unități ritmice intermediare sunt cuprinși între 3.6”( IAKOVÁKIS P.între gardul G1-G2) și 4.8”( IAKOVÁKIS P între G9-G10)

La J.O timpii pe unități ritmice intermediare sunt cuprinși între 3.6” (SÁNCHEZ F între G1-G2) și 4.6”( McFARLANE D între G9-G10)

De la ultimul gard la sosire timpii realizați de ei 13 concurenti de la aterizarea după ultimul gard pană la linia de sosire sunt cuprinși între 5.31”( CLEMENT K{C.M}) și 5.93” (KEITA N. {C.M.}). Media timpilor realizați pe această secvență de către concurenții studiații , la fiecare din cele 3 concursuri este de: 5.68”(C.E.), 5.49”(C.M.) și 5.86”(J.O.)

Figura nr:3.17. Reprezentarea grafică a timpilor realizați pe unități ritmice intermediare la C.E

Figura nr:3.18. Reprezentarea grafică a timpilor realizați pe unități ritmice intermediare la J.O.

De remarcat faprul ca media generăla a timpilor este mai bună la Campionatul European cu o medie generală de 3.93” decat la Jocurile Olimpice unde media generală este de 4.35”.

Viteza medie de deplasare pe unități ritmice intermediare

De la plecare la primul gard viteza înregistrată este cuprinsă între 7.88m/s și 9.45m/s, iar media vitezelor realizate în fiecare din cele 3 competiții este de: 8.12m/s(C.E.), 8.15m/s(C.M.) și 8.25m/s(J.O.)

Pe parcursul celor 9 unități ritmice intermediare a cate 35 metri.

*La C.E vitezele realizate pe unități rirmice a celor 4 concurenți sunt cuprinse între 11.06m/s (KEITA N. între G2-G3) și 7.44m/s (KEITA N. între G8-G9)

*La C.M. vitezele realizate pe unități rirmice a celor 6 concurenți sunt cuprinse între 9.72m/s (IAKOVÁKIS P. întreG1-G2) și 7.44m/s (CARTER J.între G9-G10)

*La J.O. vitezele realizate pe unități rirmice a celor 3 concurenți sunt cuprinse între 9.72m/s (SÁNCHEZ F. între G1-G2) și 7.60m/s (McFARLANE D între G9-G10).

De la ultimul gard la sosire (după aterizare) Viteza de deplasare de la gardul 9 la sosire este cuprinsă intre 6.49m/s și 7.25m/s , iar media vitezelor realizate pe această porțiune de concurenții studiații la cele 3 copmetiții este de: 6.78m/s(C.E.), 7.00m/s(C.M.) și 6.55m/s(J.O.)

Figura 3.19. Reprezentarea grafică a vitezei de deplasare pe unități ritmice intermediare la C.M.

Figura 3.20. Reprezentarea grafică a vitezei de deplasare pe unități ritmice intermediare la J.O.

De remarcat faprul ca media generăla a vitezelor pe unități intermediare este relativ egala la ce pe două competiții ;adica la Jocurile Olimpice media generală fiind de 8.27m/s iar la Campionatele Mondiale de 8.30m/s. Aceasta demonstrează nivelul înalt al competițiilor cat și cel al participanților.

5. Modelul posibil de record mondial

Din datele înregistrate la cei 13 concurenți în cele 3 concursuri am realizat un model posibil prin însumarea celor mai buni timpiobținuți pe fiecare secvență

Tabelul nr: 3.14 Cel mai bun timp pe fiecare secvență

Tabelul nr: 3.15 Model ideal de timpi intermediari într-o cursă de record mondial

Figura 3.21. Variația vitezei , pe secvențe și insumat, într-o cursă de model ideal de

record mondial

Grafic

Din cate se observă variația vitezei pe secnențe este mult mai evidentă comparativ cu cea pe distanțe intermediare , unde graficul curbei discriptive este mult mai constant.

3.3. Concluzii și propuneri

Credem că analiza probelor de garduri, inclusiv cea de 400 m.g., trebuie să cuprindă și forma grafică, după tabelele prealabile alcătuite cu viteza în m/s și cu timpul între secventele ritmice întrucat numai înregistrarea timpilor intermediari și aprecierile după imagini video nu sunt suficiente; tocmai oscilațiile vitezei de deplasare nu pot fi observate.

Reprezentarea grafică pe bază de tabele a vitezei de deplasare evidențiază:

fluctuațiile, oscilațiile vitezei de-a lungul probei , creșterea și descreșterea vitezei;

secvențele cele mai bune dar și cele mai slabe;

porțiunile în care adversarii ne sunt superiori;

cauzele slăbiciunii:

*viteza mare nu este menținută pe mai multe intervale

*oscilații foarte mari și numeroase ale vitezei pe parcursul cursei

*scăderea drastică a vitezei spre finalul cursei

*o accelerare necorespunzătoare după trecerea ultimuli gard

3. Dacă am fi avut posibilitatea să analizăm lungimea pașilor, durata zborului peste gard, durata sprijinului,atunci lucrarea de față ar fi putut fi mai completă. Dar acest lucru nu se poate face decat cu aparatură specială de care noi nu dispunem în momentul de față.

4. Viteza de deplasare este rezultatul produsului dintre fecventa și lungimea pașilor și este de dorit ca valoarea acestora sa fie cat mai mare in proba de 100 m întalnim cele mai mari valori; iar în ceea ce privește proba de 400 m.g.și pe baza studiilor noastre reies următoarele:- cea mai mare viteză: 11.06m/s

– viteza medie: 8.75m/s

5. Valoarea și stabilitatea frecventei pașilor la cote optime, adecvate probei este determinată direct de S.N.C, de alternarea rapidă și stabilă, constantă, a excitației cu inhibiția, de frecvența impulsurilor emise de scoarța cerebrală și de gradul de oboseală.

6. Cel mai bun timp dintre cei 13 atleți studiați pe o unitate ritmică intermediară este de 3.30” și a fost inregistrat de KEITA N. Între gardurile G2-G3.

7. Pe parcursul unităților ritmice intermediare viteza de deplasare tinde să crească dar nu liniar ci oscilant. Amplitudinea oscilațiilor diferă de la un alergător la altul și depinde de modul de abordare al probei, de capacitatea de a menține viteza obținută.

8. Avem convingerea că performanțele superioare ale actualului record mondial (46.78”) sunt bosibile dacă:

– va crește eficiența pasului peste gard, dacă va scădea timpul de trecere a gardului;

– alergarea va fi abordată cu viteză ridicată

– viteza maximă se va menține pe o distanță cat mai mare;

– se va înbunătății în principiu frecvența pașilor între garduri și capacitatea de a menține o frecvență ridicată a pașilor între unitățile ritmice;

– ameliorarea lungimii pașilor și a frecvenței acestora> întrucat ezagerarea lungimii pașilor și implicit inputinarea numărului de pași între garduri duce la scăderea frecvenței >>>trebuie menținută o balanță foarte bine echilibrată între frecvență și lungimea pașilor.

Prin creearea modelului ideal am dorit să realizăm o formă de abordare a cursei spre care să tindă cați mai mulți atleți. Chear daca viteza nu este aceeași pentru fiecare atlet, menținerea ei pe toate cele 11 secvențe (ideal) duce la îmbunătățirea propiei performanțe. Modelul prezentat de noi poate sta la baza pregătirii alergătorilor de 400 m.g., fiecare antrenor putand tinde prin antrenament mărirea numărului de secvențe mentinute la viteză maximă pană să se ajungă la numărul ideal de 11 secvențe menținute.

Ipoteza se confirmă ajungandu-se la o optimizare a vitezei atat la subiecții cercetații cat și prin crearea modelului ideal de record mondial.

ANEXA 1

Lista 400 metri garduri 2007 masculin

47.61 Kerron ClementUSA 31 10 1985 1 Osaka 28 08 2007

47.72 James Carter USA 07 05 1978 1 Indianapolis, IN 23 06 2007

47.80 Kerron Clement 2 Indianapolis, IN 23 06 2007

48.01 Felix Sánchez DOM 30 08 1977 2 Osaka 28 08 2007

48.02 Micheal TinsleyUSA 21 04 1984 1sf2 Indianapolis, IN 22 06 2007

48.08 Kerron Clement 2sf2 Indianapolis, IN 22 06 2007

48.12 Marek Plawgo POL 25 02 1981 3 Osaka 28 08 2007

48.13 Bershawn Jackson 08 05 1983 1 Osaka 05 05 2007

48.15 Kenneth Ferguson 22 03 1984 1 Carson, CA 20 05 2007

48.15 Bershawn Jackson 1 Athína (Olympic Stadium) 02 07 2007

48.16 Kenneth Ferguson 2 Athína (Olympic Stadium) 02 07 2007

48.18 Marek Plawgo 1sf1 Osaka 26 08 2007

48.22 James Carter 2 Osaka 05 05 2007

48.24 L.J. van Zyl RSA 20 07 1985 1 Roma 13 07 2007

48.24 Adam Kunkel CAN 24 02 1981 1 Rio de Janeiro 27 07 2007

48.25 James Carter 3 Athína (Olympic Stadium) 02 07 2007

48.26 Derrick WilliamsUSA 25 03 1982 3 Indianapolis, IN 23 06 2007

48.26 Kerron Clement 2 Roma 13 07 2007

48.30 James Carter 1 Lausanne 10 07 2007

48.30 James Carter 2sf1 Osaka 26 08 2007

48.31 Kerron Clement 2 Lausanne 10 07 2007

48.31 James Carter 3 Roma 13 07 2007

48.32 L.J. van Zyl 4 Athína (Olympic Stadium) 02 07 2007

48.32 Danny McFarlane JAM 14 06 1972 3sf1 Osaka 26 08 2007

48.35 Periklís Iakovákis GRE 24 03 1979 1 München 23 06 2007

48.35 Felix Sánchez 1sf2 Osaka 26 08 2007

48.35 Marek Plawgo 1 Stuttgart 22 09 2007

48.35 Kerron Clement 2 Stuttgart 22 09 2007

48.36 James Carter 3 Stuttgart 22 09 2007

48.37 James Carter 1 New York City, NY 02 06 2007

48.40 Micheal Tinsley 1 Padova 08 07 2007

48.40 James Carter 4 Osaka 28 08 2007

48.43 Derrick Williams 4sf1 Osaka 26 08 2007

48.44 Kenji Narisako JPN 25 07 1984 5sf1 Osaka 26 08 2007

48.44 Periklís Iakovákis 2sf2 Osaka 26 08 2007

48.45 Angelo Taylor USA 29 12 1978 1 Monaco 25 07 2007

48.46 Kerron Clement 2 Carson, CA 20 05 2007

48.47 Kerron Clement 2 Monaco 25 07 2007

48.50 L.J. van Zyl 3 Lausanne 10 07 2007

48.51 Isa Phillips JAM 22 04 1984 1 Sacramento, CA 09 06 2007

48.51 Periklís Iakovákis 1r1 Réthimno 18 07 2007

48.52 Danny McFarlane 1 Kingston (NS), JAM 23 06 2007

48.53 Periklís Iakovákis 4 Lausanne 10 07 2007

48.58 Bershawn Jackson 4 Stuttgart 22 09 2007

48.59 Danny McFarlane 5 Osaka 28 08 2007

48.60 Kerron Clement 1sf3 Osaka 26 08 2007

48.61 James Carter 1 Paris Saint-Denis 06 07 2007

48.64 L.J. van Zyl 1 Ostrava 27 06 2007

48.64 Alwyn Myburgh RSA 13 10 1980 5 Athína (Olympic Stadium) 02 07 2007

48.65 Derrick Williams 1 Kingston (NS), JAM 05 05 2007

48.65 Kenneth Ferguson 4 Indianapolis, IN 23 06 2007

48.66 Adam Kunkel 2sf3 Osaka 26 08 2007

48.67 Periklís Iakovákis 6 Athína (Olympic Stadium) 02 07 2007

48.68 Angelo Taylor 1 Dakar 28 04 2007

48.68 Angelo Taylor 5 Lausanne 10 07 2007

48.70 Bayano Kamani PAN 17 04 1980 2 Rio de Janeiro 27 07 2007

48.70 Felix Sánchez 1h5 Osaka 25 08 2007

48.72 Kerron Clement 2 Kingston (NS), JAM 05 05 2007

48.73 Dai Tamesue JPN 03 05 1978 3 Osaka 05 05 2007

48.73 Angelo Taylor 2 Paris Saint-Denis 06 07 2007

48.74 Derrick Williams 2 Padova 08 07 2007

48.74 L.J. van Zyl 1 Alger 21 07 2007

48.75 Bershawn Jackson 1r2 Lawrence, KS 21 04 2007

48.76 James Carter 3 Carson, CA 20 05 2007

48.76 LaRon BennettUSA 25 11 1982 1 San Salvador 14 07 2007

48.77 Derrick Williams 4 Carson, CA 20 05 2007

48.83 Danny McFarlane 5 Carson, CA 20 05 2007

48.84 Adam Kunkel 1 Luzern 28 06 2007

48.86 Felix Sánchez 7 Athína (Olympic Stadium) 02 07 2007

48.87 Dai Tamesue 1 Osaka 30 06 2007

48.87 Micheal Tinsley 1r2 Lignano Sabbiadoro 15 07 2007

48.87 Bershawn Jackson 2h5 Osaka 25 08 2007

48.88 Marek Plawgo 1r1 Bydgoszcz 10 06 2007

48.88 Jonathan WilliamsBIZ 29 08 1983 2 San Salvador 14 07 2007

48.89 Pieter de VilliersRSA 13 07 1982 1r1 Chambery 15 07 2007

48.90 Marek Plawgo 2 München 23 06 2007

48.90 Naman Keïta FRA 09 04 1978 3 München 23 06 2007

48.90 Marek Plawgo 1 Poznan 01 07 2007

48.91 James Carter 1sf1 Indianapolis, IN 22 06 2007

48.91 Pieter de Villiers 2 Alger 21 07 2007

48.91 Alwyn Myburgh 3 Alger 21 07 2007

48.91 L.J. van Zyl 3 Monaco 25 07 2007

48.91 Danny McFarlane 1h3 Osaka 25 08 2007

48.92 Danny McFarlane 2r1 Réthimno 18 07 2007

48.92 Kenji Narisako 3h5 Osaka 25 08 2007

48.95 Bershawn Jackson 3sf2 Osaka 26 08 2007

48.96 Micheal Tinsley 3 Kingston (NS), JAM 05 05 2007

48.97 Alwyn Myburgh 1 Durban 17 03 2007

48.97 Derrick Williams 2sf1 Indianapolis, IN 22 06 2007

48.98 Rickey Harris USA 29 09 1981 2r2 Lignano Sabbiadoro 15 07 2007

48.99 Kenneth Ferguson 2 New York City, NY 02 06 2007

48.99 Derrick Williams 3r2 Lignano Sabbiadoro 15 07 2007

48.99 Kenji Narisako 1 Gifu 22 09 2007

49.00 Alwyn Myburgh 4 Monaco 25 07 2007

49.01 L.J. van Zyl 1 Durban 31 03 2007

49.01 Kenji Narisako 2 Osaka 30 06 2007

49.01 Alwyn Myburgh 6 Lausanne 10 07 2007

49.01 Marek Plawgo 1 Berlin 16 09 2007

49.02 Brandon Johnson USA 02 03 1985 2 Sacramento, CA 09 06 2007

49.02 James Carter 2 Berlin 16 09 2007

49.03 Alwyn Myburgh 2 Dakar 28 04 2007

49.03 Derrick Williams 3 New York City, NY 02 06 2007

49.03 Adam Kunkel 1h4 Osaka 25 08 2007

49.04 Pieter Koekemoer RSA 12 01 1982 2 Durban 31 03 2007

49.04 Felix Sánchez 3 Padova 08 07 2007

49.05 Kenneth Ferguson 3 Berlin 16 09 2007

49.05 Felix Sánchez 1 Daegu 03 10 2007

49.06 Rickey Harris 3sf1 Indianapolis, IN 22 06 2007

49.06 Pieter de Villiers 1r1 Tarare 14 07 2007

49.06 Pieter Koekemoer 1 Bangkok 13 08 2007

49.07 Javier Culson PUR 25 07 1984 4 Kingston (NS), JAM 05 05 2007

49.07 Angelo Taylor 1 Hengelo 26 05 2007

49.07 James Carter 1h2 Indianapolis, IN 21 06 2007

49.07 Isa Phillips 4 Padova 08 07 2007

49.07 LaRon Bennett 3 Rio de Janeiro 27 07 2007

49.07 Kerron Clement 2h3 Osaka 25 08 2007

49.07 Marek Plawgo 1 Rieti 09 09 2007

49.08 Rickey Harris 1r2 Réthimno 18 07 2007

49.09 LaRon Bennett 1h2 Rio de Janeiro 25 07 2007

49.09 Javier Culson 3h3 Osaka 25 08 2007

49.09 Kenji Narisako 1 Akita 06 10 2007

49.10 Periklís Iakovákis 2h4 Osaka 25 08 2007

49.11 Gianni Carabelli ITA 30 05 1979 2r2 Réthimno 18 07 2007

49.11 Aleksandr Derevyagin RUS 24 03 1979 4sf2 Osaka 26 08 2007

49.12 Aleksandr Derevyagin 4 München 23 06 2007

49.12 Bershawn Jackson 7 Lausanne 10 07 2007

49.12 Kurt Couto MOZ 14 05 1985 2 Bangkok 13 08 2007

49.12 Felix Sánchez 2 Rieti 09 09 2007

49.13 Ibrahim Maïga MLI 14 03 1979 3 Dakar 28 04 2007

49.13 Periklís Iakovákis 1 Athína (Olympic Stadium) 16 06 2007

49.13 Bayano Kamani 3sf3 Osaka 26 08 2007

49.14 Kenneth Ferguson 2 Hengelo 26 05 2007

49.14 Marek Plawgo 1 Rovereto 12 09 2007

49.15 Naman Keïta 1 Torino 08 06 2007

49.16A Alwyn Myburgh 1r1 Potchefstroom 02 02 2007

49.16 Minás AlozídisGRE 07 07 1984 8 Athína (Olympic Stadium) 02 07 2007

49.17 Marek Plawgo 5 Monaco 25 07 2007

49.17 Fadil Bellaabouss FRA 15 06 1986 6sf1 Osaka 26 08 2007

49.20 Alwyn Myburgh 1 Stellenbosch 02 03 2007

49.20 Pieter de Villiers 2 Durban 17 03 2007

49.20 Kenji Narisako 4 Osaka 05 05 2007

49.20 Naman Keïta 1 Brazzaville 27 05 2007

49.21 Damian Prince USA 1 Charlotte, NC 26 05 2007

49.21 Kerron Clement 4 New York City, NY 02 06 2007

49.22A Ockert Cilliers RSA 21 04 1981 1r1 Pretoria 10 03 2007

49.24 Markino BuckleyJAM 16 04 1986 3 Kingston (NS), JAM 23 062007

49.25 Justin GaymonUSA 13 12 1986 1 Tuscaloosa, AL 13 05 2007

49.27 Reuben McCoy USA 16 03 1986 4sf1 Indianapolis, IN 22 06 2007

49.28 Kemel Thompson JAM 25 09 1974 4r1 Tarare 14 07 2007

49.29 Raphael Fernandes BRA 08 11 1984 1 São Paulo 24 06 2007

49.30 Mahau Sugimachi BRA 13 11 1984 2 São Paulo 24 06 2007

49.30 Dean Griffiths JAM 27 01 1980 5 Rio de Janeiro 27 07 2007

49.31 Edivaldo Monteiro POR 28 04 1976 5sf2 Osaka 26 08 2007

49.34 Adrian Findlay JAM 01 10 1982 1r2 Atlanta, GA 02 06 2007

49.34 Julius Bungei KEN 16 06 1984 4 Alger 21 07 2007

49.47 Yan Meng CHN 30 09 1980 1 Bangkok 19 06 2007

49.48 Bryan Steele JAM 23 03 1984 4 San Salvador 14 07 2007

49.51 Joseph G. Abraham IND 11 09 1981 7sf1 Osaka 26 08 2007

49.53 Masahira Yoshikata JPN 23 08 1982 3 Osaka 30 06 2007

49.56 Robert Griffin III USA 1990 1U19 Knoxville, TN 01 08 2007

49.56 Yevgeniy Meleshenko KAZ 19 01 1981 8sf1 Osaka 26 08 2007