PARTEA I: INTRODUCTIVA

PARTEA I: INTRODUCTIVA

Capitolul I. Introducere

1.1. Explicarea temei

1.2. Particularitatile de vârsta ale juniorilor 16-18 ani

1.3.Scopul lucrarii

1.4 Obiective si sarcini

PARTEA A II-A: TRATAREA TEORETICA

Capitolul II .Problematica jocului

Capitolul III. Problemele metodice

Capitolul IV. Probe spi norme de control

PARTEA A III-A. EXPERIMENTUL LUCRARII

Capitolul V. Premizele si ipotezele

Capitolul VI. Subiectii si metodele de cercetare.

6.1. Subiectii.

6.2. Metodele folosite de cercetare

6.3. Organizarea experimentului

Capitolul VII. Rezultate.

7.1. Prezentarea rezultatelor

PARTEA A IV-A. INTERPRETARE SI CONCLUZII

Capitolul VIII Interpretare si concluzii

8.1.Interpretarea datelor

Capitolul IX

9.1. Concluzii

9.2. Propuneri

=== l ===

PARTEA I: INTRODUCTIVĂ

Capitolul I. Introducere

Explicarea temei

Particularitățile de vârstă ale juniorilor 16-18 ani

1.3.Scopul lucrării

1.4 Obiective și sarcini

PARTEA A II-A: TRATAREA TEORETICA

Capitolul II .Problematica jocului

Capitolul III. Problemele metodice

Capitolul IV. Probe șpi norme de control

PARTEA A III-A. EXPERIMENTUL LUCRĂRII

Capitolul V. Premizele și ipotezele

Capitolul VI. Subiecții și metodele de cercetare.

6.1. Subiecții.

6.2. Metodele folosite de cercetare

6.3. Organizarea experimentului

Capitolul VII. Rezultate.

7.1. Prezentarea rezultatelor

PARTEA A IV-A. INTERPRETARE ȘI CONCLUZII

Capitolul VIII Interpretare și concluzii

8.1.Interpretarea datelor

Capitolul IX

9.1. Concluzii

9.2. Propuneri

PARTEA I: INTRODUCTIVĂ

Capitolul I. Introducere

Explicarea temei

Evoluția fotbalului în ultimii ani se datorează interesului și preocupărilor depuse de jucători, antrenori și specialiștii de pretutindeni. Îndrăgit de către majoritatea practicanților amatori sau profesioniști, de către milioane de admiratori, susținători, spectatori și telespectatori, recunoscut de către oamenii de știință cu preocupări tangente cu activitatea sportivă și confirmat de către specialiști în psihologie, fotbalul a devenit un fenomen social al zilelor noastre. El este practicat astazi în mod organizat în mai mult de 130 de țări ale lumii, numărând peste 250 de milioane de jucatori legitimați.Profunzimea pătrunderii sale în conștiința socială este evidențiată și de către cei care se implică din punct de vedere economic: sponsori, industrie cu specific sportiv, publicitate, organizare. Aceste preocupări benefice desfășurate cu pasiune și profesionalism, au generat însă uneori fenomene negative, reprobabile, cu motivații dureroase. Conflictele și incidentele grave de pe stadioane și din afara lor, soldate cu victime și răniți, au determinat forurile F.I.F.A și U.E.F.A., sau organele de stat respective să recurgă la măsuri drastice ( penalizări, eliminari).

Fotbalul este una dintre disciplinele sportive cu cea mai răspândită arie de dezvoltare în lume, dacă ținem seama că în aproape toate țările se desfășoară un campionat național, un campionat al Antarctidei, participanții fiind membrii expedițiilor internaționale; dacă mai luăm în considerare ca primul vizitator al lumii, americanul Armstrong, nu găsea o altă comparați a locului de aselenizare decât cu aceea a unui teren de fotbal.

Regretatul S.S. Rous afirma cu ani în urmă că fiecare națiune, după ce își cucerește independența, solicită primirea în O.N.U. și imediat după aceea să devină membră F.I.F.A. Acest lucru nu este o invenție deoarece O.N.U. are doar câteva tțări membre mai mult ca F.I.F.A.

Numărul membrilor federației internaționale este în continuă creștere, fapt dovedit și de numărul participanților la preliminariile campionatelor mondiale.Astfel dacă la prima ediție din 1930 de la Montevideo nu au fost decât 13 echipe, pentru C.M. din Italia 1990 au fost înscrise 163 de echipe iar în S.U.A au fost 145 de echipe.Fotbalul e un spectacol care aduce pe terenuri milioane de oameni. El își extinde rapid aria și atrage mereu tot mai mulți tineri și bătrâni.

De ce este frumos fotbalul? De ce este urmărit cu drag de milioane de telespectatori? Fiindcă este un spectacol în aer liber, fiindcă este un spectacol care se înțelege ușor, un spectacol în care nu vorbești, ci te manifești practic.Actorii apar ‘pe scenă’ la 5-6 ani și arată tot ceea ce au învățat circa 10 ani, începând din copilărie.

Pe măsură ce fotbalul cuprinde tot mai mulți factori,exigențele cresc.În întrecerile între cluburi, între țări, apar jucători tot mai dotați și mult mai ‘șlefuiți’ prin muncă și pasiune. Cine nu ține pasul este eliminat. În toate punctele globului apar an de an tot mai multe echipe bune, cu jucători și antrenori valoroși.

Așa cum în noapte se vede de departe flacăra focului fără să se vadă vatra lui, tot așa spectatorii văd numai rezultatele unor eforturi intense, depuse de antrenori și jucători, mulți fără să cunoască locul, timpul și felul în care se muncește.

Prelungirea duratei procesului instructiv-educativ, prin scăderea vârstei de selecție și a pregătirii competente, precum și întregul proces didactic cu copiii și juniorii, se înscrie în cadrul conceptului modern de antrenament în fotbal.

Importanța pregătirii organizate a copiilor și juniorilor rezultă din asigurarea unui proces instructiv- educativ care să răspundă la toate cerințele științei antrenamentului. Aceasta presupune cunoașterea particularităților bio-psiho-sociale ale fiecărui copil și junior pe trepte de vârstă , dar cu deosebire a contraindicațiilor dintre aptitudini ( genetice și dobândite) și dinamica personalității, cu implicații directe asupra conținutului și metodologiei pregătirii.

Abordarea comportamentelor antrenamentului, metodologia folosită, dinamica parametrilor efortului cu valori proprii etapelor sau ciclurilor de pregătire, precum și organizarea și desfășurarea unor lecții de antrenament atrăgătoare, mobilizatoare, dinamice și interesante, trebuie să fie adaptate strict treptelor de vârstă respective. Numai în aceste condiții pot fi îndeplinite obiectivele intermediare și finale de etapă sau treaptă de vârstă.

Importanța deosebită a pregătirii la această perioadă de vârstă constă numai în cunoașterea particularităților sale incompatibile, fiind segmentul cel mai fragil și dinamic în evoluția sa psiho-morfologică, dar și cea socială. Dacă unele erori metodologice la un grup de jucători maturi pot fi mai ușor remediate, cu efecte negative mai usor reduse, aceleași erori comise la nivelul copiilor și juniorilor pot avea consecințe negative ireversibile, uneori cu sechele pentru tot restul vieții. De aici marea responsabilitate a acelora care angajează antrenorii, dar și ‘povara pedagogică și socială’ pe care acceptă să o poarte pe umerii lor înșiși.

Necesitatea pregătirii temeinice și de perspectivă a schimbului de mâine în sportul de performanță a devenit o preocupare de seamă în țările cu sportul avansat. Această preocupare a intrat și în atenția federațiilor internaționale și continentale, care de mai multă vreme include în calendarele lor competiționale cât mai multe concursuri rezervate juniorilor. La rândul lor, pentru pregătirea rezervei necesare împrospătării permanente a eșalonului juvenil, organele sportive naționale deschid porți largi instruirii sistematice a copiilor, ca principal izvor de selecție și lansare a elementelor dotate încă de la vârstă fragedă spre exigențele sportului de performanță.

Toate aceste probleme sunt studiate de către forurile competente. Și la noi în țară lupta dintre vechi și nou se soldează cu triumful cuceririi pe plan etnic, tactic și metodic

În fotbal lupta dintre atac și apărare determină schimbări ale sistemului și tacticii, creează un nou stil de joc ce provoacă modificari în structura și conținutul procesului instructiv-educativ în general și în cel al antrenamentelor propriu-zise în special.

Jocul și antrenamentul echipei cer modernizarea în aceste condiții.

Prin modernizare înțelegem ca un jucator să posede deprinderi de a juca pe orice post.

De exemplu, în trecut, atacul cu 5-6 jucători nu punea destule probleme portarilor datorită multitudinii de pase interesante, dar astăzi atacul simplu cu 2-3 jucatori îl pune foarte des pe portar în situația de a se afla singur cu adversarul. De aceea el trebuie să fie atent și să țină o strânsă legătură cu apărătorii săi.Pe lângă strânsa legătură dintre portar-apărător-mijlocaș-atacant, un jucător trebuie să posede și cele mai importante calități și deprinderi motrice viteză, forță, rezistență, mobilitate, îndemânare, suplețe, curaj, etc.fără de care performanța nu mai este garantată.

Dar pentru o folosire mai bună a exercițiilor trebuie ținută seama de caracteristicile tehnicii fotbalului actual:

utilizarea procedeelor tehnice;

tacticizarea jocului;

intrarea în posesia mingii;

precizia prinderii și transmiterii mingii(portarul);

varietatea procedeelor tehnice;

reacția execuțiilor tehnice.

Acest lucru presupune ca în pregătirea jucătorilor să apară deprinderi și procedee tehnice și tactice noi.

PARTICULARITĂȚILE DE VÂRSTĂ ALE JUNIORILOR 16-18 ANI

Fotbalul a devenit astăzi un sport al sporturilor, un element de suprastructură indiferent unde se aplică,iar pasiunile sunt îmbinate cu munca și știința. Metodele de antrenament din ce în ce mai perfecționate, inovațiile aduse de antrenori în tehnica și tactica jocului au produs transformări în conținutul acestora cu scopul de a-i ridica eficiența și randamentul, de a-l face mai dinamic, mai ofensiv, mai plăcut jucătorilor și spectatorilor. Greutățile și eforturile jocului modern pot fi suportate de jucători numai dacă în pregătirea lor sunt folosite metode de antrenament bazate pe respectarea datelor furnizate de științele specializate și de rezultatele cercetărilor întreprinse de specialiști în domeniul fotbalului. Din practică este cunoscut că jucătorii de fotbal au îndemânare asimetrică determinată de exersarea unor procedee tehnice dar pe de o parte sau doar cu un anumit membru inferior.

Formarea si automatizarea deprinderilor tehnice, tactice în condițiile jocului modern necesită o pregătire timpurie, continuă și în condiții mereu îngreunate.

Pentru a face față cerințelor unui post se cere pe lângă un fizic bine proporționat, un bagaj de cunoștiințe tehnico-tactice care să permită acționarea corespunzătoare și pe posturi învecinate( fundaș central, lateral,liber, mijlocaș, ș.a.m.d.) atât în fazele de apărare cât și în cele de atac. Jucătorului de astăzi nu i se mai permite să degajeze mingea la întâmplare, el trebuie să folosească atât piciorul stâng cât și piciorul drept, care trebuie să asigure mingii o transmitere adecvată fazei de joc.

Trebuie să aibă o gândire tactică bună, prin cunoașterea la nivel corespunzător a posibilităților coechipierilor și adversarilor, a manevrelor tactice folosite și capacitatea de asigurare a deprinderilor tehnice cu un superior conținut tactic.

Din punct de vedere psihologic, jucătorului i se cere: calm, capacitate de anticipare pentru a-i permite luarea celor mai adecvate măsuri pentru apărarea porții proprii, cât și pentru inițierea atacurilor și contraatacurilor. Deci jucătorul trebuie să fie un jucător echilibrat psihic, cu înalte calități morale și de voință, lipsa acestora nepermitând afirmarea sa în condițiile actuale.

Față de rolul important ce-i revine jucătorului într-o echipă de fotbal, selecționarea acestuia este una dintre sarcinile dificile de răspundere a antrenorilor. Pe lângă calitățile fizice,tactice, tehnice,morale și de voință se va ține seama și de faptul că pentru a deveni valoros i se va cere să învingă o serie de dificultăți caracteristice desfășurării oricărui meci sau competiție.

Aceste dificultăți constau în:

complexitatea acțiunilor;

cerința de dezvoltare rapidă a situațiilor de joc;

cerința unei execuții rapide și precise;

cerința prevenirii schimbărilor ce pot să intervină în timpul desfășurării acțiunilor.

Acest suport necesită o pregătire specifică de la vârste mici(10-12 ani). După perioada pubertară caracterizată prin mari și rapide transformări somato-funcționale și psiho-motrice urmează perioada post pubertară, adolescența care se caracterizează prin ritmuri lente și adausuri reduse în creșterea dimensiunilor transversale. Continuă creșterea în înălțime, însă diametrele și perimetrele segmentelor (umeri, torace, brațe, antrebrațe, abdomen, bazin) cresc mai intens, compensându-și rămânerea în urmă față de creșterea lungimii acestora din perioada anterioară,pubertară.

Structura oaselor se apropie de cea a adultului , musculatura înregistrează de asemenea o creștere cantitativă(volum) și calitativă( forță) și reprezintă aproximativ 44,2% din greutatea corpului.

Pe plan funcțional se constată de asemenea un echilibru. Creșterea dimensiunii parenchimului pulmonar simultan cu creșterea cordului și vaselor, favorizează îmbunătățirea indicilor funcționali cardio-vasculari.

Capacitatea vitală este cuprinsă între 3000-3800 cm3. Volumul sistolic și debitul cardiac, ca și consumul de O2 se apropie de cele ale adultului.

Capacitățile funcționale sporite au drept consecință o mai bună adaptare la efort și asigură premise pentru creșterea capacității de efort a organismului.

Cercetările efectuate de specialiștii domeniului din diferite țări pun în evidență creșterea logică a capacității organismului copiilor de vârstă școlară mare de a face față sarcinilor motrice cu indici crescuți de viteză , îndemânare și rezistență,la baieții mai mari decât la fetele.

Datorită dezvoltării capacității sistemului nervos central și ai centrilor motori din scoarță se înregistrează o îmbunătățire simțitoare a capacității de coordonare motrica și în consecință crește nivelul îndemânării. Acestea permit efectuarea unor mișcări cu un grad superior de coordonare și favorizează totodată perfecționarea actelor motrice însușite, singura calitate care rămâne încă deficitară este mobilitatea articulară, fenomen mai pregnant la baieți decât la fete.

Datele menționate mai sus conduc la concluzia că în conformitate cu legile creșterii și dezvoltării organismului la vârsta de 16-17 ani, copilul este apt pentru eforturi fizice crescute ca volum,intensitate și complexitate.

Aceste date au fost biologice. Cât privește datele psihologice, bateriile de teste precizate în literatura de specialitate, pentru stabilirea aptitudinilor psihice, sunt diferite pentru portari și pentru jucătorii de câmp.

Ele urmăresc:

la portari:

rapiditatea procedeelor percepției individuale, câmpul atenției și câmpul vederii periferice;

sensibilitatea kinestezică și percepția vizuală;

capacitatea de concentrare a atenției,distributivitatea și flexibilitatea ei;

gradul de inteligență nativă și posibilitățile de ameliorare a randamentului proceselor psihice;

abilitatea motrică și capacitatea de control asupra amplitudinii mișcărilor fine;

sensibilitatea psihică și echilibrul temperamental;

capacitatea de învățare.

la jucătorii de câmp:

nivelul proceselor perceptării- vizuale și perceptării- spațiale;

viteza de reacție în situații conflictuale simple și complexe, precizia, rapiditatea și eficiența actului psiho- motor;

calitățile atenției, memoriei și gândirii;

posibilitățile de menținere a eficienței psihice intime optime și de reechilibrare psihică după sarcini emoționale.

Tipul temperamental preferat este cel echilibrat, iar dintre manifestările temperamentale interesează capacitatea de muncă și rezistența față de greutăți, perseverența în depășirea unor momente dificile.

Whiting susține că la baza criteriilor psiho-logice trebuie să se afle: acuitatea vizuală, viteza percepției, orientarea spațială, finețea coordonării muscular tactile în acționarea asupra mingii, finețea perceperii mișcării mingii și capacitatea de a integra informația.

1.3.Scopul lucrării

Cercetatorul simte nevoia să cunoască și este curios, plăcându-i noul,de aici provenind necesitatea alegerii unei teme de cercetare.Tema se alege tinând seama de:

dacă se poate lucra, dacă cercetătorul are capacitatea, timpul, resursele, subiecții și condițiile de lucru pentru a duce la bun sfârșit lucrul temei propuse;

dacă merită efortul, adică în ce măsură tema aleasă este destul de importantă pentru a satisface motivația alegerii ei;

dacă cercetătorul este interesat de tematica specifică, dacă se poate învața ceva din realizările acestei teme;

valoarea teoretică a temei- dacă aduce vreo contribuție la progresul cunoștiințelor din domeniu;

valoarea practică a cercetării- soluțiile,rezultatul cercetării ar putea ameliora practica sportivă.

De asemenea există și niște condiții preliminare care trebuiesc îndeplinite în alegerea temei:

alegerea temei să corespundă domeniului de activitate și afinităților personale;

pregătirea teoretică;

pregătirea metodologică- să stăpânească metodologia de lucru( observația, experimentul, ancheta);

stăpânirea tehnicilor de tip fotocinematografice, biomecanice de măsurare antropometrică;

stăpânirea tehnicilor de administrare și măsurare a variabilelor dependente;

priceperile și obișnuința de a comunica cu subiecții și de a ordona datele culese;

stăpânirea metodelor de calcul statistico-matematic, de elaborare a datelor;

începerea redactării lucrării clar, sobru, obiectiv;

capacitatea de a comunica public rezultatul cercetării în timp limitat;

obișnuința de a se informa permanent.

Deși această tema este des întâlnită și tratată în literatura de specialitate, am considerat că un studiu mai aprofundat al ei mă va ajuta în activitatea profesională pentru a obține rezultate mai bune în pregătire.

Sintetizând mijloacele de atletism folosite în pregătirea juniorilor s-ar putea obține metode de pregătire ce pot fi utilizate și de către alți antrenori.

1.4 Obiective și sarcini

Din multitudinea de păreri despre vârsta la care trebuie să înceapă pregătirea și inițierea organizată în fotbal,majoritatea converg spre vârsta de 9-12 ani.

Odată stabilită vârsta optimă se pune problema studierii unor factori foarte importanți în antrenament precum: particularitățile de vărstă, criterii medico- biologice.

Factorii hotărâtori precum formarea copiilor și juniorilor sunt indicii somato-funcționali, organizarea și desfășurarea pregătirii etapizate în funcție de vârsta și progresele înregistrate în domeniul etnic și al pregătirii fizice.

Prezenta lucrare își propune să demonstreze că elementele din atletism efectuate de la vârsta de 9-12 ani au urmatoarele avantaje:

acționează de timpuriu asupra calităților motrice perfecționabile la aceea vârstă;

posibilitatea de a beneficia de un stadium de activitate mai lung;

îmbunătățirea jocului și a pregătirii fizice a jucătorilor;

refacerea după traumatisme dar mai ales împidicarea producerii lor.

Toate acestea depind în mare măsură de folosirea elementelor din atletism în antrenament care va furniza în definitiv ‘diamantele’ brute care bine ‘șlefuite’ vor da strălucire jocului de fotbal.

Sarcinile cercetării:

studierea materialelor de specialitate existente;

înregistrarea rezultatelor obținute de subiecți la fiecare sfârșit de săptămână

prelucrarea și interpretarea datelor

concluziile și propunerile personale în urma cercetării efectuate.

PARTEA A II-A: TRATAREA TEORETICĂ

CAPITOLUL II .Problematica jocului

Importanța elaborării de către F.R.F a concepției de joc și pregătire este dată de conținutul evoluției demonstrate și la recentul campionat monial,la cupele europene. Jocul competitiv desfășurat în viteză tot mai mare, cu economie de pase până la faza de finalizare folosind o tehnica tot mai eficace și subtilă, pe fondul unei pregătiri fizice deosebite necesară pentru toate condițiile de fus orar, altitudine, latitudine este vizibil acum chiar și de un nespecialist.

Corelația dintre cele două concepții impune în mod obiectiv interdependență dar și subordonarea concepției de pregătire celei de joc, deoarece concepția de pregătire nu este altceva decât reflectarea concepției de joc în conținutul procesului instructiv educativ.

În conținutul noțiunii de concepție de joc sunt incluse elemente sau cerințe ale componentelor antrenamentului. Deși internațională din punct de vedere al conținutului esențial,concepția de joc devine națională prin elementele adaptate și eventual reorientată după necesități.

Majoritatea școlilor de fotbal de prestigiu, prin specialiștii lor, analizează pe toate planurile evoluția și rezultatele echipelor de juniori în cadrul turneului la care participă. Întreaga muncă este sistematizată și reflectată în noua concepție de joc care devine obligatorie în unele țări, în altele se constituie într-un material orientativ și de informație valoros.

De la reprezentativele pe vârstă și sex, până la ultimul eșalon competițional, fiecare își însușește întreaga orientare adaptând-o la nivelul respectiv, la posibilitățile umane și materiale.

Un rol important îl are mai ales portarul, el fiind singurul jucător care poate folosi și mâinile în contactul cu mingea( numai în spațiul careului de 16m) fiind în numeroase momente ale jocului primul atacant și ultimul apărător și constituind pentru echipă unul dintre cei mai importanți componenți.

Începând cu acest eșalon pregătirea trebuie efectuată strict pe componente de antrenament, având pentru portari, jucătorii de câmp și echipă, în ansamblu, câte un model valoric elaborat de F.R.F. sau inspirat din literatura de specialitate.

Pentru jucătorii cu vârsta de 16-18 ani este contraindicată specializarea îngustă. Conform concepției contemporane privitoare la desfășurarea jocului,se subliniază necesitatea participării tuturor jucătorilor atât în atac cât și în apărare, dar și cu posibilitatea îndeplinirii de către aceștia, pe o durată mai scurtă, a unor atribuții specifice unei linii de posturi.

Contrar tendinței de a se forma echipe competitive la această vârstă, opiniile teoreticienilor și practicienilor converg spre evitarea unei practici, dominanta obiectivelor( de pregătire și performanță) și a mijloacelor de realizare să o reprezinte preocuparea antrenorilor de a promova cât mai mulți jucători’ universali’ pentru eșalonul următor sau pentru reprezentativele naționale de juniori.

Aprecierea muncii antrenorilor ar trebui să fie orientată și stimulată material, spre numărul juniorilor care au îndeplinit sau au depășit prevederile modelului, precum și a numărului de jucători promovați la echipa de seniori.

Din păcate, mai sunt destui antrenori care, din prea mult orgoliu urmăresc cu precădere victoria echipei în campionatul de juniori, clasarea sa pe un loc fruntaș. Ei pierd din vedere esențialul cu cât juniorii lor vor deveni jucători universali și eficienți, cu atât randamentul echipei va crește. Numai în acest fel victoria poate deveni o motivatie în plus pentru un antrenor și elevii săi.

Doar portarii pot fi selectați și pregătiți de timpuriu, după metodologia și mijloacele specifice acestui post.

Foarte important de reținut este faptul că la această vârstă are loc restructurarea priceperilor și deprinderilor motrice și prima fază a perioadei de maturizare.

Conținutul concepției de joc are componente stabile și mobile. Din rândul componentelor stabile fac parte: factorii sociali profesionali ai activității fotbalistice; factorii psiho-temperamentali specifici mediului geografic; factorii tradiționali menținuți și dezvoltați de-a lungul anilor. Componentele mobile: factorii specifici prin care concepția de joc se particularizează; factorii de joc reprezentați de pregătirea tehnică, tactică și fizică; factorii de organizare a jocului( idea tactică, sistem de joc); factorii psiho- morali ai jocului care sunt de o mare divesitate; valoarea jucătorilor.

Factorii psihici și temperamentali ai unui popor sunt și ei foarte determinanți.

Spre exemplu: fotbalul brazilian desfășurat pe un teritoriu extreme de vast cunoaște mari diferențe climatice. În sudul Braziliei se întâlnesc tendințe de joc în forță de tip german. În zonele statului Rio și Sao Paolo se întâlnesc multe pase, driblinguri, alergările sunt lente și explozive.

Psihicul jucătorului român seamănă cu cel al fraților noștrii de gintă, cu mici deosebiri. Jucătorii noștrii driblează și ‘ cară’ mingea nu dintr-o caracteristică temperamentală, ci din tradiția noastra instructivă. La noi copiii sunt încurajați de mici să dribleze și să conducă la infinit mingea de către antrenori, foști fotbaliști ai aceleași mentalități. La noi ‘criteriul suprem’ al talentului fotbalistic a fost și este capacitatea de a dribla și manevra abil balonul, calități necesare fotbalului total, nu însă și suficiente.

Procesul de evoluție a concepției de joc se poate încheia în oricare dintre etapele convenționale ale dezvoltării sale.

Parcurgerea întregului ciclu evolutiv care să cuprindă etapa de apariție, pe cea de relativă stabilizare și finalmente pe cea de afirmare nu o realizează decât echipele care dețin o deosebită forță și valoare morală, organizatorică și materială.

Cele mai multe echipe, deși încep construcția unei concepții de joc, din cauza unor condiții perturbatoare și a unor insuficiențe interne, își opresc acțiunea pe undeva prin spațiul cuprins între începutul și primele semne de stabilizare ale jocului, după care reiau procesul de pe alte baze și cu alte ambiții. Fie că este vorba de o concepție ce se întrerupe, fie că este vorba de un an ce-și încheie ciclul, în ambele cazuri fenomenul se produce din cauza unor factorii perturbatori. Deteriorarea concepției de joc este acțiunea ce însoțește și amenință oricând jocul echipei. Ea apare din foarte multe și diferite cauze.

Dintre factorii perturbatori un grad mare de nocivitate l-ar avea:

supraestimarea forțelor proprii din care cauză jucătorul își reduce efortul de joc și de antrenament, își modifică relațiile tactice cu partenerii, ignoră programul tactic și caracteristicile ideii de joc;

apariția unor interese puternice pentru activitățile opuse jocului de fotbal care răpesc jucătorului timpul prețios cerut de refacere și odihnă;

apariția unor tendințe de a obține avantaje nemeritate din practicarea jocului, factor și fenomen ce creează premisele unei participări condiționate la antrenamente și competiții;

influențe tactice asupra cadrului concepțional propriu echipei, cum ar fi joc individual când concepția cere joc colectiv, joc pe sus când concepția cere joc pe jos, etc;

regim preferențial și simpatie vădită din partea conducătorului sau antrenorului, din cauza căruia un jucător poate intra în conflict cu partenerii, cu ceilalți membrii ai mediului, chiar cu conducătorii;

arbitraje incorecte, favorizate și defavorizante,ce diminuează mobilizarea și angajarea în jocuri.

Alți factorii cu caracter distructiv sunt: incompetența și ineficiența conducerii echipei, antrenor, jucători; moralitatea precară a unora dintre conducători, indisciplina jucătorilor.

Apariția unuia dintre acești factori este uneori suficienta pentru declanșarea altora.

O concepție de joc reprezintă o continuă tendința, o stare poate mereu nesatisfăcută și ameliorabilă, o căutare zilnică a antrenorilor, jucătorilor și conducătorilor de fotbal.

Capitolul III. Problemele metodice

Atletismul reprezintă o serie de caracteristici care fac din el mijloc de bază în accesul la marea performanță în orice joc sportiv. Utilizarea lui în diferite stadii din evoluția unui jucător de fotbal face diferențierea între marea performanță și un jucător fără perspective.

Elementele și mijloacele din atletism utilizate în jocul de fotbal se adresează în principal celor 4 caliăți motrice și formelor lor particulare de manifestare. Ele se adresează în aceeași măsură pregătirii fizice generale, dar și celei specifice.

Prin mijloacele de care dispune, atletismul are un rol determinant la însușirea tehnicii de bază a oricărei mișcări care stă la baza elementelor și procedeelor tehnice. Eficiența acestora este mult sporită în condițiile în care baza motrică este perfecționată prin folosirea elementelor și mijloacelor din atletism.

De asemenea, exprimarea tactică în teren nu se poate realiza decât în condițiile unei exemplare pregătiri fizice generale și specifice la care o mare contribuție o au structurile selecționate din atletism.

Prin mijloacele de atletism se poate interveni, utilizând o dozare corespunzătoare a efortului și pentru refacerea organismului în urma unor accidentări sau traumatisme.

Prin marea varietate de mijloace de care dispun, elementele și mijloacele din atletism într-o alternanță având la bază cerințe metodice precis formulate, atletismul este unul din elementele de bază care contribuie la realizarea dezvoltării fizice generale și armonioase începând de la nivelul copiilor până la seniori.

Influențe deosebite se manifestă în realizarea unei motricități generale,exprimate prin mișcări specifice jocului de fotbal, fiind localizate cu amplitudine și eficiență sporită.

Elementele și mijloacele din atletism se regăsesc în întreaga periodizare a antrenamentului sportiv diferențiat, ca structură și dozare a efortului în raport de nivelul competițional.

Periodizarea antrenamentului cuprinde:

perioada pregătitoare, cu etape de vară și de iarnă;

perioada competițională de toamnă și de primăvară ;

perioada de tranziție.

În toate aceste perioade și etape care structurează fiecare perioadă utilizarea elementelor și procedeelor din atletism, se realizează diferențiat în raport de nivelul de pregătire, vârsta și postul în echipă.

Perioada pregătitoare se realizează vara înainte de începerea campionatului și iarna înaintea începerii returului.

Accentul în această perioadă se pune pe realizarea unui bun nivel de pregătire fizică pe baza căreia să se grefeze pregătirea tehnico-tactică și realizarea concepției de joc a echipei. Volumul este mare spre finalul ei apar și jocurile de verificare raportul se schimbă în favoarea intensității.

Acest lucru se realizează în special prin modul de utilizare a elementelor și mijloacelor din atletism.

Perioada competițională are ca obiective:

menținerea pregătirii fizice generale cu accent pe pregătirea specifică fizică și tehnico-tactică;

pregătirea tenhico- tactică, încadrarea acestora într-o concepție de joc unitară;

dezvoltarea calităților de voință și realizarea unei motivații care să ducă la realizarea obiectivelor propuse;

menținerea formei sportive.

Elementele și mijloacele din atletism se regăsesc în pregătirea jucătorilor de fotbal în toate cele 3 perioade și este formată din următoarele componente:

pregătirea fizică:

viteza sub toate cele 3 forme de manifestare( deplasare, execuție, reacție);

forța;

rezistența ( generală și specifică);

îndemânarea realizată în special prin trasee aplicative cu structuri din atletism, dar și din utilizarea elementelor tehnice în condiții diferite;

mobilitatea, elasticitatea, suplețea – aspecte realizate cu un număr redus de mijloace din atletism, ponderea având-o gimnastica.

pregătirea tehnică:

pentru portari:

priza la minge;

blocaj;

degajarea cu adresă efectuată cu ambele picioare;

plonjări de pe loc sau cu elan în orice direcție;

boxarea mingii;

pasarea precisă a mingii cu ambele picioare

pentru jucători:

deplasările în teren, cu toate componentele lor cu sau fără minge;

preluarea mingii;

deplasarea;

protejarea mingii;

conducerea mingii cu intensitate diferită;

mișcarea înșelătoare;

lovirea mingii cu piciorul și cu capul;

aruncarea mingii de la margine.

pregătirea tactică:

plasamentul;

intervenții prompte;

construirea acțiunilor de atac și contraatac;

gândirea tactică.

pregătirea psihologică:

stare motivațională pozitivă;

echilibru și perseverența;

calități volitive( hotărâre);

calități morale( curaj, calm, pasiune pentru echipă)

pregătirea metodică:

explicații;

recomandări;

îndrumări;

analiza jocului;

documentare personală priviind problemele fotbalului, în general și pentru meciul care urmează în special.

În toate acestea se regăsesc elemente și mijloace din atletism, într-o pondere mai mare sau mai mică, de măiestria fiecărui antrenor depinzând finalitatea lor.

Capitolul IV. Probe și norme de control.

La începutul pregătirii și pe perioada acesteia la intervale de 30 de zile se vor face controale la următoarele probe și norme ce implică calitățile și deprinderile motrice:

Alergarea de viteză

Alergarea de rezistență

Săritura în lungime de pe loc

Lovirea mingii cu capul

Proba complexă ( dribling printer 5 jaloane așezate la o distanță de 3m, pase, reprimire și finalizare)

Cursa pe 30 m

PARTEA A III-A. EXPERIMENTUL LUCRĂRII

Capitolul V. Premizele și ipotezele

Premizele lucrării formulate pentru atingerea scopului lucrării au

fost următoarele:

l. Analiza și generalizarea literaturii de specialitate privind pregătirea

fotbaliștilor juniori, 16-18 ani, în cadrul unităților specializate.

2. Aprecierea nivelului calitativ al pregătirii fizice și tehnico-tactice al

fotbaliștilor juniori, vârstal6-18 ani.

3. Influenta elementelor de atletism in pregatirea echipei de juniori 16-18 ani

4. Eficienta mijloacelor de atletism folosite in pregatirea echipei

5. Argumentarea teoretică și experimentală a eficacității aplicării

metodicii pregătirii fotbaliștilor juniori, vârsta 16-18 ani, în cadrul

cluburilor de fotbal.

Ipotezele principale ale lucrării sunt:

îmbunătățirea jocului echipei și a pregătirii fizice prin mijloace de atletism

îmbunătățirea jocului printr-o pregătire tehnico-tactică eficientă

creșterea rolului jucătorilor în obținerea rezultatelor positive

Capitolul VI. Subiecții și metodele de cercetare

6.1. Subiecții.

Date despre subiecți:

MUNTEANU MADALIN- 16ani, 1.72cm,60kg își desfășoară activitatea de 5ani

TROFIN ION- 15 ani, 1.70cm,62kg își desfășoară activitatea de 6 ani

AMZUCU AUREL- 15 ani,1.79cm, 74kg își desfășoară activitatea de 5 ani

IGNAT DAN- 16 ani 1.67cm,60kg practică fotbalul de 6 ani

DICU ANDREI-16 ani, 1.69cm, 61kg practică fotbalul de 7ani

BUCA CATALIN- 16 ani ,1.73cm,65kg practică fotbalul de 6 ani

PAUN IONEL-15 ani 1,70cm, 60kg își desfășoară activitatea de 5 ani

EPURE FLORIN- 16 ani 1.69cm, 59kg, practică fotbalul de 6 ani

JENARU CRISTIAN -15 ani 1.71cm, 63kg practică fotbalul de 5 ani

BOBOESCU CRISTIAN-16 ani 1.75cm, 64 kg a început fotbalul acum 6 ani

6.2. Metodele folosite de cercetare.

Metoda modelării- am elaborate un program de pregătire pe cât posibil foarte simplu, relevant pentru a constitui obiectul cercetării.Au fost modele operative formate din scheme și exerciții ale căror efect a fost esențial în dezvoltarea capacității de performanță.

metoda observației- am desfășurat antrenamentele echipei și am întocmit fișe de observație la meciurile echipei C.S.SEVERNAV priviind încălzirea dinaintea jocului a jucătorilor folosind mijloacele din atletism.

Metoda înregistrării- am întocmit fișe de observație pentru fiecare jucător

Chestionarul- au completat chestionare 10 jucatori și 10 antrenori aflați în activitate.

Model de chestionar pentru jucători și antrenori:

Folosiți în pregătirea echipei mijloace din atletism?

Care este eficiența lor?

Ați obținut rezultate concrete?

6.3. Organizarea experimentului.

Date fiind acțiunile întreprinse de jucători, acțiuni ce reclamă exerciții complexe tehnico-tactice executate în viteză, pregătirea acestora este dificilă.La alcăturirea pregătirii trebuie avute în vedere următoarele:

cunoașterea îndeaproape a capacității jucătorului din punct de vedere fizic,etnic,tactic, moral și de voință

calitățile ce urmează să fie perfecționate

obiectivele ce trebuie urmărite în perioada respectivă

îmbunătățirea celorlalte calități.

Timpul cât va dura cercetarea va fi pe o perioadă de an competițional august 2007 martie 2008. La începutul pregătirii și pe perioada acesteia la intervale de 30 de zile se vor face controale la probe și norme ce implică calitățile și deprinderile motrice.

Desfășurarea activității a avut loc în Drobeta Turnu Severin pe baza sportivă ‘SEVERNAV’ și în sala de sport a Colegiului Tehnic DECEBAL. La începutul cercetării am efectuat o testare inițială pentru a vedea nivelul de unde am pornit cu jucatorii în cercetare, urmând apoi ca la începutul fiecărei lunii să susțin testarea inițială și apoi pe cea finală pentru a observa evoluția jucătorilor în urma folosirii exercițiilor din atletism în pregătirea lor fizică.

Capitolul VII. Rezultate

7.1. Prezentarea rezultatelor

Datele obținute ne arată că etapizarea există în dezvoltarea calităților motrice și a deprinderilor motrice este legată într-o oarecare măsură de particularitățile tipologice și funcționale dar în mare măsură de pregăirea specifică organizată și planificată corect.

În continuare sunt prezentate tabelele cu rezultatele celor 15 subiecți în fiecare lună. Constatăm că subiecții au fost într-o formă fizică și psihică bine pusă la punct și îndrumați astfel încât să-și dea interesul pentru obținerea celor mai bune rezultate.

Prezentarea rezultatelor obținute în probele de control lunare a celor 15 subiecți:

MUNTEANU MADALIN

LEGENDA:

AV- alergare de viteza

AR- alergare de rezistenta

SLL- saritura in lungime de pe loc

LMC- lovirea mingii cu capul

PC- proba complexa

CV- curs ape 30m

TROFIN ION

LEGENDA:

AV- alergare de viteza

AR- alergare de rezistenta

SLL- saritura in lungime de pe loc

LMC- lovirea mingii cu capul

PC- proba complexa

CV- curs ape 30m

AMZUCU CATALIN

LEGENDA:

AV- alergare de viteza

AR- alergare de rezistenta

SLL- saritura in lungime de pe loc

LMC- lovirea mingii cu capul

PC- proba complexa

CV- curs ape 30m

IGNAT DAN

LEGENDA:

AV- alergare de viteza

AR- alergare de rezistenta

SLL- saritura in lungime de pe loc

LMC- lovirea mingii cu capul

PC- proba complexa

CV- curs ape 30m

DICU ANDREI

LEGENDA:

AV- alergare de viteza

AR- alergare de rezistenta

SLL- saritura in lungime de pe loc

LMC- lovirea mingii cu capul

PC- proba complexa

CV- curs ape 30m

BUCA CATALIN

LEGENDA:

AV- alergare de viteza

AR- alergare de rezistenta

SLL- saritura in lungime de pe loc

LMC- lovirea mingii cu capul

PC- proba complexa

CV- curs ape 30m

PAUN IONEL

LEGENDA:

AV- alergare de viteza

AR- alergare de rezistenta

SLL- saritura in lungime de pe loc

LMC- lovirea mingii cu capul

PC- proba complexa

CV- curs ape 30m

JENARU CRISTIAN

LEGENDA:

AV- alergare de viteza

AR- alergare de rezistenta

SLL- saritura in lungime de pe loc

LMC- lovirea mingii cu capul

PC- proba complexa

CV- curs ape 30m

EPURE FLORIN

LEGENDA:

AV- alergare de viteza

AR- alergare de rezistenta

SLL- saritura in lungime de pe loc

LMC- lovirea mingii cu capul

PC- proba complexa

CV- curs ape 30m

POIANA CRISTIAN

LEGENDA:

AV- alergare de viteza

AR- alergare de rezistenta

SLL- saritura in lungime de pe loc

LMC- lovirea mingii cu capul

PC- proba complexa

CV- curs ape 30m

BOBOESCU CRISTIAN

LEGENDA:

AV- alergare de viteza

AR- alergare de rezistenta

SLL- saritura in lungime de pe loc

LMC- lovirea mingii cu capul

PC- proba complexa

CV- curs ape 30m

IVAN IULIAN

LEGENDA:

AV- alergare de viteza

AR- alergare de rezistenta

SLL- saritura in lungime de pe loc

LMC- lovirea mingii cu capul

PC- proba complexa

CV- curs ape 30m

POENARU NICUSOR

LEGENDA:

AV- alergare de viteza

AR- alergare de rezistenta

SLL- saritura in lungime de pe loc

LMC- lovirea mingii cu capul

PC- proba complexa

CV- curs ape 30m

CIUCU DOREL

LEGENDA:

AV- alergare de viteza

AR- alergare de rezistenta

SLL- saritura in lungime de pe loc

LMC- lovirea mingii cu capul

PC- proba complexa

CV- curs ape 30m

VASILE MADALIN

LEGENDA:

AV- alergare de viteza

AR- alergare de rezistenta

SLL- saritura in lungime de pe loc

LMC- lovirea mingii cu capul

PC- proba complexa

CV- curs ape 30m

ALERGAREA DE VITEZA

TESTARE INITIALA

=105,9 =0,26

X= =7.06

S= =0.1

Cv= x 100=1.41%

TESTAREA FINALA

=100.7 =0.56

X ==6.71

S= =0.20

Cv= x 100= 2.98%

La testarea inițială a probei de alergare de viteză care s-a desfășurat în luna august echipa se caracteriza prin omogenitate mare.După cele 8 luni de antrenament, la testarea finală care a avut loc în luna mai la aceeași probă echipa se caracteriza prin aceeași omogenitate mare.

TESTUL COOPER

TESTARE INITIALA

=176.56 =2.04

X= =11.77

S= =0.38

Cv=x 100=3.22%

TESTAREA FINALA

=172.09 =0.19

X= =11.40

S= =0.11

Cv= x 100=1.03%

La testarea inițială a testului Cooper care s-a desfășurat în luna august echipa se caracteriza prin omogenitate mare.După cele 8 luni de antrenament, la testarea finală care a avut loc în luna mai la aceeași probă echipa se caracteriza prin aceeași omogenitate mare.

SARITURA IN LUNGIME DE PE LOC

TESTARE INITIALA

=32.99 =0,25

X= =2.19

S= =0.13

Cv=x 100= 5.93%

TESTAREA FINALA

=37.95 =0.52

X = =2.53

S= =0.19%

Cv = x 100= 7.50%

La testarea inițială a probei de săritura în lungime de pe loc care s-a desfășurat în luna august echipa se caracteriza prin omogenitate mare.După cele 8 luni de antrenament, la testarea finală care a avut loc în luna mai la aceeași probă echipa se caracteriza prin aceeași omogenitate mare.

LOVIREA MINGII CU CAPUL

TESTARE INITIALA

=184 =28,82

X= =12.26

S= =1.38

Cv= x 100= 11.25%

TESTAREA FINALA

=231 =13.6

X= = 15.41

S = =0.98

Cv= x 100= 6.36%

La testarea inițială a probei de lovire a mingii cu capul care s-a desfășurat în luna august echipa se caracteriza prin omogenitate mare.După cele 8 luni de antrenament, la testarea finală care a avut loc în luna mai la aceeași probă echipa se caracteriza prin aceeași omogenitate mare.

PROBA COMPLEXA

TESTARE INITIALA

=774 =15.6

X= = 52.64

S= =1.05

Cv=x 100= 2.07%

TESTAREA FINALA

=713 =17.75

X = = 47.53

S= = 1.12

Cv = x 100= 2.35%

La testarea inițială a probei complexe care s-a desfășurat în luna august echipa se caracteriza prin omogenitate mare.După cele 8 luni de antrenament, la testarea finală care a avut loc în luna mai la aceeași probă echipa se caracteriza prin aceeași omogenitate mare.

CURSA PE 30 m

TESTARE INITIALA

=1368 =12.4

X= =92.22

S= = 0.94

Cv= x 100 = 1.03%

TESTAREA FINALA

=1305 =16

X = = 87

S = =1.06

Cv = x 100= 1.21%

La testarea inițială a cursei pe 30m care s-a desfășurat în luna august echipa se caracteriza prin omogenitate mare.După cele 8 luni de antrenament, la testarea finală care a avut loc în luna mai la aceeași probă echipa se caracteriza prin aceeași omogenitate mare.

PARTEA A IV-A

Capitolul VIII Interpretare și concluzii

8.1.Interpretarea datelor

ALERGAREA DE VITEZĂ

ALERGAREA DE REZISTENȚĂ

SĂRITURA ÎN LUNGIME DE PE LOC

LOVIREA MINGII CU CAPUL

PROBA COMPLEXĂ

CURSA DE 30m

Pentru proba numarul 1 de alergare de viteză media aritmetică la testarea inițială a fost de 7,06 , iar la testarea finală la aceeași probă media aritmetică a fost 6,71. Se observă o ușoară scădere a mediei aritmetice. Cât privește coeficientul de variabilitate, la testarea inițială care a avut loc în luna august echipa se caracteriza prin omogenitate mare, iar după 8 luni de antrenament la testarea finală echipa se caracteriza prin omogenitate mare, dar se observă că , colectivul a devenit mai omogen.

Pentru proba numarul 2, alergarea de rezistență media aritmetică la testarea inițială a fost 11,77, iar la testarea finală 11,40. Și în acest caz se observă o ușoară scădere a mediei aritmetice. La testarea inițială echipa se caracteriza prin omogenitate mare. La testarea finală din luna mai echipa a prezentat aceeași omogenitate mare.

Pentru proba numarul 3, săritura în lungime de pe loc, media aritmetică la testarea inițială a fost 2,19, pentru ca la testarea finală să fie 2,53. Din nou se observă o creștere a mediei aritmetice la testarea finală față de cea inițială.

În ceea ce privește coeficientul de variabilitate, la testarea inițială din luna august echipa se caracteriza prin omogenitate mare, iar după testarea finală din luna mai echipa a prezentat tot omogenitate mare, dar se observă o mai mare omogenitate a colectivului.

Pentru proba numarul 4, lovirea mingii cu capul, media aritmetică la testarea inițială a fost 12,26 iar la testarea finală- 15,41. Se observă o creștere evidentă. Pentru aceeași probă la testarea inițiala din luna august echipa se caracteriza prin omogenitate mare, iar după testarea finală din luna mai,echipa era mai omogenă.

În cazul probei numarul 5, proba complexă, la testarea inițială media aritmetică a fost 52,64 față de 47,53 cât a fost obținută la testarea finală și în această probă se observă o scădere evidentă a mediei aritmetice finale față de cea inițială. La testarea inițială din luna august, echipa se caracteriza prin omogenitate mare, pentru ca după testarea finală din luna mai să constatam o mai mare omogenitate a echipei.

Tot același lucru se observă și în cazul probei numarul 6, cursa pe 30 m. La testarea inițială s-a obținut o medie aritmetică de 92,22 pentru ca la testarea finală media să fie de 87. În ceea ce privește coeficientul de variabilitate la testarea inițială din luna august echipa a prezentat o omogenitate mare pentru ca după testarea finală din luna mai să se constate că lotul este mai omogen.

Folosind tehnica chestionarului am apelat la un număr de 8 antrenori și 10 jucători pentru a lămuri,pe baza unor date obiective,locul și rolul mijloacelor din atletism,eficiența lor și corelația cu ceilalți factori în antrenament.De asemenea,am solicitat răspunsuri ferme, derivate din practica de zi cu zi,referitoare la locul structurilor de atletism în planificarea anuală.

Întrebările formulate și-au găsit acoperire aproape

totală în răspunsurile cadrelor tehnice și sportivilor intervievați,un nou argument pentru a demonstra că ipoteza lucrării este confirmată în totalitate de experimentul efectuat.

Privind locul mijloacelor din atletism,se recunoaște faptul că ele au o pondere deosebită în special în realizarea pregătirii fizice generale și specifice și o trimitere destul de fermă spre pregătireatehnico-tactică a fotbaliștilor de performanță.

Eficiența lor este maximală,în măsura în care sunt selecționate structuri cu eficiență sporită,și se află într-o strânsă corelație, fiind de fapt baza pt ceilalț factori ai antranamentului.

Referitor la locul lor î planificarea anuala peste 80% se regăsesc în macrociclul anual,procente mai mici regăsindu-se și în celelalte componente din periodizarea antrenamentului sportiv.

Chestionarul numarul 1

Antrenor juniori LUPU RĂZVAN- FC. DROBETA TR SEVERIN

I: Care este locul mijloacelor de atletism în antrenamentul sportiv al fotbaliștilor?

R: În antrenamentul sportiv al fotbaliștilor mijloacele din atletism asigură pregătirea fizică, astfel locul mijloacelor are pondere mare în special în primele două părți.

I: Care este eficiența lor și care este legătura cu ceilalți factori ai antrenamentului?

R: Asigură creșterea capacității de efort și devine o verigă importantă în perfecționarea ulterioară a antrenamentului pe factori.

I: Care este locul structurilor din atletism în planificarea anuală?

R: În macrociclu ponderea este de 80% din pregătire după care în microciclu locul structurilor este periodic în primile două părți.

Chestionarul numarul 2

Antrenor juniori BRIHAC MARIAN- C.S.S. DROBETA TR SEVERIN

I: Care este locul mijloacelor de atletism în antrenamentul sportiv al fotbalistilor?

R: În antrenamentul sportiv al fotbaliștilor mijloacele din atletism asigură pregătirea fizică,astfel locul mijloacelor are pondere mare în special în primele două părți.

I: Care este eficiența lor și care este legătura cu ceilalți factori ai antrenamentului?

R:Asigură creșterea capacității de efort, devine o verigă importantă în desfășurarea ulterioară a antrenamentului pe factori.

I: Care este locul structurilor din atletism în planificarea anuală?

R: În macrociclu ponderea este de 80% din pregătire după care în microciclu locul structurilor este periodic în primele două părți.

Chestionarul numarul 3

Antrenor juniori BALU DUMITRU- BUILDING DROBETA TR SEVERIN

I: Care este locul mijloacelor de atletism în antrenamentul sportiv al fotbaliștilor?

R:Prin pregătirea fizică pe care o asigură mijloacele din atletism, locul acestora este dominant în antrenament.

I: Care este eficiența lor și care este legătura cu ceilalți factori ai antrenamentului?

R:Crește capacitatea de efort și se leagă indestructibil cu ceilalți factori în cadrul antrenamentului.

I: Care este locul structurilor din atletism în planificarea anuală?

R: În microciclu locul acestora este periodic.

Chestionarul numarul 4

Antrenor juniori VINTILA MIHAI- D.E.C. DROBETA TR SEVERIN

I: Care este locul mijloacelor de atletism în antrenamentul sportiv al fotbaliștilor?

R: Prin pregătirea fizică pe care o asigură mijloacele din atletism locul lor este dominant în antrenament.

I: Care este eficiența lor și care este legătura cu ceilalți factori ai antrenamentului?

R:Crește capacitatea de efort și leagă indestructibil cu ceilalți factori planificați în cadrul antrenamentului.

I: Care este locul structurilor din atletism în planificarea anuală?

R: În microciclu locul lor este periodic.

Chestionarul numarul 5

Antrenor juniori BOENGIU PAUL – MINERUL MEHEDINTI

I: Care este locul mijloacelor de atletism în antrenamentul sportiv al fotbaliștilor?

R:Mijloacele din atletism în antrenamentul sportiv al fotbaliștilor ocupă un loc important în toate părțile antrenamentului, dar mai ales în primele două părți.

I: Care este eficiența lor și care este legătura cu ceilalți factori ai antrenamentului?

R:Eficiența mijloacelor din atletism este asigurată în măsura adaptării lor antrenamentului fotbaliștilor, influentând toți factorii antrenamentului.

I: Care este locul structurilor din atletism în planificarea anuală?

R: Structurile din atletism se regăsesc de-a lungul întregii planificări anuale, cu pondere mai mare la începutul perioadelor de pregătire.

Chestionarul numarul 6

Antrenor juniori BOJIN MARIAN – DIERNA ORSOVA

I: Care este locul mijloacelor de atletism în antrenamentul sportiv al fotbaliștilor?

R:Mijloacele din atletism în antrenamentul sportiv ocupă un loc important, dar mai ales în primele două părți.

I: Care este eficiența lor și care este legătura cu ceilalți factori ai antrenamentului?

R:Eficiența lor este sporită și influențează toți factorii antrenamentului.

I: Care este locul structurilor din atletism în planificarea anuală?

R: În primele două părți ale antrenamentului.

Chestionarul numarul 7

Antrenor juniori ISPAS DANIEL – AGROMEC SIMIAN

I: Care este locul mijloacelor de atletism în antrenamentul sportiv al fotbaliștilor?

R:Mijloacele din atletism ocupă un loc important mai ales în primele două părți.

I: Care este eficiența lor și care este legătura cu ceilalți factori ai antrenamentului?

R: Eficiența lor este sporită și influențează toți factorii antrenamentului.

I: Care este locul structurilor din atletism în planificarea anuală?

R: În primele două părți ale antrenamentului.

Chestionarul numarul 8

Antrenor juniori LITRA MARIAN – SEVERNAV. DROBETA TR SEVERIN

I: Care este locul mijloacelor de atletism în antrenamentul sportiv al fotbaliștilor?

R:Mijloacele din atletism ocupă un loc important mai ales, în primele două părți.

I: Care este eficiența lor și care este legătura cu ceilalți factori ai antrenamentului?

R:Eficiența lor este sporită și influențează toți factorii antrenamentului.

I: Care este locul structurilor din atletism în planificarea anuală?

R: În primele două părți ale antrenamentului.

Chestionar numarul 1 – MUNTEANU MADALIN

I: În ce măsură mijloacele din atletism te ajută la realizarea cerințelor factorilor antrenamentului?

R: Mijloacele din atletism ne ajută la realizarea cerințelor factorilor antrenamentului printr-o pregătire fizică.

I: În ce constă utilitatea acestor mijloace?

R: Utilitatea acestor mijloace în pregătire este eficientă prin folosirea procedeelor tehnice din jocul de fotbal.

I: Care sunt după părerea ta cele mai eficiente mijloace folosite în pregătirea echipei tale?

R: Alergarea de rezistență uniformă;

Alergarea de viteză pe 10-15m

Pase, preluare, conducere, tras la poartă.

Chestionar numarul 2 – TROFIN ION

I: În ce măsură mijloacele din atletism te ajută la realizarea cerințelor factorilor antrenamentului?

R: Componenta fizică este asigurată de pregătirea fizică generală cu exerciții fizice.

I: În ce constă utilitatea acestor mijloace?

R:Folosirea eficientă a procedeelor tehnice din jocul de fotbal.

I: Care sunt după părerea ta cele mai eficiente mijloace folosite în pregătirea echipei tale?

R:Alergarea de rezistență;

Alergarea de viteză;

Pase în 2-3 jucători.

Chestionar numarul 3 – AMZUCU AUREL

I: În ce măsură mijloacele din atletism te ajută la realizarea cerințelor factorilor antrenamentului?

R: Componenta fizică este asigurată de factorul fizic cu exerciții din școala alergării cu o pondere mare în pregătire în jocul de fotbal.

I: În ce constă utilitatea acestor mijloace?

R:În realizarea și folosirea eficientă a procedeelor tehnico-tactice în jocul de fotbal.

I: Care sunt după părerea ta cele mai eficiente mijloace folosite în pregătirea echipei tale?

R:Alergarea de viteză cu plecări din diferite poziții pe distanța de 15 m;

Pase și lovirea mingii

Chestionar numarul 4 – IGNAT DAN

I: În ce măsură mijloacele din atletism te ajută la realizarea cerințelor factorilor antrenamentului?

R: În cadrul antrenamentului, componenta fizică este asigurată de factorul fizic cu exerciții din atletism care asigură o pondere și o eficiență mare în pregătirea fotbalistului.

I: În ce constă utilitatea acestor mijloace?

R:Constă în pregătirea fizică necesară pentru executarea elementelor tehnice.

I: Care sunt după părerea ta cele mai eficiente mijloace folosite în pregătirea echipei tale?

R:Alergarea de rezistență cu intervale 400m-300m-200m

Relațiile de 2-3 jucători cu lovirea mingii din prima.

Chestionar numarul 5 – DICU ANDREI

I: În ce măsură mijloacele din atletism te ajută la realizarea cerințelor factorilor antrenamentului?

R: Mijloacele din atletism ne ajută la realizarea cerințelor factorilor antrenamentului printr-o pregătire fizică generală.

I: În ce constă utilitatea acestor mijloace?

R:Folosind procedee tehnice specifice jocului de fotbal.

I: Care sunt după părerea ta cele mai eficiente mijloace folosite în pregătirea echipei tale?

R:Alergarea de rezistență cu intervale

Alergarea de viteză pe 10-15m

Chestionar numarul 6 – BUCA CATALIN

I: În ce măsură mijloacele din atletism te ajută la realizarea cerințelor factorilor antrenamentului?

R: Mijloacele din atletism ne ajută la realizarea cerințelor factorilor antrenamentului printr-o pregătire fizică generală.

I: În ce constă utilitatea acestor mijloace?

R:Folosind procedee tehnice specifice jocului de fotbal.

I: Care sunt după părerea ta cele mai eficiente mijloace folosite în pregătirea echipei tale?

R:Alergarea de rezistență cu intervale

Alergarea de viteză pe distanțe până la 30m.

Chestionar numarul 7 – PAUN IONEL

I: În ce măsură mijloacele din atletism te ajută la realizarea cerințelor factorilor antrenamentului?

R: Mijloacele din atletism ne ajută la realizarea cerinîelor factorilor antrenamentului printr-o pregătire fizică generală.

I: În ce constă utilitatea acestor mijloace?

R:Folosind procedeele tehnice specifice jocului de fotbal.

I: Care sunt după părerea ta cele mai eficiente mijloace folosite în pregătirea echipei tale?

R:Alergarea de rezistență cu intervale

Alergarea de viteză pe 10-40m

Chestionar numarul 8 – JENARU CRISTIAN

I: În ce măsură mijloacele din atletism te ajută la realizarea cerințelor factorilor antrenamentului?

R: Pregătirea fizică la parametrii optimi realizarea cerințelor factorilor ulterior fiind ușurată.

I: În ce constă utilitatea acestor mijloace?

R:Folosirea cu eficiență în cadrul jocului a procedeelor tehnico-tactice.

I: Care sunt după părerea ta cele mai eficiente mijloace folosite în pregătirea echipei tale?

R:Alergarea de viteză pe 15-20m

Alergarea de rezistență neuniformă.

Chestionar numarul 9 – EPURE FLORIN

I: În ce măsură mijloacele din atletism te ajută la realizarea cerințelor factorilor antrenamentului?

R:Mă pregăteste fizic la patrametrii optimi, măsura fiind extreme de importantă.

I: În ce constă utilitatea acestor mijloace?

R:Asigură folosirea cu eficiență a procedeelor tehnico-tactice în cadrul jocului.

I: Care sunt după părerea ta cele mai eficiente mijloace folosite în pregătirea echipei tale?

R:Alergările de viteză pe 15-20m

Alergarea de rezistență uniformă și neuniformă.

Chestionar numarul 10 – BOBOESCU CRISTIAN

I: În ce măsură mijloacele din atletism te ajută la realizarea cerințelor factorilor antrenamentului?

R: Pregătirea fizică la parametrii optimi astfel realizarea cerințelor factorilor ulteriori din antrenament fiind mai accesibilă.

I: În ce constă utilitatea acestor mijloace?

R: În cadrul jocului procedeele tehnico-tactice se execută cu eficiență mare.

I: Care sunt după părerea ta cele mai eficiente mijloace folosite în pregătirea echipei tale?

R:Alergarea de viteză pe 15-20m

Alergarea de rezistență uniformă

Șutul la poartă de la distanță.

Capitolul IX

9.1. Concluzii

Gradul de aplicare și aspecte cu caracter metodic.

Acest studiu este necesar pentru a scoate la iveala importantul rol pe care îl are pregătirea jucătorilor de fotbal, folosind într-un procent ridicat mijloacele din atletism.Aplicarea în practică a acestor mijloace este necesară deoarece foarte multe cluburi chiar și cele din diviziile superioare nu se ocupă de pregătirea specifică a jucătorilor.

Este necesar să se aibă în vedere că pentru a ajunge la performanțe ridicate în domeniul sportive, trebuie lucrat specific cu jucătorii de la vârste mici 10-12 ani cel târziu 14 ani.

Pregătirea se va face pe etape bine stabilite la început( în primii ani) punându-se accentul pe viteza de reacție și execuție, îndemânare,mobilitate apoi trecându-se la dezvoltarea forței și rezistenței necesare.

9.2. Propuneri

Modalități de aplicare în practică a rezultatelor obținute

Rezultatele obținute vor fi studiate amănunțit și se va trece la formarea unui program de aplicare în practică a acestora.Se vor utiliza în cadrul echipelor de copii si juniori deoarece la echipele de seniori intervine performanța deci folosirea acestora fiind deja făcută.

Rezultatele vor fi analizate și se vor forma păreri pro și contra și se vor elimina unele greșeli.

BILIOGRAFIE:

1. Dragnea,A.- Antrenamentul sportive,Editura Didactică și Pedagogică, București,1996

2. Galeano, Eduardo – Fotbalul, lumini și umbre,Editura LOGOS, 2006

3. Lupu, Elena – Metodica predării educației fizice și sportului, Editura Institutul European, 2007

4. Larousse, – Larousse Enciclopedia Fotbalului,Editura Rao Books,2003

5. Motroc,I.-Fotbalul la copiii și juniori,Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996

6.Stoica,M- Capacitățile motrice în atletism, Editura printech,București,2000

7..Tatu,T.,Plocon, E.- Atletism,Editura Fundația România de Mâine, București,2001

8. Tatu,T.- Teoria și metodica atletismului (vol I),IEFS, 1983